Normativ fatade ventilate NP 135 2013.pdf

Anul 181 (XXV) — Nr. 807 bis

PARTEA I

Joi, 19 decembrie 2013

LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ȘI ALTE ACTE

SUMAR

Pagina Anexa la Ordinul viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice, nr. 3.415/2013 pentru aprobarea reglementării tehnice „Normativ privind proiectarea fațadelor cu alcătuire ventilată”, indicativ NP 135-2013 ................................................

3–167

2

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ȘI ADMINISTRAȚIEI PUBLICE

ORDIN pentru aprobarea reglementării tehnice „Normativ privind proiectarea fațadelor cu alcătuire ventilată”, indicativ NP 135-2013*) În conformitate cu prevederile art. 10 și art. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, cu modificările ulterioare, ale art. 2 alin. (3) și (4) din Regulamentul privind tipurile de reglementări tehnice și de cheltuieli aferente activității de reglementare în construcții, urbanism, amenajarea teritoriului și habitat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 203/2003, cu modificările și completările ulterioare, având în vedere Procesul-verbal de avizare nr. 18 din 27 septembrie 2013 al Comitetului tehnic de specialitate nr. 11 „Cerințe funcționale pentru construcții și fizica construcțiilor” și Procesul-verbal de avizare nr. 1/2013 al Comitetului tehnic de coordonare generală, în temeiul art. 4 pct. II lit. e) și al art. 12 alin. (7) din Hotărârea Guvernului nr. 1/2013 privind organizarea și funcționarea Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, cu modificările ulterioare, viceprim-ministrul, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice, emite prezentul ordin. Art. 1. — Se aprobă reglementarea tehnică „Normativ privind proiectarea fațadelor cu alcătuire ventilată”, indicativ NP 135-2013, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. Art. 2. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, și intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2014. p. Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice, Shhaideh Sevil, secretar de stat București, 26 noiembrie 2013. Nr. 3.415.

*) Ordinul nr. 3.415/2013 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 19 decembrie 2013 și este reprodus și în acest număr bis.


3

Anex

NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA FAADELOR CU ALCTUIRE VENTILAT,

Indicativ NP 135 – 2013

1

4


CUPRINS

Capitolul 1 Capitolul 2 Capitolul 3 Capitolul 4

Obiect i domeniu de aplicare. Terminologie Principii de conformare i alctuire pentru diferite alctuiri de faade ventilate Materiale i produse pentru componenta de protecie – finisaj Condiii tehnice pentru asigurarea performanelor necesare, în raport cu cerinele de calitate specifice faadelor cu alctuire ventilat

Capitolul 4.1 Capitolul 4.2 Capitolul 4.3 Capitolul 4.4 Capitolul 4.5 Capitolul 4.6 Capitolul 5 Capitolul 6

Rezisten mecanic i stabilitate Securitate la incendiu Igien, sntate i mediu Siguran în exploatare Protecie împotriva zgomotului. Economie de energie i izolare termic Condiii de durabilitate i întreinere a faadelor ventilate Utilizarea sistemelor de faade ventilate la cldiri existente

ANEXE Anexa 1 Anexa 2 informativ Anexa 3 informativ

Referine tehnice i legislative Comentarii Exemple de sisteme de faade ventilate

2


5

LIST TABELE Nr. crt.

Numr tabel

Denumire tabel

CAPITOLUL 4 1.

Tabel 4.1.1

Coeficientul seismic global

2.

Tabel 4.1.2

Acoperirea minim cu beton a armturilor din oel carbon neprotejat

3.

Tabel 4.2.1

Prevederi pentru peretele exterior antifoc din cadrul sistemului faadei ventilate

4.

Tabel 4.2.2

Faade ventilate pline cu goluri vitrate sau alte goluri neprotejate pentru locuine

5.

Tabel 4.2.3

Faade ventilate pline cu goluri vitrate sau alte goluri neprotejate pentru funciuni administrative

6.

Tabel 4.2.4

Faade ventilate pline cu goluri vitrate sau alte goluri neprotejate pentru sntate

7.

Tabel 4.2.5

Faade ventilate pline cu goluri vitrate sau alte goluri neprotejate pentru funciuni de turism

8.

Tabel 4.2.6

Faade ventilate pline cu goluri vitrate sau alte goluri neprotejate pentru învmânt i sport

9.

Tabel 4.2.7

Faade ventilate pline cu goluri vitrate sau alte goluri neprotejate pentru sli aglomerate

10. Tabel 4.2.8

Faade ventilate pline cu goluri vitrate sau alte goluri neprotejate pentru cultur i cult

11. Tabel 4.2.9

Faade ventilate pline cu goluri vitrate sau alte goluri neprotejate pentru comer

12. Tabel 4.5.1

Valori admisibile pentru nivelul de zgomot, în funcie de unitatea funcional ce se protejeaz

ANEXA 2 - INFORMATIV 1.

Tabel 3.1

Caracteristici geometrice pentru placaje uzuale

2.

Tabel 3.2

Caracteristicile plcilor i fâiilor prefabricate din BA

3.

Tabel 3.3

Caracteristicile plcilor de finisaj din fibrociment

4.

Tabel 3.4

Caracteristicile plcilor de finisaj din ceramic

5.

Tabel 3.5

Caracteristicile plcilor de finisaj din lemn masiv

3

6


6.

Tabel 3.6

Caracteristicile plcilor de finisaj din metal

7.

Tabel 3.7

Caracteristicile plcilor de finisaj din sticl

8.

Tabel 3.8

Caracteristicile plcilor de finisaj din PVC

9.

Tabel 3.9

Caracteristicile plcilor de finisaj din produse compozite

10. Tabel 3.10

Caracteristicile plcilor de finisaj din fibre celulozice de înalt densitate

11. Tabel 3.11

Caracteristicile plcilor de finisaj din faade verzi (perei vii)

12. Tabel 5.1

Coeficieni de dilatare termic pentru diferite materiale

LIST FIGURI Nr. crt.

Numr figur

Denumire fugur

CAPITOLUL 3 1.

Figura 3.1

Scheme de alctuire i prindere pentru prefabricatele de beton

2.

Figura 3.2

Scheme de alctuire i prindere pentru plcile de fibrociment

3.

Figura 3.3

Scheme privind geometria i modul de aezare a plcilor ceramice

4.

Figura 3.4

Scheme de sisteme de finisaje uscate din plci ceramice

5.

Figura 3.5

Scheme privind alctuirea de ansamblu

6.

Figura 3.6

Tipuri de geometrie a plcilor metalice

7.

Figura 3.7

Tipuri de sisteme de faade cu plci metalice (exemplificri)

8.

Figura 3.8

Schem de prindere a finisajelor din plci de sticl stratificat

9.

Figura 3.9

Schem de prindere a finisajelor din plci de PVC

10.

Figura 3.10

Metode de aezare

11.

Figura 3.11

Metode de prindere

12.

Figura 3.12

Metode de aezare i prindere

13.

Figura 3.13

Scheme de alctuire pentru perei vii

14.

Figura 3.14

Schem pentru faade cu zidrie aparent i strat de aer ventilat

CAPITOLUL 4 1.

Figura 4.1.1

Principiul de alctuire structural a faadelor ventilate

2.

Figura 4.1.2

Faada ventilat (detaliu)

4


3.

Figura 4.1.3

Rigiditatea structural a ancorelor din oel (exemple)

4.

Figura 4.1.4

Forme recomandate pentru rostul orizontal de mortar la stratul de placare

5.

Figura 4.1.5

Fixarea ancorelor în beton

6.

Figura 4.1.6

Fisurarea stratului de placare din variaia condiiilor de mediu (temperatur i umiditate)

7.

Figura 4.1.7

Poziionarea rosturilor verticale (RV) în stratul de placare

8.

Figura 4.1.8

Rost orizontal în stratul de placare

9.

Figura 4.1.9

Închiderea rostului de deplasare vertical

10.

Figura 4.2.1

Exemplu de detaliu de realizare a întreruperii orizontale

11.

Figura 4.2.2

Exemplu de detaliu de realizare a întreruperii orizontale, seciune

12.

Figura 4.2.3

Exemplu de detaliu de realizare a întreruperii orizontale

13.

Figura 4.2.4


14.

Figura 4.2.5


15.

Figura 4.2.6

Exemplu de detaliu de realizare a întreruperii verticale

16.

Figura 4.2.7

Exemplu de detaliu de realizare a întreruperii verticale

17.

Figura 4.2.8

Exemplu de detaliu de realizare a întreruperii verticale, seciune

18.

Figura 4.2.9

Exemplu de protejare a unei scri exterioare

19.

Figura 4.2.10

Exemplu de întrerupere ritmic a golului vertical din interiorul sistemului de faad

20.

Figura 4.2.11

Exemplu de protejare a arpantei în relaie cu o faad ventilat

21.

Figura C4.1.1

Posibiliti de realizare a stratului de placare

22.

Figura C4.1.2

Limitarea deformaiilor

23.

Figura C4.1.3

Ancore simetrice

24.

Figura C4.1.4

Ancore simetrice orizontale

25.

Figura C4.1.5

Ancore adaptabile (culisante)

26.

Figura C4.1.6

Ancore de forfecare

27.

Figura C4.1.7

Ancore conform reglementrilor ASTM

7

ANEXA 3 - INFORMATIV 1.

Figura 1÷3

Sistem de faad ventilate - finisaj din piatr - schem de principiu detaliu de prindere i ansamblare

5

8


2.

Figura 4

Sistem de faad ventilate - finisaj din prefabricate din beton schem de principiu detaliu de prindere i ansamblare

3.

Figura 5

Sistem de faad ventilate - finisaj din fibrociment - schem de principiu detaliu de prindere i ansamblare

4.

Figura 6, 7

Sistem de faad ventilate - finisaj din plci de înalt densitate (HPL) - schem de principiu detaliu de prindere i ansamblare

5.

Figura 8, 9

Sistem de faad ventilate - finisaj din plci din lemn - schem de principiu detaliu de prindere i ansamblare

6.

Figura 10

Sistem de faad ventilate - finisaj din mase plastice - schem de principiu detaliu de prindere i ansamblare

7.

Figura 11

Sistem de faad ventilate - finisaj din sticl- schem de principiu detaliu de prindere i ansamblare

8.

Figura 12

Sistem de faad ventilate - finisaj din tencuieli exterioare pe dublaje termoizolante- schem de principiu detaliu de prindere i ansamblare

9.

Figura 13

Sistem de faad ventilate - finisaj din faade verzi- schem de principiu detaliu de prindere i ansamblare

10.

Figura 14 ÷ 28

Sistem de faad ventilate - finisaj din ceramic- schem de principiu detaliu de prindere i ansamblare

11.

Figura 29 ÷ 33

Sistem de faad ventilate - finisaj din metal reea tip „mesh” schem de principiu detaliu de prindere i ansamblare

12.

Figura 34 ÷ 41

Sistem de faad ventilate - finisaj din metal - schem de principiu detaliu de prindere i ansamblare

13.

Figura 42 ÷ 69

Sistem de faad ventilate - finisaj din produse compozite mase plastice-metal - schem de principiu detaliu de prindere i ansamblare

6


9

CAPITOLUL 1 OBIECT I DOMENIU DE APLICARE. TERMINOLOGIE 1.1 Prezentul normativ detaliaz în principal condiiile i cerinele specifice necesare pentru proiectarea faadelor cu alctuire ventilat, la cldiri noi i existente, principiile lor de alctuire, domeniul de utilizare. 1.2 Normativul include, de asemenea i dispoziii generale cu privire la execuia i întreinerea faadelor cu alctuire ventilat. 1.3 Prevederile prezentului normativ se aplic la proiectarea cldirilor noi cu faade ventilate, precum i la proiectele de modificare, modernizare, reabilitare, a cldirilor existente, pentru care soluia de reabilitare propus este faada ventilat. 1.4 Cerinele generale referitoare la proiectarea i executarea lucrrilor de faade ventilate sunt urmtoarele: (1) faadele ventilate se execut numai pe baza proiectului tehnic i a detaliilor de execuie. Proiectul se elaboreaz de catre proiectani de specialitate, conform prevederilor legale în vigoare la data elaborrii proiectului; (2) proiectul se verific de ctre verificatori de proiecte, atestai, pe baza reglementrilor tehnice specifice, aplicabile, în vigoare la data elaborrii proiectului, pentru respectarea cerinelor fundamentale stabilite de proiectant; (3) proiectul tehnic, detaliile de execuie i dup caz, dispoziiile de antier, emise pe parcusul executrii lucrrilor, trebuie s furnizeze toate datele necesare certificrii energetice a cldirilor; (4) proiectul tehnic, detaliile de execuie, instruciunile de exploatare i dup caz, dispoziiile de antier, emise pe parcursul executrii lucrrilor, sunt cuprinse în cartea tehnic a construciei, care se pred investitorului sau proprietarului înainte de recepia final a lucrrilor. 1.5 Prevederile prezentului normativ se adreseaz tuturor factorilor implicai în procesul investiional: proiectani, verificatori de proiecte, experi tehnici, executani, responsabili tehnici, investitori, proprietari, administratori i utilizatori, personalul responsabil cu exploatarea obiectivelor, precum i autoritilor administraiei publice locale i organismelor de control. 1.6 La realizarea faadelor ventilate se vor respecta prevederile reglementrilor tehnice specifice, aplicabile, în vigoare (conform Anexei 1 – Referine tehnice i legislative) i cele ale prezentului normativ. 1.7

Reglementarea tehnic nu se aplic faadelor duble.

1.8 Terminologie. Termenii utilizai pe parcursul acestui normativ sunt listai în ordine alfabetic. Unii din ei se regsesc ca atare i în alte reglementri, alii sunt specifici acesteia. (1)

agent chimic periculos – orice agent chimic care datorit proprietilor fizico - chimice, chimice sau toxicologice poate s prezinte risc pentru sntatea mediului i/sau a oamenilor;

(2)

ancor pentru perete – dispozitiv destinat s asigure legarea unui strat (perete) al unui zid dublu cu gol interior, trecând prin gol, de cellalt strat (perete) sau de un element structural sau de un perete suport. Ancora trebuie s reziste eforturilor de întindere i de compresiune permiând o micare difereniat limitat în planul peretelui.

7

10


Not: definiiile detaliate, conform SR EN 845-1+A1, ale tipurilor de ancore curent folosite sunt date în Capitolul 4.1 i în Anexa 2. (3) band de ancorare –dispozitiv destinat s lege un element din zidrie de un alt element alturat cum sunt planeul sau acoperiul (4) barier antivânt – component a unui element de construcie permeabil la vapori de ap dar care împiedic ptrunderea curenilor de aer din stratul ventilat în termoizolaia alctuit de regul din produse de natur fibroas (de ex. produse din vat mineral bazaltic sau de sticl) (5) bariere rezistente la foc – elemente orizontale sau verticale cu rol de întrerupere a efectului de co ce se poate produce în caz de incendiu, prin cavitatea / golul ventilat existent (plenum) în sistemele ventilate de faad. Aceste produse trebuie sa asigure o rezisten la foc de minimum E 30. (6) clase de performan la foc a produselor – expresii cantitative formulate în termeni de performan pentru modul de comportare a produselor la aciunea focului, în condiii de utilizare final, structurate într-o serie de niveluri de performan ale produselor. Prin clase de performan la foc ale produselor se îneleg clase de reacie la foc, de rezisten la foc i de performan la foc exterior conform Regulamentului privind clasificarea i încadrarea produselor pentru cldiri pe baza performanelor de comportare la foc, aprobat cu Ordinul ministrului transporturilor, cldirilor i turismului i al ministrului de stat i al ministrului administraiei i internelor, nr.1.822/394/2004, cu modificrile i completrile ulterioare. (7) (material) combustibil a) (adjectiv) - capabil s ard, b) (substantiv) - produs care poate arde c) combustibilitatea materialelor folosite la realizarea cldirilor - capabilitatea materialelor de a fi aprinse i de a arde d) incombustibil - incapabil de a arde în condiii specificate e) neinflamabil - incapabil de a arde cu flacr în condiii specificate (8) component – material care intr în componena unui produs neomogen. Componentul este substanial sau nesubstanial dac grosimea stratului este peste sau sub 1 mm, precum i dac are peste sau sub 1 kg/m2. (9) component rezistent – component a prii opace a sistemului de faad ventilat (sau nu) care susine celelalte componente: prindere i asamblare, finisaj, izolare termic (dac exist). (10) component de prindere i asamblare – sisteme de solidarizare a componentelor termoizolatoare i de protecie i finisaj, pe componenta rezistent sau pe componenta - suport a proteciei exterioare. (11) component termoizolant – component a prii opace a sistemului de faad, în cazul specific al acestei reglementri, ventilat, care asigur protecia termic a prii verticale a anvelopei cldirii. (12) component de protecie i finisaj – component a prii opace a sistemului de faad, cu rol preponderent de asigurare a proteciei împotriva agenilor de mediu care acioneaz în exteriorul cldirii, caracterizat printr-o mare diversitate de rezolvri conceptuale i tehnologice a "cojii" (13) comportare la foc – schimbarea sau meninerea proprietilor fizice i/sau chimice ale unui produs expus la foc (standard).

8


11

(14) compui organici volatili – în contextul HG nr. 735/2006, compui organici volatili înseamn orice compui organici care au un punct de fierbere iniial mai mic sau egal cu 250º, msurat la o presiune standard de 101,3 kPa. (15) condiii de performan – exprimarea performanelor produsului prin criterii i niveluri de performan ale acestuia, corespunzatoare exigentelor de securitate la incendiu a utilizatorilor pentru nivelul de siguran acceptat. (16) condiii de utilizare final – exprimare convenional pentru ansamblul condiiilor specifice în care un produs urmeaz a fi încorporat într-o cldire (pus în oper). Astfel, termenul se refer la o utilizare concret a unui produs, în legtur cu toate aspectele care influeneaz comportarea acelui produs în diferite situaii de incendiu. Aspectele luate în consideraie sunt cantitatea de produs, orientarea produsului, poziia acestuia în raport cu alte produse adiacente i metoda de punere în oper a produsului. (17) convecie termic – fenomen de transfer termic aprut la suprafaa de contact dintre un solid i aerul din mediul ambiant (se manifest la faa stratului din alctuirea faadei care se afl în contact cu stratul de aer ventilat precum i la faa exterioar a faadei) (18) criterii de performan – condiii în raport cu care se evalueaz îndeplinirea unei cerine de performan. (19) element de construcie – parte definit a unei componente pentru construcii, (de exemplu perete, element de separare, plafon, pardoseal, grind sau stâlp). Din punct de vedere al rolului, compoziiei, alctuirii i caracteristicilor sale elementul de construcie poate fi rezistent la foc (R, REI, EI) (1) Element de construcie rezistent la foc (R) - produs - parte sau element portant de construcie cu rol structural (cu capacitate portant)– stâlpi, grinzi, contravântuiri, tirani etc., – care are aptitudinea de a-i pstra pe o durat de timp determinat, capacitatea portant determinat prin încercri standardizate sau/i prin calcul efectuat conform eurocodurilor, cel puin egal cu nivelul stabilit în normativ, funcie de nivelul de stabilitate la incendiu / gradul de rezisten la foc al cldirii. (2) Element de construcie rezistent la foc (REI) – produs - parte sau element de construcie portant - cu rol structural – stâlpi si grinzi incluse in elemente de compartimentare si separare, perei, planee etc.– care are aptitudinea de a-i pstra pe o durat de timp determinat, stabilitatea la foc, etaneitatea la foc i izolarea termic, cel puin egale cu nivelul stabilit în normativ, în funcie de nivelul de stabilitate la incendiu / gradul de rezisten la foc al cldirii.

9

12


(3) Element de construcie rezistent la foc (EI) – produs - parte sau element de construcie neportant - fr rol structural, perei, ui, etanarea trecerilor etc., – care are aptitudinea de a-i pstra pe o durat de timp determinat, etaneitatea la foc i izolarea termic, cel puin egale cu nivelul stabilit în normativ, în funcie de nivelul de stabilitate la incendiu / gradul de rezisten la foc al cldirii.

(20) faad – partea exterioar finisat a fiecrui perete al unei cldiri. În general faada este exterioar dar poate fi i interioar ex. în cazul cldirilor cu curi interioare sau atrium. (21) faad ventilat (sinonim: faad cu alctuire ventilat) – sistem de faad în care finisajul are alctuire ventilat. Una dintre componentele sistemului de finisare este prevazut cu o lam de aer (slab sau puternic) ventilat natural. Lama de aer este amplasat între faa exterioar a peretelui suport sau a stratului termoizolant (dac acesta exist) i faa interioar a elementului de construcie aflat între stratul de aer ventilat i atmosfera exterioar (structur care poate fi sau nu termoizolat, faa exterioar putând fi opac sau vitrat). Not: Se recomand adoptarea de sisteme de faad ventilat certificate sau agrementate, care vor fi însuite de proiectanii de specialitate. (22) foc standard exterior – foc standard care reprezint expunerea feei exterioare a unui perete la un foc care poate iei de la o fereastr a cldirii, sau de la un foc care arde liber în exterior; parametrii si de evoluie sunt stabilii conform SR EN 1991-1-2. Performanele de comportare la foc se raporteaz la evoluia focului dup curba standard, standardul de referin SR EN 1363-1. (23) lam de aer (sinonim: strat de aer) – strat caracteristic al alctuirilor ventilate de faad care este în contact cu aerul exterior cldirii prin intermediul golurilor, fantelor, decupajelor practicate în stratul de finisaj (componenta de protecie i finisaj) al subansamblului de faad considerat. Poziia sa este între finisajul exterior i componenta termoizolant, în cazul pereilor-mantou sau între componenta de protecie i finisaj i componenta rezistent (elementul suport). Rolul stratului de aer ventilat este în principal acela de a asigura egalizarea presiunii vaporilor de ap între mediul exterior i alctuirea faadei.

10


13

(24) limea golului – distana perpendicular pe planul peretelui între feele interioare ale straturilor unui perete dublu cu gol interior sau între feele interioare ale unui perete de placare i zidria pe care este aplicat. (25) nivel de stabilitate la incendiu / grad de rezisten la foc (niveluri) capacitatea global normat a unei cldiri sau a unui compartiment de incendiu de a rspunde la aciunea focului. Nivelul de stabilitate la incendiu / grad de rezisten la foc al cldirii este determinat de elementul su cu cea mai defavorabil încadrare în valorile normate. (26) placaj (cu montare) uscat() – tip specific de placaj la care se utilizeaz exclusiv sisteme de prindere mecanice; prinderea placajului se poate face direct pe componenta rezistent sau prin intermediul unui schelet de susinere care este fixat pe componenta rezistent. (27) perete dublu cu gol interior – perete alctuit din doi perei simpli paraleli, solidarizai cu ancore sau cu armturi pentru rosturile de aezare. Spaiul dintre cei doi perei este lsat gol – strat de aer – sau este umplut complet sau parial cu un produs termoizolant neportant. Not: a) Un perete care const din doi perei simpli separai printr-un gol de aer, dintre care unul nu contribuie la rezistena sau la rigiditatea celuilalt perete (de regul portant), se consider ca perete de placare. b) În cazul faadelor ventilate, spaiul dintre cele dou straturi trebuie s fie parial gol pentru a permite circulaia aerului i a împiedica ptrunderea umiditii spre/prin stratul interior (cel mai aproape de interiorul cldirii). (28) perete cu faad ventilat – perete exterior al unei construcii, portant sau neportant, format din elementul suport i sistemul de faad ventilat. (29) perete mantou – subansamblu tehnologic de faad cu dublaj termoizolant exterior. Pe lâng protecia mecanic, asigurat prin definiie de componenta de finisaj a anvelopei cldirii, includerea unei izolaii termice asigur i o protecie eficient i durabil împotriva principalilor ageni de mediu care determin degradarea componentei rezistente (perete exterior): umiditatea i variaiile de temperatur. În contextul prezentei reglementri, peretele mantou este faada ventilat în alctuirea creia intr i o termoizolaie, aplicat pe componenta rezistent (peretele suport). (30) perete neportant (nestructural) – perete care nu face parte din structura principal a cldirii; acest tip de perete poate fi suprimat fr s prejudicieze integritatea restului structurii. (31) perete de placare – perete folosit ca parament, dar care nu este legat sau nu contribuie la rezistena peretelui pe care este aplicat (peretele suport) sau a scheletului. (32) performan la foc – schimbarea sau meninerea proprietilor fizice i/sau chimice ale unui produs atunci când este expus unui foc specific. (33) permeabilitate la aer – proprietatea unui material de construcie de a permite trecerea fluxului de aer, exprimat prin fluxul de aer în regim staionar care strbate prin unitatea de suprafa un strat plan i omogen, cu grosimea de un metru, când diferena dintre presiunile pe cele dou suprafee plane i paralele ale stratului este egal cu unitatea. (34) permeabilitate la vapori – proprietatea unui material de construcie de a permite trecerea vaporilor de ap, exprimat prin fluxul de vapori în regim staionar care strbate prin unitatea de suprafa un strat plan i omogen, cu grosimea de un metru, când diferena dintre presiunile pe cele dou suprafee plane i paralele ale stratului este egal cu unitatea.

