PNEUMOLOGIE C1 - Notiuni de anatomie si fiziologie ale aparatului respirator Plamanii prezinta o structura complexa din parenchim si conducte aeriene si sunt divizati in lobi,segmente,lobuli si conducte aeriene (trahee,bronhii,bronhiole) Lobi sunt 3 pe dreapta,2 pe stanga,sunt formati din segmente si lobulisi despartiti de tesut conjunctiv Lobuli=unitati mici pulmonare Alveola=unitatea cea mai mica a parenchimului pulmonar si defineste elementul functional al plamanului Notiuni de anatomie si fiziologie ale aparatului respirator Alveola are aspectul unui sac microscopic in care aerul atmosferic este pus in contact cu sangele pentru efectuarea schimburilor gazoase respiratorii Functia principala a plamanului este de a aproviziona organismul cu oxigenul necesar si de a elimina in acelasi timp dioxidul de carbon si vapori de aer in mediul extern Acesta defineste schimbul de gaze respiratorii dintre mediul extern si celulele organismului Semiologia aparatului respirator Afectiunile respiratorii produc manifestari variate,reprezentate de doua mari categorii 1 .Manifestari subiective si functionale=care constau din tulburarile resimtite de bolnav (durere toracica,dispnee,tuse,expectoratie,hemoptizie,vomica 2.Manifestari obiective =cele constatate si obtinute de medic prin examenul clinic, de laborator,radiologic,punctii etc Aceste manifestari obiective pot fi locale si generale Manifestari subiective-durerea toracica Durere toracica=obisnuit defineste o suferinta a pleurei ,mai rar a plamanului Durerea poate avea origine locala ,are ca mecanism de producere iritatia nervilor locali prin procese patologice care intereseaza pleura Rar este de origine pulmonara ,in afectiuni severe cum sunt procesele inflamatorii,sau procese mecanice constand in compresia pulmonara A. Durerea toracica Poate fi detereminata si de procese de la distanta ,cum sunt procesele vertebrale sau abdominale,frecventa mai ales in afectiuni inflamatorii si mai ales tumorale. Etiologia durerii toracice 1. afectiuni parieto-toracice=constand in cancer osos,reumatism,spondiloza,tuberculoza vertebrala,inflamatii osoase banale etc 2.durere toracica de origine abdominala=frecventa in afectiuni ale colonului ,in colecistopatii,in afectiuni splenice si intero-anexiale. Caraterele durerii toracice 1.Intensitatea durerii - durere atroce,socanta,prezenta in infartul pulmonar si in penumotorax - Durere toracica cu caracter de arsura in herpes zoster - Durere sub forma de junghi ,este localizata intr-un punct sau o zona limitata si este frecventa in procesele inflamatorii ca pneumonie ,congestii pulmonare,tumori pulmonare Caraterele durerii toracice 2. Sediul durerii -poate sa fie localizat in zona mamelonara si se manifesta ca un junghi mamelonar,este frecventa in pneumonie -exista durere cu localizare la nivelul toracelui care produce oprirea respiratiei ,caracteristica in infartul pulmonar si in pneumotorax Valoarea semiologica a durerii toracice - Este relativa
Durerea in afectiunile aparatului respirator este un simptom nesigur,care reprezinta un semnal de alarma si obliga la examen pleuro-pulmonar B. Dispneea Dificultate in respiratie reprezentat de o respiratie modificata si anormala prin frecventa,ritm,intensitate si regularitate Etiologia dispneei 1.boli are aparatului respirator 2.boli ale aparatului cardio-vascular 3.boli ale sangelui si hemoglobinei 4.boli neurologice centrale 5.toxi-infectii alimentare 6.boli ale abdomenului si ale diafragmului Tipuri de dispnee 1.Dupa frecventa 1.dispnee rara =bradipneea frecventa in astmul bronsic 2.dispnee cu ritm accentuat=polipneea,defineste modificarea cea mai comuna a respiratiei si care este frecventa in toate bolile aparatului respirator :inflamtorii,pneumonii,bronhopneumonii,infartul de miocard 3.dispnee dezordonata –in special de origine centrala ,care tradeaza o afectare a centrilor respiratori,consecinta ale unor tumori,encefalite,intoxicatii grave cu alcool. 