FACULTAEA DE PSIHOLOGIE SI STIINTELE EDUCATIEI PSIHOPEDAGOGIE SPECIALA
I. REFERAT: PSIHOLOGIE EDUCATIONALA: PROBLEME SPECIFICE VIRSTEI ADOLESCENTE
1
CUPRINS Caracterizarea generală a vârstei adolescente………………pg.3 Dezvoltarea biologică şi restructurarea conduitelor ……….pg.4 Dezvoltarea psihică…………………………………………pg.6 Maturizarea timpurie – maturizarea târzie………………….pg.6 Caracteristicile afective în perioada adolescenţei…………..pg.7 Lupta cu barajele ignoranţei………………………………...pg.7 Alegerea viitorului………………………………………….pg.9 I. 1 Cauze frecvente cu consecvenţe frecvente pentru viitor 2. Cauze care depind de adolescent în alegerea viitorului VIII. Orientarea şcolară şi profesională………………........ profesională……………….............pg.12 .....pg.12 IX . Delicvenţa…………………………………………........ Delicvenţa…………………………………………...........pg.13 ...pg.13 X. Percepţia adolescenţilor asupra consumului de droguri … pg.14
I. II. III. IV. V. VI.
2
I. Caracterizarea generala a vârstei adolescente: Adoles Adolescen centa ta se caract caracteri erizeaz zeazăă printr printr-o -o intele intelectu ctuali alizare zare intens intensaa (dezvol (dezvoltar tarea ea gândiri gândiriii abstracte),prin lărgirea si incorporarea de conduite adulte. Perioada adolescentei (14/15-18/25) mai este denumita si perioada şcolarului mare. Daca în pubertate se înregistrează un puseu de creştere, în perioada adolescentei se produce o dezvoltare intense in plan psihic si se stabilizează structurile de personalitate Pe planul dezvoltării biologice, adolescentul tinde spre echilibru şi spre adoptarea unui conformaţii apropiata de cea a adultului; în schimb, în plan psihologic, transformările sunt extreme de rapide, spectaculoase si de maxima complexitate cu salturi la nivel unor funcţii, cu evoluţii mai lente la nivelurile altora Diversitatea dezvoltării psihice generează noi conduite si noi modalităţi de relaţionare cu cei din jur, forme originale de înţelegere si adaptare .Traversarea acestei perioade nu se face în mod lent dimpotrivă tensionat adeseori cu trăiri dramatice cu frământări interne pentru găsirea surselor de satisfacere a elanurilor interne, a aspiraţiilor si cu tendinţa tendinţa de a evita teama faţă de piedicile piedicile sale de viit viitor. or. Adolescentul Adolescentul este un noncomformist noncomformist şi un luptător activ pentru îndeplinirea dorinţelor sale, un original in adaptarea soluţiilor urmărite, în modul de a privi si de a se adapta la lumea înconjurătoare. Acestea sunt o parte din motivele pentru care adolescenţa este atât de controversată de o serie de specialişti. Astfel la adolescenta este apreciată în mod diferit, fiind numită ”vârsta de aur”, ”vârsta ”vârsta ingrata”, ingrata”, ”vârsta ”vârsta crizelor”, crizelor”, anxietăţii anxietăţii,, nesiguranţei nesiguranţei,, insatisfa insatisfacţiei cţiei,, ”vârsta ”vârsta integrării integrării sociale” ,”vârsta subculturii a contestaţiei, marginalităţii”. În felul acesta adolescenta este privită nu numai prin prisma concepţiei autorilor respectivi, ci si ca o interpretare a condiţionărilor si transformărilor multiple ce intervin in perioada respectivă a vieţii. Mai cu seama seama pentru pentru prima prima parte parte a perioad perioadei ei adoles adolescent centul ul în plan plan comport comportame amenta ntal,l, oscilează între copilărie si maturitate, visează si este preocupat de viitor, trăieşte sentimental intens, dar este labil în relaţiile cu sexul opus, este dornic de a şti şi de a învăţa dar efortul depus nu este constant, este nemulţumit de alţii dar fata de sine adoptă un uşor narcisism. Treptat dezvoltarea psihică, a intelectului îl maturizează îndeosebi sub raport social şi cultural, îl face să devină avid de cunoaştere şi de participare cu responsabilitate în deplina cunoştinţă de cauză la activităţi cu caracter social, se antrenează în elaborarea de lucrări originale în literatură, arta ştiinţă, tehnică 3
II. Dezvoltarea biologica si restructurarea restructurarea conduitelor Transformările din planul fizic deşi nu sunt spectaculoase imprimă caracteristici stabile asemănătoare adultului. Astfel unele măsurători pun în evidenţă faptul în care 14 si 20 de ani creierul atinge aproximativ greutatea maximă şi se apropie de finalizare osificări diferitelor părţi ale creierului. Dar procesul de osificare al scheletului se realizează progresiv şi se încheie intre 20 si 25 de ani ca ulterior până la bătrâneţe să se producă modificări în compoziţia chimica a ţesutului osos. Concomitent se dezvolta volumul muşchilor şi se răreşte forţa musculara. O dezvoltare mai intensă se înregistrează la începutul perioadei adolescenţei la nivelul muşchilor mari ca apoi întregul proces să se extindă şi la nivelul muşchilor mici ceea ce influenţează perfecţionarea şi coordonarea mişcărilor fine. Pe la mijlocul perioadei se constată şi o stabilizare relativa relativa a creşterii adolescenţilor