Plantele toamnei Radacinile vietii
Cand Cand lumina lumina soar soarelu eluii sc scad ade e si roiur oiurile ile de frunz frunze e incep sa paraseasca padurile, lumea crede ca infatisarea monahala a naturii inseamna moarte. Nu este adevarat! Dedesubt, in adancul pamantului, acolo unde ochiul nostru nu poate sa patrunda, rea isi continua implinirea si datul ceresc. A trecut vremea orilor, acum e timpul cand se “coc “coc” ” rada radaci cini nile le.. otun otunde de si butu butuca cano noas ase, e, pi piez ezis ise e si ascutite sau formate din re subtiri, pline de arome si de mir miresme esme,, rada radaci cini nile le for formeaz meaza a un veri verita tabi bill impe imperi riu u de sanat sanatat ate, e, cu hota hotarrele intins intinse e pe su sub b pama pamant nt.. At Atii auzi auzitt vreo vreoda data ta de er erea pama pamant ntul ului ui,, un aut autor or de nade naded de e contra "ripelor iernii# Dar de bulbul otravitor al brandusei de toam toamna na,, care care vindec vindeca a leuce leucemi mia a si canc cancer erul# ul# Dar Dar de radacinile de paianen ale urzicii sau de cele inpte ca niste veritabili tarusi, ale brusturilor "i"antici# $iecare rada radaci cina na are are rostu ostull ei, ei, leac leacul ul ei, ei, locu locull in car care cres creste te.. Asemenea noua, plantele au si ele toanele lor, preferintele lor, lor, dra" dra"os oste te pent pentru ru deal dealur uri, i, padu paduri ri sau sau munt munti. i. Ciur Ciurul ul zanelor, de pilda, creste in plina lumina si se "aseste pe fanet fanetel ele e insor insorite ite di din n Ciuca Ciucas. s. $ier ierea pama pamant ntulu uluii iubes iubeste te umbr umbra a mai mai rara rara a mar mar"i "ini nilo lorr de padu padurre de la poal poalel ele e %uce"ilor, %uce"ilor, $a"arasului a"arasului si Ceahlaului. Ceahlaului. Captalanul Captalanul si spanzul spanzul se ascund in vaile ceva mai adanci si mai umede de pe mar"inile paraielor, formand culturi uriase in &ostavarul, in 'unt 'untii ii Ciuc Ciucas as,, (ar (ar"hit "hita, a, dar dar si in Ceah Ceahla lau u si in 'unt 'untii ii odnei ori ai %anatului. Dar "eo"raa lor nu e totul. Cule"erea radacinilor impune un adevarat ritual. 'ai intai, trebuie sa vezi daca e vremea potrivita ) sa nu e prea aproape de perioada cu luna lu na pl plin ina a ori ori prea prea apr aproape oape de vara vara.. Ap Apoi oi,, treb trebui uie e sa apreciezi cata putere are planta in locul unde o "asesti* daca)i abia de un an acolo, radacinile n)au apucat sa tra"a sucienta putere si)i pacat s)o scoti din pamant. Culesul trebuie, si el, sa e bland si cu ba"are de seama. Dac)ai inpt cazmaua si ai rupt radacina, pe acolo se scur"e seva vindecatoare, iar dac)ai luat prea mult dintr)un loc, cele cateva re pe care le)ai mai lasat se vor usca de dorul celorlalte culese. De aceea, trebuie sa te uiti mai intai cu ba"are de seama la ceea ce ai sa cule"i, sa)ti ceri iertare
plante plan teii si sa nu te laco lacome mest stii la prea prea mult multe, e, ca numa numaii atunci va spornica. +data morala tinuta, sa trecem la catalo"ul cu radacini.
FIEREA PAMANTULUI
(Gentiana asclepiadea) ste o plant ste planta a mult mult pret pretui uita ta in popor popor,, atat atat pent pentru ru frumusetea orilor sale, ca niste lampioane albastre)violet, cat si pentru puterea sa tamaduitoare deosebita. -n 'untii Apuseni, radacina de erea pamantului era macerata in rach rachiu iu pent pentru ru nadu naduse seal ala a ast astm/ m/ si ofti oftica ca 0% 0%C/, C/, dar dar si pentru a feri de "ripa si de "uturai. -n 'aramures, &intea 1iteazul 1it eazul avea o bautura bautura fermecata fermecata pe baza de radacini radacini de erea pamantului si de an"elica. + in"hititura din aceasta bautu bautura ra alun" alun"a a obos oboseal eala, a, supar suparar area ea si boala boala,, fer ferea de raceli si de holera, deschidea pofta de mancare, dar si de viata. -n 'oldova, radacinile acestei plante erau presarate pe bube si rani, iar ertura din ele era data pentru a scapa de durerile de cap si de cat. +dinioara, aceasta planta era un tovara tovaras s nedespa nedesparti rtitt pe perioa perioada da sezonul sezonului ui rece, rece, deoarece se spunea ca reuseste ca nici o alta surata de)a ei sa “curete stomacul si maruntaiele”.
