Introducere
Europa este una dintre cele mai dezvoltate regiuni din întreaga lume. Acest lucru este sesiz sesizabi abill atât atât la nivel nivel econo economic mic,, cât și la nivel social. social. Cu toate toate aceste acestea, a, pot fi obser observat vatee disparită disparități între veniturile veniturile și calitatea calitatea nivelui nivelui de trai între între cele 268 268 de regiuni regiuni din niunea niunea European Europeană. ă. Aceste Aceste diferen diferențe au devenit devenit mult mai evidente evidente după e!tinderi e!tinderile le din 2""# și din 2""$, ce ce au inclus țări din Europa Centrală Centrală și de Est, Est, nu foarte bine dezvoltate. Aceste Aceste fapte fapte reprez reprezint intăă cauze cauzele le adoptă adoptării rii uno unorr politi politici ci de coeziu coeziune ne econo economic micăă și socială, luând apoi forma unor fonduri structurale. %upă cum vom vedea pe parcursul acestui proiect, ele au apărut, într&o oarecare oarecare formă odată cu niunea niunea Europeană, urmând a se înmul ți în același timp cu cu e!tinderile spre state state neconsolidate. neconsolidate. Este important a afla afla natura acestor fonduri, apariția , dezvoltarea lor, precum și cine sunt sunt beneficiarii beneficiarii și cum le pot accesa. accesa. 'o 'oi începe printr&un printr&un scurt istoric, istoric, voi încerca încerca a le clasifica și voi vorbi despre despre agenda agenda înc(eiată înc(eiată recent, recent, ca și despre despre cea actuală. )omânia )omânia și accesarea accesarea fondurilor fondurilor europene europene vor ocupa un segment considera considerabil bil din lucrarea prezentă. prezentă. *ivelul său de absorbție va fi comparat comparat cu cel cel al +oloniei, +oloniei, o țară apropiată ca orientare geografică și istorie. *u vor fi negliate graficele , tabelele și cifrele pentru a eviden ția faptele redactate. %e asemenea, vor fi incluse sfaturi despre accesarea fondurilor, urmând a enumera etapele necesare pentru întocmirea unui asemenea proiect.
1.
Scur Sc urtt isto istori ric c al Fon Fondu duri rilo lorr Stru Struct ctur ural ale e
+entru +entru a înțelege forma actuală actuală a fondurilor fondurilor structurale structurale,, este necesar necesar a privi procesul procesul lor de evoluție și dezvoltare dezvoltare pe parcursul parcursul celor -6 de de ani. ani. Apariția lor este strâns legată de cea a niunii. Astfel, statele semnatare semnatare ale ratatului ratatului de la )oma )oma mentio mentione nează ază în pream preambul bulul ul acestu acestuia ia neces necesita itatea tea /de a conso consolid lidaa unitat unitatea ea economiilor lor si de a asigura dezvoltarea armonioasa prin reducerea diferentelor dintre diversele regiuni, precum si a decalaelor cu care se confrunta regiunile mai putin favorizate/. 0n anul 1-8 se pune în aplicare aplicare 2 fonduri fonduri europene europene sectorial sectorialee 3i anume4 5ondul 5ondul ocial European 3i 5ondul European de 7rientare 3i arantare Agricolă. 9a început politica de coeziune econimică 3i socială avea un caracter redistributive. %oi ani mai târziu se creeză 5ondul European de %ezvoltare )egională pentru a se redistribui o parte din contribu:ia statelor către regiunile mai pu:in dezvoltate. Cre3terea competen:elor niunii Europene a necesitart revizuirea rolului cât 3i a modului de alocare a acestor fonduri . 7dată cu accesul unor state mai pu:in dezvoltate ;+ortugali ;+ortugalia, a, recia, recia, pania< a fost necesară necesară o cre3tere cre3tere a spriinului spriinului financiar financiar comunitar comunitar acordat de către statele member în ansamblul regiunilor mai pu:in dezvoltate. %e&a lungul istoriei integrării europene postbelice s&a acordat tot mai multă importantă coeziunii. 0nsă, pe măsură ce niunea se e!tindea, realizarea coeziunii econo&mice si sociale a devenit mai dificilă, deoarece statele membre deveneau tot mai eterogene. Aceste considerente au dus la modificări succesive ale regulilor 3i procedurilor de alocare ale acestor fonduri . 7 primă reformă a început în anul 18$ 3i a fost finalizată în anul 12 prin introducerea propunerilor formulate de =pac(etele %elors>. 0n perioada 18 ? 1@ s&a realizat o reformă a fondurilor de solidaritate ce a fost deci decisă să de cătr cătree Cons Consil iliu iull de la ru! ru!ee 1 1#&1 #&1 Consil Consiliul iul Europe European an de la Edinbu Edinburg rg ;decembrie 12< aloca pentru politica de coeziune aproape 2"" miliarde de EC ;la preturile anului 1$<, adica o treime din bugetul comunitalles. 0ncepând cu această dată fondurile de solidaritate sunt denumite fonduri structurale. 1 2""- & ltimele statistici de la nivel regional care confirma propunerile Comisiei pe 5ond 5ondur uril ilee tru truct ctur ural alee pent pentru ru 2""$ 2""$&2 &2"1 "1@. @.
1 www.fonduricomunitare.ro www.fonduricomunitare.ro
rm rmează ează apoi apoi peri perioa oada da 2"1# 2"1#&2 &2"2 "2". ".