adolescenţilor în înălţime înălţime si greutate greutate dar frecvent acest fenomen fenomen se corelează cu alimentaţia şi cu condiţiile de activitate. Prin unele măsurători s-a pus în evidenţă o creştere în înălţime intre 20-30 cm. iar în greutate 4-5 kg anual. În funcţie de maturizarea sexuală precoce se produce şi o creştere statuara mai timpurie si mai rapida. Cercetările efectuate au demonstrat existenţa unor diferente ce sunt specifice sexului. Ca atare tot mai evident adolescentele capătă înfăţi înfăţişare şare general generalăă femini feminină nă concret concretiza izată tă în proemin proeminenta enta bustul bustului ui conform conformaţi aţiaa bazinul bazinului ui dezvoltarea şoldului au craniu mai mic faţa mai scurtă forme mai rotunde existenţa unor grăsimi mai accentuate pe partea superioara a coapsei pe şezut s.a. şi conduitele motrice şi acţionale poartă pecetea sexului. Fetele au conduite feminine complexe din care transpar acţiuni erotizante ce pot fi distinse la nivelul mimici pantomimice în expresivitatea feţei şi a ochilor la nivelul vestimentaţiei si podoabei capilare iar băieţii manifesta o gestica semnificativa pentru dezvoltarea vieţii vieţii afective afective şi sexuale cu conduite conduite atente şi controlate controlate faţă de sexul opus. Aşadar dezvoltarea biologica a întregului organism tinde la această vârstă spre un anumit echilibru şi stabilizare în timp ce evoluţia psihica se realizează prin tensiuni şi conflicte adeseori cu salturi calitative şi constitutive de la o funcţie la alta de la un proces la altul. Totuşi se constată un anume paralelism între între dezvoltar dezvoltarea ea biologica biologica (sexuala (sexuala mai ales ) şi cea psihică psihică cu o evoluţi evoluţiee pertine pertinenta nta spre maturizarea socială ce determina implicarea adolescenţilor în rezolvarea complicatelor probleme ale lumi contemporane. Aspiraţiile dorinţele de afirmare interesele motivaţiei etc exprima noi metamorfozări care duc la elaborarea de comportamente participative la viaţa socială. După pubertate tânărul trăieşte mai intens ieşirea din societatea de tip tutelar familial şi şcolar şi 4
intrare intrareaa în viaţă cultural cultural-soc -social ialăă sau într-o într-o formă şcolară şcolară mai complex complexa. a. Având în vedere vedere caracteristicile biopsihice si modelul integrării sociale putem desprinde în cadrul acestei perioade următoarele subperioade: a) Subperioada adolescentei(14-16 ani)
Ce se caracterizează prin stabilizarea maturizării biologice dezvoltarea conştiinţei în general şi a conştiinţei de sine în special. Dezvoltarea psihica este intensă şi încărcată de conflicte interioare şi ca urmare a menţinerii unor stări de agitaţie şi impulsivitate a unor momente de nelinişte şi anxietate . Identitatea de sine şi adoptarea de comportamente individuale se dezvoltă sub influenta planurilor intelectuale şi de relaţionare Interesele se diversifică pe direcţia unor roluri pentru care se manifestă dorinţa de exercitare sau pentru care apar preferinţe în situaţiile ocupaţionale legate de lectura, filme TV tehnica. Prin aceast aceastaa se satisf satisface ace dorinţa dorinţa de afirma afirmare re personal personalaa ce conţin conţinee compone componente nte ale social socializă izării rii.. Atitud Atitudini inile le şi acţiun acţiunile ile sunt sunt tot mai impregn impregnate ate de planuri planurile le intele intelectu ctual-a al-afec fecti tive ve ceea ce modelează viaţa afectivă. b) Subperioada adolescenţei propriu-zis (16-18 ani)
Este centrată pe intelectualizare intense pe îmbogăţirea experienţei afective şi structurarea conduitelor ca însemn al personalităţii complexe. Notele personale şi specifice se exprimă în atitudini de independenţă şi în îndeplinirea unor responsabilităţi prin care adolescentul să se poată afirma şi autodepăşi. Adolescentul afişează o demnitate bazată pe valorile culturale şi morale în care încearcă să demonstreze simţ critic si originalitate .Expansiunea personalităţii se realizează prin socializarea aspiraţiilor a manifestării vocaţionale şi profesionale devenind dornic de confruntare şi competiţie Deşi din punct de vedere psihologic adolescentul este pregătit pentru a răspunde dificultăţilor ivite în plan biologic se menţine o fragilitate la boli (TBC nervroze psihoze) si la conduite deviante pe un fond de condiţionare tensionala si de adaptare dificila. c) Subperioada adolescentei prelungite(18-20/25 prelungite(18- 20/25 ani)
Este înglobată de mulţi autori in perioada adolescenţei dar sunt unii care o includ în perioada tinereţii. tinereţii. Independenta Independenta este dobândită dobândită în bună măsură sau pe cale de a fi dobândită dobândită ceea ce duce la dezvoltarea personalităţii şi afirmarea tânărului prin stiluri personale în conduite. Interesul pentru viaţa culturală creşte şi se nuanţează ca şi pentru dobândirea unui statut profesional cât mai complex 5
