As vrea sa stropesc via pe lemn uscat,am soiuri de feteasca si aligote cu ce as putea sa o stropesc, s tropesc, ce imi recomandati ? raspuns Zeama bordeleza 2% sau alte produse pe baza de cupru iar daca aveti probleme cu paduchii testosi testosi se aplica si un insecticid (Confidor Oil, Nuprid Oil), dar este cam tarziu acum pentru ca via a inceput sa dezmugureasca, dezmugureas ca, cel putin la mine in Dobrogea, asa ca lasati tratamentamentele din perioada de repaus vegetativ pentru anul viitor. P.S. Respectati doza recomandata pentru fiecare produs, cereti informatii de la cel care va vinde produsul
1. Cand Can d se str strop opest este? e? R. R. Se ved vede e din din tabe tabel, l, col coloan oana a a dou doua, a, cel cel mai mai bin bine e este este a se se tine tine con contt de faz faza a fenologica; fenologic a; am trecut si data calendaristi calendaristica ca dar ea e a are caracter aproximativ pentru ca: de exemplu, infloritull vitei de vie nu are loc la aceeasi data in fiecare an(apar decalaje de pana la 10 zile de la un an la infloritu altul) plus ca decalaje apar si in functie de zona geografica si de soi. 2. Cu ce se stropeste si concentratiile? concentratiile? R. Daca nu va convin substantele substantele prezentate de mine puteti sa intrebati alt specialist, sunt o groaza de produse comerciale folosite pentru controlul controlul si combatere bolilor si daunatorilor daunatorilor vitei de vie si chiar nu este loc sa le insir pe toate aici. Concentratiile Concentratiile sau dozele utilizate se gasesc scrise pe eticheta produsului. 3. Cum se alege fungicidul sau insecticidul? insecticidul? R. Se alege in functie de fenofaza cand se aplica tratamentul, boala sau daunatorul care trebuie combatut. In cazul manei eu recomad ca produsele care contin cupru sa se aplice in a doua jumatate a perioadei de vegetatiei, dupa dupa data de 1 iulie. 4. Cum se recunosc bolile sau daunatorii? R. Daca nu reusiti sa identificati o boala sau un daunator dupa fotografiile prezentate de mine chemati un specialist la fata locului sau informati-va din alte surse. Eu am fotografiat cazurile pe care le-am intalnit in practica.
2. CANTITATEA DE SOLUTIE CU CARE SE STROPESTE: Dupa se vede in tabele doza este in litri sau kg/ha, aceasta reprezinta litri sau kg de produs comercial ce trebuie aplicata pe unitatea de suprafata (hectare in cazul de fata). Cantitatea de solutie (produs (produs comercial + apa) ce se aplica pe un hectar este de 500-1000 litri, in functie de masina cu care se executa tratamentul. Pentru suprafete suprafete mici, atunci cand s e aplica cu vermorelul, personal personal cand stabilesc necesarul de produs comercial pe care-l pun in 10 litri apa procedez asa: Exemplu: Vreau Vreau sa stropesc cu Dithane M 45 la care doza este de 2,0 kg/ha. Regula de 3 simpla: 2,0 kg .... 500 l apa Y ...... ...... 10 l apa (cat (cat are un vermorel) vermorel) Y = 2,0 x 10 / 500 = 0,04 0,04 kg (adia 40 g la 10 l apa) Iar cu 10 l de solutie trebuie sa stropesc suprafata de 200 m2: 10.000 m2 (1,0 ha) ....... 500 l Z m2 ............... 10 l Z = 200 m2 (dupa mine aproximativ aproximativ un rand de vie cu c u lungimea de 100 de metri, stropit pe ambele parti) Sunt si cazuri in care se specifica ca solutia sa aiba o anumita concentratie iar in cazul acesta recomand respectarea concentratiei si se va lua in calcul cantitatea de 1000 litri solutie/ha. Astfel o solutie concentratie 0,02 % inseamna 0,2 kg produs comercial/ha Exemplu calcul pentru produsul Viper la care concentratia solutiei de stropit trebuie sa fie de 0,02 %. Cum se prepara 10 l de solutie: 0,02 kg ..... 100 litri Z kg ...... 10 litri Z = 0,02 x 10 / 100 = 0,002 kg (2,0 g la 10 litri apa) doar ca in acest caz din 10 litri o sa se stropeasca doar o parte dintr-un rand de 100 m Pe scurt: Se specifica doar doza de produs comercial pe unitatea de suprafata, se respecta doza. Se specifica ce concentratie trebuie trebuie sa aiba solutia de stropit, se respecta concetratia solutiei si se
respecta doza pe unitatea de masura luand in calcul 1000 litri solutie/ha. Ar fi multe de vorbit despre intocmirea unui program anual anual de tratamente la vita de vie. O sa incerc sa fac cateva comentarii si sa dau cateva sfaturi ... -Programul de tratamente pentru via pe rod ... dupa cum am spus mai sus se pot folosii si alte substante. Ca idee in prima parte a vegetatiei, pentru mana, se folosesc produse acuprice (produse ce nu contin cupru) -Produsele de contact (cu unele exceptii) au e fect preventiv ci nu curativ, prin urmare este posibil ca odata ce ati depistat ca aveti mana in vie sa fie prea tarziu ca sa mai stropiti. -Viticultorii cu experienta stiu cand sunt conditiile optime pentru aparitia manei, a fainarii sau a putregaiului cenusiu. -Pe piata exista ministatii meteo care, pe baza anumitor parametri (temperatura, umiditate atmosferica, atmosferica, umiditatea frunzelor, etc.) pot estima pericolul aparitiei unei anumite boli ... ca idee ... pentru mana sunt foarte bune dar la fainare cam dau rateuri in sensul ca iti spune ca sunt sanse mari sa ai fainare dar in camp cand te duci nu gasesti deloc fainare. -Daca nu aveti probleme cu molia strugurilor nu are rost sa stropiti pentru aceasta. -Din programul programul de tratamente pentru via pe rod se poate observa ca acesta cuprind 9 tratamente, in realitate intr-un an pot sa fie mai multe sau mai putine tratamente ... astfel intr-un an secetos, cand pericolul aparitiei aparitiei manei este mai scazut se poate renunta la 1-3 tratamete impotriva manei pe cand in anii ploiosi de multe ori este necesara repetarea unui tratament mai ales atunci cand se folosesc substante de contact deoarece acestea sunt spalate destul de usor de pe frunze. Tratamentele Tratamentele III si IV (tratamente de siguranta) sunt obligatorii in fiecare an. -Nu va rezumati doar la tratamente fitosanitare; un rol la fel de important in mentinerea sanatatii unei plantatii de vita de vie il are si erbicidatul sau prasitul (via sa fie cat mai curata ... lipsita de buruieni), buruieni), dirijarea corecta a lastarilor astfel incat frunzisul sa fie cat mai aerisit.
Tratamente cheie la viţa de vie
Nr. de stropiri 1.
2.
3.
4.
5.
6.