Unde gasim radacina de ferea pamantului ste o planta ceva mai retrasa, retrasa, care prefera prefera lumina ltrata de catre ramurile copacilor si creste la mar"ine de padure sau chiar in arboretele mai rare. Are frunze oval) alun"ite, orile ca niste cupe albastre, iar radacinile sunt subtiri si lun"uiete, de un "alben)poortocaliu foarte viu. Apare de la 233 m altitudine in sus, pe malul paraielor de munte si in alte zone umede.
Culegerea si uscarea De la aceasta aceasta planta se cule"e radacina. radacina. De obicei,
erea pamantului creste in asociatii, o planta avand mai multe fascicule sub pamant. &entru a creste si la anul, nu se vor cule"e mai mult de umatate din fasciculele unui e4emplar, care vor dez"ropate pe toata lun"imea lor si vor retezate la 5)6 cm de a4ul central al radacinii. Apoi, rada radaci cini nile le vor vor sp spal alat ate e in cur curent ent rapi rapid d de apa, apa, vor vor zvantate si pe urma uscate in locuri foarte bine aerisite pentru ca altfel muce"aiesc/.
Remedii Remedii simple cu radacina de ferea pamantului Ceaiul ) 7e macin acina a pl pla anta nta cu o rasni asnitta de cafe cafea a sau sau se piseaza bine in piua sau moar. moar. ) 7e iau 5 lin"urite de planta si se pun intr)un sfert de litru de apa o cana de ceai/ la inmuiat de seara pana dimineata. ) Dimineata se ltreaza maceratul rezultat, care se pune deoparte, iar planta ramasa dupa ltrare se erbe cinci minute intr)o cana de apa clocotita. ) 7e lasa lasa sa se race raceas asca ca aces acestt deco decoct ct,, vrem vreme e de umatate de ora la temperatura camerei, dupa care se ltreaza. ) 8a sfarsit, se combina cele doua tipuri de e4tracte, iar preparatul obtinut se bea pe parcursul unei zile. Acest cest remed emediu iu este este unul unul di din n cele cele mai mai pute puterrni nice ce dezinto4icante cunoscute in toterapia noastra, mobilizand mobilizand to4inele si accelerand accelerand eliminarea eliminarea lor prin urina si fecale. -n bolile mai usoare, se beau 5 cani pe zi din acest remediu, pe stomacul "ol, dimineata. -n bolile mai "rele, unde se fac cure de dezinto4icare drastice, se beau pana la 9 cani pe zi. + cura dureaza de obicei :9 zile.
Pulberea ste mult ste mult mai mai des folo folosit sita a decat decat ceai ceaiul, ul, car care este este e4trem de amar nu de"eaba aceasta planta se numeste er erea paman pamantu tului lui// si, si, in cons conseci ecint nta, a, este este mai mai "reu "reu de
suportat. 7e obtine din radacinile maruntite prin macinare in rasnita electrica de cafea sau prin zdrobire in piua. 7e pastreaza in borcanele cu let bine inchis, nu mai mult de doua doua sapt saptam aman ani, i, pent pentru ru ca dupa dupa acee aceea a rada radaci cina na se o4ide 4ideaz aza a si isi isi pi pier erde de pute puterrea de vin inde deca carre. 7e ia o lin"urita de 6)9 ori pe zi, de obicei inainte de masa. &lanta se tine cateva minute sub limba, dupa care se in"hite cu apa.