2.In raport cu conditiile de producere 1.dispnee de efort ,care indica o tulburare respiratorie 2. dispnee de decubit –demonstreaza o insuficienta cardiaca stanga Valoarea semiologica a dispneei - Este importanta intrucat reprezinta un simptom de alarma care demonstreaza o insuficienta a aparatului si cardio vascular C. Tusea Act reflex voluntar care are drept rezultat expulzarea aerului precum si a mucozitatilor ,a expectoratiei sau a corpurilor straine . Tusea defineste un act nervos automat,un reflex patologic de aparare Centrul reflexului este localizat in bulb in vecinatatea centrilor respiratorii Etilogia tusei Cauzele tusei sunt multiple ,originea ei poate fi: 1.respiratorie-cea mai frecventa,fiind determinata de laringite,traheite,bronsite,pleurite etc 2.extrarespiratorie –este mai rara si poate proveni de la inima ,amigdale,abdomen,sau scoarta cerebrala.De asemnea,emotia determina o tuse extrapulmonara Clasificarea tusei a.Dupa caracterul tusei Tuse ragusita,tuse latratoare,umeda,uscata etc Tusea ragustita este o tuse surda ,determinata in special de laringe si neoplasm laringial Tusea latratoare este specifica copiilor Tusea bitonala este frecventa in afectiunile aortei,ale tiroidei Tusea uscata este frecventa in afectiunile bronsice ,in pleurezii,in tumori pulmonare Tusea convulsiva urmata de varsaturi alimentare =tusea emetizanta b.Dupa conditiile si momentul producerii Tusea de efort –emfizem pulmonar,astm bronsic Tusea vesperala-origine cardiaca Tusea matinala –apare inastm bronsic,in tabagism Valoarea semiologica a tusei - Este apreciabila,tusea are valoare de simptom in diagnosticul bolii
D. Expectoratia/sputa Defineste tot ceea ce se elimina pe gura prin tuse provenind din aparatul respirator Prin expectoratie se intelege atat actul de expulzie ,cat si produsele expulzate –sputa. Originea expectoratiei este de regula bronsica si pulmonara,rare ori poate fi extrapulmonara ,de la nivelul mediastinului Etiologia expectoratiei Boli inflamatorii si supurative ale aparatului respirator -bronsite,bronhopenumonii,neoplasme pulmonare Clasificarea a. Dupa aspectul expectoratiei Sputa mucoasa Sputa purulenta –in TBC avansat Sputa ruginie-pneumonie Sputa rozata gelationoasa cu aspect de peltea de coacaze-cancer pulmonar Sputa bruna-gangrena pulmonara Sputa hemoptoica b. Dupa cantitatea eliminata Cantitatea crescuta la 300-400 ml /24 h apare in bronsiectazii din cauza dilatarii bronsiilor,in TBC pulmonar,in abces pulmonar O varietate speciala a expectoratiei este vomica ,care defineste patrunderea in arborele respirator fie din plamani (vomica pulmonara) ,fie din pleura (vomica pleurala) , a unei colectii purulente. Vomica este frecvenat in abcesul pulmonar si in pleurezii c. Dupa miros Se cunosc variante de sputa cu miros fetid prezent in gangrena pulmonara si in abcesul pulmonar Sputa cu miros fad sau de pamant umed ,frecvent in supuratiile pulmonare Valoarea semiologica a sputei Este foarte importanta intrucat ne orienteaza asupra procesului patologica E. Hemoptizia Defineste eliminarea pe gura a sangelui provenit din aparatul respirator Frecvent hemoptizia este insotita de tuse Nu orice eliminare de sange pe gura este hemoptizie=gingivoragia,hematemeza Etiologia hemoptiziei Cauzele sunt numeroase si este frecventa in cancerul bronsic,in TBC pulmonar ,infart pulmonar,chisturi pulmonare,traumatisme Mai rar,cauza pot fi boli endocrine ,HTA,afectiuni hepatice,renale si boli infectioase