Mom Moment entul apl aplic icăr ării ii
Boala oala sau sau dă dăun ună ătorul orul de combătut Umflarea mugurilor (a III-a - cancerul bacterian decadă a lunii aprilie) - antracnoza - escorioza - eutipioza Când lăstarii au 10-20 cm - făinarea ( la mijlocul lunii mai) - antracnoza - escorioza - eutipoza - molie - acarieni Înainte de înflorit - mană - făinare - molie
Substanţe folosite (*) La 10 l de apă se adaugă: 30 g Champion 50 WP La 10 l de apă se adaugă: 20 g Shavit F 72 WDG 5 g Nissorun 2 ml Calypso 480 SC
Lăstari în creştere (a doua - mană decadă a lunii iunie) - făinare - putregaiul cenuşiu - molie
La 10 l de apă se adaugă: 4 ml Tilt 2 ml Fastac La 10 l de apă se adaugă: 30 g Ridomil Plus 20 g Shavit F 72 WDG 2 ml Calypso 480 SC La 10 l de apă se adaugă: 10 ml Rovral 500 SC 10 g Topsin M 70 PU 3 g Mospilan 20 SC
Ciorchine cu boabe abe mărime normală ( mijlocul lunii iulie)
La 10 l de apă se adaugă: 30 g Thiovit Jet 30 g Ridomil Plus
Imiediat după înflorit - mană ( mijlocul lunii iunie) - făinare - molie
de - mană la - făinare
Notă: cu 10 l de soluţie se stropesc s tropesc cca. 60-80 butuci de vie. Cantitatea de soluţie se prepară in funcţie de numărul de plante de care se dispune, poate fi mai mică sau mai mare. Cantităţile de substanţe se reduc sau se măresc pornind de la cele care se folosesc pentru 10 l de soluţie. cazull in care care cond condiţ iţii iile le mete meteo o favo favori rize zeaz ază ă răspă răspănd ndir irea ea boli bolilo lorr şi/s şi/sau au a Atenţie: În cazu dăunătorilor aceste tratamente se pot suplimenta.
Agrofitotehnia la vita vita de vie. (ingrijirea (ingrijirea plantelor) a. Mart
b. Apr
c. Mai
d. Iunie
e . Iu l i e
f. A u g
g. Sept
h. Oct
i . Nov
a a a b b b c c c d d d e e e f f f g g g h h h i i i 1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3
I. Lucrări de primavară – Dezmuşuroitul şi dezgropatul se efectuează în a 2-a decadă a lunii martie ( a/2) când nu mai survin temperaturi mai scăzute de la 0 până la –10 °C. - Copcitul – îndepartarea rădăcinilor crescute în apropierea suprafeţei solului ( a/2) - Taieri de formare si rodire. Se aplică imediat după dezgropare sau dezmusuroire, înainte de începerea circulatiei circulatiei sevei ( a/3-decada a 3-a alunii martie) - Palisarea coardelor de sârma a spalierului. Se efectuează odată cu tăierile, înainte de umflarea mugurilor ( a/3, b/1) - Primele stropiri contra bolilor si daunatorilor . II. Lucrări în timpul verii - Stropiri contra bolilor si dăunătorilor . - Distrugerea buruienilor prin praşile si erbicidare - Copcitul-îndepartarea rădăcinilor apărute imediat sub punctul de altoire ( d/3) - Plivitul-constând în rărirea lăstarilor, se execută imediat după apariţia inflorescentelor ( c/3) şi numai dacă numarul lăstarilor este prea mare. - Ciupit Ciupitul ul – se aplică aplică mugur mugurelu eluii termin terminal al pentru pentru unifor uniformiz mizare area a crest cresteri eriii las lastar tarilo ilorr si pentru pentru a favoriza fecundarea florilor. florilor. Se execută numai când începe înfloritul ( c/1) - Copilitul-Copilii se îndepartează când sunt foarte mici, situaţi pe lastarii asezaţi pe mijlocul şi vârful coardelor de rod si pe întreaga lungime a celor iesiţi din mugurii dorminzi ai butucului ( e/1e/3) . - Desfrunzitul-îndepartarea frunzelor din zona ciorchinilor cu activitate excedentară ( cele de la baza lastarilor, bătrâne, cu asimilarea redusa). Lucrarea se execută în functie de soi. - Recoltatul strugurilor la soiurile timpurii. III Lucrari de toamna - Recoltatul strugurilor la soiurile târzii ( g/1-3) - Fertilizat cu gunoi de grajd ( 6 kg/ butuc) ( h/3-i/1). Se efectuează înainte de musuroire. -Musuroitul viţelor se efectuează în zonele cu temperaturi minime de iarnă de sub s ub – 18°C ( i/2)
Tratam Tr atamentele entele anuale la vi vita ta de vie Deoarece un cititor al meu m-a rugat, sa public o sinteza a stropirilor la vita de vie, m-am documentat si iata ce am gasit. Este vorba despre un ghid orientativ al combaterii bolilor si daunatorilor dupa Liliana Tomoioaga Tomoioaga din 2002. Dat fiind ca anul publicarii este asa indepartat si ca intre timp am aderat la Uniunea Europeana, unele substante din tabel s-ar putea sa nu se mai gaseasca, sa fi fost interzise sau inlocuite cu altele mai performante. La magazin sigur veti fi indrumati daca spuneti pentru ce vreti sa stropiti. Sper sa va multumeasca.
Fenofaza
1. Repaus vegetativ pana la umflarea mugurilor
Boala/daunatorul
Produsul recomandat
Eutipoza
Doza (kg,l/ ha) Observatii sau conc (%)
?
Defrisarea butucilor bolnavi si arderea lor
Excorioza Cancer bacterian
Zeama bordeleza
2%
antracnoza
2. Umflarea mugurilor
Tratamentul se aplica prin imbaiere cu 1000l solutie/ha la temp. medii ale aerului de min 15oC PED = 5-6 12-15 acarieni pe mugur sau l 15% lastari cu simptome de atac 3-4 kg
Fainare
Sulf muiabil
Acarieni eriofizi
Ulei mineral
Cotarul cenusiu, Paduchii testosi, Paduchii lanosi,
Oleocalux
25 l
Oleocarbetox
15 l
Oleodiazol
15 l
Demitan 200C
0,6 l
Torque 50WP
0,5 l
Mitac EC
2,0 l
Pirala
3 Lastar de 5- Acarieni eriofizi si/sau 10 cm tetranichizi
Doar la PED peste 2 larve/cmp/coarda
Tratamentul se aplica in conditiile depasirii PED: •
Eriofizi: 5-
Neoron 500EC
0,8 l
Nissorun 10WP
0,6 kg
6/frunza sau 30% frunze cu simptome de atac Tetranichiza:6Capcanele de supraveghere se plaseaza 5 buc/10 ha pentru stabilirea PED •
Capcane feromonale Atra – bot
?
