Conflicte de muncă: Declanşare. Soluţionare
Mănescu Răzvan
-2011-
Conform Codului Muncii : “Conflictul de munca reprezintă orice dezacord intervenit între partenerii sociali, în raporturile de munca.” Conform Legii conflictelor de muncă: “Conflictele dintre salariaţi şi unităţile la care sunt încadraţi, cu privire la interesele cu caracter profesional, social sau economic ori la drepturile rezultate din desfăşurarea raporturilor de muncă, sunt conflicte de muncă.” Legislaţia muncii a introdus însă doi alţi termeni cu privire la anumite conflicte de muncă cu obiect specific, şi anume: conflicte de interese şi conflicte de drepturi. •
Conflictele de interese sunt acele conflicte de muncă ce au ca obiect stabilirea condiţiilor de muncă cu ocazia negocierii contractelor colective de muncă, respectiv sunt conflicte referitoare la interesele cu caracter profesional, social sau economic ale salariaţilor.
•
Conflictele de drepturi sunt acele conflictele de muncă ce au ca obiect exercitarea unor drepturi sau îndeplinirea unor obligaţii decurgând din legi ori din alte acte normative, precum şi din contractele colective sau individuale de muncă, respectiv conflicte referitoare la drepturile salariaţilor.
Este foarte important să înţelegem corect aceşti termeni, deoarece foarte des se fac confuzii între conflictele de drepturi şi cele de interese, sau conflictele de interese sunt asimilate termenului general de conflicte de muncă. Salariaţii şi unităţile au obligaţia să soluţioneze conflictele de muncă, fie că vorbim despre conflicte de interese sau conflicte de drepturi, prin bună înţelegere sau prin procedurile stabilite de lege. Procedura de soluţionare a conflictelor de muncă este stabilită prin Legea nr. 168/1999, Legea conflictelor de muncă. În materie de reprezentare, în conflictele de interese la nivel de unitate salariaţii sunt reprezentaţi de sindicate, respectiv acolo unde ele nu există de către reprezentanţii salariaţilor desemnaţi de către aceştia. De cealaltă parte, patronatul este reprezentat de către reprezentanţii legali, sau de împuterniciţi ai acestora.
2
Mă voi referi în primul rând la conflictele de interese, deoarece acestea necesită o abordare mai largă, respectiv acestea sunt de cele mai multe ori asimilate termenului generic de „conflicte de muncă”. Conform art. 12 din Legea conflictelor de muncă, conflictele de interese pot fi declanşate în următoarele situaţii: •
“a) unitatea refuză să înceapă negocierea unui contract colectiv de muncă, în condiţiile în care nu are încheiat un contract colectiv de muncă sau contractul colectiv de muncă anterior a încetat;
•
b) unitatea nu acceptă revendicările formulate de salariaţi;
•
c) unitatea refuză nejustificat semnarea contractului colectiv de muncă, cu toate că negocierile au fost definitivate;
•
d) unitatea nu îşi îndeplineşte obligaţiile prevăzute de lege de a începe negocierile anuale obligatorii privind salariile, durata timpului de lucru, programul de lucru şi condiţiile de muncă.”
Un alt element important de reţinut este cel menţionat la art. 13 din Legea nr. 168/1999, respectiv: „(1)Pe durata valabilităţii unui contract colectiv de muncă salariaţii nu pot declanşa conflicte de interese.” Comentariu: Acest articol este o garanţie a faptului că pe perioada pentru care contractul colectiv de muncă este încheiat (adică minim 12 luni), sindicatele sau reprezentanţii angajaţilor nu pot declanşa un conflict de muncă; este o garanţei a păcii sociale în interiorul unei unităţi economice. Acesta este doar unul din motivele pentru care contractele colective de muncă încheiate pe perioade mai lungi de timp asigură un grad de stabilitate mai mare societăţilor respective. Din păcate, necunoaşterea acestui articol îi determină în multe cazuri pe reprezentanţii angajaţilor să declanşeze false conflicte de muncă, care vor fi situate automat în afara legii şi care pot duce la imputarea pierderilor suferite (materiale sau de imagine) de către societate angajaţilor implicaţi în presupusul conflict de interese.
3
Chiar atunci când există însă premisele legale ale declanşării unui conflict de interese, reprezentanţii sindicatului sau ai salariaţilor trebuie să parcurgă o serie de paşi prevăzuţi de lege, înainte de a avea dreptul declanşării unei greve. În cazul în care conflictul de interese a fost declanşat în condiţiile prevăzute de lege sindicatul reprezentativ sau, după caz, reprezentanţii salariaţilor sesizează Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, prin organele sale teritoriale în vederea concilierii. În termen de 24 de ore de la înregistrarea sesizării, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale trebuie să desemneze un delegat pentru participarea la concilierea conflictului de interese. Acest delegat are obligaţia să comunice sesizarea unităţii în termen de 48 de ore de la desemnarea sa şi să convoace părţile la procedura de conciliere la un termen ce nu poate depăşi 7 zile de la înregistrarea sesizării. Pentru susţinerea intereselor lor la conciliere, atât sindicatele sau reprezentanţii salariaţilor cât şi conducerea unităţii aleg câte o delegaţie formată din 2-5 persoane, care va fi împuternicită în scris să participe la conciliere. În cazul în care conflictul de interese nu a fost soluţionat ca urmare a concilierii organizate de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, părţile pot hotărî, prin consens, fie iniţierea procedurii de mediere fie iniţierea procedurii de arbitraj. În cazul în care părţile nu au soluţionat conflictul prin conciliere sau mediere, respectiv nu doresc să se supună procedurii de arbitraj, există riscul declanşării unei greve. Hotărârea de a declara greva se ia de către organizaţiile sindicale reprezentative participante la conflictul de interese, cu acordul a cel puţin jumătate din numărul membrilor sindicatelor respective. În concluzie, toate conflictele de muncă au o procedură destul de clară de soluţionare. În cazul conflictelor de interese, soluţionarea depinde în mare măsură de abilităţile de negociere ale părţilor, respectiv de rolul jucat de unii terţi: conciliatori, mediatori sau arbitri, în timp ce în cazul conflictelor de drepturi modul de soluţionare depinde exclusiv de instanţele de judecată.
4
BIBLIOGRAFIE:
http://www.consultingreview.ro/revista_tiparita/articol/mai-
2008/conflicte-de-munca-declansare-solutionare.html, Arhiva revistei tipărite Consulting review, Adela Cristea : Conflicte de muncă: Declanşare. Soluţionare.
5
