Manual Fonduri



 

        

Titles you can't find anywhere else

Try Scribd FREE for 30 days to access over 125 million titles without ads or interruptions! Start Free Trial Cancel Anytime.































Absorbţia fondurilor structurale în România - stadiul pregătirilor

Asociaţia Oraşelor din România

Absorbţia fondurilor structurale în România - stadiul pregătirilor -































IPP - AOR
































Acest material face parte din proiectul Îmbunăt ăţ irea ăţ irea capacit ăţ ie a fondurilor structurale în România, ăţ iiii de absorbţ ie prin stimularea dezbaterii asupra mecanismelor institu ţ ţionale i onale de asigurare a co-finanţării proiectelor , realizat cu sprijinul Open Society Institute (OSI), Budapesta, prin Local Government and Public Service Reform Initiative (LGI). Proiectul este derulat de Institutul pentru Politici Publice (IPP), Bucureşti, însă organizarea dezbaterii „Mecanisme de co-finanţare pentru proiecte derulate cu fonduri structurale în România - o perspectivă europeană”, şi respectiv publicarea acestui material a implicat şi Asociaţia Oraşelor din România (AOR) căreia IPP i-a propus parteneriatul în vederea participării active a comunit ăţilor locale în dezbaterea temei creşterii accesibilităţii lor la fondurile structurale. Materialul a beneficiat de sugestiile utile pe tot parcursul desf ăş ăşur ării proiectului, ale doamnei Irina Faion, Coordonator Programe în cadrul OSI/LGI. Domnul Ionel Chiriţă, Preşedinte al Asocia ţiei Oraşelor din România (AOR), a oferit de asemenea, întregul sprijin în realizarea acestui proiect de c ătre IPP. În cadrul discu ţiilor pregătitoare realizării acestui material, echipa de proiect a beneficiat, de expertiza domnilor Răzvan Cotovelea, Director în cadrul Autorităţii de Management pentru Cadrul de Sprijin Comunitar din Ministerul Finan ţelor Publice, precum şi a domnului Secretar de Stat Istvan Jakab, din cadrul Ministerului Finan ţelor Publice. De asemenea, recomandările doamnei Anca Boagiu, Ministru al Integr ării Europene, au adus o contribuţie importantă la conturarea principalelor subiecte abordate în materialul de fa ţă. În realizarea descrierii tipurilor de fonduri structurale şi a domeniilor de intervenţie a acestora pentru cazul României, domnul Alexandru Petrovici, Director Executiv al AOR, a adus un important aport la realizarea documentării necesare materialului de fa ţă. În mod deosebit, IPP şi AOR doresc să mulţumească colegei Mihaela Uduba şa pentru suportul constant oferit pe tot parcursul derulării proiectului.































IPP - AOR

Autor: Monica Marin, Coordonator Programe, IPP

Institutul pentru Politici Publice (IPP) Bucureşti, str. Sfin ţii Voievozi, nr. 55, sector 1 Tel: (021) 212 31 26/7 Fax: (021) 212 31 08 Email: [email protected] www.ipp.ro

© Drepturi de autor Toate drepturile sunt rezervate IPP. Atât publica ţia, cât şi fragmente din ea nu pot fi reproduse f ăr ă permisiunea autorilor. Informaţiile conţinute în material nu reprezint ă în mod necesar punctul de vedere al finan ţatorului, OSI































Absorbţia fondurilor structurale în România - stadiul pregătirilor Abrevieri

AC AM AMCSC AP CE CSNR CSC FEDR FEOGA FSE H.G. IER IFOP IMM INS ISPA LGI NUTS O.U.G OLAF OSI PECO PHARE PIB PND POS SAPARD SWOT UE

Autoritatea de Certificare Autoritatea de Management Autoritatea de Management pentru Cadrul de Sprijin Comunitar Autoritatea de Plată Comisia Europeană Cadrul Strategic Naţional de Referin ţă Cadrul de Sprijin Comunitar Fondul European de Dezvoltare Regională Fondul European pentru Orientare şi Garantare în Agricultur ă Fondul Social European Hotărâre de Guvern Institutul European din România Instrumentul Financiar pentru Orientare Piscicolă Întreprinderi mici şi mijlocii Institutul Naţional de Statistic ă Instrument pentru Politici Structurale de Preaderare Local Government and Public Service Reform Initiative Nomenclatorul Unităţilor Teritoriale Statistice Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului Oficiul European Anti-Fraudă Open Society Institute Pays de l’Europe Centrale et Orientale Poland, Hungary Aid for Recontruction of Economy Produsul Intern Brut Planul Naţional de Dezvoltare Programul Operaţional Sectorial Special Accession Programme for Agriculture and Rural Development Strengths, Weaknesses, Opportunities and Threats Analysis Uniunea Europeană

































IPP - AOR































Absorbţia fondurilor structurale în România - stadiul pregătirilor Casete

Caseta 1. Caseta 2. Caseta 3. Caseta 4. Caseta 5.

Obiectivele prioritare ale fondurilor structurale Tipuri de iniţiative comunitare Distincţia dintre autoritate de management, autoritate de plat ă şi beneficiarul final Criterii de evaluare a cererilor de finanţare pentru proiectele din fonduri structurale Etapele principale ale evaluării proiectelor din fonduri structurale, exemplul Programului Operaţional Regional

Grafice

Grafic 1. Grafic 2. Grafic 3.

Grafic 4.

Grafic 5. Grafic 6.

Alocarea financiar ă pe axe prioritare în cadrul Programului Operaţional Regional, pentru perioada 2007 - 2013 După părerea dvs., în ce măsur ă este pregătită administraţia publică din România în vederea integr ării în Uniunea Europeană? Cât de multă importanţă acordă pregătirii funcţionarilor publici în problematica integr ării europene - conducătorii institu ţiei în care lucraţi? După părerea dvs. cât de mult ă importanţă acordă creşterii capacităţii de absorbţie a fondurilor europene - conducătorii institu ţiei în care lucraţi? Cât de interesaţi sunt conducătorii institu ţiei în care lucraţi de elaborarea de proiecte cu finanţare europeană? Pe o scală de la 1 la 10 unde 1 înseamn ă că nu ştiţi nimic, iar 10 c ă ştiţi totul despre oportunităţile de finan ţare europeană, cât de































IPP - AOR

Grafic 9.

Grafic 10.

Grafic 11. Grafic 12. Grafic 13. Grafic 14. Grafic 15. Grafic 16. Grafic 17. Grafic 18.

Numiţi cea mai important ă problemă legată de instituţia dumneavoastr ă, care vă împiedică să depuneţi o cerere de finan ţare din fonduri structurale, în viitorul apropiat? Care este cea mai potrivită soluţie pentru asigurarea co-finanţării la fondurile structurale, din punctul dumneavoastr ă de vedere? Evoluţia PIB-ului pe cap de locuitor, pe jude ţe, în anul 1998 Evoluţia PIB-ului pe cap de locuitor pe jude ţe, în anul 1999 Evoluţia PIB-ului pe cap de locuitor pe jude ţe, în anul 2000 Evoluţia PIB-ului pe cap de locuitor pe jude ţe, în anul 2001 Evoluţia PIB-ului pe cap de locuitor pe jude ţe, în anul 2002 Evoluţia PIB-ului pe cap de locuitor pe jude ţe, în anul 2003 Evoluţia PIB-ului pe cap de locuitor, pe regiuni, în perioada 1998-2000 Evoluţia PIB-ului pe cap de locuitor pe regiuni, în perioada 2001-2003

Tabele

Tabel 1. Tabel 2. Tabel 3.

Tipuri de fonduri structurale disponibile României, ca membr ă a Uniunii Europene Finanţarea obiectivelor prioritare şi a iniţiativelor comunitare din fonduri structurale Axele prioritare ale Programelor Operaţionale Sectoriale































Absorbţia fondurilor structurale în România - stadiul pregătirilor Scheme

Schema 1. Schema 2.

Schema 3.

