FACULTATEA MANAGEMENT MARKETING ÎN AFACERI ECONOMICE BRĂILA
MASTERAT
MANAGEMENTUL PROIECTELOR CU FINANŢARE EXTERNĂ
Prof. univ. dr. Elena Enache
2013
CUPRINS
TEMA 1 MANAGEMENTUL MANAGEMENTUL PROIECTELOR PROIECTELOR CU FINANŢARE EXTERNĂ .......................... ............. ........................ ...........44 Despre Despre Uniunea Uniunea Europea Europeană nă ................................ ................................................. ................................... ................................. ................................ .................... ...4 4 Ţările Ţările membre membre................ ................................. ................................. ................................. .................................. ................................. ................................. ......................... ........5 5 Decalaje Decalaje sesizabile sesizabile ................................ ................................................. ................................... .................................. ................................ .................................6 .................6 Politica Politica regional regională ă a UE....................................... UE........................................................ .................................. ................................ ................................. ....................... .....6 6 Obiectivu Obiectivull politicii politicii regionale regionale a UE............................................. UE............................................................... ................................. ................................7 .................7 Instrumente de solidaritate financiară şi coeziune.....................................................................7 Bugetul Bugetul Uniunii Uniunii Europene Europene................. ................................. .................................. ................................... ................................ ................................ ....................... ......8 8 De unde unde provin fondur fondurile?............................ ile?............................................. .................................. ................................ ................................. .............................9 ...........9 Cum se aprobă bugetul?..........................................................................................................11 Cum sunt utilizate utilizate şi controlate controlate fondurile? fondurile? .................................. ................................................... ................................ ............................11 .............11 Noi facilităţi pentru cheltuirea banilor UE (2014-2020) .................. ......... .................. ................... .................... ................... ............ ...13 13 Ce se întâmplă cu banii pentru 2007-2013..............................................................................13
TEMA 2 FONDURI ŞI PROGRAME................................................................................................15 Fonduri Fonduri de preader preaderare are – înainte înainte de 2007 ................................... .................................................... ................................ ............................15 .............15 Fondurile Fondurile Structurale Structurale şi de Coeziune Coeziune - FSC ................................. .................................................. ................................ .........................16 ..........16 Ce regiuni intră sub incidenţa politicii de coeziune? .................. ......... ................... ................... .................. ................... .................. ........ 17 Fondul European de Dezvoltare Regională - FEDR ................. ........ ................... ................... .................. .................. .................. ......... 18 Fondul Fondul Social Social European European - FSE .................................. ................................................... ................................... ................................. ...........................19 ............19 Fondul Fondul de Coeziune Coeziune - FC....................................... FC......................................................... ................................... ................................ ..............................20 ...............20 Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală - FEADR.......................................20 Fondul Fondul European European pentru pentru Pescuit Pescuit .................................. ................................................... .................................. ................................ .........................20 ..........20 Documente Documente program programatice atice ................................. ................................................... ................................... ................................ ................................ ..................... ....21 21 Programe Operaţionale Sectoriale - POS................................................................................21 Programul Operaţional de Dezvoltare Regională - POR.........................................................21 Programul Programul Operaţional Sectorial Sectorial Creşterea Competitivităţii Competitivităţii Economice Economice - POS – CCE .......... ......... . 22 Programul Programul Operaţional Operaţional Sectorial Transport - POS POS TRANSPORT .................. ......... .................. ................... ............... ..... 23 Programul Operaţional Sectorial Mediu - POS MEDIU...........................................................24 Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane - POS DRU......................24 Programul Programul Operaţional Operaţional Sectorial Dezvoltarea Capacităţii Administrative - POS DCA............25 Programul Operaţional Asistenţă Tehnică - PO – AT..............................................................25 Programul Naţional de Dezvoltare Rurală - PNDR..................................................................25 Programul Operaţional de Pescuit - POP................................................................................26
TEMA 3 REGIUNEA DE DEZVOLTARE 2 SUD-EST ......................... ............ .......................... .......................... ......................... .................. ......28 28 Consiliul pentru Dezvoltare Regională (CDR) - organismul regional deliberativ, fără personalit personalitate ate juridică juridică ................................. .................................................. ................................... ................................. ................................ .............................30 ............30 Colaboră Colaborări ri cu Administra Administraţia ţia Centrală Centrală .................................. ................................................... ................................ ................................ ..................... ....30 30 Programul de Cooperare Transfrontalieră România–Ucraina–Republica Moldova 2007–2013 ................................ .................................................. ................................. ................................ .................................. ................................ ................................. ................................33 ..............33 Programul de Cooperare Transfrontalieră România–B România–Bulgar ulgaria ia 2007-201 2007-2013 3 .............................34 .............................34
TEMA 4 DESPRE DESPRE REGIONALI REGIONALIZARE ZARE ....................... ................................. ...................... ....................... ...................... ....................... ..................... ..............35 .....35 Consiliul Consiliul Regiona Regionall .................................. ................................................... ................................... ................................. ................................ ................................38 ...............38 Prefecţii Prefecţii................ ................................. ................................. ................................. .................................. ................................ ................................. ...................................38 .................38 Consiliu Economic şi Social Regional......................................................................................39
2
CUPRINS
TEMA 1 MANAGEMENTUL MANAGEMENTUL PROIECTELOR PROIECTELOR CU FINANŢARE EXTERNĂ .......................... ............. ........................ ...........44 Despre Despre Uniunea Uniunea Europea Europeană nă ................................ ................................................. ................................... ................................. ................................ .................... ...4 4 Ţările Ţările membre membre................ ................................. ................................. ................................. .................................. ................................. ................................. ......................... ........5 5 Decalaje Decalaje sesizabile sesizabile ................................ ................................................. ................................... .................................. ................................ .................................6 .................6 Politica Politica regional regională ă a UE....................................... UE........................................................ .................................. ................................ ................................. ....................... .....6 6 Obiectivu Obiectivull politicii politicii regionale regionale a UE............................................. UE............................................................... ................................. ................................7 .................7 Instrumente de solidaritate financiară şi coeziune.....................................................................7 Bugetul Bugetul Uniunii Uniunii Europene Europene................. ................................. .................................. ................................... ................................ ................................ ....................... ......8 8 De unde unde provin fondur fondurile?............................ ile?............................................. .................................. ................................ ................................. .............................9 ...........9 Cum se aprobă bugetul?..........................................................................................................11 Cum sunt utilizate utilizate şi controlate controlate fondurile? fondurile? .................................. ................................................... ................................ ............................11 .............11 Noi facilităţi pentru cheltuirea banilor UE (2014-2020) .................. ......... .................. ................... .................... ................... ............ ...13 13 Ce se întâmplă cu banii pentru 2007-2013..............................................................................13
TEMA 2 FONDURI ŞI PROGRAME................................................................................................15 Fonduri Fonduri de preader preaderare are – înainte înainte de 2007 ................................... .................................................... ................................ ............................15 .............15 Fondurile Fondurile Structurale Structurale şi de Coeziune Coeziune - FSC ................................. .................................................. ................................ .........................16 ..........16 Ce regiuni intră sub incidenţa politicii de coeziune? .................. ......... ................... ................... .................. ................... .................. ........ 17 Fondul European de Dezvoltare Regională - FEDR ................. ........ ................... ................... .................. .................. .................. ......... 18 Fondul Fondul Social Social European European - FSE .................................. ................................................... ................................... ................................. ...........................19 ............19 Fondul Fondul de Coeziune Coeziune - FC....................................... FC......................................................... ................................... ................................ ..............................20 ...............20 Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală - FEADR.......................................20 Fondul Fondul European European pentru pentru Pescuit Pescuit .................................. ................................................... .................................. ................................ .........................20 ..........20 Documente Documente program programatice atice ................................. ................................................... ................................... ................................ ................................ ..................... ....21 21 Programe Operaţionale Sectoriale - POS................................................................................21 Programul Operaţional de Dezvoltare Regională - POR.........................................................21 Programul Programul Operaţional Sectorial Sectorial Creşterea Competitivităţii Competitivităţii Economice Economice - POS – CCE .......... ......... . 22 Programul Programul Operaţional Operaţional Sectorial Transport - POS POS TRANSPORT .................. ......... .................. ................... ............... ..... 23 Programul Operaţional Sectorial Mediu - POS MEDIU...........................................................24 Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane - POS DRU......................24 Programul Programul Operaţional Operaţional Sectorial Dezvoltarea Capacităţii Administrative - POS DCA............25 Programul Operaţional Asistenţă Tehnică - PO – AT..............................................................25 Programul Naţional de Dezvoltare Rurală - PNDR..................................................................25 Programul Operaţional de Pescuit - POP................................................................................26
TEMA 3 REGIUNEA DE DEZVOLTARE 2 SUD-EST ......................... ............ .......................... .......................... ......................... .................. ......28 28 Consiliul pentru Dezvoltare Regională (CDR) - organismul regional deliberativ, fără personalit personalitate ate juridică juridică ................................. .................................................. ................................... ................................. ................................ .............................30 ............30 Colaboră Colaborări ri cu Administra Administraţia ţia Centrală Centrală .................................. ................................................... ................................ ................................ ..................... ....30 30 Programul de Cooperare Transfrontalieră România–Ucraina–Republica Moldova 2007–2013 ................................ .................................................. ................................. ................................ .................................. ................................ ................................. ................................33 ..............33 Programul de Cooperare Transfrontalieră România–B România–Bulgar ulgaria ia 2007-201 2007-2013 3 .............................34 .............................34
TEMA 4 DESPRE DESPRE REGIONALI REGIONALIZARE ZARE ....................... ................................. ...................... ....................... ...................... ....................... ..................... ..............35 .....35 Consiliul Consiliul Regiona Regionall .................................. ................................................... ................................... ................................. ................................ ................................38 ...............38 Prefecţii Prefecţii................ ................................. ................................. ................................. .................................. ................................ ................................. ...................................38 .................38 Consiliu Economic şi Social Regional......................................................................................39
2
Obiective Obiective de dezvoltare dezvoltare în primii primii 4 ani .................................. .................................................... ................................. ................................ ................... 39 Conditiile Comisiei Europene pentru a recunoaşte noile regiuni.............................................40 Reorganizarea sarcinilor administrative...................................................................................41 Identitatea Identitatea regiona regională..................... lă..................................... ................................. ................................... ................................. ................................ ..........................42 .........42
TEMA 5 ASPECTE GENERALE PRIVIND PROIECTELE ŞI FINANŢAREA ACESTORA............43 Proiectu Proiectull .................................. ................................................. ................................. ................................... ................................ ................................ ................................43 ...............43 Structura Structura generală generală a proiectulu proiectuluii ................................. .................................................. ................................... ................................. ...........................43 ............43 Manageme Managementul ntul proiectu proiectului......................... lui.......................................... .................................. ................................... ................................. ...........................44 ............44 Managementul Managementul proiectului – avantaje/dezavantaje avantaje/dezavantaje .................. ......... .................. .................. .................. .................... .................... ......... 45 Calităţile unui manager de proiect...................... proiect............. .................. .................. ................... ................... ................... ................... ................... ............. ...45 45 Managementul proiectului - definiţii..........................................................................................45 Identificare Identificarea a nevoii nevoii de finanţare finanţare ................................. .................................................. ................................... ................................. ...........................46 ............46 Probleme – Necesităţi - Obiective POS-DRU...... POS-DRU....................... ................................... ................................. ................................ ................... 46 Probleme – Necesităţi - Obiective POS –MEDIU................................ –MEDIU............................................... ................................ ..................... ....47 47 Probleme – Necesităţi - Obiective POS – TRANSPOR TRANSPORT T .................................. ................................................. ......................47 .......47 Structura Structura capitalul capitalului...................... ui...................................... ................................. ................................... ................................. ................................ ..........................50 .........50 Costul Costul capitalu capitalului lui ................................. ................................................... ................................... ................................. ................................ ..................................50 ..................50 Principalele noţiuni utilizate în cadrul proiectului cu finanţare externă.....................................51 Factorii Factorii care influenţea influenţează ză succesul succesul proiectul proiectului ui .................................... ..................................................... ................................ ................... ....51 51 Fazele Fazele ciclului ciclului proiectulu proiectuluii ................................... .................................................... .................................. ................................ ................................. ..................... ...52 52 Echipa şi parteneriatul în cadrul proiectului cu finanţar finanţare e externă externă ............................... ............................................52 .............52 Principii utilizate în formarea echipei........................................................................................52 Bugetul Bugetul proiectu proiectului..................... lui..................................... ................................. ................................... ................................. ................................ .............................52 ............52
3
TEMA 1 MANAGEMENTUL PROIECTELOR CU FINANŢARE EXTERNĂ Obiectivele disciplinei
a. Familiarizarea studenţilor cu problemele specifice ridicate de redactarea şi implementarea proiectelor cu finanţare externă, respectiv a proiectelor cu finanţare de la Uniunea Europeană; b. Dezvoltarea abilităţilor studenţilor privind utilizarea conceptelor, metodelor şi tehnicilor specifice redactării şi implementării i mplementării proiectelor cu finanţare f inanţare europeană; c. Aplicarea practică a metodelor , tehnicilor şi instrumentelor specifice prin redactarea unui proiect cu finanţare externă având ca bază Programele Operaţionale Sectoriale. d. Utilizarea creativităţii şi inovaţiei în dezvoltarea de modele şi strategii de atragere şi utilizare a fondurilor structurale str ucturale în vederea creşterii absorbţiei acestora la nivel naţional Obiectivele sunt formulate în termeni ter meni de competenţe profesionale Conţinutul disciplinei
Rolul Uniunii Europene în finanţarea programelor programelor de reducere a decalajelor existente între ţările membre Aspecte generale privind proiectele şi finanţarea acestora Proiectele cu finanţare externă - aspecte generale Prezentarea principalelor principalelor Programe Operaţionale Sectoriale derulate în România Managementul proiectului cu finanţare externă Bugetul proiectului cu finanţare externă Riscul la nivelul proiectelor cu finanţare externă -
-
Stabilirea notei finale final e la examen
- Examenul - 50% - Activitatea din timpul semestrului - 50% PROIECT – echipă de 5 studenţi , fiecare cu un rol rol clar în elaborarea elaborarea proiectului (1- va prezenta prezenta detaliat POS -ul -ul ales; 2 - va prezenta prezenta detaliat instituţiile care lucrează în acest POS Reprezentantul Reprezentantul Regional, AM, OI local, dar dar şi beneficiarul proiectului ; 3 - va prezenta detaliat ghidul solicitantului pentru pentru axa şi proiectul ales, 4,5 - vor prezenta proiectul propriu-zis ) Modul MA – 34 studenţi studenţi – 7 proiecte proiecte – POS Mediu, POS POS CCE, POR Modul MASP – 16 studenţi studenţi – 3 proiecte proiecte – POR, POS POS DRU,POS Transporturi, Transporturi, POS DCA DCA Modul MRU – 29 studenţi studenţi – 6 proiecte – POS DRU
DESPRE UNIUNEA EUROPEANĂ www.europa.eu
Uniunea Europeană Ce este? Parteneriat economic şi politic po litic Ce obiective are? (de ce?) Libertate, prosperitate, pace Instituţiile UE? (cum ?) Parlamentul European (îi reprezintă pe cetăţenii Europei) Consiliul Uniunii Europene (reprezintă ( reprezintă guvernele naţionale) Comisia Europeană (reprezintă interesele comune ale UE)
4
Simbolurile UE Drapelul european - Cele 12 stele dispuse în cerc simbolizează idealurile de unitate, solidaritate şi armonie între popoarele Europei.http://europa.eu/about-eu/basicEuropei.http://europa.eu/about-eu/basicinformation/symbols/anthem/index_ro.htm Imnul european european - Melodia aleasă ca simbol al Uniunii este un extras din Simfonia a IX-a compusă în 1823 de Ludwig van Beethoven.http://europa.eu/about-eu/basicBeethoven. http://europa.eu/about-eu/basicinformation/symbols/europe-day/index_ro.htm Ziua Europei Europei - Ideile care au dus la crearea Uniunii Europene au fost prezentate pentru prima dată la 9 mai mai 1950 de ministrul ministrul francez al Afacerilor Externe, Robert Robert Schuman. Schuman. De aceea, ziua de 9 mai a rămas o dată de referinţă în istoria UE.http://europa.eu/about-eu/basicUE. http://europa.eu/about-eu/basicinformation/symbols/motto/index_ro.htm Mottoul UE UE - „Unitate „Unitate în diversitate” este deviza Uniunii Europene. Aceasta arată că europenii s-au unit pentru a promova pacea şi prosperitatea, acceptând totodată să-şi deschidă spiritul către culturile, tradiţiile şi limbile li mbile atât de diverse ale continentului nostru. •
•
•
•
Uniunea Europeană
ŢĂRILE MEMBRE • • • • • • • • • •
1952 Belgia Belgia,, Franţa Franţa,, Germania Germania,, Italia Italia,, Luxemburg Luxemburg ,Olanda ,Olanda 1973 Danemarca, Irlanda, Marea Britanie 1981 Grecia 1986 Portugalia, Spania 1995 Austria, Finlanda, Suedia 2004 Cipru, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia, Slovacia, Slovenia S lovenia,, Ungaria 2007 Bulgaria, România Ţări aderente - 01.07.2013 - Croaţia Ţări candidate - Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Islanda, Muntenegru, Serbia, Turcia Ţări potenţial candidate – Albania, Albania, Bosnia şi Herţegovina, Kosovo 5
DECALAJE SESIZABILE Există mari diferenţe în ceea ce priveşte nivelul de prosperitate existent între statele membre ale UE şi în interiorul acestora. Din punctul de vedere al PIB-ului pe cap de locuitor (unitatea de măsură standard a gradului de bunăstare) cele mai prospere regiuni se situează în mediul urban – Londra, Bruxelles şi Hamburg. Luxemburgul, cea mai prosperă ţară din UE, este de peste şapte ori mai bogată decât România şi Bulgaria, cele mai sărace state membre şi ultimele care au aderat la Uniune.
