1. Date generale: Data: Institutor: Unitatea de învăţă învăţământ: mânt: Clasa: I Obiectul: Matematică Unitatea de învăţ învăţare: are: „Numerele naturale de la 0 la 10” Subiectul: Numărul şi cifra 5 Tipul lecţ lecţiei: Formare de priceperi şi deprinderi Durata: 45′
PROIECT DE LECŢ LECŢIE
2. Scopul: Familiarizarea Familiarizarea cu numă numărul şi cifra 5 3. Obiective cadru şi de referinţă referinţă:: 1. Cunoa şterea şi utilizarea conceptelor specifice matematicii ă sistemul zecimal de formare a numerelor, utilizând obiecte pentru justifică ri 1.1. să în ţ eleag eleag ă ri 1.2. să scrie, să citească , să compare şi să ordoneze numerele naturale de la 0 la 100 2. Dezvoltarea capacit ăţ ilor de explorare/investigare şi rezolvare de probleme ăţ ilor 2.3. să sesizeze asocierea dintre elementele a două grupe de obiecte, desene sau numere mai mici ca 30, pe baza unor criterii date să continue modele repetitive reprezentate prin obiecte, desene sau numere mai mici decât zece 3. Formarea şi dezvoltarea capacit ăţ ii de a comunica utilizând limbajul matematic ăţ ii 4. Dezvoltarea interesului şi a motiva ţ iei iei pentru studiul ş şi aplicarea matematicii în contexte variate 4.2. să con ştientizeze utilitatea matematicii în via ţ a cotidiană
4. Obiective operaţ operaţionale: O1: Să formeze mulţimi de obiecte, în baza unei sarcini date O2: Să reprezinte mulţimi prin desene sau semne grafice O3: Să conştientizeze numărul 5 ca simbol al mulţimii cu cinci elemente O4: Să scrie corect cifra 5 O5: Să dobândească algoritmi de compunere/descompunere a numărului 5 O6: Să compare mulţimi, prin corespondenţa între elementele componente O7: Să integreze numerele studiate în şirul numerelor naturale, numărând crescător şi descrescător Notă Notă: 1. Toate obiectivele enumerate demonstrează existenţa unei strânse interdependenţe. Obiectivele cadru se refer ă la formarea unor capacităţi specifice disciplinei pe ionale precizează parcursul a patru ani de studiu. Obiectivele de referin ţă urmăresc achiziţia de cunoştinţe şi de capacităţi în timp de un an. Obiectivele opera ţ ionale
Programul de formare a învăţă înv ăţătorilor torilor institutorilor/învăţă institutorilor/învăţătorilor torilor debutanţ debutanţi şi necalificaţ necalificaţi din judeţ judeţul Sibiu, noiembrie 2009 , formatori : prof. Diana Bucu ţă, inspector de specialitate ISJ Sibiu, prof. Camelia Virca, inst. Camelia Ciora, inst. Mirela Mi h ăiloaie, inst. Viora Rozorea, inst. Inke Tordai
performanţa sau capacitatea de care va fi capabil elevul după parcurgerea unei activităţi. ÎN MOD UZUAL, ÎNTR-UN PROIECT DIDACTIC SE MENŢIONEAZĂ EXCLUSIV OBIECTIVELE OPERAŢIONALE! ÎN PROIECTUL DE FAŢĂ S-A DORIT PUNCTAREA CORELAŢIEI OC-OR-OO!