2. Clasifcarea ondurilor europene 2.1. Fondurile europene preaderare 0ncepând cu anul 2""", niunea Europeană spriină statele candidate din Europa Centrală 3i de Est în eforturile acestora de pregătire pentru aderare prin trei instrumente financiare4 +rogra +rogramu mull PHARE a fost lansat în 18, iar obiectivele sale au vizat dezvoltarea instit instituuțiilor iilor prin prin spri spriin inire ireaa țărilor ărilor candi candidat datee a implem implement entări ăriii legis legisla lației E ;acBui ;acBuis&u s&ull comunitar< comunitar< și dezvoltare dezvoltareaa industrie industrieii și infrastruc infrastructurii. turii. %intre priorită priorităț ile acestu acestuii program, program, se mennțione me ioneză ză urmă următo toar arel ele4 e4 infra infrasc sctr truc uctu tura ra,, dezv dezvol olta tare reaa sect sector orul ului ui priv privat at
și
spri spriin inire ireaa
întreprind întreprinderilor erilor,, educa educația, formare formareaa și cerceta cercetarea, rea, protec protecția mediulu mediuluii și securita securitatea tea nucle nucleară ară , restructurarea agriculturii. agriculturii. A fost a doua țară, după +olonia, ca volum volum al fondurilor alocate. +rogramul ISPA ;nstrumentul pentru +oliticile tructurale< a fost lansat în 2""", vizând nouă nouă domenii4 transportul transportul și mediul. +rivind primul domeniu,s& domeniu,s& a elaborat o strategie gener generală ală de investi investiții, iar pentru pentru cel de&al doilea doilea,, finanțarea area a viza include includerea rea sa în re țeaua eaua transeuropeană de transport. +rogramul SAPARD ; +rogramul pecial pecial de Aderare pentru Agricultură Agricultură și %ezvoltare )urală< )urală< a fost lansat lansat în 2""". +rogramul +rogramul spriină spriină aceste :ări în procesul procesul de pregăti pregătire re pentru participarea la +olitica Agricolă Comună 3i +ia:a nternă 3i în rezolvarea problemelor specifice legate de agricultură 3i o dezvoltare rurală durabilă. 2
2.2.. Fond 2.2 onduri uri ner neramb amburs ursabi abile le 5ondurile nerambursabile sunt acele autoare financiare care se acordă fără a mai fi restituite restituite.. *u sunt credite, credite, nu se percep dobânzi dobânzi pentru acordarea acordarea lor, nu trebuie sa restitui restitui ți nici măcar 1 euro. +entru ce sunt alocate aceste fonduri D 5ondurile 5ondurile nerambursa nerambursabile bile au ca țintă foarte foarte multe multe activită activități și invest investiiții. & de la inve invest stiiții în infra infrast stru ruct ctur urăă ;dru ;drumu muri ri,, cana canali liza zari, ri, aduc aducțiuni iuni de apă, apă, gaze gaze,, electricitate<, până la & ferme & stupi stupi de albine, albine, ferme ferme de melci, melci, meșteșugărit, ugărit, prelucra prelucrarea rea lemnului lemnului & abatoare 2 Tescașiu Tescașiu Bianca, Instituții europene . Schimbări și adaptări din perspectiva extinderii !, !ditura ".#. B!"$, București 2%%&, p. &'(1%)
& centre de prelucrare ;carne, ;carne, lapte ? iaurt, brânză, cașcaval, smântână< smântână< & turism ;pensiuni, ; pensiuni, cabane, (oteluri< & sere ;de flori, de legume<, legume<, plantații de pomi fructiferi fructiferi & ac(izi ac(iziții de utilae utilae agricole agricole & planta plantații de pomi pomi fructiferi fructiferi & moderni modernizare zare planta plantații de vița de vie & laboratoare laboratoare de de prelucrare prelucrare și îmbuteliere îmbuteliere miere miere & centre de colectare colectare și producere plante medicinale medicinale & azile azile de de bătrâni, școli, grădinițe, spitale, medicamente, laboratoare & &uri ;industrie, transporturi, prelucrare, servicii, etc<
2.3. Fonduri ramursabile Alături Alături de finan: finan:ări ările le neramb neramburs ursabi abile le oferite oferite de instit instituuțiile europe europene ne sau fondur fondurile ile provenite de la bugetul de stat, în cadrul surselor de finan:are e!terne se poate apela 3i la finan:area rambursabilă. 5inan:area rambursabilă reprezintă finan:area sub formă de credit pe care institu:iile bancare o acordă acordă persoanelor persoanelor fizice 3i uridice pentru pentru diverse activită:i economice, economice, cum ar fi4 • • • •
credite pentru capital de lucru, credite pentru investi:ii, credite pentru dezvoltarea activită:ii, credite pentru firme nou înfiin:ate ;A)&+<,
+rintre avantaele oferite de finan:area prin intermediul creditului se pot enumera următoarele4 timp mai scurt de acces la resursele financiare necesare, este accesibil în orice moment,poate fi ob:inut un volum variabil de resurse financiare, în func:ie de necesită:i, posibilitate de negociere negociere a condi:iilor de rambursare. Ca orice posibilitate de finan:are, ob:inerea fondurilor necesare prin apelarea la credit prezintă 3i dezavantae cum ar fi cele legate de apari:ia unor obliga:ii suplimentare, dobînda sau sau gara garan: n:ii iile le ceru cerute te,, prec precum um 3i e!is e!iste ten: n:aa unor unor form formal alit ită: ă:ii obli obliga gato torii rii de înde îndepl plin init it,, documenta:ii, rapoarte. 5inan:ările rambursabile ;creditele< sunt acordate de bănci4microîntreprinderilor,& urilor și companiilor mari. mari.@ * +umitru prea, Fonduri Europene pentru România, !ditura -ibris, Iași , 2%%', p.&'
3. Concepte și valori undamentale 3.1. Politica regională +olitica regională europeană este o politică a!ată pe solidaritate. Ea consacră mai mult de o treime treime din bugetul bugetul niuni niuniii Europe Europene ne pentru pentru reduc reducere ereaa inegal inegalită ităților ilor în materi materiee de dezvo dezvolta ltare re între între regiun regiunii și a disparit disparităăților ilor dintre dintre cetățeni în ceea ceea ce prive privește gradul gradul lor lor de bunăstare. +rin aceasta politică, niunea dorește să contribuie la revitalizarea regiunilor rămas rămasee în urmă, urmă, la restru restructu cturar rarea ea zonelo zonelorr indust industria riale le aFate aFate în criză criză,, la divers diversiGc iGcare areaa economică a zonelor agricole supuse declinului sau la revitalizarea cartierelor defavorizate din orașe. +reocuparea +reocuparea maoră maoră rămâne crearea crearea de locuri de munca. munca. 0ntr&un cuvânt, cuvânt, este vorba de întărirea /coeziunii/ /coeziunii/ economice, economice, sociale sociale și teritoriale a niunii.
