Politica vamala

 Politica vamala. Generalitati/ concepte. Politica vamala este o componenta a  politicii  politicii comercia comerciale le a unui unui stat, stat, cuprind cuprind totalitat totalitatea ea dispozitiilor legale (realizata cu ajutorul reglementarilor adoptate de stat) cu privire la intrarea si iesirea in/ din tara a marfurilor si care implica controlul cu ocazia trecerii frontierei de stat a marfurilor si mijloacelor de transport, indeplinirea formalitatilor vamale si plata taxelor  vamale (sau impunerea vamala). Instrumentul  principal  principal de realiz realizare are al acestei acesteiaa este este tariful tariful vamal (care include si legile vamale, regulamentele vamale, etc.), care cuprinde taxele vamale (care se percep asupra marfurilor  importate sau exportate). Taxele vamale sunt impozite indirecte  perceput  perceputee de catre stat asupra asupra marfuril marfurilor or care trec granitele vamale ale tarii respective, cu incidenta directa asupra pretului produselor care fac obiectul comertului exterior. Impunerea vamala indeplineste 3 functiuni de baza: - de natura fiscala (taxele vamale fiind o sursa de venit la bugetul statului); - de natura protectionista (protejeaza economia

nationala de concurenta straina in sensul ca taxa vamala perceputa la import ridica pretul marfurilor importate reducandu-le forta concurentiala in raport cu produsele autohtone); - de negociere (in sensul ca statele pot negocia intr-un cadru bilateral sau multilateral concesii vamale, reciproce sau nereciproce, care pot stimula schimburile comerciale). Taxele vamale/ impunerea vamala pot fi clasificate dupa urmatoarele criterii: - obiectul impunerii vamale sau felul operatiei de comert exterior, taxele vamale clasificandu-se in: - taxe vamale de import - care au un nivel mai ridicat decat taxele de export sau de tranzit  pentru  pentru protejare protejareaa productie productieii nation nationale, ale, motiv motiv  pentru  pentru care sunt principal principalul ul element element de negoci negociere ere  bi sau sau multi multilate laterala, rala, care se perce percep p asupr asupraa marfurilor importate atunci cand acestea trec granitele tarii importatoare - in principiu ele sunt  platite  platite de firma firma importat importatoare oare si suport suportate ate de consumatorul final deoarece sunt incluse in  pretul  pretul de desfacer desfaceree pe pe piata piata interna interna dar, uneori, uneori, ele sunt suportate si de catre firma exportatoare care, pentru a contracara efectul nefavorabil al taxei vamale asupra competitivitatii marfurilor 

sale poate recurge la o reducere a pretului de ofertare, - taxe vamale de export - se aplica unui numar mult mai redus de produse destinate in special limitarii exportului de produse de baza  produse  produse nepreluc neprelucrate rate,, mater materii ii prime prime industria industriale le sau agricole, in vederea prelucrarii lor pe plan intern - pentru stimularea exporturilor de produse manufacturate, incurajarea dezvoltarii anumitor  ramuri industriale, s.a. - secundar, taxele vamale de export au si scopul de a riodica pretul la  produsele  produsele respecti respective ve pe piata piata externa externa dar acest element este destul de sensibil la existenta pa  piata a unor unor ofertanti ofertanti de produs produsee similare, similare, si - taxe vamale de tranzit - pentru marfurile straine, care tranziteaza/ traverseaza teritoriul statului/ teritoriul vamal respectiv, au un nivel in general redus, scopul lor fiind pur fiscal, deoarece statele au tot interesul sa incurajeze tranziturile prin teritoriul lor vamal (pentru atrageera de venituri suplimentare ca urmare a utilizarii cailor si mijloacelor de transport, a  porturilor  porturilor,, depozi depozitel telor, or, antrepozi antrepozitel telor, or, s.a.) - scopul instituirii taxei vamale sau scopul impunerii/ nivelul impunerii (taxe vamale  protecti  protectionis oniste te - care care urmar urmaresc esc imbunata imbunatatire tireaa

 balantei  balantei comercia comerciale, le, motiv motiv pentru pentru care au, de obicei, un nivel foarte ridicat, urmarindu-se in  primul  primul rand reducerea reducerea fortei fortei concu concurent rentiale iale a marfurilor importate si, implicit, protejarea economiei interne de concunreta straina, si taxele vamale cu caracter fiscal - pentru obtinerea de venituri la bugetul statului, care au in general un nivel redus, singurul scop al acestora fiind obtinerea de venituri la buget), - modul de percepere al taxei vamale: - taxe vamale specifice - cand se percep  pe unita unitatea tea de masur masuraa fizica fizica a marfuril marfurilor  or  importate sau exportate (bucata, tona, mertru cub, s.a.) si se stabilesc sub forma unei cifre/ sume absolute in moneda tarii respective (de aceea practicarea lor este foarte greoaie si complexa presupunand existenta unui tarfi vamal foarte complex, permanent cu cerinta de a fi revizuit, fapt pentru care acest tip de taxe vamale nu sunt prea raspandite in practica cu toate ca ele inlatura posibilitatea frustrarii statului de drepturile legale de vama intrucat taxa vamala se raporteaza la unitatea de masura fizica a marfii importate, volumul incasarilor nefiind influentat de variatiile de pret ci numai de volumul fizic al marfurilor importate - datorita lipsei de influenta