În îmbrăcăminte şi comportament se adoptă atitudini moderniste .Se trăieşte intens sentimental deşi se manifestă manifestă o anumită instabilitate în în plan afectiv. În acelaşi timp se învaţă învaţă rolul sexual şi au loc loc angaj angajări ări matr matrim imoni onial alee ceea ceea ce duce duce la adopt adoptar area ea de noi resp respon onsa sabi bili lită tăţi ţi lega legate te de întemeierea unei familii
III. Dezvoltarea psihica În ansamblu ansamblu în perioada perioada adolescenţei adolescenţei sunt cuprinse cel puţin trei categorii de reacţii reacţii legate de seria de modificări mai sus descrise a) Se dezvoltă dezvoltă preocupăr preocupării ale conştii conştiinţe nţeii şi conştiin conştiinţei ţei de sine sine (ca percepţi percepţiee de sine intai inclusiv schema corporala) ca expresie a identităţii egoului b) Modificarea Modificarea şi transformăril transformărilee ce condiţionează condiţionează ieşirea ieşirea din conformismul conformismul infantile infantile au loc prin opoziţiile încărcata de cerinţa de căutare a identităţii ceea ce face ca să treacă printr-o expe experi rien enţă ţă dens densăă pers persona onală lă trec trecer eree impr impregn egnat atee de nesi nesigur guran anţă ţă şi năzui năzuinţ nţee pute putern rnic icee spre spre independenţa ţi libertate, demnitate şi onoare c) Găsir Găsirea ea unei unei ident identit ităţ ăţii voca vocaţi ţion onal alee ce priv priveş eşte te un fel fel de auto autode desc scope operi rire re de posibilităţi sau capacitate cu o fervoare deosebita pentru dorinţa de autoperfecţionare
IV. Maturizare timpurie-maturizare târzie Maturizarea Maturizarea biologica biologica (sexuala) intelectual intelectualăă şi morală morală nu se realizează realizează concomitent concomitent deşi există tendinţe puternice de a micşora decalajul transversal dintre acestea. Exista numeroase studii privind caracteristicile maturizării în direcţiile mai sus menţionate. Din ansamblul acestora reiese ca tendinţa de coborâre a vârstei de maturizare sexuala se secundează în multe ţări (în curs de dezvoltare) de o accentuare a puseului de creştere, ceea ce duce la modificarea înălţimii medii a tineretului dar şi la oarecare modificare a fragilităţii psihice psihice la sistemul cerinţelor cerinţelor socio-şcolare prin precizarea cerinţelor socio-morale. Se semnalează cazuri ceva mai numeroase de maturizare morală întârziată sau de inadaptare socială.
6
V. Caracteristicile afectivităţii in perioada adolescentei În perioada adolescenţei teama este considerată cea mai specifică emoţie. Ea este reacţie la obiect ,fenomen, persoană identificabilă, care pot/duc la un efort nedorit, disconfort pentru persoana în cauză. În cazul anxietăţii teama fără obiect clar. Conflictele sunt punctul de plecare al sentimentului de teamă care pot fi endogene (ale subiectivului dorinţe-responsabilitaţi, aspiraţii posibilităţi)şi exogene (familiale, socio-relaţionale, de generaţie). Conflictele pot fi normale intermediare şi patologice. În perioada adolescenţei conflictele se trăiesc tensional mai intens decât se structurează ca atare. Tot în această perioada emoţiile deşi nu sunt controlate voluntar capacitatea de stăpânire devine activă ca şi capacitatea de a masca emoţia , gama emoţiilor devine foarte foarte largă largă şi vibraţ vibraţia ia emoţio emoţional nalăă foarte foarte vie: vie: regrete regrete,, satisf satisfacţ acţie ie dezgust dezgust,, triste tristeţe, ţe, teamă, teamă, amărăci amărăciune, une, pudoare pudoare,, groază, groază, excitare excitare,, exalta exaltare, re, plăcer plăcere, e, calm calm etc Din punct punct de vedere vedere al integrării sociale se manifestă două niveluri de dezvoltare: Se referă la complicarea interrelaţiilor sociale şi priveşte sentimentele constituite la nivelul de complicaţie a acestora. Se referă la integrarea în grup sau colectiv. În adolescenţă rolurile dobândite şi de adeziune se multiplică intre 16-18 ani se formează grupuri mai mici dar mai stabile de interrelaţii
VI. Lupta cu barajele ignoranţei În structura personalităţii adolescentului, se formează o anumită acceptantă şi respingere în planu planuri rile le inve invest stig igaţ aţie ieii şi cuno cunoaş aşte teri rii. i. Din Din aces acestt punct punct de veder vederee prezi prezint ntăă impo import rtan anţă ţă conştientizarea limitelor proprii şi a bunurilor temporare ale cunoaşterii mai ales conştientizarea ignoranţei. - în perioada adolescenţei se conştientizează câteva aspecte şi specii ale ignoranţei. 1. Se conştientizează ca aspecte ale ignoranţei fapte şi evenimente de care adolescentul nu este singur,, deoarece îi lipsesc elemente din şirul necesar argumentaţiei . Ca atare este vorba de o ignoranţă legată de zonele periferice periferice ale cunoaşterii. Găsirea argumentelor argumentelor este tratată subiectiv. subiectiv.