Tinctura si plamadeala in rachiu ) 7e macina macina radaci radacinile nile plantei plantei cu o rasnit rasnita a de cafea cafea sau se piseaza pi seaza bine in piua sau moar. moar. ) 7e pun 53 de lin"uri de planta intr)un borcan, dupa care se adau"a alcool alimentar de ;<=, indoit cu apa sau rachiu tare de cereale. ) &e masura ce se adau"a alcoolul se amesteca, asa inca in catt pl plan anta ta sa e cat cat mai mai bi bine ne patr patrun unsa sa.. -n "ene "enera ral, l, trebuie ca nivelul alcoolului sa e cu 2 de"ete mai sus decat nivelul pulberii de planta umezita. ) Dupa adau"area alcoolului, se inchide borcanul si planta se lasa la macerat vreme de :9 zile, dupa care se ltr ltreaza eaza e4tr e4trac actu tull rezult ezultat at prin prin tifo tifon n des des si se tra" tra"e e in sticlute mici. 7e administreaza o lin"urita de tinctura sau de plamadeala/ diluata in umatate de pahar de apa, de 6 ori pe zi.
Boli care se pamantului
vindeca
cu
radacini
de
ferea
>-AD-A, >-AD-A, 1-'1-'- -N070-NA8-N070-NA8- A7CA-?-/ A7CA-?-/ ) aceasta aceasta planta are o dubla actiune* pe de o parte, paralizeaza or"anismele parazite de pe tubul di"estiv, iar pe de alta parte, accelereaza mult procesul lor de eliminare. + reteta car care a dat dat rezul ezulta tate te e4tra 4traor ordi dina narre pent pentru ru elim elimin inar area ea acest acestor or para parazi ziti ti este este compu compusa sa din cinc cincii plant plante e in part partii e"ale* erea pamantului, ciurul zanelor despre care vom vorbi mai os/, vetrice 0anac nacetum vul" l"a are/, pelin lin
Artem Art emis isia ia absin absinth thum um/, /, oar oarea ea raiu raiului lui Chr Chr@s @san ante temu mum m ciner cinerar arif ifoli olium um/. /. Din Din aces aceste te pl plan ante te se fac fac tinc tinctu turi ri dupa dupa metoda data mai sus, tincturi care apoi se combina in proportii e"ale. 7e iau 5)6 lin"uri pe zi din acest preparat, pe stomacul "ol, cu apa. + cura dureaza :5 zile, dupa care se face o pauza de doua saptamani. n efect interesant ce apare la copii, care sunt cei mai afectati de "iardia, este imbu imbuna nata tati tirrea asim asimil ilat atie iei, i, nor normali maliza zarrea di di"e "est stie ieii si a pro proceselo elor de crestere, dupa upa trata atamentul ntul cu aces cest preparat. >-&A, >0A-, $%A ) in toate aceste afectiuni, pulberea cu erea pamantului este un adevarat eli4ir. 7e ia umatate de lin"urita pe stomacul "ol, nu mai mult de 6) 9 ori pe zi. Are efecte tonice deosebite, risipind starea de apatie, dinamizand usor apetitul, normalizand tem tempera perattura ura cor corpulu pului. i. 7e folo folose sest ste e in cur cure de doua doua saptama saptamani, ni, chiar chiar dupa vindeca vindecare rea a bolii, bolii, deoar deoarece ece auta auta paci pacien entu tull sa)s sa)sii redob edoban ande deas asca ca for forma zic zica a si tonu tonusu sull psihic. >A70>A70-0 0A (-&+A (-&+AC-D C-DA, A, -ND-> -ND->7070- ) o lin"uri lin"urita ta de tinctura de erea pamantului diluata in umatate de pahar de apa si luata inainte de ecare masa este un adevarat panaceu in aceste afectiuni. &entru a spori efectul acestei tincturi, se poate pune si radacina de an"elica in parti e"ale/ in borcanul in care faceti maceratia. D-7B-N D-7B-N??- %-8-A %-8-AA A $- $- 8N7A/ 8N7A/,, %A8 %A8+NA +NA, , %A8+NA A7+C-A0A C D-7&&7-A ) cine nu s)a confr confrunt untat at nicio nicioda data ta cu aces aceste te afect afectiun iunii nu st stie ie cat cat de neplacu neplacute te sunt sunt aceste aceste derana deranamen mente te di"esti di"estive ve apare aparent nt minore, dar care intretin o stare zica si psihica proasta, puta putand nd da com compl plic icat atii ii mai mul ultt deca decatt nepl neplac acut ute. e. 7e folos folosest este e comb combin inat atia ia de tinct tinctur ura a de rada radaci cina na de er erea pamantului si de radacina de an"elica indicata mai sus, din care se iau :)5 lin"urite diluate cu umatate de pahar de apa, apa, inain inainte te de ecar ecare e masa. masa. 7ub acti actiun unea ea acest acestui ui eli4ir, ritmul de mistuire a hranei este accelerat, procesele de di di"e "est stie ie su sunt nt nor normali maliz zate, ate, pen penib ibil ilel ele e balo balona nari ri si senzatia de "reutate in abdomen dispar. Acest leac este valabil si pentru tot ceea ce inseamna atonie di"estiva ori constipatie atona. (&A0-0A, -N7$-C-N0A (&A0-CA, -C0, 7C(8 &+70 &+70)(& )(&A0-C ) in toate toate aceste aceste afecti afectiuni. uni. tratam tratament entul ul
consecvent consecvent cu pulbere pulbere de erea erea pamantului pamantului ) : lin"urita lin"urita de trei ori pe zi, pe stomacul "ol ) duce la o normalizare a activitatii catului.