3.2.. Sol 3.2 Solida idarit ritate ate și coez coeziun iune e +olitica de coeziune are drept scop reducerea decalaelor e!istente între regiunile din niunea Europeană. # +entru +entru atingera atingera țelului politicii politicii de coeziune, statele membre și regiunile regiunile au nevoie nevoie de spriin financiar financiar în vederea vederea soluționării ionării problemelor problemelor structura structurale le răspândite răspândite și a realiz realizări ăriii poten potențialulu ialuluii lor de cre creștere. tere. +olitic +oliticaa de coeziu coeziune ne se fundam fundament enteaz eazăă , de aseme asemenea nea,, pe princi principiu piull solida solidarită rității financiare, oferind spriin statelor statelor și regiunilor regiunilor mai mai puțin dezvoltate dezvoltate sau care se confruntă confruntă cu dificultă dificultăți structura structurale le , în scopul scopul creării creării de locuri locuri de muncă muncă și creșterii competivit competivităății. +este +este o trei treime me din din buge bugetu tull E este este aloc alocat at polit politic icii ii de coez coeziu iune ne pent pentru ru a redu reduce ce dife difere renn țele ele de dezvoltare dezvoltare dintre regiuni regiuni și disparită disparitățile dintre cetățeni în ceea ceea ce privește bunăs bunăstarea tarea..-
Tratatu/ Tratatu/ privind !, art. 1)0 ) asi/e asi/e ciocan, -iviu Tăut, Drept European.Politici europene. Fonduri structurale, !ditura raf3et, 2%%', radea, p. 20*
3.3.. Cau 3.3 Cauzel zele e disp dispar arită ităil ilor or %ecalaele dintre regiuni pot avea diverse cauze, printre care4 •
• • •
dezavantae persistente generate de izolarea geografică sau densitatea scăzută a popula:iei recentele sc(imbări socio&economice mo3tenirea lăsată de fostele sisteme economice centralizate combina:ia dintre aceste cauze 3i al:i factori.
Adesea, impactul acestor dezavantae se reflectă în4 • • • •
e!cluziunea socială învă:ământul de proastă calitate rata ridicată a 3omaului infrastructura necorespunzătoare. necorespunzătoare.
%ispar %isparită itățile e!iste e!istente nte în cadrul cadrul E în raport raport cu venitu venitull și ocuparea ocuparea s&au s&au redus în ultimii ultimii ani în în ceea ceea ce prive privește E . %e e!empl e!emplu, u, recia recia și rlanda rlanda au înregistrat înregistrat în perioada perioada 1#&2"" 1# &2"""1 "1 creșteri de două două ori ori mai mari mari ale produc productivită tivității muncii muncii față de rata rata medie medie a E. +e de altă parte, al treilea raport raport asupra coeziunii coeziunii economice șo sociale, prezentat prezentat de Comisia Comisia European Europeanăă menționează ionează că în recia recia și în +ortugalia +ortugalia + pe cap cap de locuitor locuitor se află la încă încă $"H $"H din din me media dia comun comunit itar ară. ă. 0n acel acelaași timp, timp, + + me mediu diu al noil noilor or stat statee me memb mbre re este este la umătatea mediei mediei E , iar în momentul aderării aderării numai -8 H din persoanele persoanele în vârstă vârstă de muncă erau ocupate , comparativ cu 6# H la nivelul E. $
4 www.insideurope.eu www.insideurope.eu ' Ibidem , p. 201
3.!.. Fin 3.! Finan anar are e disp dispon onibi ibilă lă )esurs )esursele ele niunii niunii Europene Europene sunt colectat colectatee de la statel statelee me membr mbree și transf transfera erate te la bugetul E. Cele mai importante resurse de venit provin de la următoarele surse4 surse4 •
ta!ele ta!ele provenite provenite din importul de produse produse din țările care nu fac parte din E
•
; numite propriile resurse resurse tradiț ionale sau în engleză 7)< venitul 'A ; ta!ă pe valoare adăgată, în engleză 'A< resurse resurse bazate bazate pe venitul venitul național al fiecărui fiecărui membru membru ; fiecare fiecare stat plăte plătește la
•
bugetul E ",$@ H din +&ul său ? în engleză *+<
raficul de mai os reprezintă procentul cu care contribuie fiecare sursă la bugetulE 8.
0 www.ec.europa.eu www.ec.europa.eu
!. Fondu Fondurile rile structural structurale e !.1. Ce sunt instrumentele de tip structural" nst nstrum rumen ente tele le de tip tip stru struct ctur ural al sunt sunt o form formăă de finan finanțare are neram nerambu burs rsab abile ile , dar dar func funcționeaz ioneazăă pe principiu principiull cofina cofinannțării. ării. +roiec +roiectel telee sunt sunt cofina cofinannșate, ate, în special special din fondur fondurii publice ale tatului tatului embru, dar pot fi atrase și fonduri private. 0n cadrul instumentelor de tip structural, vom include următoarele fonduri comunitare destinate destinate reducerii reducerii diferen diferențelor de de dezvolta dezvoltare re dintre dintre statele statele membre membre E și dintre dintre regiunile regiunile acestora acestora44 5ondurile 5ondurile tructurale, tructurale, 5ondul 5ondul de Coeziune Coeziune și 5ondurile 5ondurile Complement Complementare4 are4 5ondul Agricol European European pentru %ezvoltare %ezvoltare )urală și 5ondul European European pentru +escuit. Aceast Aceastăă separa separare re pe politi politici ci speci specific ficee a 5ondur 5ondurilo ilorr cu acțiune iune struct structura urală lă pentru pentru perioada 2""$&2"1@ a rezultat ca urmare a reformei +oliticii de Coeziune necesară în condi condițiile iile e!tinde e!tinderii rii fără prece preceden dentt a E . în plus, plus, pentru pentru simplific simplificare are și pentru pentru a sus sus ține reforma reforma +oliticii Agricole Agricole Comune Comune și a +oliticii pentru +escuit +escuit efectuatuă efectuatuă în 2""2&2""@, 2""2&2""@, fondurile pentru agricultură și pescuit au fost tarnsferate către politicile aferente, aferente, nemaifiind încadrate încadrate în 5onduri 5ondurile le tructural tructuralee , dar funcționând ionând pe aceea aceeași tipologie. tipologie.