11

14


(35) permeabilitate termic – proprietatea unui material de construcie de a permite trecerea fluxului termic, exprimat prin fluxul termic în regim staionar care strbate prin unitatea de suprafa un strat plan i omogen, cu grosimea de un metru, când diferena dintre temperaturile pe cele dou suprafee plane i paralele ale stratului este egal cu unitatea. (36) placare – o acoperire cu finisaj(e) fixat(e) sau ancorat(e) pe faa zidriei i care, în general, nu este (sunt) aderent(e) la aceasta. (37) plenum – spaiul de aer (ventilat sau neventilat) aflat între stratul de finisaj i izolaia termic. (38) produs termoizolant eficient – produs uzinat având conductivitatea termic de calcul la temperatura de 100C mai mic sau egal cu 0,050 W/mK destinat s confere elementului de construcie în structura cruia urmeaz s fie înglobat, performane de izolare termic corespunztoare nivelurilor de performan stabilite prin reglementri. (39) propagarea incendiului pe exterior – incendiul din interiorul sau exteriorul construciei care se poate propaga pe faad, pe finisaj i/sau prin golul ventilat al sistemului de faad ventilat, având drept combustibil i termoizolaia. (40) reacie la foc – comportare a unui produs care, prin propria sa descompunere, alimenteaz un foc la care este expus, în condiii specificate. În funcie de reacia lor la foc, produsele folosite la cldiri în condiii de utilizare final (puse în oper) pot fi incombustibile sau combustibile. (a) Produsele i elementele pentru cldiri se clasific în urmtoarele clase de reacie la foc: A1 Produse incombustibile care nu contribuie deloc la dezvoltarea incendiului. A2 Produse care nu se pot aprinde cu flacr i a cror contribuie la dezvoltarea incendiului este extrem de limitat. B Produse care se sting în lipsa unei flcri de întreinere i al cror aport la dezvoltarea incendiului este foarte mic. C Produse combustibile care contribuie la dezvoltarea incendiului în anumite limite D Produse combustibile care contribuie la dezvoltarea i propagarea focului E Produse combustibile a cror contribuie la propagarea rapid a focului este important. F Produse a cror comportare la foc nu a fost determinat. (b) Produsele clasificate pe criteriile de baz A1…E se clasific suplimentar pe criterii de: s – emisie de fum (s1...s3) d – picturi/particule arzânde (d0...d2) conform SR EN 13823 i SR EN ISO 11925-2 Exemplu de notare: A2-s1,d0; D-s2,d0 (41) restricie – orice condiie sau interdicie referitoare la producere, utilizare sau introducere pe pia. (42) rezisten la foc a) aptitudinea unui produs – parte sau element de construcie – de a-i pstra, pe o durat de timp determinat, stabilitatea la foc, etaneitatea la foc, izolarea termic i/sau orice alt funcie impus, specificate într-o încercare standardizat de rezisten la foc, conform Regulamentului privind clasificarea i încadrarea produselor pentru cldiri pe baza performanelor de comportare la foc, sau calculate conform eurocodurilor. Criteriile de performan pentru rezistena la foc sunt: R E

stabilitatea la foc (capacitatea portant în condiiile focului standard) etaneitatea la foc 12


15

I izolarea termic la foc W radiaie termic b) Durata de timp se noteaz dup criteriu Ex.R 90 sau EI 45. Rezistena la foc se determin prin încercri conform standardelor specifice, sau se calculeaz conform seriei de standarde de calcul la foc a structurilor (Eurocoduri) - SR EN 1991-1-2, SR EN 1996-1-2, precum i SR EN 1999-1-2. (43) rezisten la permeabilitate la aer a unui strat plan i omogen – diferena dintre presiunile pe cele dou fee ale stratului raportat la fluxul de aer care strbate stratul, în regim staionar. (44) rezisten la permeabilitate la aer a elementului de construcie plan – suma rezistenelor la permeabilitate la aer ale straturilor care alctuiesc elementul de construcie plan. (45) rezisten la permeabilitate la vapori de ap a unui strat plan i omogen – diferena dintre presiunile pe cele dou fee ale stratului raportat la fluxul de vapori de ap care strbate stratul, în regim staionar. (46) rezisten la permeabilitate la vapori de ap a elementului de construcie plan – suma rezistenelor la permeabilitate la vapori de ap care alctuiesc elementul de construcie plan. (47) rezisten termic a elementului de construcie plan care include un strat de aer ventilat – suma rezistenelor la permeabilitate termic ale straturilor omogene ale elementului de construcie plan, la care se adaug rezistena termic a stratului de aer ventilat. (48) rezisten termic superficial interioar/exterioar – inversul coeficientului de transfer termic superficial interior/exterior, dintre suprafaa interioar/exterioar i aerul interior/exterior (coeficientul include coeficientul de transfer termic prin convecie i radiaie, între faa interioar/exterioar a peretelui i aerul interior/exterior). (49) rezisten termic a unui strat plan i omogen – diferena dintre temperaturile pe cele dou fee ale stratului raportat la fluxul termic care strbate stratul, în regim staionar. (50) rezisten termic superficial prin convecie – inversul coeficientului de transfer termic superficial prin convecie, dintre suprafaa stratului din alctuirea peretelui aflat în contact cu stratul de aer ventilat i aerul din stratul de aer ventilat. (51) rost de separare – rost care permite micarea liber în planul peretelui. (52) strat de aer ventilat – componenta unui element de construcie prin care se permite circulaia aerului prin tiraj termic i/sau vânt i care are drept scop principal evacuarea vaporilor de ap în exces spre mediul ambiant (53) substan – un element chimic i compuii acestuia în stare natural sau obinui prin orice proces de producie, inclusiv orice aditiv necesar pentru pstrarea stabilitii i orice impuritate care deriv din produsul utilizat, cu excepia oricrui solvent care poate fi separat fr a influena stabilitatea substanei sau fr a-i schimba compoziia. (54) valoare limit de expunere profesional – media ponderat cu timpul a concentraiei agentului chimic în aer, la nivelul respirator al angajatului.

13

16


CAPITOLUL 2 PRINCIPII DE CONFORMARE I ALCTUIRE PENTRU DIFERITE ALCTUIRI DE FAADE VENTILATE Pentru asigurarea i conservarea funcionalitii faadelor ventilate este necesar ca la conceperea alctuirii structurii acestora, s se in seama de urmtoarele principii: 2.1 La conceperea alctuirii faadei ventilate, trebuie avut în vedere ca succesiunea straturilor, de la interior spre stratul de aer ventilat, s se fac în sensul creterii permeabilitii la vapori de ap, respectiv al scderii rezistenei la vapori de ap (A se vedea i C2.1din Anexa 2). 2.2 Straturile care au o pondere important la rezistena termic a faadei, trebuie s fie amplasate între spaiul interior al cldirii i stratul de aer ventilat, pe faa structurii peretelui orientat spre exterior. 2.3 Produsul termoizolant (A se vedea i C2.3 din Anexa 2 i Anexa 3) trebuie s: (1) aib o conductivitate termic de calcul de maxim 0,050 W/(mK). (2) aib rigiditatea corespunztoare procedeului de fixare pe suport (dup caz, lipire, fixare mecanic sau lipire i fixare mecanic); (3) aib clasa de reacie la foc corespunztoare reglementrilor tehnice în vigoare, în funcie de funcionalitate, regim de înlime, tipul i natura straturilor de protecie etc.; (4) permit, dup caz, aplicarea unor straturi de protecie (mecanic, ignifug, hidrofug, barier antivânt etc.); 2.4 Stratul termoizolant sau stratul de protecie al stratului termoizolant, trebuie s: (1) fie în contact direct cu stratul de aer ventilat; (2) fie amplasat pe faa stratului/structurii peretelui orientat spre exterior; (3) aib aplicat pe faa produsului termoizolant stratul de protecie corespunztor tipului de produs (dup caz, strat de protecie mecanic, hidrofug, ignifug, barier antivânt etc.). 2.5 Cerine privind stratul de aer ventilat: (1) s aib o grosime rezonabil – minimum 40mm, recomandat 50 mm - cu excepia pereilor din zidrie cu strat de aer, la care grosimea stratului de aer poate fi pân la maxim 12cm; (2) s fie pus în contact cu atmosfera exterioar prin guri/fante amplasate la partea inferioar i superioar a faadei, excepie fcând cazurile în care stratul/straturile amplasate între stratul de aer ventilat i exteriorul faadei prezint rosturi deschise sau perforaii; (3) în cazul în care continuitatea pe vertical a stratului de aer ventilat este întrerupt din motive constructive (plci în consol, rigle de fixare a prii de structur a faadei amplasate între stratul de aer ventilat i exterior etc.) ventilarea stratului de aer se face prin guri/fante care vor fi amplasate la partea inferioar, respectiv superioar a suprafeei de faad delimitat de aceste elemente; (4) suprafaa total a gurilor/fantelor de legtur a stratului de aer cu mediul exterior trebuie s fie de cel puin 500 mm2/m de lungime de faad (se poate considera c o lungime de faad ventilat de 1 m corespunde unei seciuni de strat de aer ventilat de cca 20.000 mm2). 2.6 Straturile de aer care comunic cu atmosfera se clasific în straturi de aer foarte slab ventilate natural, slab ventilate natural i bine ventilate natural, în conformitate cu normativul C 107-2005 Partea a 3-a –indicativ C 107/3, cu modificrile i completrile ulterioare (A se vedea i C2.6 din Anexa 2 i Anexa 3).

14


17

2.7 În alctuirea faadelor ventilate se vor realiza numai straturi de aer cel puin slab ventilate, recomandabil straturi de aer bine ventilate. 2.8 La alegerea produselor respective trebuie s se urmreasc, pe lâng caracteristicile lor termice (conductivitate termic, densitate aparent) i modul în care acestea corespund din punct de vedere al celorlalte cerine fundamentale: securitate la incendiu, igien, sntate i mediu, economie de energie i izolare termic, protecia împotriva zgomotului; de asemenea, se va urmri ca aceste produse s aib caracteristici ecologice i durabile (materiale naturale, din surse regenerabile, produse cu costuri moderate de producie, transport, exploatare, postutilizare, produse din materiale reciclate etc.). Valorile O (conductivitate termic) i U (densitate aparent) sunt prezentate în Anexa A din normativul C107–2005, Partea a 3-a – indicativ C 107/3, cu modificrile i completrile ulterioare. Not: Proiectantul general elaboreaz un proiect - tem de specialitate i cere prin caietul de sarcini ca executantul s prezinte caietul de detalii de montaj care s fie conform cu caietul productorului. Acest caiet trebuie s fie avizat de ctre proiectantul general, care îi asum rspunderea atât pentru întregul proiect, cât i pentru structura faadei (componenta de prindere i asamblare) care trebuie asumat întâi de ctre executant, apoi vizat de ctre proiectantul general.

15

18


CAPITOLUL 3 MATERIALE I PRODUSE PENTRU COMPONENTA DE PROTECIE – FINISAJ

3.1 Cele mai utilizate tipuri de subansambluri constructiv - tehnologice pentru realizarea componentei de protecie exterioar sunt: (1) sistemele "continue", în general sub form de tencuieli umede pe dublaje termoizolante perforate sau cu caneluri, finisate cu tencuieli subiri (2) sistemele "discontinue": a) placaje montate direct pe peretele suport; b) prefabricate complexe (cu termoizolaie i finisaj inclus); c) placaje subiri din piatr cu fixare mecanic; (3) subansambluri exterioare din zidrie cu alctuire complex. Pentru elemente dimensionale uzuale se va consulta C.3.1 din Anexa 2. 3.2 Din punct de vedere al solidarizrii pe peretele / alctuirea–suport sistemele de faade cu alctuiri ventilate se pot clasifica în: (1) subansambluri cu component de solidarizare punctual pe suport, rigid (care permite reglaj pe cel mult o direcie). Acest sistem cu fixare direct pe elementul de construcie, aparent sau mascat, cu mijloace mecanice (uzual dibluri expandate) este specific prinderii plcilor de piatr natural. Not: Sistemul de prindere local a panourilor creeaz concentraii de eforturi în plci, care pot conduce la deformri ale plcilor din piatr natural. (2) subansambluri cu component de solidarizare liniar pe suport, uni sau bidirecional (care permite reglaj pe dou i trei direcii). protectie

protecie

protectie

termoizol

termoizol

termoizol

comp rezist

comp rezist

comp rezist fixare

fixare

fixare

3.3 Atunci când exist, scheletul de susinere se fixeaz pe peretele suport cu ancore mecanice amplasate conform proiectului de structur. Rezistena ancorelor se determin conform prevederilor din capitolul 4.1 “Rezisten i stabilitate mecanic”. 3.4 Scheletul de susinere poate fi din lemn, din metal (oel sau aluminiu), mixt (lemn i metal). Se recomand ca acest schelet s fie detaat de suport prin modul de montare pe piesele metalice locale, pentru a se putea prevedea termoizolaie i în spatele acestuia. 16


19

3.5 Sistemele uzuale de prindere a plcilor pe scheletul de susinere, sunt urmtoarele: (1) cu uruburi aparente, în cazul plcilor cu grosime mic (plci din aluminiu, plci celulozice de mari dimensiuni), sau în cazul în care plastica arhitectural pretinde ritmarea câmpului cu elemente punctuale, eventual strlucitoare (cap almit, cromat etc. sau cpcele de acoperire din metale tratate electrochimic); (2) cu uruburi mascate, în cazul plcilor complexe sau a celor profilate din tabl, cu lamb i uluc; (3) cu agrafe în liuri prevzute în canturile plcilor din piatr natural, cu grosime mai mare de 2 cm; (4) cu piese speciale, fixate în patru puncte pe plcile ceramice, care permit o prindere mascat pe schelet; (5) cu agrafe speciale, fixate pe schelet, aparente. Agrafele, care susin plcile în patru puncte, genereaz un ritm specific pe faad. Utilizarea lor este ceva mai frecvent decât a precedentelor, deoarece sistemul în ansamblu este sensibil mai ieftin. Agrafele se fixeaz pe schelet, cu uruburi, dup ce “aga” câte dou plci. Not: Acelai sistem de prindere – asamblare poate fi promovat de mai multe firme specializate în producia de plci ceramice, în cadrul unor sisteme de faade ventilate proprii. 3.6 Din punct de vedere al tipului de montare a componentei de protecie i finisaj, exist urmtoarele tipuri generice: (a) tip „caplama”, prin suprapunearea plcilor sau fâiilor. Sistemul permite înlocuirea unei plci deteriorate fr a afecta restul faadei a.1 caracteristici ale sistemului de montare: pe schelet vertical sau bidirecional a.2 categorii de produse: - plci i fâii din prefabricate de ciment - plci din fibrociment - solzi sau fâii din materiale naturale: ardezie, lemn tratat etc. - unele tipuri de plci ceramice (b) tip „plan”: plci alturate sau îmbinate cu scopul de a realiza suprafee mari aflate în acelai plan b.1 caracteristici ale sistemului de montare: direct pe perete sau pe schelet b.2 categorii de produse: - plci din piatr reconstituit - plci din piatr natural pe suport metalic "fagure" - plci din piatr artificial, nears, cu aspect de tencuieli decorative - plci din piatr artificial, ars - plci din laminate celulozice realizate la presiune înalt (HPL) - plci plane din tabl de oel, vopsit de aluminiu, lcuit sau anodizat de oel CORTEN - plci profilate din tabl de oel, vopsit din aluminiu - plci i fâii din PVC, plane i profilate - plci i panouri sandwich cu miez din spume expandate între fee metalice

17

20


Finisaje cu plci din piatr natural i artificial (nears) 3.7 Finisaje cu plci din piatr natural (a se vedea i C.3.7 din Anexa 2 i Anexa 3) (1) La alegerea unui tip de piatr natural trebuie s se in seama de mai muli factori: a. rezistena la compresiune; b. modul de rupere; c. absorbia de ap; d. coeficientul de dilatare termic în general este cuprins între 4x106 i 9x106 mm/(mm°C), în funcie de tipul de piatrã considerat; e. determinarea rezistenei în gaura de agrafare conform SR EN 13364; f. relaia static/dinamic în raport cu înlimea de montaj a placajelor în sistemul cu prindere mecanic (ancorare,agrafare sau sistem mixt la înlimi mai mari de 10m); g. relaia rezisten mecanic a pietrei în gaura de agrafare cu rezistena mecanic a ancorei metalice i rezistena total a ansamblului montat în funcie de gradul de seismicitate adoptat (conform zonrii seismice a României), cu acordarea unei atenii mrite la placajele obinute din roci cu stratificaie evident (gresii, ardezii) sau la acelea cu o lineaie evident; h. celelalte componente ale sistemului trebuie s nu favorizeze fenomenul de ruginire a obiectelor metalice i difuzia ruginei spre exterior. (2) Înainte de alegerea unui tip de placaj este obligatorie consultarea cu un specialist în domeniul placajelor din piatr natural (geolog) pentru asigurarea c acel tip de placaj este corespunztor din punct de vedere tehnic. (3) Se recomand adoptarea unor sortimente de piatr local, dat fiind c experiena a dovedit c acestea se comport mai bine în mediul din care provin, acestea trebuind la rândul lor trecute prin tot procesul de caracterizare calitativ. (4) Grosimea acestor placaje este în general cuprins între 3,2cm (marmur i granit) i 5,2cm (calcare). Ea trebuie pus în relaie i cu lungimea i limea plcilor. Cu cât placa de piatr are suprafa mai mare, cu atât mai mare trebuie s fie i grosimea plcii i msurile de ancorare i siguran trebuie s fie mai riguroase. 3.8 Finisaje din prefabricate din beton Aceste sisteme reprezint o alternativ la placajele din piatr natural, mult mai scumpe (a se vedea i C.3.8 din Anexa 2 i Anexa 3).

Fig. 3.1 Scheme de alctuire i prindere pentru prefabricatele de beton

18


21

3.9 Finisaje din fibrociment Aceste sisteme reprezint o alternativ la placajele din piatr natural (a se vedea i C.3.9 din Anexa 2 i Anexa 3, pentru exemplificarea caracteristicilor uzuale ale sistemelor de prefabricate din fibrociment).

Fig. 3.2 Scheme de alctuire i prindere pentru plcile de fibrociment Produse pe baz de argil ars 3.10

Tipurile de produse din ceramic, utilizate la faade, sunt: (1) (2) (3)

igle pentru faad. plci ceramice pentru faade de mari dimensiuni, cu caliti superioare. corpuri ceramice (uneori cu materiale fibroase incluse, pentru tratamente acustice). Ele trebuie s reziste la intemperii (cicluri înghe - dezghe) i s aib o absorbie de ap de sub 3%. (4)

crmizi pentru zidria aparent.

3.11 Finisaje din ceramic Plci i igle ceramice cu performane superioare în ceea ce privete comportarea sub aciunea agenilor de mediu i a ocurilor mecanice, precum i cu game dimensionale mult mai variate (pân la 1,20m x 1,20 - 1,60m).

Fig. 3.3 Scheme privind geometria i modul de aezare a plcilor ceramice

19

22


7

8

9

10

Fig. 3.4 Scheme de sisteme de finisaje uscate din plci ceramice C.3.11 din Anexa 2 i Anexa 3 prezint exemplificativ caracteristicile uzuale ale sistemelor de finisaje din plci de ceramic. 3.12 Finisaje din lemn (1) Lemnul folosit în alctuirea faadelor ventilate poate fi: a. sub forma unor alctuiri tradiionale (i, indril sau drani); b. sub form de scânduri suprapuse sau îmbinate, pentru a împiedica ptrunderea apei; scândurile pot fi prelucrate mecanic prin frezare sau prin alte procedee, fie pentru a realiza elementele de îmbinare, fie cu rol decorativ; c. sub form de plci din furniruri suprapuse sau din plci din furnir ce au ca suport plci din fibre celulozice. (2) Caracteristici ale sistemului de montare: a. schelet vertical sau bidirecional, de obicei din lemn tratat fungicid i împotriva umezelii, pentru finisajele de tip a i b; b. pe schelet metalic, cu prinderi ascunse sau aparente pentru finisajele de tip c. (3) Prinderea elementelor din lemn se realizeaz mecanic cu uruburi (cuie) aparente sau mascate. (4) Elementele din lemn se trateaz prin lcuire sau vopsire, pentru a rezista la intemperii. (5) Rosturile sunt închise, dar nu etane.

20


23

Fig. 3.5 Scheme privind alctuirea de ansamblu C.3.12 din Anexa 2 i Anexa 3 prezint exemplificativ caracteristicile uzuale ale sistemelor de finisaje din lemn. 3.13

Finisaje din metal

(1) Componenta de finisaj poate fi: a. metal de baz în compoziie: aluminiu, oel, cupru sau zinc; b. aliaj de metale (de exemplu: aluminiu, oel i cupru, oel i cupru, zinc, cupru i titaniu etc.). (2) Profilele metalice de finisaj pot fi realizate din a. foi de tabl (plan sau profilat) b. panouri (tip “cutie”) c. finisaj metalic perforat de tip reea („mesh”). (3) Este posibil dispunerea orizontal, vertical sau combinat a finisajelor metalice i realizarea de suprafee rotunde convexe sau concave. (4) Oelul utilizat este cel obinuit, protejat anticoroziv prin vopsire sau prin procedee chimice, sau oelul corten (care oxideaz i stratul de oxid constituie protecie; culoarea suprafeei în contact cu mediul este ruginie). Este posibil astfel alegerea unor profile ce permit procesul de patinare, care duce la modificarea culorii în timp (1 – 4 ani). (5) Grosimile uzuale ale tablei sunt cuprinse între 0,4 i 4 mm, în funcie de tipul i modul de prelucrare al acesteia. Grosimea scade în cazul elementelor profilate i de tip “cutie”, rigiditatea plcilor fiind asigurat de geometria lor. (6) Faadele metalice perforate tip reea rspund unor cerine multiple: protejeaz contra vânturilor puternice, constituie elemente de protecie solar i asigur suport pentru diverse proiecte publicitare sau din domeniul artelor vizuale. Geometria de împletire a firelor de oel-carbon este extrem de variat, creând efecte optice specifice, cu grade diferite de transparen sau opacitate. Pentru montarea finisajelor metalice este necesar prevederea unor console din ancore de schel înc din faza de proiect. Not: Exist profile metalice speciale, cum ar fi cele destinate îmbinrii ferestrelor, piese de col, piese pentru atic sau soclu etc.

21

24


a

b

c

d

e

f

Fig. 3.6 Tipuri de geometrie a plcilor metalice

1

2

3

4

5

6

Fig. 3.7 Tipuri de sisteme de faade cu plci metalice (exemplificri) C.3.13 din Anexa 2 i Anexa 3 prezint exemplificativ caracteristicile uzuale ale sistemelor de finisaje din metal. 3.14

Finisaje din plci de sticl

Panourile din sticl pentru placarea faadelor cu alctuire ventilat sunt realizate din sticl stratificat, cu montaj ascuns pe ine metalice. Stratul intermediar din material plastic ce se afl între foile de sticl, poate fi colorat sau imprimat cu diverse imagini. Ca alternativ, panourile din sticl pot fi înlocuite cu panouri fotovoltaice aezate pe o plac de baz compozit din sticl cu rini.

Fig. 3.8 Schem de prindere a finisajelor din plci de sticl stratificat

22


25

C.3.14 din Anexa 2 i Anexa 3 prezint exemplificativ caracteristicile uzuale ale sistemelor de finisaje din sticl stratificat. 3.15 Finisaje din PVC PVC-ul este folosit în general ca înlocuitor pentru lemn, imitând atât aspectul cât i modalitile de fixare sau aezare i îmbinare. Diferenele principale fa de lemn sunt stabilitatea dimensional i independena fa de factorii climatici. Elementele din PVC nu necesit întreinere pe parcursul perioadei de funcionare i pot fi reciclate.

Fig. 3.9 Schem de prindere a finisajelor din plci de PVC C.3.15 din Anexa 2 i Anexa 3 prezint exemplificativ caracteristicile uzuale ale sistemelor de finisaje din PVC. 3.16 Finisaje din produse compozite (1) Produsele compozite pot fi clasificate astfel: a. dup natura materialelor: i) produse compozite metal-metal; ii) produse compozite metal-ceramic; iii) produse compozite metal-polimer; iv) produse compozite ceramic-polimer; v) produse compozite polimer-polimer; b. dup modul de aranjare a materialelor: i) produse compozite cu particule; ii) produse compozite cu fibre; iii) produse compozite laminare. (2) Materialele care pot alctui structura compozitelor pot fi: a) fibre diverse cum ar fi fibrele sintetice, de sticl, de carbon, lemnoase, metalice b) celulozice; c) lemn sub form de placaje, plci aglomerate. d) metale ca Ni, Co, Al, Cr, Ti, W, Ta, Zr, Mo; e) mase plastice; (3) Produsele din categoria panourilor metalice cu miez din mase plastice pot fi formate din: a) faa superioar cu grosimi între 0,3 si 9 mm i) oel prevopsit 0,4 mm microcutat; ii) aliaj EN AW-5005A(AlMg1) / Al 3105 H22; iii) tabl galvanizat vopsit; iv) tabl perforat din oel vopsit în câmp electrostatic RAL; v) cupru; 23

26


b) folie protectoare i) strat acrilic; ii) dubl lcuire pe baz de fluorin (fluorocarbon PVdF); iii) 2 sau 3 straturi PVdF 70% Kynar 500 sau HQP; iv) tabl galvanizat vopsit; v) poliester (25m) / PVDF (27m); c)

miez cu grosimi între 45 si 80 mm i) poliester compozit armat cu fibre de sticl; ii) hârtie celulozic impregnat cu rini termo-stabile (fenolice i melaminice) i presat; la prese de înalt presiune (10 Mpa=100Kg/cm2) la temperatura ridicat (150 grade Celsius); iii) poliuretan expandat de densitate înalt ; iv) vat mineral bazaltic, densitate 100-120 kg/m3; v) spum poliuretanic, densitate 38-42 kg/m3; vi) polietilen, tip LDPE 0,92 (g/cm³); vii) umplutur de polimeri minerali; viii) fagure Aliaj AIMn (EN AW-3003); ix) spum poli-izocianurat rigid; x) NEOPOR BASF / polistiren;

d) faa inferioar cu grosimi între 0,07 si 9 mm i) oel prevopsit 0,4 mm nervurat fin (pas 50 mm) / oel prevopsit 0,6 mm neted; ii) tabl de oel vopsit în câmp electrostatic RAL; iii) folie aluminiu; iv) aliaj EN AW-5005A(AlMg1) / Aliaj (AIMg), H42 / Al 3105 H22; v) tabl galvanizat vopsit – oel zincat;

Fig. 3.10 Metode de aezare

Fig. 3.11 Metode de prindere C.3.16 Anexa 2 i Anexa 3 prezint exemplificativ caracteristicile uzuale ale sistemelor de finisaje compozite. 24


27

3.17 Finisaje din laminate de înalt densitate HPL Sunt plci de dimensiuni mari, montate pe schelet uni sau bidimensional, cu prinderi aparente sau mascate. Se dilat la umiditate ridicat i se contract la umiditate sczut. Este necesar prevederea, prin proiect, a posibilitii de micare a plcilor (rosturi, garnituri).