Seria documentelor cadru implicate în planificarea proiectelor din fonduri structurale Instituţii implicate în Programul Opera ţional Creşterea Competitivit ăţii Economice (finanţat prin Fondul European de Dezvoltare Regională) Ciclul certific c ertificării cheltuielilor din fonduri structurale

Diagrame

Diagrama 1. Fluxul Financiar al Fondurilor Structurale şi de Coeziune în România































IPP - AOR


































Cuprins Introducere

13

Capitolul 1 Fondurile structurale în România, membr ă a Uniunii Europene: tipuri, obiective, domenii de interven ţie 19 Capitolul 2 Cadrul juridic şi instituţional al gestion ării fondurilor structurale în România

33

Capitolul 3 Percep ţia autorit ăţilor publice, centrale şi locale, asupra actualului nivel de preg ătire pentru accesarea fondurilor structurale în România

63

Concluzii şi recomand ări pentru autorit ăţile publice locale din România care vor s ă acceseze fonduri structurale

77

Bibliografie

83

Anexe

91































IPP - AOR

Anexa 5 Structura organizatoric organizatoric ă a Autorităţii de Audit, responsabilă de auditul extern al fondurilor structurale, cf. Legii nr. 200/2005, privind aprobarea Ordonan ţei de Urgenţă a Guvernului nr. 22/2005, pentru completarea Legii nr. 94/1992, privind organizarea şi funcţionarea Cur ţii de Conturi (articole de lege selectate) 105 Anexa 6 Principalele concluzii ale dezbaterii interna ţionale „Mecanisme de co-finan ţare pentru proiecte derulate cu fonduri structurale în România - o perspectiv ă european ă”, Bucure şti, 22-23 iunie 2006

107

Anexa 7 Nivelul estimat al co-finan ţării programelor operaţionale sectoriale în România

131































Absorbţia fondurilor structurale în România - stadiul pregătirilor Introducere

Data ader ării României la Uniunea European ă se apropie. Indiferent de momentul exact când România va deveni stat membru, ţara noastr ă are obligaţia de a parcurge în continuare câteva etape necesare pentru ca aderarea să aducă beneficiile pe care cei mai mul ţi dintre români, conform sondajelor de opinie, sper ă că le va aduce pozi ţia de membru al Uniunii Europene. În România, cei care sus ţin cel mai puternic integrarea în Uniunea Europeană sunt cei cu o stare material ă bună, iar ideea de prosperitate este strâns legată de cele mai probabile consecinţe ale României ca stat membru al UE 1. Astfel, tinerii din mediul urban care au absolvit studii superioare sunt printre cei mai încrez ători în viitorul european al României. Ca orientări valorice, românii, spre deosebire de noile sau mai vechile state membre ale Uniunii Europene, acordă într-un mod mult mai accentuat un sens pozitiv noţiunilor de protecţionism dar şi celei de administra ţie publică (56% dintre români acordă valenţe pozitive conceptului de administra ţie publică, faţă de 48% în noile state membre sau 49% în cele 15 state membre mai vechi ale Uniunii Europene). Acestea sunt datele celei mai recente cercet ări2 reprezentative la nivel naţional pentru investigarea atitudinilor opiniei publice fa ţă































IPP - AOR

Pregătirea pentru accesarea fondurilor structurale reprezintă una dintre etapele de parcurs, esenţială pentru întreaga dezvoltare socio-economică post-aderare. Diversele estimări arată că fondurile structurale ar putea reprezenta un procent în jurul valorii de 4% din PIB, dacă România reuşeşte să realizeze cu succes procesul de absorbţie al fondurilor postaderare. În actualul context din România, dominat de necesitatea unei campanii de informare cât mai vizibile şi mai atent concentrate c ătre potenţialii aplicanţi pentru finanţarea proiectelor din fonduri structurale, Institutul pentru Politici Publice (IPP), Bucure şti şi Asociaţia Oraşelor din România (AOR), cu sprijinul Open Society Institute (Budapesta), prin Local Government and Public Service Reform Initiative (LGI), şi-au propus să realizeze prezentul material în primul rând ca un sprijin pentru reprezentan ţii autorităţilor publice locale (poten ţialii aplicanţi la care ne refeream mai devreme), ce au în vedere accesarea proiectelor din fonduri structurale. Materialul de fa ţă structureaz ă, de o manier ă cât mai coerentă, o parte din informaţiile deja existente în mod disparat pe diferite canale de informare, pentru a oferi un acces u şor şi cât mai inteligibil la informa ţia de interes. Noutatea pe care o aduce materialul constă în chestionarele aplicate de IPP şi AOR la nivelul administraţiei publice locale, din ale c ăror r ăspunsuri
































constrângeri identificate de exemplu pentru cazul Poloniei 3, dar care pot fi valabile şi în cazul României. Este util s ă ţinem cont de aceste experienţe. Studiile anterioare arat ă că dincolo de bugetele impresionante ale campaniilor de informare desf ăş ăşurate pe tema integr ării europene, administra ţia publică locală din România este încă relativ departe de a fi bine informat ă cu privire la aspecte cheie din procesul de aderare, cum ar fi responsabilităţile care derivă din atragerea fondurilor europene în propriile proiecte de investi ţii. În noiembrie 20054, cu numai un an înainte de anticipata integrare a României în Uniunea Europeană, 20% dintre func ţionarii publici chestionaţi în cadrul unui e şantion reprezentativ la nivel naţional5 nu auziser ă de clauza de salvgardare şi numai 44% au r ăspuns corect în privin ţa semnificaţiei acesteia. Acelaşi sondaj a ar ătat că 15% dintre funcţionarii publici din România intervievaţi nu au putut men ţiona numele unui program de finan ţare al Uniunii Europene pentru România, iar 19% au dat r ăspunsuri greşite la această întrebare. În privinţa instituţiilor europene, 27% nu au putut menţiona numele vreunei instituţii a Uniunii Europene 6. Este în consecinţă cu atât mai important ă asumarea de către

































IPP - AOR

perspectiva administraţiei publice locale, întrucât pe de o parte, autorităţile publice locale reprezintă una dintre principalele grupe de potenţiali aplicanţi7 la proiectele finanţate din fonduri structurale, iar pe de alt ă parte, instituţiile publice locale sunt produc ătoare de bunuri şi servicii publice, care se adresează întregii comunităţi locale şi de a c ăror calitate depinde în bună parte şi gradul de dezvoltare al respectivei localităţi. În consecinţă, de gradul în care sunt pregătite autorităţile publice locale pentru accesarea fondurilor structurale depinde o parte semnificativă a realizării sau nerealiz ării consecinţelor pozitive sperate de cei mai mul ţi dintre români. În prezentarea resurselor de informare pe tema fondurilor structurale, din perspectiva autorităţilor publice locale, acest material nu poate include toate problemele care ar putea interveni în cadrul procesului de absorbţie a fondurilor

































Absorbţia fondurilor structurale în România - stadiul pregătirilor •

•

•

•

•

cadrul instituţional şi juridic al gestiunii programelor din fonduri structurale mecanismele de control al gestiunii fondurilor structurale şi rolul lor în cadrul schemei de finan ţare ciclul de certificare a cheltuielilor f ăcute din fonduri structurale evaluarea funcţionarilor publici asupra stadiului pregătirii administra ţiei publice din România pentru absorbţia fondurilor structurale recomandări pentru autorităţile publice locale care vor să acceseze proiecte din fonduri structurale. structurale .

Din perspectiva autorităţilor publice locale, pe lâng ă experienţa deja dobândită prin participarea în cadrul unor proiecte din fonduri europene de pre-aderare, momentul acordării fondurilor structurale aduce cu sine şi reguli noi de

































IPP - AOR

cunoaşterea condiţiilor de cheltuire a fondurilor, dar şi transparen ţă - principii pe care reprezentan ţii autorităţilor publice locale trebuie s ă şi le asume şi să le pună în aplicare. În prezent, pe actuala problematică a fondurilor structurale există literatur ă, în general traduceri, şi totuşi persistă percepţia generală cum că autorităţile publice, în special cele locale, nu cunosc condiţiile de aplicare la proiecte din fonduri structurale. În multe domenii, din nefericire pentru România, deşi se trage un semnal de alarm ă faţă de unele r ămâneri în urmă, autorităţile par că sunt prinse nepregătite. În cazul fondurilor structurale, situaţia este şi mai critică, întrucât autorităţilor publice li se cere s ă înveţe cum să le fie mai bine, adică să atragă mai multe fonduri, punându-se la punct cu cerinţele şi obligaţiile pe care le vor avea când vor câştiga proiecte din fonduri structurale. Mul ţi continuă ă creadă ă

































Absorbţia fondurilor structurale în România - stadiul pregătirilor Capitolul 1 Fondurile structurale în România, membr ă a Uniunii Europene: tipuri, obiective, domenii de interven ţie

Diferenţierile substanţiale între statele membre ale Uniunii Europene nu creează numai diversitatea culturală specifică U.E., ele sunt şi de natur ă economică, cu specificităţi locale în fiecare regiune a statelor membre. Pentru a putea reduce decalajele economice dintre diferite state membre ale UE, fiecare stat membru fiind la rândul lui împ ăr ţit în diferite tipuri de regiuni8, Uniunea Europeană acordă asistenţă financiar ă statelor membre sub forma fondurilor structurale. A şadar, una dintre definiţiile cele mai larg utilizate pentru problema fondurilor structurale, este aceea conform c ăreia acestea reprezintă instrumente financiare prin care Uniunea Europeană acţionează pentru eliminarea disparităţilor economice i sociale între regiuni, în scopul realiz ării

