C2 - Examenul fizic/clinic al bolnavului pulmonar A doua etapa de studiu a patologiei aparatului respirator consta in examenul clinic al bolnavului ,examen ce cuprinde: 1.Inspectia 2.Palparea 3.Percutia 4.Auscultatia 1. Inspectia Prin aceasta metoda se consemneaza toate modificariel observate la bolnav ; 1.inspectie generala=sunt evidentiate o serie de modificari constand in cianoza,herpes labial,si care orienteaza catre o patologie respiratorie 2.inspectie specifica –prin care se urmaresc modificarile toracelui determinate de afectiuni ale cutiei toracice sau ale aparatului respirator :
-modificari de forma a toracelui -modificari ale miscarilor respiratorii ,ceea defineste inspectia dinamica Inspectia In mod normal la barbat respiratia este de tip abdominal,adica miscarile sunt mai ample la nivelul peretelui abdominal ,in timp ce la femei respiratia este de tip toracic ,miscarile sunt mai ample la nivelul peretelui toracic. Privind inspectia dinamica ,se retine ca functia respiratorie este de 14-18 respiratii /minut si ca inspiratia este mai ampla decat expiratia. Privind ritmul respirator se remarca o crestere a frecventei respiratorii in patologia care depaseste 18 respiratii/minut ,crestere cunoscuta sub denumirea de tahipnee sau polipnee,in timp ce scaderea frecventei sub 14 respiratii pe minut defineste bradipneea Tahipneea apare in unele stari fiziologice precum emotiile si efortul,dar si in stari patologice precum febra,infart cardiac,insuficienta respiratoie acuta Bradipneea apare in obstructia cailor aeriene-laringe,trahee,bronhii Obstructia cailor respiratorii tot prin inspectie se evidentiaza,precum si dispneea 2.Palparea Prin palparea toracelui se pot evidentia modificari generale globale ,precum si deformarea de origine vertebrala –cifoze,torace globulos,emfizematos,torace rahitic Deformatiile partiale,toracele asimetric care apare intr-o pleurezie masiva sau tumoare pulmonara ,precum si modificari ale elementelor constitutive ale A R ,cum sunt modificarile de piele-dezhidratata,umeda cu transpiratie,modificari ganglionare,adenopatiile ganglionare,axilare in special in boli infectioase si in cancer,modificari musculare,constand din muschi contractati care denota o leziune pulmonara sau pleurala. Contractura musculara reprezinta o afectiune pulmonara Prin palpare se fac aprecieri asupra activitatii functionale a toracelui,metoda eficienta prin aplicarea simterica a palmelor pe toracele bolnavului in timp ce acesta respira regulat ,astfel se aprecieaza amplitudinea respiratiei care poate fi scazuta in bronsite ,pleurezii,procese neoplazice,TBC. Prin palpare se poate inregistra o senzatie particulara ca o vibratie fina si care denota prezenta unei frecaturi pleurale ,aceasta apare in special in pleuritele uscate Se face apreciere privind transmiterea vibratiilor vocale ,punand bolnavul sa pronunte numarul 33 Prin aceasta manevra sunt detectate vibratiile vocale care pleaca de la corzile vocale,se transmit prin conductele aeriene la plaman si de aici la peretele toracic. Acestea definesc freamatul pectoral care in conditii patologice sufera modificari de intensitate,precum scaderea intensitatii in cazul tumorilor masive pulmonare si cresterea intensitatii in cazul pneumoniilor,al cancerelor pulmonare,in camerne care se comporta ca adevarate camere de rezonanta. 3.Percutia Defineste o metoda de investigatie care se bazeaza pe provocarea de vibratii in suprafata corpului si urmarirea rezonantei vibratiilor in functie de structurile subiacente Percutia se foloseste in principal pentru doua scopuri: 1.investigarea organelor toracice prin explorarea consistentei acestora ,care se deduce din vibratiile acustice provocate 2.delimitarea acestor organe Percutia -metoda percutiei digito-digitala Contraindicatii ale percutiei: bolnavul care a avut recent hemoptizie,cu dureri toracice,a bolnavilor agitati
