Academia de Studii Economice Bucuresti Master Economia si Administrarea Afacerilor Agroalimentare, anul II Proiect la disciplina: discipli na: Comertul cu produse agroalimentare
PIATA CARNII DE ITA Profesor coordonator: Raluca !adaru Proiect reali"at de: #odarnescu lad $lteanu Cristian Iulian Eugen $prea Mi%aela &a'riela
INTR$D(CERE Din totdeauna, asigurarea alimentaţiei a fost una din problemele vitale ale omenirii. Despre mâncare se spune că reprezintă o „necesitate ce dă naştere la toate celelalte”. Dezvoltarea industrializării cărnii cunoaşte, în prezent, o amploare deosebită atât prin diversificarea posibilităţilor tehnologice alimentare de valorificare a cărnii provenite din diferite surse animale, cât şi prin progresul tehnic care contribuie decisiv la calitatea produselor alimentare oferite consumului. arnea este o sură importantă importantă de fier fier ușor asimilab asimilabil, il, de de asemene asemenea, a, mai mai con conține fosfor fosfor ș i potasiu, potasiu, dar aceasta este saracă saracă în calciu și magneziu. !n carne se conține comple"ul de vitamine #. $pre e"emplu, carnea de porc este deosebit de bogata în vitamina #%. &n alimentația noastră este bine sa fie prezente mai multe tipuri de carne, cele mai apreciate sunt' ( carne carne de de vită, vită, vițel ( carne de porc ( carne de mânzat ( carne de miel ( carne de pui ( carne de curcan etc. reşterea bovinelor este o activitate tradiţională a populaţiei din zona rurală şi în special din zona montană şi deluroasă. Diversitatea producţiilor pe care le realizează, consumul redus de energie şi natura fura)elor pe care le valorifică, conferă creşterii şi e"ploatării bovinelor caracterul unei activităţi durabile şi de perspectivă. *ot *ot mai mulţi fermieri se orientează către creşterea şi e"ploatarea taurinelor de carne având în vedere posibilităţile oferite de structura efectivelor, de condiţiile geo( climatice, precum şi de cererea tot mai crescută a cărnii de bovine pe piaţa europeană. !n +omânia se impune implementarea raselor de carne, în condiţiile în care rasele de vaci de carne aduc profit mai mare în zonele de munte, decât vacile de lapte. n motiv important este cel legat de un deficit de carne carne vită de peste -. de tone/an, în niunea 0uropeană, în perioada -%%(-%1. !n momentul de faţă acest tip de vacă nu este foarte răspândit în +omânia. 2orbim 2orbim de un efectiv de -3 de mii de e"emplare, adică nu mai mult de -,45 din numărul total de e"emplare. Daca ne obisnuisem ca, atunci cand vine vorba de economie, sa nu mai fim in top, anul acesta ne putem mandri cu un loc fruntas la e"porturile e"tracomunitare de carne de oaie si cu un surprinzator loc 6 in ceea ce priveste e"porturile de carne de vita catre piete din afara 0.
INTR$D(CERE Din totdeauna, asigurarea alimentaţiei a fost una din problemele vitale ale omenirii. Despre mâncare se spune că reprezintă o „necesitate ce dă naştere la toate celelalte”. Dezvoltarea industrializării cărnii cunoaşte, în prezent, o amploare deosebită atât prin diversificarea posibilităţilor tehnologice alimentare de valorificare a cărnii provenite din diferite surse animale, cât şi prin progresul tehnic care contribuie decisiv la calitatea produselor alimentare oferite consumului. arnea este o sură importantă importantă de fier fier ușor asimilab asimilabil, il, de de asemene asemenea, a, mai mai con conține fosfor fosfor ș i potasiu, potasiu, dar aceasta este saracă saracă în calciu și magneziu. !n carne se conține comple"ul de vitamine #. $pre e"emplu, carnea de porc este deosebit de bogata în vitamina #%. &n alimentația noastră este bine sa fie prezente mai multe tipuri de carne, cele mai apreciate sunt' ( carne carne de de vită, vită, vițel ( carne de porc ( carne de mânzat ( carne de miel ( carne de pui ( carne de curcan etc. reşterea bovinelor este o activitate tradiţională a populaţiei din zona rurală şi în special din zona montană şi deluroasă. Diversitatea producţiilor pe care le realizează, consumul redus de energie şi natura fura)elor pe care le valorifică, conferă creşterii şi e"ploatării bovinelor caracterul unei activităţi durabile şi de perspectivă. *ot *ot mai mulţi fermieri se orientează către creşterea şi e"ploatarea taurinelor de carne având în vedere posibilităţile oferite de structura efectivelor, de condiţiile geo( climatice, precum şi de cererea tot mai crescută a cărnii de bovine pe piaţa europeană. !n +omânia se impune implementarea raselor de carne, în condiţiile în care rasele de vaci de carne aduc profit mai mare în zonele de munte, decât vacile de lapte. n motiv important este cel legat de un deficit de carne carne vită de peste -. de tone/an, în niunea 0uropeană, în perioada -%%(-%1. !n momentul de faţă acest tip de vacă nu este foarte răspândit în +omânia. 2orbim 2orbim de un efectiv de -3 de mii de e"emplare, adică nu mai mult de -,45 din numărul total de e"emplare. Daca ne obisnuisem ca, atunci cand vine vorba de economie, sa nu mai fim in top, anul acesta ne putem mandri cu un loc fruntas la e"porturile e"tracomunitare de carne de oaie si cu un surprinzator loc 6 in ceea ce priveste e"porturile de carne de vita catre piete din afara 0.