7
2. Se conştientizează ignoranţa dată şi domenii despre care ştie că există dar nu se cunosc . Acesta Acesta este domeniul domeniul ignoranţei ignoranţei datorate structurii structurii generale generale a instruirii instruirii . ele se află în zonele marginale ale culturii generale individuale. 3. Se conştientizează ignoranţa faţă de fapte şi domenii ce se vor cunoaşte probabil în viitor. Acestea sunt fenomene şi evenimente ale domeniului previzibil al cunoştinţelor actuale în care există o mare investiţie de inteligenţă umană Individualizată această formă de ignoranţă se află în zonele trangente au cunoştinţele organizate ca sisteme (remediul cancerului şi a altor boli, se află în aceste zone). 4. Se conştientizează ignoranţa faţă de fapte şi fenomene care ar putea fi cunoscute dar se schimbă mereu (cunoştinţe din domeniul tehnico-ştiinţific) 5. Se conştientizează ignoranţa faţă de fapte şi fenomene, evenimente şi condiţii . Din acest domeniu face parte “marele necunoscut”. 6. Se conştientizează ignoranţa care se referă la fapte şi fenomene care nu vor fi verificate nici niciod odat atăă (fap (fapte te inex inexpl plic icab abil ilee perc percep eput utee ca atar ataree şi care care depă depăşe şesc sc raţi raţion onal alit itat atea ea şi comprehensiunea şi faptele implicate în credinţele religioase şi politice). -
un alt alt domeniu domeniu cu care se confruntă confruntă adolesce adolescentul ntul este este cel cel al morţii. morţii. Adolesce Adolescenţii nţii suportă suportă o incidenţă crescută a pierderi prin deces a unui membru al familiei (bunică, bunic, părinte). Această întâlnire cu ireversibilul creează o furtună afectivă şi în planul raţionamentelor şi
conturează o accentuare, fie a fondului de anxietate şi depresiune a personalităţii, fie fondului eroic sau a fondului compensator al acestuia. Astfel de şocuri psihologice se trăiesc cu mare inte intens nsit itat atee . Dacă Dacă un astf astfel el de şoc şoc este este trăi trăitt pe fond fondul ul alto altorr şocu şocuri ri (ins (insuc ucces cesee şcol şcolare are semnificative, urmate de decepţii in dragoste) sau constituie starea de fond pe care se consumă alte şocuri , adolescentul are crize puternice depresive. Sinuciderile au la bază astfel de situaţii. Probabil uşoara fragilitate de fond a structurilor personalităţii în adolescenţă se datorează în mare măsură parte faptul că experienţa generală inclusiv ş cognitivă şi afectivă este foarte vagă dar nu deplin valorificată ca să constituie o bază validă pentru aspiraţii şi idealuri ceea ce creează un fond de incertitudine şi nelinişte. n elinişte. 8
În pubertate şi adolescenţă opoziţia şi criza de originalitate oricât de vehement s-ar manifesta sunt mai impregnate de tensiunea implicată în dobândirea autonomiei şi a conturării de sine. S-au spulberat fenomenele fenomenele de discontinui discontinuitate tate dar şi de continuitat continuitatee în rolul familiei familiei între generaţii. Viaţa socială se află într-un interes proces de schimbare . Familia se supune unui puternic fenomen de depresie , absorbită tatălui şi apoi a mamei în viaţa socială. Aceste absorbţii au dus la contacte mult mai scurte şi mai puternice cu copii în familie adesea nesemnificative, deoarece părinţii vin tensionaţi de numeroase probleme traversate în cursul zilei. Există diferite evidenţe de …… între generaţii, studii au în evidenţă faptul că încă mai există există forme patriarhale patriarhale de existenţă existenţă bazată pe autoritate şi supuneri supuneri supraidenti supraidentificat ficatee a copiilor copiilor cu părinţi. Există Există de asemen asemenea ea distan distanţe ţe cultur culturale ale între între generaţ generaţii datorat datoratăă faptul faptului ui că părinţ părinţii ii au frecventat mai puţin anii de şcoală faţă de părinţii lor