a preturilor, acest tip de taxa vamala, are un efect  protecti  protectionis onistt super superior ior celor celor ad valorem) valorem),, - ad valorem - cand se aplica sub forma unei cote procentuale raportate la valoarea vamala a marfii importate, de obicei, dar si asupra celor exportate, valoarea vamala fiind exprimata in moneda nationala a tarii importatoare, calculandu-se prin transformarea  pretului  pretului marfii marfii importat importatee expri exprimat mat intr-o intr-o valuta valuta straina, in moneda nationala la un curs agreat (sunt cele mai vechi tipuri de taxe cunoscute  prezenta  prezentand nd avantajul avantajul ca sunt sunt foarte foarte usor usor de stabilit, neimplicand elaborarea unui tarif vamal elaborat dar avand inconvenientul ca aceste taxe sunt sensibile la variatiile preturilor marfurilor  importate fiind necesare introducerea unor taxe suplimentare la produsele caror preturi au scazut sau prin perceperea alaturi de taxa vamala ad valorem a unor taxe specifice pe o perioada limitata de timp - prezinta si dezavantajul capacitatii de "manipulare" al taxelor platite prin declaratiile intentionat subevaluate cu privire la valoarea marfurilor) si - mixte - cand se percep ca adaos la cele ad valorem, atunci cand acestea nu sunt suficient de protectioniste, pe langa taxa vamala ad

valorem percepandu-se o taxa vamala specifica cand preturile inregistreaza scaderi impotante. - modul de fixare/ stabilire al taxei vamale: - taxele vamale autohtone/ generale - de regula mai ridicate (de multe ori sunt  prohibitive), stabilite de stat in mod independent si nu pe baza de intelegeri cu alte state, percepute asupra marfurilor provenite din tarile cu care statul respectiv nu aplica clauze, etc, constituindu-se ca cele mai puternice bariere tarifare, - taxele vamale conventionale/ contractuale - fixate de stat prin intelegerea cu alte state cu care isi acorda reciproc clauze s.a., fiind mult mai reduse decat cele autohtone, fiind in general obiectul negocierilor tarifare in cadrul GATT respectiv OMC. - taxele vamale preferentiale/ de favoare stabilite la un nivel redus, comparativ cu restul taxelor vamale, aplicate tuturor sau numai anumitor marfuri importate din anumite tari, fara a se extinde asupra marfurilor identice provenite din alte tari, - taxele vamale de retorsiune/ de raspuns - aparute, de regula, ca raspuns la politica comerciala neloiala a altui stat, motiv pentru care

se remarca a fi taxe vamale antidumping,  percepute de catre stat peste taxele vamale obisnuite, pentru a anihila efectele antidumpingului si taxe vamale compensatorii,  pentru a inlatura efectele subventionarii exporturilor sau ale primelor de export - ele au un nivel prestabilit, in sensul ca nu pot depasi un anumit nivel, respectiv taxele antidumping nu pot depasi marja de dumping, adica diferenta dintre  pretul international si pretul de dumping sau nivelul subventiei de export, al primei de export, s.a. - de aceea se aplica numai dupa o procedura de ancheta prin care sa se dovedeasca politica neloiala care a determinat aplicatia acestui tip de taxe, taxele de retorsiune avand o dubla natura, tarifara si netarifara. Tariful vamal. Tariful vamal este un catalog care cuprinde nomenclatorul produselor supuse impunerii vamale si taxele vamale percepute asupra fiecarui produs sau grupa de produse in  parte. Ca regula generala in acest catalog sunt cuprinse si produsele scutite de impunere vamala la importul sau exportul lor pe teritoriul vamal al tarii respective.

Clasificarea marfurilor in tarifele vamale s-a facut si se face in raport cu o serie de criterii: alfabetic, in functie de originea marfurilor  (produse vegetale, animale, minerale), in functie de gradul de prelucrare (materii prime, semifabricate, produse finite) sau de o combinatie de criterii, tinandu-se seama de toate criteriile mentionate anterior. In decembrie 1950 a fost adoptat Nomenclatorul Vamal de la Bruxelles (NVB - numit in prezent  Nomenclatorul Consiliului de Cooperare Vamala  NCCV) accptat de peste 140 de tari. Criteriul de clasificare in cadrul NCCV este gradul de  prelucrare al marfurilor, combinat cu originea lor. Nomenclatorul cuprinde 1097 pozitii repartizate in 99 de capitole si 21 de sectiuni. Tot in 1950 Biroul de Statistica ONU a facut o clasificare similara numita tip standard. In 1983 a fost adoptata Conventia Internationala privind sdistemul armonizat de descriere si codificare a marfurilor supuse impunerii vamale, care va inlocui treptat celelalte sisteme de clasificare si la care au aderat peste 100 de state (acest sistem este ceva mai detaliat decat celelalte si prezinta o serie de avantaje pe linia derularii schimburilor  comerciale internationale).