Fig. 3.12 Metode de aezare i prindere C.3.17 din Anexa 2 i Anexa 3 prezint exemplificativ caracteristicile uzuale ale sistemelor de finisaje din laminate de înalt densitate. 3.18 Finisaje din sisteme vii (1) Finisajele din sisteme vii se împart în dou categorii: a. Perei vii : sisteme de structuri susinute pe faadele cldirilor în care sunt fixate containere cu mediul de cretere i plante. Se pot asimila faadelor cu alctuire ventilat, date fiind componentele sistemului. b. Faade verzi : faade pe care se ridic plante crtoare. Aceste plante au rdcinile în solul spaiului de lâng cldire i sunt susinute de structuri pe cabluri sau grile. (2) Mediile de cretere pot fi atât tradiionale cât i hidroponice (care permit cultivarea plantelor fr sol). a. Mediul de cretere tradiional este substratul în vrac; se introduc sculei cu substrat de cretere în compartimentele containerului. Containerele sunt în general realizate din cutii din inox, membrane geotextile i includ sistemele de irigare. Pentru condiiile geo-climatice din România aceast soluie nu este potrivit, deoarece, în urma unui cutremur, exist riscul de a se împrtia pmântul. Aceste sisteme solicit atenie la întreinere: i) nu se prevd în locuri cu public (se usuc i curge pmântul); ii) trebuie înlocuit substratul în vrac la 1 an (în interior) i 2 ani (în exterior); iii) nu se prevd la înlimi mai mari de 2,5m. b. Mediul de cretere format din substratul din saltele este realizat din fibre (iut) sau din împâslituri naturale (similar cu „covoarele” de la acoperiurile verzi). Plantele se înlocuiesc la un interval de circa 5 ani, deoarece rdcinile colmateaz saltelele. În general trebuie prevzut un sistem de udare a plantelor, independent, care mrete costurile de construcie i întreinere.

25

28


c. Mediul de cretere hidroponic se asociaz cu un substrat structural. Aceast metod de a crete plante utilizând soluii de ap cu nutrieni, are caracteristic faptul c plantele nu cresc în substraturi cu pmânt, ci în mediu exclusiv apos i rdcinile stau în soluia cu ageni nutrieni, aflai într-un mediu inert (perlit, vermiculit, vat mineral, fibr de cocos, pietri etc.). Substratul structural este reprezentat de module produse de firme specializate, cu dimensiuni variate în funcie de tipul de plante (inclusiv grosimea elementelor) în care se controleaz diferite caracteristici ca de pild valoarea pH sau cantitatea de ap. Durata de via a acestor module poate ajunge i la 15 ani. Sunt sisteme recomandate pentru zone cu vânturi puternice, zone seismice, perei cu înlime mare.

Fig. 3.13 Scheme de alctuire pentru perei vii C.3.18 din Anexa 2 i Anexa 3 prezint exemplificativ caracteristicile uzuale ale sistemelor de finisaje din perei vii. 3.19

Finisaje textile pentru faade

Unul din cele mai noi sisteme, faadele din membrane imper-respirante care se lipesc pe suport asigur protecie împotriva agenilor meteorici i radiaiilor UV, în vreme ce asigur i transparena i aspectul. Sunt realizate din PVC, Polytetrafluoroethylene (PTFE). 3.20

Faade cu zidrie aparent i strat de aer ventilat

În punerea în oper a acestui tip de faad, alegerea corect a crmizilor i mortarelor este deosebit de important. Pentru a evita decolorri sau ptri ulterioare ale faadei se recomand crmizile arse la o temperatur de peste 1000 °C, compuii chimici utilizai la producerea carmizilor fiind difuzai compact în toat masa acestora. La astfel de faade, în general, defectele apar datorit alegerii incorecte a mortarelor sau a crmizilor nepotrivite pentru condiiile climatice specifice sitului. Pentru a asigura o ventilare optim se recomand asigurarea a minim 7500 mm² la fiecare 20 m² de faad. Acest lucru se realizeaz fie prin prevederea unor goluri protejate împotriva insectelor si pasrilor, fie prin utilizarea unor carmizi cu goluri. Pentru a realiza fluxul de aer necesar ventilrii, poziionarea golurilor respectiv a crmizilor cu goluri se face atât la partea superioar cât i la partea inferioar, în acest caz asigurându-se i scurgerea apei, în cazul în care aceasta a ptruns în interior. C.3.20 din Anexa 2 prezint elemente teoretice suplimentare pentru acest sistem de faade ventilate.

26


29

componenta de protecie i finisaj - zidrie aparent plenum or evacuare ap / limita "caseta" de egalizare a presiunii componenta de prindere - asamblare componenta de izolaie termic circulaie a aerului componenta rezistent - peretele suport Fig. 3.14 Schem pentru faade cu zidrie aparent i strat de aer ventilat

27

30


CAPITOLUL 4 CONDIII TEHNICE PENTRU ASIGURAREA PERFORMANELOR NECESARE, ÎN RAPORT CU CERINELE DE CALITATE SPECIFICE FAADELOR CU ALCTUIRE VENTILAT Aceste condiii rezult în mod specific în cazul fiecrei cerine prevzute în legislaia privind calitatea în construcii; pornind de la cerina de rezisten mecanic i stabilitate, se vor parcurge pe rând toate cele ase cerine de calitate, formulându-se pentru fiecare condiii tehnice corespunztoare materialelor sau alctuirilor specifice. 4.1. Rezisten i stabilitate mecanic Generaliti 4.1.1. Proiectarea structural a faadelor cu alctuire ventilat, pentru toate tipurile de alctuire i pentru toate tipurile de materiale folosite, are ca scop satisfacerea cerinei de "rezisten mecanic i stabilitate”, în condiiile specifice de mediu natural i construit ale amplasamentului, pe toat durata de exploatare prevzut prin tema de proiectare i în limitele unui efort tehnic i economic rezonabil pentru categoria de importan a cldirii. 4.1.2. În condiiile naturale specifice teritoriului României, satisfacerea cerinei de "rezisten mecanic i stabilitate" pentru faadele cu alctuire ventilat depinde, în principal, de rspunsul acestora la aciunea seismic (performana seismic). Prezentul Normativ completeaz în acest sens prevederile reglementrilor tehnice specifice pentru proiectarea seismic a cldirilor noi, aplicabile, în vigoare i standardelor de proiectare pentru materialele de construcie tradiionale (zidrie, beton, lemn, metal) cu prevederi de proiectare specifice, detaliate, necesare pentru ca faadele cu alctuire ventilat s ating nivelurile de performan seismic prevzute de acestea. 4.1.3. Proiectarea faadelor cu alctuire ventilat pentru cerina fundamental de "rezisten mecanic i stabilitate" se va face în conformitate cu principiile i regulile generale date în Codul CR 0 (A se vedea i Anexa 2). 4.1.4. Nivelurile de performan proiectate conform prezentului normativ se realizeaz numai dac sunt îndeplinite i toate msurile prevzute mai jos : (1) La execuie, dac sunt respectate urmtoarele condiii: a) produsele folosite sunt cele prevzute în proiect i au calitatea certificat conform prevederilor legale; b) pentru execuia stratului suport, inclusiv la montarea prinderilor, se aplic cu strictee detaliile prevzute în proiect; c) la execuia/montajul stratului suport se respect, dup caz, detaliile de zidire/asamblare /prindere prevzute în proiect. (2) În exploatare, dac se aplic urmtoarele msuri: a) urmrirea în timp a strii celor dou straturi ale faadei pentru identificarea eventualelor defeciuni i a cauzelor acestora; b) adoptarea msurilor de exploatare i de întreinere specificate de proiectant; c) controlarea strii faadei ventilate dup fiecare eveniment seismic semnificativ. 28


31

Cerine i criterii de performan specifice. 4.1.5. Faadele ventilate vor fi proiectate i executate astfel încât, sub efectul aciunilor susceptibile de a se exercita asupra lor în timpul execuiei i al exploatrii, s nu se produc nici unul dintre urmtoarele evenimente (A se vedea i Anexa 2): (1) (2) (3) (4)

prbuirea total sau prbuirea parial/local a componentelor faadei; producerea unor avarii de tip "prbuire progresiv"; cderea unor fragmente ale stratului de placare sau a tâmplriei înglobate în acesta; avarierea sistemelor de etanare, ca urmare a deformaiilor excesive ale elementelor faadei (stratul suport, stratul de placare, prinderile); (5) limitarea sau imposibilitatea manevrrii prilor mobile (ferestre, ui). 4.1.6. Cerinele specifice ale investitorilor/utilizatorilor privind comportarea faadelor ventilate sub efectul aciunii vântului sau a cutremurului sunt urmtoarele (A se vedea i Anexa 2): (1) Cerina de siguran a vieii: reducerea riscului de punere în pericol a integritii fizice a oamenilor prin cderea, în spaiile publice (în strad, de exemplu) sau în spaiile în care se pot afla mai multe persoane (curile interioare ale colilor, de exemplu), a elementelor stratului de placare. (2) Cerina de limitare a degradrilor: reducerea costurilor pentru repararea faadelor ventilate avariate de cutremur precum i a pierderilor cauzate de întreruperea temporar a activitii normale în cldire ca urmare a avarierii faadei. Criterii generale pentru alegerea materialelor 4.1.7. Alegerea materialelor pentru executarea faadelor ventilate se va face inând seama de concepia i cerinele specifice ale proiectului de arhitectur precum i de urmtoarele considerente: (1) Satisfacerea cerinelor de performan prevzute la art. 4.1.5 i 4.1.6. în condiii de cost total minim pe durata de exploatare (de serviciu) prevzut prin tema de proiectare; (2) Condiiile de agresivitate ale mediului natural i antropic. Factori care intervin la verificarea cerinei de rezisten mecanic i stabilitate Aciunile agenilor mecanici 4.1.8. Clasificarea i gruparea aciunilor agenilor mecanici pentru proiectarea faadelor cu alctuire ventilat se vor lua conform Codului CR 0 i conform precizrilor suplimentare din Codurile i standardele pentru produsele de construcie respective (A se vedea i Anexa 2). 4.1.9. Pentru proiectarea stratului de placare se vor lua în considerare (A se vedea i Anexa 2): (1) Eforturile secionale produse de urmtoarele aciuni: a) b) c)

greutatea proprie; aciunea vântului; aciunea seismic;

(2) Deformaiile difereniate în raport cu cele ale stratului suport: a) deformaiile elastice ale ansamblului structurii i deformaiile elastice locale ale elementelor faadei; b) reologice: curgerea lent i contracia (în cazul betonului armat i al zidriei cu elemente din beton); c) dilatarea din umiditate (pentru zidria cu elemente din argil ars). 29

32


4.1.10. Pentru proiectarea stratului suport se va ine seama de: (1) efectele aciunilor care se aplic direct sau indirect pe acest strat, stabilite conform prevederilor Codului CR 0, reglementrilor tehnice specifice pentru proiectarea seismic a cldirilor, în vigoare i standardelor aplicabile, în funcie de rolul structural al acestuia (perete structural, panou înrmat în cadru de beton sau de oel, perete nestructural din zidrie, din lemn sau din metal); (2) efectele aciunilor aplicate pe stratul de placare care se transmit stratului suport prin intermediul legturilor între straturi. Încrcri permanente i de exploatare 4.1.11. Evaluarea încrcrilor permanente pentru faadele ventilate se face conform Codului CR 0 4.1.12. Definirea încrcrilor datorite procesului de exploatare se face conform Codului CR 0 (A se vedea i Anexa 2). 4.1.13. În cazul straturilor de placare situate, fr dispozitive de protecie, la nivelul strzii sau adiacente unor spaii de circulaie, pentru dimensionarea /verificarea acestora se va lua în considerare i efectul posibil al impactului oamenilor considerat ca încrcare lateral, aplicat la cota de 120 cm peste nivelul de clcare, cu valoarea de 2,0 kN/m (A se vedea i Anexa 2). Încrcri date de vânt i de variaiile de temperatur exterioar 4.1.14. Valorile încrcrii din vânt se stabilesc conform Codului CR 1-1-4. 4.1.15. Urmtoarele prevederi vor fi luate în considerare, în mod special, la proiectarea faadelor ventilate: (1) Efectul adpostirii nu va fi luat în considerare pentru construciile amplasate în amplasamentele unde se poate produce accelerarea curentului de aer; (2) Efectul încrcrilor locale în zonele de margine ale suprafeelor expuse (muchii i coluri) se va lua în considerare pentru proiectarea stratului de placare i a prinderilor acestuia; (3) Distribuia presiunii vântului pe cele dou straturi se va face în funcie de caracteristicile de rigiditate i de permeabilitate la aer ale acestora conform art. 4.2.10 din CR 1-1-4. Încrcarea din temperatura exterioar 4.1.16. Efectele variaiilor de temperatur climatice sezoniere, se vor lua conform prevederilor stabilite prin SR EN 1991-1-5. Efectele aciunii seismice 4.1.17. Aciunea cutremurului asupra faadelor ventilate se manifest prin urmtoarele efecte care se produc simultan i se suprapun cu efectele încrcrilor verticale: (1) Efectul direct al forelor de inerie corespunztoare produsului dintre masa faadei (sau a unui strat al acesteia) i acceleraia pe care aceast mas o capt în timpul cutremurului. (2) Efectul indirect rezultat din deformaiile impuse faadei (sau unui strat al acesteia) prin deplasrile laterale relative ale punctelor de prindere de structura principal sau între straturile faadei.

30


33

Efectul direct al aciunii seismice 4.1.18. Evaluarea efectului direct al aciunii seismice se va face în urmtoarele condiii (A se vedea i Anexa 2): x

Pentru calculul faadelor ventilate sub efectul direct al aciunii seismice se va considera valoarea acceleraiei terenului la amplasament (ag), cu perioada medie de revenire stabilit conform prevederilor aplicabile din cadrul reglementrilor tehnice specifice pentru proiectarea seismic a cldirilor noi, în vigoare;

(1) Fora seismic rezultat din aciunea direct a cutremurului asupra faadelor ventilate, perpendicular pe planul faadei, poate fi calculat, în funcie de particularitile cldirii respective, folosind unul dintre urmtoarele procedee: a) metoda spectrelor de etaj; b) metoda forelor statice echivalente. 4.1.19. Pentru cldirile curente, efectul aciunii directe a cutremurului asupra faadelor ventilate poate fi considerat echivalent cu efectul unei fore statice care acioneaz perpendicular pe planul peretelui. 4.1.20. Determinarea forei seismice statice echivalent se face în conformitate cu prevederile capitolului 10 din Codul P 100-1 cu precizrile date în continuare. 4.1.21. Încrcarea seismic de proiectare pentru stratul de placare i pentru dimensionarea ancorelor se va determina conform Codului P 100-1 cap.10, cu formula

Fpl ( z ) J pl

a g E pl K z g

q pl

g pl

c s , pl g pl

(4.1.1)

în care x

pl este factorul de importan care se va lua egal cu: -

x x x x x x x

pl = 1.5 pentru faadele orientate ctre spaiile publice (strad, de exemplu) sau ctre spaiile unde sunt posibile aglomerri de persoane (curile interioare ale colilor, de exemplu) - pl = 1.0 pentru toate celelalte cazuri ag este aceleraia terenului pentru proiectare conform hrii din Codul P 100-1 Kz = 3 este factorul de amplificare a acceleraiei seismice pe înlimea cldirii (valoarea maxim care se atinge la ultimul nivel al cldirii)

pl este factorul de amplificare dinamic al elementului de construcie care se va lua: - pl = 1.00 pentru calculul forei aplicate asupra stratului de placare - pl,an = 1.25 pentru calculul forei pentru dimensionarea ancorelor qpl este factorul de comportare al stratului de placare care se va lua - qpl = 1.50 pentru calculul forei aplicate asupra stratului de placare - qpl,an = 1.00 pentru calculul forei pentru dimensionarea ancorelor gpl este greutatea stratului de placare pe unitatea de suprafa cs,pl este coeficientul seismic global pentru calculul forei aplicate asupra stratului de placare cs,an este coeficientul seismic global pentru calculul forei pentru dimensionarea ancorelor

Cu valorile de mai sus coeficientul seismic global (cs) devine

31

34


Tabelul 4.1.1. Acceleraia seismic de proiectare Coef. Coef. seismic importan 0.10g 0.15g 0.20g 0.25g 0.30g 0.35g 0.40g pl =1.50 0.30 0.45 0.60 0.75 0.90 1.05 1.20 Stratul de cs,pl placare pl =1.00 0.20 0.30 0.40 0.50 0.60 0.70 0.80 pl =1.50 0.56 0.85 1.13 1.41 1.70 1.98 2.26 Ancore cs,an pl =1.00 0.38 0.56 0.75 0.94 1.13 1.31 1.50 Element

4.1.22. Stratul suport se va proiecta pentru a prelua urmtoarele efecte ale aciunii seismice: (1) fora i deplasrile care acioneaz în planul su, rezultate din calculul seismic de ansamblu al structurii, în funcie de rolul su (perete structural, perete înrmat în cadru de beton armat); (2) fora seismic perpendicular pe planul su, determinat conform Codului P 100-1; (3) fora seismic corespunztoare stratului de placare transmis prin intermediul ancorelor. Efectul indirect al aciunii seismice 4.1.23. Nivelul de performan al faadelor ventilate fa de efectul indirect al aciunii seismice este determinat, în principal, de urmtorii factori: (1) intensitatea acceleraiei seismice de proiectare folosit pentru dimensionarea structurii principale; (2) valoarea efectiv a deplasrilor relative de nivel produse de aceast aciune; (3) alctuirea celor dou straturi i a prinderilor între acestea; (4) tipul produselor pentru stratul de placare; dup caz, intervine efortul unitar de fisurare sau efortul care produce cderea de pe scheletul propriu al stratului de placare a componentelor acestuia; (5) modul de fixare al stratului de placare i al componentelor acestora. 4.1.24. Faadele cu alctuire ventilat vor fi proiectate pentru a putea prelua toate deformaiile laterale ale structurii principale produse de aciunea seismic (deplasrile relative de nivel, inclusiv efectul torsiunii generale a cldirii) (A se vedea i Anexa 2). 4.1.25. Determinarea deplasrilor laterale pentru proiectarea faadelor cu alctuire ventilat se va face conform prevederilor generale date în Codul P 100-1, cap.10. Deplasrile structurii folosite pentru proiectarea faadelor cu alctuire ventilat "Gfv" se calculeaz în urmtoarele condiii: a) valorile deplasrilor relative "G0", calculate pe baza valorilor "G" rezultate din calculul structurii principale în domeniul liniar-elastic, cu forele seismice de calcul, se multiplic cu factorul de reducere a rspunsului elastic "q" al structurii principale; b) modelul i metoda de calcul pentru determinarea deplasrilor "G" se stabilesc, în funcie de caracteristicile de regularitate/neregularitate ale structurii principale, conform Codului P 100-1; c) valorile rezultate din calculul elastic se multiplic cu factorul de reducere X pentru a ine seama de perioada de revenire mai scurt a cutremurelor pentru care se cere protecia faadelor ventilate i cu factorul 1.25 pentru a ine seama de incertitudinile legate de determinarea deplasrilor relative de nivel Gfv =1.25 Xq G0 (4.1.2) 4.1.26. Factorul de reducere X, se va lua dup cum urmeaz:

32


35

(1) X= 0.7 pentru faadele ctre spaiile publice (strada) sau ctre alte spaii în care este posibil prezena unui numr mare de persoane (curile interioare ale colilor, de exemplu); (2) X= 0.50 pentru toate celelalte poziii în cldire. 4.1.27. În cazul faadelor cu alctuire ventilat care sunt rezemate pe planee în consol se va ine seama i de posibilitatea unor micri verticale difereniate ale consolelor de la etajele adiacente. Deplasri laterale de calcul pentru proiectarea faadelor ventilate la aciunea vântului 4.1.28. Calculul deplasrilor laterale ale cldirii sub aciunea vântului (Gvânt) se va face în urmtoarele condiii: (1) valoarea presiunii dinamice de baz se va stabili conform Codului CR 1-1-4 (2) evaluarea încrcrilor date de vânt asupra structurii se va face conform Codului CR 1-1-4; (3) calculul structurii se va face în domeniul liniar elastic folosind modelul i metoda aplicate în cazul calculului la aciunea seismic. 4.1.29. Deplasrile de calcul pentru ambele straturi ale faadei ventilate sub efectul vântului (Gfv.v) se vor lua egale cu deplasrile relative laterale ale punctelor de prindere (Gvant) multiplicate cu 1,25. Variaiile dimensionale ale materialelor de construcie 4.1.30. Pentru calculul efectelor variaiilor dimensionale ale zidriei de placare cu elemente din argil ars se vor folosi urmtoarele valori: (1) Coeficientul de dilatare termic: kt = 7,2 × 10-6 mm/mm/oC; (2) Coeficientul de dilatare din variaia umiditii kd = 3,0 ×10-4 mm/mm. Rezistenele materialelor de construcie 4.1.31. Sigurana faadelor cu alctuire ventilat, în raport cu starea limit ultim (ULS) i cu starea limit de serviciu (SLS) se verific, pentru toate tipurile de materiale i pentru toate alctuirile constructive, prin metoda coeficienilor pariali de siguran. 4.1.32. Valorile caracteristice ale rezistenelor materialelor i valorile coeficienilor pariali de siguran, pentru materiale se iau conform reglementrilor tehnice corespunztoare materialelor din care sunt alctuite stratul suport, stratul de placare i elementele auxiliare. 4.1.33. Pentru stratul de placare al faadelor cu alctuire ventilat din zidrie coeficienii pariali de siguran pentru gruparea fundamental, gruparea accidental i gruparea seismic, definite conform Codului CR0, vor avea urmtoarele valori: (1) Zidrie executat cu: a) Elemente de categoria I, mortar proiectat (performant) b) Elemente de categoria I, mortar cu compoziie prescris (2) Ancorare armturi (3) Oel pentru armare i precomprimare (4) Componente auxiliare (5) Buiandrugi prefabricai conform SR EN 845-2

M = 2.2 M = 2.5 M = 2.2 M = 1.15 M = 2.2 M = 1.5 ÷2.5

Pentru stratul suport coeficienii pariali de siguran se vor lua conform reglementrilor tehnice aplicabile, în vigoare, privind proiectarea structurilor din zidrie.

33

36


Alctuirea structural a faadelor ventilate Prevederi generale 4.1.34. Din punct de vedere structural, faadele cu alctuire ventilat, indiferent de materialele din care sunt realizate, sunt alctuite din doi perei paraleli între care este prevzut un spaiu liber. (1) Peretele exterior, aflat în contact direct cu mediul înconjurtor, este denumit perete (strat) de placare. În contextul prezentului normativ se numete component de protecie i finisaj; (2) Peretele interior, care realizeaz delimitarea/închiderea spre exterior a încperilor este denumit perete (strat) suport. În contextul prezentului normativ se numete component rezistent.

Figura.4.1.1.Principiul de alctuire structural a faadelor ventilate 4.1.35. Cele dou straturi trebuie s fie solidarizate prin elemente de legtur flexibile (ancore metalice) sau prin elemente de legtur rigide (elemente pentru zidrie - crmizi) dispuse perpendicular pe cele dou straturi i esute cu acestea. În contextul prezentului normativ acestea se numesc component de prindere-asamblare. 4.1.36. Proprietile materialelor i ale produselor de construcie i datele geometrice folosite în proiectarea structural a faadelor cu alctuire ventilat sunt cele date în standardele de produs adoptate la nivel naional ( SR EN), sau în alte documente normative (de exemplu, agremente naionale sau europene - ETA). 4.1.37. Prin alegerea corespunztoare a materialelor i a detaliilor de execuie trebuie s se asigure durabilitatea cerut de condiiile de expunere. Prevederi generale referitoare la stratul suport 4.1.38. Stratul suport pentru faadele ventilate poate fi constituit de elemente de construcie structurale sau nestructurale plane, realizate din zidrie, beton, oel sau lemn. 4.1.39. Proiectarea arhitectural-structural a stratului suport al faadei cu alctuire ventilat trebuie s asigure satisfacerea urmtoarelor cerine (A se vedea i Anexa 2): (1) rezistena i stabilitate ; (2) protecia termic ; 34


37

(3) protecia împotriva focului ; (4) rezisten la ptrunderea apei ; (5) izolarea fonic. Prevederi generale referitoare la stratul de placare 4.1.40. Stratul de placare poate fi realizat din (A se vedea i Anexa 2): (1) (2) (3) (4)

zidrie metal (oel, aluminiu) lemn materiale plastice (compozite)

4.1.41. Greutatea proprie a stratului de placare greu trebuie s fie preluat de (A se vedea i Anexa 2): (1) O fundaie din beton sau din zidrie (2) Orice alt reazem structural incombustibil în cazul în care continuitatea pe vertical a acestui strat este întrerupt integral sau numai local (în dreptul golurilor din pereii faadelor, de exemplu); de regul, zidria stratului de placare este rezemat pe un cornier din oel proiectat conform prevederilor art. 4.1.81÷4.1.84. 4.1.42. Stratul de placare, indiferent de modul de alctuire constructiv, trebuie s fie proiectat i detaliat pentru a prelua deplasri/micri difereniate în raport cu stratul suport. 4.1.43. Stratul de placare se va separa de structur pe prile laterale i pe latura superioar astfel încât forele i/sau deplasrile seismice verticale i orizontale ale stratului suport s nu fie transmise stratului de placare. 4.1.44. În funcie de alctuirea faadei i de produsele pentru placare se vor prevedea rosturi pentru preluarea deplasrilor impuse de variaiile de temperatur i cele datorate proprietilor reologice ale materialelor. 4.1.45. Stratul de placare va fi prevzut cu elemente de protecie împotriva umiditii i canale /evi de evacuare care trebuie s asigure evacuarea apei din interiorul faadei i s împiedice ptrunderea apei în interiorul cldirii. Canalele (golurile) de evacuare, care se amenajeaz în rosturile verticale ale zidriei stratului de placare, trebuie s aib diametrul 5.0 mm i trebuie s fie dispuse la distane 800 mm din ax în ax.