Folpan 80 WP
2,0 kg
Bravo 500 SC
2,0 kg
Mana Antracnoza Excorioza
Euparen 30 WP
2,5 kg
Putregai negru Rujeola Putregai cenusiu
Merpan 50WP
2,0 kg
Molii
4. Lastar de 20-40 cm
Fainare
Numai in conditiile producerii infectiei primare de mana si a realizarii regulii celor trei de 10 1. Temp emp min. min. > 10 grade 2. last lastar ar > 10 cm cm
Captadin 50PU
2,0 kg
3. ploi ploi > 10 mm in ultimele 24-48 ore
Sulf muiabil
4,0 kg
Kumulus DF
3,0 kg
Sulful muiabil si produsele derivate au si un bun efect acaricid; produs ecologic ce nu creeaza rase rezistente
Microthiol
3,0 kg
Thiovit PU
3,0 kg
Tiochon 80 PU
4,0
kg
Mana
5. Inainte de inflorire (tratament de siguranta obligatoriu)
Fainare
Moliile strugurilor G1
Sulfomat PU
4,0 kg
Quadris
0,75 l
Éclair
0,5 kg
Mikal M
3,0 kg
Secure
1,25 kg
Electris
1,5 kg
Acrobat MZ
2,0 kg
Ridomil gold MZ
2,5 kg
Falcon 460 EC
0,1 l
Stroby DF
0,2 kg
Crystal 250 SC
0,1 l
Topas 100 EC
0,25 l
Orius 255 EW
0,4 l
Vectra 10 SC
0,25 l
Rubigan 12 EC
0,25 l
Insegar 25 WP
0,3 kg
Cascade 5 EC
1,0 l
Dipel 2 WP
0,5
Produse penetrante polivalente (cu efect asupra manei, fainarii, excoriozei, putregaiului negru, rujeolei)
Produse sistemice sau penetrante recomandate impotriva manei in tratamentele de siguranta
Produse sistemice sau peetrante recomandate in conditii cu presiune de infectie ridicata
Numai in conditiile depasirii PED = 10 larve / 100 ciorchini. Insecticidele de contact si ingestie
kg
6 Imediat dupa inflorire
Mana Antracnoza Rujeola
Fainare
Thuringin
3,0 kg
Ecotech extra
1,5 l
Sevin 85 WP
1,5 kg
Marshal 25EC
1,0 l
Calypso 480 SC
0,1 l
Mikal PU
4,0 kg
Acrobat MZ
2,0 kg
Secure
1,5 kg
Electris
1,5 kg
Melody combi
2,5 kg
Ridomil gold MZ
2,5 kg
Patafol PU
2,0 kg
Curzate super
3,0 kg
Galben 35 SD
2,5 kg
Quadris
0,75 l
Éclair
0,5 kg
Crystal 250 SC
0,1 l
Falcon 460 EC
0,1 l
precum si cele biologice se aplica la debutul ecloziunii larvare Insecticidele chimice se aplica la aparitia in masa a larvelor
Tratament obligatoriu cu preparate sistemice sau penetrante
Produse penetrante cu efect asupra manei fainarii, excoriozei, rujeolei Fungicide sistemice penetrante cu puternic
Putregaiul cenusiu al strugurilor
Stroby DF
0,2 kg
Folicur solo 250 EC
0,4 l
Orius 255 EW
0,4 l
Vectra 10 SC
0,25 l
Topas 100 EC
0,25 l
Rubigan 12 EC
0,25 l
Systhane 12 EC
0,2 l
Trifmine 30WP
0,3 kg
Switch
0,6 kg
Mythos
3,0 l
Rovral
1,0 kg
Calidan SC
2,0 l
Konker
1,5 l
Banlate 50 WP
0,6 – 1,0 l
Benomil 50 WP
1,0 kg
Derosal 50WP
1,0 kg
Goldazin 500 SC
1,0 l
Topsin M 70 WP
1,2 kg
Metoben 70 PU
1,5 –
efect curativ
Tratament preventiv de importanta vitala pentru o combatere eficienta de mai tarziu (la parga)
2,0 kg 7. Cresterea boabelor (15 zile dupa inflorit)
Mana
Idem tratamentul 6 cu alternarea produselor pentru prevenirea fenomenului de rezistenta
?
Champion 50WP
3,0 kg
Kocide 101
4,0 kg
Funguran 50 WP
3,0 kg
Vitra 50 WP
2,0 kg
Turdacupral 50 PU
4,0 kg
Cobox PU
4,0 kg
Curenox 50 PU
4,0 kg
Shavit F 71,5
2,0 kg
Shavit F72 WP
2,0 kg
Follicur multi 50 2,5 WP kg Fainare
Idem tratamentul 6 cu alternarea preparatelor Produse pe baza de sulf muiabil (ca la momentul
?
?
In conditii foarte favorabile atacului se aplica produse sistemice sau penetrante
In conditii normale (presiune de infectie medie sau scazuta) se recomanda produse de contact de preferat cuprice
Sau produse de contact si sistemice polivalente (mana, fainare, putregai cenusiu)
La presiune de infectie foarte ridicata se aplica produse sistemice sau penetrante In conditii cu presiune normala de infectie si temperaturi sub 25 –
26oC
4) Paduchi testosi Paduchi lanosi
Moliile strugurilor G2
8. Compactarea ciorchinilor
Mana Putregai acid
Nomolt 15 SC
0,5 l
Nurelle D 500 SC
0,75 l
Idem momentul 5
?
Zeama bordeleza
5 kg
Champion 50 WP
3 kg
Kocide 101
4 kg
Vitra 50 WP
2 kg
In aceasta fenofaza produsele impotriva manei ajuta si la maturarea coardelor
?
? Desfrunzitul partial in zona strugurilor asigura reusita combaterii
Numai in viile cu atac la depasirea PED = 2 larve / cmp ?
Sau alte produse cuprice de la mom 7
9. La intrarea in parga
10. Cu 2-3 saptamani inainte de recoltat
Fainare
Idem momentul 7
Putregaiul cenusiu (C)
Idem momentul 8 cu alternarea preparatelor
?
Omite 57 C
1,5 l
Sanmite 20 WP
0,5 kg
Peropal 25 WP
1,5 kg
Milbenknoc
1,0 kg
Teldor
1,0 l
Mythos
3,0 l
Trichodex 25 WP
2,0 kg
Acarieni eriofizi si/sau tetranichizi
Putregai cenusiu (D)
Tratament pentru reducerea rezervei biologice de acarieni in viile cu atac puternic
Se prefera produse ce nu lasa reziduri in vin
sau alte botriticide cu conditi respectarii timpului de pauza pana la recoltat
Moliile strugurilor G3
Dipel 2XWP
0,5 kg
Thuringin
3,0 kg
Ecotech extra
1,5 kg
Produsele biologice se aplica in momentul aparitiei larvelor
PED =prag economic de daunare Cantitatile prezente in coloana a patra sunt gandite pentru a se dizolva intr-o mie de litri de apa si ajung pentru stropirea unui hectar de vita de vie. Pentru suprafete mai mici, adaptati cantitatile (impartiti cantitatea de substanta la 1000 si o dizolvati intr-un litru de apa pentru fiecare 10 mp teren plantat cu vita de vie) In cateva zile sper sa reusesc sa postez si un calendar al lucrarilor ce trebuiesc efectuate in cazul vitei de vie, asa cum am postat si pentru pomii fructiferi.