VII. Alegerea viitorului - perioada perioada de la 14 la 18 18 ani care hotărăşt hotărăştee viitorul viitorul fiziolo fiziologic gic şi psihologic psihologic al adolescent adolescentului ului este este şi cea care decide viit viitorul orul lui profesional profesional şi social. social. Dificultă Dificultăţile ţile inerente alegerii unei meserii meserii şi concluziile care trebuie trase din eşecurile sau succesele obţinute la examenele din ce în ce mai numero numeroase ase pe care le are de trecut trecut se adaugă adaugă la celelalt celelaltee frămân frământăr tării ale sale sale şi aşa destul destul de multe. El devine conştient de prăpastia care desparte în viaţă dorinţele de realizarea afectivă. De la 14 ani şi chiar mai înainte, copiii destinaţi să urmeze studii secundare şi superioare, dacă părinţii lor doresc acest lucru şi au posibilităţi financiare trebuie să aleagă între învăţământul clasic modern sau tehnic superior. O schimbare schimbare de orientare orientare ulterioară ulterioară nu mai este posibilă posibilă decât cu preţul învingerii învingerii unor mari dificultăţi. Părinţii ar trebui să se pregătească pentru o asemenea eventualitate în loc să-i timoreze pe copii. Ceilalţi adolescenţi cei mai numeroşi cărora mediul familial sau greutăţile financiare le interzic continuarea studiilor , trebuie şi ei, la această vârstă la care se termină şcolarizarea obligatorie să aleagă între învăţarea unei meserii sau o muncă imediat salariată fără posibilitatea unei calificări profesionale ulterioare. Aceştia sunt obligaţi să accepte orice meserie sau loc de muncă ce li se oferă. 9
În realitate tânărul are arareori posibilitatea să-şi alegă singur propriu său viitor . Condiţia socială şi familială îi impune această hotărâre. Cauzele familiale afective n-au acelaşi caracter, adesea ele sunt însă hotărârea şi nu întotdeauna în mod fericit. 1.
Cauz Cauzee frec frecve vent ntee şi şi mai mai plin plinee de de cons consec ecve venţ nţee pen pentr tru u vii viito tor r
a) Profesiunea tatălui -
mult multăă vreme vreme părin părinţi ţiii mai mai ales ales taţi taţiii au fos fostt înc încli linaţ naţii să impu impună nă cop copii iilo lorr propr propria ia lor lor pro profe fesi sie. e.
-
O ase aseme menea nea tendi tendinţ nţăă atunc atuncii când când est estee foa foart rtee oper operat ativ ivăă şi face face cu des desăvâ ăvârş rşir iree abs abstr trac acţi ţiee de
gusturile personale ale adolescentului se poate dovedi catastrofală. Fuga de acasă pare adesea multor adolescenţi mijloc de a-şi împlinii împlinii năzuinţele. b) Preocuparea pentru o slujbă mai bună şi pensie – impetuoşi revizuită, un număr din ce în ce mai mare de tineri se orientează spre cariere capabile să le asigure o slujbă bună , sigură şi o pensie. pensie. Slujbele bine retribuite retribuite şi care oferă posibilităţi posibilităţi de reuşită reuşită personală, şi nu sunt luate în seamă dacă nu a oferă aceste aceste avantaje. Chiar dacă n-au suferit suferit personal de pe urma unor lipsuri, tinereţea le-a fost legată de neliniştile şi necazurile părinţilor lor, aceştia nu numai că nu reacţionează împotriva înăbuşirii, năzuinţelor lor şi a excesului de precauţii cu care se urmăreşte ocrotirea lor în viitor, ei par să se mulţumească cu nişte perspective călduţe şi lipsite de surprize. Adolescenţii sunt pasivi , mărturisesc în absenţa părinţilor că singura lor năzuinţă este de-a trăi lipsiţi de griji, decât să rişte un eşec se mulţumesc mai bine cu mediocritatea. Este vorba de un fenomen grav, această psihoză a adolescenţilor este periculoasă şi trebuie combătută. c) Prejudecăţi sociale -
exis există tă pre preju jude decă căţi ţi în în ceea ceea ce ce priv priveş eşte te mes meser eria ia şi şi locu locull de mun muncă că . Exi Exist stăă mese meseri riii nobi nobile le şi şi
meserii meserii care sunt ruşinoase. ruşinoase. Această stare de spirit se dovedeşte nefastă, nefastă, deoarece aglomerează aglomerează anumite profesii în detrimentul altora, care sunt neglijate şi îi determină pe unii tineri să se orienteze greşit . Singurii răspunzători sunt părinţii. Viitorul “ucenic” începe să dispreţuiască datorită părerilor şi discuţiilor discuţiilor părinţilor viitoarea meserie în care poate ar fi reuşit bine, bine, pentru a o prefera pe alta pentru care nu e înzestrat înzestrat şi căreia îl destinează destinează familia familia pentru amorul propriu . dar tocmai meseriile al căror viitor este cel mai nesigur sunt întotdeauna căutate de candidaţii ce se adresează cerinţelor de orientare sau sau plasare de muncă. d) Dorinţa de a-şi lua revanşa faţă de societate. 10
