Pre Zen Tare Oar_arh Ana Maria Dabija_riff 2010

Acoperişul verde în legislaţia românească

Prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija

Conferinţa de Arhitectură RIFF 2010







Acoperiş: componentă a anvelopei clădirii, care îndeplineşte aceleaşi roluri ca şi restul anvelopei: - protecţie împotriva apei - protecţie împotriva vântului - protecţie împotriva focului - luminare şi ventilare naturală a spaţiului interior - protecţie higrotermică - protecţie acustică - conservare şi producere de energie



Acoperişul verde (caz particular de acoperiş) asigură în mod specific:

1. la nivelul clădirii - un consum de energie mai mic în spaţiile de sub învelitoare, diferenţiat pe anotimpuri: - vara ca urmare a reducerii costurilor de răcire (respiro-transpiraţia plantelor determinând o scădere a temperaturii în imediata vecinătate a acesteia) - iarna, ca urmare a reducerii costurilor de încălzire (straturile componente asigurând un aport termic suplimentar) - protecţie acustică a spaţiilor de sub învelitoare - realizarea unor spaţii pentru desfăşurarea activităţilor Prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija comunităţii


Acoperişul verde (caz particular de acoperiş) asigură în mod specific:

La nivel urban - reducerea insulelor de căldură - reducerea poluării - reducerea emisiilor de bioxid de carbon - reducerea radiaţiilor electromagnetice



Prof. arh. Alexandru Stan, Curs Finisaj 2, IAIM 1989



PROIECTAREA ŞI EXECUŢIA ACOPERIŞURILOR VERZI LA CLĂDIRI NOI ŞI EXISTENTE

elaborator coordonator UAUIM (A-M Dabija, R.Petrovici, M.I. Georgescu, D.Mihai) 1. Terminologie

2. Elemente de proiectare 3. Analiza straturilor specifice ale învelitorilor verzi 4. Condiţii pentru respectarea prin proiectare a cerinţelor esenţiale la clădiri cu acoperişuri verzi: - rezistenţă şi stabilitate mecanică - securitate la incendiu - igienă, sănătate şi mediu - siguranţă în exploatare - protecţie împotriva zgomotului Prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija


PROIECTAREA ŞI EXECUŢIA ACOPERIŞURILOR VERZI LA CLĂDIRI NOI ŞI EXISTENTE elaborator coordonator UAUIM (A-M Dabija, R.Petrovici, M.I. Georgescu, D.Mihai) Prevederi specifice pentru acoperişuri în

5. pantă 6. Prevederi specifice pentru acoperişuri plate 7. Precizări privind execuţia acoperişurilor verzi 8. Consideraţii economice 9. Amenajarea acoperişurilor verzi pe clădiri existente



Analiza straturilor specifice Straturile specifice ale acoperişurilor verzi au rolul de a permite creşterea vegetaţiei, în acelaşi timp protejând hidroizolaţia împotriva atacului acid al compuşilor chimici dezvoltaţi în stratul vegetal şi împotriva penetrării rădăcinilor prin hidroizolaţie. Denumirile acestor straturi – legate de funcţiunile pe care le asigură – sunt: - stratul vegetal - substrat vegetal - strat filtrant - strat drenant - barieră contra rădăcinilor Prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija






Variante regionale climatice central – europeană (În NV şi centrul ţării): climat mai umed variaţii termice mai mici est - europeană (în Podişul Moldovei): climat uscat secete de vară foarte frecvente sud europeană

climat potrivit de umed veri calde, ierni mai puţin reci, cu frecvente perioade de dezgheţ teritoriul carpatic altitudine:

climat de nuanţă central – europeană, cu schimbare rapidă a climatului pe temperatură: 8-10 → - 2,5°C; Prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija mm precipitaţii: 500 – 1400


Stratul vegetal: Acest strat este diferit, în funcţie de tipul de acoperiş brun sau verde (extensiv, semi-extensiv, intensiv). Vegetaţia de pe acoperişurile de tip extensiv este formată din ierburi, suculente şi muşchi. Plantele care se utilizează sunt în general plante locale, adaptate să supravieţuiască în condiţii de climat extrem (pe stânci, în munte, la altitudini ridicate). Nu se importă plante din alte regiuni geografice. Vegetaţia de pe acoperişurile semi-extensive sau intensive este formată din ierburi, plante perene, bulbi, rizomi, arbuşti, tufe şi plante lemnoase (în cazul acoperişurilor verzi în sistem intensiv) Prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija


Crassulacee

(supravieţuiesc pe substraturi < 6cm)