Cultivarea vitei de vie1. Procurarea materialului saditor Vitele se pot cumpara de la magazine specializate si serecomanda sa procu rati intot deauna deau na cu 3-5% mai multe vite decat es este te nece necesa sar, r, pent pentru ru a le inlocui pe cele care nu se prind.Vitele pentru plantat trebuie sa fie de buna calitate:- lungimea portaltoiului sa fie de 38-42 cm;- sudura in punctul de altoire sa fie perfecta;- sa aiba cel putin doua radacini principale dispuse simetric in jurulbutasului, cu lungimea maxima de 15 cm si grosimea la baza de celputin 2 mm in diam diamet etru ru;;- sa a iba c el pu tin o cordit a bi ne d ezvolta ta p e o l ungim e de minim15 cm.P cm.Pentru entru g radinile din zone le nisipoas e se procura pentruplantare vite nealtoite (pe radacini proprii).Se pot cumpara coarde de vita nobi nobila la (Vit (Vitis is vini vinife fera ra)) ca care rese se sec sectio tionea neaza za in fra gmente gme nte de circa circ a 40 cm, extirpandu-li-se ochiide la baza cu un briceag si se planteaza direct in sol. so l. Aces Acesti ti buta butasicu sicu 4-6 o chiu ri s e po t p lant a i n gro pi f acu te c u a j u t o r u l u n u i t a r u s . Acor Acordat datii-le le ac acel elea easi si ingr ingrij ijir irii ca si vite vitelo lorr alt altoi oite te.. 2. Preagatirea terenului. Mai intai intai se delim delimite iteaza aza supraf suprafata ata locu locului lui de plan plantat tat,, print printa a r u s i . Te r e n u l respectiv se c urata de pie pietre, tre, radac ini, cioturi, se nive nivele leaz aza a dac dac a
este cazul si se ferti lizea za cu circa 5 kg de gunoi de graj grajd d la la 1 metru etru patr patrat at sau, cand solul nu este suficient de fertil,cu 0,03 kg de amestec de ingrasamant fosf fosfat atic ic si pota potasi sic, c, la fiec fiecar aremetr emetru u patra pa tra t. Toam na, de pref era t, se sapa sap a cu cazmaua la 60 cmadancime si se inverseaza straturile de sol. 3. Stabilirea distantelor de plantare. Distantele de plantare se stabilesc in functi e d e f e r ti l iz a re a s i vi g o ar ea s o l ul u i , de i n al t i me a t u lp i n ii s i forma deconducere. Soiurile mai putin viguroase (Chasselas, Mus c a t d e Hamburg Hamburg - dintre dintre soiurile soiurile de masa; Muscat Muscat Ottonel Ottonel si Riesli Riesling ng italianitaliandintre soiurile de vin) necesita dstante mai mici, iar cele viguroase(Coarna viguroase(Coarna neagra, Afuz-Ali - soiuri de masa; Aligote, Feteasca regala - soiuri de vin) distante mai mari.Pe terenurile terenurile mai bogate, distantele vor fi mai mari. Dacatemperatura nu coboara sub -18 C si via poate ramane neingropatapeste iarna, vitele se pot conduce pe tulpini semiinalte si inalte (7080 cm pana la 1,5-2 m) si se planteaza la distante mai mari in t re randuri (1,8-2,2 (1,8-2,2 m); in zonele unde vita de vie se protejeaza protejeaza p es este te iarna iar tulpinile sunt scurte de 10-30 cm si distantele intre randurivo randur ivorr fi mai mici, de 1,6-1, -1,8 m.Distantele m.Distantele de plantare sunt mari in cazul conducerii lor inf in f o r m e inalte care pot ajunge pana la 2,5 m. Pe rand, d i s t a n t e l e dintr dintre e vite vite variaz variaza a intr intre e 1-1 1-1,2 ,2 m, in functi functie e de de acei aceiasi asi factor factori.S i.Se e insemneaza cu un tarus locul unde urmeaza sa seplanteze fiecare vita. In cazu cazull in in care care randur randurile ile se orient orienteaz eaza a paral paralelcu elcu unul un ul din di n zid ur ile il e ca case sei, i, intre in tre acest ace sta a si si primu primull rrand and de vita vita de viese viese las a o dis ta nta de cir ca 1,5 m. D a c a v i t a d e v i e s e p l a n t e a z a para parale lell cu gard gardul ul,, dist distan anta ta treb trebui uie e sa fie fie de 75 cm pana la 1 m. 4. Plantarea. Plantarea vitelor se face adesea primavara, mai rar toa mna. Pregatirea vitelor pentru plantat consta in fasona r e s i mocirl cirlir ire. e.F Fasonarea presupune operatia de scurtare a radacinilor de la baza cu circ circa a 10 cm in in lungime lungime (restul (restul radacinil radacinilor or de pe butasi,dac butasi,dac a exis ex ista ta , se supr ima) si a codite i ca re est e cea mai d ezvolt ata tot tot cu 10 cm (4-5 (4-5 ochi).Mocirlirea consta in introducerea radacinilor fasonate si abazei portaltoiului intr-o pasta de consisten ta smantanii, preparata din din apa, apa, bale balega garr proa proasp spat at si pama pamant nt galb galben en,, bine bine ames ameste teca cate te.G .G r o p i l e i n c a r e s e p l a n t e a z a v i t a d e v i e t r e b u i e s a f i e a da da nc nc i d e c i r c a 4 0 c m s i l a rg rg i d e 30 cm , lan la n ga ta ru s; s e sco sc o be s te put putin paman amantt si se face un musur suroi.P oi.Pe e ter en ur ile pla ne, vit ele se pla nte aza cu pu nct ul de altoire la nivelul solului; pe terenurile in panta la 4-5 cm sub nivelulsolului si cu 4-5 cm mai sus de nivelul solului la baza pantei.I n g r o a p a p r e g a t i t a , s e a s e a z a v i t a i n s p r e t a r u s , c u radacinile rasfirate pe musuroiul din fundul gropii; se acopera 1/3 din din groapa cu pamant reavan si se calca bine pamantul, dupa carese adauga 2-3 kg balegar bine putrezit. Se toarna o galeata de apa, daca pamantul nu este jilav si dupa infiltrarea apei se umple groapacu pamant pana la s upra fata . Da ca p unctu l de altoi re si cordit a nu au fost fost trec trecut ute e prin prin parafina topita se face un musuroi din pamantulreavan, care sa depaseasca varful
corditei.P e n t r u e v i t a r e a a t a c u l u i d a u n a t o r i l o r s e p r e s a r a p e peretele gropii (NU pe radacini) si in pamantul cu care se facemusuroiul, insicticide cumpara te de la centrele specializ a t e i n crest crester erea ea si ingrij ingrijir irea ea plante plantelor lor.. Pregatirea si plantarea vitelor nealtoite in terenuri nisipoase: - pe nisipurile solificate si mai subtiri, pregatirea si plantarea vitelor nealtoite se face la fel ca la vitele altoite;- pentru nisipurile nesolificate si mai groase, pana la 80 cm -1 m, sefolosesc vite nealtoite inradacinate lungi de circa 1 m; daca vita estem a i s c u r t a , g r o a p a n u s e a c o p e r a d e t o t , c i p e m a s u r a c r e s t e r i i lastaril lastarilor or.. Groapa Groapa in care care se se planteaz planteaza a trebuie trebuie sa sa aiba o adancimede circa 1 m, iar nisipul de la baza se amesteca cu 4-5 kg gunoi degrajd descompus.