Se urmareste calitatea sunetului produs : mai rezonant –cu cat cantitatea de aer din tesut este mai mare Clasificarea sunetelor 1.sunete mate=prezente in cazul organelor pline (ficatul ) Sunete sonore =prezente in cazul percutiei plamanului Sunete timpanice –ca de toba,prezente la percutia unor organe cu cantitati mari aeriene (stomac,intestin) In conditii patologice sonoritatea pulmonara poate prezenta modificari de sonoritate,de tonalitate si de intindere Sonoritatea poate fi modificata prin scadere sau crestere . Scaderea sonoritatii se numeste matitate si este reprezentata de un zgomot scurt ,fara rezonanta ,apare in procesele inflamatorii pulmonare,in neoplasm,in pleurezie. Cresterea sonoritatii pulmonare se numeste timpanism,se manifesta ca un zgomot de oala sparta si se datoreaza cresterii cantitatii de aer; apare frecvent in cavernele pulmonare si abcesul pulmonar Matitatea inlocuieste sonoritatea pulmonara atunic cand aerul a disparut dintr-o zona pulmonara sau cand exista prezenta de lichid in cavitatea pleurala ,in care matitatea devine absoluta . 4. Auscultatia Exploreaza si interpreteaza fenomenele acustice in interiorul corpului uman Se practica in doua moduri: 1.auscultatie imediata –se aplica urechea direct pe regiune 2.auscultatie indirecta –mediata,efectuata cu stetoscopul Apreciaza: 1.zgomotele normale respiratorii 2.transmiterea patologica a acestor zgomote normale 3.zgomote patologice supra-adaugate 4.tusea si vocea sonora Murmurul vezicular Este zgomotul respirator normal ,constituit din doua elemente: -zgomotul inspirator=mai tare si mai lung -zgomotul expirator =mai slab si cu o treime mai scurt decta cel inspirator Este produs prin curentul de aer circulant in conductele aeriene respiratoare Poate avea variatii fiziologice si patologice Variatii fiziologice ale murmurului vezicular -murmur mai accentuat in dreapta decat in stanga ,intrucat bronhia dreapta e mai groasa decat cea stanga Este mai accentuat la copii pentru ca peretele toracic este mai subtire. Este mai slab la batrani,la astenic,in adipozitatea crescuta a toracelui Variatii patologice ale murmurului vezicular Sufluri pulmonare care definesc zgomote resspiratorii particulare ce inlocuiesc respiratia Apar in pneumonii,bronhopneumonii,pleurezii etc Ralurile=zgomote pulmonare ce se suprapun peste murmurul vezicular Dupa origine -Raluri bronsice si alveolare Dupa timbru-raluri uscate (sonore) de origine bronsica si raluri umede sau buloase ,de origine alveolara Frecaturile pleurale=din frecarea foitelor pleurale in afectiunile de pleurita uscata ;se suprapun peste murmurul vezicular