Tarifele vamale pot fi simple, sau cu o singura coloana de taxe vamale pentru toate  produsele supuse impunerii vamale, indiferent de  provenienta lor (taxe conventionale), si compuse, cu doua sau mai multe coloane si in care se trec diferentiat, pe marfuri si pe tari de provenienta, taxele vamale autonome, conventionale si  preferentiale. Pe baza tarifelor vamale productia interna  poate fi protejata impotriva concurentei straine, se pot negocia concesii in domeniul politicii vamale sau se pot institui discriminari in relatiile cu anumite state. Concesiile vamale pot imbraca forma reducerilor directe de taxe vamale, mergand pana la eliminarea lor completa, forma consolidarii acestora, adica a mentinerii lor la nivelul existent pe o perioada de timp determinata. In cadrul negocierilor tarifare se pot aplica mai multe metode de reducere a taxelor  vamale cum sunt: metoda reducerii directe a taxelor vamale, fie "produs cu produs", fie "tara cu tara", specifica tratatelor bilaterale, metoda reducerii lineare si reciproce, care presupune reducerea tuturor taxelor vamale cu acelasi  procent si este specifica tratatelor multilaterale dar aceasta problema nu rezolva insa problema

disparitatilor tarifare, adica a reducerii diferentei dintre nivelul taxelor vamale ale mai mutor tari  pentru acelasi produs, metoda amortizarii taxelor  vamale, potrivit careia reducerea este cu atat mai mare cu cat acestea sunt mai ridicate.  Protectia vamala. Efectul protectionist al tarifelor vamale imbraca doua forme: - protectia nominala/ taxe vamale nominale vizeaza valoarea intregului produs supus impunerii vamale si este exprimata de taxele vamale inscrise in tarifele vamale oficiale ale statelor, date publicitatii si, de regula, are valori mai mici decat cea efectiva (nivelul taxelor  vamale nominale percepute la importul de marfuri este diferit de la un produs la altul, de la o grupa de produse la alta, nivelul impunerii vamale fiind direct proportional cu gradul de  prelucrare al marfurilor), - protectia efectiva - vizeaza valoarea nou creata si incorporata in produsul supus impunerii vamale (manopera, etc.). Taxele vamale nominale publicate in tarifele vamale oficiale ale statelor indica nivelul  protectiei nominale, in timp ce protectia aplicata

numai asupra valorii adaugate in produsul supus impunerii vamale, obtinut in procesul de  productie pe plan intern reprezinta protectia efectiva. Rata protectiei efective se calculeaza dupa formula: Te = 100 x (Tf x Vf - Tm x Vm)/ (Vf - Vm) unde Te - taxa vamala efectiva (rata protectiei efective), Tf - taxa vamala nominala perceputa asupra produsului finit importat, Tm - taxa vamala nominala perceputa asupra materiei  prime importate, Vf - valoarea vamala a  produsului finit, Vm - valoarea vamala a materiei  prime. Protectia efectiva variaza direct  proportional cu nivelul taxei vamale percepute asupra produsului finit si cu nivelul dispersiei tarifare (diferenta dintre nivelul taxelor vamale  pe grupe de produse integrate pe verticala, in functie de gradul lor de prelucrare) si invers  proportional atat cu nivelul taxei vamale  percepute asupra materiilor prime care intra in componenta produsului respectiv, cat si cu  ponderea valorilor nou adaugate in componenta  produsului finit.

Tariful vamal al unei tari se aplica la toate marfurile care fac obiectul importurilor dar  la importurile cu tarile cu care sunt intretinute relatii comerciale pe baza unor conventii sau intelegeri internationale aplicarea taxelor vamale se va face potrivit acestora. Guvernul, la propunerea Ministerului Finantelor si ale Ministerului Comertului, poate aproba taxe reduse sau exceptari de la plata taxelor vamale. In acveleasi conditii pot fi instituite suprataxe vamale de import, cu caracter  temporar, in cazul in care, anumite importuri,  prin cantitatile sau conditiile de realizare, produc sau ameninta cu producerea unyui prejudiciu grav producatorilor interni ai unor produse similare sau produse direct concurente. Aceste suprataxe se vor aplica pana la eliminarea influentelor negative avute in vedere la instituirea lor. Tariful vamal al Romaniei clasifica marfurile potrivit NCCV de la Bruxelles, incadrarea marfurilor in nomenclatura folosita  pentru tariful vamal de import efectuandu-se in conformitate cu Regulile generale pentru incadrarea in nomenclatura vamala, precum si cele de stabilire a originii marfurilor. Clasificarea

marfurilor in acest tarif vamal se detaliaza de la 6 la 8 cifre, are 97 de capitole si 21 de sectiuni si are "anexat" un Ghid de utilizare care cuprinde  prevederi legate de de tariful vamal de import, reguli de interpretare a nomenclaturii sistemului armonizat, reguli generale de stabilire a asigurarii  bunurilor, acorduri multilaterale si regionale de comert (Acordul European si Acordul Interimar  incheiate cu Comunitatile Europene, Acordul de comert liber incheiat cu tarile membre AELS, Acordul privind sistemul global de preferinte comerciale intre tarile in curs de dezvoltare SGPC, protocolul privind preferintele comerciale intre tarile in curs de dezvoltare sau Protocolul celor 16, etc.). Acest ghid cuprinde 7 coloaneL  prima coloana cuprinde taxele vamale de import (conventionale), a doua coloana cuprinde taxa vamala care se percepe (tot conventionala), a treia cuprinde taxele vamale care se percep la importurile din Uniunea Europeana, a patra cuprinde taxele vamale care se percep de la tarile membre AELS, a cincea coloana cuprinde taxele si uimpozitele percepute de la tarile unde exista acorduri de liber schimb (cum sunt Cehia, Slovacia, etc.), a sasea coloana cuprinde taxele vamale percepute in relatiile cu tarile semnatare