POLITICA REGIONALĂ A UE http://ec.europa.eu/regional_policy/index_ro.cfm UE transferă resurse din zonele prospere în cele mai sărace. Scopul constă în modernizarea regiunilor mai puţin dezvoltate pentru a le da posibilitatea să ajungă la nivelul celorlalte regiuni din UE. • NECESITATEA PR → GLOBALIZAREA – creşterea interdependenţelor; reducerea disparităţilor regionale • COEZIUNE ECONOMICĂ ŞI SOCIALĂ Tratatul UE (Titlul XVII "Coeziunea Economică şi Socială“) • PROVOCĂRI → COMPETIŢIE → SOCIETATE INFORMAŢIONALĂ → EXTINDERE
6
OBIECTIVUL POLITICII REGIONALE A UE Politica regională a UE este o politică de investiţii, care susţine competitivitatea şi creşterea economică, îmbunătăţirea calităţii vieţii, crearea de locuri de muncă şi dezvoltarea durabilă. Contribuie la îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020. Politica regională îşi concentrează fondurile în zone şi sectoare în care rezultatele pot fi semnificative, fiind astfel şi expresia solidarităţii UE cu ţări şi regiuni mai puţin dezvoltate. Obiectivul politicii regionale este de a reduce disparităţile economice, sociale şi teritoriale majore dintre regiunile Europei. În lipsa măsurilor necesare, s-ar aduce atingere realizărilor majore ale UE, printre care piaţa unică şi moneda euro. În perioada 2007-2013, UE va investi în regiunile Europei 347 de miliarde de euro. Fondurile servesc, de exemplu, la îmbunătăţirea infrastructurii de transport, extinderea reţelelor de internet până în zone îndepărtate, stimularea întreprinderilor mici şi mijlocii din zone dezavantajate, implementarea unor proiecte de mediu, îmbunătăţirea nivelului de educaţie şi a competenţelor, inovare, realizarea de noi produse şi metode de producţie, eficienţa energetică, combaterea schimbărilor climatice.
INSTRUMENT DE SOLIDARITATE FINANCIARĂ ŞI COEZIUNE Prin solidaritate se încearcă a se aduce un ajutor concret cetăţenilor mai defavorizaţi şi regiunilor mai puţin dezvoltate. Coeziunea se sprijină pe principiul că avem de câştigat, cu toţii, din reducerea decalajelor dintre regiuni în ceea ce priveşte venitul şi gradul de bogăţie. Politica de Coeziune economică şi socială a Uniunii Europene trebuie văzută ca parte integrantă a Strategiei de la Lisabona (2000), care îşi propunea să transforme Europa până în anul 2010, ”în cea mai dinamică şi mai competitivă economie bazată pe cunoaştere”. Strategia de la Lisabona a fost completată în anul 2001, în cadrul Consiliului European de la Gotheburg cu noi obiective, printre care cel mai important este asigurarea dezvoltării durabile. În 2005, Comisia Europeană a prezentat Liniile Strategice Integrate pentru Creştere şi Ocupare, în care se afirma că UE trebuie să creeze o economie bazată pe creştere durabilă şi pe ocupare. Se stabileau 3 priorităţi pentru UE, cuprinse în Orientările Strategice Comunitare 2007- 2013: 1. Europa - un loc mai atractiv pentru investiţii şi muncă 2. Îmbunătăţirea cunoaşterii şi inovării pentru creştere 3. Locuri de muncă mai multe şi mai bune Cu alte cuvinte, politica de coeziune trebuie să încorporeze obiectivele de la Lisabona şi Gotheburg, să răspundă strategiei de creştere şi ocupare şi să devină un vector-cheie pentru realizarea lor prin intermediul programelor naţionale şi regionale de dezvoltare. Având în vedere noul context european, marcat de extinderea Uniunii Europene şi de provocările de la nivel global, începând cu anul 2007, a avut loc o nouă reformă a politicii de coeziune. Reforma urmărea să implementeze un nou cadru de programare a politicii de coeziune, să simplifice procedurile şi să descentralizeze procesul de programare, implementare şi de luare a deciziei. Astfel: A. s-a adoptat un Nou Cadru Legal al Politicii de Coeziune 2007- 2013, B. s-au stabilit noi obiective de intervenţie pentru principalele instrumente financiare prin care se realizează politica de coeziune.
REFORMA PR - 2007 → NOI OBIECTIVE Convergenţă (sprijinind regiunile rămase în urmă din punct de vedere al dezvoltării economice). Obiectivul "Convergenţă" este destinat să îmbunătăţească condiţiile de creştere economică şi factorii care contribuie la o reală convergenţă pentru statele membre şi regiunile cel mai puţin dezvoltate. 7
Competitivitate Regională şi Ocupare (sprijinind regiuni, altele decât cele rămase în urmă ca dezvoltare, pentru atingerea ţintelor Agendei Lisabona). Obiectivul "Competitivitate regională şi ocuparea forţei de muncă" este destinat să consolideze competitivitatea şi atractivitatea regiunilor, precum şi capacitatea de ocupare a forţei de muncă, printr-o abordare duală. Cooperare Teritorială Europeană (promovând o dezvoltare echilibrată a întregului teritoriu comunitar, prin încurajarea cooperării şi schimbului de bune practici între toate regiunile UE), organizat pe trei axe: cooperare trans-frontalieră, transnaţională şi inter-regională
BUGETUL UNIUNII EUROPENE http://ec.europa.eu/budget/library/biblio/publications/glance/budget_glance_ro Bugetul anual al UE reprezintă aproximativ 1 % din produsul naţional al Uniunii, echivalentul a aproape 244 EUR per cetăţean al UE. Acţiunile și proiectele finanţate de la bugetul UE reflectă priorităţile stabilite de către UE într-un anumit moment. Acestea sunt grupate în şase categorii principale de cheltuieli (numite „rubrici”) și 31 de domenii de politică diferite. Bugetul UE finanţează iniţiativele și proiectele din domeniile în care toate ţările UE au convenit să acţioneze la nivelul Uniunii. Unirea for ţelor în aceste domenii poate aduce rezultate mai bune, la costuri reduse. Există și alte domenii în care ţările UE au decis totuși să nu acţioneze la nivelul Uniunii. De exemplu, sistemele naţionale de securitate socială, de pensii, de sănătate sau educa ţionale sunt finanţate de către guvernele na ţionale, regionale sau locale. „Principiul subsidiarităţii” garantează că Uniunea intervine numai dacă obiectivele ac ţiunii preconizate nu pot fi atinse în mod satisfăcător de statele membre nici la nivel central, nici la nivel regional și local, dar pot fi atinse mai bine, datorită dimensiunilor și efectelor acţiunii preconizate la nivelul UE. BUGET UE 2007 - 2013
8
Pe lângă asistenţa pe termen lung din partea UE, pot beneficia de Fondul european de dezvoltare (FED) (în afara bugetului UE) 77 de ţări în curs de dezvoltare din Africa, zona Caraibelor și Pacific. Cel de al 10-lea FED, care corespunde perioadei 2008-2013, se ridică la 22,7 miliarde EUR. Dintre sectoarele care fac obiectul finanţării FED, putem aminti sprijinul bugetar general sau sectorial acordat ţărilor ACP, transporturile, infrastructura, guvernanţa democratică, agricultura și dezvoltarea rurală, sănătatea şi educaţia. În urma ciclonului Sidr care a lovit statul Bangladesh, sute de mii de oameni și-au pierdut adăpostul. UE a alocat asistenţă în valoare totală de 6,5 milioane EUR pentru ca populaţiile afectate să își poată satisface nevoile vitale în materie de apă, alimente și adăposturi.
DE UNDE PROVIN FONDURILE? U E are RESURSE PROPRII pentru a-și finanţa cheltuielile. Din punct de vedere juridic, aceste resurse apar ţin Uniunii. Statele membre le colectează în numele UE și le transferă în bugetul UE. Resursele proprii se împart în trei categorii 1. RESURSE PROPRII TRADIŢIONALE (RPT) - formate în principal din taxe impuse asupra importurilor de produse provenite din state din afara UE. Reprezintă circa 12 % la veniturile totale; 9
2. resursa bazată pe TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ (TVA) este o rată fixă aplicată veniturilor din TVA-ul armonizat ale fiecărui stat membru. Reprezintă 11 % din veniturile totale; 3. resursa bazată pe VENITUL NAŢIONAL BRUT (VNB) este o rată procentuală fixă aplicată VNB-ului fiecărui stat membru. Deși este o categorie neuniformă, aceasta a devenit cea mai mare sursă de venituri, contribuind în prezent cu 76 % din veniturile totale. Bugetul primește și ALTE VENITURI, precum impozitele pe salarii plătite de către personalul UE, contribuţiile din partea ţărilor din afara UE pentru anumite programe ale UE și amenzile plătite de către întreprinderile care încalcă normele de concuren ţă sau alte legi. Acestea constituie aproximativ 1 % din buget. Statele membre contribuie la buget cu sume aproximativ propor ţionale cu prosperitatea lor economică. Germania, Țările de Jos, Austria, Suedia și Regatul Unit beneficiază totuși de unele ajustări („corecţii”) la calcularea contribuţiilor, în vederea reducerii contribuţiilor nete la buget, considerate excesive. Fondurile UE revin beneficiarilor din statele membre și ţările terţe în conformitate cu priorităţile stabilite de Uniune. În timp ce toate statele membre beneficiază de fonduri alocate din bugetul UE, statele membre mai pu ţin prospere primesc proporţional mai multe fonduri decât statele mai bogate, ca rezultat al solidarită ţii care stă la baza programelor UE, inclusiv în contextul politicii de coeziune.
PROVENIENTA FONDURILOR
10
CUM SE APROBĂ BUGETUL?