Figura 4.1.2.Faada ventilat (detaliu)

35

38


4.1.46. Elementele de protecie împotriva umiditii se vor monta: (1) La baza peretelui de placare, de preferat cu continuitate pe stratul suport; dac nu poate fi realizat dintr-o singur bucat de material, se va prevedea o suprapunere de cel puin 15 cm între protecia stratului suport i cea de la baza stratului de placare (2) La praguri i deasupra oricrui gol în stratul de placare (3) La cornierul suport de la nivelul planeului (4) La acoperirea de la partea superioar a faadei ventilate (5) La orice alt discontinuitate a spaiului liber între cele dou straturi. 4.1.47. Elementele de protecie împotriva umiditii pot fi realizate din (A se vedea i Anexa 2): (1) Tabl subire din oel inoxidabil (cu grosime minim 0.25 mm) (2) Membrane bituminoase, din cauciuc sau din material plastic (imputrescibile) (3) O combinaie a acestor materiale. 4.1.48. Încrcrile perpendiculare pe planul stratului de placare provenite din aciunea cutremurului sau a vântului trebuie s fie transmise la stratul suport prin intermediul ancorelor. 4.1.49. Pentru faadele cu strat de placare greu, dimensionarea ancorelor i a peretelui rezult, de regul, din încrcrile perpendiculare pe plan provenite din aciunea cutremurului. Pentru faadele cu strat de placare uor dimensionarea ancorelor i a peretelui rezult, de regul, din încrcrile perpendiculare pe plan provenite din aciunea vântului (presiune + suciune). 4.1.50. Deformaiile normale pe plan ale stratului suport trebuie s fie limitate pentru a menine integritatea stratului de placare (A se vedea i Anexa 2). 4.1.51. În stratul de placare nu se accept dezvoltarea eforturilor unitare de întindere din încovoiere produse de încrcrile perpendiculare pe plan cu excepia cazurilor în care alctuirea constructiv permite preluarea acestor eforturi cu armturi sau alte elemente cu rezisten corespunztoare la întindere (grile polimerice, polimeri armai cu fibre - FRP). 4.1.52. În cazul în care stratul de placare este rezemat pe un element structural orizontal, acesta va fi dimensionat astfel încât sgeata s fie limitat la valorile specificate în acest normativ (pentru cornierul de reazem se vor vedea Art. 4.1.81 ÷ 4.1.84). Prevederi generale referitoare la legarea straturilor 4.1.53. Stratul suport i stratul de placare vor fi legate cu ancore elastice sau rigide capabile s transmit încrcrile exterioare aplicate pe stratul de placare la stratul suport i s asigure rezistena i stabilitatea stratului de placare. 4.1.54. Ancorele pentru zidrie îndeplinesc urmtoarele funciuni: (1) Asigur legtura între cele dou straturi ale faadei (2) Realizeaz transferul încrcrilor laterale (vânt, cutremur) (3) Permit, sau, dup caz, limiteaz deplasrile în plan pentru a prelua deplasrile difereniate ale structurii principale (4) Asigur continuitatea în lungul peretelui (în câmp sau la coluri i intersecii). 4.1.55. Din punct de vederea al cerinei de rezisten mecanic i stabilitate ancorele trebuie s satisfac urmtoarele condiii tehnice (A se vedea i Anexa 2): (1) Rigiditate (2) Rezisten 36


39

(3) Aderen la ancorare (4) Rezisten la coroziune. 4.1.56. Tipul ancorelor va fi stabilit de proiectant având în vedere direciile pe care deplasrile relative ale celor dou straturi trebuie s fie permise/împiedicate. În figura 4.1.3. ancorele permit deplasri în direcia "F" (flexibil) i împiedic deplasrile în direcia "R" (rigid).

(a)

(b)

Figura. 4.1.3.Rigiditatea structural a ancorelor din oel (exemple) (a) Ancor din oel rotund (b) Ancor din platband de oel 4.1.57. Poziiile i dimensiunile ancorelor se vor stabili prin calcul, în funcie de: (1) Solicitrile de proiectare cele mai severe care rezult din gruprile de încrcri stabilite conform Codului CR 0 (2) Natura i proprietile materialelor din care sunt alctuite cele dou straturi ale faadei (3) Caracteristicile de rezisten i deformabilitate ale ancorelor (4) Cerinele de durabilitate specifice condiiilor mediului de exploatare (macroclimat / microclimat). 4.1.58. Montarea ancorelor, oricare este tipul acestora, se va face pe baza instruciunilor productorului. Proiectarea structural a faadelor cu strat de placare din zidrie Alctuire general 4.1.59. Prevederile acestei seciuni se aplic faadelor cu alctuire ventilat care au stratul de placare executat din zidrie. 4.1.60. Placajele din zidrie se realizeaz cu elemente pentru zidrie din argil ars (SR EN 771-1) sau din piatr artificial (SR EN 771-5) sau piatr natural (SR EN 771-6). Grosimea minim a stratului de placare din zidrie va fi de 63 mm. 4.1.61. Distana "d" între faa exterioar a stratului suport i faa interioar a placajului trebuie s se încadreze între valorile 25 mm d 120 mm. 4.1.62. Prevederile constructive referitoare la stratul de placare date în continuare sunt difereniate în funcie de materialul din care este realizat stratul suport (A se vedea i Anexa 2). 4.1.63. Zidria stratului suport se realizeaz, de regul, cu elemente din argil ars (SR EN 771-1), cu elemente pentru zidrie din beton de agregate (SR EN 771-3) sau cu elemente din BCA (SR EN 771-4). Stratul suport pentru placajele din zidrie poate fi constituit i din (A se vedea i Anexa 2):

37

40


(1) Perei de beton armat turnai monolit sau asamblai din panouri prefabricate de beton (2) Panouri cu schelet din lemn sau din oel acoperite cu plci de lemn sau de gips carton. Produse pentru zidrie 4.1.64. Prevederile din acest paragraf se aplic numai faadelor cu alctuire ventilat din zidrie la care atât stratul suport cât i stratul de placare sunt realizate cu elemente pentru zidrie i cu mortare, produse în ar sau din import, care îndeplinesc condiiile de calitate prevzute în reglementrile tehnice specifice, aplicabile, pentru proiectarea structurilor din zidrie, în vigoare i condiiile speciale din prezentul normativ. 4.1.65. Toate produsele folosite pentru realizarea stratului de placare al faadelor cu alctuire ventilat trebuie s îndeplineasc cerinele generale de durabilitate din reglementrile tehnice aplicabile, în vigoare, privind proiectarea structurilor din zidrie i cerinele speciale date în art. 4.1.105 ÷ 4.1.116. Elemente pentru zidrie la stratul suport i la stratul de placare 4.1.66. Zidria stratului de placare se va executa cu elemente din argil ars din clasa HD conform SR EN 771-1 sau din piatr conform SR EN 771-5 i SR EN 771-6. 4.1.67. Pentru zidria stratului suport se poate folosi orice tip de elemente pentru zidrie care satisface cerinele din reglementrile tehnice aplicabile, în vigoare, privind proiectarea structurilor din zidrie. 4.1.68. Pentru stratul suport i pentru stratul de placare se vor folosi elemente de categoria I definit conform SR EN 771 în funcie de nivelul de încredere al proprietilor mecanice. 4.1.69. Pentru stratul de placare elementele pentru zidrie vor fi din clasa de calitate A (superioar) definit conform prevederilor din reglementrile tehnice specifice, aplicabile, pentru proiectarea structurilor de zidrie, în vigoare. 4.1.70. Rezistena standardizat la compresiune minim a elementelor pentru zidrie folosite la stratul de placare se va lua astfel : (1) fb = 7.5 N/mm2 pentru cldiri din clasele de importan III i IV în zone cu ag 0.15g ; (2) fb = 10.0 N/mm2 pentru cldiri din clasele de importan I i II în zone cu ag 0.15g i pentru cldiri din clasele de importan III i IV în zonele seismice cu ag 0.20g ; (3) fb 12.5 N/mm2 pentru cldiri din clasele de importan I i II în zone cu ag 0.20g . Mortare pentru stratul suport i pentru stratul de placare 4.1.71. Pentru zidirea stratului suport se poate folosi orice mortar care satisface cerinele din Codul CR6 i din reglementrile tehnice specifice, aplicabile, pentru proiectarea i execuia structurilor de zidrie, în vigoare. 4.1.72. Stratul de placare poate fi zidit cu mortar de utilizare general (G)- de reet sau performantsau cu mortar pentru rosturi subiri (T) care respect cerinele din standardul SR EN 998-2. 4.1.73. Marca minim a mortarului folosit pentru zidirea stratului de placare va fi : (1) M7.5 pentru zonele seismice cu ag 0.15g (2) M10 pentru zonele seismice cu ag 0.20g

38


41

4.1.74. Aderena la forfecare (fvk0) i la încovoiere (fxk1 i fxk2) între elementele pentru zidrie din stratul de placare i mortar trebuie s aib valorile minime superioare cu 20 % valorilor stabilite în Codul P100-1, tabelele 8.3 i 8.4, în funcie de acceleraia terenului pentru proiectare. 4.1.75. Nu se accept folosirea mortarelor preparate la antier pentru zidirea stratului de placare al faadelor cu alctuire ventilat. 4.1.76. Mortarele de zidrie de tip industrial i industrial semifabricat trebuie s fie conforme cu standardul SR EN 998-2. Specificaie a mortarelor pentru zidrie.Partea 2: Mortare pentru zidrie. 4.1.77. Nu se permite folosirea adaosurilor la prepararea mortarelor pentru zidria stratului de placare al faadelor cu alctuire ventilat cu excepia adaosurilor pentru impermeabilizare în mortarele de ciment-var. La execuia pe timp friguros se permite numai folosirea adaosurilor pentru accelerarea prizei care nu conin cloruri. 4.1.78. Rosturile orizontale vor avea profilul prelucrat pentru a evita stagnarea/iroirea apei pe faad

Figura 4.1.4. Forme recomandate pentru rostul orizontal de mortar la stratul de placare Oel pentru armare 4.1.79. Oelul folosit pentru armarea zidriei stratului de placare trebuie s corespund cerinelor reglementrilor tehnice aplicabile, în vigoare, privind proiectarea structurilor din zidrie, standardului SR EN 1992-1-1 i cerinelor de durabilitate date în acest Normativ. 4.1.80. Armturile prefabricate (plase) pentru rosturile de aezare în stratul de placare trebuie s fie conform standardului SR EN 845-3 i cerinelor de durabilitate date în acest Normativ. Reazeme la goluri 4.1.81. Rezemarea zidriei stratului de placare la nivelul planeelor i deasupra golurilor de ui i ferestre se face, de regul, pe un cornier cu aripi inegale din oel din producia curent ales astfel încât stratul de placare s rezeme cu cel puin 2/3 din grosime pe aripa cornierului. 4.1.82. Cornierul va fi aezat întotdeauna cu aripa lung în poziie vertical i va fi rezemat la extremiti minimum 250 mm, cu spaiu liber pentru dilatare din temperatur de cel puin 10 mm. 4.1.83. Cornierul de reazem va fi ancorat de stratul suport la distane care vor fi determinate prin calcul. Indiferent de rezultatele calculului, fiecare cornier va fi prins în cel puin trei seciuni iar distanele între prinderile cornierului de stratul suport nu vor fi mai mari de 1000 mm. 4.1.84. Sub aciunea greutii zidriei din stratul de placare ansamblul "cornier + ancore" este supus urmtoarelor solicitri: (1) Cornierul este solicitat la încovoiere cu torsiune între dou prinderi de stratul suport (2) Aripa orizontal a cornierului este solitat la încovoiere cu for tietoare (3) Ancorele sunt solicitate la eforturi axiale (întindere/compresiune) i for tietoare 39

42


Ancore pentru zidrie. 4.1.85. În cazul faadelor ventilate din zidrie, prinderea stratului de placare de stratul suport se va face, în puncte izolate, cu ancore definite i alctuite conform prevederilor standardului SR EN 845 (A se vedea i Anexa 2). 4.1.86. Pentru stratul suport din zidrie, placajele se ancoreaz cu ancore din sârm, ancore reglabile sau armtur de rost. Pentru stratul suport din beton placajele se ancoreaz cu ancore adaptabile (culisante). 4.1.87. Pentru asigurarea durabilitii, ancorele vor fi protejate împotriva coroziunii atmosferice conform prevederilor de la Art. 4.1.114. Amplasarea i montarea ancorelor 4.1.88. Ancorele vor fi montate, indiferent de rezultatele calculelor, respectând urmtoarele distane minime: (1) pentru zonele seismice cu acceleraia terenului pentru proiectare ag 0.20g a) se va prevedea o ancor la fiecare 0.25 m2 de perete b) distanele între ancore vor fi 700 mm pe orizontal i 500 mm pe vertical, fr a depi aria aferent de 0.25 m2 pentru o ancor (2) pentru zonele seismice cu acceleraia terenului pentru proiectare ag 0.25g: a) suprafeele de perete aferente ancorelor i distanele minime între ancore date mai sus se vor reduce cu 25% b) greutatea placajului ancorat va fi preluat la fiecare nivel, independent de celelalte niveluri 4.1.89. Pentru zonele seismice cu acceleraia terenului pentru proiectare ag 0.25g zidria din stratul de placare va fi armat în rosturile orizontale. Armturile respective pot fi constituite i din componente ale ancorelor cu forme speciale. 4.1.90. În toate zonele seismice, se vor prevedea ancore suplimentare în jurul golurilor care au în oricare dintre dimensiuni 400 mm. Distanele între ancorele de pe marginea golului vor fi 250 mm din ax în ax i se vor monta la distane 250 mm de la marginea golului. 4.1.91. Ancorele vor fi înglobate în stratul de placare pe o adâncime de cel puin 40 mm i vor avea o acoperire cu mortar de cel puin 20 mm la faa exterioar. Grosimea rostului de aezare din mortar atât în stratul suport cât i în stratul de placare trebuie s fie cel puin egal cu dublul grosimii ancorei înglobate. 4.1.92. Ancorele vor fi aezate pe un pat de mortar i apoi vor fi acoperite cu mortar pentru realizarea grosimii proiectate a rostului orizontal. 4.1.93. Ancorele vor fi montate mai întâi în rosturile stratului suport i apoi în rosturile stratului exterior. Nu se accept deplasarea ancorelor în sus pentru a se ajunge la nivelul corespunztor al rostului din stratul de placare. Nu se accept montarea ancorelor prin înfigere în rosturile deja executate. 4.1.94. Dac stratul suport este realizat din beton, placajele se ancoreaz cu ancore reglabile care se monteaz printr-unul dintre urmtoarele procedee: 40


43

(1) fixarea ancorelor în guri forate (ancore mecanice sau chimice) - figura 4.1.5b (2) introducerea ancorelor într-o in fixat în beton la turnare - figura 4.1.5c

(a)

(b)

(c)

Figura 4.1.5.Fixarea ancorelor în beton (a) Alctuire general (b)(c) Detalii ancore Rosturi de deplasare în stratul de placare 4.1.95. Pentru evitarea/limitarea fisurrii zidriei ca efect al modificrilor condiiilor de mediu exterior (umiditate i temperatur) în stratul de placare se vor prevedea rosturi de deplasare dup cum urmeaz (A se vedea i Anexa 2): (1) Rosturi verticale pentru preluarea deformaiilor orizontale (2) Rosturi orizontale pentru preluarea deformaiilor verticale 4.1.96. Rosturile de separare din stratul de placare vor fi proiectate astfel încât s fie posibil evacuarea apei fr a cauza degradarea zidriei i fr a ptrunde în cldire. 4.1.97. Pentru faadele ventilate ale cldirilor curente rosturile verticale se vor amplasa, în urmtoarele poziii: (1) în câmp curent, la intervale regulate calculate conform (4.1.3) (2) la coluri sau în apropierea acestora; (3) la discontinuitile peretelui (la parapeii ferestrelor, unde se schimb materialul stratului de placare) ; (4) în seciunile unde se modific înlimea/grosimea stratului de placare.

Figura 4.1.6 Fisurarea stratului de placare din variaia condiiilor de mediu (temperatur i umiditate) 4.1.98. Pentru calculul efectelor variaiilor dimensionale ale zidriei de placare cu elemente din argil ars se vor folosi urmtoarele valori: (1) Coeficientul de dilatare termic: kt = 7.2 × 10-6 mm/mm/oC 41

44


(2) Coeficientul de dilatare din variaia umiditii kd = 3.0 ×10-4 mm/mm 4.1.99. Dilatarea liber total a unui perete de lungime L între dou rosturi se va calcula cu relaia

'L

k d kt u 'T u L

(4.1.3)

unde T este variaia maxim de temperatur probabil pe durata de existen a cldirii. Se recomand ca T 40oC. 4.1.100. Pentru a ine seama de compresibilitatea limitat a produsului cu care este umplut rostul, limea acestuia trebuie s fie egal cu dublul valorii rezultate din formula (4.1.3). A se vedea i Anexa 2. 4.1.101. Distana pe orizontal lm între rosturile de separare verticale în pereii exteriori de placare (nestructurali) din zidrie nearmat va fi limitat dup cum urmeaz: 1) Zidrie cu elemente din argil ars sau din piatr natural : lm 12.0 m 2) Zidrie cu elemente din piatr artificial : lm 6.0 m Distana dintre primul rost vertical i o margine vertical încastrat a unui perete de placare trebuie s fie 0.5lm

Figura.4.1.7. Poziionarea rosturilor verticale (RV) în stratul de placare 4.1.102. În cazul în care zidria stratului de placare este armat în rosturile de aezare cu armturi care satisfac prevederile standardului SR EN 845-3, distana între rosturile verticale de separare poate fi sporit cu 20% . 4.1.103. Rosturile orizontale se amplaseaz, de regul, în urmtoarele poziii: 1) Sub elementele orizontale pe care reazem stratul de placare (corniere de reazem, buiandrugi) i care sunt, la rândul lor legate de stratul suport (figura 4.1.8); 2) La nivelul fiecrui planeu în cazul cldirilor cu mai multe niveluri; 3) În seciunile unde pot apare concentrri de eforturi produse de deplasrile verticale împiedicate.

Figura 4.1.8. Rost orizontal în stratul de placare 42


45

4.1.104. Rosturile verticale i orizontale vor fi umplute cu material deformabil (band de neopren, de exemplu) acoperit cu mastic (figura 4.1.9.a) sau cu profile cu forme speciale din plastic extrudat sau din cupru, de exemplu (figura 4.1.9.b). Nu se accept umplerea rostului cu materiale care nu asigur etaneitatea la foc (A se vedea i Anexa 2).

(a)

(b)

Figura.4.1.9 Închiderea rostului de deplasare vertical Prevederi referitoare la asigurarea durabilitii stratului de placare din zidrie Identificarea microcondiiilor de expunere 4.1.105. Zidria stratului de placare se încadreaz, din punct de vedere al microcondiiilor de expunere în clasa de expunere MX3 Expus la umezire plus cicluri înghe / dezghe conform standardului SR EN 1996-2, Anexa A, tabelul A1. 4.1.106. În funcie de condiiile locale la amplasament (surse exterioare cu nivel semnificativ de sulfai sau substane chimice agresive) i de msurile de protecie adoptate (piese de acoperire, streaini) zidria se încadreaz în clase de microcondiii astfel: 1) Clasa de expunere MX3.1. Perei exteriori adpostii de streaini sau atice înclinate, care nu sunt expui la scurgeri severe de ap ; 2) Clasa de expunere MX3.2. Perei exteriori cu piese de acoperire sau cu streaini drepte expui la scurgeri severe de ap. 4.1.107. În cazul cldirilor situate în apropierea zonelor industriale unde în atmosfer se afl substane chimice agresive zidria stratului de placare se încadreaz în clasa MX5 . Alegerea produselor pentru zidrie în funcie de microcondiiile de expunere 4.1.108. În funcie de încadrarea în clase de expunere, elementele pentru zidrie din argil ars vor fi folosite, în corelare cu prevederile din standardul SR EN 771-1, dup cum urmeaz: 1) Clasa de expunere MX3.1. Elemente F1 sau F2/S1 sau S2 2) Clasa de expunere MX3.2. Elemente F2/S1 sau S2 4.1.109. Pentru elementele din argil ars folosite la zidria stratului de placare, cu faa neprotejat, productorul trebuie s declare, conform SR EN 771-1: 1) Absorbia de ap 2) Coninutul de sruri solubile active

43

46


4.1.110. În cazul pereilor de placare din piatr alegerea elementelor pentru zidrie se face astfel: 1) Pentru clasele MX3.1 i MX3.2: a. pentru piatra artificial se poate utiliza orice produs conform SR EN 771-5; b. pentru piatra natural se va contacta productorul; 2) Pentru clasa MX5, pentru ambele tipuri de piatr se face o evaluare specific a mediului înconjurtor i a efectului substanelor chimice din acesta luând în considerare concentraiile, cantitile existente i tipul de reacie i se va consulta productorul. 4.1.111. Mortarele pentru zidria stratului de placare se vor alege, conform definiiilor din Standardul SR EN 998-2, în funcie de clasa de expunere dup cum urmeaz: 1) Pentru clasa de expunere MX3.1. Mortar M sau S; 2) Pentru clasa de expunere MX3.2 Mortar S. 4.1.112. În cazul în care în zidria din clasele de expunere MX3.2 i MX5 se folosesc elemente din argil ars cu coninut de sruri solubile din categoria S1 este necesar ca mortarele s fie, în plus, rezistente la aciunea sulfailor. 4.1.113. Pentru zidriile încadrate în clasa de expunere MX5, pentru alegerea elementelor i a mortarului, în fiecare caz, se va face o evaluare specific a mediului înconjurtor i a efectului substanelor chimice din acesta luând în considerare concentraiile, cantitile existente i tipul de reacie i se va consulta productorul. 4.1.114. Protecia anticoroziv a ancorelor se va face, în funcie de clasa de expunere, conform prevederilor din standardul SR EN 845-1. 4.1.115. Protecia anticoroziv a armturilor din rosturile de aezare se va face, în funcie de clasa de expunere, conform prevederilor din standardul SR EN 845-3. 4.1.116. Acoperirea minim cu beton a armturilor din oel carbon neprotejat trebuie s satisfac cerinele din tabelul 4.1.2. Tabelul 4.1.2.

Clasa de expunere MX3 MX5

Dozajul minim de ciment (kg/m3) 325 350 400 Raport a/c 0,55 0,50 0,45 Acoperirea minim (mm) 40 30 25 60 50

Documentaia de execuie pentru faade cu alctuire ventilat din zidrie 4.1.117. Documentaia de execuie pentru faade cu alctuire ventilat din zidrie va cuprinde obligatoriu toate detaliile necesare pentru realizarea proiectului: 1) seciuni verticale i orizontale prin perete; 2) detalii de esere a zidriei/ detalii speciale de aezare a elementelor în lungul peretelui i/sau pe vertical/ prevederi speciale referitoare la culoarea elementelor pentru zidrie (dac este cazul); 3) dimensiunile elementelor pentru zidrie; 44


47

4) poziiile i dimensiunile rosturilor; detaliile/ produsele pentru închiderea rosturilor; 5) poziionarea golurilor de evacuare i a golurilor de ventilaie în rosturile verticale; 6) poziionarea elementelor de protecie; 7) poziionarea armturilor în rosturile orizontale i detaliilor de fasonare a armturilor; 8) poziionarea ancorelor, tipul ancorelor, protecia anticoroziv; 9) poziionarea i caracteristicile pieselor de rezemare (corniere de reazem, buiandrugi).