-
pări părinţ nţii ii car caree nu şi-a şi-auu putut putut real realiz izaa propr proprii iile le năz năzui uinţ nţee le trec trec ade adese seaa pe seam seamaa copii copiilo lorr lor
care devin astfel instrumente ale revanşei împotriva soartei sau a societăţii. -
ori oricare care ar fi rezu rezulltatul atul o asem asemen enea ea moti otivare vare este este greş greşit ită. ă. Dacă reuşeşte acolo unde tatăl a eşuat acesta din urmă poate simţi gelozie şi invidie şi să tindă
să „sugrume” personalitatea adolescentului care trebuie să facă eforturi pentru a nu otrăvi climatul familial cu orgoliul său; dacă eşuează climatul familial se strică. e) Influenţa pe care o are sexul copilului -
pări părint ntel elee plăn plănui uieş eşte te să să aibă aibă un un fiu. fiu. Are Are îns însăă o fiic fiicăă şi dec decid idee să o înd îndre rept ptee spre spre mes meser eria ia
îndrăgită pe care o dorea pentru fiu. f) Necunoaşterea posibilităţilor po sibilităţilor familiale -
acea aceast staa este este greşe greşeal alaa pe care care o săvâr săvârşe şesc sc pări părinţ nţii ii prea prea băt bătrâ râni ni pentr pentruu a put putea ea spera spera să poa poată tă
subvenţiona studii costisitoare îndelungate. g) Necunoaşterea posibilităţilor copilului -
păre părere reaa prea prea bun bunăă pe car caree mulţ mulţii pări părinţ nţii o au des despre pre copi copiiii lor lor îi fac facee ades adesea ea să să alea aleagă gă
pentru studii pe care ei nu sunt în stare să le urmeze. Adolescentul astfel supraestimat constată foarte foarte curând această greşeală greşeală de supraapreciere. supraapreciere. Eşecurile îl face să-şi piardă orice încredere încredere în el cu cât se simte mai descurajat cu atât crede mai puţin în şansele de reuşită. Mulţi părinţi comit greşeala contrară. Ei subapreciază posibilitatea copilului şi se arată prea modeşti în aprecierea meseriei pe care vor acesta să le îmbrăţişeze. -
s-ar s-ar putea să să intervi intervină nă şi o lipsă lipsă de afecţiu afecţiuni. ni. Unii Unii părinţi părinţi nu simt simt faţă faţă de copiii copiii lor decât decât indiferenţă şi chiar ură deşi cazurile sunt foarte rare.
-
Mai pot pot interve interveni ni şi alte alte senti sentimen mente te tatăl tatăl se teme, teme, adesea adesea ca autori autoritat tatea ea în famili familiee să nu-i fie subjugată de fiul cu o poziţie socială superioară faţă de a lui.
h) Necunoaşterea cerinţelor meseriei şi a posibilităţilor posibilităţilor de plasare oferite de câmpul muncii. -
taţii taţii care care au ajuns în poziţ poziţii ii social socialee prin strădan strădania ia lor propri propriee fără prea prea multă multă pregătir pregătiree nu vor înţelege fiii care nu se mai pot bizui numai pe energia lor ci trebuie să se înarmeze cu cunoştinţe noi.
2. Cauze Cauze care care depind depind de adoles adolescen centt în alegerea alegerea unei unei meseri meseriii
)
vocaţii artistice (î (înnăscute care ocupă un rol special în alegerea meseriei)
)
influenţa fa familială (f (familia. In Influenţează pr prin cl climat şi şi ed educaţie)
)
factori psihici şi caracteriali. 11
- înclinaţi înclinaţi spre spre impulsivit impulsivitate ate şi agresivi agresivitate tate (copii (copii care tind tind spre meseria meseria de măcelar măcelar “le “le place să omoare”) - la repet repetar aree monot monoton onăă şi neîn neîntr treru erupt ptăă a acelo aceloraş raşii mişc mişcăr ării sau sau efec efectu tuar area ea unor unor lucr lucrări ări cu operaţii cu cifre şi aritmetice simple se manifestă unii factori obsesionali. Persoanele care au aceste trăsături de caracter devin adeseori contabili sau îmbrăţişează alte meserii ce necesită aceste trăsături. (contabili) - în atracţia atracţia meseriil meseriilor or legate de călător călătorii ii (aviatori, (aviatori, marinari, marinari, etc.) etc.) apare puţină puţină instabilit instabilitate ate - ti tineri neriii ce îşi aleg meserii meserii rezervat rezervatee sexulu sexuluii opus (băieţi (băieţi care aleg coafura, coafura, moda, moda, croitori