!.2.. Fond !.2 onduri uri europ europene ene 2##$% 2##$%2#1 2#13 3 9a începu începutul tul fiecă fiecărei rei perioa perioade de de progra programar maree ; cadru cadru finan financia ciarr multia multianua nuall pe o perioadă de $ ani< ,E decide asupra bugetului dedicat instrumentelor structurale sau de tip structural și define definește regulile regulile de bază care se aplică în utilizarea utilizarea lor. lor. ugetul ugetul este împăr împărțit pe tate embre embre și 7biective 7biective prioritare, prioritare, zonele zonele care pot beneficia beneficia de finan finanțare fiind definite definite de Comisie în acord cu tatul embru implicat. tatul tatul membru membru și Comisia Comisia Europ Europeană eană discută discută asupra asupra con conținutului inutului +*% +*% și , pe baza baza acestuia, definesc cea cea mai adecvata repartizare a fondurilor naționale și comunitare necesare implement implementării ării lui . %ocumen %ocumentul tul rezultat rezultat este este Cadrul Cadrul *ațional trateg trategic ic de )eferin )eferință ;C*)<. ;C*)<. %ocumente similare pentru agricultură și pescuit pescuit sunt sunt +lanul +lanul *ațional de %ezvoltare )urală , respectiv +lanul *ațional tategic pentru +escuit și Acvacultură. Acvacultură.
& asi/e ciocan, -iviu Tăut, +rept !uropean.5o/itici europene. 6onduri structura/e, !ditura raf3et, 2%%', radea, p. 201(202
Ca urmare urmare a negoci negocieri erilor lor,, Comisia Comisia adoptă adoptă C*) C*) și progra programel melee sale sale opera operaționale ionale region regionale ale sau sau sector sectorial ialee în funcție de conco concorda rdann ța celor celor din urmă cu scop scopuri urile le și priorit priorităă șile +*% și ale %irectivelor trategice trategice Comunitare Comunitare referitoare la coeziune. coeziune. Ca orice finanșare din fonduri publice, publice, accesare accesareaa 5ondurilor 5ondurilor tructurale tructurale nu înseamnă înseamnă alocarea alocarea unei unei sume de bani fără fără a implica anumite anumite obliga obligații și dinpartea dinpartea beneficia beneficiarului rului,, ci reprezintă reprezintă un angaament angaament contractua contractuall , ale cărui prevederi prevederi și termene de realizare realizare trebuie respecta respectate te cu stricte strictețe , pentru pentru a nu se aunge aunge la dezangaa dezangaarea rea automată automată de către Comisie Comisie a sumelor alocate alocate . Conform regulii InJ2>KInJ@>, InJ2>KInJ@>, banii alocați de Comisie Comisie pentru un program în anul anul n, trebuie trebuie c(eltui c(eltuiți până la la sfârșitul anului anului nJ2K nJ2K nJ@, nJ@, în caz caz contrat contrat banii banii vor fi pierdu pierduți sau realoca realocați altui program program .1" ugetul alocat finan:ării regionale pentru perioada 2""$&2"1@ reprezintă o treime din bugetul E, adică adică apro!imativ @#$ de de miliarde de euro.11 maginea următoare reprezintă reprezintă procentul de absorbție al fondurilor în întreaga Europă, Europă, ca și topul celor celor mai active active în acest acest domeniu domeniu în anul 2"1@. 2"1@. Cele mai mai multe fonduri fonduri au fost fost absorbite de Estonia, Estonia, într&un procent de de $".-, pe când când )omânia nu a reu șit decât performan ța de 26,2" H. 12
e afirmă afirmă în aceas această tă perioadă perioadă 6 programe programe opera operaționale ionale în acord acordare areaa de fondur fondurii europene4
1% Ibidem, pp. 20)(200 11 www.europa.eu 12 www.insideurope.eu www.insideurope.eu
Fondul Eur Europea opean n de Dezvoltar Dezvoltaree Regională Regională K;5E%) 1. Fondul K;5E%)<< finan finanțează ează ,în principa principal,l,
infrastruc infrastructura, tura, investi investițiile generatoa generatoare re de locuri de muncă, muncă, proiectele proiectele de dezvoltare dezvoltare locală locală și autoarele pentru întreprinedrile mici și milocii. milocii. 2. Fondul Social European ;5E< ;5E< promovează integrarea în muncă a șomerilor și a grupur grupurilo ilorr defavori defavoriza zate, te, prin prin finanțarea area activită activităților ilor de formare formare profes profesion ională ală și asisten asistență în procesul de recrutare. recrutare. @. Fondul de Coeziune este un un instrument instrument ce intervine pe ansamblul teritoril național al statelor membre al căror +K locuitor se situează sub pragul de " H din media europeană pentru a cofinanța proiecte mari în domeniile mediu și transport ; rețele de transport trans& europene europene și domenii domenii de dezvolta dezvoltare re durabilă durabilă ce aduc aduc beneficii beneficii protec protecției mediului mediului&efici &eficien ență energetică și energie regenerabilă , trasnport intermodal, transport urban și transport public ecologic< .5ondul de coeziune spriină aceste state membre să se conformeze normelor europene europene în domeniile domeniile menționate. ionate. #. Politica agricolă comună , prin intermediul +oliticii de %ezvoltare )urală, oacă un rol din ce în ce mai important important în susținerea zonelor rurale , în cadrul cadrul demersului lor de a face față cu succes succes provocărilor provocărilor continue din domeniul economic, social și de mediu. mediu. Lonele rurale cosntituie " H din teritoriul E, iar noul cadru legislativ comunitar accentuează mai clar necesitat necesitatea ea stimulării stimulării creșterii econom economice ice și a numărului numărului de locuri locuri de muncă muncă în mediul rural, rural, precum și a dezvoltării durabile. +olitica de %ezvoltare )urală se va a!a în perioada 2""$& 2"1@@ pe trei linii temati 2"1 tematice ce44 îmbunătă îmbunătățirea irea competi competitiv tivită ității agricol agricolee și forestie forestiere, re, protec protecția mediului mediului și a zonelor zonelor rurale, rurale, îmbunăt îmbunătăățirea calită calității vie vieții și divers diversificar ificarea ea economie economieii rurale rurale , la la care se adaugă a!a a!a I9eader> care susține ini țiativele locare de dezvoltare rurală. Fondul Eur Europea opean n Agricol Agricol pent pentru ru Dezvolta Dezvoltare re Rurală Rurală ;5EA%)< contribuie la #. Fondul