- in zona Deltei Dunarii, unde panza freatica este la suprafata (40- 6 0 c m ) , g r o p i l e s e f a c l a 6 0 c m a d a n c i m e , 4 0 c m l a t i m e s i s e plan plante teaz aza a 2 buta butasi si nein neinra radac dacin inat atii (lun (lungi gi de circ circa a 60 cm) cm) la o gro groapa. apa.Unul Unul dintre butasi se aseaza ver tical, in dreptul tarus ului, se u mp le g r o a p a p e j u m a t a t e c u n i s i p s i s e b a t e b i n e ; a l d o i l e a b u t a s s e ase aseaza aza oblic oblic pe directi directia a randului randului,, cu baza baza la adancim adancimea ea de 30 30 cm,si cu ochiul terminal langa varful primului butas.- p e n i s i p u r i l e n e s o l i f i c a t e s i m a i g r o a s e ( 8 0 c m - 1 , 5 m ) , v i t a neal nealttoita oita,, inrad nradac aciinat nata, se plan planttea eazza in grop gropii lungi ungi de 1,5 m, largi de8 0 c m s i a d a n c i p a n a l a s t r a t u l d e p a m a n t . V i t e l e s e fasoneazano rmal, dar se lasa 4-6 ochi in pozitii opuse. N i s i p u l d e l a b a z a gropi gropiii se amest amestec eca a cu 10-15 10-15 kg gunoi gunoi descom descompu puss si se plan pl an teaz te aza a cate 3 vite la un cuib, cuib, la 50 50 cm distan distanta ta una de alta. Dupa Dupa prindere,coardele crescute din ochii lasati se vor dirija catre locul u n d e s e vor forma forma butucii, butucii, iar iar groapa groapa se astupa astupa treptat treptat cu nisip. nisip. Plantar Plantarea ea seincheie la 2-3 ani de cand se incepe.- d a c a g r o s i m e a s t r a t u l u i d e n i s i p d e p a s e s t e 1 , 5 m , v i t e l e s e plant plantea eaza za in santu santuri ri trapez trapezoi oidal dale e ada adanci nci de 1-4 1-4 m si late late de de 4-5 m,distanta dintre santuri fiind egala cu gros ime a s tratului de ni s ip . Nisipul din groapa groapa se amesteca amesteca cu gunoi descompus, descompus, iar vitele vitele se planteaza in randuri, la 50 cm distanta una de alta. Pe masura c ec ec o a r d e l e s e d e z v o l t a , i n f i e c a r e a n , s a n t u r i l e s e u m p l u c u nisip,astfel incat plantarea se termina abia dupa 5-6 ani. Ingrijirea vitei de vie in primul an de la plantare Vita de vie plantata pe langa casa poate fi pe t u l p i n i joase sau pe tulpini semiinalte si inalte.Vita de vie condusa clasic, adica pe tulpini joase (redusel a s i m p l a b u t u r u g a ) s e c u l t i v a i n z o n e l e u n d e t e m p e r a t u r i l e d i n t i m p u l i e rn r n i i s c a d s u b -2 - 2 0 . . .. - 2 2 C , f i in i n d n e c e sa sa r a p r o t e j a r e a p r i n ingrop ingropar are e in timpul timpul ier iernii nii.V .Vita ita de vie vie cu tulp tulpini ini sem semiin iinalt alte e (0,7 (0,7 m) si inalte (1-1,5 m)se pot cultiva in zonele unde temperatura din timpul iernii nu scadesub limita de rezistenta, in general de -18...-20 grade Celsius. Lucrari ce se aplica dupa plantarea vitei de vie joaseMobilizarea solului Dup a pla ntare , s e rec oman da sa se faca o m aru nti re a pamantului la adanci adancimea mea de de 18-20 18-20 cm, cm, cu sapa sapa sau sau prin prin aratura aratura.. Intimpu Intim pull ver ii mobi mo biliz liz area ar ea superficiala a solului consta in efectuareaprasitului cu sapa sau cu
prasitoarea, ori de cate ori este nevoiepentru distrugerea bu ru ie ni lo r. Af an ar ea si mo bi li za rea so lu lu i se face pe o adancitura de 6-8 cm. Controlul aparitiei si cresterii lastarilor de vita de vie La circa 2-3 sap tama ni dup a plan tare , daca las tari i nu apar uniform si in masa masa la supra suprafa fata ta so solu lulu lui, i, se desf desfac ac musur musuroa oaie iele le,n ,nu umai cu ma na introdusa la baza musuroiului si corditei, lasandp a m a n t u l s a c a d a i n b u c a t i m i c i i n t r e d e g e t e , d u p a c a r e musuroaiele se refac. Spargerea crustei de la suprafata musuroiului Aceasta lucrare se face dupa fiecare ploaie, o data cua c e a s t a i n l a t u r a n d u - s e b u l g a r i i p r e a m a r i d i n f a t a l a s t a r i l o r s i r ed u c a nd u - se d i n g ro s i me a m u su r oi u l ui , c a nd e p r e a m a r e . S e admi admini nist stre reaz aza a inse insect ctic icid ide, e, in ca cazu zull ata atacu culu luii de de vie vierm rmi, i, etc. etc.
Copcitul vitei de vie Copcitul prezinta importanta deosebita in primii ani dev i a t a a i v i t e l o r d e v i e , d e o a r e c e d e a c e a s t a o p e r a t i e depindeconsolidarea organismului plantei si obtinerea u n e i p l a n t a t i i unif unifor orme me si bine bine inch inchei eiat ate. e. Pract ractic ic,, co copc pcit itul ul se efec efectu tuea eaza za astfel:- se face o gropita (copca) in jurul vitei, astfel incat punctul de altoiresa fie fie bine scos in evidenta;- cu un briceag sau cosor bine ascutit se suprima de la punctul deinsertie toate radacinile de suprafata, date din altoi si din nodu no duri rile lesup superi erioar oare e ale ale portaltoiului.N e s u p r i m a r e a a c e s t o r r a d a c i n i d u c e c u t i m p u l l a s e pa r at re a al to i ul u i d e po r ta lt o i, f ie ca re t in z an d s a t r a i a s c a p e r a d a c in i n i p ro r o p r i i . C u m r ad a d a c i n il il e e m mii s e d in i n a l t oi oi s u n t s e n s i b i l e l a f i l o xe xe r a , e l e s u n t r e p e d e d i s t r u s e s i , d e a i c i , a p a r i t i a g o l u r i l o r i n plant plantati atii. i. Pana Pana la la varsta varsta de de 5 ani ani se reco recoman manda da cate cate doua doua copc copciri iri pean, respectiv primavara si catre sfarsitul verii, facand exceptie exceptie anulintai si doi de la plantare, cand copcitul se va face in iulie si august.D u p a c o p c i t , g r o p i t a ( c o p c a ) s e a s t u p a c u p a m a n t marunt marunt si reavan reavan si se reface reface musuroiul, musuroiul, cu exce exceptia ptia ultimului ultimului copcitdin copcitdin august, cand vita de vie se lasa "descaltata", adica necacoperitela punctul de altoire. Udarea vitei de vie Udarea este necesara numai atunci cand se manifestaseceta pronuntata in aer si sol, iar lastarii nu mai cresc. Pen tr u acea ass t a s e f a c e o g r o a p a c a t m a i a p ro ro a p e d e b a z a butucului, incare se toarna cel putin 10 litri de apa. Dupa pa tr un de re a ap ei in sol, groapa groapa se se astupa astupa cu cu pamant. pamant. Udarea Udarea vitei vitei de vie vi e se repe re peta ta de 2-3 ori ori in cursul cursul verii, verii, in in situatia situatia cand cand seceta seceta se prelungest prelungeste. e. Administrarea ingrasamintelor Se impune mai ales acolo unde nu s -a facut tr atarea de baz baza cu ingrasamant ingrasamant si unde unde nu s-au s-au administr administrat at ingrasam ingrasaminte intele le nicila nicila plan pl anta ta rea re a vite vi teii de vie. Se folosesc ingrasaminte naturale (gunoide grajd bine desco mpus , compo st) sau ingra sami nte minera le pe baz baza de de azot azot,, fos fosfo forr si si potasiu potasiu.. Cele Cele azotoa azotoase se se se dau dau in in prim prima a partea partea per p erio ioad adei ei de vege ve geta tati tie, e, in