4.2 Securitate la incendiu 4.2.1 Condiiile de comportare la foc i msurile de securitate în caz de incendiu ale principalelor produse/elemente de cldire, materiale i echipamente utilizate la proiectarea i realizarea sistemelor de faade ventilate se prevd obligatoriu în documentaiile tehnice de ctre proiectanii de specialitate. Prevederile sunt furnizate de: (1) arhiteci: pentru conformare i corelare, elemente de finisaj, elementele componente de compartimentare interioar, închideri exterioare perimetrale, perei despritori, ci de evacuare, protecii ale golurilor funcionale de comunicare, evacuri de fum prin tiraj natural-organizat, tratamente termice, fonice i hidroizolaii, finisaje interioare i exterioare; (2) ingineri structuriti: pentru sistemele de fixare; (3) ingineri instalatori: pentru sisteme, echipamente i instalaii care interfereaz / relaioneaz cu sistemele de faade ventilate. Ex.: canale de cabluri, reclame luminoase, goluri pentru instalaiile de ventilare, climatizare i desfumare. 4.2.2 Produsele i elementele de construcii i instalaii, fabricate în ar sau importate se folosesc în condiiile tehnice de utilizare a acestora, stabilite potrivit legii. Toate elementele realizate în scopul preîntâmpinrii propagrii incendiului pe faada ventilat prin întreruperea orizontal i vertical a stratului de aer, incluse în lucrri sau pri de lucrri care ulterior se acoper, se înscriu obligatoriu în procese-verbale de lucrri ascunse conform instruciunilor respective. În cazurile în care prescripiile tehnice pentru executarea acestor elemente orizontale i verticale prevd condiii speciale de planeitate, forme de racordri, umiditate, precum i montarea în prealabil a unor piese, dispozitive, aceste condiii vor face obiectul unei verificri suplimentare, înainte de începerea lucrrilor de execuie. Toate produsele i semifabricatele, care intr în componena unei lucrri, nu pot fi introduse decât dac în prealabil s-au verificat certificatele de calitate care s confirme c sunt corespunztoare normelor i proiectului. Înlocuirea acestora cu alte produse se face doar cu acordul scris al proiectantului i beneficiarului. Conformarea la foc: 4.2.3 Pereii exteriori ai cldirilor, funcie de rolul acestora, trebuie s îndeplineasc condiiile minime de rezisten la foc pentru încadrarea în nivelul de stabilitate la incendiu / gradul de rezisten la foc stabilit conform prevederilor reglementrilor tehnice specifice privind securitatea la incendiu, aplicabile, în vigoare. Componenta de protecie i finisaj, împreun cu componenta termoizolant se 45

48


vor încadra în clasa de reacie la foc precizat în prezentul normativ. Elementele componente ale sistemului de faad ventilat nu se iau în considerare la stabilirea nivelului de stabilitate la incendiu / gradului de rezisten la foc. Determinarea gradului de rezisten la foc / nivelului de stabilitate la incendiu a construciei, se va realiza conform prevederilor reglementrilor tehnice specifice privind securitatea la incendiu, aplicabile, în vigoare. Se vor avea în vedere i prevederile art 4.2.5 din prezentul normativ. 4.2.4 Pereii exteriori de separare a compartimentelor de incendiu, vor avea rezistena la foc conform prevederilor reglementrilor tehnice specifice privind securitatea la incendiu, aplicabile, în vigoare. Sistemul faadei ventilate pentru aceste elemente de construcie va fi astfel realizat încât s nu favorizeze propagarea focului, respectând prevederile tabelului 4.2.1. Tabelul 4.2.1 componenta de protecie i finisaj

Perete exterior rezistent la foc care separ compartimente de incendiu

A1 sau A2-s1, d0 / Co

întreruperea ritmic a golului vertical din interiorul sistemului de faad Nu este cazul

componenta termoizolant

component de prindere i asamblare

A1 sau A2-s1, d0 / Co

clasa A1

4.2.5 Rezistena la foc poate fi asigurat de suportul solid, tip b.a. sau zidrie. În cazul pereilor uori, multistrat, rezistena la foc se va atesta prin testarea tipului particular de perete împreun cu faada ventilat. 4.2.6 Sistemele de faade ventilate nu vor crea goluri cu adâncimea mai mare de 5cm. 4.2.7 Continuitatea componentelor combustibile ale faadelor ventilate trebuie s se întrerup cel puin în dreptul rosturilor de tasare, dilatare sau seismice ale construciilor, prin sisteme cu produse incombustibile de minimum 1 m lime, care s asigure limitarea propagrii incendiilor. 4.2.8 Barierele rezistente la foc pot fi de trei tipuri : a) barierele rezistente reactive sau intumescente la foc sunt elemente orizontale i verticale, liniare, cu rol de întrerupere a efectului de co în caz de incendiu a cavitii/golului ventilate existente în sistemele de faad ventilate. Aceste produse trebuie s fie rezistente la foc E 30. Fixarea se va realiza conform detaliului testat de productorul barierei.

46


49

Figura 4.2.1. Exemplu de detaliu de realizare a întreruperii orizontale

Figura 4.2.2 Exemplu de detaliu de realizare a întreruperii orizontale, sectiune

47

50


b) barierele incombustibile, metalice, cu o grosime minim de 3mm, perforate într-un procent de 25%. Barierele se vor proteja cu vopsea intumescent astfel încât s asigure o rezisten la foc de E30. Dimensiunile golurilor se vor corobora cu caracteristicile vopselei intumescente aplicat. Suprafaa total a gurilor/fantelor din ecranele incombustibile, care fac legtura stratului de aer inferior cu stratul de aer superior, trebuie s fie de cel putin 500 mm2/m de lungime de faad (se poate considera c o lungime de faad ventilat de 1 metru corespunde unei seciuni de strat de aer ventilat de cca 20000 mm2. Pentru protecia anticoroziv a barierelor metalice, se vor utiliza i prevederile reglementrilor tehnice privind protecia împotriva coroziunii a construciilor din oel, aplicabile, în vigoare.

Figura 4.2.3. Exemplu de detaliu de realizare a întreruperii orizontale

Figura 4.2.4. Exemplu de detaliu de realizare a întreruperii orizontale, seciune c) barierele incombustibile, din tabl din oel galvanizat sau oel inoxidabil cu o grosime minim de 1,5 mm, care obtureaz pe orizontal stratul de aer între niveluri i fixat pe componenta rezistent printr-o fixare la pasul de 1m.

48


51

Figura 4.2.5. Exemplu de detaliu de realizare a întreruperii orizontale, seciune Acest articol se va corobora cu prevederile art. 4.2.10. 4.2.9 Preîntâmpinarea propagrii incendiului pe faada ventilat trebuie realizat i pe lungimea construciei, nu doar pe verticala acesteia, indiferent de nivelul de stabilitate la incendiu / gradul de rezisten la foc asigurat. Astfel la fiecare 20 de metri liniari de faad, sau rost de dilatare, de tasare sau antiseismic, care survine primul, se vor prevedea bariere rezistente la foc E 30. În situaia în care o faad are o lungime mai mic de 40 m i mai mare de 20 m, atunci bariera rezistent la foc se va monta la jumtatea distanei.

Figura 4.2.6. Exemplu de detaliu de realizare a întreruperii verticale

49

52


Figura 4.2.7. Exemplu de detaliu de realizare a întreruperii verticale

Figura 4.2.8. Exemplu de detaliu de realizare a întreruperii verticale, seciune

50


53

4.2.10 Faadele ventilate adiacente cilor de evacuare utilizate în caz de incendiu vor fi realizate din materiale incombustibile, conform prevederilor reglementrilor tehnice specifice privind securitatea la incendiu, aplicabile, în vigoare. Prin adiacente se înelege: la distane mai mici de 3,00 m fa de gabaritul scrii exterioare. Prin faade ventilate se înelege: componenta de protecie i finisaj, componenta de prindere i asamblare, componenta termoizolant.

Figura 4.2.9. Exemplu de protejare a unei scri exterioare (*) NOT: Materialele i elementele de cldiri i instalaii, produse în ar sau importate se folosesc în condiiile tehnice de utilizare a acestora, stabilite potrivit legii.

4.2.11 Preîntâmpinarea propagrii incendiului pe faada ventilat se trateaz funcie de modalitatea de realizare arhitectural. 4.2.12 În situaia faadelor pline, fr goluri vitrate sau alte goluri neprotejate, protecia faadelor trebuie realizat : 1) prin materialul finisajului sistemului de faad/componenta de protecie i finisaj conform tabelelor 4.2.2. – 4.2.9; 2) prin întreruperea ritmic a golului vertical din interiorul sistemului de faad conform fig. 4.2.1 – 4.2.8; 3) prin materialul pentru termoizolaie / componenta termoizolant conform tabelelor 4.2.2 – 4.2.9; 4) prin sistemul de fixare / componenta de prindere i asamblare conform tabelelor 4.2.2. – 4.2.9. A se vedea i figurile 4.2.1 – 4.2.8. 4.2.13 În situaia faadelor ventilate cu goluri vitrate, protecia faadelor trebuie realizat: 1) prin componenta de protecie i finisaj / materialul finisajului sistemului de faad; 2) prin întreruperea ritmic a lamei de aer / a golului vertical din interiorul sistemului de faad; 3) prin componenta termoizolant / materialul pentru termoizolaie; 4) prin protecia conturului golului vitrat sau neprotejat, ex.: glafuri, spaleti, buiandrugi; 5) prin parapei cu înlimea de cel puin 1,20 m, etane la foc E 30 în dreptul planeelor sau în cazul cldirilor care nu sunt înalte i foarte înalte se admit ecrane cu înlimea de minimum 0,50 m, etane la foc E 30. În situaia în care componenta suport este de tip multistrat, msurile de întârziere a propagrii incendiilor pe exteriorul construciei vor fi dispuse în grosimea componentei suport sau în interiorul cldirii (adiacent închiderii perimetrale), conform prevederilor reglementrilor tehnice specifice privind securitatea la incendiu, aplicabile, în vigoare.

51

54


4.2.14 La proiectarea faadelor ventilate a cror component de protecie i finisaj este reprezentat de panouri fotovoltaice, vor fi avute în vedere i urmtoarele: 1) deoarece panourile fotovoltaice produc energie electric atâta timp cât sunt expuse la radiaie luminoas atât natural cât i artificial, chiar i pe durata incendiului, acestea pot deveni reale pericole de electrocutare. Incendiul poate distruge izolaia cablurilor electrice provocând scurtcircuite în spatele panourilor fotovoltaice, iar personalul serviciilor voluntare sau private pentru situaii de urgen, este expus pericolului de electrocutare pe timpul interveniei. Deasemenea incendiul poate deforma prin topire cadrul metalic de montare (componenta de prindere i asamblare) pierzându-se astfel, împmântarea (legtura la priza de pmânt). Se menioneaz c incendiile ce pot apare la cldirile cu faade ventilate coninând panouri fotovoltaice, se vor trata de ctre echipele serviciilor pentru situaii de urgen ca incendii la echipamente electrice; 2) este interzis protecia golurilor de pe faad cu instalaii de protecie împotriva incendiilor cu ap; 3) componenta termoizolant a faadei ventilate va fi incombustibil, indiferent de funciunea i de regimul de înlime al cldirii; 4) componenta de prindere i asamblare a faadei ventilate va fi incombustibil, indiferent de funciunea i de regimul de înlime al cldirii. Se va asigura împmântarea (legarea la priza de pmânt) conform prevederilor Normativului pentru proiectarea, executarea i exploatarea instalaiilor electrice aferente cldirilor, indicativ I -7: 2011; 5) sistemul de cabluri electrice din spatele panourilor fotovoltaice se va proiecta astfel încât s preia dilatrile termice posibile în spatele panourilor fotovoltaice; 6) toate cablurile electrice vor fi rezistente la foc PH 30. Se admite gruparea cablurilor electrice normale în tuburi (evi) incombustibile, capabile s preia dilatrile termice ce pot aprea în spatele panourilor fotovoltaice datorit efectelor termice; 7) instalaia electric ce deservete sistemul de panouri fotovoltaice se va prevede i cu un sistem manual de decuplare, suplimentar fa de sistemul de protecie electric obinuit al acesteia; poziia acestei acionri manuale se va marca cu iluminat de siguran pentru continuarea lucrului; 8) sistemul de producere a energiei electrice cu panouri fotovoltaice integrat în faada cldirii trebuie proiectat astfel încât s decupleze total i automat alimentarea cu energie electric a instalaiei din cldire, atunci când alimentarea principal a cldirii, este întrerupt de la reeaua furnizorului i/sau a fost detectat un incendiu. 4.2.15 La proiectarea faadelor ventilate a cror component de protecie i finisaj este “verde”, reprezentat de suportul pentru substrat, vor fi avute în vedere i urmtoarele: 1) clasa de reacie la foc a substratului care nu întotdeauna este reprezentat de pmânt, se va realiza conform tabelelor 4.2.2 ... 4.2.9, corespunztor funciunii cldirii; 2) se vor realiza seprri verticale, incombustibile cu limea de minimum 1 m, la fiecare 20 m. Astfel la fiecare 20 m de faad, sau rost de dilatare, de tasare sau antiseismic, care survine primul, se vor prevedea fâii incombustibile (A1 sau A2 s1,d0 / C0). În situaia în care o faad are o lungime mai mic de 40 m i mai mare de 20 m, atunci fâia incombustibil se va monta la jumtatea distanei. Se menioneaz c separarea vertical se refer la componenta de protecie i finisaj care trebuie sa fie incombustibil. 4.2.16 În funcie de destinaia i tipul construciei, sistemul de faad ventilat se realizeaz, conform tabelelor 4.2.2, 4.2.3., 4.2.4, 4.2.5, 4.2.6., 4.2.7, 4.2.8, 4.2.9.

52


55

Tabel 4.2.2 Faade ventilate pentru locuine componenta de prindere i asamblare

tehnice specifice privind securitatea la incendiu, aplicabile, în vigoare

componenta componenta de întreruperea protecie i ritmic a termoizolant finisaj golului vertical din interiorul sistemului de faad

Locuina unifamilial max. P+E+M

cel puin D s3, d1 / C3


Blocurile de locuine colective P+2E Not: nu se refer la construciile încadrate în gradul de rezisten la foc / nivelul de stabilitate la incendiu I, II i III. > P+2E i < P+5E sau cu pân la 20 m înlime total (pân la coam/atic) msurat fa de terenul carosabil adiacent accesibil autospecialelor de intervenie ale pompierilor Not: nu se refer la construciile încadrate în gradul de rezisten la foc / nivelul de stabilitate la incendiu I i II. P+5E sau mai mult de 20 m înlime total (pân la coam/atic) msurat fa de terenul carosabil adiacent accesibil autospecialelor de intervenie ale pompierilor i care nu sunt înalte sau foarte înalte Not: nu se refer la construciile încadrate în gradul de rezisten la foc / nivelul de stabilitate la incendiu I. înalte sau foarte înalte

cel puin C s3, d1 / C2



cel puin B s1, d0 / C1


A1, A2 s1,d0 / C0

A1, A2 s1, d0 / C0


nu este cazul

La fiecare al doilea nivel, începând cu nivelul parterului.

Blocurile de locuine colective

Numrul de niveluri supraterane maxim admise se coroboreaz cu prevederile reglementrilor

A1, A2 s1,d0 / C0

53


Tabel 4.2.3 Faade ventilate pentru funciuni administrative component de prindere i asamblare

P+3E Not: nu se refer la construciile încadrate în gradul de rezisten la foc / nivelul de stabilitate la incendiu I, II i III. > P+3E i P+5E sau cu pân la 20 m înlime total (pân la coam/atic) msurat fa de terenul carosabil adiacent accesibil autospecialelor de intervenie ale pompierilor Not: nu se refer la construciile încadrate în gradul de rezisten la foc / nivelul de stabilitate la incendiu I. > P+5E Sau mai mult de 20 m înlime total (pân la coam/atic) msurat fa de terenul carosabil adiacent accesibil autospecialelor de intervenie ale pompierilor i care nu sunt înalte sau foarte înalte Not: nu se refer la construciile încadrate în gradul de rezisten la foc / nivelul de stabilitate la incendiu I.





înalte sau foarte înalte

A1 sau A2 s1,d0 / C0


A1, A2 s1,d0 / C0


cel puin A2 s3, d0 / C1




56


54


57

Tabel 4.2.4 Faade ventilate pentru sntate








P+3E Not: nu se refer la construciile încadrate în gradul de rezisten la foc / nivelul de stabilitate la incendiu I i II. > P+3E i P+5E sau cu pân la 20 m înlime total (pân la coam/atic) msurat fa de terenul carosabil adiacent accesibil autospecialelor de intervenie ale pompierilor. Not: nu se refer la construciile încadrate în gradul de rezisten la foc / nivelul de stabilitate la incendiu I. > P+5E sau mai mult de 20 m înlime total (pân la coam/atic) msurat fa de terenul carosabil adiacent accesibil autospecialelor de intervenie ale pompierilor i care nu sunt înalte sau foarte înalte Not: nu se refer la construciile încadrate în gradul de rezisten la foc / nivelul de stabilitate la incendiu I. înalte sau foarte înalte








55


Tabel 4.2.5 Faade ventilate pentru funciuni de turism

caban montan P+E+M P+2E si 100 de persoane Not: nu se refer la construciile încadrate în gradul de rezisten la foc / nivelul de stabilitate la incendiu I i II. P+4E sau > 100 de persoane i fr Sli aglomerate Not: nu se refer la construciile încadrate în gradul de rezisten la foc / nivelul de stabilitate la incendiu I. > P+4E i cu pân la 20 m înlime total (pân la coam) msurat fa de terenul carosabil adiacent accesibil autospecialelor de intervenie ale pompierilor Not: nu se refer la construciile încadrate în gradul de rezisten la foc / nivelul de stabilitate la incendiu I. > P+4E sau mai mult de 20m înlime total (pân la coam) msurat fa de terenul carosabil adiacent accesibil autospecialelor de intervenie ale pompierilor i care nu sunt înalte sau foarte înalte Not: nu se refer la construciile încadrate în gradul de rezisten la foc / nivelul de stabilitate la incendiu I. înalte sau foarte înalte


cel puin D s3, d1 / C3 cel puin C s3, d1 / C2

cel puin D s3, d0 / C3 cel puin C s3, d0 / C2

Nu este cazul














58


56


59

Tabel 4.2.6 Faade ventilate pentru învmânt i sport componenta componenta de întreruperea protecie i ritmic a termoizolant finisaj golului vertical tehnice specifice privind din interiorul securitatea la incendiu, sistemului de aplicabile, în vigoare faad cel puin Nu este cazul P+E Not: nu se refer la C s2, d0 / C2 construciile încadrate în gradul de rezisten la foc / nivelul de stabilitate la incendiu I i II. cel puin P+2E i cu pân la 20 m înlime total B s2, d0 / C1 (pân la coam) msurat fa de terenul carosabil adiacent accesibil autospecialelor de intervenie ale pompierilor Not: nu se refer la construciile încadrate în gradul de rezisten la foc / nivelul de stabilitate la incendiu I. cel puin > P+5E sau mai mult de 20 m înlime B s1, d0 / C1 total (pân la coam) msurat fa de terenul carosabil adiacent accesibil autospecialelor de intervenie ale pompierilor i care nu sunt înalte sau foarte înalte Not: nu se refer la construciile încadrate în gradul de rezisten la foc / nivelul de stabilitate la incendiu I. înalte sau foarte înalte A1 sau A2 s1,d0 A1 sau A2 s1,d0 / C0 / C0








57

60


Tabel 4.2.7 Faade ventilate pentru sli aglomerate

reglementrilor tehnice specifice privind securitatea la incendiu, aplicabile, în vigoare

componenta componenta de întreruperea a termoizolant protecie i ritmic golului vertical finisaj din interiorul sistemului de faad conform funciunii predominante cu care este comasat

independente


Sli aglomerate

Comasate


Numrul de niveluri supraterane maxim admise se coroboreaz cu prevederile


cel puin conform A2 s3, d0 / C1 funciunii predominante cu care este comasat i cel puin A2 s3, d0 / C1 cel puin A1 sau A2 s1,d0 A2 s3, d0 / C1 / C0

58


61

Tabel 4.2.8 Faade ventilate pentru cultur i cult

care adapostesc valori deosebite



Nu este cazul


A1 sau A2 s1,d0 / C0 A1 sau A2 s1,d0 La fiecare nivel. / C0





P+E Not: nu se refer la construciile încadrate în gradul de rezisten la foc / nivelul de stabilitate la incendiu I i II. P+2E Si cu pân la 20 m înlime total (pân la coam) msurat fa de terenul carosabil adiacent accesibil autospecialelor de intervenie ale pompierilor Not: nu se refer la construciile încadrate în gradul de rezisten la foc / nivelul de stabilitate la incendiu I. > P+5E Sau mai mult de 20 m înlime total (pân la coam) msurat fa de terenul carosabil adiacent accesibil autospecialelor de intervenie ale pompierilor si care nu sunt inalte sau foarte inalte Not: nu se refer la construciile încadrate în gradul de rezisten la foc / nivelul de stabilitate la incendiu I. inalte sau foarte inalte




componenta componenta de întreruperea a termoizolanta protectie si ritmic golului vertical finisaj din interiorul sistemului de faad



59

62


Tabel 4.2.9 Faade ventilate pentru comer componenta Numrul de niveluri supraterane componenta de întreruperea a termoizolanta maxim admise se coroboreaz protecie i ritmic golului vertical cu prevederile reglementrilor finisaj din interiorul tehnice specifice privind sistemului de securitatea la incendiu, faad aplicabile, în vigoare. Nu este cazul



A1 sau A2 s1,d0 / C0 A2 s3,d0 / C0 La fiecare nivel






Centre comerciale



P+1E Not: nu se refer la construciile încadrate în gradul de rezisten la foc / nivelul de stabilitate la incendiu I, II i III. > P+1E Si P+5E sau cu pân la 20 m înlime total (pân la coam) msurat fa de terenul carosabil adiacent accesibil autospecialelor de intervenie ale pompierilor Not: nu se refer la construciile încadrate în gradul de rezisten la foc / nivelul de stabilitate la incendiu I. > P+5E sau mai mult de 20 m înlime total (pân la coam) msurat fa de terenul carosabil adiacent accesibil autospecialelor de intervenie ale pompierilor si care nu sunt inalte sau foarte inalte Not: nu se refer la construciile încadrate în gradul de rezisten la foc / nivelul de stabilitate la incendiu I. inalte sau foarte inalte


Not general privind tabelele 4.2.2. ... 4.2.9: clasificrile care includ „s3” înseamn c nu exist limit stabilit pentru producia de fum.

60


63

În situaia în care se opteaz pentru o component de protecie i finisaj din lemn, aceasta se poate încadra în clasele de reacie la foc precizate în tabelele 4.2.1. .... 4.2.8, cu condiia prezentrii agrementului tehnic valabil sau a încercrilor efectuate în laboratoare certificate. Se precizeaz c protecia materialelor lemnoase trebuie s reziste aciunii UV.

poziie barier orizontal E30

poziie barier orizontal E30

Figura 4.2.10. Exemplu de întrerupere ritmic a golului vertical din interiorul sistemului de faad

Figura 4.2.11. Exemplu de protejare a arpantei în relaie cu o faad ventilat

61

64


4.3 Igien, sntate i mediu Puritatea aerului Toate produsele într-o form sau alta conin substane chimice, unele periculoase, altele mai puin periculoase pentru om i mediu. Deoarece substanele chimice în Regulamentul (CE) 1907/2006, sunt tratate atât ca atare cât i ca amestecuri (vopsele, adezivi, mortare, produse termoizolante etc.), este obligatorie cunoaterea riscurilor ataate anumitor substane (a se vedea Anexa 2). 4.3.1 Se va asigura un nivel de protecie adecvat pentru om i mediu, concomitent cu libera circulaie a bunurilor i respectând principiul progresului tehnic. 4.3.2 Persoanele fizice sau juridice care efectueaz activitatea de manipulare sau punere în oper a produselor cu risc, vor trebui s ia msurile necesare de administrare a riscurilor pe care le pot prezenta aceste substane. 4.3.3 În acest scop, pentru a putea efectua eficient evaluarea securitii chimice a substanelor, productorul, respectiv importatorul, trebuie s pun la dispoziie atât „ Fia tehnic” cât i „Fia cu date de securitate” a produsului, sau a componentelor, (pentru produsele multicomponente), care s cuprind informaiile prevzute în Anexa 2 din Regulamentul (CE) 1907/2006, referitoare la prezena unor substane periculoase, cancerigene, mutagene sau toxice pentru reproducere, în special dac aceste produse conin substane care le fac persistente/foarte persistente, bioacumulative/foarte bioacumulative, cu efect de sensibilizani respiratori sau în legtur cu alte efecte pe care le pot produce de la caz la caz. 4.3.4 Având în vedere responsabilitatea persoanelor fizice i juridice pentru utilizarea în condiii de securitate a substanelor chimice, atât ca atare cât i ca amestecuri, în condiii de manipulare i punere în oper, dar i în perioada de exploatare a construciilor, cetenii trebuie s aib acces la informaii privind substanele chimice la care pot s fie expui. 4.3.5 Fia cu date de securitate, trebuie pus la dispoziie pentru toate materialele de construcie, dar în special pentru acelea care conin substane care necesit autorizare, prevzute în Anexa XIV din Regulamentul (CE) 1907/2006. 4.3.6 Cerinele minime pentru protecia lucrtorilor împotriva riscurilor pentru sntatea i securitatea lor, care provin sau pot proveni din efectele agenilor chimici sau a amestecurilor care conin ageni chimici, prezente la locul de munc sau în timpul exploatrii cldirii, sunt prevzute în HG 1218/2006. Umiditate i condens 4.3.7 Pentru a ine sub control funcionarea spaiului de ventilare este necesar ca: 1) poriunea de perete aflat spre interior în raport cu lama de aer, poriune care de regul are o alctuire de tip mantou, trebuie conceput astfel încât s fie ferit de condens în mas, ca fenomen frecvent i mai ales de amploare deosebit, generând pericol de acumulare progresiv de la an la an (trebuie verificri în conformitate cu SR EN ISO 13788); 2) volumul de aer care circul ascensional prin lama de ventilare trebuie s fie suficient de mare pentru a putea prelua cu uurin suplimentul de vapori de ap care vin din poriunea compact de perete dinspre interior.