IPP - AOR

privinţa Fondului de Coeziune principala diferen ţă constă în faptul că funcţionează pe proiecte (în special în domeniul infrastructurii de transport şi mediu), în timp ce fondurile structurale - dată fiind amploarea lor - func ţionează pe bază de programe, acestea fiind la rândul lor structurate în func ţie de domeniile şi obiectivele prioritare dezvoltării regionale11. Fiecare program din fonduri structurale se concentrează pe un anumit domeniu general de intervenţie (ex. mediu, dezvoltarea resurselor umane, etc.) şi include câteva axe prioritare specifice de finan ţare. Secţiunea de fa ţă prezintă tipurile de fonduri structurale care vor fi disponibile României, precum şi domeniile şi obiectivele urmărite de asistenţa financiar ă din fonduri structurale, în timp ce cea dea doua parte a materialului (Capitolul 2) dezvolt ă alături de instituţiile implicate, o prezentare a programelor şi axelor prioritare finanţate din fonduri structurale pentru România. Suma totală care va fi alocat ă României12 din fonduri




































mai mare pentru fondurile structurale nu înseamn ă doar mai mulţi bani alocaţi per proiect, ci implicit, şi o anvergur ă mai mare a proiectelor derulate, o mai mare responsabilitate financiar ă mai ales din partea autorităţilor publice locale care gestionează bani publici, precum şi necesitatea asigur ării unei co-finanţări mai mari pentru a putea câ ştiga proiecte europene din fonduri structurale. În plus exist ă şi alte caracteristici14 care deosebesc fondurile structurale de cele de pre-aderare: metoda de alocare pe programe multianuale



































IPP - AOR

este conformă cu această sursă şi încearcă să r ăspundă la următoarele întrebări: •

•

ce sunt fondurile structurale? - tipuri de fonduri structurale care sunt obiectivele urmărite în alocarea fondurilor structurale? - obiective prioritare şi iniţiative comunitare pentru ce se aloc ă fondurile structurale? - domenii de




































considerare şi care sunt obiectivele UE în alocarea asisten ţei financiare din fiecare tip de fond. Obiective prioritare şi iniţiative comunitare finanţate din fonduri structurale Alocarea fondurilor structurale se realizeaz ă conform unor obiective clar stabilite de c ătre Uniunea European ă şi care sunt menite s ă „traduc ă” ce anume se urm ăreşte prin fondurile structurale alocate statelor membre. Obiectivele



































IPP - AOR r o l i r i t ă g e r p l u i d a t s a i n â m

7 1

e n e p o r u E i i n u

e l i b i g i l e e t c e i o r p e d

e d i r t i u c o m r l e e p d ă e a r r e u a r t c e c e r n t u e i ţ v t i s t n n c e e a u m n r

r o l i r u : i ş M e n ă r e l M I a a o a j s n a a r i e i o g ş ţ p a n ă l r c a u u a t u ă r c

i . : x e i a n i e c _ p u n i i l ă l n â b H i N u U m k b o P 0 i a R f_ n r o p ă n r 0 s r i o 0 i b d l 0 d e m r ţ e o n 0 e l = t s a e n d m ş i i n e a F o e a r c O i s n . u c i , i i s i e z o e



































Absorbţia fondurilor structurale în România - stadiul pregătirilor r o l i r i t ă g e r p l u i d a t s a i n â m

i

ş

ă ţ

n i i t ş n î ă r a o i r e p u

e s r u s i o n r o n u ă a c n r p u u m s e a

: e ă m e s r e t e e a s r c i e i ă f a s d i d c i r n c l o r ş l u e a o c i l e i r i m m e u m i c e t t e d e e c t i v d i r r s l e u s i r u i i e s t s t r e e o s s s ţ r a n a o d v u r r e i r e f a e n t

r e i l o e n c i i r t g r u a t i ă r n l u e p a g t n n u i i o d p l e s e o f h c n o

. e e n i ş t i l ţ s a u l e e r p o u t i i c u n c a r u e r m g t r a s r r a i o o c l , ţ i l ă t n e d l u s n u i o i c u f g d f i i e r r o t u d p a s e u l e r u c c i a e

5 2





































IPP - AOR t i






































Fondurile structurale prezentate în Tabelul 1 pot urm ări mai





































IPP - AOR





































Absorbţia fondurilor structurale în România - stadiul pregătirilor Equal: sprijină dezvoltarea resurselor umane într-un context





































IPP - AOR

merită avut în vedere faptul c ă, alături de obiectivele






















































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































•

54

integrate asupra modalit ăţilor de finan ţare a obiectivelor de dezvoltare (în general reglementate prin Planul Naţional de Dezvoltare) se poate ajunge la situaţia în care exist ă linii de finan ţare „concurente” cu cele din fondurile structurale, de obicei asociate cu un grad mai mare de accesibilitate pentru poten ţiali beneficiari şi care rezultă, în mod implicit, într-un nivel scăzut de absorbţie al fondurilor structurale. După cum a fost men ţionat deja în acest material, fondurile post-aderare şi fondurile post-aderare au o serie de caracteristici care permit o diferenţiere clar ă a acestora. Totuşi, experienţa celor care au lucrat cu fonduri de pre-aderare şi a celor care vor lucra cu fondurile de pre-aderare poate fi asemănătoare în cel puţin o privinţă: volumul mare de documente care însoţeşte fiecare cerere de finan ţare, precum şi fiecare etapă de raportare. Pentru a facilita accesul beneficiarilor la fondurile structurale, unele state membre 54 au creat o interfaţă unic ă, sub forma unui site, prin care este gestionat întreg procesul de aplicaţie şi care mai aduce, pe lângă o mai mare flexibilitate în trimiterea aplica ţiei, şi o mai bun ă coordonare la nivel central, pentru evitarea duplicării finanţării aceloraşi domenii din diferite programe operaţionale. Autorităţile de management pentru fiecare program operaţional trebuie să aibă în vederea crearea unor mecanisme de asigurare a transparenţei procesului de înregistrare a aplica ţiilor, ca şi cel care priveşte evaluarea acestora. De asemenea, capacitatea de absorbţie a fondurilor structurale ar putea fi îmbun ătăţită, dacă s-ar asigura, în cadrul componentelor de asistenţă tehnică prevăzute în cadrul fiecărui program operaţional, un anumit feedback pentru beneficiarii ale căror aplicaţii nu vor fi aprobate, pentru a putea corecta eventualele greşeli din realizarea cererii de finanţare.

Vezi în acest sens exemplul Irlandei de Nord, cu portalul: www.eugrants.org. Pentru cei care nu au acces la Internet, tot în































IPP - AOR

Aceste recomandări vizează cu precădere palierul administraţiei centrale, de care depinde o bună parte a coordonării procesului de planificare a absorb ţiei fondurilor structurale. Pentru noile state membre ale UE, care au trecut prin experienţa transformărilor post-comuniste, una dintre cheile succesului în absorbţia fondurilor structurale a fost asociată55 în special cu modernizarea birocraţiei centrale şi susţinerea acesteia în a lucra în calitate de parteneri ai autorităţile publice locale organizaţiilor nonşi guvernamentale. Desigur că partenerii trebuie la rândul lor să fie unii preg ătiţi în toate aspectele care ţin de responsabilităţile lor în accesarea fondurilor structurale următoarea secţiune a materialului evalueaz ă, pe baza opiniilor funcţionarilor publici, cât de preg ătită se consider ă administraţia publică locală din România pentru accesarea fondurilor structurale.