2. Sarcinile de lucru pentru fişa de muncă independentă vor fi ilustrate după creativitatea fiecărui învăţător, conform cerinţelor precizate în derularea activităţii. 5. Strategia didactică: Mijloace didactice: planşa cu cifra 5; jetoane cu cifrele 0 – 5; beţişoare; tabla cu figurine magnetice; fişe de lucru; planşe pentru „Poveste cu pitici” şi „Poveşti matematice”; caietele – auxiliar pentru matematică; Metode de învăţă mânt, procedee: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, observaţia, exerciţiul, jocul didactic Forme de organizare a activit ăţ ii: frontal, individual; 6. Surse informaţionale: Ghidul programului de informare/formare a institutorilor/învăţă torilor. Curriculum pentru clasele I-II , Bucureşti 2003 Cârjan F., Begu C., Metodica pred ă rii – învăţă rii matematicii la ciclul primar , Ed. Paralela 45, Braşov, 2001 Neacşu I., Metodica pred ă rii matematicii, E D P. Bucureşti, 1998 Roşu M., Dumitru A., Ilarion N., Ghidul învăţă torului; Matematică clasa I , Ed. All, Bucureşti 2000 Chiran R., Matematică – manual pentru clasa I , Ed. Aramis, Bucureşti 2005
7. Desf ăşurarea activităţii Etapele lecţiei Obiective operaţionale
Conţinut esenţial
Strategia didactică Metode
Momentul organizatoric
-
Reactualizarea cunoştinţelor dobândite anterior
Verificarea temei de casă, însoţită de observa ţiile şi sugestiile corespunzătoare. Exerciţii de construire a unor mulţimi pe baza materialului concret: - „Un copil vine la tabl ă. Dacă lângă el mai vin doi, câ ţi elevi conversaţia sunt în faţa clasei?” explicaţia - „Am o carte. Câte îmi mai trebuie ca s ă am două? exerciţiul
O1
crearea condi ţiilor necesare pentru desf ăşurarea eficientă a lecţiei de matematică
Mijloace
conversaţia
material concret
Forme de organizare a activităţii frontal
frontal
Metode de evaluare formativă
observarea sistematică a comportamen-
Programul de formare a învăţătorilor institutorilor/învăţătorilor debutanţi şi necalificaţi din judeţul Sibiu, noiembrie 2009 , formatori : prof. Diana Bucu ţă, inspector de specialitate ISJ Sibiu, prof. Camelia Virca, inst. Camelia Ciora, inst. Mirela Mi h ăiloaie, inst. Viora Rozorea, inst. Inke Tordai
-
O1
O1
O6
Captarea atenţiei
O3
„Dacă am primit câte o floare de la trei copii, câte flori sunt în buchetul meu?” - „Câte creioane îmi trebuie lâng ă cele două ca s ă am în total patru?” Exerciţii de selectare din mediul înconjurător a unor mulţimi: - „Ce pot fi multe, foarte multe?” (posibil: stelele, firele de iarbă, frunzele, pietricele ...) - „Ce poate fi numai unul/una?” (soarele, luna, p ământul....) - „Ce pot fi numai doi?” (doi ochi, dou ă mâini, două picioare, două aripi...) - „Ce sunt trei?” (iezii caprei din poveste, cei trei purcelu şi....) - „Ce pot fi patru?” (picioarele unei mese, unui scaun, ro ţile unei maşini, ...) Exerciţii de raportare cantitate – număr – cifră: - se construiesc pe tabla magnetic ă mulţimi cu un anumit număr de elemente (de la 1 la 4). De fiecare dat ă se asociaz ă mulţimea cu cifra corespunzătoare. Exerciţii de numărare, comparare, ordonare: „Jocul numerelor” – patru copii cu cartona şe: 1, 2, 3, 4 - „Aşezaţi-vă în ordine cresc ătoare.” - „Vecinii lui 2, un pas înainte.” - „Numărul cuprins între 2 şi patru stă ghemuit.” - „Cel mai mare num ăr din acest şir ridică mâna” - „Aşezaţi-vă în ordine descresc ătoare.” - „Cel mai mic număr din acest şir, un pas înapoi” - „Numerele pare s ă-şi dea mâna” „Poveste cu pitici” : (pe măsur ă ce apar în poveste, piticii din hârtie sunt lipi ţi pe planşa suport, astfel încât la final avem o imagine completă a „unei mul ţimi cu 5 elemente”)