u -,35 mai multa carne romaneasca de vita la e"port in primul semestru al lui -%1.&ndustria cărnii de vită din niunea 0uropeană se află într(un impas economic, fără precedent în istoria comunitară. +esimţită puternic în 0uropa, scăderea efectivelor de vite lasă loc nesiguranţei în refacerea şeptelurilor persistând, în rândul producătorilor, incertitudini referitoare la perspectiva profitului realizat din noua politică agricolă comună, piesă importantă în acest segment al industriei alimentare, începând cu anul -%1. 0uropa este responsabilă pentru %-5 din producț ia mondială de carne de vită, 7 milioane de tone reprezentând reprezentând %35 din producț ia totală de carne a niunii 0uropene.
CAPIT$!(! ):
PIATA INTERNATI$NA!A A CARNII DE ITA
)*)*
$ferta internationala de carne de +ita
&n studiul curent s(au folosit ca referinta cele mai representative 8 tari la nivel mondial grupate pe cotinente' 9rgentina , $9, 9ustralia , 9frica de $ud, hina, :.
ategoriile de comparatie sunt' ;roduction <=ivestoc> primar?, @ si Aood balance
igure )*)
igure )*-
;rimele - grafice reprezinta cantitatea bruta de carne de vita, e"istenta in tara cea mai reprezentativa din fiecare continent. *endinta generala,in grafic,ne arata ca cea mai mare pondere de carne produsa,o are $9 intre anii -%(-%%,iar cea mai mica pondere o reprezinta $outh 9frica si :.9 doua tara ca pondere,o reprezinta hina cu peste 8 milioane de tone,intre anii -%(-%1. Aacand o comparatie pe ani,observam ca productia in -%(-%% a avut cea mai ridicata cota,in schimb cea mai mica fiind perioada -%4(-%1,in $9.&n 9rgentina,cota cea mai mare s(a inregistrat in perioada -3(-%,iar cea mai mica in -%%(-%-.
: si(a pastrat conditia de echilibru ,comparativ cu 9rgentina.
)*-*
Cererea internationala de carne de +ita
)*.*
Comertul international cu carne de +ita
ABBD #9=9C0 ( ABBD #9=9C0 $00*$ / BC*+E 9**=0 F00*
igure -*)
&n graficul de mai sus se prezinta balanta alimentara de carne de vita. ;utem observa ca 9rgentina practica cea mai mica rata a importului in timp ce e"portul de carne este in continua scadere din -3 spre -%1.
igure -*-
9ustrata in schimb e"por ta )umatate din totalul de carne de vita anual,in timp ce importul este aproape nul.
igure -*.
Graficul de mai sus reprezinta balanta pentru 9frica de $ud.;utem observa o rata infima a importului,dar cea mai mare cota a e"portului de carne de vita,relativ constanta din -3 pana in -%1 .
igure -*/
&n hina,rata importului este mai ridicata fata de e"port insa aceste cote reprezinta o valoare nesemnificativa in comparative cu totalul de carne de vita.
igure -*0
&n 9nglia sesizam o tendinta ridicata a importului in -3 care este in scadere spre perioada lui -%1,in timp ce e"portul inregistreaza o crestere continua din -3 pana in present.
igure -*1
9merica isi pastreaza o rata de echilibru si pentru e"port si pentru import,o pondere oricum redusa in comparatie cu totalul.
igure .*) Graficul de mai sus prezinta cota importului pe ani pentru fiecare tara din cele alese.;utem observa ca $tatele nite sunt lider detasat importul de carne de vita.
igure .*Fai sus avem graficul e"portului pe ani unde $tatele nite si 9ustralia sunt lideri detasati.