CUM SUNT UTILIZATE ŞI CONTROLATE FONDURILE? Principiul-cheie este principiul bunei gestiuni financiare. Aceasta presupune că, toţi cei care gestionează fondurile trebuie să depună toate eforturile pentru a ob ţine cea mai bună valoare posibilă pentru banii cheltuiţi. Aceasta necesită o respectare strictă a tuturor reglementărilor, dar şi evaluări periodice care verifică respectarea sa. Cea mai mare responsabilitate pentru execuţia şi gestionarea bugetului îi revine Comisiei Europene. În practică, majoritatea fondurilor UE (aproximativ 76 %) sunt cheltuite în cadrul așanumitei „gestiuni repartizate”. Conform acestor acorduri, autorităţile din statele membre sunt cele care gestionează cheltuielile într-o măsură mai mare decât Comisia. Există un întreg sistem de verificări şi bilanţuri pentru a garanta că fondurile în cauză sunt gestionate corect şi în conformitate cu legile aplicabile. Comisia trebuie să recupereze sumele plătite în exces din eroare, din neglijenţă sau în scopuri frauduloase. Statele membre sunt responsabile în aceea și măsură pentru protejarea intereselor financiare ale UE. În acest scop, ele cooperează cu Comisia şi OLAF – Oficiul European de Luptă Antifraudă – care desfăşoară investigaţii în cazuri potenţiale de fraudă şi contribuie la protejarea legislaţiei UE împotriva fraudei. www.fonduri-structurale.ro www.fonduri-ue.ro • În perioada 7-8 februarie 2013 a avut loc, la Bruxelles, Summit-ul european privind Cadrul Financiar Multianual (CFM) al Uniunii Europene pentru perioada 2014-2020, realizat pe 28 de state membre, presupunând aderarea Croaţiei. • Consiliul a convenit asupra unui plafon global de cheltuieli de 959,988 miliarde Euro , alocat pe cinci capitole: 11
1. Creştere inteligentă şi favorabilă incluziunii - 451,194 miliarde Euro (47%) 2. Creştere durabilă: Resurse naturale – 374,395 miliarde Euro (39%) 3. Europa în lume – 57,599 miliarde Euro (6%) 4. Administraţie – 57,599 miliarde Euro (6%) 5. Securitate şi cetăţenie – 19,200 miliarde (2%) Fondurile alocate României între 2014-2020 • România va primi, în total, în exerciţiul financiar multianual 2014-2020, 39,88 mld. euro – fonduri structurale şi de coeziune şi fonduri destinate agriculturii - faţă de 33,5 mld. euro cât i-a fost alocat în perioada 2007-2013. Adică o creştere procentuală de 18%, cea mai mare dintre toate ţările. • Fondurile structurale: +10% România va primi, între 2014-2020, 21,825 mld. euro, în creştere cu 10% faţă de alocările din perioada 2007-2013 (19,8 mld. euro). • PAC: +27% (în total) Pe Politica Agricolă Comună (PAC) va primi 17,5 mld. euro, în creştere cu 27% faţă de alocările din actualul exerciţiu financiar multianual al Uniunii (13,8 mld. euro). În cadrul PAC, pe cei doi piloni - „plăţi directe“ şi „dezvoltare rurală“ - sumele comparate arată astfel: - Plăţi directe către fermieri: +47,5% Pe plăţi directe către fermieri România va primi 10,3 mld. euro, faţă de 5,6 mld. euro în perioada 2007-2013. - Pe dezvoltare rurală: - 13,5% României i s-au alocat 7,1 mld. euro, faţă de 8,2 mld. euro între 2007-2013 (minus 1,1 mld. euro). În cadrul PAC va exista o „flexibilitate“, în sensul că 25% din suma totală poate fi transferată de la un pilon la celălalt – de la plăţi directe la dezvoltare rurală şi invers. Principalul instrument de reducere a decalajelor dintre regiunile Europei rămâne Politica de Coeziune (PC), care, prin intermediul Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR), Fondul Social European (FSE) și Fondul de Coeziune (FC), va finanţa următoarele obiective în statele și regiunile membre: "Investiţii pentru creștere economică și locuri de muncă" (obiectiv finanţat din toate fondurile) și "Cooperare Teritorială Europeană" (finanţat doar de FEDR). • Fondul de Coeziune va sprijini proiecte în domeniul mediului și de transport trans-europene. • Prin CFM 2014 – 2020 România are alocată, pentru Politica de Coeziune, suma de 21,825 mld. Euro (faţă de 19,8 mld. în exerciţiul actual), sumă care va fi indexată cu inflaţia de-a lungul celor şapte ani. • Sprijinul necesar pentru dezvoltarea capitalului uman va fi asigurat, în cadrul Politicii de Coeziune, de FSE, printr-un procent corespunzător: 25 % din alocarea financiară pentru regiunile mai puţin dezvoltate (7 din cele 8 regiuni de dezvoltare ale României) 40 % din alocarea financiară pentru regiunile în tranziţie (Bucureşti Ilfov) 52 % în regiunile mai dezvoltate • Pentru că România se află într-un program de asistenţă, cu Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Interna ţional, va beneficia de o prefinanţare de 4% din această sumă. Totodată rata de cofinan ţare de 85% pentru proiectele finan ţate din Fondurile Structurale va putea ajunge la 95%. -
-
12
NOI FACILITĂŢI PENTRU CHELTUIREA BANILOR UE (2014-2020) • În exerciţiul financiar viitor, banii pot fi cheltuiţi în intervalul N+3 (trei ani după data convenită că un proiect va fi încheiat), faţă de N+2 în prezent – adică întreaga alocare trebuie absorbită în 10 ani de la debutul exerciţiului financiar. • TVA pentru proiectele cu bani europeni va fi eligibilă la finanţare (TVA poate fi plătită din sumele nerambursabile). • Rata de cofinanţare naţională pentru fondurile structurale rămâne de 15% (85% bani europeni, 15% banii proprii). • Pe dezvoltare rurală rata de cofinanţare va rămâne la 25% (75% banii UE, 25% bani proprii). • În cazul în care un stat din UE are un acord de asistenţă financiară, fie cu FMI, fie cu UE, cofinanţarea naţională scade pe respectiva perioadă la 5% pentru fondurile structurale (5% cofinanţare naţională, 95% banii UE), iar pe dezvoltare rurală la 15% (15% cofinanţare naţională, 75% banii UE). • Prefinanţările (banii daţi înainte de UE) vor fi de 3% din valoarea unui proiect. Pentru statele care în 2010 au avut un acord de finanţate cu FMI sau UE, procentul prefinanţărilor va fi de 4% - aşadar pentru România procentul prefinanţării este de 4%, atât pentru fondurile de coeziune, cât şi pentru cele care privesc dezvoltarea rurală. Noul Cadru Financiar Multianual va intra in vigoare odată cu aprobarea acestuia de către Parlamentul European.
CE SE ÎNTÂMPLĂ CU BANII PENTRU 2007-2013 • În concluziile summit-ului există un articol referitor la fondurile alocate României în exerciţiul financiar curent. Este o recomandare a Consiliului European (şefii de state sau de 13
guverne din UE) adresată Comisiei Europene, anume ca, în cazul României şi al Slovaciei, banii pe fondurile de coeziune alocaţi între 2007-2013 să poată fi cheltuiţi în intervalul N3 şi nu în intervalul N2, cum se întâmplă acum. • Ce înseamnă acest lucru? Banii europeni trebuie cheltuiţi într-un interval de N2 ani (perioada în care ai convenit să-i foloseşti plus o perioadă de graţie de doi ani). Când termenul a fost depăşit, banii sunt pierduţi în cadrul mecanismului de „dezangajare automată“. • Cum, de la aderarea la UE, România nu a atras definitiv decât 2,2 mld. euro din totalul de 19,8 mld. euro pe fonduri structurale în procesul de dezangajare automată au intrat, în 2013, 6,5 mld. euro. • Dacă se aplică recomandarea, România va „câştiga“, va “salva” anul acesta 4 mld. euro (banii nu ar mai fi retraşi automat) din cei 6,5 miliarde de euro. Ceea ce înseamnă o recunoaştere a faptului că România nu ar fi putut absorbi, în 2013, 6,5 mld. euro şi că 4 mld. euro ar fi fost pierduţi prin procedura dezangajării automate. • Este doar o ipoteză pentru că nu este de la sine înţeles că aceşti bani vor fi şi absorbiţi, chiar dacă pentru cheltuirea lor s-ar acorda încă o perioadă de un an. Cert este că, dacă recomandarea este acceptată de Comisie, ceea ce România trebuia să absoarbă până în 2015 (2013, sfârşitul exerciţiului financiar, plus alţi 2 ani) trebuie să absoarbă până în 2016.
14
TEMA 2 FONDURI ŞI PROGRAME
Prezentare generală Fonduri de preaderare Fonduri structurale şi de coeziune Programele operaţionale
FONDURI DE PREADERARE – ÎNAINTE DE 2007 Începând cu anul 2000, Uniunea Europeană a sprijinit statele candidate din Europa Centrală şi de Est în eforturile acestora de pregătire pentru aderare prin trei instrumente financiare: PHARE, ISPA, SAPARD.
PHARE Este primul instrument creat de Uniunea Europeană, înfiinţat la începutul anului 1989 pentru a ajuta Polonia şi Ungaria în tranziţia de la regimul comunist la democraţie. S-a extins treptat la 13 state din Europa Centrală şi de Est, dintre care 10 candidate: Bulgaria, Estonia, Lituania, Letonia, Polonia, Cehia, România, Slovacia, Slovenia şi Ungaria. Celelalte sunt Bosnia – Herţegovina, Albania, Macedonia. România a intrat în circuitul asistenţei începând cu ianuarie 1990. În timp, PHARE a avut 2 abordări diferite în ceea ce priveşte solicitarea de fonduri de Guvernul României: - 1990 – 1997, a fost o perioadă de „finanţare la cerere” (demand driven) caracterizată printr-o abordare „directă”, adică proiectele propuse erau stabilite în general de guvern şi aprobate şi finanţate ulterior de UE. - 1998 – 2006, a fost o perioadă de „finanţare pentru aderare” (accession driven) care se bazează pe programe clar stabilite de autorităţile naţionale şi UE, respectiv pe Parteneriatul pentru Aderare şi pe Programul Naţional de Aderare a României la UE, care acoperă domeniile în care se preia legislaţia europeană, precum şi modul în care se vor dezvolta instituţiile la nivel central sau local. ►Perioada 1990 – 1992 a fost axată pe ajutoare umanitare de urgenţă. ► După 1992 au apărut proiecte de tip ajutor pentru dezvoltare în sectoarele: agricultură, învăţământ, energia, transporturi (reabilitare de drumuri), restructurare, IMM- uri, societate civilă, sănătate şi protecţia copiilor. ► Datorită inundaţiilor din anul 2005, CE a aprobat o suplimentare cu 24,6 milioane euro pentru PHARE 2005 în vederea elaborării strategiei contra inundaţiilor, precum li pentru proiecte de investiţii menite să refacă obiective afectate: poduri, amenajarea bazinelor hidrologice.
2000
2001
2002
228,02
288,09
279
2003
2004
285,945 435,259
2005
2006
Total mil. euro
430,9
447,426
2394,64
ISPA A finanţat în 2000 – 2006 proiecte de transport (infrastructură) şi de mediu. Scopul său a fost: să sprijine România în vederea alinierii standardelor de mediu (rezerve de apă potabilă, tratarea apelor reziduale, administrarea deşeurilor solide şi celor periculoase, poluarea aerului), să extindă şi conectarea reţelelor de transport, fiind finanţate căile ferate, rutiere şi de navigaţie.
15
Prin ISPA, România a avut în perioada 2000 – 2006 cca. 240 milioane euro anual, împărţite egal (câte 50%) pentru fiecare domeniu (mediu şi transport). Din mai 2004, când a avut loc valul de aderare al celor 10 ţări (Cipru, Estonia, Polonia, Letonia, Lituania, Malta, Cehia, Slovacia, Slovenia, Ungaria) alocarea României a crescut cu 20% în 2004, 30% în 2005 şi 40% în 2006.
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
Total mil. euro
240
240
240
240
240+48= 288
240 +72 =312
240 +93 =336
1896
SAPARD În 2000, CE a propus o alocare orientativă pentru fiecare ţară candidată, realizată pe următoarele criterii: populaţia din mediul rural, suprafaţa agricolă, PIB pe cap de locuitor raportat la paritatea puterii de cumpărare şi situaţia şi situaţia specifică existentă în fiecare ţară candiadată. • Derularea în SAPARD a fost condiţionată de asigurarea cofinanţării, astfel: - pentru măsurile din domeniul public (infrastructură) 25% de la bugetul de stat şi 75% comunitară. - pentru măsurile din domeniul privat 50% contribuţia beneficiarilor şi 50% contribuţie publică (din care 25 % bugetul de stat şi 75%contribuţie comunitară). În aceleaşi condiţii determinate de inundaţiile din 2005, România a beneficiat de o realocare de 168,9 milioane euro în aprilie 2006 pentru refacerea drumurilor şi altor lucrări. 2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
Total mil. euro
153
156
160
160
160
160
160
1109
FONDURILE STRUCTURALE ŞI DE COEZIUNE - FSC (INSTRUMENTELE STRUCTURALE) - DUPĂ 2007 Sunt instrumentele financiare prin care Uniunea Europeană acţionează pentru eliminarea disparităţilor economice şi sociale între regiuni, în scopul realizării coeziunii economice şi sociale. Au rolul de a stimula creşterea economică a statelor membre ale Uniunii . Ele NU ACŢIONEAZĂ ÎNSĂ SINGURE , necesitând asigurarea unei contribuţii din partea statelor membre implicate. Ele sunt CO-FINANŢATE în principal din resursele publice ale statului membru, însă în multe domenii este necesară şi contribuţia financiară privată, aceasta fiind încurajată în cele mai multe cazuri. Regulile generale privind Fondurile Structurale şi de Coeziune sunt stabilite prin Regulamentul Consiliului Uniunii Europene nr. 1083/2006 din iulie 2006.
16
CE REGIUNI INTRĂ SUB INCIDENŢA POLITICII DE COEZIUNE? Pentru fiecare regiune a UE se aplică două sau trei din principalele obiective ale politicii de coeziune (convergenţă, competitivitate regională şi ocuparea forţei de muncă şi cooperare teritorială europeană). Totuşi, cea mai mare parte a fondurilor este direcţionată către regiunile care au mai multă nevoie de ele: regiunile în care PIB-ul pe cap de locuitor se situează sub 75% din media la nivelul UE. Cum sunt definite regiunile? Politica de coeziune utilizează sistemul NUTS,(Nomenclature of territorial units for statistics) care împarte fiecare ţară pe trei niveluri de unităţi statistice (regiuni NUTS), în funcţie de dimensiunea populaţiei. În prezent, UE este împărţită în 271 de regiuni de „nivel 2”, toate intrând sub incidenţa acoperite politicii de coeziune. TOATE REGIUNILE României intră sub obiectivul convergenţă http://ec.europa.eu/regional_policy/how/index_ro.cfm
Nivel
Minim
Maxim
NUTS 1
3 milioane
7 milioane
NUTS 2
800000
3 milioane
NUTS 3
150000
800000
CARE SUNT ACESTE FONDURI? 1. FONDUL EUROPEAN DE DEZVOLTARE REGIONALĂ – FEDR 2. FONDUL SOCIAL EUROPEAN – FSE 3. FONDUL DE COEZIUNE - FC
17
PENTRU ACŢIUNI COMPLEMENTARE: 4. FONDUL EUROPEAN PENTRU AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE RURALĂ - FEADR 5. FONDUL EUROPEAN PENTRU PESCUIT - FEP
FONDUL EUROPEAN DE DEZVOLTARE REGIONALĂ - FEDR Finanţează:
– investitii productive care contribuie la crearea şi mentinerea de locuri de muncă, în principal prin ajutoare directe pentru investiţii în întreprinderile mici şi mijlocii (IMM) – investiţii în infrastructură – dezvoltarea potentialului intern prin măsuri care sprijină dezvoltarea regională şi locală: sprijin şi servicii pentru întreprinderi, mai ales IMM, crearea şi dezvoltarea instrumentelor financiare, cooperare şi schimb de experienţă între regiuni, oraşe şi între reprezentanţi relevanţi din domeniul social, economic şi protecţia mediului – asistenţă tehnică. Activităţi neeligibile: TVA, dobânzi la credite, achiziţionarea de terenuri într-un cuantum mai mare de 10% din cheltuiala totală eligibilă pentru activitatea respectivă, construcţii de locuinţe.