55

Vezi în acest sens prezentarea realizată de Marinov, Bahloul şi Slay - Structural funds and the new member states: lessons































Absorbţia fondurilor structurale în România - stadiul pregătirilor Capitolul 3 Percep ţia autorităţilor publice, centrale şi locale, asupra actualului nivel de preg ătire pentru accesarea fondurilor structurale în România

Printre efectele pozitive care le va aduce integrarea în Uniunea Europeană pentru România se num ăr ă şi asistenţa financiar ă consistentă, sub forma fondurilor structurale şi de coeziune. Pentru ca ponderea proiectelor aprobate din fonduri structurale din totalul proiectelor depuse de c ătre autorităţile publice locale s ă fie la un nivel înalt, aderarea trebuie să producă şi o serie de schimb ări în managementul instituţiilor administra ţiei publice, locale şi centrale, ca principali beneficiari ai acestei asisten ţe financiare. Schimbările nu se rezumă numai la asigurarea unor venituri suficient de mari la bugetul local/de stat pentru asigurarea co-finanţării, ci implic ă asimilarea unor proceduri noi de lucru - de la elaborarea proiectelor, monitorizarea periodic ă a implementării lor şi până la controalele intermediare şi finale la care sunt supuse toate proiectele care vor beneficia de fonduri din partea Uniunii Europene. Ca o expresie global ă a tuturor acestor noi provocări în faţa administraţiei publice din România, 55%56 dintre funcţionarii publici români consider ă că administraţia publică din România nu este suficient de pregătită în vederea integr ării în Uniunea Europeană (vezi Grafic 2). Secţiunea de faţă prezintă evaluarea stadiului preg ătirii administraţiei publice din România pentru accesarea fondurilor structurale pe de o parte - la nivel na ţional, în cadrul unui eşantion reprezentativ şi pe de alt ă parte, la nivel local, în cadrul unei cercetări recente realizată de IPP şi AOR, care include reprezentanţi ai consiliilor jude ţene şi primăriilor de oraşe din România. 56

Această cifr ă reprezintă r ăspunsurile cumulate pentru variantele deloc, în mic ă şi foarte mică măsur ă. Sursa datelor pentru Graficele 2-7 este reprezentată de un sondaj reprezentativ la nivel naţional în rândul funcţionarilor publici din România, realizat de































IPP - AOR Percep ţia funcţionarilor publici, la nivel na ţional, asupra stadiului pregătirilor pentru accesarea fondurilor structurale în România

Cercetarea pe care se bazează prezentarea rezultatelor din această secţiune are la bază un sondaj realizat în noiembrie 2005, pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional, realizat de The Gallup Organization Romania, la cererea Agen ţiei pentru Strategii Guvernamentale. Institu ţiile incluse în cadrul cercetării sunt reprezentate de prim ării atât din mediul urban cât şi din rural, consilii jude ţene (incluzând şi institu ţii în subordinea consiliilor judeţene), prefecturi, institu ţii ale administraţiei publice centrale (incluzând şi instituţii în subordinea autorităţilor publice centrale), precum şi servicii publice descentralizate. Explicaţiile asociate de c ătre funcţionarii publici stadiului întârziat al preg ătirilor pentru accesarea fondurilor structurale de către România sunt legate de nivelul slab de preg ătire profesional ă, birocraţia excesivă, dotarea material ă proastă, corupţia, legislaţia defectuoasă şi mecanismele de motivare a funcţionarilor. Una dintre cele mai deficitare componente ale sistemului de motivare a func ţionarilor publici, preg ătirea profesională, este apreciată de o treime din respondenţi ca nefiind corespunzător valorizată de către conducătorii institu ţiei în care lucrează (vezi Grafic 3). Acceptând o defini ţie operaţională a capitalului uman în termeni de ani de educaţie, imaginea administra ţiei publice din România este una pozitivă - 7 din 10 func ţionari au absolvit studii superioare57. Această pregătire nu reprezintă însă întotdeauna şi succesul elabor ării şi implementării proiectelor din fonduri structurale. Este necesar ă o specializare profesional ă adecvată în elaborarea, managementul şi implementarea proiectelor de dimensiuni mult mai mari decât cele derulate din fonduri de pre-aderare. Experienţa noilor 57

Studiu privind problematica integr ării europene în administraţia
































state membre, cum este cazul Ungariei 58, arată că la începutul perioadei post-aderare proiectele erau scrise de exper ţi din firme specializate, din afara autorit ăţilor publice locale. Pe parcurs îns ă, s-a constatat din ce în ce mai acut nevoia de control asupra conţinutului proiectului, în sensul în care este necesar ca în interiorul autorităţilor publice locale să existe resurse umane specializate care s ă poată planifica eficient un proiect şi care să cunoască, din experienţa practică a administraţiei publice locale, dificult ăţile etapei de implementare a proiectului. 45% 41,21% 40%

35% 31,08% 30%

25% 20%

15% 9,67%

10% 5%

5,40%

4,56%

0,83% 0% deloc

în foarte m ic ă măsur ă

în mică măsur ă

în mare m ăsur ă

în foarte mare m ăsur ă

în totalitate

Grafic 2. După părerea dvs., în ce m ăsur ă este pregătită administraţia publică din România în vederea integr ării în Uniunea Europeană? Sursa datelor: Agenţ ia ia pentru Strategii Guvernamentale, noiembrie 2005. Diferenţ ele ele până la 100% reprezint ă N Ş Ş /NR.

58

Exemplul Ungariei este extras din prezentarea realizată de c ătre domnul Janos Setenyi, Director Executiv, Expanzio Consulting Group, în cadrul dezbaterii internaţionale organizate de c ătre IPP şi AOR, pe tema „Mecanismelor eficiente de co-finanţare a

































IPP - AOR 45% 38,77%

40% 35% 30% 25,15%

25%

20,07%

20% 15% 10%

7,32%

5% 0% foarte pu ţină

puţină

multă

foarte mult ă

Grafic 3. Cât de mult ă importanţă acordă pregătirii funcţionarilor publici în problematica integr ării europene conducătorii institu ţiei în care lucra ţi? Sursa datelor: Agenţ ia ia pentru Strategii Guvernamentale, noiembrie 2005. Diferenţ ele ele până la 100% reprezint ă N Ş Ş /NR Ţinând cont c ă există o responsabilitate legal ă a autorităţilor administraţiei publice de a asigura un anumit num ăr de zile pe an de pregătire profesională a funcţionarilor publici, iar succesul accesării fondurilor europene presupune şi existenţa unor resurse umane specializate, se impune promovarea activă a posibilităţilor de training dar şi a necesităţii de a le fructifica, atât în rândul nivelului executiv cât şi în rândul celui decizional al administra ţiei publice. Tema generală a creşterii capacităţii de absorbţie a fondurilor europene este, ca şi cea a elabor ării proiectelor cu finanţare europeană, una de mare interes pentru cei afla ţi la
































corupţie din administraţia publică românească. De altfel, aderarea la Uniunea Europeană este aşteptată de funcţionari ca o solu ţie - panaceu de rezolvare a celor mai importante probleme din administraţie59 - creşterea salariilor, gradul de pregătire al func ţionarilor, îmbun ătăţirea managementului în institu ţiile publice, cre şterea eficienţei, reducerea corupţiei, etc. 40%

37,76%

35%

30%

25%

23,10%

20% 15,53% 15%

10%

5%

4,82%

0% foarte puţină

puţină

multă

foarte multă

Grafic 4. Dup ă părerea dvs. cât de mult ă importanţă acordă creşterii capacităţii de absorbţie a fondurilor europene conducătorii institu ţiei în care lucra ţi? Sursa datelor: Agenţ ia ia pentru Strategii Guvernamentale, noiembrie 2005. Diferenţ ele ele până la 100% reprezint ă N Ş Ş /NR Legate de aşteptările de reducere a corup ţiei, odată cu aderarea României la Uniunea European ă, acestea sunt cel mai probabil asociate cu intensificarea controalelor pentru































IPP - AOR

Aceste cifre contureaz ă imaginea difuză a unei administra ţii publice care manifest ă un grad ridicat de interes fa ţă de asistenţa financiar ă acordată României în perioada postaderare (vezi Grafic 5), un nivel înalt de aşteptări faţă de efectele pozitive pe care le va aduce integrarea, dar c ăreia, în acelaşi timp, îi lipse şte informaţia specifică despre oportunităţile de finan ţare din surse europene (vezi Grafic 6). Accesibilitatea surselor de informare despre acestea este, de asemenea, redusă la nivelul func ţionarilor publici din administraţia publică din România (vezi Grafic 7). Concluzii similare se reg ăsesc şi în cercetarea realizată de IPP şi AOR, la mai bine de jum ătate de an dup ă perioada în care s-au colectat rezultatele prezentate anterior. 40% 36,83% 35% 30,83% 30%

25%

20%

15% 11,13% 10% 5,51% 5%

0% foarte pu ţin interesa ţi

puţin interesa ţi

destul de interesa ţi

foarte interesa ţi

Grafic 5. Cât de interesa ţi sunt conducătorii institu ţiei în care lucraţi de elaborarea de proiecte cu finan ţ ă?