SGPC si ultima coloana cuprinde taxele vamale  percepute pentru tarile semnatare ale Protocolului celor 16. Taxele vamale sunt  percepute ad valorem si se aplica la valoarea in vama a marfurilor importate, varsandu-se la  bugetul administratiei centrale de stat. Valoarea in vama se calculeaza pe baza pretului de import, transformat in lei la cursul de schimb stabilit si comunicat periodic de catre BNR, la care se adauga cheltuielile de incarcare/ descarcare si de manipulare conexe transportului marfurilor  importate, achitate pe parcursul extern, costul asigurarii precum si orice alte cheltuieli pe  parcurs extern. Romania fiind membra GATT, respecta  prevederile articolului VII din Acordul General,  precum si cele ale Codului Vamal adoptat la Runda Tokio (1979) la care a aderat, in ceea ce  priveste metodologia de evaluare a marfurilor  supuse impunerii vamale. Marfurile se considera introduse legal in tara, pe baza liberului de vama ce se acorda in scris, dupa indeplinirea conditiilor si efectuarea formalitatilor de vamuire, inclusiv incasarea taxelor vamale de import. Operatiunile de  primire temporara a marfurilor din strainatate pot

fi efectuate numai cu garantarea platii taxelor  vamale, iar aceasta se face de catre importator   prin depunerea la unitatea vamala a unei sume  banesti egala cu cuantumul taxelor vamale aferente bunurilor. Tariful vamal de import este unul dintre cele mai importante instrumente de politica comerciala, actinand ca un instrument menit sa sprijine procesele economice si indeplineste mai multe functii: este un instrument de politica comerciala coinexat la economia mondiala, este un instrument de protectie la nivelul a diferite ramuri sau sectoare de importanta economica sau strategica deosebita, are o functie fiscala (taxele vamale incasate fiind o sursa de venituri la  bugetul statului) si este un instrument de negociere bi sau multilaterala, prin care se pot obtine concesii de ordin tarifar care sa favorizeze si exporturile.

POLITICA VAMALA - note de seminar 1.Definitie: O componenta a politicii comerciale care cuprinde totalitatea relgementarilor si normelor emise de stat prin institutii abilitate care vizeaza intrarea sau iesirea in si din tara a marfurilor. 2.Instrumente de politica vamala: -legile,

codurile si regulamentele vamale -tarifele vamale -taxele vamale. 3.Obiectivele sistemului vamal: -protejarea intereselor  economice ale statului -elaborarea de statistici relevante despre activitatea de comert exterior -infaptuirea politicii fiscale a statului -incurajarea activitatilor de export prin diverse forme si mijloace. 4.Functiile impunerii fiscale: -functia fiscala -functia protectionista -functia de negociere. 5.Protectia vamala nominala: -vizeaza ansamblul intregului produs supus impunerii vamale -nivelul protectiei vamale nominale este dat de nivelul taxelor vamale inscrise in tariful vamal oficial -este direct proportionala cu gradul de prelucrare al marfurilor  importate. 6.Protectia vamala efectiva: -vizeaza nivelul impunerii vamale asupra valorii nou create si incorporate in produsul importat -masoara sporul de valoare nou creata pe unitate de produs in conditiile impunerii vamale fata de sporul de valoare nou creata pe unitate de produs in absenta impunerii vamale. 7.Clasificarea taxelor  vamale: -d.p.d.v. al scopului impunerii: 1.cu caracter fiscal 2.cu caracter protectionist.

-d.p.d.v. al obiectului impunerii: 1.de import 2.de export 3.de tranzit. -d.p.d.v. al modului de percepere: 1.ad valorem (%) 2.specifice (per unitate) 3.mixte (combinatie intre cele doua de mai sus). -d.p.d.v. al modului de stabilire sau fixare de catre stat: 1.autonome (generale) independent 2.conventionale (contractuale) intelegeri intre state 3.preferentiale (de favoare) 4.de retorsiune: - taxe anti-dumping - taxe compensatorii. 8.Tariful vamal definitie: Catalog care cuprinde nomenclatorul produselor supuse impunerii vamale, precum si taxele vamele percepute asupra fiecarui produs sau grupa de produse. Principalul instrument pentru reglementarea schimburilor comerciale externe (art. XI GATT). 9.Clasificarea marfurilor in tarifele vamale criterii: -originea marfurilor -gradul lor de prelucrare -o combinatie a celor doua criterii. Politica tarifara reprezinta un ansamblu de reglementari de natura publica, prioritar cu caracter fiscal, pentru a controla bunurile care trec graniþa vamala a statului respectiv. k3k14kt Funcþiile politicii vamale:

1.Functia fiscala (colectarea de venituri la bugetul statului) 2.Functia protecþionista 3.Functia de negociere  Aplicarea regimului vamal presupune respectarea urmatoarelor operaþiuni: -controlul bunurilor si al mijloacelor de transport care trec granita vamala; -verificarea documentelor insotitoare ale fluxurilor comerciale (declaratia vamala dispozitia de transport si vamuire, etc.); -impunerea vamala, adica calculul si plata drepturilor vamale. Teritoriul vamal este spaþiul geografic in interiorul caruia se aplica acelasi regim vamal, aceeasi legislatie comerciala. Forme de restrangere a teritoriului vamal: -portul liber sau portul franco; -zona libera; -perimetrul liber; -antrepozite vamale: a.reale: -industriale -de stocaj b.nominale -zone economice speciale. Extinderea teritoriului vamal reprezinta aplicarea aceluiasi regim vamal pe teritoriul a 2 sau mai multe state.

Forme de extindere a teritoriului vamal: -uniunea vamala; -zona de liber schimb. Uniunea vamala reprezinta ansamblul teritoriilor comerciale a 2 sau mai multe state care decid ca: a.schimburile comerciale reciproce sa fie complet liberalizate; b.in relatiile comerciale externe cu terþii, sa practice o politica comerciala unica, comuna. Uniunile vamale sunt de 2 feluri: -perfecte (complete), care supun procesului de liberalizare toate produsele -imperfecte (incomplete). Zona de liber schimb este o forma a integrarii regionale care implica participarea a 2 sau mai multe state, care convin: -liberalizarea parþiala sau totala a schimburilor comerciale reciproce; -ca in materie de politica comerciala externa, fiecare þara sa-si pastreze autonomia. Efecte ale creerii de uniuni vamale si zone de liber schimb: a.crearea de comert; b.deturnarea (devierea) de comert. a.Crearea de comert reprezinta inlocuirea

unor surse de furnizare mai putin avantajoase din punct de vedere al costurilor de productie, cu altele mai eficiente, mai competitive din punct da vedere al costurilor de productie. Crearea de comert poate fi interna sau externa. b.Deturnarea de comert reprezinta inlocuirea unor surse de aprovizionare mai avantajoase ca si costurile de productie din afara uniunii vamale, cu surse de aprovizionare mai putin avantajoase ca si costuri de productie din interior, care devin mai eficiente ca pret, ca urmare a diferentei de tratament comercial intre furnizori. (1) Politica vamala este parte integranta a politicii externe si interne a statului. (2) Politica vamala urmareste asigurarea eficientei operatiunilor vamale, reglementarii schimbului de marfuri pe teritoriul vamal al Republicii Moldova, contributia la rezolvarea problemelor politice si comerciale privind protectia pietei interne si stimularea dezvoltarii economiei nationale, alte obiective stabilite de legislatie.

(1) Activitatea vamala se constituie din promovarea politicii vamale, asigurarea respectarii reglementarilor vamale la trecerea marfurilor, mijloacelor de transport si persoanelor peste frontiera vamala a Republicii Moldova, perceperea drepturilor de import si drepturilor de export, vamuirea, controlul si supravegherea vamala, din alte activitati de promovare a politicii vamale. (2) Activitatea vamala se desfasoara in conformitate cu normele si cu practica internationala. Republica Moldova participa la colaborarea internationala in domeniul activitatii vamale. (1) Teritoriul Republicii Moldova reprezinta un teritoriu vamal unic ce include teritoriul terestru, apele interioare, apele teritoriale si spatiul aerian de de-asupra acestora. (2) Pe teritoriul Republicii Moldova se pot afla zone libere si antrepozite vamale. Zonele libere si antrepozitele vamale sint parte a teritoriului vamal al Republicii Moldova (denumit in continuare teritoriu vamal), in care se aplica regimul vamal respectiv.

(3) Frontiera de stat a Republicii Moldova, perimetrul zonelor libere si al antrepozitelor vamale constituie frontiera vamala a Republicii Moldova (denumita in continuare frontiera vamala). (1) Legislatia vamala este constituita din prezentul cod, din Legea cu privire la tariful vamal, din alte acte normative si acorduri internationale in domeniul vamal la care Republica Moldova este parte. (2) Activitatea vamala se desfasoara in conformitate cu legislatia care este in vigoare la data la care organul vamal a primit declaratia vamala si alte documente, cu exceptia cazurilor prevazute de legislatie. In cazul trecerii ilegale de marfuri si mijloace de transport peste frontiera vamala, se aplica legislatia vamala in vigoare la momentul trecerii de facto a acestor bunuri peste frontiera vamala. Autoritatea centrala de specialitate care exercita conducerea efectiva a activitatii vamale in Republica Moldova este Serviciul Vamal.

TAXELE, TARIFELE SI REGLEMENTARILE VAMALE – INSTRUMENTE ALE POLITICII VAMALE Acest capitol isi propune clarificarea termenilor vamali din punct de vedere fiscal, prezentarea terminologiel vamale pentru „a putea vorbi aceeasi limba cu vamesii din strainatate si, nu in ultimul rând, aprofundarea legistatiei vamale. 1.1. Taxele vamale Taxa vamala reprezinta un impozit indirect perceput de catre stat asupra marfurilor, în momentul în care acestea trec granitele vamale ale tarii respective. Taxele practicate de o anumita tara, indiferent de felul lor, sunt trecute întrun tabel (sau catalog, dupa unii autori) care poarta numele de tarif. În tariful vamal sunt specificate, pentru fiecare categorie de produse sau produse individualizate, taxele vamale care se aplica.