PRIORITĂŢI TEMATICE DE FINANŢARE ALE FEDR PE TREI OBIECTIVE DE POLITICĂ REGIONALĂ: 1. Convergenţă - la nivel regional şi local dezvoltarea integrată durabilă economică şi în domeniul forţei de muncă. 18
Principalele priorităţi finanţate: 1. cercetare şi dezvoltare tehnologică 2. societatea informatională 3. iniţiative de dezvoltare locală 4. protecţia mediului 5. prevenirea riscurilor 6. turism 7. investitii în cultură 8. investiţii în transport 9. investiţii în energie 10. investiţii în educaţie 11. investiţii în infrastructura socială şi de sănătate. 2. Competitivitate regională şi ocuparea forţei de muncă - FEDR finanţează trei priorităţi: 1. inovare şi economia bazată pe cunoaştere 2. protecţia mediului şi prevenirea riscului 3. acces la servicii de transport şi telecomunicaţii de interes economic general.
3. Cooperare teritorială europeană - FEDR finanţează trei priorităţi: 1. dezvoltarea activităţilor tranfrontaliere economice, sociale şi de protecţia mediului prin strategii comune de dezvoltare teritorială durabilă 2. stabilirea şi dezvoltarea cooperării transnaţionale 3. creşterea eficacităţii politicii regionale. ► FEDR acordă o atenţie specială Caracteristicilor teritoriale specifice. ► Acţiunea FEDR vizează rezolvarea problemelor economice, sociale şi de mediu ale oraşelor. ► În ceea ce priveşte zonele rurale şi zonele dependente de pescuit, intervenţia FEDR trebuie să se concentreze pe diversificarea economică, în special: • pe infrastructurile menite să îmbunătăţească accesibilitatea; • pe reţelele şi serviciile de telecomunicaţii din zonele rurale; • pe dezvoltarea noilor activităţi economice; • pe consolidarea legăturilor între zonele urbane şi rurale; • pe dezvoltarea turismului şi a amenajării mediului rural. ► Pentru zonele cu handicapuri naturale, FEDR contribuie la finanţarea investiţiilor în favoarea accesibilităţii, a activităţilor economice legate de patrimoniul cultural, de utilizarea durabilă a resurselor şi de stimularea sectorului turismului. ► În cele din urmă, FEDR contribuie la finanţarea supracosturilor legate de situaţia geografică a regiunilor ultraperiferice, precum şi la: • susţinerea transportului de mărfuri şi a demarării activităţii de furnizare a serviciilor de transport; • susţinerea operaţiunilor legate de constrângerile de stocare, întreţinerea instrumentelor de producţie şi insuficienţa capitalului uman de pe piaţa locală a muncii.
FONDUL SOCIAL EUROPEAN - FSE - este destinat să îmbunătăţească calitatea locurilor de muncă şi posibilităţile de ocupare a forţei de muncă în Uniunea Europeană. - intervine în cadrul obiectivelor „Convergenţă” şi „Competitivitate regională şi ocuparea forţei de muncă”. Finanţează POS DRU şi POSDCA, cu următoarele priorităţi: • Creşterea adaptabilităţii lucrătorilor şi întreprinderilor; • Creşterea accesului şi a participării pe piaţa muncii; 19
• Promovarea incluziunii sociale prin lupta împotriva discriminării şi facilitarea accesului pe piaţa muncii pentru persoanele dezavantajate. În regiuni mai puţin dezvoltate înscrise sub obiectivul convergenţă , FSE susţine: • Investiţiile în capital uman, în special prin îmbunătăţirea sistemelor de educaţie şi formare; • Acţiuni având drept scop dezvoltarea capacităţii instituţionale şi a eficienţei administraţiilor publice, la nivel naţional, regional sau local.
FONDUL DE COEZIUNE - FC Ajută statele membre cu un produs naţional brut (PNB) pe cap de locuitor de mai puţin de 90% din media comunitară să-şi reducă diferenţele dintre nivelurile de dezvoltare economică şi socială şi să-şi stabilizeze economiile. ► Susţine acţiuni în cadrul obiectivului „Convergenţă” şi se află sub incidenţa aceloraşi reguli de programare, de gestionare şi de control ca în cazul FEDR şi FSE. ► FC finanţează acţiuni din următoarele domenii: -reţele transeuropene de transport, în special proiectele prioritare de interes european, -mediu (inclusiv domeniul energiei sau al transporturilor, dacă au avantaje clare pentru mediu) Pentru perioada 2007-2013, se adresează următoarelor ţări: Bulgaria, Cipru, Estonia, Grecia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, Republica Cehă, România, Slovacia, Slovenia şi Ungaria. Spania este eligibilă, pe bază tranzitorie, deoarece PNB-ul său pe cap de locuitor este inferior mediei înregistrate pentru Uniunea Europeană cu 15 state membre. ► Suspendarea asistenţei financiare furnizate prin intermediul Fondului de Coeziune se produce prin decizia Consiliului (hotărând cu majoritate calificată) în cazul în care un stat membru care înregistrează un deficit public excesiv nu a pus capăt situaţiei sau acţiunile întreprinse se dovedesc a fi necorespunzătoare.
FONDUL EUROPEAN PENTRU AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE RURALĂ - FEADR • Contribuie la promovarea unei dezvoltări rurale durabile în întreaga comunitate, venind în completarea politicilor de piaţă şi de susţinere a veniturilor aplicate în cadrul Politicii Agricole Comune, al politicii de coeziune şi al politicii comune în domeniul pescuitului. • Obiective FEADR : - îmbunătăţirea competitivităţii agriculturii şi silviculturii prin sprijinirea restructurării,dezvoltării şi inovaţiei; - îmbunătăţirea mediului şi a spaţiului rural, prin sprijinirea gestionării terenurilor; - îmbunătăţirea calităţii vieţii în mediul rural şi promovarea diversificării activităţilor economice. • 7,5 mld. Euro pentru 2007-2013
FONDUL EUROPEAN PENTRU PESCUIT FEP a fost propus de către Comisia Europeană drept un instrument nou de programare pentru pescuit, în cadrul perspectivei financiare a Uniunii Europene 2007 -2013. înlocuieşte Instrumentul Financiar de Orientare a Pescuitului (IFOP) care a fost în vigoare pentru perioada 2000 - 2006. la fel ca Şi IFOP, are la bază Politica Comună pentru Pescuit (PCP). Printre altele, FEP contribuie la implementarea schimbărilor aduse PCP de la ultima reformă, din 2002. Având în vedere evoluţia sectorului şi ultima extindere a Uniunii Europene, FEP ajută efectuarea unui pescuit durabil şi diversificarea activităţilor economice în zonele de pescuit. 20
DOCUMENTE PROGRAMATICE – între Fondurile europene şi POS • Planul Naţional de Dezvoltare (PND) 2007-2013. • PND conţine Strategia de Dezvoltare a României pe perioada 2007 – 2013. • Pe baza PND s-a elaborat Cadrul Strategic Naţional de Referinţã(CSNR) - documentul strategic de referintã pentru programarea Fondurilor Structurale şi de Coeziune în România. Acest tip de document este elaborat de fiecare stat membru al UE, conform noului acquis privind Politica de Coeziune. - este aprobat de Comisia Europeană. - explicã modul în care vor fi implementate Instrumentele Structurale in Romania în perioada 2007-2013. - scopul principal al CSNR este de a consolida obiectivul strategic al politicilor economice, de coeziune socialã şi regionale ale României, precum şi de a stabili legãturile potrivite şi corecte cu politicile Comisiei Europene, mai ales cu Strategia de la Lisabona. - se implementeazã prin Programele Operaţionale • Strategia Naţională de Dezvoltare Durabilă
PROGRAME OPERAŢIONALE SECTORIALE - POS 1. Programul Operaţional de Dezvoltare Regională - POR 2.Programul Operaţional Creşterea Competitivităţii Economice - PO–CCE 3. Programul Operaţional Sectorial Transport - POS Transport 4. Programul Operaţional Sectorial Mediu - POS Mediu 5. Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane - POS DRU 6. Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Capacităţii Administrative - POS DCA 7. Programul Operaţional Asistenţă Tehnică - PO – AT 8. Programul Naţional de Dezvoltare Rurală - PNDR 9. Programul Operaţional de Pescuit - POP Aceste programe sunt organizate pe AXE PRIORITARE – domenii de acţiune, iar fiecare axă are subdomenii – domenii majore de intervenţie – DMI măsuri şi activităţi.
PROGRAMUL OPERAŢIONAL DE DEZVOLTARE REGIONALĂ - POR Este un program mono-fond, cu finanţare doar din FEDR, repartizată pe axe prioritare astfel: – Axa Prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor, poli urbani de creştere – Axa Prioritară 2 – Imbunătăţirea infrastructurii regionale şi locale de transport – Axa Prioritară 3 – Imbunătăţirea infrastructurii sociale – Axa Prioritară 4 – Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional şi local – Axa Prioritară 5 – Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului – Axa Prioritară 6 – Asistenţă tehnică ► Total 4,4 miliarde euro, din care: - 3,7 miliarde euro din FEDR, - 0,61 miliarde contribuţie public, - 0,09 miliarde contribuţie privată. ► Autoritatea de Management: Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administrației Publice ► Organisme Intermediare: Cele 8 Agenţii de Dezvoltare Regională ► Autoritatea de Certificare şi Plată ► Unitatea de Plată ► Autoritatea de Audit 21
► Comitet de monitorizare ► www.inforegio.ro, www.mdrt.ro ● Obiectivul strategic al POR constă în: Sprijinirea unei dezvoltări economice, sociale, echilibrate teritorial şi durabile a Regiunilor României, corespunzător nevoilor lor şi resurselor specifice, prin concentrarea asupra polilor urbani de creştere, prin îmbunătăţirea condiţiilor infrastructurale şi ale mediului de afaceri pentru a face din regiunile României, în special cele rămase în urmă, locuri mai atractive pentru a locui, a le vizita, a investi şi a munci. ● Obiective specifice
Creşterea rolului economic şi social al centrelor urbane, prin adoptarea unei abordări policentrice, în vederea stimulării unei dezvoltări mai echilibrate a Regiunilor; Îmbunătăţirea accesibilităţii Regiunilor şi în particular a accesibilităţii centrelor urbane şi a legăturilor cu zonele înconjurătoare; Creşterea calităţii infrastructurii sociale a Regiunilor; Creşterea competitivităţii Regiunilor ca locaţii pentru afaceri Creşterea contribuţiei turismului la dezvoltarea Regiunilor
Fonduri Structurale FEDR (1)
Fondul de Coeziune (2)
Total (3) = (1)+(2)
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
330.168.339 404.126.047 441.135.485 523.721.833 556.767.943 663.832.914 806.269.201
-
330.168.339 404.126.047 441.135.485 523.721.833 556.767.943 663.832.914 806.269.201
Total General 20072013
3.726.021.762
-
3.726.021.762
- Notă: Toate fondurile sunt pentru regiuni fără sprijin în perioada de tranziţie între obiective - Contribuţia maximă a FEDR la finanţarea Programului Operaţional Regional poate fi de maxim 85% din totalul cheltuielilor eligibile. - O cheltuială cofinanţată în cadrul Programului Operaţional Regional nu mai poate primi finanţare sub un alt instrument financiar Comunitar.