CAPIT$!(! -: Piata carnii de +ita in Europa -*)* $ferta de carne de +ita pe piata din Europa $tructura din sectorul cărnii de vită de calitate dintr(o bucată de carne de vită în supermar>et este, desigur, nu doar dependenta de modul în care carnea a fost tăiată şi tratată în supermar>et. 0ste, de asemenea, dependentă de modul în care bovinele au fost manipulate la abator şi modul în care au fost hrănite şi crescute de agricultor. nii dintre factorii care afectează calitatea unei bucăti de carne de vită sunt vârsta bovinelor, rasa acestora, hrana vitelor, istoria veterinară, transportul de la agricultor la abator, refrigerare, timpul de maturare, modul în care a fost tăiată carnea la abator, modul în care a fost tăiată şi răcită în supermar>et etc. Aiecare verigă din lanţul de distribuţie de la agricultor prin intermediul abatorului pana la comerciant este importantă pentru a oferi consumatorului o bucată de carne de vită care deţine calitatea solicitată. $e poate, probabil, spune că fiecare trei legaturi' agricultor, abator şi retailer sunt responsabile pentru o treime de calitate. Din -8 până în -%1, numărul de vite în 0uropa a rămas stabil în )ur de 7 de milioane de animale. ;roducţia de carne de vită este destul de stabilă l a apro"imativ 7 milioane de tone în carcasă aşa cum se arată în figura %. 2ârful producţiei de carne de vită în -% este rezultatul unei reduceri ascuţite în cotele de lapte, ducând la o creştere temporară a sacrificării bovinelor. Figura 1. Europe gross production of beef (2006-2014: EU-15)
9000 tonnes carcass weight
8000
1000
7000 6000 5000 4000 3000 2000 1000 0
-% -- -4 -1 -H -8 -6 -7 -3 -% -%% -%- -%4 -%1
$ursa' 0urostat, -%1 and *he Danish Feat and =ivestoc> #oard $tatistics, -%1 and Farch -%-, 0urostat, F=
Figura 2. Nuaru! de "ite in Europa 2012 France Geran, -nited .ingdo +reland +tal, S*ain (he )etherlands #elgiu$%u&e'ourg "ustria Denar! Sweden Portugal Finland Greece 0
5
10
15
20
25
million heads of cattle $ursa' *he Danish Feat and =ivestoc> #oard $tatistics, Farch -%1, 0urostat Figura #. $onderea bruta a tari!or europene in 2012 S F+) 19/ P 12/ G D. 08/ 12/ " 22/ 28/ #$% 42/
F 243/
)% 65/
74/
+ 115/
D 190/ +% 79/ -. 91/
$ursa' *he Danish Feat and =ivestoc> #oard $tatistics, Farch -%1
Figura 4. Nuaru! ediu de "ite pe e%p!oatatie
Portugal Greece S*ain+tal, +r eland -12$ Fr ance 1 5an, #elgiu Ger Denar! "ustr ia 90 ( he )ether l. ands -nited%u&e'ourg ingdo Finland 80 70 60 50 40 30 20 10 0
$ursa' 0urostat, #eef $ituation and Butloo>, 9;, -%1. ;roducția de carne de vită în 0uropa este în mare măsură un produs secundar al produc ției de lapte. n producător de lapte este automat si un producător de carne de vită, dar producţia de carne de vită este de mult mai mică valoare. &mportanţa lactatelor este reflectată în distribuţia de produse lactate faţă de vaci de alăptare. 2aci care sunt folosite doar în producţia de carne de vită, adica nu sunt mulse. !n -%, 48.45 din toate vacile au fost vaci de alăptare, 84.65 au vaci de lapte. !n -7, mai puţin de un sfert <-15@ de toate vacile au fost vaci de alăptare. 9stfel, în ultimii ani a e"istat o tendinţă spre producţia de carne de vită pură, mai degrabă decât de produc ția de lapte.