tului elevului probă orală
conversaţia exerciţiul
exerciţiul conversaţia
tabla magnetică
jocul didactic
jetoane cu cifrele învăţate
explicaţia exerciţiul „Undeva, într-o poieni ţă din pă dure î şi are că su ţ a un pitic conversaţia
foarte prietenos. V ă întreba ţ i cum am aflat eu asta? Odat ă , l-am
planşa suport şi pitici din hârtie
frontal
observarea sistematică a comportamentului elevului
Programul de formare a învăţătorilor institutorilor/învăţătorilor debutanţi şi necalificaţi din judeţul Sibiu, noiembrie 2009 , formatori : prof. Diana Bucu ţă, inspector de specialitate ISJ Sibiu, prof. Camelia Virca, inst. Camelia Ciora, inst. Mirela Mi h ăiloaie, inst. Viora Rozorea, inst. Inke Tordai
vă zut. Arat ă cam a şa…(1) . L-am şi auzit cum se plângea c ă îi este urât singur şi ar dori prieteni. Chiar atunci au ap ă rut doi pitici că lare pe melci, care cântau şi râdeau cât îi ţ inea gura. (+2) Cum s-au v ă zut, s-au şi apucat s ă danseze împreună . Ş i-au f ăc ut chiar trompete din tulpini de p ă pă die. Mare veselie era în poieni ţă . Ş i toat ă g ă lă gia a ajuns la urechile celui mai bă trân pitic. Acesta locuia într-o ciupercă din apropiere. Repede a venit şi el în poieni ţă . (+1) câ ţ i pitici s-au adunat ? (4) Dar, ce crede ţ i ? Purtat de un flutura ş , a apă rut zâmbind, cel mai visă tor pitic. Era atât de t ăc ut cu gândul la cine ştie ce poveste, încât şi ceilal ţ i când l-au v ă zut s-au lini ştit. Acum în poieni ţă se mirau uitându-se unul la altul 5 pitici.”
Anunţarea temei noi şi a obiectivelor urmărite Dirijarea învăţării
Precizarea temei lecţiei noi.
explicaţia
planşa model
frontal
explicaţia conversaţia exerciţiul
material concret
frontal
Numă rul şi cifra 5 Se prezint ă planşa model, unde apare cifra de tipar şi de mână.
O1 O3
O2
Comunicarea rezultatelor care se a şteaptă de la elevi la sfârşitul activităţii. Exerciţii practice de construire a unor mulţimi cu 5 elemente: - 4 beţişoare şi încă 1. În total sunt ...(5) - 3 beţişoare şi încă 2. În total sunt ...(5) - câte beţişoare mai pune ţi lângă 2 ca să aveţi 5? - 1 băiat se ridică în picioare. Se ridic ă încă patru fete. În total câţi copii sunt ? - Am 5 creioane. Este complet ă o mulţime cu 5 elemente? - Alte variante asem ănătoare construite pe tabla magnetic ă de către copii. Reprezentarea simbolică a mulţimii care are 5 elemente şi corelarea ei cu cifra 5. Activitate independent ă Sarcina 1 - În desenul al ăturat,
colorează cu galben din întreaga conversaţia
observarea sistematică a comportamentului elevului
tabla magnetică
fişa de lucru individual
probă scrisă
Programul de formare a învăţătorilor institutorilor/învăţătorilor debutanţi şi necalificaţi din judeţul Sibiu, noiembrie 2009 , formatori : prof. Diana Bucu ţă, inspector de specialitate ISJ Sibiu, prof. Camelia Virca, inst. Camelia Ciora, inst. Mirela Mi h ăiloaie, inst. Viora Rozorea, inst. Inke Tordai
mulţime de fluturaşi, numai 5. Pentru fiecare flutura ş alege exerciţiul o floare şi colorează cu roşu. Câte elemente are fiecare din cele două mulţimi ? Cum sunt ele? Sarcina 2
O3
O4
Obţinerea performanţei O5
Completează cu buline pălăriile ciupercilor astfel încât pe fiecare să fie câte 5.