Absorbţia fondurilor structurale în România - stadiul pregătirilor 25%

20,17% 20%

15%

13,70% 11,84% 10,23%

10,46%

10%

9,66%

7,69% 6,03% 5% 3,07% 0,65% 0% nu ştiu nimic

2

3

4

5

6

7

8

9

ştiu totul

Grafic 6. Pe o scal ă de la 1 la 10 unde 1 înseamn ă că nu ştiţi nimic, iar 10 că ştiţi totul despre oportunit ăţile de finanţare europeană, cât de multe a ţi spune că ştiţi despre aceste oportunităţi? Sursa datelor: Agenţ ia ia pentru Strategii Guvernamentale, noiembrie 2005. Diferenţ ele ele până la 100% reprezint ă N Ş Ş /NR 50% 45%

42,89%

40% 35% 30%

28,32%

25% 20% 15% 11,24% 10%

10,07%































IPP - AOR Percep ţia funcţionarilor publici, la nivel local, asupra stadiului pregătirilor pentru accesarea fondurilor structurale în România

Continuând studiile anterioare în încercarea de a contura o imagine obiectivă asupra problematicii asociate cu fondurile structurale în România, a şa cum este ea reflectat ă astăzi la nivelul administraţiei publice locale, Institutul pentru Politici Publice (IPP) şi Asociaţia Oraşelor din România (AOR) au realizat un sondaj, bazat pe chestionare auto-administrate, cu întrebări având variante multiple de r ăspuns (închise şi deschise), transmise tuturor consiliilor judeţene (41), precum şi unui eşantion reprezentativ de primării de municipii şi oraşe. Rata de r ăspuns la aceste chestionare a fost de 64% în cazul consiliilor judeţene şi mai scăzută pentru primăriile de oraşe (16%). Din p ăcate, rezultatele prezentate nu sunt reprezentative pentru primăriile de municipii cuprinse în eşantion, datorită faptului că acestea nu au returnat în termenul stabilit chestionarele transmise de IPP şi AOR60. ăşurat în perioada 1 - 17 iunie 2006. Cercetarea s-a desf ăş Structura chestionarului a urmărit să investigheze gradul de informare al autorit ăţilor publice locale, în calitate de potenţiali beneficiari, asupra tipurilor de fonduri structurale amintite în sec ţiunea anterioar ă. Potrivit r ăspunsurilor primite, autorităţile publice locale din România declar ă în unanimitate c ă au în general, cunoştinţe despre existenţa fondurilor structurale pentru ţările membre ale Uniunii Europene, îns ă, în ceea ce prive şte gradul de informare cu privire la condi ţ ţiile i ile de accesibilitate a acestor fonduri, acesta variaz ă de la mediu la sc ăzut.


































Tipurile de fonduri structurale 61 asupra cărora reprezentanţii administraţiei publice locale sunt cei mai informa ţi sunt: fondul pentru proiecte de infrastructur ă (64%) şi cel pentru dezvoltare regional ă (33%). La polul opus, cele mai pu ţin cunoscute fonduri structurale sunt cel pentru dezvoltare rural ă şi pescuit (doar 5% dintre reprezentanţii autorităţilor publice locale care au r ăspuns chestionarului se declar ă informaţi cu privire la acest tip de fonduri structurale), respectiv fondurile structurale pentru agricultur ă, în legătur ă cu care doar 8% dintre responden ţi se declar ă în acest moment informaţi (vezi Grafic 8). În ceea ce priveşte o serie de aspecte care ţin de accesarea şi utilizarea fondurilor structurale în general autorit ăţile publice locale din România declar ă aproape în majoritate c ă ar dori să fie mai bine informa ţi cu privire la: •

• • • •

condiţiile de eligibilitate (n.a. - pentru proiectele aplicate la fondurile structurale): 77% domeniile prioritare de finan ţare: 77% modalităţile de asigurare a co-finan ţării: 92% procentul necesar de co-finanţare: 62% formularistica necesar ă: 72%































IPP - AOR

Cele mai importante probleme percepute ca atare de reprezentan ţii administraţiei publice locale din România în ceea ce priveşte depunerea de proiecte pentru fondurile structurale sunt: imposibilitatea de atragere a unor resurse financiare suplimentare necesare co-finanţării (72%62), respectiv lipsa personalului specializat în scrierea de proiecte (51%). Alte probleme identificate de responden ţi în materia fondurilor structurale sunt reprezentate de lipsa fondurilor necesare studiilor de fezabilitate, insuficien ţa fondurilor de la bugetul local pentru a acoperi costurile de co-finanţare, costurile ridicate pentru pregătirea documentaţiei necesare proiectelor, lipsa de motivare pentru specialiştii pregătiţi în redactarea cererilor de finan ţare. Întrebaţi fiind despre cauzele externe lor care afectează/pot afecta procesul de accesare a fondurilor structurale, reprezentan ţii autorităţilor publice locale au indicat ca principale obstacole: insuficienta consultare dintre administraţ ia ia central ă şi cea local ă (56%), birocraţ ia ia excesiv ă (54%) şi lipsa oportunit ăţ ilor de training/cursuri pe ăţ ilor tema fondurilor structurale. Cele mai potrivite solu ţii pentru problemele pe care le anticipează administraţia publică locală din România în materia fondurilor structurale, în opinia celor care au r ă
































Alte soluţii propuse de reprezentanţii autorităţilor publice locale vizează: încurajarea parteneriatelor public - private şi crearea unor instrumente financiare ca sprijin pentru atragerea de fonduri. Ca o concluzie generală la cercetarea realizată de IPP şi AOR, se poate afirma c ă, în majoritate, autorit ăţile publice locale din România au cuno ştinţe generice limitate despre structura şi destinaţiile fondurilor structurale care vor putea fi accesate odată cu intrarea în Uniunea Europeană. Este important de subliniat, îns ă, disponibilitatea reprezentan ţilor administraţiei publice locale de a asimila o serie de cunoştinţe specifice în domeniu, motiv pentru care recomandăm instituţiilor abilitate s ă furnizeze pregătire profesional ă în sectorul public şi să pună un mai mare accent pe problematica specifică fondurilor structurale la elaborarea curriculei. Desigur, bunele inten ţii ale autorităţilor publice locale trebuie probate şi cu sumele din bugetul local, destinate pregătirii funcţionarilor, pe care le vor aloca acestui capitol bugetar, în fiecare an în care România va beneficia de fonduri structurale. În ceea ce prive şte problemele pe care le întâmpină administraţia publică locală - lipsa fondurilor pentru co-finanţare, lipsa speciali ştilor pregătiţi în domeniu, acestea reclamă adoptarea unor măsuri practice urgente de către instituţiile responsabile, în vederea































IPP - AOR

cel pentru dezvoltare rurală rurală şi pescuit

cel pentru agricultur ă

cel pentru dezvoltare regional regională ă

cel pentru proiecte de infrastructur ă

0%

10%

20%

3 0%

4 0%

5 0%

6 0%

Grafic 8. Asupra c ărora din următoarele tipuri de fonduri structurale vă considera ţi cel mai bine informat? Sursa datelor: Cercetarea IPP şi AOR, iunie 2006

altă problem ă

7 0%
































alta

credite preferenţiale de la o Banc ă pentru Autorităţi Locale

parteneriat/asociere cu o altă prim ărie/consiliu jude ţean

atragerea de resurse financiare publice

0%

1 0%

2 0%

30 %

40%

5 0%

60 %

70 %

80 %

Grafic 10. Care este cea mai potrivit ă soluţie pentru asigurarea co-finanţării la fondurile structurale, din punctul dumneavoastr ă de vedere? Sursa datelor: Cercetarea IPP şi AOR, iunie 2006 Pe lângă responsabilităţile care r ămân încă de definitivat şi clarificat la nivel central, exist ă în continuare o serie de paşi

































IPP - AOR

































Absorbţia fondurilor structurale în România - stadiul pregătirilor Concluzii şi recomandări pentru autorităţile publice locale din România care vor s ă acceseze fonduri structurale

În spatele mitului ăc Uniunea Europeană va acorda României sprijin financiar mai degrab ă necondiţionat decât restricţionat de o serie întreag ă de reguli şi informaţii transparente privind cheltuielile f ăcute, r ămâne mai acută ca oricând nevoia de a face pa şi concreţi în direc ţia finaliz ării stadiului pregătirilor de accesare a proiectelor din fonduri structurale. La o privire de ansamblu, au fost realizate numeroase cursuri de pregătire pentru func ţionarii publici, au fost organizate diverse sesiuni de dezbateri atât de c ătre instituţiile administra ţiei publice centrale cât şi de organizaţiile non-guvernamentale, au fost publicate numeroase studii privind impactul ader ării României la Uniunea Europeană. Totuşi, autorităţile publice, în special la

