Figura 5. $roportia de "aci de !apte "ersus "aci de a!aptare (2010-2014)
1987 1988 1989 1990 1991 19921993 1994 199519961997 1998100/
80/
60/
40/
20/
0/ 1999
$ursa' 0urostat, -%1 and *he Danish Feat and =ivestoc> #oard $tatistics, -%and Farch -%1, 0urostat
-*)*)* Industria c2rnii de +it2 in Europa !n niunea 0uropeană a e"istat o tendință generală către o industrie de măcelărie mai concentrată, atât în ceea ce privește dreptul de proprietate, de e"emplu companiile de măcelărie, precum și în ceea ce privește fermele de producție. Dintr(o situație în care fiecare oraș avea propriul său abator
Denar! +r eland France Ger an, #elgiu (he )etherlands
+tal, 100/
o 5
80/
60/
40/
20/
0/ -nited . ingdo
$ursa' ;22, -%1 ompaniile de sacrificare nu doar variază în dimensiune, dar, de asemenea, în gama de activități pe care le efectuează. nele companii
-*)*-* Proprietate pri+at2 sau pu'lic2 9batoare publice sunt, în general, mai mici decât abatoarele private / co(operative și cota lor de sacrificările este în scădere. lienții lor principali sunt de multe ori măcelari. !n unele țări, cum ar fi Farea #ritanie și Danemarca, abatoarele publice sunt aproape non( e"istente, cu mai puțin de %5 din sacrificări. !n Germania au %5 din piață și în Aranța 4( 15, conform unor estimări.
-*)*.* Cump2rarea 'o+inelor +ii &abe! 1. 'ota de !i"rare a cooperati"e!or de !apte si "ita in 2012
!apte Farea #ritanie Aranta &talia Germania Blanda &rlanda Danemarca $ursa' 0urostat, -%1
.. 135 875 665 715 385 3-5
ite 65 4H5 %75 -85 %85 8H5 175
!n +egatul nit, unde rolul cooperativelor este mic în special în sectorul cărnii de vită ilogram greutate vie, și alti 1H5 sunt obținuti direct de la fermieri sau grupuri de producători și la prețuri în pence pe >ilogram balast. 9batoarele mai mari au tendința de a cumpăra mai multă carne de vită decât cele mici. !n Danemarca piețele de bovine sunt aprovizionate cu vite egale cu -4,15 din totalul sacrificărilor <*he Danish Feat and =ivestoc> #oard $tatistics, -%-@. !n ma)oritatea țărilor, bovinele de carne sunt îngrășate în fermele în care se nasc. !n $pania însă, practica este diferită. ând vițeii din mici ferme e"tinse în sudul și centrul $paniei sunt în vârstă de 1(8 luni, sunt transferați la fermele de îngrășare speciale în provinciile nordice atalonia și astilla(=eJn, unde agricultura este mai intensivă
-*)*/* Angrosiștii din Europa +olul angrosiștilor independenți din industrie este în scădere deoarece funcțiile angro și de distribuție sunt integrate în companiile mai mari, care pot fi fie companii de sacrificare sau lanțuri mari de retail prin intermediul unităților de cumparare centrale. 2ânzările în scădere de carne de vită prin măcelari, care sunt principalii clienți ai multor companii cu ridicata, pun presiuni suplimentare asupra angrosiștilor. 9ngrosistii încearcă să evite a fi pusi pe marginea pieței introducand o gamă mai largă de produse și prin a prelua activită țile de prelucrare cum ar fi tăierea și ambalarea și, astfel, creșterea valorii pe care acestia o adaugă produsului.
-*-* Cererea de carne de +ita pe piata din Europa -*-*)* Profilul sectorului carnii de +ita 0uropa e al doilea mare producator de carne de vita dupa $9. &n -%-, 0uropa detinea apro"imativ %75 din productia mondiala a carnii de vita. B mare parte a e"portului carnii de vita in afara 0uropei este realizat de &rlanda #oard $tatistics, -%1 <$D9@, &nternational Feat Far>et +evieK, Lune -%1@. &abe!u! 1. $roductia ca procent din consu
arne de vita &rlanda %-H Blanda %H3 Danemarca %16 #elgia/=u"emburg %18 9ustria %4H Aranta %%3 Germania %7 $pania % Ainlanda 31 $uedia 7Farea #ritanie 64 ;ortugalia 83 &talia 8% Grecia -7 $ursa' *he Danish Feat and =ivestoc> #oard $tatistics -%1, 0urostat, MF;
-*-*-* Consumul de pe pia ța c2rnii de +it2 arnea de vita este parte importanta in regimul alimentar al tarilor europene. B scurta investigatie in Germania, +egatul nit, $pania sau Aranta arata carnea tocata, friptura de vita, maruntaiele sunt elemente commune in bucataria acestor tari. Arecventa cu care europenii consuma diferite tipuri ale carnii de vita difera de la o tara la alta. Ariptura de vita este consumata cu preponderenta in $pania si Aranta, spre deosebire de Germania si +egatul nit unde predomina carnea tocata. &n general carnea tocata si friptura de vita sunt consummate mai des decat maruntaiele. arnea de vita mai este folosita si ca ingredient in productia preparatelor de tip pizza, burger etc. si o mica parte in productia carnatilor. antitatea de carne de vita procesata si vanduta in +egatul nit este intr(o usoara crestere. onform F=, carnea de vita procesata de pe piata +egatului nit a crescut din -7, de la %75, la un total de --5 in -%-. &n Germania, distributia vanzarii carnii de vita este asemanatoare cu cea din +egatul nit, in timp ce in Aranta, cantitatea carnii procesate se situeaza la apro"imativ 85
-*-*.* Cererea *oate companiile din lantul alimentar, de la producator pana la retailer depind de perceptia consumatorului asupra produsului finit. hiar daca fermierul nu vinde direct consumatorului, el depinde de produsul finit al carnii de vita, in acest mod creand valoare pentru consummator, ceea ce il va face pe acesta sa plateasca un anumit pret, destul incat sa acopere costurile si, de preferat un pic mai mult Figura 2. *ode! a! perceptiei "a!orii Factorii consumatorului ultura alori *ersonale enit arsta lasa sociala unostinte in 'ucatarie "ltele
Perceptia consumatorului Asupra valorii si Costului
Consum de carne de vita
Factori de ar!eting Produs Pret ounicare Distri'utie
Aigura - arata caracteristicile consumatorului si ale mar>etingului influentand impreuna consumul de carne prin perceptia consumatorului asupra valorii si costul consumului de carne.