Sarcina 3
- Colorează atâtea casete câte juc ării sunt în fiecare imagine. Scrierea cifrei 5: - precizarea elementelor grafice componente - se observ ă scrierea în pătr ăţel - scrierea model la tabl ă, însoţită de explica ţie - exerci ţii de pregătire: încălzirea muşchilor mâinii, reamintirea poziţiei corecte pentru scris - simularea scrierii cifrei: cu degetul în aer şi apoi pe banc ă - încercări de scriere pe foaie velin ă - scrierea cifrei în caietul special, cu respectarea cerin ţelor referitoare la titlu, alineat, distan ţa dintre cifre. Dup ă ce a fost scris primul rând, înv ăţătorul verifică şi intervine pentru corectare, dac ă este cazul. Apoi fiecare continu ă încă trei patru rânduri. Elevii care au lucrat foarte corect pot scrie un rând folosind creion colorat. Activitate independentă (se continuă fişa de lucru) Sarcina 4 - Exerciţii de identificare şi citire a cifrei 5 Sarcina 5 - Scrierea numărului corespunz ător fiecărei
obiecte
explicaţia demonstraţia exerciţiul
planşa model frontal
individual explicaţia exerciţiul
fişa de lucru individual
observarea sistematică a comportamentului elevului autoevaluare
mulţimi de
Sarcina 6
O7
-
Completează şirurile Încercuieşte cu o culoare cel mai mare num ăr din primul şir
Sarcina 7
Programul de formare a învăţătorilor institutorilor/învăţătorilor debutanţi şi necalificaţi din judeţul Sibiu, noiembrie 2009 , formatori : prof. Diana Bucu ţă, inspector de specialitate ISJ Sibiu, prof. Camelia Virca, inst. Camelia Ciora, inst. Mirela Mi h ăiloaie, inst. Viora Rozorea, inst. Inke Tordai
-
O5
Activitate transdisciplinară (sugestie)
Ghicitoare: „Cinci pitici, cinci voinici, Cât îi vezi de mititei, Faci cu ei tot ce vrei: 1, 2, 3, 4, 5. Scrii, joci mingea, împlete şti Ş i palate construie şti.” (degetele de la o mân ă )
O5
Tema pentru acasă
Folosind beţişoare, compune şi descompune num ărul 5. conversaţia Scrie variantele observate în tabelele de pe fi şă. exerciţiul „Poveşti matematice”, create de elevi pe baza unor ilustra ţii. Pe un lac erau 4 r ăţuşte. Câte sunt dup ă ce a mai venit una? • Lângă cele trei rândunele, pe o ramur ă, vin să se aşeze încă • 2. Câte rândunele sunt în total? Ana avea 5 baloane, din care 2 s-au spart. Câte baloane i-au • r ămas? conversaţia jocul didactic
probă orală planşe suport
frontal
foi albe, creioane colorate
individual
observarea sistematică a comportamentului elevului
- se deseneaz ă conturul palmei. Personaliz ăm fiecare dege ţel astfel încât să avem pe foaie cei cinci pitici despre care povestesc versurile. - activitatea poate continua în ora de educa ţie muzicală cu învăţarea cântecului, pe aranjamentul muzical propus de L. Comes. De scris 3 rânduri cu cifra înv ăţată. explicaţia De colorat desenul care va fi g ăsit în caiet. (ştampile aplicate reprezentând o mul ţime cu 5 elemente)
frontal
frontal aprecieri Aprecieri concrete privind participarea elevilor la lec ţie, conversaţia implicarea lor în realizarea sarcinilor. Recompense : cinci steluţe individual recompense pe fişa de lucru, dac ă este completă şi corectă. Programul de formare a învăţătorilor institutorilor/învăţătorilor debutanţi şi necalificaţi din judeţul Sibiu, noiembrie 2009 , formatori : prof. Diana Bucu ţă, inspector de specialitate ISJ Sibiu, prof. Camelia Virca, inst. Camelia Ciora, inst. Mirela Mi h ăiloaie, inst. Viora Rozorea, inst. Inke Tordai
Încheierea activităţii
Programul de formare a învăţătorilor institutorilor/învăţătorilor debutanţi şi necalificaţi din judeţul Sibiu, noiembrie 2009 , formatori : prof. Diana Bucu ţă, inspector de specialitate ISJ Sibiu, prof. Camelia Virca, inst. Camelia Ciora, inst. Mirela Mi h ăiloaie, inst. Viora Rozorea, inst. Inke Tordai