PROGRAMUL OPERAŢIONAL SECTORIAL CREŞTEREA COMPETITIVITĂŢII ECONOMICE - POS – CCE ►Este un program mono-fond, cu finanţare doar din FEDR, repartizată pe axe prioritare astfel: – Axa Prioritară 1: Un sistem de producţie inovativ şi eco-eficient – Axa Prioritară 2: Cercetare, Dezvoltare Tehnologică şi Inovare pentru competitivitate – Axa Prioritară 3: TIC pentru sectoarele privat şi public – Axa Prioritară 4: Creşterea eficienţei energetice şi a securităţii furnizării, în contextul combaterii schimbărilor climatice – Axa Prioritară 5: Asistenţă tehnică ► Total 4,26 miliarde euro, din care: -2,55 miliarde euro din FEDR, -0,46 miliarde euro din contribuţia publică naţională, -1,25 miliarde euro din contribuţie privată. -Autoritatea de Management: Ministerul Economiei 22
► Organisme Intermediare: Ministerul Economiei pentru axele 1 şi 4, Ministerul Educaţiei Naţionale pentru axa 2, Ministerul pentru Societatea Informaţională pentru axa 3 ► Autoritatea de Certificare şi Plată ► Unitatea de Plată ► Autoritatea de Audit ► Comitet de monitorizare ► www.amposcce.minind.ro
PROGRAMUL OPERAŢIONAL SECTORIAL CREŞTEREA COMPETITIVITĂŢII ECONOMICE - POS – CCE ►Este un program mono-fond, cu finanţare doar din FEDR, repartizată pe axe prioritare astfel: – Axa Prioritară 1: Un sistem de producţie inovativ şi eco-eficient – Axa Prioritară 2: Cercetare, Dezvoltare Tehnologică şi Inovare pentru competitivitate – Axa Prioritară 3: TIC pentru sectoarele privat şi public – Axa Prioritară 4: Creşterea eficienţei energetice şi a securităţii furnizării, în contextul combaterii schimbărilor climatice – Axa Prioritară 5: Asistenţă tehnică ► Total 4,26 miliarde euro, din care: 2,55 miliarde euro din FEDR, 0,46 miliarde euro din contribuţia publică naţională, 1,25 miliarde euro din contribuţie privată. Autoritatea de Management: Ministerul Economiei ► Organisme Intermediare: Ministerul Economiei pentru axele 1 şi 4, Ministerul Educaţiei Naţionale pentru axa 2, Ministerul pentru Societatea Informaţională pentru axa 3 ► Autoritatea de Certificare şi Plată ► Unitatea de Plată ► Autoritatea de Audit ► Comitet de monitorizare ► www.amposcce.minind.ro
PROGRAMUL OPERAŢIONAL SECTORIAL TRANSPORT - POS TRANSPORT ►Este un program bi-fond, cu finanţare din FEDR şi FC, repartizată pe axe prioritare astfel: – Axa Prioritară 1 - Modernizarea şi dezvoltarea axelor prioritare TEN-T în scopul dezvoltării unui sistem de transport durabil şi integrării acestuia cu reţelele de transport ale UE – Axa Prioritară 2 - Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii naţionale de transport în afara axelor prioritare TEN-T în scopul creării unui sistem naţional de transport durabil – Axa Prioritară 3 - Modernizarea sectorului de transportul în scopul creşterii protecţiei mediului şi a sănătăţii publice şi siguranţei pasagerilor – Axa Prioritară 4 - Asistenţă Tehnică pentru POS-T ► Total 5,66 miliarde euro, din care: 4,57 miliarde euro din FEDR şi FC, 1,09 miliarde euro bugetul de stat. ► Autoritatea de Management: Ministerul Transporturilor ► Organisme Intermediare: ► Autoritatea de Certificare şi Plată ► Unitatea de Plată ► Autoritatea de Audit 23
► Comitet de monitorizare ► www.ampost.ro
PROGRAMUL OPERAŢIONAL SECTORIAL MEDIU - POS MEDIU ►Este un program bi-fond, cu finanţare din FEDR şi FC, repartizată pe axe prioritare astfel: – Axa prioritară 1: Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată – Axa prioritară 2: Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor şi reabilitarea siturilor contaminate istoric – Axa prioritară 3: Reducerea poluării şi diminuarea efectelor schimbărilor climatice prin restructurarea şi reabilitarea sistemelor de încălzire urbană pentru atingerea ţintelor de eficienţă energetică în localităţile cele mai afectate de poluare – Axa prioritară 4: Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecţia naturii – Axa prioritară 5: Implementarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale în zonele cele mai expuse la risc – Axa prioritară 6: Asistenţă tehnică ► Total 5,5 miliarde euro, din care: 4,5 miliarde euro din FEDR şi FC, 1 miliard euro finanţare naţională. ► Autoritatea de Management: Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice ► Organisme Intermediare: Agenţiile intermediare regionale ► Autoritatea de Certificare şi Plată ► Unitatea de Plată ► Autoritatea de Audit ► Comitet de monitorizare ► www.posmediu.ro
PROGRAMUL OPERAŢIONAL SECTORIAL DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE - POS DRU ► Este un program mono-fond, cu finanţare doar din FSE, repartizată pe axe prioritare astfel: – Axa prioritară 1 - Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere – Axa Prioritară 2 - Corelarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii – Axa Prioritară 3 - Creşterea adaptabilităţii lucrătorilor şi a întreprinderilor – Axa Prioritară 4 - Modernizarea Serviciului Public de Ocupare – Axa Prioritară 5 - Promovarea măsurilor active de ocupare – Axa Prioritară 6 - Promovarea incluziunii sociale – Axa Prioritară 7 - Asistenţă tehnică ► Total 4,09 miliarde euro, din care: 3,47 miliarde euro din FSE, 0,62 miliarde contribuţie publică naţională ►Autoritatea de Management : Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale și Persoanelor Vârstnice ►Organisme Intermediare: Organisme intermediare regionale, Ministerul Educaţiei Naţionale, CNDIPT, ANOFM ► Autoritatea de Certificare şi Plată ► Unitatea de Plată ► Autoritatea de Audit ► Comitet de monitorizare ► www.fseromania.ro 24
• Planul financiar al POS DRU indică contribuţia anuală a FSE în cadrul POS DRU, astfel: » 2007 212.973.834 » 2008 330.141.809 » 2009 452.584.803 » 2010 538.429.514 » 2011 595.593.519 » 2012 666.545.305 » 2013 679.876.212 »Total 3.476.144.996 EURO
PROGRAMUL OPERAŢIONAL SECTORIAL DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII ADMINISTRATIVE - POS DCA ● Este un program mono-fond, cu finanţare doar din FSE, repartizată pe axe prioritare astfel: – Axa prioritară 1: Îmbunătăţiri de structură şi proces ale managementului ciclului de politici publice – Axa prioritară 2: Îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei furnizării serviciilor publice, cu accentul pus pe procentul de descentralizare – Axa prioritară 3: Asistenţă tehnică. ● Total 246 milioane euro, din care: - 208 milioane euro din FSE, - 38 milioane contribuţie publică naţională. ● Autoritatea de Management:Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administrației Publice ● Organisme Intermediare: ● Autoritatea de Certificare şi Plată ● Unitatea de Plată ● Autoritatea de Audit ● Comitet de monitorizare ● www.fonduriadministratie.ro
PROGRAMUL OPERAŢIONAL ASISTENŢĂ TEHNICĂ - PO – AT PO Asistenţă Tehnică finanţează, din FEDR, asigurarea sprijinului şi a instrumentelor adecvate în vederea unei coordonări şi implementări eficiente a instrumentelor structurale pentru perioada 2007-2013 şi pregătirea pentru următoarea perioadă de programare a instrumentelor structurale. Pot beneficia de finanţare Autorităţile de Management responsabile de gestionarea Programelor Operaţionale; Organismele Intermediare ş.a. ● Total cu 741 milioane lei, cu depunere permanentă a cererilor de finanţare ● Autoritatea de Management: Ministerul Fondurilor Europene ● Organisme Intermediare: Agenţiile de Dezvoltare Regională ● Autoritatea de Certificare şi Plată ● Unitatea de Plată ● Autoritatea de Audit ● Comitet de monitorizare ● www.poat.ro
PROGRAMUL NAŢIONAL DE DEZVOLTARE RURALĂ - PNDR Are la bază şase orientări comunitare strategice care vor contribui la: - identificarea zonelor în care sprijinul comunitar acordat dezvoltării rurale generează cea mai mare valoare adăugată la nivelul Uniunii Europene; 25
- crearea unei conexiuni cu principalele priorităţi la nivel european (Lisabona, Göteborg); - asigurarea coerenţei cu celelalte politici comunitare, în special cu politicile de coeziune şi de mediu; - luarea măsurilor conexe punerii în aplicare a noii politici agricole comune, axată pe adaptarea la evoluţia pieţei şi necesitatea de restructurare care decurge din PAC, atât pentru vechile, cât şi pentru noile state membre. Cele şase orientări strategice sunt: 1. îmbunătăţirea competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier; 2. îmbunătăţirea mediului şi a regiunilor rurale; 3. creşterea calităţii vieţii în zonele rurale şi încurajarea diversificării; 4. construirea capacităţii locale de ocupare a forţei de muncă şi de diversificare; 5. transpunerea priorităţilor în programe; 6. complementaritatea cu alte instrumente comunitare.
PNDR • Este un program cu finanţare din FEADR, repartizată pe axe prioritare astfel: Axa prioritară 1: Cresterea competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier Axa prioritară 2: Imbunătăţirea mediului şi a spaţiului rural Axa prioritară 3: Calitatea vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale Axa 4: LEADER - bazată pe experienţa câştigată în urma iniţiativelor comunitare Leader deschide noi posibilităţi pentru abordările locale „de jos în sus” ale problematicii dezvoltării rurale. Aici - GAL – Grupuri de Acţiune Locală Total 13,4 mld. EURO, din care 8,02 mld. Euro FEADR 1.95 mld. Euro contribuţia publică naţională 3.41mld. Euro contribuţia privată ► Autoritatea de Management: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale ► Organisme Intermediare: Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit ► Autoritatea de Certificare şi Plată ► Autoritatea de Audit ► www.pndr.ro, www.apdrp.ro EXISTĂ COMPLEMENTARITATE FEADR CU FONDURILE STRUCTURALE , CONFORM ANEXA 6 DIN PNDR De accesat http://www.fonduristructurale.ro/Document_Files//dezvoltarerurala/00000033/t5ihv_Programul_National_de_Dezvolta re_Rurala_2007_-_2013_-_versiunea_martie_2012_.pdf
PROGRAMUL OPERAŢIONAL DE PESCUIT - POP • Viziunea strategică pentru Pescuit este următoarea: “Un sector piscicol competitiv, modern şi dinamic, bazat pe activităţi durabile de pescuit şi acvacultură care ia în considerare aspectele legate de protecţia mediului, dezvoltarea socială şi bunăstarea economică.” • Următorii indicatori de impact pot măsura îndeplinirea acestei viziuni strategice: • Creşterea competitivităţii sectorului (creşterea valorii adăugate, creşterea productivităţii); • Locurile de muncă create sau menţinute în cele trei sub-sectoare (flota Mării Negre) • acvacultură şi pescuit în apele interioare) precum şi în industria de procesare şi în zonele pescăreşti; • Adaptarea capacităţii de pescuit. FEP acordă sprijin financiar pentru atingerea obiectivelor economice, de mediu şi sociale, în vederea: - asigurării perenităţii activităţii de pescuit şi de exploatare durabilă a resurselor halieutice (pescuitului) 26
- reducerii presiunii stocurilor echilibrînd capacitatea flotei comunitare în raport cu resursele marine disponibile; - întăririi dezvoltării întreprinderilor viabile economic în sectorul de pescuit şi dezvoltarea structurilor de exploatare a resurselor mult mai competitive; - favorizării conservării şi protecţiei mediului şi resurselor marine; - încurajării dezvoltării durabile în zonele costiere, maritime şi lacustre unde se desfăşoară activităţi de pescuit şi acvacultură şi ameliorării condiţiilor de muncă în aceste zone; - valorificării resurselor umane şi promovarea egalităţii între bărbaţi şi femei, care îşi desfăşoară activitatea în sectorul de pescuit.
POP • Axele prioritare ale programului Axa prioritară 1: Măsuri de adaptare a flotei de pescuit Comunitare Axa prioritară 2: Acvacultura, pescuitul în apele interioare, procesarea şi marketingul produselor obţinute din pescuit şi acvacultură Axa prioritară 3: Măsuri de interes comun Axa prioritară 4: Dezvoltarea durabilă a zonelor pescăreşti Axa prioritară 5: Asistenţă tehnică Total: 308 mil. EURO, din care 231 mil. Euro FEP 77mil. Euro contribuţia naţională ► Autoritatea de Management : Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură ► Organisme Intermediare:Centre regionale ale AM ► Autoritatea de Certificare şi Plată: Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit ► Autoritatea de Audit ► Comitet de monitorizare ► www.madr.ro, www.ampeste.ro Programe de cooperare teritorială cu alte state www.infocooperare.ro şi www.mdrt.ro 1.Programul Operaţional Comun România-Ucraina-Republica Moldova 2007-2013 - www.roua-md.net 2.Programul Operaţional Comun Ungaria-Slovacia-România-Ucraina www.huskroua-cbc.net/ro 3. Programul Operaţional Comun de Cooperare în bazinul Mării Negre www.blacksea-cbc.net 4.Programul de Cooperare Transfrontalieră România-Bulgaria 2007-2013 www.cbcromaniabulgaria.eu 5. Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-România www.huro-cbc.eu/ro/ 6. Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România-Serbia - www.romania-serbia.net 7. Programul de cooperare transnaţională „Sud Estul Europei” - www.southeast-europe.net/en 8. PO-uri Cooperare Interregională: - INTERREG IV C - URBACT II - ESPON 2013 - INTERRACT II • Autorităţile de management ale acestor programe nu au sediul în România.
27
TEMA 3 REGIUNEA DE DEZVOLTARE 2 SUD-EST www.adrse.ro Legea nr. 315/2004 privind dezvoltarea regională în România
28
► Este a doua regiune ca mărime din România, acoperă 35.762 Km2, adică 15% din suprafaţa totală a ţării. Populaţia şi densitatea populaţiei
Sursa: http://www.adrse.ro/Regiunea/Geografie.aspx
29
CONSILIUL PENTRU DEZVOLTARE REGIONALĂ (CDR) organismul regional deliberativ, fără personalitate juridică alcătuit din preşedinţii consiliilor judeţene şi din câte un reprezentant al fiecărei categorii de consilii locale municipale, orăşeneşti şi comunale din fiecare judeţ al regiunii. alege un preşedinte şi un vicepreşedinte, care nu pot fi reprezentanţi ai aceluiaşi judeţ; aceste funcţii sunt îndeplinite, prin rotaţie, pentru câte un mandat de un an, de către preşedinţii consiliilor judeţene. în funcţie de problematica supusă dezbaterii, la lucrările consiliului pentru dezvoltare regională pot participa, fără drept de vot, prefecţii judeţelor, reprezentanţi ai consiliilor locale, municipale, orăşeneşti şi comunale, ai instituţiilor şi organizaţiilor cu atribuţii în domeniul dezvoltării regionale, reprezentanţi ai societăţii civile şi parteneri socioeconomici relevanţi. Obiectivele strategiei de dezvoltare pe termen lung stabilite de CDR al Regiunii de Dezvoltare Sud-Est sunt: Dezvoltarea IMM-urilor; Dezvoltarea infrastructurii regionale; Valorificarea potenţialului turistic al regiunii; Diminuarea discrepanţelor între mediul rural şi mediul urban; Dezvoltarea resurselor umane; Protecţia mediului.
COLABORĂRI CU ADMINISTRAŢIA CENTRALĂ – Ministerul Fondurilor Europene – Ministerul Educaţiei Naţionale referitoare la funcţionarea Consorţiului Regional Sud-Est şi la elaborarea PRAI – PLAI - PAS, – Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice referitoare la funcţionarea Secretariatului Tehnic Permanent al Regiunii Sud-Est şi la elaborarea PRAO, – Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice referitoare la Planul de Dezvoltare Regională, a pregătirii perioadelor de programare stabilite de către Uniunea Europeană etc, – Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice referitoare la activitatea Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului Galaţi şi la elaborarea PRAM. – Ministerul Transporturilor – Ministerul Economiei 30
Colaborarea este direcţionată de documente strategice naţionale şi europene Planul Naţional de Dezvoltare - PND Cadrul Naţional Stategic de Referinţă - CNSR Planul Naţional de Reformă - PNR Strategia Europa 2020 Cadrul Strategic Comun etc. Colaborarea este direcţionată de documente strategice regionale Planul de Dezvoltare Regională 2014 - 2020 Cadrul Regional Strategic de Referinţă (Master Plan Regional – MPR) - 2010 Planul Regional de Acţiune pentru Dezvoltarea Invăţământului Profesional şi Tehnic Planul Regional de Acţiune pentru Ocupare şi incluziune socială al Regiunii Sud-Est (PRAO) Protocoale de colaborare încheiate cu instituții locale, regionale și naționale etc.