scopul scop ul stim stimul ular arii ii cres creste teri riii v itei itei de vie,ce vie,ce le f o s f a t i c e s i p o t a s i ce s e dau in faza a doua a perioadei de vege egetati tatie, e, pent pentru ru a stimu timula la co coac acer ere ea lem emnu nullui.E ui.E l e s e a d m i n i s t r e a z a i n s t a r e s o l i d a , i n c o p c i , i n j u r u l plantei, dupa care se uda, sau se dau sub forma lichida, dizolvate inapa. Dozele in care se dau variaza in functie de gradul de fertilitatea solului, ajungand pana la la 70 g azot, 50 g potasiu si 60 g fosfor,substa nta bruta (din comert), pentru fiecare vita. Ingras amin teleorganice se dau in copci (gropite), cate 2-3 kg pentru fiecare vita, in4 copci (gropite de circa 30 cm adancime). Plivitul lastarilor de vita de vie Plivitul este necesar numai cand numarul lastarilor de vietrece de 3-4, inlaturandu-se cei mai slabi. Legatul lastarilor Se fa ce de cate ori este nevoie , ca nd la star ii de vita de vie vie depa depase sesc sc 30-4 30-40 0 cm si se apleaca. Combaterea bolilor si daunatorilor vitei de vie P e n t r u p r e v e n i re r e a m a n e i s e e xe xe c u t a s t r o p i r i ( d e c a n d f r u n z a a t i n g e 5 cm in dia metru si se zonul este ploios si ca ld) cu zeam zeama a bor bordele deleza za in concentratie de 0,3-0,5 g, piatra vanata (sulfatde cupru) 150-250 g, var nestin nes tinss ( sau dub lu - t rip lu var nestin nes tins) s) si circ circa a 200 200 g arac aracet et,, ca ca adezi adeziv, v, la 100 litri apa. Stropirile se fac in aniiploiosi la 3-4 zile si in cei secetosi cel putin saptamanal.In saptamanal.In anii anii foarte foarte secetosi secetosi apare apare de obicei obicei fainar fainarea ea (oidiumu (oidiumul).Pe l).Pe n t r u a pre preveni ve ni a paritia ei se p rafuies c vitele cu pulb ere de su s u lf sau se stropesc cu sulf muiabi abil (0,4%), dizolvat in apa.C a n d a t a c u l d e m a n a c o i n c i d e c u c e l d e f a i n a r e s a u pentru a preveni fainarea, este mai eficace sau mai economic sa seamestece sulful muiabil cu zeama bordeleza.D a u n a t o r i i v i t e i d e v i e ( v i e r m i s i i n s e c t e ) c a r e d i s t r u g l a s t a r i i t i n e r i s i ro d s c o a r t a v i t e l o r , s e d e s f a c m u s u r o a i e l e s i s e pres presar ara a inse insect ctic icid ide, e, dupa dupa ca carre se refac efac din din nou nou musuroaiele. Carnitul lastarilor Aceasta operatie consta in suprimarea varfului lastarilor la sfarsitul lui august, cand depasesc circa 1 m, pentru a favorizamaturarea lor
Completarea (lichidarea) golurilor S e f a c e i n c a z u l v i t e l o r d e v i e n e p r i n s e . S e f a c e p r i n p l a n t a re a vitelor din acelasi soi, din surplusul rezervat la plantare.Aceste vite, primavara, se aseaza in pungi de folie de p ol ietilen a, u m p l u t e c u p a m a n t , g a u r i t e l a b a z a ( p e n t r u s c u r g e r e a a p e i s i ae aeri risi sirre) si se plan plante teaz aza a intr intr-u -un n sa sant nt,, la marg margin inea ea lotu lo tulu luii de vie. vi e. In cursul verii, verii, acestor acestor vite li se dau toate toate ingrij ingrijirile irile,, ca si celor plantatel a l o c u l d e f i n i t i v . I n i u n i e , a c e s t e v i t e s e p l a n t e a z a i n l o c u l c e l o r neprin neprinse, se, tot in gropi gropi,, sco scotand tand punga punga perfora perforata, ta, cu grija, grija, urmar urmarind ind sanu sanu se se desfac desfaca a bloc blocul ul de pamant pamant.. Se Se umpl umple e apoi apoi groap groapa a cu cu pama pamant,f nt,f a r a s a se calce, si se uda cu apa pe marginea gropii, fara a destrama destrama blocul blocul de pamant. pamant. Cirnitul lastarilor
C o n s t a i n s u p r i m a r e a v i r f u l u i l a s t a r i l o r l a s f i r s i t u l l u i au au gust, cand depasesc cca 1 m, spre a favoriza maturarea lor. lor. Lichidarea (completarea) golurilor (in cazul vitelor neprinse) Se face prin plantarea vitelor din acelasi soi, d i n surplu surplusul sul reze rezerva rvatt la plan plantar tare. e. Aces Aceste te vite vite,, primav primavara, ara, se aseaz aseaza a inpu inp u n g i d e folie de polietilena, umplute cu pamint, gaurite la baza -pentru scurgere scurgerea a a pei si aer isire - si s e plante plantea a za intr-un san t, la mar mar gine ginea a lotului de vie. In cursul verii, acestor vite li se dau toateingrijirile, ca si celor plantate la locul definitiv. definitiv. In iunie, aceste vite sep l a n t e a z a i n l o c u l c e l o r n e p r i n s e , t o t i n g r o p i , s c o t a n d p u n g a perfor perforata, ata, cu grija, grija, urmar urmarind ind sa nu se se desf desfaca aca blocul blocul de pamint pamint.. Seumple Seumple apoi apoi groapa groapa cu pamint pamint,, fara sa se se calce, calce, si se uda cu cu apa pema pem a r g i n e a gropii, fara a des trama blocul de pa mant. Completa reagolur reagoluril ilor or se poate executa si toamna sau primavara, cu vite altoite,procedând in aceiasi mod ca la plantarea propriuzisa.O m e t o d a f o a r t e b u n a p e n t r u c o m p l e t a r e a g o l u r i l o r o c o n s tituie si altoirea in verde a vitelor portalto i ramase in u r m a disparitiei disparitiei altoiului, altoiului, fie a butasilor butasilor portaltoi portaltoi plantati special cu un un aninainte in goluri. Altoirea se face in perioada infloritului, folosindusem e t o d a d e a l t o i r e i n c o p u l a t i e s i m p l a , l a n i v e l u l s o l u l u i s a u l a i n a l ti t i m e a d e 40 4 0 - 5 0 c m . L a s t a ri r i i al a l t o i s e r e co c o l t e az a z a cu cu citeva oreinainte si se pastreaza intr-o galeata cu apa sau in cirpe um ed epina in momentul altoirii. altoirii. Ca altoi se foloseste foloseste o portiune de lastari cu cite un ochi. Punctul de altoire se leaga strins cu rafie dinm a t e r i a l p l a s t i c s a u f i r e d e b u m b a c s i s e p a r a f i n e a z a p r i n p en e n su s u lla a re r e . I n v i i le l e d e p e n iiss ip i p