croitoria) a) ( fete care aleg meserii bărbăteşti.) reflectă aproape întotdeauna tulburări sexuale. - năzuin năzuinţel ţelee unui unui copil cu anumite anumite înclinaţ înclinaţii ii (spre evadare evadare), ), nu trebui trebuiee constrâns constrâns să facă o muncă sedentară ci trebuie canalizat aşa cum şi-ar dori el. - climatul climatul pe care părinţi părinţiii îl oferă oferă în în familie familie copiil copiilor or lor are are un rol hotărâtor. hotărâtor. Iată Iată de ce depild depildăă uni băieţi prin extinderea complexului Oedip fie că aleg meseria tatălui lor din invidie fie pentru a rivaliza cu el sau dimpotrivă resping o asemenea alegere din aversiune faţă de tot ce ţine de tatăl lor. Tot aşa de mare este şi răspunderea mamelor tiranice cu atitudine de clasă atunci când afecţiunea lor egoistă determină o încadrare socială dificilă. Nu arareori vedem o mamă ce refuză un viitor strălucit pentru a nu se îndepărta fiul lor de ele. În mediul familial dezechilibrat ostil refuză să facă pe plac părinţilor şi pentru a-şi dovedi independenţa şi a pleca din această atmosferă preferă plecarea la un internat al unei facultăţi oricare ar fi el pentru a evada
VIII. ORIENTAREA ŞCOLARĂ ŞI PROFESIONALĂ (OSP) -
pe tere terenul nul aces aceste teii activi activită tăţi ţi socia social-e l-educ ducat ativ ivee din punctu punctull de vede vedere re profe profesi siona onall OSP constituie pentru puber şi apoi adolescent, un lung moment moment de conştientizare a necesităţii de a efec efectu tuaa o opţiu opţiune ne profe profesi sion onal ală. ă. Dată Dată fiin fiindd inte intens nsaa rată rată de schi schimb mbare are a vieţ vieţii ii economice , lumea profesiunilor suferă şi ea o schimbare prematură în ritm rapid. Din acest motiv revoluţia revoluţia tehnico-indu tehnico-industria strială lă a revoluţionat revoluţionat dezvoltarea dezvoltarea de şcoli mai aproape de cerinţele de întreţinere a reţelei de forme de industrie ce sunt implicate în economia unei ţării. Astfel şcoala a devenit un producător de forţă de muncă. Orientarea şcolară şi profesională implică o identificare socială din ce în ce mai complexă deoarece presupune o autoantrenare şi organizare nu numai a unei opţiuni ci a tuturor resurselor adolescentului 12
prin care în fapt devine autodeterminarea şi mai ales socializare vocaţională, adică o orientare de eforturi şi energie psihică în vederea adaptării la profesiunea aleasă. Rolul orientării şcolare şi profesionale constă în a facilita procesul identificării atât din punct de vedere al societăţii cât şi din cel al tânărului Există diferite forme de opţiuni cum ar fi: 1. opţiu opţiuni ni profe profesi sion onal alee supe superf rfic icia iale le , lega legate te de atra atracţ cţii ii spon sponta tane ne şi într întreţ eţin inere ere de inte interes resee necon neconso soli lida date te prin prin cunoş cunoşti tinţ nţel elee sati satisf sfăc ăcăt ătoar oaree la unii unii tiner tineri. i. Aceş Aceşti tiaa se simt simt adese adeseor orii decepţi decepţionaţ onaţii deoarece deoarece există există neconco neconcordan rdanţe ţe între între imagi imaginea nea lor cu privir priviree la profesi profesiee şi caracteristicile lor reale 2. opţiuni opţiuni diferite diferite din punct de vedere al profunzi profunzimii mii identif identificării icării profesi profesionale onale prospect prospective. ive. Din acest motiv există opţiuni bazate pe o dominantă afectivă ”eu doresc” soldată cu eşec la început apoi odată depăşită creează profesionişti de înaltă clasă. 3. opţi opţiuni uni profe profesi siona onale le domin dominat atee de intere interese se,, cunoş cunoşti tinţ nţee teore teoreti tice ce şi curi curioz ozit itat atee fără fără
o
antrenare afectivă şi profundă. Aceşti tineri pot avea succes la început dar nu vor avea rezonanţe interioare prea mari şi profesiunea devine anostă şi grea de executat. Datorată acestor considerente în ţara noastră s-au accentuat preocupările legate de OSP prin elaborarea de lucrări în domeniu organizarea de laboratoare OSP – cursuri, conferinţe, lucrări de sinteză (A.Chercev, R. Dascalescu, D.Slade, Ursula Schiopu, A. Cazangiu.)