4.3.8 Pentru proiectarea curent a conformrii higrotermice a faadelor ventilate se pot avea în vedere urmtoarele relaii de calcul i reguli de bun practic (a se vedea i C.4.3.8 din Anexa 2):

62


65

1) concepia i alctuirea poriunii de perete compact, de tip mantou, aflat în spatele dinspre interior a lamei de aer trebuie s respecte condiia: (1) (·d)izolatie termic > 5(·d)finisaj ext 2) în cazul în care izolaia termic este foarte permeabil la vapori, pe faa sa cald trebuie prevzut o barier contra vaporilor a crei caracteristic (d)barier vapori trebuie s aib o valoare de cel puin cinci ori mai mare decât valoarea lui (d) a finisajului feei reci a stratului de izolare termic; (·d)barier vapori > 5(·d)finisaj ext (2) 3) materialul termoizolator din spatele lamei de aer trebuie s nu fie hidrofil sau trebuie finisat în acest sens pe faa sa exterioar rece fr a-i mri substanial valoarea rezistenei la difuzia vaporilor; 4) grosimea lamei de ventilare se recomand s fie între 4 cm i 5 cm; 5) aria necesar pe m de faad a seciunii orificiilor de ventilare (admisie i evacuare) se poate estima cu relaia: 32,22·H0,4 [cm2/ml] unde H este înlimea, în metri, a lamei de aer asociat unei perechi de orificii intrare-ieire. 6) valoarea maxim a lui H, din punctul de vedere al funciunii de ventilare a lamei de aer, se recomand s nu depeasc 12 m (a se vedea i Anexa 2). 7) pentru a se evita saturarea cu vapori de ap a aerului din stratul de ventilare se iau urmtoarele msuri constructive: a. pe faa cald a termoizolaiei se va prevedea o barier contra vaporilor; b. suprafeele solide ce delimiteaz stratul de aer se vor concepe astfel încât s fie cât mai puin rugoase; c. fantele de admisie i de refulare a aerului de ventilare se vor proiecta astfel încât s opun circulaiei acestuia o cât mai mic rezisten; în plus se va avea în vedere i necesitatea currii lor periodice. 4.4 Siguran în exploatare Analizând caracteristicile componentelor subansamblului tehnologic-arhitectural al prii opace a anvelopei verticale, se constat c majoritatea riscurilor de accidentare prin lovire, cdere etc. a utilizatorilor ar aprea fie ca urmare a contactului dintre acetia i pri ale anvelopei (ui, ferestre), fie datorit cderii (desprinderii) unor elemente care fac parte din anvelop. 4.4.1 Riscurile de desprindere a unor elemente ale faadei, au fost tratate în cadrul paragrafului 4.1 "rezisten mecanic i stabilitate". 4.4.2 Posibilitatea rnirii ca urmare a unor arsuri provocate în urma atingerii de obiecte fierbini pri ale faadei - se regsete în cadrul paragrafului 4.2 "securitate la incendiu". 4.4.3 Riscul de îmbolnvire, ca urmare a degajrii de gaze toxice, a dispersrii în aer a unor particule periculoase pentru sntate, a emisiei de substane radioactive, este tratat în paragraful 4.3 referitor la "igien, sntate i mediu". 4.4.4 Aspectele privind durabilitatea în timp a subansamblului, corelate cu durata de via economic stabilit au în vedere asigurarea: - reparaiilor periodice ;

63

66


- posibilitatea de întreinere a faadei. 4.5 Protecie împotriva zgomotului. Performana acustic a pereilor exteriori ventilai 4.5.1 Izolarea acustic fa de zgomotele exterioare, a unei încperi care are un perete exterior ventilat, depinde de: 1) transmisiile directe prin perei ( zona opac + zona vitrat), care variaz în funcie de suprafeele elementelor de construcii sau ale prilor componente; 2) transmisiile laterale prin pereii i planeele legate de faad; 3) transmisiile parazite prin gurile de aer i prin cutiile jaluzelelor; 4) volumul spaiului în care este recepionat zgomotul; 5) cantitatea i calitatea materialelor fonoabsorbante din camera în care este recepionat zgomotul. 4.5.2 Performana de izolare la zgomot aerian a pereilor exteriori – elemente cu pondere important în anvelopa cldirii – se exprim prin indicele de izolare la zgomot aerian, R’w . În cazul msurrilor de laborator, valoarea acestui indice se marcheaz cu Rw i include doar comportarea elementului sub aciunea direct a undelor sonore, fr transmisii pe ci colaterale. Valoarea obinut prin msurri „in situ”, include i efectul transmisiilor sonore indirecte, prin elementele perimetrale de legtur i se noteaz cu R’w (a se vedea i C4.5.2 din Anexa 2). 4.5.3 În funcie de nivelul de zgomot perturbator exterior, în dB(A), stabilit prin reglementrile tehice specifice privind proiectarea i execuia zonelor urbane din punct de vedere al proteciei la zgomot (la 2 m de faada cldirii i 1,5 m deasupra trotuarului), se impun valori minime ale indicelui R’w pentru elementele de faad, în funcie de tipul de cldire i unitatea funcional ce se protejeaz. (a se vedea i C4.5.3 din Anexa 2). 4.5.4 Conformarea pereilor exteriori se face, în principal, cu respectarea prevederilor de izolare termic ale normativului C 107/2005, cu modificrile ulterioare. 4.5.5 În cazul pereilor ventilai, componenta de protecie i finisaj montat în faa termoizolaiei se realizeaz în dou variante de baz: a) placaje cu margini neprofilate, montate cu rosturi deschise; b) placaje cu margini profilate, montate cu rosturi închise. 4.5.6 În varianta a) peretele poate fi modelat ca o structur sandwich, pentru care alctuirea ce se ia în calcul este realizat din termoizolaie, componenta de rezisten a peretelui i finisajul de la faa interioar. Montarea placajelor cu rosturi deschise va permite undelor sonore s ptrund, prin fenomenul de difracie, în stratul de aer, fr s se produc o atenuare semnificativ a nivelului de intensitate al zgomotului incident pe faad. Ajuns în spaiul de aer, în faa termoizolaiei din vat mineral, o parte însemnat a energiei sonore va fi absorbit de aceasta. La determinarea valorii Rw se va ine seama de comportarea componentei de rezisten (conform prevederilor reglementrilor tehnice în vigoare, privind acustica în construcii i zone urbane - msuri de protecie împotriva zgomotului la cldiri de locuit, social-culturale i tehnico-administrative) la care se va aduga un spor Rw de 5-6 dB, datorat prezenei stratului de vat mineral (a se vedea i C4.5.6 din Anexa 2). 4.5.7 În varianta b) zona opac a peretelui de faad poate fi modelat, simplificat, ca un perete dublu la care cele dou componente simple sunt realizate din : componenta de rezisten a peretelui, de mas unitar m1(Kg/m2) i din stratul de protecie i finisaj, de mas unitar m2(Kg/m2). Spaiul dintre cele dou componente (d, în cm), masele m1 i m2 i prezena vatei minerale cu rol fonoabsorbant vor influena valoarea indicelui Rw, conform prevederilor reglementrilor tehnice în vigoare, privind acustica în construcii i zone urbane - proiectarea i execuia msurilor de izolare fonic i a tratamentelor acustice la cldiri.

64


67

4.5.8 Cu o rezolvare sau alta (a sau b), zona opac a peretelui are valori ale indicelui Rw ce depesc 45 dB. 4.5.9 Zona vitrat a peretelui, va avea performanele termoenergetice cerute de reglementrile tehnice în vigoare privind calculul rezistenei termice a elementelor de construcie. Simultan cu realizarea acestor valori, se cere ca în zona vitrat indicele Rw s aib valori cuprinse în domeniul 35 – 42 dB. 4.5.10 Valoarea R a indicelui de atenuare la zgomot aerian, pentru peretele compus în elevaie (zon plin + zon vitrat sau zone distincte din punct de vedere acustic, cu rezolvri diferite pe grosimea elementului) se determin, pe tot domeniul util de frecvene (100 – 3150Hz) cu relaia: S1

R = R0 –10 lg [1 + S ( 10 0

R0 R1 10

–1)]

dB

(1)

în care: R0 – indicele de atenuare al peretelui plin R1 – indicele de atenuare al uii sau ferestrei

R - indicele de atenuare al peretelui compus S0 – suprafaa peretelui inclusiv ua sau fereastra S1 – suprafaa uii sau a ferestrei

Not: Aceleai valori pentru curba R se pot obine utilizând abaca din fig. 2.14, pentru fiecare treime de octav, conform prevederilor reglementrilor tehnice în vigoare, privind acustica în construcii i zone urbane - proiectarea i execuia msurilor de izolare fonic i a tratamentelor acustice la cldiri. Curba R se corecteaz cu R, conform prevederilor reglementrilor tehnice privind acustica în construcii i zone urbane - proiectarea i execuia msurilor de izolare fonic i a tratamentelor acustice la cldiri, pentru a ine seam de transmisiile indirecte iar curba de atenuare sonor astfel obinut se compar cu curba de referin, pentru a obine, conform SR EN ISO 717-1, indicele de izolare la zgomot aerian, R’w ; valoarea aceasta se compar cu R’w din tabelul 4.5.1. 4.5.11 Pentru determinarea indicelui de atenuare la zgomot aerian R al peretelui de faad compus din diferite suprafee S1, S2, Si.....Sn având indici de atenuare R1, R2, Ri..... Rn se mai poate utiliza relaia: i n

¦S

i

i 1

R = 10 lg

i n

¦ S 10

Ri 10

dB

(2)

i

i 1

4.5.12 O problem care nu trebuie neglijat este cea a prinderilor componentei de protecie i finisaj pe suportul de susinere (sub aciunea presiunilor create de aciunea vântului pe faad, este posibil ca aceast component, în cazul unor prinderi incorecte, s vibreze i s devin ea însi o surs de zgomot).

4.6 Economie de energie i izolare termic 4.6.1 Pentru alctuirile de faade ventilate, care includ, între spaiul interior al cldirii i stratul de aer ventilat un strat realizat din produse termoizolante cu conductivitatea termic de calcul de cel mult 0,050 W/mK i cu grosimea determinat prin calcul conform reglementrilor tehnice specifice în vigoare, valoarea minim normat a rezistenei termice corectate a peretelui de faad, pe considerente de economie de energie, este în general asigurat. 65

68


4.6.2 Valoarea rezistenei termice corectate se determin în conformitate cu Normativul C 107-2005 – Partea a 3-a - Normativ privind calculul performanelor termoenergetice ale elementelor de construcie ale cldirilor – indicativ C 107/3, cu modificrile i completrile ulterioare i se compar cu valorile minime normate pentru perei, date în Partea 1 - Normativ privind calculul coeficienilor globali de izolare termic la cldirile de locuit – indicativ C 107/1, respectiv în Partea a 2 –a - Normativ privind calculul coeficienilor globali de izolare termic la cldirile cu alt destinaie decât cea de locuire - indicativ C 107/2, cu modificrile i completrile ulterioare. 4.6.3 Evaluarea performanei energetice a cldirilor la care anvelopa include faade ventilate, se face în conformitate cu reglementarea tehnic “Metodologie de calcul al performanei energetice a cldirilor”, cu modificrile i completrile ulterioare.

66


69

CAPITOLUL 5 CONDIII DE DURABILITATE I ÎNTREINERE ALE SISTEMELOR DE FAADE VENTILATE Durabilitate 5.1 Durabilitatea în timp a subansamblului, corelat cu durata de via economic stabilit, pot avea repercusiuni în ceea ce privete satisfacerea acestui criteriu. Reparaiile periodice i posibilitatea de întreinere a faadei micoreaz riscurile în exploatare. Condiiile pentru asigurarea rezistenei i stabilitii plcilor sunt : 1) din punct de vedere static, s reziste sub sarcini orizontale fr a se deforma i fr a se fisura; sunt admise deformri de pân la 1/300 din înlime (la piatr); 2) din punct de vedere al comportrii la aciunile factorilor climatici, dei plcile sunt testate la cicluri succesive de înghe – dezghe, la ageni chimici (albastru de metilen, hipermanganat de potasiu, clorur de amoniu, hipermanganat de sodiu, acid clorhidric, acid citric, hidroxid de potasiu, absorbie de ap etc.), comportarea lor se verific în timp in situ, în cadrul ansamblului element de finisaj – element de prindere – perete suport. 5.2 Tolerane dimensionale din fabricare apar la toate tipurile de plci sau panouri. Aceste abateri au valori relativ asemntoare, de 2 – 3 mm pentru panourile de dimensiuni mai mari de 4m (plci metalice complexe cu miez termoizolant, panouri de aluminiu pe schelet etc.). 5.3 În zonele opace ale faadei, preluarea dilatrilor termice precum i a micrilor survenite în timpul unui cutremur se face prin rosturi de dilatare i dispozitive de acoperire i protecie, la intervale i dimensiuni prevzute prin specificaiile tehnice (a se vedea i C.5.3 din Anexa 2). Având în vedere umbrirea scheletului de ctre componenta de protecie i finisaj, dilatrile din supraînclzire sunt mult reduse; de asemenea, expunerea la intemperii (ploaie, zpad) i îmbtrânire a componentei de asamblare i montaj (aciunea radiaiilor UV) este mult diminuat. 5.4 Durabilitatea în raport cu fenomenul de coroziune reprezint un factor determinant în ceea ce privete rezistena i stabilitatea componentei de prindere-asamblare i va respecta reglementrile tehnice specifice aplicabile, în vigoare, privind protecia împotriva coroziunii a construciilor din oel. 5.5 La conceperea i proiectarea faadelor cu alctuire ventilat se vor prevedea msuri pentru evitarea riscului de coroziune prin pile galvanice (pile de coroziune) datorit contactului metalelor de natur diferit (sau cu poteniale de electrod diferite) (oel carbon, oel inoxidabil, zinc, aluminiu, cupru s.a.) la alctuirea constructiv, inclusiv la elementele de îmbinare (uruburi, boluri, aibe s.a.). Întreinerea faadelor Modul de curare al faadelor este în primul rând o problem de proiectare. 5.6 Faadele trebuie prevzute de la faza de proiect cu dispozitive care s asigure accesul pentru curenie. 5.7 Sistemele de faade trebuie s permit i înlocuirea uoar a elementelor deteriorate. Accesul la acestea se face utilizând aceleai echipamente ca i în cazul curirii faadelor. 5.8 Prevederile normativului se aplic i pentru cldirile reabilitate, la care se utilizeaz sisteme de faade ventilate.

67

70


5.9 Indiferent de tipul de faad adoptat, în zona soclului i la nivelul accesibil omului se vor adopta sisteme de faade rezistente la ocuri mecanice (loviri, vandalizri). 5.10 Se vor respecta toate prevederile legale (agremente tehnice, specificaii) ale productorului de placaje, respectiv ale productorului de sistem (a se vedea i C.5.10.a i C.5.10.b din Anexa 2). Postutilizarea materialelor componente 5.11 La desfacerea / demontarea / demolarea faadelor cu alctuire ventilat se va face un plan pentru postutilizarea materialelor componente (C.5.11 din Anexa 2), însoit de o propunere de recuperare a produselor componente i de modalitile în care aceast propunere se poate materializa.

68


71

CAPITOLUL 6 UTILIZAREA SISTEMELOR DE FAADE VENTILATE LA CLDIRI EXISTENTE 6.1 Sistemele de faade ventilate reprezint o alternativ de finisare – mai scump, evident – pentru aciunea de reabilitare termic a cldirilor existente. 1) deoarece în spatele finisajului se poate prevedea o termoizolaie în spaiul de aer definit drept plenum, se asigur protecia termic necesar pentru a rspunde exigenelor termo-higroenergetice actuale; 2) trebuie analizate urmtoarele aspecte: a. poziia cldirii (în ora, în raport cu o cale de acces major, la strad, în curte interioar, în vecintatea unor alte obiective importante etc.); b. tipul de arhitectur iniial, la care ar trebui s fie readus faada cldirii; c. expertiza de structuri a cldirii, pentru a verifica dac poate prelua eventuala greutate suplimentar pe care o reprezint placajul i sistemul de prindere; exist posibilitatea ca prin desfacerea finisajului existent, greutatea sistemului ventilat s nu depeasc greutatea sistemului de finisaj iniial. Pentru cldirile existente la care urmeaz a se amenaja faade cu alctuire ventilat este necesar evaluarea siguranei dup cum urmeaz: i. verificare de ansamblu: -

pentru situaia de proiectare seismic cldirea trebuie s se încadreze în clasa de risc seismic RS IV conform tabelului 8.3 din Codul de proiectare P 100-3;

ii. verificri locale: -

pentru situaia de proiectare fundamental se va verifica sigurana fundaiilor; pentru situaia de proiectare seismic se va verifica sigurana stratului suport dup aplicarea stratului de placare.

d. alegerea sistemului de faad ventilat corespunztor atât din punct de vedere estetic cât i compatibilitatea componentelor de prindere-asamblare cu peretele suport – componenta de rezisten a sistemului. Adoptarea unor sisteme la care înlocuirea elementelor deteriorate s poat fi fcut cu uurin; e. verificarea costurilor de desfacere–refacere a finisajului, inclusiv managementul deeurilor. 3) În cazul în care nu se impune i o reabilitare termic, prevederea unui sistem de faad ventilat se poate face fr desfacerea finisajului existent. Este cazul unor faade interioare, dar cu respectarea cerinelor de mai sus. 4) Faadele interioare au restricii dimensionale ale placajelor mai mici decât cele exterioare, dat fiind c nu sunt supuse aciunilor agenilor de mediu exterior, mai agresivi. 5) Toate faadele trebuie s fie prevzute cu sisteme pentru curare. În cazul cldirilor existente este obligatorie prevederea echipamentelor pentru întreinere care nu au existat la proiectarea / execuia iniial a cldirii.

69

72


ANEXA 1 REFERINE TEHNICE I LEGISLATIVE Acte normative Nr. crt.

Denumire

Publicaia

1.

Ordinul ministrului transporturilor, construciilor i Monitorul Oficial al României, turismului i al ministrului administraiei i Partea I nr. 90 din 27/01/2005 internelor nr.1.822/394/2004 pentru aprobarea Regulamentului privind clasificarea i încadrarea produselor pentru construcii pe baza performanelor de comportare la foc, cu modificrile i completrile ulterioare.

2.

Ordinul ministrului transporturilor construciilor i turismului nr. 2055/29.11.2005 pentru aprobarea reglementrii tehnice „Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcie ale cldirilor” indicativ C 107-2005, cu modificrile i completrile ulterioare

Monitorul Oficial al României Partea I nr. 1.124 i 1.124 bis / 13.12.2005

3.

Ordinul ministrului transporturilor construciilor i turismului nr. 157/01.02.2007 pentru aprobarea reglementrii tehnice „Metodologie de calcul al performanei energetice a cldirilor” cu modificrile i completrile ulterioare Ordinul ministrului dezvoltrii regionale i turismului nr. 2741/ 01.11.2011 pentru aprobarea reglementrii tehnice „Normativ pentru proiectarea, executarea i exploatarea instalaiilor electrice aferente cldirilor”, indicativ I 7- 2011

Monitorul Oficial al României Partea I nr. 126 i 126 bis / 21.02.2007

4.

Monitorul Oficial al României Partea I nr. 802 i 802 bis / 14.11.2011

5.

Ordinul viceprim- ministrului, ministrul dezvoltrii Monitorul Oficial al României regionale i administraiei publice nr. Partea I nr. 558 i 558 bis / 2465/08.08.2013 privind aprobarea reglementrii 03.09.2013 tehnice „Cod de proiectare seismic - Partea I Prevederi de proiectare pentru cldiri”, indicativ P100-1/2013

6.

Ordinul ministrului dezvoltrii regionale i Monitorul Oficial al României locuinei nr. 704/2009 pentru aprobarea Partea I nr. 647 i 647 bis / reglementrii tehnice „Cod de proiectare seismic" 01.10.2009 Partea a III-a Prevederi pentru evaluarea seismic a cldirilor existente, indicativ P 100-3/2008

7.

Ordinul ministrului dezvoltrii regionale i turismului nr. 1530 / 23.08.2012 pentru aprobarea reglementrii tehnice „Cod de proiectare. Bazele proiectrii construciilor”, indicativ CR 0 – 2012, cu completrile ulterioare

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 647 i 647 bis / 11.09.2012

70


73

8.

Monitorul Oficial al României, Ordinul ministrului dezvoltrii regionale i Partea I, nr. 704 i 704 bis / turismului nr. 1751/ 21.09.2012 pentru aprobarea reglementarii tehnice „Cod de proiectare. 15.10.2012 Evaluarea aciunii vântului asupra construciilor”, indicativ CR 1-1-4/2012, cu completrile ulterioare

9.

Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului Publicat în Jurnalul Oficial al European i al Consiliului din 18 decembrie 2006 Uniunii Europene nr. 396 / privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea i 30.12.2006 restricionarea substanelor chimice (REACH), de înfiinare a Ageniei Europene pentru Produse Chimice, de modificare a Directivei 1999/45/CE i de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 793/93 al Consiliului i a Regulamentului (CE) nr. 1488/94 al Comisiei, precum i a Directivei 76/769/CEE a Consiliului i a Directivelor 91/155/CEE, 93/67/CEE, 93/105/CE i 2000/21/CE ale Comisiei

10.

Hotrârea Guvernului nr. 735/2006 privind limitarea emisiilor de compui organici volatili datorate utilizrii solvenilor organici în anumite vopsele, lacuri i în produsele de refinisare a suprafeelor vehiculelor, cu modificrile i completrile ulterioare

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 521 / 16.06.2006

11.

Hotrârea Guvernului nr. 1218/2006 privind stabilirea cerinelor minime de securitate i sntate în munc pentru asigurarea proteciei lucrtorilor împotriva riscurilor legate de prezena agenilor chimici, cu modificrile i completrile ulterioare

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 845 / 13.10.2006

Standarde 1.

SR EN 845-1+A1:2008

Specificaie a componentelor auxiliare pentru zidrie. Partea 1: Agrafe, bride de fixare, etriere suport i console

2.

SR EN 845-2:2004

Specificaie a componentelor auxiliare pentru zidrie. Partea 2: Buiandrugi.

3.

SR EN 845-3+A1:2008

Specificaie a componentelor auxiliare pentru zidrie. Partea 3: Plase de oel pentru armarea îmbinrilor orizontale

4.

SR EN 13501-1+A1:2010

Clasificare la foc a produselor i elementelor de construcie. Partea 1: Clasificare folosind rezultatele încercrilor de reacie la foc

5.

SR EN 13501-2+A1:2010

Clasificare la foc a produselor i elementelor de construcie. Partea 2: Clasificare folosind rezultatele încercrilor de rezisten la foc, cu excepia produselor utilizate în instalaiile de ventilare

71

74


6.

SR EN 13823: 2010

Încercri de reacie la foc ale produselor pentru construcii. Produse pentru construcii cu excepia îmbrcmintei de pardoseal expuse aciunii termice a unui singur obiect arzând

7.

SR EN ISO 11925-2: 2011

Încercri de reacie la foc. Aprinzibilitatea produselor care vin în contact direct cu flacra. Partea 2: Încercare cu surs cu o singur flacr

8.

SR EN 1363-1:2012

Încercri de rezisten la foc. Partea 1: Condiii generale.

9.

SR EN1363-2:2001

Încercri de rezisten la foc. Partea 2: Proceduri alternative i suplimentare

10. SR EN 1991-1-2:2004/AC:2012

Eurocod 1: Aciuni asupra structurilor. Partea 1-2: Aciuni generale. Aciuni asupra structurilor expuse la foc.

11. SR EN 1991-1-5:2004/AC:2009

Eurocod 1: Aciuni asupra structurilor. Partea 1-5: Aciuni generale – Aciuni termice.

12. SR EN 1992-1-1:2004/NB:2008/

Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-1: Reguli generale i reguli pentru cldiri. Anex naional

A91:2009 13. SR EN 1996-1-2:2005/AC:2012

Eurocod 6: Proiectarea structurilor de zidrie. Partea 1-2: Reguli generale.Calculul structurilor la foc

14. SR EN 1996-2:2006/NB:2008

Eurocod 6: Proiectarea structurilor de zidrie. Partea 2: Proiectare, alegere materiale i execuie zidrie. Anex naional

15. SR EN 1999-1-2:2007/NA:2009

Eurocod 9: Proiectarea structurilor de aluminiu. Partea 1-2: Calculul structurilor la foc. Anexa naional.

16. SR EN 13364:2002

Metode de încercare a pietrei naturale. Determinarea sarcinii de rupere prin gaura de agrafare

17. SR EN ISO 717-1:2000/A1:2007

Acustic. Evaluarea izolrii acustice a cldirilor i a elementelor de construcii. Partea 1: Izolarea la zgomot aerian. Amendament 1: Reguli de rotunjire pentru evaluarea valorilor unice i a cantitilor exprimate printr-o valoare unic

18. SR EN 771- 1:2011

Specificaii ale elementelor pentru zidrie. Partea 1: Elemente pentru zidrie de argil ars

19. SR EN 771-3:2011

Specificaii ale elementelor pentru zidrie. Partea 3: Elemente pentru zidrie de beton cu agregate (agregate grele i uoare)

20. SR EN 771-4:2011

Specificaii ale elementelor pentru zidrie. Partea 4: Elemente pentru zidrie de beton celular autoclavizat

21. SR EN 771-5:2011

Specificaii ale elementelor pentru zidrie. Partea 5: Elemente pentru zidrie de piatr artificial

72


75

22. SR EN 771-6:2011

Specificaii ale elementelor pentru zidrie. Partea 6: Elemente pentru zidrie de piatr natural

23. SR EN 998-2:2011

Specificaie a mortarelor pentru zidrie. Partea 2: Mortare pentru zidrie

24. SR EN ISO 13788:2002

Performana higrotermic a componentelor i elementelor de construcie. Temperatura superficial interioar pentru evitarea umiditii superficiale critice i condensului interior. Metode de calcul

25. SR EN 13986:2005

Plci pe baz de lemn destinate construciei. Caracteristici, evaluarea conformitii i marcare

26. SR EN 12101-6:2005/AC:2007

Sisteme pentru controlul fumului i gazelor fierbini. Partea 6: Specificaii pentru sisteme cu presiune diferenial - Kituri

27. STAS 10009 – 88

Acustica în construcii. Acustica urban. Limite admisibile ale nivelului de zgomot

Not: 1. Referinele datate au fost luate în considerare la data elaborrii reglementrii tehnice; 2. La data utilizrii reglementrii tehnice, se va consulta ultima form în vigoare a referinelor tehnice i legislative.