Verzişoare de munte Sempervivum montanum de.wikipedia.org

Iarba de şoaldină Sedum acre eplante.ro

Şoaldină aurie Sedum hispanicum gardendo.ro Prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija


Erbacee

(supravieţuiesc pe substraturi < 6cm)

feriguţă Polypodium vulgare craciunesti.ro

straşnic Asplenium trichomanes egradini.ro

cicoare Centaurea cyanus home.earthlink.net Prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija


Plante perene

(supravieţuiesc pe substraturi cuprinse între 6cm şi 10cm )

Garofiţă de câmp Dianthus carthusianorum brasovtourism.eu

Cimbrişor Thymus pulcherrimus selene.ro

Clopoţei Campanula Carpatica egradini.ro



Specii de plante cu bulbi, rizomi


Ceapa ciorii Muscari comosum eplante.ro

Răţşoară Iris pumilla etchart.co.uk

Hajmă păsărească Allium flavum botany.cz



Specii de plante anuale


Cosmos, Mărăraş Cosmos sulphureus commons.wikimedia.org

Chica voinicului Nigella damascena gds.ro

Mac cornut Glaucium flavum west-crete.com



Arbuşti


Salcâm roşu Robinia hispida casesigradini.ro

Caragană Caragania frutex herba.msu.ru

Dracilă Berberis vulgaris blog-feminin.blogspot.com



Arbori

(supravieţuiesc pe substraturi peste 50cm (recomandat între 80 şi 130cm)

Jugastru Acer campestre ro.wikipedia.org

Corcoduş decorativ Prunus cerasifera gardendo.ro

Sălcioară Elaeagnus Angustifoli gardendo.ro Prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija


Conifere (arbori şi cultivaruri dwarf)

(supravieţuiesc pe substraturi peste 50cm (recomandat între 80 şi 130cm)

Brad argintiu Pinus sylvestri 121.ro

Tisa Taxus baccata plantsystematics.org

Biota Thuja Orientalis Plantpedia.ro Prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija


Harta provinciilor floristice ale României (corespunzătoare aproximativ zonelor, etajelor de vegetaţie)



Substratul vegetal Un substrat, în general, trebuie să aibă: - capacitate ridicată de reţinere a apei - spaţiu poros pentru aer - structură stabilă - capacitate de schimb şi putere tampon mare Pentru acoperiţurile verzi extensive mai trebuie asigurată şi o greutate specifică mică (prin utilizarea de pildă de amestecuri pe bază de turbă, perlit, vermiculit, pământ de frunze, material plastic expandat tip Hydromul, Polystirol Prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija


Substraturi naturale, tradiţionale sau clasice :

- sunt bogate în materie organică, cu o floră microbiană numeroasă, cu structură fizică şi mecanică instabilă Substraturi artificiale: Substraturi mixte: a unor roci sau din - provin- includ, din prelucrarea industrială în diferite proporţii componente din ambele grupe sinteza substanţelor chimice, derivaţi organici din distilarea petrolului - sunt mai uniforme, sărace în elemente nutritive şi materie organică, îşi menţin o perioadă îndelungată structura, nu pot fi folosite fără aplicarea unor soluţii nutritive

Substraturi mixte:

- includ, în diferite proporţii componente din ambele grupe Prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija


Stratul filtrant face parte din alcătuirea care împiedică transportarea componentelor substratului în adâncimea structurii de protecţie, contribuind la protejarea hidroizolaţiei împotriva eventualelor degradări chimice (rezultate din transportul materialelor organice şi minerale din stratul vegetal şi substrat)

Documentaţie Barret Roofs Prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija


Stratul filtrant trebuie să respecte următoarele caracteristici: - să nu degradeze mediul - să nu fie degradat de mediul înconjurător - să fie compatibil cu plantele (să nu producă fitotoxicitate) - să fie rezistent la intemperii - să poată fi traversate de rădăcinile plantelor - să aibă rezistenţă împotriva microrganismelor - să aibă rezistenţă la agenţi chimici



Stratul drenant Categoriile de produse din care se realizează stratul drenant sunt: a. agregate – pietriş şi spărtură fină de piatră – lavă şi piatră ponce – argilă expandată sau şistoasă, spartă sau nu – gresie şi ardezie expandată, spartă sau nu



Stratul drenant Categoriile de produse din care se realizează stratul drenant sunt: b. agregate obţinute din reciclarea altor produse: – spărtură din solzi ceramici de învelitoare (ţiglă, olane) – sticlă spongioasă – zgură