C3 - Patologii ale aparatului respirator 1.Bronsita acuta Definitie B.A.=este o inflamatie acuta a mucoasei bronsice care afecteaza predilect bronhiile mari,mijlocii si traheea ,de aceea mai este cunoscuta si ca traheobronsita acuta. Etiologia bronsitei acute Cauza determinanta a acestei inflamatii este infectia si in principal cu germeni saprofiti ai cailor respiratorii,reprezentati de pneumococc,streptococc,staphilococc Si care devin patogeni in conditii favorizante precum frigul,praful,gaze toxice iritante,fum et Afectiunea poate fi provocata si de virusuri ,de factori alergici,dar poate fi prezenta si in alte afectiuni precum gripa,cancerul bronhopulmonar,TBC pulmonar si unele boli infectioase ca rujeola. Cauze predispozante atat locale cum sunt deviatiile de sept ,rinitele cronice Cauze favorizante generale precum alcoolismul,diabetul ,tabagismul,TBC pulmonar Patogenia bronsitei acute Mecanismul de producere consta dintr-un proces inflamator care determina edem,hiperemia (congestie,rosire )mucooasei cailor respiratorii Simptomatologia bronsitei acute Astepctul clinic este de rino-bronsita cu o evolutie in 3 faze: 1. O faza de catar rinofaringian care defineste o inflamatie a mucoasei rinofaringiene,cu congestia mucoasei tractului respirator ,ceea ce determina in principal senzatie de uscaciune si arsura a gatului ,usoara ascensiune termina si durere retro sternala Simtomatologia bronsitei acute 2. perioada de stare a bolii care evolueaza in doua faze: a) faza de cruditate care corespunde perioadei congestive a boli in care simptomul principal este tusea uscata,dureroasa,insotita de disfonie si jena la deglutitie La examenul clinic de auscultatie se percepe prezenta de raluri bronsice uscate,romflante si sibilante b)faza de coctiune sau faza productiva care corespunde perioadei de secretie a bolii in care simptomul predominant este tot tusea ,dar care devine umeda,insotita frecvent de expectoratie mucopurulenta Simptomatologia bronsitei acute Clinic la auscultatia bolnavului se percep raluri subcrepitante diseminate pe toata aria pulmonara 3. faza evolutiva ,este faza de vindecare dupa aproximatov 2-5 zile ,faza in care pot exista complicatii precum activarea unei tuberculoze pulmonare latente,bronhopneumonii etc Forme clinice de bronsita acuta Acestea sunt multiple,cea mai frecventa este bronsita acuta comuna Bronsita hemoragica Bronsita uscata care traduce o simpla congestie a mucoasei bronsice Tratamentul bronsitei acute 1.tratament igieno-dietetic care recomanda interzicerea alcoolului ,a tutunului,evitarea atmosferei cu praf, frig, fum 2.tratamentul curativ-are drept scop combaterea procesului inflamator ,in special la nivel local si include combaterea focarelor septice rinofaringiene si a celor de la nivelul sinusurilor prin aplicarea tratamentului antibiotic ,in special cu tetraciclina 2 g/zi sau cu penicilina ,in streptococc hemolitic. In faza de cruditate se procedeaza la calmarea tusei ,efectuata cu codenal,calmotusin,dionina,codeina
In faza de coctiune se fluidifica expectoratia prin tablete expectorante ,infuzie de tei ,bauturi calde la care se adauga tratamentul antipiretic cu acalor, aspirina etc 2.Bronsita cronica Definitie Reprezinta o inflamatie cronica a mucoasei care captuseste traheea si bronhiile ,dar in care inflamatia progreseaza treptat spre tesutul pulmonar Etiologia bronsitei cronice Se cunosc trei factori principali etiologici 1.factori infectiosi –reprezentati de germenii saprofiti (streptococ,pneumococ) si de germeni specifici ca bacilul koch 2.factori iritanti-reprezentati de pulberele vegetale sau minerale,de pulberele de carbune,ciment,tutun. 