CIURUL !"#L$R (Carlina acaulis) ste o pl ste plant anta a de o frum frumuse usete te st stra rani nie, e, irea ireala la ) un manu manunc nchi hi de sp spin inii di din n car care iese iese o oar oare e imen imensa sa,, alb) alb) ar"i ar"int ntie ie,, in intr tr)a )ade deva varr ca sc scap apat ata a di din n mana mana unei unei zane zane.. -n -noreste la sf sfa arsitul itul lu luii au"ust si va ramane asa, neschimbata, pana la primele brume. -n ciuda frumusetii sal sale e4traordin ina are, nu oar oarea est ste e cea folos losita ita, ci radacina. radacina. Aceasta are un "ust dulce)picant puternic, puternic, iar in satele satele de munte munte era conside considerat rata a odinioa odinioara ra o adevara adevarata ta radacin ina a a vietii, car care le reda vi"oarea celor lor slabi bi,, tamaduieste ca prin farmec pla"ile si bubele, invie oasele moar moarte te tube tuberrculoz culoza a osoas osoasa/ a/,, opres opreste te tuse tusea, a, intar intarest este e viscerele si alun"a durerile de stomac.
Unde gasim radacina de ciurul %anelor ste o planta inconfundabila, inconfundabila, mai ales prin marimea, marimea, forma si stralucirea orii sale. + intalnim pe paistile si fanetele de munte, chiar si dupa ce a fost cosit fanul, deoarece se piteste efectiv in iarba, asa incat erul coasei nu o aun"e. adacina se scoate din pamant cu cazmaua, dupa dupa ce oarea capata un aspec pect us usc cativ. scar carea radacinii si pastrarea peste iarna se fac intocmai ca si la radacina de erea pamantului.
Preparate Preparate cu radacina de ciurul %anelor -n principal, principal, se folosesc folosesc ceaiul, pulberea pulberea si tinctura tinctura de ciurul zanelor, care se prepara intocmai ca si cele de erea pamantului, despre care am vorbit anterior. anterior.
Boli care se vindeca cu radacina de ciurul %anelor %+N7-0A, %+N7-0A, AC8-8 AC8-8 7- C+'&8-CA0--8 C+'&8-CA0--8 8+ ) se bea ceaiul de ciurul zanelor de trei ori pe zi, indulcit cu miere, iar in paralel se ia pulbere de erea pamantului. De altfel, cele doua plante, care intra si in celebrul bitter suedez, actioneaza foarte intens in orice fel de infectie, acuta sau cron cronic ica. a. Ambe Ambele le in invi vior orea eaza za paci pacien entu tull si)i si)i mobi mobili lize zeaz aza a resur esurse sele le in inte terrne de apar aparar are. e. -n pl plus us,, ciu ciurul rul zanel anelor or proteeaza proteeaza rinichii, rinichii, previne previne complicatiile complicatiile bacteriene prin efectul sau antibiotic/ si normalizeaza asimilatia, ceea ce va auta pacientul sa se recupereze foarte rapid. -N$C0 -N$C0--- C 70A$-8 70A$-8+C+ +C+C C A-, A-, rezis rezisten tente te la alte alte forme de tratament ) carlinina, o substanta secretata de radacini, impreuna cu uleiul volatil al acestei plante, are efecte foarte intense de combatere a stalococilor. ste folosita atat intern sub forma de ceai, 6 cani pe zi/, cat si e4tern vom arata mai os in ce forma/. A7-'-8A0- A7-'-8A0- D$-C-0AA, D$-C-0AA, 7-ND+' D 'A8A%7+%0- ) unul nul di din n motiv otivel ele e pent pentrru car care ciur ciurul ul zane zanelo lorr a fost fost intr in trod odus us in bi bitt tter erul ul su sued edez ez este este tocm tocmai ai acel acela a ca este este printre putinele plante din lume care favorizeaza asimilatia, autand atunci cand este cazul la cresterea in "reutate, normalizand "reutatea corporala. 