ur u r i s i i n c e le le d e hi br iz i pr od uc at or idirecti, idirecti, compl completar etarea ea goluril golurilor or se face face prin marc marcota otaj. j. Mar Mar co cota ta es este te ocoarda d e un an sau un la star "in pirga" sau o coa rda p re lu ng it a printr-un printr-un lastar aproape aproape maturat. Cele Cele mai bune marcote marcote sunt celedate din cepi, as ezate cit mai aproape de supra fata solului si p el el i n i a r i n d u l u i . O b i s n u i t , m a r c o t a j u l s e r e a l i z e a z a t o a m n a , dupacaderea frunzelor , sau primavara, devreme - cand se nu m e s t e marcotaj marcotaj "in uscat". uscat". In timpul timpul verii verii,, mareotaj mareotajul ul se face in in iulie-aug iulie-august,ca ust,cand nd se folosesc lastari in perioada incetinirii cresterii sau c o a rd e p r e l u n g i t e p r i n l a s t a r i ; i n p r i m u l c a z , m a r c o t a j u l s e n u meste "inv e r d e " , i a r i n a l d o i l e a , m a r c o t a j " m i x t " . I n t o a t e c a z u r i l e s e p ro ce de az a d up a c um u rm ea za : m ai i nt ii se intinde marcota p ef u n d u l u n u i s a n t u l e t c a r e s e d e s c h i d e p e d i r e c t i a r a n d u l u i , l a adanci adancime mea a de cca cca 3030-40 40 cm. cm. Mar Marcot cota a se asa asaza za pe fundul fundul sant sa ntul ului ui,indoindu-se ,indoindu-se cu foa rte mult a aten tie spre a nu se rupe, d u p a c e i n prealabil prealabil s-au extirpat extirpat (inlaturat) (inlaturat) toti ochii, ochii, in afara de cei cei 2-3 2-3 din din virf,care vor fi la supraf ata s olului. Se astu pa groa pa cu pamant, sebatatoreste bine si se pune un pichet (tarus) la virful marcotei careramine in afara, constituind viitorul butuc.Alte lucrari care se
e f ec tu e a za i n a n u l I d e la p la n ta re mai sunt sunt:: musur suroitu oitull de toa oamn mna a si sapa apa mare sau aratura adanca. Musuroitul si sapa are a vitelor Musuroitul se face toamna, in vederea protejarii vitelor impotriva temperaturilor scazute. In anul I nu se practica ingropatultotal, ci musuroitul, din cauz cauza a ca in anul anul al II-lea II-lea se lasa pentru pentru rodd rodd oa r un ce p si o cor dit a. Mus uro ire a se fa ce pe o ina lti me de 4-6 ochi.Sapa mare se face tot toamna efectuindu-se -se o mobilizare area d a n c a a s o l u l u i . A r a t u r a a d a n c a s a u s a p a m a re , d e 1 8 - 2 2 c m adancime, - ramane in brazda cruda (nemaruntita, numai intoarsa). Ingrijirea vitei de vie in al 2-lea an de la plantare Se aplica aceleasi lucrari ca in anul I, la care se adaugad e z m u s u r o i t u l , t a i e r e a d e f o r m a r e s i i n s t a l a r e a m i j l o a celor desustinere. ezmusuroitul vitelor Se face face cand cand tem temper peratu atura ra aer aerulu uluii nu nu va va mai mai sca scadea dea sub- 6 . . . - 8 C . M u s u r o a i e l e s e d e s f a c d e l a b a z a s p r e v i r f , p e n t r u c a pamintul sa cada lateral prin surpare, surpa re, evitand ruperea vitelor. vitelor. Taierea vitelor Intrucat la aceasta lucrare intervin elemente cu denumirinoi, vom trata mai intii citeva notiuni de organografie a vitei de vie(adica partile componente ale butucului de vita).Butucul de vita de vie este format dintr-o parte subteranadenumita sistem radicular, care include partea subterana a tulpinii(a fostului butas) si radacina propriu-zisa, cu m u l t i t u d i n e a d e rada radaccini emise ise din din ac aceas asta ta tulpi ulpin na sub subtteran erana, a, si o par partte la la suprafatasolului denumita sistem sau aparat aerian, care cuprinde tu lp in a propriu-zisa propriu-zisa (organul (organul cel mai dezvoltat) dezvoltat) ce sustine sustine intregul intregul sistemaerian al butucului, compus din mai multe ram ificatii d en e n u mi m i t ec ec o a r d e . D e c i , s i s t e m u l a e r i a n e s t e f o r m a t d i n t u l p i n a s i c o a r d e . Ambele Ambele treb trebuie uie cunoscut cunoscute e in in veder vederea ea exe execut cutarii arii corect corecte e a taierilor (fig. 3)
ulpina propriu-zisa este variabila ca lungime. Astfel, intimp ce la vitele dirijate in forma joasa tulpina are o lungime redusade numai 20-25 cm, la formele semiinalte aceasta ajunge la 0,60-0,80 m, iar la cele inalte, la 1,0-1, 1,0 -1, 5 m . La formele for mele joa joase se ea se mai nume numest ste e si butu buturu ruga ga sau sc scaun aunul ul butucului, de la forma sa specificasi functia de sustinere pe care o indeplineste.Coardele reprezina toate ramificatiile lemnoas e a l e tulpinii tulpinii de virsta virsta diferita, diferita, cu dimensiun dimensiunii si rol specific. specific. Coardele se pot clasifica in urmatoarele categoriiprincip ale:Coardele sau ramificatiile multianuale (de 3-4 ani si mai mult). Dator ita vars tei, aces tea sunt mai groas e si mai r igide decat celelalte celelalte si serve servesc sc ca ca element elemente e de schelet. schelet. Ele mai mai poarta poarta ing ing e n e r a l s i d e n u mi m i r ea e a d e b r a t e sa s a u , i n f un u n c t i e de d e d i m en e n s i u ni ni , d e c o t o a r e ( m a i s c u r t e s i m a i g r o a s e ) s i c o r c a n i ( m a i l u n g i s i m a i subtiri) etc. Coardele de 2 ani. Acestea sunt mai subtiri si mai flexibile decat cele multianuale si au rol de semischeiet. intrucat servesc, de obicei,
lasustinerea coardelor purtatoare de rod, ele mai sunt cunoscute sisub numele de punti de rod. Coardele de un an. Comparativ cu celelalte doua categorii, acestea sunt celem a i l u n g i , m a i s u b t i r i s i m a i e l a s t i c e , f i i n d t o t o d a t a c e l e m a i impo import rtan ante te pent pentru ru prod produc ucti tie. e. Ele Ele pot pot fi inse insera ratt e pe lemn d e dif er ite v i r s t e . C o a r d e l e d e u n a n s i t u a t e p e l e m n ( c o a r d e ) d e 2 a n i a u capac apacit itat ate ea de a em emiite las asttari ari purt purtat ator orii de rod, od, purtand de aceea inmod curent denumirea de "coarde de rod". Cele d e p e l e m n m a i batran batran sunt, sunt, de regul regula, a, nepurt nepurtato atoar are e de de rod rod si poarta poarta denumirea de" c o a r d e l a c o m e " . E l e s e i n l a t u r a , d e o b i c e i , p r i n t a i e r e s a u s e u t i li l i z e a za z a l a n e v o ie i e p e nt n t r u r e f a ce c e r ea ea e l e em m e n te te l o r d e sc he le t a le butucului (bratele), (bratele), prin taiere taiere in cepi de rezerva rezerva de 1-2 1-2 ochi. Prinaplicarea taierilor la vita de vie, coardele de un an se scurteaza ladiferite lungimi, exprimate in numar de ochi, rezultand urmatoareleelemente de productie (fig. 4