îndeplini îndeplinirea rea obiectiv obiectivelor elor de creșterea terea competivit competivităății agricole agricole și forestiere forestiere , de manageme management nt agric agricol ol și mediu mediu,, îmbună îmbunătă tățirea irea cali calită tății vieții și divers diversifi ifiar area ea acti activit vităăților ilor econ econom omic ice, e, în perimetrele ce variază de la zonele rurale cu popula popula ție redusă până la zonele rurale periurbane periurbane în declin sub presiunea centrelor urbane. 1@ -. Politica Comună de Pescuit generează generează activitatea de pescuit pescuit șo acvacultura acvacultura în E, cu e!ploatarea e!ploatarea resurselor resurselor acvatice acvatice în condi condi ții ce asigură dezvoltare dezvoltareaa durabilă durabilă în domeniile domeniile economic economic , mediu și social. social. e acordă acordă o mare mare importan importanță proteării proteării și conservă conservării rii resursel resurselor or acvatice, acvatice, precum precum și reducerea reducerea impactului impactului activită activității de pescuit asupra asupra eco&sisteme eco&sistemelor lor marine. 1* asi/e ciocan, -iviu Tăut, +rept !uropean.5o/itici europene. 6onduri structura/e, !ditura raf3et, 2%%', radea, p. 20*(20
n alt obiect obiectiv iv este este eficien eficientiz tizare areaa pescu pescuitu itului lui și asigu asigurare rareaa unu unuii standa standard rd de via ță corect corect pentru cei care depin de acestă acestă activitate. Fondull Eur Europ opean ean pen pentr tru u Pescu Pescuit it ;5E+ 6. Fondu ;5E+<& <& pe lâng lângăă mă măsu suril rilee de asig asigur urar aree a
continuit continuităății activită activităților de pescuit pescuit și e!ploatare e!ploatare rațională ională și proteare proteare a resurselo resurselorr de pescuit, pescuit, dezvoltare dezvoltare de de întreprinde întreprinderi ri viabile viabile în sectorul sectorul piscico piscicoll , dezvoltare dezvoltare și îmbunătă îmbunătățire a calită calității vieții din zonele dependente dependente de pescuite, 5E+ va contribui la implentarea sc(imbărilor sc(imbărilor aduse de +C+ de la ultim reformă din 2""2.1# 2!"2#
2$"2%&
E funds ;$-H< su'sid( )%*+
E funds ;8-H< national funds ;2-H<
national funds ;1-H<
e poate poate observa observa,, prin interme intermediu diull tabelulu tabeluluii de mai sus, sus, cre șterea terea încred încrederii erii în fondur fondurile ile europen europenee cu un procen procentt de 1" față de perioada perioada anterioa anterioară, ră, eviden eviden țiind, iind, astfel astfel,, importan importanța finanțării europene europene pentru pentru statele statele membre. membre. 1-
!.3.. Fond !.3 onduri uri europ europene ene 2#1!% 2#1!%2#2 2#2# # tilizarea spriinului structural pentru perioada 2"1#72"2" urmăre3te crearea condi:iilor de îmbunătă:ire 3i dezvoltare constantă a mediului de afaceri, având ca obiective principale4 • • • • • •
stimularea competitivită:ii întreprinderilorM facilitarea accesului la finan:areM crearea unui mediu favorabil creării de noi afaceri 3i încuraarea culturii antreprenorialeM spriinirea companiilor de a opera în plan e!tern 3i de a acces noi pie:eM asigurarea unei for:e de muncă calificată 3i adaptabilă.
1 www.europa.eu 1) http899www.fundus:eeurope;s$ie.
7 privire de ansamblu asupra programelor opera:ionale 3i a priorită:ilor propuse spre finan:are în următoare perioadă4 Programul Programul ,perațional Competitivitate Competitivitate
& spriinirea spriinirea investi investițiilor private private în domeniul domeniul cercetării cercetării,, dezvoltării dezvoltării 3i inovării inovării ;C%< ș i a cercetării colaborative dintre întreprinderi și organiza organizații de de cercetare & promovarea instrumentelor instrumentelor financiare menite să sus susțină riscul de investi:iilor investi:iilor private în cercetare cercetare și inovare 3i să stimuleze start7up7urilor inovative 3i spin7off 7urileM & dezvoltarea infrastructurii de cercetare publice 3i private, atât ca parte din clustere e!istenteKemergente, centre de e!celen:ă 3i alte tipuri de structuri de cercetare ;na:ionaleK regionale Keuropene< și în domenii specifice specifice identificate identificate ca prioritare, pe baza e!isten e!istenței unui poten:ial 3iKsau a unui avanta competitiv, competitiv, cum ar fi sănătatea. sănătatea. & acțiuni iuni pent pentru ru prom promov ovar area ea adop adoptă tări riii de cătr cătree într întrep eprin rinde deri ri a C, C, incl inclus usiv iv a aplic aplicaațiilor iilor și inova inovațiilor iilor comer comerțului ului electr electroni onicM cM Programu Programull ,perațional ional Regional Regional
& acțiuni pentru pentru conso consolida lidarea rea culturii culturii antrep antreprenori renoriale ale și pentru pentru conștientizare tientizareaa op opțiunii și
a spriinului potențial pentru crearea crearea de întreprinderiM întreprinderiM &acțiuni iuni pentru pentru îmbunătă îmbunătățirea irea acces accesulu uluii la finanțare, are, inclus inclusiv iv prin prin oferir oferirea ea unei game
adecvate de instrumente financiareM & acțiuni iuni pentru pentru îmbună îmbunătă tățirea irea produc productiv tivită ității 7urilor urilor și oferirea oferirea de oportunită oportunități de de creștere, inclusiv consolidarea accesului la spriin pentru planificarea afacerilor, afacerilor, consultan consultanță te(nică te(nică,, consultan consultanță și spriin spriin pentru pentru e!portM e!portM inclusiv inclusiv cele cele la scară scară interna internaționalăM ionalăM & acțiuni integrat integratee ? situri, situri, competen competențe, spriin spriin pentru pentru investi investiții ? în vederea vederea atragerii atragerii de investi investiții pentru regiuni regiunile le mai puțin dezvoltate dezvoltate ale ale )omânieiM )omânieiM