1.1.1 Clasificarea taxelor vamale Taxele vamale se pot clasifica din mai multe puncte de vedere (schema II) obisnuite ÎN FUNCTIE DE TAXE VAMALE DE IMPORT suprataxe -- OBIECTUL TAXE VAMALE DE EXPORT IMPUNERII TAXE VAMALE DE TRANZIT TAXE VAMALE FISCALE -- DUPA TAXE VAMALE PROTECTIONISTE (PROHIBITIVE) SCOPUL LOR TAXE VAMALE PREFERENTIALE TAXE VAMALE DE RETORSIUNE (DE RASPUNS) TAXE VAMALE SPECIFICE TAXE TAXE VAMALE AD VALOREM VAMALE -- DUPA MODUL TAXE VAMALE ALTERNATIVE DE PERCEPERE TAXE VAMALE SEZONIERE TAXE VAMALE COMPUSE (MIXTE) ÎN FUNCTIE DE TAXE VAMALE

AUTONOME -- MODUL DE STABILIRE TAXE VAMALE CONVENTIONALE Dupa forma lor de exprimare, taxele vamale pot fi de trei feluri: ad valorem, specifice si compuse. În functie de nivelul lor, taxele vamale de import, mentionate în tariful vamal national sau de grup, pot fi: taxe vamale în conditia clauzei natiunii celei mai favorizate (conventionale), taxe vamale autonome si taxe vamale preferentiale. A. În functie de obiectul impunerii, taxele vamale se clasifica în: - taxe vamale de import - sunt impozite percepute de stat asupra marfurilor straine la intrarea lor într-o anumite tara. Ele constituie mijlocul principal al protectionismului vamal din tarile capitaliste. Tot din aceasta categorie de taxe fac parte si suprataxele vamale. Acestea

pot fi introduse în cazuri bine  justificate, de exemplu, situatiile de dezechilibru în balanta de plati. Aceste taxe se introduc pe o perioada limitata si trebuie eliminate imediat ce dispar cauzele introducerii lor. De exemplu, suprataxele trebuie introduse asupra produselor importate din toate tarile, respectiv, acestea nu trebuie sa aiba un caracter discriminatoriu. Pentru a exclude riscul ca întreprinderile comerciale de stat sa aplice în practica o politica comerciala bazata pe alte considerente decât comerciale, legate direct de pret, de calitate etc., statutul G.A.T.T. prevede (articolul XVII) ca partile contractante sa practice prin aceste întreprinderi numai operatiuni fondate pe criterii comerciale; - taxe vamale de export - se percep de catre stat asupra marfurilor ¬indigene la exportul lor în strainatate. Aceste taxe nu au o raspândire prea mare în tarile capitaliste si se aplica mai ales la

acele categorii de marfuri pentru care tara respectiva este principalul exportator pe piata mondiala si doreste fie sa obtina un venit suplimentar, fie sa ridice pretul la produsele respective pe piata mondiala. De asemenea, aceste taxe se aplica si asupra marfurilor al caror export doresc sa-l limiteze tarile respective (de exemplu, în scopul mentinerii in tara a unor materii prime pentru a fi prelucrate si exportate sub forma de produse finite, încurajându-se, în felul acesta, dezvoltarea anumitor ramuri industriale); - taxe vamale de tranzit - se percep de catre stat asupra marfurilor care trec pe teritoriul vamal al tarii respective. Nici aceste taxe vamale nu au o raspân-dire prea mare sau, daca se percep, ele nu sunt prea ridicate,  întrucat, în general, tranzitul aduce venituri însemnate tarilor prin care trec marfurile straine spre tarile

importatoare, ca urmare a folosirii cailor ferate sau a altor mijloace de transport, a porturilor, a depozitelor din tara prin care tranziteaza. Sistemului vamal al Republicii Moldova îşi are începuturile imediat după proclamarea independenţei şi suveranităţii ţării noastre la 4 septembrie 1991, odată cu intrarea în vigoare a Decretului Preşedintelui nr.189 din 03.09.91 „Cu  privire la subordonarea instituţiilor vamale situate pe teritoriul Republicii Moldova". Actul normativ dispunea trecerea tuturor structurilor  vamale din teritoriu sub gestiunea Guvernului Republicii Moldova, compuse la acel moment din vama

Ungheni, vama Leuşeni şi vama internă Chişinău. Primul Cod vamal - actul legislativ de bază care reglementează principiile organizatorice şi de activitate ale

sistemului vamal a fost adoptat la 09.03.93. Noua redacţie a Codului vamal a fost adoptată la 20 iulie 2000. Din luna octombrie anul 1994 Republica Moldova a devenit membru cu drepturi depline a Organizaţiei Mondiale a Vămilor. Serviciul Vamal al Republicii Moldova este organul administraţiei publice centrale subordonat Ministerului Finanţelor care asigură securitatea economică a statului,

 promovează politica vamală şi conduce nemijlocit activitatea vamală în Republica Moldova. Serviciul Vamal este un organ de drept, cu statut de persoană  juridică, dispune de ştampilă cu Stema de Stat a Republicii Moldova, activează conform  principiului de instituţie  bugetară finanţată din bugetul de stat, dispune de mijloace (fonduri) speciale, precum şi de resurse financiare obţinute de la activitatea unităţilor din subordine aflate la autogestiune.