Sursa:http://www.adrse.ro/Documente/Planificare/PDR/2014/1.Planificare_strategica.pdf
Colaborarea este direcţionată de documente strategice judeţene şi locale Poli urbani de creștere - Constanţa Strategii județene de dezvoltare – Brăila, Buzău, Galaţi, Vrancea Strategia POP - Brăila
31
Organigrama ADRSE iulie 2011
Sursa: http://www.adrse.ro/Documente/ADRSE/Agentie/OrganigramaADRSE.pdf
ADRSE este Autoritate de Management pentru POR ARE ŞI PROIECTE PROPRII, finanţate din: Surse Internaţionale: • ARISE (finanţat din Programul Cadru VI al Comisiei Europene, Actiuni de Suport Specific (SSA).) • Kollison (Programul LIFE), • Visible (Programul Leonardo da Vinci – LongLife Learning), • Erik Action (Programul INTERREG IVC), • Ernest (Programul Cadru 7 pentru Cercetare al Uniunii Europene (PC7), • Euroscapes (Programul INTERREG IVC), • IN-EUR (Programul INTERREG IVC), • BORDWIIS (Programul INTERREG IVC). Surse Naţionale: • Consolidarea Capacităţii Instituţionale a Consorţiului Regional al Regiunii de Dezvoltare Sud-Est (CRSE) - finanţat din FSE 3.3. • Plus de capacitate și expertiză în Serviciul Public de Ocupare - SPO PLUS CE - din FSE 4.1. • E-OCUPARE - Spaţiu virtual pentru promovarea măsurilor active de ocupare – din FSE 5.1.
32
COOPERARE TRANSNAŢIONALĂ ÎN SUD – ESTUL EUROPEI Programul Operational Comun „Marea Neagră” 2007 – 2013, finanţat prin Instrumentul European de Vecinătate şi Parteneriat (ENPI).
Autoritatea Comună de Management - Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice. Scopul - de a contribui la o dezvoltare susţinută, economică şi socială, a regiunilor din Bazinul Mării Negre. Aria eligibilă a Programului include o suprafaţă de 834.719 km2 şi o populaţie de 74,2 milioane locuitori din următoarele ţări: Romania: Regiunea Sud-Est Bulgaria: Severoiztochen, Yugoiztochen Grecia: Kentriki Makedonia, Anatoliki Makedonia Thraki Rusia: Rostov Oblast, Krasnodar Krai, Adygea Republic Turcia: Istanbul, Tekirdağ, Kocaeli, Zonguldak, Kastamonu, Samsun şi Trabzon Ucraina: Regiunile Odessa, Mykolaiv, Kherson, Zaporoshye si Donetsk, Republica Crimeea si Sevastopol Armenia, Azerbaijan, Georgia, Moldova: - cu toate regiunile Bugetul total ENPI pentru perioada de programare 2007-2013, este de 17.305.944 Euro, dar şi 1.339.401 din fonduri IPA (Turcia).
PROGRAMUL DE COOPERARE TRANSFRONTALIERĂ ROMÂNIA – UCRAINA – REPUBLICA MOLDOVA 2007–2013 Scopul - de a îmbunătăţi situaţia economică, socială şi a mediului în aria programului, în contextul unor graniţe sigure, prin intensificarea contactelor dintre partenerii de pe fiecare parte a graniţei. Priorităţile şi măsurile programului sunt: Prioritatea 1: Către o economie mai competitivă a zonei de frontieră – Măsura 1.1: Imbunătăţirea productivităţii şi competitivităţii zonelor urbane şi rurale – Măsura 1.2: Iniţiative transfrontaliere în domeniul transportului, infrastructurii de frontieră şi reţelelor de energie Prioritatea 2: Mediu şi pregătirea pentru situaţii de urgenţă – Măsura 2.1: Rezolvarea în comun a unor aspecte de mediu, inclusiv pregătirea pentru situaţii de urgenţă – Măsura 2.2: Managementul resurselor de apă şi al deşeurilor Prioritatea 3: Promovarea actiunilor „people to people” – Măsura 3.1: Sprijin pentru administraţia locală şi regională, pentru societatea civilă şi comunităţi locale – Măsura 3.2: Schimburi culturale, sociale şi în domeniul educaţiei Bugetul programului: 137,4 mil. EUR , din care 126 mil. EUR fonduri ENPI şi 11,4 mil. EUR co-finanţare naţională. Aria eligibilă a programului este alcătuită din: judeţele Botoşani, Galaţi, Iaşi, Suceava, Tulcea şi Vaslui (Romania); oblasturile Odessa şi Chernivetska (Ucraina); întreg teritoriul Republicii Moldova. 33
Zonele adiacente sunt: judeţul Brăila ( Romania) şi altele din (Ucraina) Potentiali beneficiari: autoritati publice regionale si locale, organizatii non-guvernamentale, asociatii, universitati, institute de cercetare, organizatii educationale/de instruire etc.
PROGRAMUL DE COOPERARE TRANSFRONTALIERĂ ROMÂNIA – BULGARIA 2007-2013 Obiectivul general al programului este dezvoltarea în comun a ariei de cooperare transfrontalieră, prin utilizarea durabilă, în comun, a resurselor şi avantajelor umane, naturale şi de mediu. Axele prioritare sunt: Axa prioritară 1: Accesibilitate – Imbunătăţirea mobilităţii şi a accesului la infrastructura de transport, informaţii şi comunicaţii în regiunea transfrontalieră Axa prioritară 2: Mediu – Utilizarea durabilă şi protejarea resurselor naturale şi de mediu şi promovarea unui management eficient al riscului în zona transfrontalieră Axa prioritară 3: Dezvoltare Economică şi Socială – Dezvoltarea economică şi coeziunea socială prin identificarea şi consolidarea în comun a avantajelor comparative ale zonei Axa prioritară 4 : Asistenţă tehnică Bugetul total al programului: 262.003.541 EUR, din care 217.823.757 EUR finanţare FEDR si 44,179,784 EUR co-finanţare naţională. Aria eligibilă a programului este alcătuită din: - 7 judete din România: Mehedinţi, Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Călăraşi şi Constanţa; - 9 districte din Bulgaria: Vidin, Vratsa, Montana, Veliko Tarnovo, Pleven, Ruse, Dobrich, Silistra si Razgrad. Potenţiali beneficiari: autorităţi publice locale, regionale sau centrale, ONG, institutii de învăţământ şi cercetare.
34
TEMA 4 DESPRE REGIONALIZARE UNDE SUNTEM ? România are nevoie de o reorganizare administrativ-teritorială, cele 8 regiuni de dezvoltare create în 1998 nefiind decât structuri formale, menite să bifeze unul dintre criteriile necesare aderării la UE.
35
Avem regiuni dezvoltate inegal Preluând forma modelului european, dar ignorând complet fondul acestuia –solidaritate şi coeziune socială – România nu a reuşit să evolueze echilibrat, prin reducerea decalajelor existente între regiuni. Decuplarea economică este mai evidentă în regiunile Nord-Est, Sud-Est, Sud şi Sud-Vest, acolo unde slaba dezvoltare a infrastructurii, competitivitatea economică redusă, slaba capacitate administrativă şi calitatea scăzută a resursei umane se combină cu incapacitatea guvernelor de a folosi eficient, în interesul populaţiei, oportunităţile post-aderare. Nici în interiorul regiunilor nu există modificări majore ale trendurilor de dezvoltare, judeţele mai dezvoltate nereuşind să le tragă după ele pe cele mai puţin dezvoltate.
Populaţii relativ egale
http://www.cjvrancea.ro/work1/cjvr/files/file/Strategia%20de%20dezvoltare%20a%20Regiunii/ Profilul%20socio-economic%20al%20Regiunii%20Sud-Est.pdf
36
Dezvoltare inegală!(PIB/locuitor în indici ai puterii de cumpărare -% faţă de media UE27)
Populaţie activă(15-65 ani) Număr similar de populaţie activă în condiţiile unui PIB foarte diferit! S-au folosit concepte precum“descentralizare” dar rezultatul pare a politiza şi mai mult administraţia. Prin modul (uneori discreţionar) de alocare a fondurilor de la centru s-a accentuat polarizarea socială şi economică! Descentralizarea - pe hârtie. Transfer de atribuţii, fără fonduri. Dezechilibrele se accentuează Centrul ia fonduri din judeţe şi redistribuie parţial şi politizat. Iar azi, prin descentralizare, oferă atribuţii judeţelor, fără ca acestea să aibă şi putere Judeţele au preluat atribuţii pe care nu le pot susţine (sănătate, infrastructură, educaţie, dezvoltare) Obiectiv: Regiuni puternice, descentralizare reală!
Un nou model trebuie adoptat de o largă majoritate Un nou proiect trebuie să întrunească susţinerea majorităţii clasei politice, a societăţii civile şi a aparatului de stat. Doar în acest fel dezvoltarea regională va ajuta România. Scopul dezvoltării regionale: • întărirea capacităţii administrative a actualelor regiuni de dezvoltare •reducerea decalajelor de dezvoltare, în scopul atingerii mediei europene pentru toate regiunile de dezvoltare.
37
Un nou model trebuie adoptat de o largă majoritate Un nou proiect trebuie să întrunească susţinerea majorităţii clasei politice, a societăţii civile şi a aparatului de stat. Doar în acest fel dezvoltarea regională va ajuta România. Scopul dezvoltării regionale: • întărirea capacităţii administrative a actualelor regiuni de dezvoltare •reducerea decalajelor de dezvoltare, în scopul atingerii mediei europene pentru toate regiunile de dezvoltare.
Model european: Franţa Structurat iniţial pe două paliere (comunal şi departamental), sistemul administrativ francez s-a caracterizat, timp de aproape două secole, prin centralizare excesivă şi prin fragmentare (96 de departamente şi peste 36.000 de comune). Departamentele seamănă cu judeţele din România şi ca populaţie medie (cca500.000) şi ca suprafaţă (5800 km²) Regiunea -a aparut între nivelul central şi cel departamental. Caracterul unitar al statului s-a păstrat! Regiunea se află pe acelaşi plan juridic cu unităţile administrative deja existente, dar se distinge printr-un teritoriu mai larg, incluzându-le pe acestea din urmă, precum şi prin atribuţiile orientate către dezvoltare şi bunăstare.
CONSILIUL REGIONAL Preşedintele – ales direct de cetăţeni, va funcţiona ca un “premier” al regiunii Membrii – vor avea atribuţii în domenii executive şi vor ajuta preşedintele în exercitarea atribuţiilor Buget propriu – format din bugete locale, fonduri europene şi fonduri de coeziune de la bugetul central Va genera proiecte de dezvoltare pentru regiune, inclusiv pentru a reduce decalajele de dezvoltare din interiorul său
Senatul va prelua sarcina legiferării în dezvoltarea regională A doua cameră a Parlamentului va fi aleasă după model francez, cu mandat de 4 ani şi cu obiective de organizare şi dezvoltare regională 3 domenii cheie de competenţă: •Dezvoltarea regională •Politica externă •Fondurile europene Se va diferenţia de Camera Deputaţilor.
Relaţia centru-regiune Senatul va lucra cu Consiliile regionale
PREFECŢII Cei 8 prefecţi îi vor înlocui pe cei 41 din prezent Prefecţii îşi pot organiza puncte de lucru în fiecare judeţ, dar instituţia în sine va fi regională Prefectul îşi păstrează atribuţiile actuale, dar îşi extinde zona de manifestare a competenţelor Scop: o mai mare coerenţă în implementarea programului de guvernare în teritoriu şi reducerea birocraţiei
38
CONSILIU ECONOMIC ŞI SOCIAL REGIONAL Pe lângă Consiliul Regional funcţionează un CES alcătuit din reprezentanţii principalelor categorii socio-economice CES regional va avea rol consultativ în luarea deciziilor executive, dar consultarea de către Consiliul Regional este obligatorie CES regional va avea atribuţia redactării de studii şi planuri de dezvoltare regională
Atribuţii definite prin dezbatere publică Impreună cu instituţiile europene, cu autorităţile alese, cu partenerii sociali şi societatea civilă, se vor defini atribuţiile finale ale acestor instituţii. Regiunile vor avea dreptul de decide cu privire la folosirea fondurilor, provenite din taxe si impozite. Principalele atribuţii vor ţine de dezvoltarea echilibrată a regiunilor Guvernul central va gestiona doar proiectele naţionale, urmând ca toate celelalte proiecte să fie transferate către regiuni(inclusiv în ceea ce priveşte fondurile europene existente în prezent la POS-uri: mediu, resurse umane, administraţie, transporturi etc)
OBIECTIVE DE DEZVOLTARE ÎN PRIMII 4 ANI In fiecare regiune : 1.O mare universitate. Cel puţin 3 universităţi, până în 2014, trebuie să fie în top 500 2.Un mare spital regional (cu medicină de înaltă performanţă) 3.Sistem de urgenţă regional, cu pompieri, ambulanţă şi poliţie 4.Infrastructura rutieră şi feroviară modernizată 5.Un aeroport internaţional (minim) 6.Un centru sportiv polivalent de nive linternational in fiecare regiune(stadion si sala polivalenta) 7.Un centru de afaceri regional 8.Un centru cultural de nivel european
Care sunt paşii prin care ajungem la dezvoltarea regională propusă? 2012 - 2013 Se organizează trecerea de atribuţii şi de competenţe între guvern şi judeţe, pe baza unor dezbateri publice şi cu informarea corectă a cetăţenilor Se întăresc cele 8 regiuni de dezvoltare, cu structuri politice noi Se desfiinţează Ministerul Dezvoltării Regionale, iar fondurile europene şi fondurile româneşti alocate dezvoltării regionale se redirecţionează la nivel local prin politici de coeziune Se modifică Constituţia, pentru introducerea acestui concept
2014 Organizarea de alegeri indirecte, pentru desemnarea unor Consilii Regionale provizorii(în acelaşi timp cu alegerile europarlamentare) Aleşii locali(primari, consilieri locali şi judeţeni) îşi aleg preşedintele de Consiliu Regional De la nivel central, se desemnează membri delegaţi, în subordinea preşedintelui de CR, cu atribuţii speciale pe domenii de interes (educaţie, sănătate, transporturi, mediu etc) Timp de doi ani, aceste Consilii vor funcţiona cu atribuţiile primite (pregătind instituţiile pentru primele alegeri directe)
2016 Odată cu alegerile locale, au loc alegeri pentru desemnarea preşedintilor de Consilii Regionale (alegeri directe–vot uninominal) Au loc, de asemenea, alegeri pentru desemnarea Parlamentelor regionale, care vor funcţiona ca legislative regionale
39
Vor intra în funcţiune şi Curţile de Apel regionale, pentru a funcţiona şi puterea judecătorească la acest nivel
CONDITIILE COMISIEI EUROPENE PENTRU A RECUNOAŞTE NOILE REGIUNI Studiul de fezabilitate Acordul din partea Comisiei Europene Referendum-ul constitutional Adoptarea cadrului legal necesar pentru implementarea reformei Implementarea cadrului legal cu organizatiile administrative implicate Ajustări ale măsurilor deja implementate înainte de jumătatea anului 2012 Acceptarea formală a noii structuri implementate de către Directoratul General Politică Regională (DG REGIO). Reforma va schimba conformitatea cu sistemul NUTS 2, iar acest lucru va conduce la nevoia unui nou sistem de management regional din partea autoritătilor Includerea formală în viitorul Cadru Financiar Multianual (Multianual Financial Framework –MFF) Adoptarea de către Parlamentul European în 2013 a noului MFF Implementarea Politicii de Coeziune în România pentru perioada 2014/2020 cu nou stabilita institutie la nivel regional.