Programul Programul -ațional de Dezvoltare Dezvoltare Rurală Rurală
& crearea crearea și oferirea oferirea de servic servicii ii de consultan consultanță, în vederea vederea îmbun îmbunătă ătățirii perform performan anței economice și de mediuM & colaborarea între agriculturăKindustria agriculturăKindustria agroalimentară, industria forestieră, pescuit și acva acvacu cult ltur urăă și indust industri riaa alimen alimenta tară ră și siste sisteme mele le de cons consul ulta tannță, educ educaa ție și cercet cercetar aree în conte!tul proiectelor proiectelor pilot, al dezvoltării dezvoltării de produse, produse, practici, practici, procese și te(nologii noi noi & înființarea unor unor grupuri operativ operativee ;fermieri, ;fermieri, cercetători cercetători,, consultan consultanți & acțiuni pentru pentru îmbunătă îmbunătățirea performan performanței economic economicee și pentru pentru restructura restructurarea rea și modernizarea agriculturii, în special special în vederea vederea creșterii participării participării și orientării orientării către către piețe, precum și pentru diversificarea activităților agricoleM & facilitarea reînnoirii genera generațiilor în sectorul sectorul agricolM.16 Programul Programul ,perațional aritim și de Pescuit
& investi investiții în sectorul sectorul acvacult acvaculturii4 urii4 noi noi unități, moderniza modernizarea rea unită unităților e!isten e!istente, te, diversificarea speciilor, îmbunătățirea poten potențialului siturilor siturilor de acvaculturăM & promovarea de noi noi surse de venit venit în interiorul sectorului ;activități de procesare, de marNeting marNeting<< și în afara afara acestu acestuia ia ;activită ;activități ecologic ecologice, e, turism, turism, educa educație
& încuraare încuraareaa și facilitare facilitareaa participă participării rii angaat angaatorilor orilor la dezvolt dezvoltarea area forței de muncă muncă și a învă învățării ării pe tot tot parcurs parcursul ul vie viețiiM & 0mbunătățirea corelării corelării învătământului profesional 3i te(nic cu cu nevoile pieței muncii, asigurându7se relevan relevanța ofertei de formare, acordând acordânduu 7se prioritate prioritate sectoarelo sectoarelorr cu poten potențial viitor viitor de creștere și promovân promovându du7se parteneriate între personale interesate relevanteM & mo mode derni rniza zare reaa învă învățăm ămân ântu tulu luii ter terțiar iar prin prin dezv dezvol olta tare reaa stud studii iilo lorr apro aprofu fund ndat atee și spriinirea spriinirea interna internaționalizări ionalizăriii învățământului ământului superio superior, r, inclusiv inclusiv a cercetă cercetării rii aprofunda aprofundate te și a mobilit mob ilităățiiM Programul Programul -ațional de Dezvoltare Dezvoltare Rurală Rurală
& crearea de noi întreprinderi mici prin acordarea de spriin pentru demararea afacerilor în cazul microîntreprinderilor și al întreprinderilor întreprinderilor mici din afara afara domeniului agricol, precum și
dezvoltare dezvoltareaa de activită activități non7agricole în zonele ruraleM
14 www.ec.europa.eu www.ec.europa.eu
& priinirea priinirea formăr formării ii profesiona profesionale le și a ac(izi ac(iziției de compet competen ențe în gestiona gestionare re agricolă, agricolă, practici agricole durabile, îmbunătățirea calității și utilizarea noilor te(nologii specifice agriculturii și silviculturiiM Programul Programul ,perațional aritim și de Pescuit
& diversificarea diversificarea pescuitul pescuitului ui și a sectorulu sectoruluii acvaculturii acvaculturii prin spriinirea spriinirea creării de noi întreprinderi mici și crearea de locuri de muncă muncă în domeniuM domeniuM O spriin spriinirea irea infrastruct infrastructurii urii școlare colare și dezvo dezvoltare ltareaa resurselo resurselorr în educa educația și îngrii îngriirea rea copiilor copiilor pre preșcolari, colari, din din învățământul ământul primar primar,, secund secundar, ar, terțiar și din cel te(nic te(nic 3i profesio profesional, nal, în scop scopul ul îmbu îmbună nătă tățirii irii cali calită tății învă învățăm ămân ântu tulu luii și formăr formării ii precu precum m și a rele releva vannței aces acestu tuia ia pentru piața muncii.1$
&. 'om( 'om(nia nia versus versus Polonia )omânia a semnat ratatul de aderare la E în aprilie 2""-, urmând ca aderarea propriu&zisă să aibă loc la 1 ianuarie 2""$. Ca viitor stat&membru, ea a facilitat de fonduri europene de preaderare, care care au pregătit&o din punct punct de vedere financiar, social și te(nologic pentru o integrare europeană. ai târziu, având statutul de stat&membru, a beneficiat și de fondurile structurile din agenda 2""$&2"1@, care însă nu au fost la fel de bine absorbite ca precedentele. precedentele. )omânia are cea mai mică rată de absorb absorb ție din Europa. +olonia +olonia este un stat cu elemente elemente asemănătoare asemănătoare )omâniei4 )omâniei4 ambele sunt pozi ționate ionate în Europa de Est, sunt foste regimuri comuniste, făcând parte în trecut din fosta ), dar cu toate acestea, parcursul lor spre niunea Europeană a fost diferit. +olonia a aderat mai devreme, în 2""#, împreună cu alte nouă state. ai mult, +olonia a avut mult mai mult de câștigat tigat de pe pe urma urma integr integrări ăriii europe europene, ne, astf astfel el că a știut tiut cum să să î și negoci negociez ezee aderar aderarea ea și să absoarbă fonduri structurale. structurale. 0ntre 2""# 2""# și 2""6 2""6 , a reușit să absoarbă -" bilioane de euro.