-*-*/* Modele de consum de carne de +it2 și carne $tabilitatea consumului mediu pe cap de locuitor in 0uropa este situata in )ur de - >g/an inca din - si ascunde mari fluctuatii in anumite tari. Grecia, ;ortugalia, $pania si &talia au crescut consumul de carne de vita in timp ce in alte tari precum #elgia, Germania sau Aranta a scazut drastic. &nca din anii -7 a fost o tendinta usor descrescatoare a consumului pe cap de locuitor in 0uropa, ca un intreg. arnea de vita consumata, din totalul de carne de vita a scazut drastic din -%-, cand se situa la 475. &n -%1 era de numai --5. Decaderea a avut loc in favoarea carnii de porc si a celei de pui care au crescut semnificativ.
Figura #. 'onsuu! carnii de "ita pe cap de !ocuitor
$ursa' #ansbac>, -7 and *he 0uropean ommission, -% Figura 4. &ipuri de carne pri"ind consuu! acestora in Europa 10
Poultr, eat utton and la' Por!
08
#ee and eal
06
04
02
00
1961
1971
1981
1991
1998
$ursa' #ansbac>, -% and *he 0uropean ommission -%-
-*-*0* Puncte de ac%i"itii !n ultimii ani am văzut schimbări în obiceiurile de cumpărături, care duc la creșterea dominației in hipermar>eturi și supermar>eturi <0conomist &ntelligence nit, +etail #usiness,
-7@. Deși sectorul cărnii este diferit de alte sectoare alimentare în care cota de supermar>et a fost relativ scăzut, tendința afectează cota măcelarilor tradiționali de vânzăre a carnii de vită. !n +egatul nit, cota măcelăriilor de vânzare cu amănuntul de carne de vită a fost de 8%5 în -%;ana in -%- ponderea a scăzut la 435, iar în -%1 ponderea a fost de numai 4H5. n studiu din Farea #ritanie a arătat că consumatorii consideră supermar>eturile mai convenabile și mai igienice, in schimb măcelarii sunt considerati a da sfaturi mai bine, a fi mai prietenosi și a vinde carne proaspata. Figura 5. 'ota de "an+are a ace!arii!or pentru carnea de "ita #utchers
Greece ;2012
:ther +tal, ;2012 S*ain ;2012 +reland ;2012 #elgiu 2012 -nited .ingdo 2012 (he )etherlands 2012 France 2012 Geran, 2012 Denar! 2012 0/
20/
40/
60/
80/
100/
$ursa' 0uromonitor, -%-
-*-*1* Influenta +arstei si se3ului a studiu realizat de *a?lor Celson în +egatul nit în -% comparativ cota diferitelor grupe de vârstă Idin consumul total de carne de vită comparative cu cota lor de consum de alimente, în general. $(a dovedit că tinerii sub %8 ani si persoanele cu varsta de peste 8H de ani tind să consume mai puțina carne de vită în raport cu alte alimente și consumatorii care mananca mai multa carne de vită în comparație cu alte alimente ar trebui să fie găsit în grupele de vârstă' %6 și 41 de ani și 4H ( 81 de ani. ;otrivit unui studiu CA$ în +egatul nit din -% tinerii sub -H de ani mananca cu 15 mai puțina carne de vită decât media națională, și în funcție de acest studiu, consumatorii mari sunt găsiti în rândul persoanelor în grupa de vârstă de 1H ( 81. onform ambelor studii femeile tind sa consume mai puțina carne de vită decât bărbații.