73

76


ANEXA 2 - INFORMATIV COMENTARII

Comentarii la Capitolul 2 C2.1 pentru cldirile existente, art. 2.1. are caracter de recomandare C2.3 se recomand ca produsul termoizolant s: - fie permeabil la vapori de ap; - aib densitatea de cel puin 15 kg/m3 – pentru produsele termoizolante cu procent ridicat de pori închii; - aib, dac este posibil, performane de absorbie acustic (caz în care stratul termoizolant poate s îndeplineasc i funciunea de strat fonoabsorbant). NOT: 1. Dei densitatea produselor cu pori deschii (exemplu: unele plci din vat mineral sau vat de sticl) este cel puin 20 - 30 kg/m3, de regul, pe faade se utilizeaz produse din vat mineral cu densitate mare, de 80 – 120 kg/m3 (s nu depeasc 150 - 200 kg/m3). Faa în contact cu stratul de aer, are de regul aplicat o folie cu rol de barier antivânt. 2. Pe lâng caracteristicile termice (conductivitate termic, densitate aparent) trebuie s se in seama i de modul în care produsele respective, cu rol preponderent termic, rspund la alte cerine: absorbie acustic, igien, sntate, protecie a mediului înconjurtor, comportare la difuzia vaporilor, comportare sub aciunea focului, caracteristici ecologice i durabile (materiale naturale, din surse regenerabile, produse cu costuri moderate de producie, transport, exploatare, postutilizare, produse din materiale reciclate etc.). 3. Valorile O (conductivitate termic) i (densitate aparent) sunt prezentate în Anexa A din normativul C107–2005, Partea a 3-a – indicativ C 107/3, cu modificrile i completrile ulterioare. C.2.6 Straturile de aer care comunic cu atmosfera se clasific în straturi de aer foarte slab ventilate natural, slab ventilate natural i bine ventilate natural, în conformitate cu normativul C 107-2005 Partea a 3-a –indicativ C 107/3, cu modificrile i completrile ulterioare. Comentarii la Capitolul 3 C3.1 Produsele uzuale i caracteristicile lor geometrice curente sunt prezentate cu titlu exemplificativ în tabelul 3.1. Caracteristici geometrice pentru placaje uzuale Produse uzuale pentru plci

dimensiuni

piatr natural marmur, granit, calcar... 300 x 300 ÷ 600 x 600 funcie de duritatea pietrei piatr reconstituit aglomerate cu rini sintetice 300 x 300 ÷ 600 x 600 Produse uzuale pentru plci dimensiuni piatr artificial ars plci ceramice din gresie porelanat 300x300 ÷1200x 1200 nears

Tabel 3.1 grosimi 15 ÷ 50 idem 8 ÷ 12 grosimi

8 ÷ 12

74


prefabricate din similipiatr prefabricate din beton

300 x 300 ÷ 900 x 900 600 x 100

77

11÷50 30

metal plci din tabl plan, ambutisat oel vopsit oel corten aluminiu plci din tabl profilat, cutat, ondulat oel aluminiu elemente liniare profilate panouri din tabl de aluminiu ambutisat sau cu schelet propriu Lemn solzi, scânduri plane

> 1.000 ~4 ~6 ~6 > 1.000

300 x 4.000 ÷ 9.000

0,7 ÷ 1,2 4 0,6 1÷5

300 x 300 ÷ 1.000

~6

1.500-3.600

4÷6

plci eternit solzi, plci plane sau profilate – ondulate

plane sau profilate

fâii i plci din material plastic 300 ÷ 1.000

0,8 ÷ 1

sticl sticl de securitate – multistrat, armat

500 ÷ 1250 x 1000 ÷ 3750 materiale complexe plci din piatr subire lipite pe miez metalic tip 100 x 100 ÷ 240 x 100 "fagure" 500 ÷1000 x 16.000 max plci/fâii "sandwich" cu fee metalice i umplutur din spume expandate: PUR, PEX, poliizocianurat .a. plci cu fee metalice i miez polimeric i pe baz de 3200 ÷ (8000) hidroxid de aluminiu, x 1000/1250/1500 /(1575) plci laminate la presiune înalt, din fibre celulozice i 2140 x 1060 miezuri pe baz de rini sintetice (HPL) 2800 x 1300 / 1850 4100 x 1300

27 15 ÷ 25 25-50-80

3–4–6-8

6 - 8 - 10

Cu cât materialul “de fa” este mai complex, realizat cu tehnologii noi i astfel distanându-se de cel natural, cu atât greutatea sa scade, fiind întâlnite plci i fâii de dimensiuni mari (pân la 16m înlime, în prospectul productorului de sistem, în condiiile unei greuti de sub 5 kg/m2). Pe de alt parte, cu cât plcile sunt mai mari i mai uoare, aspectul lor se îndeprteaz din ce în ce mai mult de cel tradiional, gsindu-i locul fie în categoria placajelor cu aspect metalic, fie în aceea a materialelor plastice. Din punct de vedere al cerinelor pe care trebuie s le asigure subansamblul, scheletul de susinere poate prelua o parte din abaterile rezultate în urma unei execuii mai puin îngrijite a componentei rezistente, acurateea fiind asigurat la nivelul feei finite. De asemenea, el este astfel proiectat încât s preia micarea de dilatare a montanilor, în perioada de var. Unul dintre dezavantajele soluiei cu fixare direct pe componenta rezistent este c viteza de montare este relativ mic, având în vedere c fiecare element de prindere trebuie poziionat concomitent cu 75

78


montarea plcilor; greelile de trasare sunt imposibil de reparat, fiind necesar practicarea altor guri în elementul suport, pentru introducerea diblurilor în poziia corect. C.3.7 Se folosete mai ales calcar, marmur i granit. Este necesar s fie cunoscute atât comportamentul sorturilor de piatr în contact cu exteriorul, precum i modul de comportare în legtur cu tipul de liant folosit. Tipurile de roci utilizate în placaje cu montaj uscat (mecanic) sunt : - eruptive (granit); - sedimentare (calcare, gresii, travertin); - metamorfice (marmura). Din piatr natural nu se recomand a fi realizate nici plci de dimensiuni mari, nici plci subiri. Greutatea materialului natural induce o sarcin important asupra componentei rezistente, care trebuie dimensionat, ca material, alctuire i grosime, astfel încât s nu fie posibil deteriorarea acesteia sau desprinderea plcilor. De asemenea, componenta de prindere – solidarizare (scheletul pe care sunt fixate plcile i dispozitivele de solidarizare a acestuia pe peretele – suport) este aleas în concordan atât cu tipul de component rezistent (perete suport), cât i cu cel de material de protecie – finisaj. C.3.8. Abandonate în România, prefabricatele de beton pentru faade exist pe piaa internaional. Adeseori ele imit piatra natural sau finisajul din mozaic. Caracteristici uzuale, exemplificative, ale plcilor i fâiilor din prefabricate de beton, sintetizate din literatura de specialitate sunt date în tabelul 3.2: Caracteristicile plcilor i fâiilor prefabricate din BA CATEGORII DE PRODUSE dimensiuni maxime [mm]

absorbie de ap densitate [kg/m3] rezistena la încovoiere [Mpa] rezistena la înghe / dezghe modul de elasticitate [kN/mm2] rezistena la ptare coeficient de dilatare greutate [kg/m2]

Tabel 3.2

Prefabricate din BA lime 700 / 1574 lungime 660 / 3810 grosime Intre 10 si 25 8,00% Intre 1500 si 2200 12 Metoda de încercare SR EN 1170-4 aspect neschimbat 20 Metoda de încercare SR EN 1170-5 aspect neschimbat 1 mm/m Intre 22 si 55

C.3.9 Plci realizate din ciment (40%), ap (12%), piatr de var i eventual fibrociment reciclat (11%), precum i un material fibros în general preluat din industria textil i care are rol de stabilizator dimensional (5%), reprezint o posibil opiune pentru un tip de plci incombustibile. Produsul, coninând circa 30% aer în pori, este etan la ap, dar permeabil la vapori, permiând reglarea microclimatului încperii.

76


79

Caracteristici uzuale, exemplificative, ale plcilor din fibrociment, sintetizate din literatura de specialitate sunt date în tabelul 3.3: Caracteristicile plcilor de finisaj din fibrociment CATEGORII DE PRODUSE Dimensiuni maxime [mm]

lime lungime grosime

absorbie de ap densitate [kg/m3] rezistena la încovoiere Metoda de încercare rezistena la înghe / dezghe rezistena la impact [Nm] modul de elasticitate [kN/mm2] Metoda de încercare rezistena la ptare coeficient de dilatare Metoda de încercare 2

greutate [kg/m ]

Tabel 3.3

Fibrociment 1250 / 1500 2000 / 3600 Intre 3 si 22 Maxim 20% Intre 1500 si 2420 Max 26 SR EN ISO 178 aspect neschimbat 25 20 SR EN 1170-5 aspect neschimbat 10 x 10-6/K SR EN 438-2 Intre 10,2 si 31,5

tolerane dimensionale lungime [mm] înlime [mm] / lime grosime [mm] planeitate [mm/m]

±2 ±1 ±0,5 <2 Proprieti optice

diferena de culoare strlucire orbitoare / luciu disipare a luminii / mat meninerea culorii la lumin rezistena la UV

aspect neschimbat Nu Da aspect neschimbat aspect neschimbat Cerine de calitate

coeficient de conductivitate termic permeabilitate la difuzia vaporilor clasa de reacie la foc Metoda de încercare sisteme de prindere cu adeziv mecanic modaliti de reglare

Intre 0,4 W/mK si 2,0 W/mK 7 A2 s1 d0 SR EN 13501-1 Nu vizibil sau ascuns pe trei direcii

rosturi / îmbinri din alturarea elementelor din suprapunerea elementelor din îmbinarea elementelor

Da Da Da Diverse

piese speciale de colt asamblare / dezasamblare reciclabil

Nu pies cu pies Nu

77

80


C.3.11 Tendinele ultimilor ani în producia de plci ceramice pentru faade se refer mai puin la creterea dimensiunilor sau a rezistenei mecanice a plcilor, cât mai ales la modul de întreinere – sau autoîntreinere - al acestora, în contextul reducerii polurii globale i al consumului raional de resurse naturale. Astfel, o faad care se autoîntreine implic un consum mai mic de detergeni (factor poluant) precum i un consum mai redus de ap. Catalizatorul din sistemul de protecie, dioxidul de titan (TiO2), transform apa i oxigenul din aer în oxigen activ, care oxideaz i descompune materiile organice, bacteriile i viruii. Pe de alt parte, tot dioxidul de titan, activat de efectul razelor ultraviolete, conduce la micorarea tensiunii superficiale a apei i la crearea unui efect hidrofil pe suprafaa plcilor, care realizeaz o pelicul continu de ap care spal uniform faada. Pentru situaii speciale (placri în proximitatea aerogrilor), exist sisteme în care undele radar incidente pe suprafaa anvelopei cldirilor placate cu plci ceramice sunt absorbite, pentru evitarea apariiei “reflexiilor – fantom” pe ecranele monitoarelor din turnul de control al traficului aerian. Unele tipuri de plci ceramice au ca msur suplimentar de siguran inserarea unui strat de estur de fibr de sticl de 5 x 5 mm, pe spatele fiecrei plci ceramice, pentru ca, în caz de spargere, acest strat de „armare” s menin cioburile pe poziie. Pe plan european s-au dezvoltat sisteme de placaje ceramice pentru tratamente acustice. Au strpungeri (perforaii, fante) i sunt prevzute cu materiale fibroase pentru absorbie acustic. Ele se pot utiliza pentru tratamentele acustice ale unor faade interioare – pereii interiori ai slilor de concert de exemplu, foyere, alte spaii interioare care au nevoie de o tratare acustic. Caracteristicile plcilor de finisaj din ceramic CATEGORII DE PRODUSE Date generale Categorii produs dimensiuni L x I x G [mm] absorbie de ap porozitate densitate [kg/m³] rezistena la încovoiere [N/mm²] rezistena la înghe/dezghe rezistena la oc termic rezistena la impact rezistena la ptare rezistena la substane chimice rezistena la zgâriere (SR EN 4382:2005) coeficient de dilatare termic () m/m 0C greutate - masa superficial [kg/m²] lungime [mm] înlime [mm] grosime [mm] rectiliniaritatea muchiilor [mm] diagonala [mm] meninerea geometriei rectangulare [mm] planeitate [mm]

Tabel 3.4

Ceramic Corpuri ceramice 150 - 1800 x 300-1200 x 15-40 3%
Plci subiri 30-90 x 30-90 x 8 16 3%
3,5 x 10-4(K-1)-7,0 x 6 x 10-6(K-1)-7,0 x 10-6(0C-1) 10-6(0C-1) 5 - 49 5 - 18 tolerane dimensionale +/-1 +/- 0,5 - +/-1 +/-2 - +/- 3,0 /500 +/- 0,5 - +/-2 +/-1 - +/-2 +/- 0,5 - +/-1 +/- 0,5 +/- 1,2 - +/- 2 +/-0.3% +/-0.4% - +/-0.8%

+/- 2 - +/- 3 +/-0.4%

Crmizi de faad 240-290 x 115 - 140 x 65 - 71 6%
+/- 4 +/- 3 +/- 2

aspect neschimbat aspect neschimbat

78


diferena de culoare strlucire orbitoare/ luciu disipare a luminii / mat meninerea culorii la lumin rezistena la UV (500 ore) coeficient de conductivitate termic permeabilitate la difuzia vaporilor izolare la zgomot aerian fonoabsorbie clasa de reactie la foc cu adeziv mecanic modaliti de reglare din alturarea elementelor din suprapunerea elementelor din îmbinarea elementelor piese de col/speciale asamblare dezasamblare reciclabil

proprieti optice nu nu da da/nu aspect neschimbat aspect neschimbat aspect neschimbat aspect neschimbat cerine de calitate da da (plci speciale) A1 A1 sisteme de prindere nu nu vizibil sau ascuns vizibil sau ascuns pe trei direcii pe trei direcii rosturi/îmbinri da da nu da da da Diverse da da pies cu pies pies cu pies da da

81

nu da aspect neschimbat aspect neschimbat 0,90 – 1,20 W/mK 12 - 30 A1 da da ancorare ascuns nu da da nu da nu funcie de mortar

C.3.12 Finisaje din lemn Caracteristicile plcilor de finisaj din lemn masiv dimensiuni maxime [mm]

Lemn masiv lime lungime grosime

Absorbie de ap Densitate [kg/m3] Rezisten la încovoiere Metoda de încercare rezisten la înghe / dezghe rezisten la ptare coeficient de dilatare greutate [kg/m2]

Tabel 3.5 între 100 i 150 între 2400 i 5100 între 18 i 50 mm 5,10% 512 39 N/mm2 SR EN 408 aspect neschimbat aspect neschimbat 2,90% 13

tolerane dimensionale lungime [mm] înlime [mm] / lime grosime [mm]

– – – proprieti optice

Diferen de culoare strlucire orbitoare / luciu disipare a luminii / mat meninerea culorii la lumin rezisten la UV

aspect neschimbat Nu Da aspect neschimbat aspect neschimbat

79

82


cerine de calitate coeficient de conductivitate termic clasa de reacie la foc Metoda de încercare sisteme de prindere cu adeziv mecanic modaliti de reglare

0,17 W/mK C s2 d0, D s2 d0 SR EN 13501-1+A1 Nu vizibil sau ascuns pe dou direcii


Da Da Da Diverse

Piese speciale de colt Asamblare / dezasamblare Reciclabil dimensiuni maxime [mm]

Da pies cu pies Da plci din lemn lime lungime grosime

absorbie de ap densitate [kg/m3] rezisten la încovoiere Metoda de încercare rezisten la înghe / dezghe rezisten la impact rezisten la întindere Metoda de încercare rezisten la ptare coeficient de dilatare Metoda de încercare 2

greutate [kg/m ]

1220 2440 între 3 i 22 mm 5,00% 1350 80 Mpa SR EN ISO 178 aspect neschimbat 1,8 mm (SR EN 438-2) 60 Mpa SR EN ISO 527-2 aspect neschimbat 0,60% SR EN 438-2 Max 30


-0 / +10 mm - 0 / + 10 mm ±0,4 / ±0,8 proprieti optice

meninerea culorii la lumin rezisten la UV

3 Gray Scale (SR EN 438-2) 3 Gray Scale (SR EN 438-2) cerine de calitate

coeficient de conductivitate termic W/mK permeabilitate la difuzia vaporilor clasa de reactie la foc

0,261

Metoda de încercare sisteme de prindere cu adeziv mecanic modalitati de reglare

15 – 30 D s2 d0 SR EN 13501-1+A1 Da vizibil sau ascuns pe trei direcii

80


83


Da Nu Da

cerine de calitate clasa de reacie la foc Metoda de încercare

A1 (strat suport metalic) sau D s2 d0 (strat suport lemn) SR EN 13501-1+A1

sisteme de prindere cu adeziv mecanic modaliti de reglare distana de reglare [mm]

Nu vizibil sau ascuns pe trei directii 130 – 320 20

distana [mm] fa de sistemul termoizolant rosturi / îmbinri din alturarea elementelor din suprapunerea elementelor din îmbinarea elementelor lime rost [mm]

Da Nu Da 10 – 30 Diverse

piese speciale de col asamblare / dezasamblare reciclabil

Da piesa cu piesa pân la 90%, conform SR EN ISO 14001

C.3.13 Finisaje din metal Caracteristicile plcilor de finisaj din metal CATEGORII DE PRODUSE dimensiuni maxime [mm]

densitate [g/cm3] rezisten la încovoiere [kNcm²/m] rezisten la înghet / dezghe rezisten mecanic [kNcm²/m] coeficient de dilatare

greutate [kg/m2] modul de elasticitate [N/mm2] lungime [mm] înlime [mm] / lime grosime [mm]

Tabel 3.6

Metal lime lungime grosime

333 – 1050 2440 – 4400 0,4 – 4 7,2 1250 – 5900 aspect neschimbat 1,25 – 2,75 în direcia de laminare: 2,2 mm/m x 100 K în direcia perpendicular pe direcia de laminare: 1,7 mm/m x 100 K 4,5 – 7,3 80000 tolerane dimensionale -0 / +10 -0/+4 ±0,4 / ±0,8

81

84


C.3.14 Finisaje din sticl Caracteristicile plcilor de finisaj din sticl CATEGORII DE PRODUSE dimensiuni maxime [mm]


densitate [kg/m3] rezisten la incovoiere rezisten la oc termic rezisten la impact modul de elasticitate [N/mm2] coeficient de dilatare greutate [kg/m2]

Tabel 3.7

Sticla Intre 500 si 1250 Intre 1000 si 3750 27 2350 2900 Nm/m aspect neschimbat Safety Glass 1400 8 x 10-6 m/mK 30


– – – proprieti optice

diferena de culoare meninerea culorii la lumin rezisten la UV

aspect neschimbat aspect neschimbat aspect neschimbat cerine de calitate

coeficient de conductivitate termic coeficient de transmisie termic U permeabilitate la difuzia vaporilor clasa de reacie la foc

0,75 W/mK 4,11 barier din aluminiu N/A non-combustible sisteme de prindere

cu adeziv mecanic modaliti de reglare

Da Ascuns pe trei direcii rosturi / îmbinari

din alturarea elementelor din suprapunerea elementelor din îmbinarea elementelor

Da Nu Nu Diverse


Nu pies cu pies Da

82


85

C.3.15 Finisaje din PVC Caracteristicile plcilor de finisaj din PVC CATEGORII DE PRODUSE dimensiuni maxime [mm]


absorbie de ap rezistena la încovoiere rezistena la înghe / dezghe rezistena la impact modul de elasticitate [N/mm2] rezistena la ptare coeficient de dilatare greutate [kg/m2]

Tabel 3.8

PVC între 90 si 180 6000 între 15 si 18 mm 0,70% 70 N/mm2 aspect neschimbat 14 kJ/m2 1900 aspect neschimbat 0,065 mm/m x K 7,6


±0,3 ±0,3 ±0,6 proprieti optice

diferena de culoare strlucire orbitoare / luciu disipare a luminii / mat meninerea culorii la lumin rezistena la UV

aspect neschimbat nu da aspect neschimbat aspect neschimbat cerine de calitate

coeficient de conductivitate termic clasa de reacie la foc

0,20 - 0,35 B1 sisteme de prindere


nu vizibil sau ascuns pe dou direcii rosturi / îmbinri


da da da diverse


da pies cu pies da

C.3.16 Finisaje compozite Produsele compozite, definite în sens generic, sunt produse alctuite din dou sau mai multe materiale, care duc la formarea unui produs cu caracteristici diferite fa de materialele constituente în parte. Materialele componente pot fi din aceeai categorie cum ar fi metale cu metale sau în categorii cu proprieti fizice i chimice diferite spre exemplu sticl cu plastic sau carbon cu rini epoxidice. Structura produselor compozite se compune dintr-un material de baz, care reprezint matricea i care are în general proprieti slabe, întrit cu alte materiale, care au proprieti mecanice, fizice sau chimice mai deosebite.

83

86


Caracteristicile plcilor de finisaj din produse compozite CATEGORII DE PRODUSE denumire produs dimensiuni maxime [mm]


absorbie de ap densitate [kg/m3] rezistena mecanic W [cm³/m] rezistena la încovoiere E-J [N/mm2] rezistena la înghe / dezghe rezistena la impact (bila diametru mare) Metoda de încercare modul de elasticitate [N/mm2] Metoda de încercare rezistena la întindere Metoda de încercare 0,2% rezistena la sarcin Metoda de încercare rezistena la rupere (%) Metoda de încercare coeficient de dilatare Metoda de încercare greutate [kg/m2]

Tabel 3.9

compozite compozite - metale i mase plastice între 1000 - 1610 mm între 500 - 9000 mm între 3 - 200 mm între 0 / în apa în întregime dupã o orã sub 0,03 Kg/m2 Aprox. 1880 - 2000 Kg/m³ între 0,81 i 24 cm³/m intre 865 kNcm²/m i 221600 kNcm²/m aspect neschimbat între 20 i 30 kJ/m² SR EN ISO 179 -2 între 17610 N/mm² i 70.000 N/mm² SR EN 1999 1-1 Rm între 15 i 200 N/mm² SR EN 485-2 Rp0,2 80 - 175 N/mm² SR EN 485-2 A50 3 - 7 % SR EN 1170-4/ SR EN 485-2 2,3 - 2,4 mm/m la diferena de temperatur de 100°C SR EN 1999 1-1 între 3,8 si 82 kg/m2

tolerane dimensionale lungime [mm] înlime [mm] / lime grosime [mm] diagonala [mm]

± 0 mm -10 mm ± 0 mm - 5 mm ±2 3 mm domeniu 6,0 < e < 10,0 EDF < 5,0

planeitate [mm/m] proprieti optice strlucire orbitoare / luciu Metoda de încercare disipare a luminii / mat

rezistena la UV (500 ore)

Contrast Aspect cerine de calitate

coeficient de conductivitate termic rezistena termic R m²K/W coeficientul de transmisie termic U rezistena la temperatur °C coeficient de absorbie acustic w Metoda de încercare indice de izolare la zgomot aerian Rw Metoda de încercare

30-80 (%) SR EN 13523-2 da 3 (1500 ore de expunere) / Urme <10%, diferen de culoare E<1, Rest de luciu <10% 4 (1500 ore de expunere) între 0,38 i 0,66 W/m°C între 0,18 … 0,83 m2K/W între 5,56 W/(m2K) i 1,20 W/(m2K) -20…+80 0.05 SR EN ISO 354 între 21 i 32 dB SR EN ISO 717-1

84


87

CATEGORII DE PRODUSE

compozite compozite - metale i mase denumire produs plastice Metoda de încercare SR EN ISO 6721 B - s1, d0/ B - s1, d1 / B - s2, clasa de reacie la foc d0/ B-s3, d0/ A2-s2,d0 Metoda de încercare SR EN 13501-1+A1 sisteme de prindere cu adeziv nu mecanic vizibil sau ascuns modaliti de reglare pe trei direcii rosturi / îmbinari din alturarea elementelor da / nu din suprapunerea elementelor da / nu din îmbinarea elementelor da diverse piese speciale de col da asamblare / dezasamblare pies cu pies reciclabil da

C.3.17 plcile celulozice realizate la presiune înalt (HPL) reprezint de câiva ani o posibilitate pentru placaje de dimensiuni mari. În principiu, tehnologia de realizare a acestora este urmtoarea: plcile din fibre celulozice, impregnate cu rini, sunt solidarizate la presiune înalt (9 Mpa timp de 90 de minute) i temperatur de circa 1500C. Procentul de celuloz este relativ mare (circa 70%). Alte materiale care intr în alctuirea plcilor sunt rinile aminoplaste i coloranii. Produsul astfel obinut este rezistent la radiaiile ultraviolete precum i la majoritatea agenilor atmosferici; se dilat la umiditate ridicat i se contract la umiditate sczut. Este de aceea necesar prevederea, prin proiect, a posibilitii de micare a plcilor (rosturi, garnituri). Plcile au calitatea c sunt antistatice, ceea ce asigur o întreinere uoar odat puse în oper, greutate relativ sczut, precum i o durat de via de circa 20 de ani (cu o stabilitate a prii decorative de cel puin 10 ani) Caracteristicile plcilor de finisaj din fibre celulozice de înalt densitate CATEGORII DE PRODUSE dimensiuni maxime [mm]


absorbie de apa densitate [kg/m3] rezisten la încovoiere rezistena la înghe / dezghe rezistena la impact modul de elasticitate [N/mm2] Metoda de încercare rezistenta la intindere Metoda de încercare rezistenta la patare rezistenta la zgariere coeficient de dilatare greutate [kg/m2]

Tabel 3.10

Plci de înalt densitate 1060 / 1850 2140 / 3730 între 4 si 20 mm între 3 si 8% între 1350 si 1450 între 110 si 155 aspect neschimbat fr fisuri / 100 lovituri >9 SR EN ISO 178 70 Mpa SR EN ISO 527-2 aspect neschimbat >3 grade între 0,15 i 0,30 între 9 i 35