IPP - AOR

Strategia de dezvoltare a comunităţii trebuie s ă aducă în prim plan etapizarea problemelor şi a nevoilor identificate pe plan local, înso ţită de o planificare bugetar ă corespunzătoare. 2. Colectarea şi analizarea cât mai detaliat a informa ţiilor provenind din documentele cadru (Cadrul de Sprijin Comunitar, Planul Na ţional de Dezvoltare şi programul operaţional din sectorul de interes) aduce cu sine o mai bună concentrare a portofoliului de proiecte pe linia măsurilor eligibile identificate pentru fiecare sector în parte. 3. Proiectele prognozate a fi realizate din fonduri structurale trebuie să includă cheltuieli eligibile, eligibile, conforme cu cerinţele Comisiei Europene dar şi cu cele existente în cadrul fiecărui program operaţional sectorial.


































judeţean, în cazul în care se vor respecta condi ţiile prevăzute de lege, se constituie deci un fond de asigurare a co-finanţării pentru proiecte de dezvoltare, potenţială sursă de venituri la bugetele locale ale localităţilor de pe raza jude ţului. De asemenea, tot din registrul posibilităţilor de co-finan ţare de avut în vedere, recent Guvernul a anun ţat că Ministerul Finanţelor Publice şi Autorităţile de Management vor realiza parteneriate cu institu ţiile bancare pentru co-finanţarea proiectelor eligibile65. 5. Cu referire tot la modul de structurare al bugetului, trebuie avută în vedere şi perioada de evaluare a aplicaţiilor depuse, perioad ă care poate fi destul de îndelungat ă şi nu ar trebui s ă afecteze volumul de fonduri de la bugetul local programate cu destina ţia co-finanţării. Aşadar, noile nevoi de finanţare care apar pe parcursul

































IPP - AOR

care favorizează absorbţia fondurilor structurale constă în promovarea ideii de parteneriat între autorit ăţile publice locale, ci nu a ideii de competi ţie între localit ăţi, mai ales în condiţiile în care de cele mai multe ori, volumul fondurilor disponibile este suficient de mare pentru a putea fi implementate un num ăr extins de proiecte de dezvoltare locală, atâta vreme cât sunt gestionate eficient. 7. Fondurile structurale accesate trebuie cheltuite în mod corect şi transparent , întrucât sunt implica ţi banii publici ai altor state membre. În consecin ţă, un beneficiar final reprezentat de o autoritate public ă locală se poate aştepta la controale suplimentare şi riguroase asupra banilor cheltuiţi în proiectele europene. Pentru a putea face faţă în mod eficient unor astfel de misiuni de control, este necesar ă o organizare cât mai bună a rapoartelor




































9. Aplicaţiile depuse spre finan ţare din fondurile structurale trebuie să aibă structura complet ă a unui proiect, incluzând şi indicatorii de impact sau de rezultat al activităţilor incluse. Ele nu pot fi sub forma unei idei punctuale, de exemplu modernizarea a 5 km de drum pe tronsonul x, ci trebuie s ă prevadă în mod clar o analiz ă cost - beneficiu, pentru anumite proiecte un studiu de prefezabilitate, un sistem de monitorizare intermediar ă a rezultatelor obţinute de proiect. Mai mult, problemele



































IPP - AOR

concentreaz ă numai la nivelul ministerelor responsabile de programele operaţionale, sau în direc ţia creării unor noi organisme de control pentru proiectele derulate din fonduri structurale. Cei care vor propune aceste proiecte şi vor avea în responsabilitate implementarea lor trebuie să beneficieze deopotrivă de asistenţa tehnică şi pregătirea necesare. Acest sprijin nu exclude faptul c ă nu este suficient s ă te declari „interesat”, în calitate de conduc ător al unei autorit ăţi publice locale, de accesarea fondurilor structurale, ci este



































Absorbţia fondurilor structurale în România - stadiul pregătirilor Bibliografie Studii

Agenţia pentru Strategii Guvernamentale, Studiu privind problematica integr ării europene în administraţ ia ia public ă din România, România, Bucureşti, noiembrie 2005 Chiriţă Ionel, Necesitatea lichid ării dezechilibrelor , Hâr şova,



































IPP - AOR

Guvernul României, Planul Naţ ional ional de Dezvoltare, Dezvoltare, decembrie 2005, disponibil la http://anaf.mfinante.ro/wps/ portal/amcsc/PND (data accesării: 1 iunie 2006) Ministerul Agriculturii, P ădurilor şi Dezvoltării Rurale, Planul Naţ ional ional Strategic de Dezvoltare Rural ă, disponibil la: http://www.maap.ro/pages/page.php?self=03&sub=0302&art =0305&var=030201&lang=2 (data accesării: 2 august 2006)




































post_aprilie2006/Raport%20POST.pdf (data accesării: 29 iulie 2006) Ministerul Integr ării Europene, Programul Operaţional Regional, disponibil la: http://www.mie.ro/_documente/POR/ POR.pdf (data acces ării: 29 iulie 2006) Resurse web





































IPP - AOR

regional_policy/sources/docgener/presenta/working2004/wor king2004_ro.pdf





































Absorbţia fondurilor structurale în România - stadiul pregătirilor Prezentări din cadrul conferinţelor





































IPP - AOR

.pdf#search=%22Lessons%20structural%20funds%22 (data rii: 31 iulie 2006)





































Absorbţia fondurilor structurale în România - stadiul pregătirilor Legislaţie





































IPP - AOR






















































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































a capacităţii de absorbţie a fondurilor structurale pentru astfel de municipalit ăţi. Luând cuvântul în continuare, domnul Gabriel Friptu, Director General al Autorităţii de Management pentru Programul Operaţional Regional, din cadrul Ministerului Integr ării Europene, a ţinut să sublinieze şi domnia sa faptul că există probleme similare între cele două ţări, Ungaria şi România. Astfel, printre principalele probleme identificate în România se num ăr ă: Probleme: • •

•

•

•

capacitatea beneficiarilor de a gestiona contractele capacitatea mediului neguvernamental (privat) de a oferi servicii de consultanţă lipsa practicii de externalizare a unei p ăr ţi din atribuţiile beneficiarului (pregătirea tehnică a unui proiect, pregătirea şi gestionarea în sine a unui contract) la nivelul pregătirii proiectelor cele mai multe semne de întrebare se refer ă la nivelul pregătirii bugetelor. Apare problema de cash flow . Trebuie evaluate toate riscurile posibile pe buget, consider ă domnul Friptu, care atrage atenţia că banii vin prin rambursare în termen de pân ă la 120 de zile. În cazul în care în procesul de decontare anumite costuri sunt considerate neeligibile, acestea vor fi suportate de c ătre autoritatea local ă. înainte de a aplica cu un proiect punctual, este nevoie de un plan de dezvoltare. În cazul României, p ărerea domnului Friptu este c ă, pentru multe comunit ăţi, aceste planuri nu sunt suficiente pentru a susţine o strategie de dezvoltare locală. În cadrul fondurilor structurale, banii nu se alocă după nevoi, ci plecând de la ideea c ă un proiect are un impact economic, urmând s ă aducă venituri la bugetul local

**































IPP - AOR

Cea de-a doua zi a dezbaterilor s-a concentrat asupra mediului bancar şi a rela ţiei acestuia cu autorit ăţile publice locale, din perspectiva acces ării fondurilor structurale, la discuţie fiind prezenţi reprezentanţi ai unor importan ţi instituţii bancare menţionate la începutul acestui material. În debutul prezentării sale, doamna Emoke Takacs, Product Manager , OTP Bank România a punctat importanţa fazei de programare a proiectelor finanţate din fonduri europene. Chiar şi regulamentele Uniunii Europene privind fondurile structurale evidenţiază cooperarea, programarea şi adiţionalitatea ca elemente importante în preg ătirea proiectelor, a precizat domnia sa. În cazul parteneriatului, este nevoie atât de o cooperare profesională cât şi de o cooperare financiar ă. În Ungaria, OTP Bank a sprijinit municipalităţile în pregătirea profesională cât şi în cea financiar ă. OTP Bank a format un grup de exper ţi care explică municipalităţilor cum pot fi folosi ţi banii europeni. Exper ţii ofer ă consultanţă asupra surselor de finan ţare europene ce pot fi abordate în rela ţia cu posibilitatea de intervenţie a băncii în scopul asigur ării cofinanţării, a posibilităţilor de parteneriat dar şi în elaborarea efectiv ă a proiectelor. Pentru aceasta, OTP Bank a creat o companie separată, OTP Hungaro-Projekt Ldt., specializat ă în acordarea consultanţei către autorităţi locale pentru pregătirea proiectelor din fonduri europene. Doamna Takacs consider ă că în România municipalit ăţile nu sunt suficient informate asupra subiectelor enunţate anterior. Experien ţa OTP Bank a ar ătat că municipalităţile au nevoie de banc ă nu numai pentru atragerea cofinanţării ci şi pentru gestionarea proiectelor. De aceea, b ăncile din Ungaria au pregătit produse speciale pentru municipalităţi, gen împrumuturi speciale pentru cofinan ţarea proiectelor, pentru prefinanţare etc. Băncile ungureşti au contacte la nivel regional ce realizează studii legate de nevoile municipalit ăţilor din acea regiune. În acest fel sunt preg ătite cele mai bune oferte de creditare şi servicii pentru filialele c ătre care municipalităţile se pot îndrepta pentru a cere informa ţii specializate. Doamna

Sirma

Caraman,

Preşedinte,

Asocia ţia































Absorbţia fondurilor structurale în România - stadiul pregătirilor din România, a întrebat dac ă în Ungaria există o bancă de

credit local. Doamna Takacs a r ăspuns că existenţa unei astfel de bănci ar încălca principiul democratic al liberei concurenţe. Pe de altă parte, autorităţile trebuie s ă fie libere să-şi găsească planurile financiare cele mai avantajoase.

