PANORAMA ILUMINISMULUI Dorinda Outram Iluminismul este termenul folosit pentru a denumi o perioadă istorică extrem de captivantă situată intre sfarsitul secolului al XVII-lea şi Revoluţia Franceză. Aceasta a fost epoca raţionalismului şi a toleranţei, o eră a curiozităţii neingrădite care avea ca obiect universul fizic şi natura minţii umane, respingerea superstiţiilor superstiţiilor şi o incredere sporită in observaţie şi experiment pentru a ajunge la adevăr. A fost, de fapt, epoca in care s-au pus temeliile lumii in care trăim. In carta de faţă insă Iluminismul trezeşte un interes deosebit nu datorită faptului că este o structură de gandire unificată, ci pentru că reprezintă momentul istoric ce a generat o mişcare culturală in intreaga Europă şi in in America. America. Dorinda Outram plasează ideile �n cel cel mai mai larg context posibil, prezent�nd implicaţiile implicaţiile lor sociale, politice şi culturale şi modul �n care ele condiţionează tratarea subiectului. Autoarea �ncearcă să explice ce a �nsemnat pentru contemporani, modul �iluminismul� � n care a afectat viaţa cotidiană (de pildă, prin răsp�ndirea lecturii, lecturii, a discuţiilor deschise pe tema religiei religiei şi a relaţiilor relaţiilor dintre sexe, autocunoaşterea şi introspecţia, cercetarea cercetarea ştiinţifică şi progresele �nregistrate de medicină). �n capitolul final analizează analizează impactul pe termen lung al Iluminismului, pun�nd � n balanţă pe de o parte consecinţele defavorabile şi pe de alta efectele sale pozitive. Pentru a �nţelege �n profunzime subiectul, autoarea a inclus o serie de biografii ale unor personalităţi majore, o cronologie şi o selecţie de locuri care poartă această lucrare de peste 300 de pagini, care conţine �ncă pecetea Iluminismului. �n această aproape 400 de ilustraţii din diferite diferite surse, cititorul �i poate poate cunoaşte cunoaşte pe protagoniştii protagoniştii Iluminismului �n �ncercarea lor de a defini şi redefini valorile epocii lor, un parcurs fascinant care, la fiecare fiecare nivel la discuţiile discuţiile din din cafenele cafenele la astronomie, astronomie, de la � de la expediţiile de descoperiri descoperiri p�nă la analizarea analizarea viselor, de la primele dicţionare şi enciclopedii p�nă la noua atitudine faţă de căsătorie şi drepturile femeii � reflectă revoluţia intelectuală intelectuală care care a transformat şi �ncă mai transformă conştiinţele noastre. Dorinda Outram este profesor de istorie la catedra Franklin I. Clark a Universităţii Universităţii din Rochester, New York. De-a D e-a lungul distinsei sale cariere academice a predat la Cambridge, Harvard, MIT, Max Planck Institute, Berlin, Centre National de Recherchers Recherchers Scientifiques, Paris. Printre lucrările sale se numără The Enlightenment (ediţie revizuită, 2005) şi The Body and French Revolution.
SPRE PACEA ETERNA Eseul Spre pacea eterna reprezinta cel mai publicat eseu al lui Kant, de care s-au bucurat, de-a lungul celor peste doua secole de existenta, generatii generatii de cititori cultivati si de politicieni de varf, care au valorificat in discursul lor numeroasele idei de mare actualitate ale eseului. Intre aceste idei, in afara mesajului general umanist de pace, se mai afla ideea de prosperitate individuala, prin eliminarea conflictelor sociale, mentinerea independentei si a suveranitatii statelor, federalismul federalismul statelor libere, in vederea eliminarii razboiului, constituirea unei ligi a natiunilor cu scopuri politice si morale comune, limitarea cheltuielilor destinate inarmarii, necesitatea dreptului cosmopolit, care asigura individului
pe care il reprezinta calitatea de cetatean al polis-ului universal, de cetatean cosmopolit.NR. PAGINI: 208
Eseul Spre pacea eterna reprezinta cel mai publicat eseu al lui Kant, de care s-au bucurat, de-a lungul celor peste doua secole de existenta, generatii de cititori cultivati si de politicieni de varf, care au valorificat in discursul lor numeroasele idei de mare actualitate ale eseului. Intre aceste idei, in afara mesajului general umanist de pace, se mai afla ideea de prosperitate individuala, prin eliminarea conflictelor sociale, mentinerea independentei si a suveranitatii statelor, federalismul statelor libere, in vederea eliminarii razboiului, constituirea unei ligi a natiunilor cu scopuri politice si morale comune, limitarea cheltuielilor destinate inarmarii, necesitatea dreptului cosmopolit, care asigura individului pe care il reprezinta calitatea de cetatean al polis-ului universal, de cetatean cosmopolit. Rodica Croitoru