3. factori alergici-reprezentati de polen,praf,peri de animale Aspectul clinic al bronsitei cronice Tabloul clinic este sarac,debutul este marcat de prezenta mai multor bronsite acute repetate timp indelungat Bolnavul prezinta o tuse cronica –tusitor cronic Tusea este simptomul dominant si poate fi uscata sau umeda,usoara sau spasmodica,mucoasa sau mucopurulenta Tusea se asociaza cu o usoara dispnee,iar cand procesul evolueaza profund apare hemoptizia Examenul clinic al bolnavului de bronsita cronica Prin inspectie,palpare,percutie nu se evidentiaza nimic particular La auscultatie insa,apar raluri uscate ,romflante si sibilante precum si raluri umede subcrepitante Semne generale precum usoara ascensiune termica care nu depaseste 38-38,5 grade C,o alterare a starii generale,inapetenta,indispozitie. Intrucat afectiunea este insotita frecvent si de alte procese patologice ,bolnavul poate prezenta dispnee,cianooza,insuficienta ventriculara dreapta Examenul radiologic - Da informatii incerte Evolutia bolii Este cronica cu perioade de boala si de acalmie Da rare complicatii,daca nu e bine tratata apar epistaxisul si hemoptizia Forme clinice de boala Tuberculoza pulmonara Forma fetida a bronsitei cronice=gangrena bronsica Tratamentul bronsitei cronice 1. tratament igieno-dietetic constand din interzicerea alcoolului,a tutunului,scoaterea bolnavului din atmosfera de praf ,gaz,fum,frig,uneori impunandu-se schimbarea profesiei 2.tratament antiinfectios bazat pe izolarea,identificarea si stabilirea sensibilitatii la antibiotice a germenului izolat prin examen bacteriologic . Tratamentul consta in administrarea de tetraciclina 2 g/zi ,ampicilina 2-4 g/zi ,biseptol sau septrim 1 g/zi timp de 7 zile,continuat 2-3 saptamani Se adauga fluidifiante ale expectoratiei cu bisolvan,si intre crize inhalatii cu ape minerale sulfuroase (govora,slanic,caciulata )
C4 - Penumopatiile acute Penumonia pnumococica Pneumopatia acuta
Definitie=afectiune pulmonara inflamatorie si reprezinta condensari pulmonare prin procese inflamatorii neretractile. Clasficarea pneumopatiilor 1.penumopatii bacteriene cauzate in principal de pneumococ ,bacil koch etc 2.pneumopatii virotice care pot fi primitive si secundare ,care apar in rujeola,varicela,hepatita epidemica 3.Pneumopatii richetiene-febra Q 4.pneumopatii cauzate de protozoare –toxoplasma 5.pneumopatii micotice –produse de candidoza 6.pneumopatii cauzate de alti facturi precum uremiile,in urma radioterapiei etc Pneumonia pneumococica Definitie-afectiune infectioasa acuta pulmonara care se defineste prin urmatoarele caractere: 1.are ca etiologie pneumococul 2.anatomic afecteaza o zona apreciabila a plamanului ,fie un lob,fie un segment si determina un bloc de condensare masiva 3.din punct de vedere clinic prezinta un debut acut si o evolutie ciclica Alveolele pulmonare sanatoase si In pneumonie Pneumonie acuta Anatomie patologica-etapele de evoluti ale bolii 1.etapa de congestie alveolara-dureaza 1-2 zile Alveolele pulmonare sunt dilatate si pline cu un exudat sero-albuminos in care se gasesc hematii,leucocite si pneumococi 2.stadiul de hepatizare rosie-alveolele sunt pline cu unexudat cu numeroase hematii,ceea ce da plamanului aspectul de ficat Anatomie patologica-etapele de evoluti ale bolii 3.stadiul de hepatizarecenusie,in care plamanul macroscopic este de culoare cenusie si prezinta o consistenta dura ,uscata. 4.etapa de rezolutie a bolii ,cand este defavorabila defineste etapa de hepatizare galbena in care ficatul devine galben,moale,friabil. Penumonia se produce cel mai frecvent in lobii inferiori,in special al plamanului drept . Etiologia bolii-clasificarea cauzelor 1.cauze determinante=consta in prezenta pneumococului ,germen saprofit care devine patogen in conditii de scadere a reactivitatii organismului. 2.cauze favorizante=frig,inhalatii de gaze toxixe ,praful ,alcoolismul. 