-*-*4* Influenta preferintelor consumatorului Apro+i"ionarea: Structura sectorului carnii de +ita
alitatea carnii de vită în supermar>et este, desigur, dependenta nu doar de modul în care carnea a fost tăiata și tratata în supermar>et. Depinde de asemenea de modul în care vitele au fost manipulate la abator și modul în care au fost hrănite și crescute de către producator. nii dintre factorii care afectează calitatea carnii de vită sunt vârsta bovinelor, rasa bovinelor hrana acestora, istoricul lor veterinar, transportul de la fermier la abator, timpul maturarii, modul în care carnea a fost tăiata la abator, modul în care a fost tăiata și răcita în supermar>et etc. Aiecare verigă din lanțul de distribuție de la fermier prin abator pana la retailer este importantă pentru a oferi consumatorului o bucată de carne de vită care posedă calitatea cerută. $e poate spune ca fiecare dintre cele 4 verigi' fermier, abator și retailer sunt responsabile pentru o treime din calitate. Figura 6. Nuaru! de "ite in Europa 2011
Franta Gerania area #ritanie +rlanda +talia S*ania :landa #elgia$%u&e'urg "ustria Danearca Suedia Portugalia Finlanda Grecia 0
5
10
15
20
25
Filioane capete bovine $ursa' *he Danish Feat and =ivestoc> #oard $tatistics, Farch -%-, 0urostat ;roducția de carne de vită în 0 este într(o mare măsură un produs secundar al producției de lapte. n producător de lapte este, de asemenea în mod automat un producător de carne de vită, dar producția de carne de vită este de valoare mult mai mica. &mportanța produselor lactate este reflectată în distribuția de produse lactate față de vaci care alăptează.
2acile de alăptare sunt folosite numai în producția de carne de vită, adică nu sunt mulse. !n -%, 48,45 din toate vacile au fost vaci de alăptare, 84,65 au fost vaci de lapte. !n -7, mai putin de un sfert <-15@ din toate vacile au fost vaci de alăptare. 9stfel, în ultimii ani, a e"istat o tendință de producție de carne de vită, mai degrabă decât pur produc ție de lapte Figura ,. $onderea !actate!or in coparatie cu bo"ine!e de a!aptare in te Europa
2001 2002 2003 2004 2005 20062007 2008 200920102011 100/
2013
80/
60/
40/
20/
0/ 2012
$ource' 0urostat, -%1 and *he Danish Feat and =ivestoc> #oard $tatistics, -%1 and Farch -%1, 0urostat
-*.* Comertul cu carne de +ita pe piata din Europa
Figura 1. 'oertu! carnii de "ita intre state!e europene in 2012 (1000 tone)
area #ritanie
$ursa' *he Danish Feat and =ivestoc> #oard $tatistics -%1, 0urostat( omte"t Dezvoltarea consumului carnii de vita in 0uropa in ultimele decenii a fost e"treme de lenta. Fedia consumului pe cap de locuitor a fost stagnanta in )urul cantitatii de - >g/consummator/an. resterea accentuata a carnii de porc si pui a dus la o scadere drastica a consumului de carne de vita, de la 475 in -, la -%5 in -%-. &n 0uropa, carnea de vita reprezinta un produs adiacent productiei de lapte. ea mai mare parte a bovinelor livrate pentru sacrificare isi au originea in fermele de lactate. Doua treimi din bovinele din 0uropa sunt bovine de lapte.
Portugalia
CAPIT$!(! .: PIATA CARNII DE ITA IN R$MANIA .*)* $ferta de carne de +ita pe piata din Romania
Cumărul total de bovine sacrificate a scăzut în -%1 cu -,%5, până la 6%4. capete, iar greutatea lor în carcasă s(a ma)orat cu %6,%5, totalizând %%4.-1% tone. $acrificările de bovine în unitățile industriale specializate:landa au crescut, atât din punct de vedere al numărului de capete sacrificate, cu 45, cât și al greutății în carcasă cu -5. &n tabelul de mai )os putem observa o crestere a productiei de carne ,in anul -%1 comparativ cu anul -%%.