IX. DELICVENŢA
-
studiu studiull infract infractori orilor lor şi al infracţ infracţiuni iunilor lor a început început să devină devină de import importanţ anţăă mai ales după după
sec. al XVII-lea . În principiu pe acest plan se diferenţiază studiul fenomenelor infracţionale (descrierea şi clasificarea lor) de studiul infractorului . În perioada adolescenţei se manifestă tendinţe delictuale de diferite feluri începând cu furturi furturi mărunte , vagabondaj, vagabondaj, drogări, consum de alcool şi chiar delicte sexuale. Unele studii au pus în evidenţă evidenţă faptul că delicvenţa delicvenţa este mai frecventă frecventă la tinerii cu pubertate şi adolescenţa adolescenţa precoce sau întârziată. Cauzele de delicvenţă cresc în jurul crestei de 14 ani. Discuţ Discuţii ii contradi contradicto ctorii rii au avut loc în legătu legătură ră cu alte alte caracte caracteris ristic ticii fiziol fiziologi ogice ce ale delicvenţilor. S-a constatat în multe lucrări că la , băieţii stângaci (grapin) tulburările hormonale sunt mai prezente prezente . În acest sens hipergenital hipergenitalii ii şi hiperflegmatic hiperflegmaticii ii sunt mai mulţi în delictele delictele 13
sexuale. Pentru delicvenţii ce au săvârşit omoruri şi furturi s-au găsit multe hipertiroidieni şi hipersuprarenali. Sutherland a subliniat ideea necesităţii studierii mai atente a cauzelor delicvenţei juvenile. Comportamentul delictual cuprinde tehnici de corectare a delictelor, evitarea mobilului, tendinţe impulsive impulsive de înţelegere înţelegere şi de atitudini atitudini,, interpretări interpretări nefavorabile nefavorabile cu privire la limbaj ce înving interpretările favorabile . Acest proces de învingere a fost numit principiul asocierii diferenţiate. Acest comportament se însuşeşte în contact cu alte persoane într-un proces de comunicare restrâns în grup . Sutherland s-a referit la mediul regional marginalizat la cartiere cu standard de viaţă redus. Tot un neofreudist Lagache a centrat tulburările tulburările infracţionale pe tulburări de identificare. Infractorii sunt egocentristi au tulburări de cuprindere raţională mai ales a conduitelor lor de scurtă şi lungă durată. Pentru Muchielli delicvenţa este o sociopatologie face parte din maladiile de socializare. Factorii Factorii care împiedică socializarea socializarea formează formează mentalităţ mentalităţii disociate. disociate. Aceşti Aceşti factori factori sunt: familia, familia, şcoala, profesia. Primele influenţe sunt legate de familie mai ales de mamă. O mamă tiranică va transmite prin comportamentul ei dorinţa de evadare a adolescentului care este dispus să încerce orice să se elibereze de sub tutela mamei. Poate alege inclusiv delicvenţa.
X . PERCEPŢIA ADOLESCENŢILOR ASUPRA DROGURILOR
Vârsta adolescenţei este un teren propriu flagelului din cauza specificului său de tensiuni şi revoltă şi căutări înfrigurate, evadarea din realitate ca reacţie a dificultăţii vârstei, axietatea datorată dificultăţii de a-şi găsi noi orizonturi.
Cauze interne: •
Personalitate slabă
•
Absenţa unui ideal şi /sau incapacitatea de a urmări un scop prin efortul propriu, adesea absenta eforturilor activităţii care să-l implice pe deplin pe adolescent.
•
Incapacitatea de aş alege în mod deliberat anturajul 14
•
Curiozitate “tendinţa fructului oprit”
•
Perceperea lipsei de afecţiune (individual se simte abandonat , confuz)
Cauze externe: •
confuzia indusă în perioada de tranziţie asupra macrogrupului social
•
îngustarea orizontului de şanse şi posibilităţi de realizare profesională
•
dezorganizarea şi tensiunile din familie
•
lipsa unui sistem de valori solide. Adolescenţii adoptă pseudonime culturale occidentale ce se substituie celor autohtone
•
dificultă dificultăţi ţi ale educaţiei educaţiei fundamentale fundamentale datorate părinţilor părinţilor absenţa absenţa autorităţii autorităţii şi controlului părinţilor
•
degradarea relaţiilor din familie, lipsa de respect pentru valori impuse de familie
•
deturnarea deturnarea educaţiei educaţiei către domenii domenii tehnice tehnice supraspecial supraspecializate izate (calculatoar (calculatoare), e), străine de cultură umanistă şi artistică
•
impactul negativ al mass-media care impune modele străine de cultura noastră
•
anturajul, compania unei alte persoane care impune anumite condiţii pentru menţinerea relaţiei, medii dubioase , anturaje influente , strada
Atât profesorii cât şi părinţii sunt total nepregătiţi deşi intuiesc corect cauzele. Profesorii nu sunt mai informaţi decât părinţii, de altfel şi unii şi alţii acuză o acută ignoranţă în materie de droguri deşi profesorii par mai avizaţi. Acest lucru se poate explica în nivelul scăzut sau total inexistent al consumului în unele „insule” cât şi amploarea nescandaloasă a fenomenului Deocamdată în România problema consumului de droguri nu este atât de gravă ca în ţările occidentale. Poate că România se numără printre acele ţări privilegiate în care consumul de droguri poate fi încă împiedicat să se răspândească. Trebuie constituit şi dezvoltat sistemul informaţional privitor la fenomenul prevenire şi terapie terapie a dicţiei, dicţiei, indiferent de canalele pe care ar ajunge informaţia informaţia la adolescent: adolescent: mass-media, mass-media, şcoală, chiar este timp pentru iniţiative iniţiative de tip profilactic care să contracareze “moartea albă”
15
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ “Psihologia vârstelor”
Ursula Schiopu, Emil Verza Ed. Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1981 “Adolescentul acest necunoscut”
Jean Rousselet “Psihologia vârstelor”
Emil Verza şi Florin Emil Verza Ed. Pro Humanitate 2000
16
17