85

88


tolerane dimensionale lungime [mm] înlime [mm] / lime grosime [mm] diagonal [mm] planeitate [mm/m]

±10 ±10 ±0,2 / ± 0,6 ±13 / ± 20 <5 proprieti optice

strlucire orbitoare / luciu disipare a luminii / mat meninerea culorii la lumin rezistena la UV

nu da aspect neschimbat aspect neschimbat cerine de calitate

coeficient de conductivitate termic permeabilitate la difuzia vaporilor clasa de reactie la foc

0,3 W/mK între 17,2 i 30 B s2 d0 sau D s2 d0 SR EN 13501-1+A1

Metoda de încercare sisteme de prindere cu adeziv mecanic modaliti de reglare

nu vizibil sau ascuns pe trei direcii rosturi / îmbinri


da nu da diverse


da pies cu pies nu

C.3.18 Finisaje din faade verzi (perei vii). Caracteristici uzuale Caracteristicile plcilor de finisaj din faade verzi (perei vii) CATEGORII DE PRODUSE dimensiuni maxime [mm]


rezistena la intemperii greutate [kg/m2]

Tabel 3.11

Faade verzi (perei vii) circa 500 circa 600 60 în funcie de tipul de plante Intre 50 si 80


– – – proprieti optice în funcie de tipul de plante si de sezon cerine de calitate

coeficient de conductivitate termic permeabilitate la difuzia vaporilor clasa de reacie la foc

nu este cazul nu este cazul umiditate peste 80%

86


coeficient de absorbie acustic w

89

0,1 sisteme de prindere


nu ascuns nu rosturi / îmbinri


da nu nu diverse


nu pies cu pies da

C.3.20 În regiunile din zona Mrii Nordului, mai ales în Olanda i Germania, se utilizeaz, de mai bine de 90 de ani, pereii cu alctuire dubl i strat de aer, în ideea realizrii unei mai bune protecii împotriva intemperiilor i umiditii. În timp, pentru realizarea unor economii în ceea ce privete energia termic, în condiiile creterii parametrilor de confort, în spaiul de aer a fost interpus o termoizolaie eficient. În principiu, alctuirea acestui tip de subansamblu respect, la nivel de elemente constitutive, tiparul peretelui – mantou, definit la „Terminologie”. Regsim toate componentele, cu precizarea c în ceea ce privete componenta de protecie, aceasta este un tip de zidrie dens, compact i cu caracter estetic. Diferene se înregistreaz i în ceea ce privete tipul componentelor de prindere – asamblare, având în vedere c rolul acestora este complex. Comentarii la Capitolul 4 C4.1.3. Cerinele de baz din Codul CR 0 se consider satisfcute pentru cldirile proiectate conform prezentului Normativ, dac: 1) 2)

calculul la stri limit se face conform principiilor din Codul CR 0; clasificarea, gruparea i valorile aciunilor sunt cele date în Codul CR 0;

se folosesc principiile i regulile de aplicare date în Codurile i standardele de proiectare pentru produsele de construcie i prevederile speciale din acest Normativ. C4.1.5 & C4.1.6 Satisfacerea cerinelor generale enunate la art.4.1.5 i 4.1.6 este condiionat i de: 1) concepia general i de detaliu a faadei ventilate, a straturilor componente, a legturilor între straturi i a legturilor stratului suport cu structura principal a cldirii; 2) proprietile, performanele, utilizarea i modul de punere în oper ale materialelor i produselor de construcie; 3) calitatea execuiei i realizarea lucrrilor de întreinere necesare. În cazul faadelor ventilate, producerea avariilor de tip "prbuire progresiv" poate fi limitat sau evitat prin msuri adecvate privind: 1) determinarea riscului de apariie a unor astfel de evenimente; 2) adoptarea unei alctuiri structurale i a unor detalii constructive care nu prezint sensibiliti la astfel de evenimente; 3) asigurarea elementelor faadei i a prinderilor de structura principal cu ductilitate suficient (evitarea folosirii materialelor casante).

87

90


C4.1.8. Costul total minim include: a) costurile concepiei, execuiei i exploatrii faadei ventilate; b) costurile rezultate în cazurile de imposibilitate de utilizare a cldirii ca urmare a avarierii faadei ventilate ; c) costurile asociate riscurilor i consecinelor unei diminuri a performanelor cldirii din cauza deteriorrii faadei ventilate în timpul duratei de exploatare i, eventual, costul asigurrii corespunztoare acestor riscuri; d) costurile remedierilor pariale necesare în cazul avarierii locale a faadei ventilate (stratul suport, prinderile i stratul de placare); e) costurile inspeciilor, întreinerii i reparaiilor curente i capitale; f) costurile demolrii i ale reciclrii materialelor. Condiiile de agresivitate au în vedere : a) agresivitatea mediului natural (salinitatea în zona litoralului, de exemplu); b) agresivitatea mediului antropic înconjurtor provenit din: i. poluarea urban; ii. degajri agresive în zonele industriale. C4.1.9. Pentru gruparea încrcrilor se va ine seama c efectele aciunilor vântului, ale cutremurului i ale variaiilor de temperatur se pot produce în ambele sensuri pe direciile considerate. C4.1.12. Încrcrile permanente vor cuprinde: 1) greutatea proprie a elementelor componente ale faadei ; 2) greutile elementelor de instalaii (aparate de climatizare, de exemplu) care sunt suportate direct de stratul de placare i a elementelor de mobilier care sunt suportate direct de stratul suport ; 3) greutatea prilor fixe ale utilajului pentru întreinerea/splarea faadei (inele de ghidare), dac acestea sunt prevzute în proiect. C4.1.13. Încrcrile de exploatare vor include, dac este cazul: 1) greutatea utilajului pentru întreinerea/splarea faadelor; 2) greutatea persoanelor care deservesc utilajul. Pentru calculul stratului de placare, încrcrile de exploatare menionate mai sus sunt considerate încrcri variabile (care pot lipsi total pe durate lungi). Se presupune c impactul accidental al vehiculelor este împiedicat prin msuri adecvate (de tip "barier"). C4.1.18. Pentru cldirile la care se aplic metoda spectrelor de etaj, calculul forei seismice din aciunea direct a cutremurului se va face pe baza unui model de calcul complet, folosind spectrul de acceleraie obinut din rspunsul seismic al structurii principale la nivelurile de prindere ale stratului de placare (spectrele de etaj). Pentru aplicarea acestui procedeu: 1) modelul de calcul utilizat va ine seama de proprietile mecanice relevante ale structurii principale, ale panoului de faad (ambele straturi) i ale prinderilor acestuia de structura principal. 2) aciunea seismic pentru care se calculeaz spectrele de etaj va fi modelat conform prevederilor de la Cap.3 din Codul P 100-1 C4.1.24. Se vor lua în considerare urmtoare categorii de deplasri laterale ale structurii principale 1) deplasrile pe direcie paralel cu planul faadei; deplasrile pe direcie perpendicular pe planul faadei ; 2) 3) deplasrile simultane pe ambele direcii pentru elementele situate în vecintatea colurilor cldirii.

88


91

C4.1.39. Dac alctuirea constructiv a acestui strat nu asigur protecia împotriva apei sau dac este constituit din elemente izolate fr ca rosturile dintre acestea s fie închise, stratul suport trebuie s fie acoperit cu o membran rezistent la ap. C4.1.40. Din punct de vedere al alctuirii constructive stratul de placare poate fi realizat cu x un singur material: zidrie, de exemplu, cu legturi în puncte izolate de stratul suport (figura C4.1.1.a) x din mai multe materiale: cu schelet propriu i piese de acoperire; în acest caz scheletul este ancorat de stratul suport (figura C4.1.1.b)

(a)

(b)

Figura C4.1.1. Posibiliti de realizare a stratului de placare (a) Dintr-un singur material legat în puncte izolate de stratul suport (b) Cu schelet propriu (portant) i panouri de închidere În funcie de materialele din care este realizat, din punct de vedere al greutii proprii, stratul de placare se clasific astfel: 1) strat de placare greu (din zidrie, beton sau piatr natural) 2) strat de placare uor (din lemn, metal, mase plastice) C4.1.41. Greutatea proprie a stratului de placare uor poate fi preluat, în afara posibilitilor indicate în text, i prin ancorele/sistemele de legtur cu stratul suport. C4.1.47. Pentru fixarea elementelor de protecie se vor folosi numai procedee i aditivi furnizai de productor împreun cu elementul de etanare. La montarea elementelor de protecie se vor lua msuri pentru asigurarea continuitii acestora la colurile interioare/exterioare, la suprapuneri i la capete. Elementul de protecie v traversa complet stratul de placare asigurând evacuarea apei în afara cldirii C4.1.50. De exemplu, deformaia maxim a stratului de placare din zidrie trebuie s fie egal cu H/360 unde H este înlimea stratului de placare astfel încât deschiderea maxim a fisurii în rosul orizontal s fie 0.5÷1.0 mm

Figura C4.1.2.Limitarea deformaiilor 89

92


C4.1.55. Ancorele i orice element care asigur legtura între straturi trebuie s aib suficient ductilitate i capacitate de rotire astfel încât s se evite ruperea zidriei din stratul suport/de placare sau ruperea fragil a ancorei (în cazul ancorelor compuse/sudate) C4.1.62. Zidria stratului suport va fi esut conform prevederilor reglementrilor tehnice aplicabile, în vigoare, privind proiectarea structurilor din zidrie. C4.1.63. Faa exterioar a acestor panouri trebuie protejat prin acoperire cu o folie rezistent la infiltraiile de ap i impermeabil la ptrunderea aerului. Din punct de vedere structural stratul suport din zidrie poate fi : 1) Perete structural 2) Perete înrmat în cadru de beton armat sau oel 3) Perete nestructural C4.1.85. Ancorele pentru zidrie proiectate conform SR EN 845 pot avea una dintre urmtoarele alctuiri: 1)

ancor asimetric a) ancor de perete la care cele dou extremiti sunt alctuite diferit pe zonele de fixare în zid (lungimea de ancorare). Zona intermediar poate fi simetric sau nesimetric b) ancor de perete care are cele dou extremiti identice pe zonele de fixare în zid (lungimea de ancorare) dar care este fixat în mod diferit la cele dou extremiti

Figura C4.1.3.Ancore simetrice 2) ancore simetrice orizontale Ancore la care cele dou extremiti sunt constructiv indentice, destinate s fie montate în plan orizontal în mortarul din rosturile de aezare ale celor dou straturi (prinderile la exctremiti pot fi simetrice sau nesimetrice)

90


93

Figura C4.1.4. Ancore simetrice orizontale 3) ancore adaptabile Ancore care permit micri difereniate împortante în planul pereilor dar eforturi de forfecare limitate prin intermediul unor componente mobile (prin glisare, de exemplu)

Figura. C4.1.5.Ancore adaptabile (culisante) 4) ancore de forfecare a) Ancore care transmit eforturi axiale (compresiune / întindere) i de forfecare între dou seciuni adiacente separate prin rost b) Ancore care transmit numai eforturi de forfecare între dou seciuni adiacente dar permit deplasri în planul peretelui

91

94


Figura C4.1.6.Ancore de forfecare Se accept folosirea ancorelor proiectate conform altor reglementri recunoscute cu condiia obinerii unui agrement tehnic eliberat de autoritile în domeniu din România

(a)

(b)

Figura C4.1.7.Ancore conform reglementrilor ASTM (a) Ancore fixe (b) Ancore compuse C4.1.95. Detalierea constructiv a rosturilor de separare trebui s permit acestora s preia micrile prevzute, reversibile i ireversibile, fr a se produce avarierea zidriei. Rosturile de separare trebuie s treac prin toat grosimea stratului de placare i prin orice finisaj care nu este suficient de flexibil pentru a prelua deplasarea. C4.1.100. Orientativ, pentru valoarea minim T = 40oC se poate lua suficient de exact

L = 6.0 × 10-4 L i limea minim a rostului devine r = 2 × L = 1.2 × 10-3 L C4.1.104 Umplerea rosturilor cu mastic se va face în conformitate cu prevederile productorului. Rosturile vor fi pregtite înainte de umplere prin curire i montarea materialului de umplere. În scopul realizrii unei aderene complete la elementele stratului de placare este necesar s se efectueze teste de compatibilitate între mastic i orice alt material de construcie cu care acesta ajunge în contact. Comentarii la capitolul 4.2 C.4.2.4 Practicarea golurilor în pereii antifoc, va respecta prevederile reglementrilor tehnice specifice privind securitatea la incendiu, aplicabile, în vigoare. (ex: obloane EI 90, cortine EI 90, clapete EI 90, volete EI 90).

92


95

C. 4.2.7 Prin componente combustibile ale faadelor ventilate se îneleg component de prindere i asamblare, componenta termoizolant i componenta de protecie i finisaj. C.4.2.8 Aplicarea vopselei intumescente pe barierele metalice se va realiza doar de persoane autorizate pentru astfel de lucrari. C4.2.12 Prin ”alte goluri neprotejate” se îneleg goluri pentru instalaii cu dimensiuni mai mici de 200 mm, sau de 200x200 mm2. Exemplu: goluri neprotejate, penetrrile faadelor cu courile de evacuare a fumului de la centrale termice, canale de cabluri sau conducte. C.4.2.13 a) Prin componenta de prindere i asamblare sau prin sistemele de fixare se înelege ansamblul format de dibluri, conexpanduri, holzsububuri, profile, cleme etc. C.4.2.13 b) Se menioneaz c barierele rezistente la foc, cu rol de întrerupere a efectului de co produs în caz de incendiu în lama de aer existent în sistemele ventilate de faad, nu înlocuiesc msurile de întârziere a propagrii incendiilor pe exteriorul construciei (pe faad) prevazute în reglementrilor tehnice specifice privind securitatea la incendiu, aplicabile, în vigoare. c) Prin “alte goluri” se îneleg goluri pentru instalaii cu dimensiuni mai mari de =200 mm, sau de 200x200 mm2. Exemplu: golurile pentru instalaiile de climatizare, golurile pentru depresurizarea spaiilor incendiate, conform SR EN 12101-6 etc. Comentarii la capitolul 4.3 C.4.3 Aceast cerin esenial, aa cum este precizat în Regulamentul (CE) 1907/2006, are ca scop s asigure un nivel ridicat de protecie al sntii oamenilor i a mediului, inclusiv promovarea metodelor alternative pentru evaluarea riscurilor pe care le prezint substanele chimice existente în materialele de construcie. Regulamentul (CE) 1907/2006 stabilete dispoziii referitoare la producerea substanelor, introducerea pe pia i utilizarea lor. Dispoziiile se aplic fabricanilor, importatorilor i utilizatorilor finali i se bazeaz pe principiul responsabilitii i prudenei acestora, care trebuie s asigure fabricarea, introducerea pe pia i/sau utilizarea acelor produse care s permit evitarea efectelor adverse asupra sntii oamenilor i/sau a mediului, în condiii previzibile în mod rezonabil. C.4.3.8 Din cauza rezistenei termice foarte mari impus peretelui mantou din spatele lamei de aer, fluxul termic debuat în aceasta este destul de mic i ca urmare nu poate produce o micare cu vitez semnificativ a aerului exterior ptruns prin fantele de admisie.(ca ordin de mrime este vorba de viteze mai mici de 0,1 m/s). În aceste condiii debitul de aer de ventilare poate ajunge foarte mic (în special în zilele de iarn ceva mai clduroase) i din acest motiv s-ar putea s nu se poat încrca suplimentar – fr a ajunge la saturaie - decât cu o cantitate relativ mic de vapori de ap. Comentarii la capitolul 4.5 C4.5.2 Determinarea indicelui R’w respect metodologia prevzut în SR EN ISO 717-1; ca urmare, R’w se obine în urma comparrii unei curbe reale a indicilor de atenuare sonor, asociat elementului analizat, cu o curb de referin. C.4.5.3 Dac amplasarea în planul de sistematizare permite respectarea nivelului de zgomot perturbator, conformarea pereilor exteriori – pentru un rspuns corespunztor sub aspect acustic – se va face astfel încât în interiorul spaiului protejat s fie respectat un nivel de zgomot admisibil, care s permit desfurarea în condiii de confort a activitilor specifice.

93

96


C.4.5.6 Vata mineral are, în general, coeficieni de absorbie sonor cu valori ridicate la frecvene înalte, dar la grosimile utilizate pentru respectarea condiiilor de izolare termic (d 10cm), coeficienii capt valori ridicate i în domeniul frecvenelor joase. Cum zgomotul din trafic (preponderent în cazul faadelor) are în spectrul lui valori ridicate ale nivelului de presiune sonor în domeniul frecvenelor joase, rezult c vata mineral, la grosimile menionate, este mult mai indicat în comparaie cu produsele eficiente termic dar cu goluri închise. C.4.5.9 Valorile ridicate ale indicelui Rw ale ferestrelor i uilor, în alctuirea lor actual, se datoreaz i permeabilitii reduse la aer a acestora în comparaie cu soluiile tradiionale. La aceste ui i ferestre, buna etanare, care elimin transmisia prin difracie, conduce la valori ale indicelui Rw cu 7-8 dB mai ridicate faa de soluiile tradiionale.

Comentarii la Capitolul 5 C.5.3 Tabelul 5.1 prezint câteva materiale i coeficienii de dilatare termic pe care acestea le au. Pentru a afla dilatarea efectiv pe o anumit lungime, trebuie cunoscut i temperatura ambiant din perioada montrii materialului Tabel 5.1 Coeficieni de dilatare termic pentru diferite materiale Material cherestea i materiale vegetale stejar, în lungul fibrelor conifere, în lungul fibrelor lemn lamelar cherestea i materiale vegetale stejar, perpendicular pe fibre conifere, perpendicular pe fibre Piatr marmur calcar gresie granit ardezie Ceramic crmid de pmânt crmizi din silicat de calciu plci ceramice uzuale Liani, mortar i produse cu ciment blochei de beton mortar de var mortar de ciment tencuial pe baz de ipsos beton fibrociment

Coeficient de dilatare termic (x 10-6/0C) 3,4 5,4 10 – 40 29 34

4– 6 4– 7 5 – 12 8 – 11 9 – 11

5–8 12 – 22 9 (uzual 6,5)

6 – 12 8 – 12 10 – 11 10 – 12 10 – 14 8

94


Metale fonta oel fier cupru oel inoxidabil alam bronz aluminiu plumb zinc Sticl Sticl Materiale uzuale Plastic Rini epoxidice Rini acrilice Rini poliesterice

97

10,6 10 – 14 10 – 12 17 10 – 18 18 20 24 29 31

7-9

14 – 97 60 70 – 80 100 - 150

Legtura între componenta rezistent i componenta de solidarizare i asamblare trebuie realizat astfel încât s poat prelua abaterile dimensionale fa de vertical ale peretelui suport. Reglajul poate fi fcut pe o direcie (fixare direct pe componenta de rezisten), dou direcii (fixare pe schelet unidirecional) sau trei direcii (la schelet bidirecional). C.5.10.a. Piatra natural Trsturile definitorii ale fiecrei pietre – mineralogia, tipul de cristale, textura, dimensiunile, forma – contribuie împreun la modul de comportare al placajului respectiv în exploatare i în mod particular cu rezistena pe care o opune piatra la degradarea în exploatare. Aceste din urm degradri se refer la diminuarea rezistenei mecanice a pietrei, curbare, mtuire a suprafeei finite etc. De asemenea culoarea i dimensiunile placajului conteaz în durabilitatea unei faade: o culoare închis va implica automat o temperatur mai mare pe suprafaa placajului, dac acesta este orientat est, vest sau sud. Variaiile de temperatur induc în piatr tensiuni suplimentare, pierderea coeziunii inter-granulare i în consecin conduc la scderea rezistenei mecanice. Creterea cantitii de umiditate din interiorul materialului accentueaz defectele. Experiene de laborator au artat c rezistena mecanic a specimenelor din marmur saturate de ap este mai sczut decât a celor uscate, iar deteriorarea este progresiv (chiar exponenial). Între rocile sedimentare cel mai des utilizate în construcii sunt calcarul, travertinul i gresiile. În ceea ce privete comportarea în timp a calcarelor, este cunoscut faptul c atunci când grosimea plcii scade, piatra este cu atât mai predispus la rupere. Marmura se poate curba. Fenomenul care st în spatele comportrii defectuoase a marmurei se numete în literatura de specialitate histerezis termic. Originea termenului este greceasc i înseamn… deficien. În acest sens se i aplic i nu respectând sensul uzual, de „fenomen cu caracter ireversibil care const în faptul c succesiunea strilor unei substane, determinate de variaia unui parametru, difer de succesiunea strilor determinate de variaia în sens contrar a aceluiai parametru”. Sistemul de prindere are o contribuie important în apariia i dezvoltarea degradrilor înregistrate la faadele placate cu piatr natural: agrafele fixe nu permit micarea de dilatare a câmpurilor de plci, 95

98


putând s conduc la ruperea pietrei în imediata vecintate a prinderilor. La aceasta contribuie i o inadecvare a dimensiunilor plcilor la mediu: grosime mic, suprafee mari. C.5.10.b. Ceramica Una dintre proprietile foarte interesante ale ceramicelor – crmid sau plci – este c are o foarte bun rezisten la ageni chimici corozivi (este de fapt unul dintre motivele pentru care grile erau realizate cu perei din crmid aparent). Se recomand utilizarea placajelor ceramice în zone cu poluare ridicat, datorit bunei rezistene pe care o are materialul la aciunea agenilor agresivi. C.5.11 Unele din materialele care alctuiesc componenta vertical a anvelopei pot fi recuperate. Deeurile plcilor din gresie porelanat pot fi remcinate i introduse în procesul de fabricaie; PVCul poate fi reciclat în amestec cu rini; sticla poate fi i ea recuperat i reciclat. Metalul poate fi topit i refolosit. Lemnul poate fi recuperat sau prelucrat pentru obinerea altor produse pe baz de lemn. Sticla se poate topi i refolosi. Panourile compozite care includ miez din polietilen au o durabilitate de circa 50 –100 de ani. În cazul lor, problema nu se pune înc în legtur cu post utilizarea panourilor de faad, ci mai ales cu reciclarea deeurilor rezultate în urma procesului de fabricaie i a croirii panourilor. Separarea aluminiului de polietilen nu mai este o problem astzi; atât aluminiul cât i polietilena reintr într-un circuit de producie. O alt posibilitate de reciclare a produsului, cu recuperare de cldur, este prin topirea compusului (tiat în prealabil în buci mici). La temperatur ridicat, polietilena se descompune integral, eliberând gaze cu înalt potenial energetic, care pot fi utilizate pentru alte descompuneri i topiri.

96


99

ANEXA INFORMATIV 3 EXEMPLE DE SISTEME DE FAADE VENTILATE

NR.FIGUR

1

97

100


NR.FIGUR

2

98


101

NR.FIGUR

3

99

102


NR.FIGUR

4

100


103

NR.FIGUR

5

101

104


NR.FIGUR

6

102


PLCI DE ÎNALT DENSITATE (HPL)

105

NR.FIGUR

7

103

106


NR.FIGUR

8

104


107

NR.FIGUR

92

105

108


NR.FIGUR

10

106


109

NR.FIGUR

11

107

110


NR.FIGUR

12

108


111

NR.FIGUR FAADE VERZI

13

109

112


NR.FIGUR

14

110


113

NR.FIGUR

15

111

114


NR.FIGUR

16

112


115

NR.FIGUR

17

113

116


NR.FIGUR

18

114


117

NR.FIGUR

19

115

118


NR.FIGUR

20

116


119

NR.FIGUR

21

117

120


NR.FIGUR

22

118


121

NR.FIGUR

23

119

122


NR.FIGUR

24

120


123

NR.FIGUR

25

121

124


NR.FIGUR

26

122


125

NR.FIGUR

27

123

126


NR.FIGUR

28

124


127

NR.FIGUR

29

125

128


NR.FIGUR

30

126


129

NR.FIGUR

31

127

130


NR.FIGUR

32

128


131

NR.FIGUR

33

129

132


NR.FIGUR

34

130


133

NR.FIGUR

35

131

134


NR.FIGUR

36

132


135

NR.FIGUR

37

133

136


NR.FIGUR

38

134


137

NR.FIGUR

39

135

138


NR.FIGUR

40

136


139

NR.FIGUR

41

137

140


NR.FIGUR

42

138


141

NR.FIGUR

43

139

142


NR.FIGUR

44

140


143

NR.FIGUR

45

141

144


NR.FIGUR

46

142


145

NR.FIGUR

47

143

146


NR.FIGUR

48

144


147

NR.FIGUR

49

145

148


NR.FIGUR

50

146


149

NR.FIGUR

51

147

150


NR.FIGUR

52

148


151

NR.FIGUR

53

149

152


NR.FIGUR

54

150


153

NR.FIGUR

55

151

154


NR.FIGUR

56

152


155

NR.FIGUR

57

153

156


NR.FIGUR

58

154


157

NR.FIGUR

59

155

158


NR.FIGUR

60

156


159

NR.FIGUR

61

157

160


NR.FIGUR

62

158


161

NR.FIGUR

63

159

162


NR.FIGUR

64

160


163

NR.FIGUR

65

161

164


NR.FIGUR

66

162


165

NR.FIGUR

67

163

166


NR.FIGUR

68

164


167

NR.FIGUR

69

165

EDITOR: GUVERNUL ROMÂNIEI „Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: [email protected], internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A. Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 bis/19.XII.2013 conține 168 de pagini.

Prețul: 92,40 lei

Acest număr al Monitorului Oficial al României a fost tipărit în afara abonamentului.

&JUYDGY|635043] ISSN 1453—4495

Normativ fatade ventilate NP 135 2013.pdf

Recommend Documents