+talia
+rlanda
DINAMICA EECTIE!$R 5I A PR$D(C6IEI DE CARNE 7N PERI$ADA -88-9-8)/ SPECIICARE (M -88- -88. -88/ -880 -88 -884 -88-88; -8)8 -8)) -8)- -8). -8)/ 1 0fective totale de mii -.7-.767 -.736 -7% -78 -341-7%3 -871-H%- %.37 -.%4 -%81 -%36 bovine cap. H ;roducţia totala de carne de vită în viu
mii tone
Franta -3H 4%3 467 43% 474 4%7 444 48 -81 -H -73, %37,H-4-,8 4
Greutatea medie >g/cap -7 -H7 4-% 4-7 444 -6H -7 -7H -76 -81 444 44- 4-6 la sacrificare
.*)*)* $ferta de carne de +ita din Romania structurata pe
N*r crt*
% 4 1 H 8 6 7 3 % %% %-
=(DET(!
T$TA! 9=#9 9+9D 9+G0$ #99 #&B+ #&$*+&*9 C. #B*B$9C& #+9$B2 #+9&=9 #M9 9+9$ $. 9=9+9$&
T$TA! SECT$AR E
;8 %6 6H 3%8 %% %
SECT$R DE STAT din care : T$TA (nit*c ! u flu3 ind* 8 8
SECT$R PRIAT din care : T$TA !
(nit*c Soc*si erm u as* e Grecia flu3 pri+ate fam* ind* ;8 8 ) ;8 %6 %6 6H 6H 33Gerania %8 %8 %% %% % % Denarca
Finlanda
%4 %1 %H %8 %6 %7 %3 - -% --4 -1 -H -8 -6 -7 -3 4 4% 444 41 4H 48 46 47 43 1 1% 1-
=L BC$*9C*9 B29$C9 D9F#B2&*9 DB=L G9=9*& G&+G& GB+L 9+G&*9 C0DB9+9 &9=BF&*9 &9$& &=AB2 F9+9F+0$ F00D&C*& F+0$ C09F* B=* ;+9B29 $9* F9+0 $9=9L $&#& $0929 *0=0B+F9C *&F&$ *=09 29$=& 29=09 2+9C09 F.#+0$* &
%1H % % 6 %7 8 1 -H %6 % 44 %H
%1H % % 6 %7 8 1 -H %6 % 44 %H
.*)*-* Pretul carnii de +ita in carcasa in ianuarie -8)0
6
%1H 4 % 6 %7 8 1 -H %6 % 44 %H
Suedi
.*-* CEREREA DE CARNE DE ITA PE PIATA DIN R$MANIA
Rom>nia deține efecti+e importante de 'o+ine potri+ite pentru producția de carne:
!n bucătăria românească, carnea de vită și mânzat nu reprezintă chiar un produs tradițional și de aceea doar %H5 din totalul cantității de carne consumată în +omânia face parte din această categorie, creșterea bovinelor fiind legată mai ales de ob ținerea laptelui și a produselor lactate. *otuși, având în vedere că circa 4H5 din efectivele de bovine din +omânia sunt de tip $immental (foarte potrivite pentru producția de carne N viitorul sectorului cărnii de bovină pare a avea bune perspective.
&mporturile
Cumărul total de bovine sacrificate a scăzut cu circa 435 la un număr de 66 mii capete, în intervalul -6(-%1, în special ca urmare a scăderii efectivelor și al faptului că animalele tăiate nu au mai fost înlocuite de altele. $căderea în ceea ce privește greutatea totală a animalelor sacrificate a fost mai redusă <”doar” N -75@, în același interval de timp, a)ungând la nivelul de %%1.181 mii tone <în carcasă@, e"plicația fiind aceea că după aderare, a crescut greutatea animalelor la sacrificare
.*.* C$MERT(! C( CARNE DE ITA IN R$MANIA
0"portatorii de vite din +omânia au livrat în primele nouă luni ale anului circa 4. de camioan încărcate cu câte 8 de viţei a - de >ilograme, ceea ce înseamnă încasări de 3H de milioane de euro 9ceastă sumă plasează +omânia pe locul doi în niunea 0uropeană în funcţie de e"porturile de bovine vii. =iderul blocului comunitar este Aranţa, economie ce deţine şi cel mai mare şeptel de bovine.
.*.*)* E3portul de carne de +ita al Romaniei 0"porturile de carne de vita ale +omaniei catre piete din afara niunii 0uropene au totalizat 8.-8H tone, in primul semestru din -%4, reprezentand 1,75 din totalul e"porturilor 0(-6 catre restul lumii
;rincipalii e"portatori ai lumii sunt $tatele nite apoi 9uatralia si nu in ultimul rand #razilia, conform site(ului olandez , KKK.pve.nl.