Dezvoltarea regională. 4 principii de bază! 1.In fiecare regiune de dezvoltare, PIB-ul şi calitatea vieţii trebuie să se apropie de media europeană! 2.Schimbările trebuie suportate de stat, nu de către cetăţean! 3.Orice modificare trebuie discutată cu societatea civilă, agreată politic şi acceptată de UE! 4.Comunităţile puternice vor forţa şi instituţiile centrale să fie mai puternice. Procesul de descentralizare trebuie însotit de eficientizarea aparatului central! Notorietatea temei regionalizării, gradul de informare și de interes Aproape 20% dintre cei chestiona ți nu au auzit de proiectul de regionalizare Peste jumătate dintre români se consideră pu țin sau deloc informați cu privire la aceasă temă, în timp ce 45% se declară informa ți sau foarte informați Puțin peste jumătate dintre români se consideră pu țin sau deloc interesați de procesul regionalizării în timp ce 48% spun că sunt interesați sau foarte interesați, dar 51% declară că au o părere bună sau foarte bună despre procesul de regionalizare - 51%, în timp ce 2% spun că nu au nici o părere bună, nici proastă, iar 41% au o părere proastă sau foarte proastă.
Impactul regionalizării asupra comunită ții propor ții aproximativ egale ale respondenților consideră că, în urma procesului de regionalizare, procesul de colectare a taxelor la nivelul comunită ții lor s-ar îmbunătăți (31%), ar rămâne la fel (30%) sau s-ar înrăutăți (31%), în timp ce 7% nu știu ce s-ar întâmpla cei mai mulți dintre intervievați sunt de părere că în urma reorganizării României pe regiuni resursele bugetare la nivelul comunității lor s-ar îmbunătăți - 36%, în timp ce 29% consideră că ar rămâne la fel, iar alți 29% consideră că acest aspect s-ar înrăută ți îmbunătățirea finanțării proiectelor de infrastructură este percepută de 43% dintre participanții la studiu, în timp ce 27% dintre ace știa cred că ar rămâne la fel și doar 20% consideră că s-ar înrăutăți 44% dintre cei chestionați cred că în urma regionalizării procesul de creare a locurilor de muncă din comunitatea lor s-ar îmbunătăți, 26% consideră că acest aspect ar rămâne la fel, în timp ce 25% consideră că s-ar înrăutăți
40
cei mai mulți respondenți consideră că la nivelul comunității lor s-ar reduce birocrația în urma reorganizării teritoriale pe regiuni - 40%, 27% consideră că din acest punct de vedere lucrurile ar rămâne la fel, iar 26% că s-ar înrăută ți privind îmbunătățirea nivelului de trai în comunitatea lor drept o consecință a procesului de regionalizare, respondenții sunt mai sceptici: majoritatea sunt de părere că lucrurile ar rămâne la fel - 36%, în timp ce 34% consideră că s-ar îmbunătă ți, iar 25% consideră că s-ar înrăutăți majoritatea românilor, 55%, cred că atragerea de fonduri europene la nivelul comunității din care fac parte s-ar îmbunătăți o dată cu regionalizarea doar 38% dintre participanții la studiu cred că regionalizarea va determina o cre ștere a calității serviciilor publice, același procent consideră că serviciile publice vor rămâne la acela ș i nivel de calitate ca până acum, iar 16%, un procent considerabil, consideră că nivelul calită ții serviciilor publice se va înrăutăți în urma regionalizării 33% dintre respondenți consideră că drumul parcurs de cetă țean pentru rezolvarea unei probleme în urma regionalizării se va îmbunătăți, respectiv se va înrăutăți. regionalizarea aduce cu sine speran ța că, la nivelul comunităților, se va îmbunătăți cooperarea cu alte comunități din țară și din Uniunea Europeană – 46%. Această opinie se manifestă mai intens în rândul bărbaților, al persoanelor cu vârste peste 50 de ani și al persoanelor cu un grad mai ridicat de educa ție. privind îmbunătățirea nivelului de trai în comunitatea lor drept o consecință a procesului de regionalizare, respondenții sunt mai sceptici: majoritatea sunt de părere că lucrurile ar rămâne la fel - 36%, în timp ce 34% consideră că s-ar îmbunătă ți, iar 25% consideră că s-ar înrăută ți majoritatea românilor, 55%, cred că atragerea de fonduri europene la nivelul comunității din care fac parte s-ar îmbunătăți o dată cu regionalizarea doar 38% dintre participanții la studiu cred că regionalizarea va determina o creștere a calității serviciilor publice, același procent consideră că serviciile publice vor rămâne la acelaș i nivel de calitate ca până acum, iar 16%, un procent considerabil, consideră că nivelul calită ții serviciilor publice se va înrăutăți în urma regionalizării 33% dintre respondenți consideră că drumul parcurs de cetățean pentru rezolvarea unei probleme în urma regionalizării se va îmbunătă ți, respectiv se va înrăută ți. regionalizarea aduce cu sine speran ța că, la nivelul comunităților, se va îmbunătăți cooperarea cu alte comunități din țară și din Uniunea Europeană – 46%. Această opinie se manifestă mai intens în rândul bărbaților, al persoanelor cu vârste peste 50 de ani și al persoanelor cu un grad mai ridicat de educa ție.
REORGANIZAREA SARCINILOR ADMINISTRATIVE posibilitatea ca unele dintre responsabilitățile Guvernului să fie delegate la nivelul regiunilor este foarte bine văzută de către români, 78% dintre ace știa manifestându-și acordul în acest sens politica externă este singurul segment care nu are o majoritate de opinii în ceea ce prive ște delegarea ei la nivelul regiunilor (37%) alte responsabilități, însă, sunt acceptate de majoritatea populației ca trebuind să revină în sarcina regiunilor (colectarea taxelor – 75%, ordinea publică – 81%, protec ția mediului – 86%, agricultura și dezvoltarea rurală – 87%) Guvernul de la București ar trebui să primească, în opinia a 46% dintre români, o pondere de maximum 10% din taxele și impozitele colectate. În ceea ce prive ște ponderea minimă din taxe și impozite care ar trebui să rămână la nivel local, 20% dintre români consideră că aceasta ar trebui să fie între 50-70%, iar 33% sunt de părere că acest prag minim ar trebui să fie situat peste 70%.
41
IDENTITATEA REGIONALĂ majoritatea persoanelor care ar participat la studiu – 58% – consideră că cel mai important este să fie români pe locul doi în preferințele respondenților se află identitatea de cetățean european – 21% -, iar pe locul trei se poziționează identitatea de locuitor al unui ora ș sau a unei comune – 17%. Doar 3% dintre participanții la studiu sunt de părere că cel mai important aspect în ceea ce privește identitatea este să fie ardelean, oltean, moldovean etc. Responsabilitatea regionalizării procente aproape egale din populație consideră că actuala clasă politică poate, respectiv nu poate gestiona cu succes procesul de regionalizare a României majoritatea românilor, 60%, consideră că partidul pe care l-au votat la alegerile parlamentare ar susține procesul de regionalizare 56% dintre participanții la studiu consideră că cetățenii țării ar trebui să ia decizia privind forma de regionalizare cea mai bună o propor ție foarte mare dintre respondenți – 89% - este de părere că prin alegeri ar trebui să fie ales conducătorul regiunii majoritatea subiecților - 83% - declară că pentru ei este important sau chiar foarte important cine anume va conduce regiunea percepția populației asupra desființării județelor nu este foarte bine conturată, respectiv procente egale – 48% - au o părere bună, respectiv proastă despre acest aspect 72% au o părere bună despre diminuarea atribuțiilor instituției prefectului
42
TEMA 5 ASPECTE GENERALE PRIVIND PROIECTELE ŞI FINANŢAREA ACESTORA ► Conceptul de proiect – abordare economică, tehnică, financiară şi socială ► Structura generală a proiectelor ► Elementele definitorii ale proiectelor ► Caracteristicile generale ale proiectelor
PROIECTUL O activitate care se desfăşoară conform unui plan bine stabilit; Ansamblul de activităţi planificate care se adresează unei probleme specifice, în limite de timp bine definite şi beneficiază de fonduri limitate. Un grup de activităţi intercondiţionate, bine organizate care au ca punct final obţinerea unor rezultate clare; Un ansamblu de activităţi ce trebuie desfăşurate într-o succesiune logică pentru a îndeplinii obiectivele stabilite. PROIECTUL CU FINANŢARE EXTERNĂ reprezintă o serie de activităţi corelate şi interdependente care au ca scop realizarea unui obiectiv viabil din punct de vedere funcţional, economic şi social. PROGRAMUL - un ciclu sau set planificat şi controlat de activităţi, în general fără un termen de încheiere precis delimitat, cu un aspect dinamic, care constituie o abordare integrată pentru îndeplinirea misiunii şi obiectivelor organizaţiei. PROGRAMUL EUROPEAN CU FINANŢARE EXTERNĂ este o măsură luată de Comisia Europeană în favoarea unei ţări sau grup de ţări ce constă într-un număr de activităţi ce vor fi realizate şi suportate printr-un angajament financiar. Programul este subiectul unui memorandum financiar. PROPUNEREA DE FINANŢARE - o aplicaţie, o cerere. Documentul scris prin care se solicită unui finanţator fonduri pentru un proiect. Conţine elemente esenţiale ale proiectului şi elemente care pledează în favoarea solicitantului.
STRUCTURA GENERALĂ A PROIECTULUI 1. Termenul proiectului 2. Bugetul proiectului 3. Obiectivele proiectului 4. Activităţile realizate 5. Echipa proiectului 6. Schimbare durabilă adusă de proiect 7. Ciclul de viaţă al proiectului Noţiunea de proiect implică trei elemente definitorii: durată, risc şi eficienţă
1 Un proiect are o imagine tridimensională, respectiv: contabilă, economică şi financiară. - Dimensiunea contabilă - cea mai restrictivă şi reduce noţiunea de proiect la cea de imobilizare a activelor. Un proiect reprezintă toate bunurile mobile sau imobile, achiziţionate sau create etc. - Dimensiunea economică - lărgeşte sfera de cuprindere. Un proiect reprezintă toate consumurile de resurse care se efectuează în prezent în speranţa obţinerii în viitor a unor efecte economice, eşalonate în timp şi care, în sumă total, sunt superioare cheltuielilor iniţiale de resurse. 43
- Dimensiunea financiară - are în vedere toate cheltuielile de resurse pe o perioadă de timp şi, în consecinţă, asigură echilibrul dintre resurse şi nevoi. Caracteristicile generale ale proiectului: 1. Complexitatea proiectului, orientare spre schimbare, performanţă, control 2. Coordonarea proiectului – activităţi şi obiective clare, concise, compatibile 3. Dinamica şi flexibilitate 4. Ciclul de viaţă al proiectului – caracteristicile acestuia 5. Interdependenţa 6. Unicitatea proiectului 7. Competitivitatea 8. Resurse mixte angrenate
MANAGEMENTUL PROIECTULUI 1 Iniţial, era specific sectoarelor militar şi al construcţiilor. 2 Relativ recent, s-a dezvoltat ca un instrument de planificare, coordonare şi control al activităţilor complexe din economie. 3 Importanţa sa este în creştere majoră datorită faptului că tot mai multe acţiuni se derulează având la bază un proiect, 4 Şi-a dovedit capacitatea de a face faţă noilor tendinţe pe plan mondial -creşterea volumului de informaţie şi de cunoştinţe, creşterea de bunuri şi servicii tot mai complexe şi mai puternic personalizate, creşterea competiţiei pe piaţă. 5 Este o ramură specializată a managementului apărută în anii 50 şi aplicată prima oară în SUA, la NASA. 6 A fost preluat şi în Europa, în Marea Britanie – The Chartered Institute of Building, care alături de alte organizaţii, cum ar fi Institutul pentru Managementul Proiectelor, a format un organism de certificare a managerilor de proiect şi a programelor de formare în domeniu. 7 La nivel european s-au elaborat proceduri privind calitatea în domeniul managementului proiectului, proceduri concentrate în documentele Organizaţiei Internaţionale de Standardizare – ISO
Managementul proiectului ► Ca organizare şi metodă, oferă posibilitatea dezvoltării şi afirmării personalităţii, nu acceptă spontaneitatea,dar susţine inovaţia, canalizarea imaginativă şi dirijează eforturile organizaţiei. ► Responsabiliează individul, redescoperind respectul pentru om. ► Este considerat „ştiinţa resurselor” deoarece valorifică resursele umane, materiale, financiare şi informaţionale astfel încât să asigure succesul proiectului. ► Trăsături specifice: - inovaţia - mod nou de a rezolva o problemă, - multilateralitatea, multidisciplinaritatea - implică necesitatea de avea cunoştinţe diverse şi aptitudini organizatorice, - complexitatea - sinteza a cel puţin cinci ştiinţe: ştiinţa de a pregăti şi lansa proiectul, ştiinţa de a conduce procesul de învăţare, ştiinţa de a organiza dezvoltarea şi implementarea proiectului, ştiinţa de a asigura coerenţa acţiunilor, ştiinţa de a monitoriza şi evalua.