În continuarea discuţiilor, doamna Maria Buga, Director, Direcţia Mari Clien ţi Corporativi, BRD Groupe Societe Generale România a prezentat modul în care banca pe care domnia sa o reprezintă a reuşit să se implice în acordarea de credite către autorităţile locale din România în etapa fondurilor de preaderare. Banca a fost un partener de dialog pentru autorităţile locale, în special în momentul în care a trebuit să se găsească o soluţie pentru co-finan ţarea proiectelor SAPARD. În ceea ce o prive şte creditul acordat pentru co-finanţare are o componentă pe termen scurt - un credit revolving, care acoper ă necesarul până la decontarea de către Comisia Europeană şi o componentă pe termen mediu/lung, pentru contribu ţia proprie la proiect (cofinanţare). Pentru fondurile structurale şi de coeziune se va încerca păstrarea algoritmului, pentru că şi în cazul acestora autorităţile vor trebui s ă se autofinanţeze până la decontare. Datorită faptului că sumele contractate pe fondurile structurale sunt mult mai mari decât cele pe fonduri de preaderare, este necesar ă o implicare a b ăncii şi în faza de programare a proiectelor, consider ă doamna Buga. Domnul Cătălin Gavrizescu, Manager, Direcţia Sector Public/Administra ţie publică locală, Raiffeisen Bank România, a continuat ideea doamnei Buga, precizând că în cazul în care b ăncile nu pot participa al ături de autorit ăţi în programarea proiectelor din fonduri structurale, acestea nu vor fi întotdeauna dispuse s ă acopere riscurile provenind din imposibilitatea de rambursare a creditelor. Această afirmaţie a domniei sale are la baz ă dificultăţile întâmpinate de Raiffeisen Bank România în perioada de derulare a Programului SAPARD. Aceste probleme au fost date de faptul că SAPARD se adresează în special comunelor care au bugete mici şi nu pot sus ţine o datorie atât de mare. Pentru împrumuturile destinate cheltuielilor rambursabile, a































IPP - AOR

îndatorare. Această practică ar trebui p ăstrată şi în cazul fondurilor structurale, pentru că este vorba de sume foarte mari şi aproape nimeni nu î şi va permite astfel de credite. În această situaţie riscul băncii se mută pe implementarea proiectului, aşa cum a reieşit din experien ţa Programului SAPARD. Din creditele acordate de banca reprezentat ă de domnul Gavrizescu, în peste 80% din cazuri s-au înregistrat întârzieri la rambursarea creditului sau rambursările nu au fost complete. În aceste condi ţii, banca este dispus ă să angajeze consultanţi pentru pregătirea şi implementarea proiectelor, dar participarea acestora în aceste faze nu este posibilă în contextul actualei legisla ţii din România privind achiziţiile publice prin care autorit ăţile locale ar trebui s ă încheie un contract separat de prestări servicii în afara celui de creditare propriu-zisă. Şi în opinia domnului Gavrizescu crearea unei bănci dedicată autorităţilor locale nu este necesar ă. În acest moment competi ţia bancar ă este suficient de puternică, încât s ă se poată ajunge la rezultatele dorite în ce priveşte creditele contractate de la o banc ă. Referitor la experien ţa ungar ă, în cadrul proiectelor finan ţate din fonduri structurale b ăncile nu mai ofer ă doar servicii financiare pure ci consultanţă şi servicii financiare, a afirmat domnul Janos Setenyi. În caz contrar există riscul ca banca să nu î şi recupereze banii. În opinia domniei sale, în România există o percepţie greşită asupra consultanţei. Consultanţii ar trebui să fie în primul rând români. De aceea domnia sa consider ă o ironie faptul c ă guvernul român nu a început programe de training pentru consultan ţă, aşa cum au f ăcut băncile. Solicitând cuvântul în continuare, doamna Buga a subliniat faptul că prin noua lege a achiziţiilor publice din România, contractarea de servicii bancare este considerată achiziţie de prestări servicii. În acest context, atrage aten ţia doamna Buga, Director, Direc ţia Mari Clien ţi Corporativi, BRD Groupe Societe Generale România, primăriile vor trebui s ă semneze cu băncile contracte de prest ări servicii în loc de contracte de credit.
































Tot în acest context, doamna Caraman, Pre şedinte, Asociaţia Directorilor Economici din cadrul Consiliilor Judeţene din România a atras atenţia participanţilor asupra

faptului că autorităţile publice locale au în continuare re ţineri în angajarea de credite pentru că sursele de venituri sunt limitate. Pe de alt ă parte, datorită multelor şi deselor schimbări legislative nu se poate face o evaluare a bugetului pe termen mediu şi lung. O alt ă problemă importantă în accesarea fondurilor este legată de lipsa personalului specializat, în special în cadrul prim ăriilor de comune şi oraşe mici. Băncile reprezintă un sector important în cazul co-finanţărilor fondurilor structurale în Polonia, a început prezentarea domnul Wladislaw Majka, reprezentând Curtea Supremă de Control a Poloniei. Bugetul municipalit ăţilor este mai mare decât cel al statului în ce prive şte co-finanţarea fondurilor structurale, consider ă domnia sa. Bugetul din partea statului polonez este asigurat de Ministerul de Finan ţe, Banca Naţională a Poloniei şi Banca Naţională Economică (semicomercială), în timp ce bugetul local este asigurat prin băncile comerciale. Administraţia locală are libertatea de a î şi alege banca cu care lucrează, dar acest lucru este f ăcut prin proceduri de achiziţie publică. Aducând în discu ţie problemele cu care a fost confruntată Polonia, domnul Majka a subliniat problema pre-finanţării proiectelor, acceptând totuşi faptul c ă domeniul fondurilor europene este unul cu risc scăzut. Cel mai mare risc care poate ap ărea este legat de management, dar acesta dispare când proiectul este bine f ăcut şi administrat. Tot în acela şi registru, domnul Majka s-a referit la parteneriatul public-privat care este bine dezvoltat în Polonia, deşi riscul nu este egal împ ăr ţit. Se dore şte crearea de consor ţii care să administreze proiectele în folosul societăţii locale, deşi în multe cazuri deciziile politice sunt cele care influen ţează proiectele cu mul ţi bani. În general băncile au trecut mai bine testul proiectelor din fonduri europene decât organismele publice. B ăncile au început să şi ofere informa ţii despre proiecte, uneori mai rapid decât autorit ăţile centrale implicate în aceste procese.

































IPP - AOR

Domnul McGivern, expert în cadrul firmei de consultan ţă HELM Corporation, Irlanda, a adus în discu ţie problema comisioanelor încasate de bănci, aceste comisioane nefiind considerate eligibile de c ătre Uniunea Europeană. În acest context domnul Neill, Director al Unit ăţii UE, din cadrul Departamentului pentru Ocuparea For ţei de Muncă şi Învăţământ din Irlanda de Nord a subliniat dou ă aspecte importante de care trebuie să se ţină seama: orice comision către bancă este dedus din bugetul public, de asemenea orice profit realizat este dedus din costurile proiectului. În replică, soluţia propusă de domnul Setenyi, Director Executiv, Expanzio Consulting Ungaria pentru plata comisioanelor bancare din fondurile structurale constă în includerea personalul băncii în bugetul proiectului prin dou ă linii de buget: maxim 10% din bugetul proiectului s ă fie destinat managementului proiectului şi maxim 10 % pentru servicii de consultan ţă. În continuare discuţia a fost canalizată de doamna Faion, Project Manager, LGI/OSI, c ătre zona de audit. Dup ă părerea domnului Majka, elementul cel mai slab al sistemului de audit al fondurilor europene este Curtea europeană de auditori . Metodologia folosit ă este „audit-like” nu „controllike”. Nu există metode specifice de a vedea dacă unele operaţii sau activităţi sunt corecte sau nu. Un audit în în ţeles modern constă nu numai în a g ăsi greşeli ci şi în prevenirea apariţia neregulilor. În cazul în care acestea totu şi apar, sistemul ar trebui îmbun ătăţit ci nu lăsat să funcţioneze în continuare în acelaşi mod. Experienţa franceză, în special cea din regiunea Lorraine, a fost împărtăşită celor prezenţi de către domnul Frederic
