3.cauze predispozante: A)locale =sclerozele,congestiile pulmonare B) generale=diabetul,operatiile chirurgicale,AVC,debilitatea Varsta cea mai afectata este a copilariei,precum si intre 18-50 de ani,predominant la sexul masculin. Simptomatologia bolii A.Debutul bolii este brusc si brutal,in plina sanatate si este bine precizat de bolnav din cauza unui frison generalizat si intens care dureaza in general intre 10-30 de minute si care este urmat de o ascensiune termica ,pana la 40 de grade,care se insoteste cu varsaturi,tahicardie,cefalee,astenie,dupa care urmeaza la cateva ore un junghi submamelonar de a ceeasi parte a pneumonieie,junghi puternic ce impiedica miscarile respiratorii. B.Perioada de stare a bolii-etapa in care apar semnele functionale respiratorii care constau din: 1) junghi submamelonar care apare in primele 2-3 ore ,cauzat de procesul inflamator al pleurei parietale si care dureaza intre 12 ore si 4 zile
2)Dispneea=polipnee,insemnand intre 30-40 de respiratii pe minut 3.Tusea-care initial este seaca si dupa 2-3 zile devine umeda 4.Expectoratia –care apare in a treia zi de boala si care prezinta o sputa caracteristica,ruginie,aerata,vascoasa,aderenta,care apare in cantitate mica 60-100 g pe zi. Semne generale ale bolii 1. Temperatura ce se mentine ridicata 2.pulsul accelerat,peste 100 de batai pe minut,dar care este regulat. Atentie la extrasistole-atingere cardiaca!!! 3.faciesul vultuos-congestiv ,cu roseata pometului pe partea bolnava 4.prezenta unui herpes nazal sau labial 5.buzele bolnavului sunt cianotice 6.limba saburala-rosie cu depozit alb pe ea,ca limba prajita 7.ficatul este marit ca volum,sensibil la palpare 8.urina scazuta ca volum si concentrata 9.cefalee,insomnie,poate aunge la stare confuzionala Examenul clinic 1.La palpare: -vibratii vocale,exagerate in zona procesului pneumonic 2.La percutie –se constata matitate 3.La auscultatie-przenta de sufluri si raluri Examenul paraclinic-opacitate in zona afectata Complicatiile bolii La nivelul cailor aeriene superioare:rinite,sinuzite,laringite,bronsite La nivelul pleurei si plamanului sunt cele mai frecvente complicatii:pleurezii,pneumotorax,abces pulmonar,tuberculoza pulmonara La nivelul miocardului –miocardite La nivelul rinichiului-nefrite La nivelul sistemului nervos-meningite La nivelul glandelor endocrine-tiroididte si inflamatii ale duprarenalei Rar –septicemie pneumococica Tratamentul bolii 1.Tratamentul igieno-dietetic repaus la pat in perioada febrila si inca 10 zile dupa scaderea febrei Regim hidro-zaharat,bogat in sucuri de fructe ,vitamine,ceaiuri,lapte Hidratare permanenta in perioada febrila a bolii Igiena bucala cu gargara ,glicerina boraxata 2.Tratamentul etiologic Se adreseaza germenelui patogen ,adica pneumococului,germen sensibil la penicilina -scarlatina si penumonia -penicilina inejctabila Este sensibil la augumentin , ampicilina,amoxicilina,eritromicina,tetraciclina,biseptol. Se incepe cu tetraciclina sau ampicilina 2-4 g/zi,timp de 8-10 zile pana se stabileste ca agentul patogen este pneumococul (examen Bacteriologic). Apoi se administreaza penicilina de la 1 600 000-6 000 000 unitati internationale intramuscular la 4-6 ore Tratamentul cu penicilina se practica 6-8 zile si se continua inca 72 de ore dupa disparitia simptomelor La persoanele alergice la penicilina se face tratament cu eritromicina 2-3 g/zi ,in 4 prize timp de 4-8 zile 3. Tratamentul simptomatic
Vizeaza simptomele acuzate de bolnav,junghiul se combate cu antinevralgice,algocalmin,panadol, -insomnia se combate cu barbidurice -tuse se combate cu calmotusin,codenal -febra se combate cu antipiretice,comprese umede alcoolizate.