.*.*-* Importul de carne de +ita al Romaniei &mporturile de carne de vita ale +omaniei, din tarile din afara niunii, au contabilizat 44 tone, in primele sase luni din -%1, in crestere cu -4 tone comparativ cu perioada similara a anului -%4. 0le au constat in animale vii <%1 tone@ si in carne si produse din carne de vita <%3 tone@. =a nivelul 0(-6, importurile romanesti de carne de vita din tari terte reprezinta doar ,-5 din totalul importurilor de carne de vita ale 0, care in primul semestru din -%s(au ridicat la %6%.848 tone. #razilia <47,65 din totalul importurilor de carne de vita ale 0@, 9rgentina <-7,-5@, rugua? <-,85@ si +usia <%H,%5@ sunt principalii furnizori de carne de vita pentru 0, in afara productiei interne a acesteia. &n anul -%1, importurile totale ale +omaniei
de -6, dar in scadere fata de anii -H si -8 cand s(au importat -6.% tone, respectiv 14. tone. &n ceea ce priveste importurile, $tatele unite ale americii conduce detasat, urmat de hina, apoi +usia ocupa locul al treilea.
C$NC!(?II
;entru următorii zece ani, prognozele arată o e"pansiune moderată a preţurilor cu apro"imativ %7(-5 pentru carnea de vită şi cea de pui si de %3(-15 pentru carnea de porc, comparativ cu media ultimului deceniu. $ectorul c2rnii de +it2 continuă, la nivel mondial, să crească cu O%,65 pe an, conform B0D(A9BP totuşi ritmul mediu anual este în uşoară scădere comparativ cu ultimul deceniu. hina va deveni al doilea mare consumator de carne de vită al lumii, după $9. onform prognozelor Aood and 9gricultural ;olic? +esearch &nstitute
$istemele de creştere şi e"ploatare a animalelor pentru carne sunt în mare parte e"tensive. 9cesta conduce la realizarea unor durate de îngrăşare mari, datorate unei rate scăzute a conversiei fura)elor deoarece nu se asigură un raport energetico(proteic, ceea ce duce la realizarea unor sporuri medii zilnice reduse si greutate la sacrificare scăzuta. ;entru restructurarea şi dezvoltarea sectorului de carne se impun direcţii de investiţii în' abatoareP echipamente de taiereP modernizarea şi chiar înlocuirea instalaţiilor frigorifice în vederea alinierii depozitelor de stocare a cărnii şi produselor din carne la normele 0P ambala)e, etichete, promovareP modernizare şi control la recepţia animalelor, tăiere, procesare, comercializare. !n prezent, în +omânia, e"istă puţine ferme mici si mi)locii viabile de creştere a animalelor pentru carne şi este necesar de a a)uta acele ferme de semisubzistenţă care au potenţial de a se dezvolta pentru a deveni unităţi comerciale. ;entru a îmbunătăţi flu"ul de
animale pentru carne de la micii producători care sunt ma)oritari, la pieţele organizate este necesară o infrastructură de piaţă îmbunătăţită.
BIB!I$&RAIE: %. -. 4. 1. H. 8. 6.
KKK.europa.eu KKK.insse.ro KKK.Ki>ipedia.com KKK.madr.ro KKK.pve.nl http'//faostat4.fao.org/ $tudiu despre filiera carnii de bovina, niversitatea #abes #ol?ai lu)( Capoca 7. Dransfield, G. +. et. al. <%371@. #eef Sualit? assessed at 0uropean research centres. Feat $cience %, %(-. 3. 0& +etail #usiness <%376@. Feat mar>et overvieK. Co. 4H1, 4(1%. %. 0& +etail #usiness <%33%@. #eef and vealP meat, part -. Co. 14, -(4. %%. 0& +etail #usiness <%33H@. Feat, part -' #eef and veal Co. 111, 71(%H. %-. 0uropean 0conom? <%331@. 0 9gricultural polic? for the -%st centur?. =u"embourg, 0uropean ommission. %4. 0uropean ommission, Directorate Generale for 9griculture #eef $ector, 9; - Tor>ing Document %1. 0+B$*9* <%338@. ;anorama of 0(industr? %33H(%338. =u"embourg' *he 0uropean ommission. %H. 0+B$*9* <-@, 0urostat Eearboo>' a statistical e?e on 0urope %337(%337, agriculture. %8. Grunert, :. G., artvig =arsen, ., Fadsen, *. :. U #aadsgaard, 9. <%338@. Far>et orientation in food and agriculture. #oston, F9' :luKer 9cademic ;ublishers. %6. Grunert, :. G. <%338@. ThatVs in a stea>W 9 cross cultural stud? on the Sualit? perceptions of meat. F9;; Kor>ing paper no 43, 9arhus' *he 9arhus $chool of #usiness.