să asigure o transparenţă în scopul inform ării publicului cu privire la la existen ţa fondurilor, a tipului de proiecte eligibile precum şi a criteriilor de selec ţie a proiectelor şi a procedurilor. Pentru a se asigura o egalitate de şanse între potenţialii beneficiari, este necesar ca to ţi cei interesaţi să beneficieze de aceleaşi informaţii asupra procedurilor de accesare a fondurilor structurale şi s ă aibă aceeaşi posibilitate de acces la sursele de co-finan ţare. Domnul Frapaise a atras aten ţia reprezentan ţilor comunităţilor locale s ă nu se lanseze în proiecte care nu sunt eligibile sau în care nu pot atinge obiectivele de investiţii pe care le au în vedere. În Franţa, la jumătatea anului 2002, s-a constatat c ă existau un număr insuficient de proiecte depuse. Pentru creşterea nivelului de consumare a fondurilor, pe lâng ă amplificarea publicităţii, a fost implementat un „dispozitiv de sprijin pentru beneficiari”. La nivel na ţional a fost creat ă o reţea a dispozitivelor de sprijin, în cadrul c ăreia au avut loc schimburi de experienţă şi diseminare de bune practici. Dispozitivul de sprijin dezvoltat în Lorainne are o particularitate, şi anume, „grupul regional de sprijin pentru beneficiari”, după cum l-a numit chiar domnia sa. Acesta se axează pe o întărire a rolului comunicării cu beneficiarii; este finanţat integral prin creditul de asisten ţă tehnică al programului şi face obiectul unui transfer de experien ţă spre alte regiuni. Obiectivul grupului este de cre ştere a numărului de dosare selecţionate, de asistare şi sprijinire a poten ţialilor beneficiari în realizarea şi depunerea dosarului, dar şi de asistare a beneficiarilor în monitorizarea dosarelor. Astfel, în doi ani numărul dosarelor a depăşit capacitatea de finan ţare.































IPP - AOR Cauze: - obiective •

• •

•

•

•

•

•

insuficienţa fondurilor care susţin descentralizarea. Nu întotdeauna responsabilităţile descentralizate au fost urmate şi de sursele de finan ţare adecvate predictibilitate redus ă a veniturilor bugetelor locale lipsa unor standarde calitative şi cantitative pentru serviciile publice lipsa unor costuri standard pentru servicii. Acestea ar da măsura eficienţei autorităţii locale şi un reper în cazul transferului de responsabilitate (dacă sursa de finanţare alocată este suficientă pentru acoperirea costurilor) stabilirea aceloraşi responsabilităţi pentru toate autorităţile publice locale, indiferent de m ărime existenţa unui personal nemotivat din punct de vedere al salarizării îngr ădiri legislative ce nu permit func ţionarilor publici implicarea directă în cadrul proiectelor derulate din fonduri nerambursabile, în condiţiile în care mai are şi alte sarcini de urm ărit numărul mare de unit ăţi administrativ-teritoriale din România.

- subiective • •

• •

rezistenţa la schimbare imobilismul în gândire şi acţiune atât al unor ale şi locali cât şi al unor func ţionari publici dificultăţi în comunicare capacitate limitat ă a unor autorităţi locale de a crea şi implementa politici publice.































Absorbţia fondurilor structurale în România - stadiul pregătirilor •

crearea unei baze comune de date,

atr ăgând atenţia asupra neexisten ţei unui cadru legal care să impună realizarea de politici publice la nivel local. Domnia sa consider ă că principalele politici ce s-ar impune la acest nivel sunt: politica financiar ă care trebuie să cuprindă politica de maximizare a bugetelor, politica achizi ţiilor publice, politica de îndatorare, politica privind fondul de rezervă politica de personal recomandând în acelaşi timp elaborarea unor manuale de bune practici. •

•

Mulţumind pentru participarea la eveniment, Directorul Institutului pentru Politici Publice, doamna Violeta Bau, a dat cuvântul Coordonatorului de Proiect, doamna Monica Marin, care a punctat unele dintre concluziile evenimentului, dup ă cum sunt redate mai jos: Concluzii: •

•

•

realizarea unor întâlniri pe plan local, cu participarea aleşilor locali dar şi a func ţionarilor publici din executiv găsirea de unor solu ţii de menţinere la dezbateri a reprezentan ţilor guvernului şi participarea acestora în mod activ la aceste dezbateri realizarea unor întâlniri axate pe schimburi de experienţă, cu prezentări mai detaliate a programelor operaţionale, a procedurilor bancare de acordare a































IPP - AOR •

•

• •

realizarea de materiale de tipul ghidurilor şi manualelor de bune practici realizarea unui program de e-learning pentru oraşe şi crearea unei reţele de educaţie pentru localităţi elaborarea portofoliului de proiecte instruirea funcţionarilor din administra ţia locală care se vor implica direct în managementul proiectelor din fonduri structurale.

Nu în ultimul rând, în încheierea lucr ărilor, doamna Irina Faion a transmis interesul Open Society Institute de a contribui la creşterea în România, a capacităţii autorităţilor publice de accesare şi gestionare corespunzătoare a fondurilor structurale.


































Nivelul estimat al co-finan ţării operaţionale sectoriale în România

Anexa

7.

Co-finanţare naţională UE 1 1. Creşterea Competitivităţii Economice (FEDR) 2. Infrastructur ă de Transport (FEDR +FC) 3. Infrastructur ă de Mediu (FEDR +FC) 4. Dezvoltarea Resurselor Umane (FSE) 5. Capacitate administrativă (FSE)

Public 2

Privat 3

Total 4=2+3

programelor

Grand total

% din total finanţare

5=1+4 E U

c i l b u P

t a v i r P

2240

115.2

1168.6

1283. 8

3523.8

63.5

3.2

33. 1

4010

858.9

33.6

892.5

4902.5

81.7

17.5

0.6

3960

943.1

0.0

943.1

4903.1

80.7

19.2

0.0

3050

538.3

0.0

538.3

3588.3

85.0

15.0

0.0

185

32.6

0.0

32.6

217.6 21 7.6

85.0

14.9

0.0































IPP - AOR

r o l i r i t ă g e r p l u i d a t s a i n â m o R n î e l a r u t c u r t s r o l i r u d n o f a i ţ b r o s b A

t a v i r P % 0 .

0 . 2

0 . 2

0 . 2

0 . 2

t a t S t e g u B % 0 .

0 . 8 1

0 . 8 4

0 . 8 1

0 . 3 1

E U % 0 . 5 8

0 . 0 8

0 . 0 5

0 . 0 8

0 . 5 8

l a t o T t n a r G

6 . 0 7 8 2

8 . 5 6 9

0 . 0 0 4

5 . 7 8 1

1 . 9 7 2

e l a n o i ţ a N e s r u S l a t o T

6 . 0 3 4

8 . 2 9 1

0 . 0 0 2

5 . 7 3

1 . 2 4

e t a v i r P e s r u S

0 . 0

0 . 0

0 . 0

0 . 0

0 . 0

e c i l b u P e s r u S l a t o T

6 . 0 3 4

8 . 2 9 1

0 . 0 0 2

5 . 7 3

1 . 2 4

e l a c o L e t e g u B

4 . 7 5

3 . 9 1

0 . 8

7 . 3

9 . 5

2

3 1

u i d e m e d l a i r o t c e s l a n o i ţ a r e p o l u m a r g o r p u r t































Absorb ţia fondurilor structurale în România - stadiul preg ătirilor

1 3 4

d T C a a f b i t o n e e a m o l l n u r 6 ţ n : . a i P N r t e a r i v a ,r e z e î l n e u B p n r l u o c t e c e i a a s r u c d e t r r m e t u a i e ş l l d a o t o t ,i r d m a 2 d e z 2 i b n l -2 n a u c o f t u l 3 o e f n i i r n i d i u i R a n u i n n ă r t i i z ţ e ă e v s r a 2 t r n r a n i 0 u i 0 c ţ C n a 6 t o i . u n o ţ i r a t C a o o n i e v a l e l e f r e - o l e l e l e r a p o g r e p a ,A e n p e n u t r i r r z t u e s z p a o

A s i s t e n

ţ ă

t e h n i c ă

F E D R

1 6 0 4 0 . 0

0 . 0

4

I P P A O R































Manual Fonduri

Recommend Documents