Misiunea Serviciului Vamal constă în promovarea politicii vamale cu scopul asigurării securităţii economice a statului  prin facilitarea comerţului, securizarea traficului internaţional de mărfuri şi mijloacelor de transport, asigurarea respectării reglementărilor vamale,  perceperii drepturilor de import şi export, lupta împotriva fraudelor vamale, dezvoltarea unei administraţii profesioniste şi transparente, care implementează standarde internaţionale în vederea

simplificării procedurilor de vămuire şi protejează societatea aplicând uniform şi imparţial legislaţia vamală. Serviciul Vamal asigură în corespundere cu standardele internaţionale securitatea economică a statului, facilitează comerţul în colaborare cu societatea civilă şi mediul de afaceri, întru sporirea comerţului extern şi crearea unui climat favorabil pentru atragerea investiţiilor.

Utilizator:PaulFCB

De la Wikipedia, enciclopedia liberă COMERT INTERNATIONAL CURS 5 - POLITICA COMERCIALA ISTRUMENTE SI MASURI FOLOSITE PE PLAN INTERNATIONAL CURS 5 COMERT INTERNATIONAL POLITICA COMERCIALA ISTRUMENTE SI MASURI FOLOSITE PE PLAN INTERNATIONAL

Economia politica, politica economica si politica comerciala sunt confundabile, din punct de vedere etimologic, pentru neinitiati, dar sunt foarte diferite din punctul de vedere al continutului lor. Economia politica a fost titulatura stiintei economice cunoscuta pe plan international ca “economics”, termen care, desi e inteles, pentru romani este intraductibil. Economia politica este, de fapt, un studiu stiintific care incearca

sa construiasca legi economice cu valabilitate generala, analizand date, formuland si testand diverse teorii asupra relatiilor dintre diferite fenomene ale vietii social-economice. Politica economica, spre deosebire de “economics”, reprezinta, de fapt, totalitatea mijloacelor prin care un guvern incearca sa reglementeze sau sa modifice situatia economica a unei natiuni, sa stabileasca obiectivele urmarite prin acea politica economica.

Scopul principal al unei politici economice depinde de grupul de persoane in beneficiul caruia este promovata politica economica respectiva. Politica economica, in tarile democratice, este orientata, in general, pentru: * mentinerea unui grad cat mai mare si mai stabil de ocupare a fortei de munca; *

asigurarea unei cresteri a standardului de viata national; * evitarea inflatiei si tinerea acesteia sub control; * urmarirea stabilitatii balantei de plati; * urmarirea realizarii unei cat mai corecte

redistribuiri a venitului national real, prin sistemul de taxare subventionare; * reducerea situatiilor de monopol pe care diversi agenti economici le detin intr-o economie.

POLITICA COMERCIALA: DEFINIRE, OBIECTIVE, FUNCTII

Politica comerciala este o parte componenta a politicii economice a unui stat, care vizeaza sfera relatiilor  economice externe ale acestuia. Ca si politica economica, este atributul fiecarui stat. Politica comerciala reprezinta totalitatea reglementarilor adoptate de un stat cu caracter  administrativ, juridic, fiscal, bugetar, financiar, valutar  etc., in scopul promovarii sau restrangerii schimburilor  comerciale externe si a

protejarii economiei nationale de concurenta straina. Pentru ca relatiile economice externe sunt un factor  important al cresterii economice, principalul obiectiv, pe termen lung, pe care statele il urmaresc cu ajutorul instrumentelor si masurilor de politica comerciala este stimularea dezvoltarii economiei nationale si protejarea acesteia de concurenta straina.

Drept urmare, politica comerciala a fiecarui stat trebuie sa indeplineasca trei functii principale: 1. promovarea relatiilor economice externe, adica impulsionarea exporturilor; 2. protejarea economiei nationale de concurenta straina, ceea ce presupune reglementari si

controlul asupra importurilor; 3. urmarirea pentru a realiza un echilibru dinamic in balanta comerciala si balanta de plati, concomitent cu sporirea rezervei valutare a statului.

Din aceste obiective pe termen lung se desprind mai multe obiective pe termen scurt si mediu: *

perfectionarea structurii schimburilor comerciale externe; * fie restrangerea, fie stimularea comertului cu anumite produse sau grupe de produse; * orientarea geografica a fluxurilor comerciale internationale:

restrangerea acestor fluxuri cu unele tari si dezvoltarea lor cu altele; * imbunatatirea raportului de schimb prin sporirea puterii de cumparare a exportului.