&.1. 'ata de absorbie 2##$%2#13
1' www.ec.europa.eu www.ec.europa.eu
)ata de absorb absorbție a )omânia )omânia privind privind fondurile fondurile europene europene structura structurale le și fondurile fondurile de coeziune coeziune a fost fost 2,8$ până până la sfârșitul anului anului 2"1@, 2"1@, cu toate aceste acesteaa reprezentâ reprezentând nd o cre ștere semnificativă comparând&o comparând&o cu cea din anii anii trecuți.18 A reușit să atragă atragă -,$ bilioane bilioane de euro dintr&u dintr&unn poten potențial de 1,21 1,21 bilioane bilioane ?fondu ?fonduri ri aloc alocat atee din din 2""$ 2""$ până până în 2"1@ 2"1@.. Astfe stfel, l, )omâ )omâni niaa are are cea cea ma maii mică mică rată rată de abso absorb rb ție a fond fondur uril ilor or E din din toat toatăă Euro Europa pa.. Cei Cei ma maii mul mulți bani bani au fost fost folos folosiiți pent pentru ru a fina finannța construcția de autostrăzi, dar conform reportaelor media , niciunul niciunul dintre aceste proiecte nu a fost complet terminat. 1
2%
raficul raficul preceden precedentt este unul al ratei de absorb absorbție până în mai 2"1@ 2"1@,, în mai multe domenii, precum transport, transport, mediu, competivitate sau resurse umane. umane. Coloanele gri reprezintă fondur fondurile ile c(elt c(eltuit uitee de benef benefici iciari ari,, semni semnific ficati ativv mai mari, mari, iar coloan coloanele ele roșii c(elt c(eltuie uielil lilee provizorii de la Comisia Comisia Europeană. +ână la sfârșitul anului anului 2"1@, +olonia a c(eltuit c(eltuit 61 H din fondurile fondurile europene europene alocate. alocate. Apro!imativ 2 """ de contracte au fost semnate, ceea ce înseamnă apro!imativ 2 H din totatul totatul alocat. alocat. Capitalul uman are cea mai bună rată de absorbție, în vreme ce cea mai mare cantitate de c(eltuieli ale beneficiarilor beneficiarilor este în domeniul infrasctructurii infrasctructurii și mediului. 10 www.fonduri(ue.ro www.fonduri(ue.ro 1& www.ba/$aninsi
%upăă cum rezultă %up rezultă din grafic graficul ul anter anterior ior,, +oloni +oloniaa a reușit sa absoarb absoarbăă mult mult ma maii multe multe fonduri europene, europene, atingând atingând până până la aproape la 1""H ținta propusă propusă pentru fiecare domeniu. domeniu. ai mult din cele cele două repreze reprezentări, ntări, rezultă rezultă faptul faptul că )omânia )omânia a avut mai puțin de câ știgat de pe urma alocării alocării fondurilor structurale.
&.2.. Fond &.2 onduri uri europ europene ene 2#1!% 2#1!%2#2 2#2# # +entru )omânia, fondurile europene vor reprezenta în continuare unul dintre cele mai importante instrumente ce vor fi utilizate pentru reducerea disparită:ilor regionale, precum 3i promovarea cre3terii economice la nivel regional 3i local, consolidarea competitivită:i 3i cre3terea ocupării for:ei de muncă, obiective de referin:ă r eferin:ă la nivelul niunii Europene. Astfel, pentru perioada 2"1# 72"2" se are în vedere o structură concentratăKcentralizată, la nivelul a trei ministere, în ceea ce privește gestionarea 5E. •
inisterul 5ondurilor Europene Europene pentru managementul managementul a # programe operaționale care vizează4 infrastructura infrastructura mare ;transport, mediu și energie
•
dezvoltare, Agenda %igitală
•
europene și a celui dedicat dezvoltării capacității administrative
dezvoltării rurale și pescuitului și acvaculturii<. +olonia are la rândul său un plan pentru perioada de alocare de fonduri 2"1#&2"2"4 •
)olul )olul regiunil regiunilor or polonez polonezee va crește. uverne uvernele le regional regionalee vor acea acea mai mulți bani bani dispoziție și autorită autoritățile regionale regionale vor fi cele care vor decide decide asupra alocării de fonduri fonduri
21 Idem
•
'or fi mai multe multe fonduri fonduri alocate alocate cercetării cercetării științ ifice, dezvoltării dezvoltării te(nologice , inova inovației și întreprinderilor
• • •
e va pune mai mult accent accent pe economia cu con ținut scăzut de carbon e va acorda acorda mai mult spriin spriin pentru pentru investi investiții în asisten asistență socială socială ai mult, transportul durabil, ce nu afectează mediul, va continua să aibă cea mai mare rată de fonduri acordate
22
2*
Apar din nou diferențe între cele două state studiate studiate privind fondurile fondurile de coeziune coeziune acordate pentru perioada 2"1#&2"2". 0n acest sens, cele mai multe merg la +olonia, $2,milioane euro ,de altfel, cea cea mai mare sumă dintre toate țările membre. )omânia se afla sub media E, cu numai 21,$ milioane alocate. 7 cauza a acestui fapt poate fi rata scăzută de absorb absorbție a fondurilor fondurilor de către către )omânia )omânia în în anii precede precedennți.
). Saturi pentru pentru *ntocmirea unui proiect
22 www.insideurope.eu www.insideurope.eu 2* Idem
0n loc de concluzie, voi prezenta câteva sfaturi pentru un proiect de succes, în vederea acordării fondurilor fondurilor europene, ca ca și etapele necesare necesare pentru pentru atingerea sa.