Coarda de rod propriu-zisa este o coarda s i t u a t a t ot d ea u na p e o a l ta c oa rd a in v ir s ta d e 2 an i (s a u, c u m i s e m a i s p u n e i n p r a ct c t i c a , p e l em e m n d e 2 a n i ) , c e e a ce ce o f a c e apta pentrufructificare, scurtata, in functie de sistemul de taiere aplicat, la 820ochi. Intre 8-10 ochi, co ardele de rod sunt cons iderate scurte ; intre10intre1015 ochi - mijlocii si de cea 15-20 ochi - lungi. In practica curentase folosesc coardele scurte si mijlocii.C o r d i t a e s t e u n e l e m e n t d e p r o d u c t i e s p e c i f i c c a s i coarda propriu-zi propriu-zisa, sa, dar de o lungime lungime mai mica mica decit aceasta, aceasta, den um ai 4-7 ochi. Acest element este intalnit adesea la formele deconducere semi se mi-i -ina nalt lte e si inal inalte te - co corrdon don uni uni -si -si bila bilate tera ral. l.C C a la r a s u l a re a c e ea s i l u n g i m e ca si co rd it a (4 -7 oc hi ), caracte caracterist ristica ica este este insa insa pozitia pozitia pe care care o ocupa ocupa
pe puntea de rod,fiind situat in spatele unei coarde. El se rezerva, mai ales al es ca nd nu se poate poate asigura asigura "incarc "incarcatura" atura" (numar (numarul ul de ochi ochi si coarde) coarde) butucu butucului luiccu coarde de rod.Cep ii sunt su nt ce cele le mai ma i scur sc urte te elem el emen ente te lemn le mnoa oase se rezultatedin taierea coardelor de un an. Ei pot avea lungimea de 1-4 ochi.Dupa functia pe care o au de indeplinit, pot fi de rod, de inlocuire side rezerva. Cepii de rod au o lungime de 3-4 ochi, se obtin tot prin sc scur urta tarrea coardelor de rod si se intilnesc la sistemul de taiere scurt(in special de la Teremia). Cepii de inlocuire sunt de 2 ochi lungime si servesc pentru asigurarea (inlocuirea) coardelor de rod in anulurmator; se obtin prin scurtarea coardelor rodi toare sau l a c o m e . C e p i i d e r e z e r v a s e r v e s c l a r e f a c e r ea ea p e r i o d i c a a elementelor deschelet ale butucului; se folosesc mai mult la si st em el e de ta ie re mixta mixta si la forme formele le semii semiinalt nalte e si inalt inalte. e. Au o lungime de 1-2 ochi sise formeaza de obicei dintr-o coarda lacoma sau rodi ro dito to are ar e situ si tua a ta cit mai mai aproape aproape de de baza baza butucului butucului.. In unele unele regiuni, regiuni, o coarda coarda de rodaflata la extremitate a si p relungirea unei pu nti de roti d e g a r n i s i t e mai mai poar poarta ta si si denu denumi mirrea de de "bici".C o a r d a d e r o d p r o p r i u - z i s a , c u p l a t a c u u n c e p d e i n lo l o c ui u i re r e , am a m b el e l e s i tu t u a te t e pe p e a cce e la l a s i s u p or o r t (a ( a x ) d e le l e mn mn de 2 ani,formeaza veriga de rod.E l e m e n t e l e l e m n o a s e l a b u t u c i i c o n d u s i i n f o r m a sem semiin iinalt alta a si inalt inalta a sunt reda redate te in figura figura 5
Instalarea mijloacelor de sustinere In a nul al II-lea, primavara sau to amna, este obligato rie inst nstalar alare ea mijloacelor de sustinere. In cultura vitei de vie mijloacelede sustinere cele mai raspindite sunt aracii si spalierii. In loturile depe linga casa se folosesc cu bune rezultate ambele mijloace.A r a c i i s u n t c o n f e c t i o n a t i d i n l e m n d e e s e n t a t a r e s a u moale (salcam, (salcam, stejar sau brad, brad, plop) si pot avea grosimi grosimi de la 2-3c m pana la 5-6 cm. Lungimea lor medie este de 2 m. P e n t r u m a rrii re r e a d u r ab a b i li l i t at a t i i, i , p o r t iu i u n ea e a c a re r e v i n e i nt n t ro r o d us us a i n p a m a nt se trateaza cu piatra piatra vanata 10% timp timp de 10 zile, sau cei cei mai grosi sep a r l e s c p e a c e a s t a p o r t i u n e . A r a c i i s e f i x e a z a c u a j u t o r u l chitonogului sau cu ranga, la cca 15-20 cm d e b u t u c . D a c a s u n t nece necesar sarii mai mai mult multii pen pentr tru u un butu butuc, c, se fix fixea eaza za pe dire direct ctia ia rindului, indreapta si in stanga butucului. In acest caz, aracii de langa butuctrebuie sa fie mai lungi si mai grosi decat cei dinspre varful corzilor.In cazul sustinerii pe spalier se folosesc bulamaci dinl e m n , d i n f i e r c o r n i e r , t e a v a s i a d e s e a d i n p r e f a b r i c a t e ( b e t o n armat). armat). Lungime Lungimea a bulamac bulamacilo ilorr pentru pentru cultura cultura clasica clasica a vitei vitei de viee s t e i n j u r d e 2 m . P o r t i u n e a c a r e s e i n g r o a p a i n p a m a n t l a bula bulam m ac acii ii de lemn lemn se trat trate e aza aza c a si la ar arac aci. i. Bul Bul amac amacii ii instalati lac a p e t e l e r a n d u r i l o r p o a r t a d e n u m i r e a d e " f r u n t a s i " , s e a s e a z a inclinati inclinati si sunt consolidati consolidati cu ancore, ancore, sau in pozitie verticala verticala
candsunt sprijriiti cu contraforte. Bulamacii dintre fruntasi se n u m e s c mijlocasi mijlocasi.. Ei se instale instaleaza aza pe linia linia rindului, rindului, la la distante distante de cca cca 10 m.Pentru .Pentru spalieri s e foloseste sarma galva nizata (zincata), sp re a fiferita de rugina. Prima sirma de jos este mai groasa, de 2,8 mm ind i a m e t r u . S a r m e l e u r m a t o a r e p o t f i c e v a m a i s u b t i r i ( 2 , 2 m m ) . Pentru calculul necesar de sarma se are in vedere ca 100 m sarmade 2,2 mm in diametru cantaresc 3 kg, iar cea de 2,8 mm, 5 kg.La cultura clasica a vitei de vie, spalierul are 3 randuri desarme, rareori 4. Fiecare rand de sarme, mai rar cel de jos, poate fidu bl at , s arm ele fix an du -s e l a a cel as i n ive l d e o par te s i d e a l t a a bulama bulamacul cului, ui, distan distanta ta dint dintre re ele fiind fiind egal egala a cu grosi grosime mea a bulamacului(8-10 cm). Spalierul cu sarme duble usureaza operatia de dirijare al a s t a r i l o r i n t i m p u l v e r i i , d i r i j a n d u - s e ( v i r a n d u - s e ) p r i n t r e e l e . Dist Distan anta ta pe verti ertica cala la intr intre e cel cele e 3 sa sau u 4 rind rindur urii de de sar sarma ma es este te de cea40 ce a40 cm. Ordinea lucrarilor la instalarea spa lierului este urma ur mato to area ar ea:pichetatu :pichetatul, l, facutul gropilor, gropilor, plantarea plantarea bulamacilo bulamacilorr in gropi, gropi, plantarea plantarea