Toate aceste obiective sunt diferite de la stat la stat, in functie de conditiile interne si internationale. In perioada postbelica, in conditiile in care

interdependentele economice internationale sau adancit, o reglementare a relatiilor economice intre state a devenit obiectiva, reglementare prin care s-a urmarit coordonarea modului de actiune a statelor in domeniul politicii comerciale. Ca urmare, in afara unor  reglementari a relatiilor  economice dintre state, in cadru bilateral, regional sau subregional, apare tendinta de multilateralizare a relatiilor economice externe prin intermediul unor 

acorduri ce au incercat sa codifice anumite principii si reguli, in ceea ce priveste folosirea diferitelor  instrumente si masuri de politica comerciala in relatiile reciproce. In acest domeniu, pentru sistemul comercial mondial, o activitate specifica a dezvoltat Acordului General pentru Tarife si Comert (GATT) care, de la 1 ianuarie 1995, a devenit Organizatia Mondiala a Comertului (OMC).

Pana la aparitia OMC, in practica relatiilor comerciale externe s-a aratat ca multe state au elaborat si aplicat diverse instrumente de politica comerciala tot mai variate, prin care au incalcat chiar diverse reglementari si statuari, urmare a anumitor  acorduri privind folosirea acestor instrumente in relatiile economice reciproce, in acelasi timp cu promovarea unor puternice tendinte de regionalizare a schimburilor.

In domeniul politicii comerciale, in general, se actioneaza cu ajutorul a trei categorii principale de instrumente si masuri: 1. masuri de natura tarifara (vamala); 2. masuri de natura netarifara, inclusiv paratarifara; 3.

masuri de natura promotionala (de promovare si stimulare).

Primele doua categorii se refera la import, iar ultima vizeaza exportul. 1. SISTEMUL VAMAL DIN ROMANIA

Măsurile pe care Guvernul României le va promova în ceea ce priveşte politica vamală a României pornesc de la funcţiile de bază pe care instituţia vamală le îndeplineşte în contextul procesului de integrare a României în Uniunea Europeană.  În timp ce funcţia fiscală a vămii se redimensionează, funcţiile de facilitare a comerţului precum şi de protejare a cetăţenilor din spaţiul comunitar, dată fiind poziţionarea

noastră la graniţa exterioară Uniunii Europene, îşi vor spori  în mod semnificativ importanţa. Disfuncţiile existente, care afectează bugetul de stat şi mediul de afaceri, urmează să fie înlăturate prin accelerarea măsurilor de reformă instituţională şi legislativprocedurală:  – includerea autorităţii vamale în administraţia fiscală centrală, ca organ executiv autonom al Ministerului de Finanţe;  – atribuirea de noi competenţe autorităţii vamale pe linia administrării şi a altor categorii de impozite, cu precădere a accizelor, a TVA-ului ş.a., ceea ce va duce la creşterea gradului de colectare a acestor impozite, prin dispariţia unor  verigi administrative şi simplificarea procedurilor de constatare, calculare, încasare şi urmărire a creanţelor  bugetare;  – legiferarea unui nou Cod şi Regulament vamal român complet

armonizat

cu

acquis-ul

comunitar;

 – generalizarea procedurilor simplificate de vămuire, aplicabile agenţilor economici cu volume de activitate,

active,

investiţii

şi

personal

angajat

semnificative,

personalul eliberat putând fi focalizat pe activităţile de depistare a evaziunii, a traficului ilicit de frontieră etc.;  – punerea imediată la dispoziţia agenţilor economici în formă tiparită sau în format electronic a Tarifului vamal integrat român, instrument necesar în vederea înlăturării aplicării arbitrare a legii de către personalul vamal şi reducerii

corupţiei;

 – eliminarea corupţiei din sistemul vamal prin reorganizarea activităţii regionalelor vamale, regândirea întregului sistem al competenţelor acesteia, inclusiv în materia eliberării diferitelor autorizaţii cerute în exces de legislaţia în vigoare, precum şi prin crearea unui mecanism transparent de stimulare materială a personalului vamal combinat cu pregatirea

profesională

intensivă;

 – regândirea sferei de competenţă a tuturor autorităţilor  statului care îşi desfăşoară activitatea în punctele de trecere a frontierei; adoptarea şi în această privinţă a modelelor performante ale vămilor statelor membre ale Uniunii Europene, prin stabilirea unor atribuţii ferme

referitoare la subordonare, cooperare şi colaborare;  – înfiinţarea unei Şcoli naţionale a autorităţii vamale, prin care să se creeze posibilitatea selectării şi pregătirii corespunzătoare a personalului vamal, precum şi creării unui

corp

profesionist

vamal

de

elită;

 – elaborarea în domeniul reglementării a procedurilor de intervenţie în situaţia derulării operaţiunilor vamale cu mărfuri pirat, conform reglementărilor comunitare şi cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală legate de comerţ;  – îmbunătăţirea infrastructurii vamale prin optimizarea comunicaţiilor şi asigurarea protecţiei datelor din sistemul informatic

comunitar

de

urmărire

a

tranzitului;

 – continuarea investiţiilor în securizarea frontierelor de Nord şi Est pentru a finaliza lucrările începute anterior în sedii de birouri vamale, modernizarea celor existente şi dotarea cu echipamente

de

detecţie

şi

control;

 – intensificarea cooperării autorităţile vamale cu celelalte instituţii competente pentru culegerea de informaţii,