).1. Cine poate benefcia de fnanare din Fondurile +uropene" ene enefi fici ciar arii ii sunt sunt pers persoa oane ne fizi fizice ce sau sau uri uridi dice ce care care apli aplică că pent pentru ru fina finann țare are
și
implementează proiecte proiecte individuale sau sc(eme sc(eme de grant cofinanțate prin 5ondurile Europene Europene post&aderare. eneficiarii contatractează contatractează bunuri, bunuri, lucrări și servicii pentru pentru implementarea implementarea proiectelor lor . 0n anumite cazuri, cazuri, beneficiarii beneficiarii vor administra administra sc(emele sc(emele de grant prin care organiza organizațiile mai mici sau sau &urile vor aplica aplica pentru finan finanțare europeană. europeană. eneficiari eneficiariii pot fi reprezenta reprezentannți ai 4 Pectorului privat P
7rag 7ragan aniz izaațiilo iilorr guve guvern rnam amen enta tale le sau sau negu neguve vern rnam amen enta tale le ;7* ;7*&u &uri ri<<
P
Autorit rități +ublice 9ocale sau centrale, în fun funcție de specificu icul domeniil iilor
maor aoree de
inte interv rven ențieKo ieKope pera rațiuni iunilo lorr Kmăs Kmăsur uril ilor or fina finannțate ate prin prin prog progra ramu mull oper operaaționa ionall
respectiv. respectiv.2# 0n perioada 2""$&2"1@, pentru )omânia au fost alocate, prin instrumente structurale, 1,$ miliarde de euro, implementate prin șapte programe operaționale și regionale, regionale, la care care se adaugă opt programe de cooperare teritorială cu alte state. 2-
).2. Cum se pregătește un proiect P+orni P+orniți de la o idee sau o necesit necesitate ate ident identificat ificatăă anterior anterior și încerca încercați să o încadra încadra ți în cerințele specifice specifice ale ale programelor programelor disponibile disponibile P
%ese %esemn mnaați o pers persoa oană nă resp respon onsa sabi bilă lă cu înto întocm cmir irea ea prop propun uner erii ii de fina finann țare are și un
grup de colaboratori colaboratori care să țină legătura cu eventualii eventualii parteneri din consorțiul de proiect proiect P
Acor Acorda dați timp timp suf sufic icie ient nt înt întoc ocmi miri riii prop propun uner erii ii de de proi proiec ectt , deo deoar arec ecee col colec ecta tare reaa
tuturor informațiilor și documentelor documentelor necesare este o activitate laborioasă P
Anal An aliz izaați cu aten tenție (ic (icul oli olici cita tant ntuului lui și asig sigura urați&vă i&vă că cerere rereaa de fin finan țare are
va fi corect corect completată și completă , evitând o descalificare pe acest criteriu 2 =ihae/a Badea, =aria(=a
P
+rop +ropun uner erea ea treb trebui uiee să să evi evide dennțieze ieze bene benefi fici ciil ilee eco econo nomi mice ce și soc socia iale le pe care care le va
aduce, precum precum și încadrarea acesteia în obiectivele prioritare europene P
tru truct ctur uraa cost cost&b &ben enef efic iciu iu tre trebu buia ia să să fie fie una una ec(i ec(ili libr brat ată, ă, cof cofin inaațarea area tre trebu buie ie să să fie fie
P
rm rmări ăriți cu cu aten atenție rezu rezula late tele le lici licita tației4 iei4 în cazu cazull în în care care proi proiec ectu tull est estee câst câstig igăt ător or
viabilă urmează pareta cu adevărat provocatoare& implementarea i mplementarea acestuia
).3. +tapele care vor f parcurse pentru obinera fnanării și implementarea proiectului 1.
9ans 9ansar area ea ape apelu lulu luii de proi proiec ecta tare re cătr cătree Aut Autor orit itat atea ea de de anag anagem emen entK tK 7rga 7rgani nism smul ul
ntermediar 2.
+roc +rocur urar area ea g(id g(idul ului ui de finan finanțare are ; ( (id idul ul olic olicita itant ntul ului ui<< de de căt către re soli solici cita tant nt
@.
Elaborarea proiectului
#.
Asigurara cofinanțării rii pentru proiect
-.
Comp Comple leta tare reaa cere cereri riii de fina finannțare ; form formul ulaar cere cerere re de de fin finanțare are , docu docum mente nte
suport, proiect, etc< 6.
%epu %epune nere reaa cere cereri riii de fin finanțare la Auto Autori rita tate teaa de an anagem agemeentK ntK 7rg 7rganis nism
ntermediar $.
ele eleccțiaK iaK Eval Evalua uare reaa cer cerer erii ii de de fin finan anțare are ; la la niv nivel el regi region onal al sau sau na na ționa ionall de de căt către re
AK 7< 8.
Aprobarea rea dosarul rului de de fin finanțare ;AK7<
.
emn emnar area ea cont contra ract ctul ului ui de fina finannțare are ;AK ;AK7 7 și bene benefi fici ciar ar<. <.
1".
mplem mplement entare areaa proiec proiectul tului ui de către către benefi beneficia ciar. r. 0n aceas această tă etapă etapă , trebui trebuiee avute avute
în vede vedere re44 resp respec ecta tare reaa legi legisl slaației iei în vigo vigoar aree incl inclus usiv iv în dome domeni niul ul aut autor orul ului ui de stat stat și ac(izi ac(izițiilor publice<, publice<, organizar organizarea ea de licitații pentru contractele contractele de bunuri bunuri , lucrări, lucrări, servicii servicii a căror căror valoare valoare depă depășește pragul pragul minim minim stabilit stabilit prin lege, lege, selec selecția contrac contractor torilo ilor, r, semnar semnarea ea contractelor și realizarea lor ; beneficiar beneficiar Kcontractor< , întocmirea și transmiterea cererilor de plată de către Autoritatea de anagementK 7rganism ntermediar <, certificarea plății ;AK7<, efectuarea plății de către AKAutoritatea AKAutoritatea de +lată.26
24 asi/e ciocan, -iviu Tăut, +rept !uropean.5o/itici europene. 6onduri structura/e, !ditura raf3et, 2%%', radea, pp. *10(*1&
,ibliografe
1. %umi %umitr truu 7p 7pre rea, a, Fonduri Europene Europene pentru România , Editura Editura 9ibris, 9ibris, ași , 2""$ 2""$ europene, Editura 2. i(ael i(aelaa ade adea, a, aria& aria&ag agdal dalen enaa 9upu 9upu,, Proiecte eligibile cu fonduri europene old, old, 2"1", 2"1", ucu ucure rești @. esca scașiu ian ianca ca,, ns nsti titu tuții euro europe pene ne . Schimbări Schimbări și adaptări adaptări din perspectiva extinderii UE , Editura Editura C.Q. C.Q. ECN, ECN, ucure ucurești 2"" 2"" European.Politici europene. europene. Fonduri structurale, Editura #. 'asile sile cioca ciocan, n, 9ivi 9iviuu ăut ăut,, Drept European.Politici raf*et, 2""$, 7radea -. RRR RRR.insi inside deur urop ope. e.eu eu 6. RRR RRR.balN balNan anin insi sig( g(t. t.co com m $. RRR RRR.ec.e ec.eur urop opa. a.eu eu 8. RRR RRR.fond fondur uri&u i&ue. e.ro ro . RRR RRR.euro europa pa.e .euu 1". RRR.funduszeeurope RRR.funduszeeuropesNie.gov sNie.gov.pl .pl 11. RRR.fonduricomunitare.ro