Managementul proiectului ► Cuprinde practic elemente din toate sferele managementului: proceduri de gestionare eficientă a resurselor, aria documentelor şi a sarcinilor administrative, logica decizională, managementul financiar, precum şi metode şi tehnici de management clasice adaptate corespunzător condiţiilor mediului actual. 44
► După 1989, managementul proiectelor s-a dezvoltat mult cuprinzând aspecte diverse ale socio-culturalului, mai ales datorită noilor politici orientate către Uniunea Europeană. ► Îşi propune realizarea unei schimbări, de aceea, ca proces trebuie să beneficieze de: – existenţa unei viziuni, care să orienteze întreaga intervenţie pentru atingerea obiectivelor, – existenţa unor abilităţi ale membrilor organizaţiei şcolare în domeniul derulării proiectelor, – existenţa resurselor necesare pentru producerea schimbării – existenţa unei planificări a întregii activităţi pe toată perioada proiectului .
MANAGEMENTUL PROIECTULUI – AVANTAJE/DEZAVANTAJE
un control foarte bun asupra valorificării resurselor, dovedindu-şi utilitatea în cazurile în
care acestea sunt restrânse, relaţii mai bune şi mai apropiate cu clienţii, costuri mai mici , calitate mai înaltă şi profituri mai mari, creşterea eficienţei pe ansamblu, datorită orientării spre rezultate, coordonării interdepartamentale şi motivarea mai bună a angajaţilor. tendinţa mai accentuată de a încălca unele componente ale politicii interne a unei firme, dat fiind gradul ridiat de autonomie al personalului implicat, creşterea costurilor pe anumite activităţi, dificultăţi de organizare, utilizarea incompletă a personalului în intervalul de timp dintre finalizarea unui proiect şi iniţierea următorului proiect.
CALITĂŢILE UNUI MANAGER DE PROIECT „Regula celor 4 C” conform căreia caracteristicile unui management de proiect performant
sunt: Coerenţa, Curajul, Claritatea, Consideraţia
MANAGEMENTUL PROIECTULUI - DEFINIŢII 1. Un ansamblu de procese dinamice în care se organizează şi utilizează resursele necesare într-o manieră controlată şi structurată pentru a realiza obiective precise. 2. Planificarea, coordonarea, conducerea şi controlul proiectului pe durata ciclului de viaţă al acestuia astfel încât să se realizeze obiectivele propuse în termenele ,costurile şi calitatea stabilită. 3. Planificarea, organizarea şi gestionarea (controlul) sarcinilor şi resurselor ce urmăresc atingerea unui anumit obiectiv, în condiţiile existenţei unor constrângeri referitoare la timp, resurse şi costuri. MANAGEMENTUL PROIECTULUI - DEFINIŢII Planificarea, organizarea și gestionarea (controlul) sarcinilor și resurselor, ce urmărește atingerea unui anumit obiectiv, în condițiile existenței unor constrângeri, referitoare la timp, resurse și costuri "Manualul de management al proiectelor", elaborat în anul 1998 de Guvernul României Planificarea, organizarea, monitorizarea, controlarea, raportarea și întreprinderea acțiunilor corective necesare tuturor proceselor proiectului, de care este nevoie pentru realizarea obiectivelor proiectului, în mod continuu. - Standardul român SR ISO 10006:2005 Un set de principii, practici si tehnici folosite pentru a conduce echipa de lucru a proiectului si a controla termenele, costurile si riscurile in scopul producerii rezultatului dorit.
1 2 3 4
DOMENII SPECIFICE :
Managementul scopului Managementul timpului Managementul resurselor umane Managementul resurselor materiale şi financiare 45
5 Managementul riscului 6 Managementul informaţiilor 7 Managementul calităţii
IDENTIFICAREA NEVOII DE FINANŢARE Finanţarea investiţiilor constituie o etapă semnificativă în procesul investiţional, în cadrul căruia, urmare a deciziei de investiţii („de a investi” şi de „a finanţa”), resursele financiare se înglobează în bugetul investiţiei şi pot fi utilizate pentru plăţi în vederea realizării proiectului.
PROBLEME - NECESITĂŢI - OBIECTIVE 1. Identificarea problematicii la nivel de entitate tehnologiilor vechi, poluante şi neproductive personal necalificat, cu productivitate scăzută sistem informatic depăşit poluarea râului în care sunt deversate ape reziduale sector de drum naţional cu covor asfaltic perforat 2. Axioma probleme – necesităţi înlocuirea tehnologiilor nepoluante cu tehnologii noi, nepoluante cu randamente ridicate; instruirea personalului în vederea creşterii calificării; implementarea sistemelor informatice moderne; staţie de colectare şi decantare; realizarea unui covor asfaltic; 3. Programe cu obiective specifice ce permit finanţarea necesităţilor identificate POS – CCE Consolidarea şi dezvoltarea durabilă a sectorului productiv; Crearea unui mediu favorabil dezvoltării durabile a întreprinderilor Creşterea capacităţii de cercetare dezvoltare (C&D), stimularea cooperării între instituţii de cercetare dezvoltare şi inovare (CDI) şi întreprinderi, precum şi creşterea accesului întreprinderilor la CDI; Valorificarea potenţialului tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor şi aplicarea acestuia în sectorul public (administraţie) şi cel pr ivat (întreprinderi, cetăţeni); Creşterea eficienţei energetice si dezvoltarea durabilă a sistemului energetic, prin promovarea surselor regenerabile de energie
PROBLEME – NECESITĂŢI - OBIECTIVE POS-DRU
Promovarea calităţii sistemului de educaţie si formare profesională iniţială si continuă, inclusiv a învăţământului superior si a cercetării; Promovarea culturii antreprenoriale si îmbunătăţirea calităţii si productivităţii muncii; Facilitarea inserţiei tinerilor si a somerilor de lungă durată pe piaţa muncii; Dezvoltarea unei pieţe a muncii moderne, flexibile si incluzive; Promovarea (re)inserţiei pe piaţa muncii a persoanelor inactive, inclusiv în zonele rurale; 46
Îmbunătăţirea serviciilor publice de ocupare; Facilitarea accesului la educaţie si pe piaţa muncii a grupurilor vulnerabile
PROBLEME – NECESITĂŢI - OBIECTIVE POS –MEDIU
Îmbunătăţirea calităţii şi a accesului la infrastructura de apă şi apă uzată, prin asigurarea serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare în majoritatea zonelor urbane până în 2015. Dezvoltarea sistemelor durabile de management al deşeurilor , prin îmbunătăţirea managementului deşeurilor şi reducerea numărului de zone poluate istoric în minimum 30 de judeţe până în 2015. Reducerea impactului negativ cauzat de sistemele de încălzire urbană în cele mai poluate localităţi până în 2015. Protecţia şi îmbunătăţirea biodiversităţii şi a patrimoniului natural prin sprijinirea anagementului ariilor protejate, inclusiv prin implementarea reţelei Natura 2000. Reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale cu efect asupra populaţiei, prin implementarea măsurilor preventive în cele mai vulnerabile zone până în 2015.
PROBLEME – NECESITĂŢI - OBIECTIVE POS – TRANSPORT
modernizarea şi dezvoltarea axelor prioritare TEN-T, cu aplicarea măsurilor necesare pentru protecţia mediului înconjurător modernizarea şi dezvoltarea reţelelor naţionale de transport, în conformitate cu principiile dezvoltării durabile promovarea transportului feroviar, naval şi intermodal sprijinirea dezvoltarii transportului durabil, prin minimizarea efectelor adverse ale transportului asupra mediului, şi îmbunătăţirea siguranţei traficului şi a sănătăţii umane.
OBIECTIVE
47
Obiective – activităţi – eligibilitate - rezultate Ex. POS – DRU - CALIFICAREA O ŞANSĂ PENTRU VIITOR
OBIECTIVE
EX: POS CCE - PROIECTE CD DE ÎNALT NIVEL ŞTIINŢIFIC LA CARE VOR PARTICIPA SPECIALIŞTI DIN STRAINĂTATE ► activităţi de cercetare industrială; ► activităţi de dezvoltare experimentală; ► activităţi pentru obţinerea şi validarea drepturilor de proprietate industrială (numai pentru organizatii de cercetare si IMM-uri ► activităţi de informare şi publicitate pentru proiect (numai pentru organizaţii de cercetare); ► management de proiect (numai pentru organizaţii de cercetare).
48
MATRICEA GANT
MATRICEA GANT EX: POS – CCE
MATRICEA GANT
49
MATRICEA GANT
Mecanismul finanţării întreprinderii / proiectului presupune parcurgerea succesivă a următoarelor etape: determinarea necesarului de finanţare – planul de finanţare stabilirea structurii capitalului – capital permanent evaluarea costului resurselor de finanţare – costul capitalului
Planul de finanţare - paşii Elaborarea strategiei de dezvoltare a entităţii Identificarea investiţiilor potenţiale Selectarea investiţiei optime Stabilirea nevoii de finanţat Identificarea surselor de finanţare Identificarea costurilor Selectarea sursei de finanţare
STRUCTURA CAPITALULUI Trebuie privită în funcţie de structura capitalului permanent, format din capital propriu şi împrumuturi pe termen mediu şi lung. Unii economişti apreciază că „există o structură a capitalului permanent pentru care costul finanţărilor este minim, iar valoarea sau costul acţiunilor pe piaţă este maxim – respectiv efectele produse de proiect sunt maxime”
COSTUL CAPITALULUI Este un alt pas important al mecanismului de finanţare. Practic, prin această evaluare se determină care sunt costurile concrete ale finanţării unui proiect şi nu numai.
50
Costul capitalului este un factor hotărâtor în stabilirea structurii optime a capitalurilor permanente. Prin costul capitalului se înţelege costul pe care trebuie să-l plătească entitatea creditorilor săi, deoarece în economia reală nu există întreprindere cu resurse gratuite.
PRINCIPALELE NOŢIUNI UTILIZATE ÎN CADRUL PROIECTULUI CU FINANŢARE EXTERNĂ
1. Finanţatorul - entitatea ce pune la dispoziţia beneficiarului fondurile necesare realizării proiectului. 2. Beneficiarul finanţării – entitatea care beneficiază de anumite resurse financiare prin intermediul unui program. 3. Managementul de proiect – activităţi specifice prin intermediul cărora este implementat proiectul la anumite standarde. 4. Bugetul proiectului – un plan financiar utilizat în managementul proiectului prin care sunt estimate şi limitate cheltuielile ce vor fi acoperite din fondurile alocate. 5. Programul de finanţare – interfaţa dintre proiect şi fondul de finanţare. 6. Fondul european de finanţare – expresia unei politici comunitare. 7. Acquis –ul comunitar – un set de reglementări şi practici instituţionale. 8. Memorandumul de finanţare – baza legală a angajamentului financiar al Comisiei Europene faţă de o ţară. 9. Licitaţia – un termen de depunere a proiectelor în vederea evaluării. 10. Dosarul de candidatură – un set de documente complete cerute a fi depuse o dată cu cererea de finanţare. 11.Evaluarea proiectului – etapa în care este verificată eligibilitatea proiectului, calitatea, adecvarea şi pertinenţa acestuia. 12. Eligibilitate/neeligibilitate – exprimă starea de fapt a proiectului; dacă îndeplineşte sau nu criteriile obligatorii stabilite în program. 13. Grupul ţintă – beneficiarul real al rezultatelor proiectului 14. Indicatorii proiectului – un set de parametrii ce măsoară gradul de realizare al obiectivelor. 15. Relevanţa proiectului pentru programul de finanţare – reuneşte o serie de criterii ce evidenţiază importanţa proiectului pentru program.
FACTORII CARE INFLUENŢEAZĂ SUCCESUL PROIECTULUI Factori interni: Evaluarea eronată a resurselor Planificarea defectuoasă a activităţilor Probleme legate de aprovizionare Schimbări în structura resurselor Viabilitatea organizaţiei Factori externi: Factori naturali Influenţe economice externe Reacţia oamenilor afectaţi de proiect Voinţa politică Diferenţe culturale Rezistenţa la schimbare
51
FAZELE CICLULUI PROIECTULUI ► Modelul general al ciclului de viaţă a unui proiect Cuprinde 4 etape importante 1. Definire 2. Planificare 3. Execuţie 4. Verificare şi control ► Modelul proiectului cu finanţare europeană Cuprinde 6 etape importante 1. Programarea 2. Identificarea 3. Acceptarea 4. Finanţarea 5. Implementarea 6. Evaluarea
ECHIPA ŞI PARTENERIATUL ÎN CADRUL PROIECTULUI CU FINANŢARE EXTERNĂ ►Succesul proiectului – depinde de managementul proiectului. ► Caracterul multidisciplinar impune formarea unei echipe mixte. ► Un manager de proiect abil, cu experienţă, formează o echipă omogenă.
PRINCIPII UTILIZATE ÎN FORMAREA ECHIPEI 1. Triplul caracter al proiectului: grupul ţintă (o comunitate sau grup de indivizi);parteneriatul (clasic, federaţie); echipa de realizare a proiectului. 2. Primordialitatea proiectului – spiritul de echipă şi echipa se subordonează în totalitate proiectului. 3. Principiul centrului neuronal sau al centrului informaţional – managerul reprezintă punctul central al reţelei informaţionale şi relaţionale. 4. Calitatea spiritului de echipă – efectul sinergetic creat de echipă.
Succesul proiectului poate fi asigurat dacă: Managerul de proiect provine din alt domeniu de activitate decât cel al proiectului Succesul proiectului este dat de omogenitatea echipei Succesul proiectului este invers proporţional cu disparităţile valorice ale nivelului de inteligenţă partenerială a membrilor echipei.
BUGETUL PROIECTULUI Scurtă definiţie: plan financiar ce prevede cheltuieli şi venituri detaliate pe categorii sau activităţi Tipuri de bugete: 1. Bugetul pe categorii de cheltuieli - cheltuieli de personal – ex. salarii, diurne - cheltuieli directe – ex. deplasare, operaţionale, subcontractare - cheltuieli indirecte – ex.efectuate indiferent de realizarea sau nu a proiectului 2. Bugetul pe categorii de cheltuieli şi activităţi - presupune însumarea unor bugete pe activităţi 3. Bugetul pe surse – grupează cheltuielile pe categorii şi surse de finanţare. 52
FORME DE BUGET ex. POS DRU
53