Stratul drenant Categoriile de produse din care se realizează stratul drenant sunt: c. membrane pentru drenare, din – împâslituri structurate – din mase plastice, cu ploturi – ţesături din fibre – spumate



Stratul drenant Categoriile de produse din care se realizează stratul drenant sunt: d. plăci de drenare, realizate din – membrane din cauciuc cu ploturi – plăci rigide din plastic – plăci rigide din spume de mase plastice



Strat filtrant din polietilenă reciclată Documentaţie Barret Roofs

Strat filtrant din polietilenă de înaltă densitate, reciclată (HDPE) Documentaţie Bauder

Strat filtrant din fulgi expandaţi de polietilenă cu geotextil inclus Documentaţie BecoBermüller Prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija


Stratul drenant trebuie să asigure: - compatibilitatea chimică a materialelor unele faţă de altele şi cu plantele (să se evite fito-toxicitatea) - compatibilitatea materialelor cu mediul înconjurător: materialele nu trebuie să genereze sau poluare atmosferică sau a substratului prin dizolvarea de compuşi nocivi sau gaze toxice. - compoziţia şi distribuţia granulometrică necesară - rezistenţa la îngheţ corespunzătoare - permeabilitatea la apă corespunzătoare - capacitatea de retenţie a apei corespunzătoare - valoarea pH corespunzătoare - conţinutul de săruri necesar - structura stratului drenant şi stabilitatea lui Prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija


Retenţia de apă se face prin substratul vegetal dar se poate completa cu: - stocare într-un strat (plăci sau rogojini ) special pentru retenţia de apă, în legătură cu substratul; - stocare în stratul drenant, dacă acesta este realizat din agregate cu pori deschişi, din agregate granulare de dimensiuni diferite sau din plăci prefabricate speciale pentru drenare şi stocare a apei; - stocare în stratul drenant prin prevederea de plăci cu geometrie specială care asigură retenţia de apă pe întreaga suprafaţă; - stocare în straturi speciale Prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija


Exemplu de sistem complex care asigură simultan filtrare, drenare, retenţie de apă, barieră contra rădăcinilor, protecţie suplimentară a hidroizolaţiei. Poate fi utilizat şi în alcătuirea casetelor prefabricate cu vegetaţie inclusă. Alcătuire: straturile filtrant şi de protecţie sunt geotextile din polipropilenă, “cofrajul” drenant şi de retenţie a apei este din polistiren. Documentaţie Barret Roofs



Bariera contra rădăcinilor Există membrane hidroizolante cu bariera contra rădăcinilor inclusă: membranele din mase plastice (PVC) şi cele bituminoase cu folii de cupru sau de hidroxid de cupru caşerate, au o structură greu atacată de rădăcinile plantelor. Betoanele hidroizolante sau învelitorile metalice realizate din elemente sudate nu necesită luarea de măsuri speciale împotriva rădăcinilor. Membranele bituminoase sau membranele din EPDM nu au rezistenţă la rădăcini, în cazul lor fiind necesară prevederea unei bariere de protecţie împotriva rădăcinilor de sine stătătoare. Prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija


Bariera contra rădăcinilor. Alcătuire. 1. pelicule: - PVC lichid (0,8mm) 2. mase de şpaclu: - poliuretan lichid (2 – 3mm), pulverizat - răşini cu inserţii de fibre poliesterice (1,5 – 2mm), rolate 3. membrane - mase plastice (1 – 2mm) - bitum + materiale sintetice + „reţea” de armare (2 – 3mm) - produse bituminoase + inserţie de cupru, criblură din pietriş sau împâslitură poliesterică (4 – 5mm) Prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija


Barieră contra rădăcinilor din polietilenă Sursa: news.haverford.edu/ blogs/goinggreen



Straturi de stabilizare a versanţilor (la pante mai mari de 10° (18%) Prevenirea alunecării straturilor poate fi făcută - local, cu pane sau profilaţii singulare; - unidirecţional, transversal pe pantă, cu şipci sau elemente care să asigure geometria necesară măririi suprafeţei de contact între substrat şi suportul acestuia. - uniform pe suprafaţă, prin utilizarea de - materiale profilate - covoare vegetale stabilizate - împâslituri textile - reţele tip fagure Prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija


Documentaţie Barret Roofs

Documentaţie Conwed Plastics

www.geosyntheticsworld.com

myecohomeblog.com/ category/roof

myecohomeblog.com/ category/roof Documentaţie Flag-Soprema

Documentaţie ZinCo


Pre Zen Tare Oar_arh Ana Maria Dabija_riff 2010

Recommend Documents