7e foloseste in per perioadele de con convales lescent enta, post)" )"rravid idit ita ate, in tulbu tulbura raril rile e endoc endocri rine ne care care duc duc la scade scaderrea in "reu "reuta tate te,, precum si in boli "rave care antreneaza scaderi drastice in "reu "reuta tate te** canc cancer er,, leuc leucon onev evra ra4i 4ita ta,, leuc leucem emie ie etc. etc. 7e ia umatate de lin"urita de pulbere de trei ori pe zi. &lanta se tine sub limba un sfert de ora, dupa care se in"hite cu apa. fectele cresc, daca ecare doza de ciurul zanelor se combina cu un sfert de lin"urita de erea pamantului. (-&+CA8C'-, (-&+'A>N?- 7- AN'- $-&-1A $-&-1A ) se face acelasi tratament de mai sus ) pulbere de ciurul zane zanelor lor,, luata luata event eventual ual cu er erea paman pamantu tului lui ) car care va duce la normal normaliza izare rea a asimilat asimilatiei iei.. &entru entru aport aport sporit sporit de min iner eral ale, e, se va cons consum uma a lapt lapte e pen penttru calc calciu iu/, /, apa apa minerala ma"neziana, cum ar cea de 1alcele pentru er si ma"neziu/, urzica urzica pe post de hrana sau ca si condiment condiment
pentru er/, evitandu)se tabletele cu minerale sintetice. 08%A 08%A- D C70 8A C+&-- ) se ia pulbere de ciurul zanelor cu miere sau simpla, : varf de cutit de trei ori pe zi. Aceasta planta are un "ust picant)dulce, foarte a"reabil, motiv pentru care este mult mai usor acceptata de cei mai mici decat alte plante. -'&+ -'&+0 0N0 N0A A, 8-&7 8-&7A A D 1-> 1->+A 8A %A %A% %A A0-, 0-, 70-8-0A0 A7+C-A0A C 78A%-C-N C+&+A8A A0#0 8A %A%A0-, C#0 7- 8A $'-/ ) se recomanda o comb combin inat atie ie de doua doua rada radaci cini ni** ciur ciurul ul zane zanelo lorr si bran branca ca ursu ursulu luii des despr pre e car care am vorb vorbit it pe lar lar" in intr tr)u )un n numa numarr ante anteri rior or/. /. 7e ia cate cate o lin" lin"ur urit ita a de pulb pulber ere e di din n eca ecarre planta de trei ori pe zi, pe stomacul "ol. (N- ) se face o cura cu o combinatie de pulberi de ciurul zanelor, erea pamantului, salvie si an"elica, in parti e"ale. 7e ia cate o lin"ura din aceasta combinatie de pulberi inainte de ecare masa. 7e va tine pe o perioada de minim minimum um trei trei lu luni ni un re"im e"im ve"et ve"etar arian ian,, fara fara adit aditivi ivi sinte sinteti tici ci,, fara fara zaha zaharr si mar mar"arin "arina, a, fara fara alcoo alcooll si prae praeli. li. Daca Daca her herni nia a este este in in"h "hin inal ala, a, se vor vor face face ziln zilnic ic :3 :33 3 de contractii ale muschilor din planseul pelvian dintre anus si se4/. 0ot 0ot acest tratament va duce la o intarire in tarire a tesuturilor, la o micsorare pro"resiva a punctului hernial, evitandu)se astfel o interventie chirur"icala, precum si complicatiile ce apar in aceasta afectiune.
Utili%ari e&terne' 0%C8+?A 0%C8+?A +7+A7A ) se pun radacinile in apa erbinte, apoi se scot, se lasa sa se raceasca putin si se aplica aplica fara fara tifon tifon,, di dirrect ect pe locul locul afec afecta tat, t, cat cat mai mai cald calde e posibil. ILIE TUDOR
Pentr ntru a pro procura plan lantele din aces cest artico icol, putet utetii cont contac acta ta doi doi cule culega gato tori ri de pl plan antte: Av Avra ram m Ioan Ioan (tel (tel.. 093/92.84.23 si !taneasa Ioan (tel. 0"8/#4.0$.##
