Necronomicon Cartea Numerelor Moarte

Necronomicon (part I)

Friday, November 27th, 2009 Ce este Necronomicon? Necronomicon al lui Alhazred (titlul este tradus literal ca si “Cartea numelor moarte! nu este, asa cum se crede, un manual sau o colectie de vra"i# $ste conce%ut ca o relatare a unor &a%te istorice, deci este o carte “a lucrurilor moarte si dis%arute# Necronomicon mai %oate insemna si “cartea obiceiurilor mortilor, dar chiar si aceasta e'%licatie cores%unde continutului cartii ca relatare istorica, nu ca o%era necromanta# es%re aceasta carte ca rte se s%une ca a &ost scria in amasc in 7)0 d#*r# de Abdul Alhazred#  Autorul acestei carti a im%artit cu doamna +lavatsy +lavatsy o tendinta obsesiva de a %une laolalta &a%te, zvonuri, s%eculatii si aberatii, rezultand intr-un com%endiu vast, a%roa%e de necitit care seamana &oarte mult cu “octrina secreta a lui +lavatsy# .n trecut, aceasta carte a &ost numita “Al Azi&, dar si “Cartea arabului# “Azi& este un cuvant %e care arabii il &olosesc ca sa se re&ere la insecte nocturne, dar este de asemnea o re&erire la urletul demonilor ("ini!# Necronomicon are sa%te volume si are %este 900 de %a/ini in editia latina# Nu se stiu %rea multe des%re Abdul Alhazred, iar ma"oritatea in&ormatiilor sunt obtinute din insasi Necromicon# A &ost nascut in anaa, in 1emen# tim ca a calatorit ca latorit &oarte mult, de la Ale'andria %ana la un"ab, si ca era &oarte educat# A %etrecut multi ani sin/ur in salbaticia nelocuita din sudul Arabiei# Avea un dar %entru limbi si se lauda de multe ori cu abilitatea sa de a citi si traduce manuscrise care rezistau traducerii in &ata carturarilor mai sim%li# 3etodele sale de cercetare insa semanau mai mult cu cele ale lui Nostradamus decat cu cele ale lui *erodot#  Asa cum Nostradamus &olosea ma/ie ceremoniala ca sa a&le viitorul, Alhazred Alhazred &olosea tehnici asemanatoare (esenta com%usa din olibanum, stora', dictamnus, o%iu si hasis! %entru a vedea clar trecutul# Aceasta, combinata cu li%sa dovezilor clare din Necronomicon a &acut ca istoricii sa conteste autenticitatea cartii# 4amenii se re&era de obicei la el &olosind a%elativele “arabul nebun sau “%oetul nebun# esi este clar ca era un e'centric du%a standarde moderne, nu e'ista dovezi %entru a sustine ideea de nebunie (altele decat im%osibilitatea lui cronica de a %astra un &ir de /andire %entru mai mult de cateva %ara/ra&e inainte sa sara la alta idee!# $ste interesant ca “ma"nun 5 nebunie 5 are un inteles mai vechi de “%osedat de d"inn# Alhazred este com%arat cu %ersona"e ca &ilozo&ul neo%latonist neo %latonist /rec roclus (60-68 d#*r#!# roclus se %rice%ea &oarte bine la astronomie, matematica, &ilozo&ie si meta&izica, dar era de asemenea destul de versat si in tehnici ma/ice %entru a o invoca %e *eate# roclus era de asemenea initiat in reli/iile mistice e/i%teana si caldeeana# Nu este o coincidenta ca Alhazred cunostea &oarte bine o%erele lui roclus#

3anuscrisul ori/inal se crede ca nu mai e'ista# Autorul .dries hah a initiat o cautare in librariile eobund din .ndia, Al-Azhar din $/i%t si in libraria orasului s&ant 3ecca, &ara succes# 4 traducere latina a &ost &acuta in 687 5 nu in secolul :;.., cum su/ereaza omas de >oruemada si este &oarte %robabil ca manuscrisul ori/inal sa &i intrat in %osesia lui in tim%ul %ersecutiei celor care &usesera convertiti la catolicism sub amenintare si nu aratasera nivelul o%tim de entuziasm %entru doctrinele bisericii# $ra sinucidere curata ca =ormius sa traduca si sa %ublice Necronomicon in acele vremuri# Cartea %robabil ca a e'ercitat o &ascinatie obsesiva asu%ra omului, %entru ca in &inal a &ost acuzat de erezie si a &ost ars du%a ce a trimis o co%ie a cartii lui @ohan >ritheim, abate de %anheim 5 mai bine cunoscut ca >rithemius# crisoarea insotitoare continea o inter%retare detaliata si blas&emiatoare a anumitor %asa"e din Cartea enezei# >oate co%iile traducerii lui =ormius au &ost con&iscate si arse im%reuna cu el, desi e'ista sus%iciunea inevitabila ca macar o co%ie a reusit sa ramana in zevi# Aceasta versiune se numea “Cartea %ortilor cunoasterii# Cunoscut i sub numele de GArabul ement, din cauza e'centricitHIilor sale,  Abdul Al-*azred a scris GNecronomiconul (Jn traducere GCartea Numelor 3oarte! Jn secolul al ;..-lea, Jn care %ovestete des%re GentitHIile care au %o%ulat HmKntul Jnainte de a%ariIia omului, numite de el GCei ;echi# Numele arab al cHrIii era GAl Azi&, du%H sunetele scoase de insectele deertului, asemHnHtoare cu z/omotul &Hcut de duhurile rele# e s%une cH aceastH carte le/endarH le-ar da %osibilitatea celor care o citesc sH invoce i sH domine &orIele acelor entitHIi# uterea blestemelor ancestrale care rezidH Jn te'tele de aici ar %utea arunca Jn ne/urH omenirea Jntrea/H# e aceea nu este de mirare cH unii

dintre cei care au tradus-o au s&Krit %e ru/ul .nchiziIiei, alIii la os%iciu# $ntitHIile descrise de Al-*azred e'istH i Jn %rezent, du%H cum a&irmH el Jn lucrare, dar %e un alt %lan alt realitHIii noastre# Cei ;echi nu atea%tH decKt un semn, o invocaIie, %entru a se reJntoarce Jn realitatea omeneascH, %unKnd din nou stH%Knire %e >erra# Celebrul scriitor i ocultist britanic din secolul al :.:-lea, Aleister Croley, numete incantaIia res%ectivH G+lestemul CreaIiei 4ri/inare# Gare scrisH de umnezeu JnsuiL e ce? oate %entru cH i-a %Hrut rHu cH a creat omulM, e'%licH ocultistul Jntr-unul dintre studiile sale# radusH Jn secolul al :-lea de /reci, cartea GArabului ement a %rimit numele de GNecronomicon# Co%iile au &ost arse un secol mai tKrziu, dar cKteva au scH%at de &lHcHri# On secolul :..., un %reot traduce Jn latinH una dintre aceste co%ii# A"unsH Jn mKna a%ei ri/orie al .:-lea, acesta le-a interzis cu desHvKrire# 3ai mult, &Knta .nchiziIie a dat ordin ca atKt traducerile e'istente, cKt i autorul lor sH &ie ari %e ru/# Ca i Jn %rima situaIie, cKteva co%ii sca%H, &iind %Hstrate Jn %ivniIele ;aticanului#  On secolele care vor urma, a%ar noi i noi co%ii# ar nici mHcar du%H a%ariIia ti%arniIei lui utenber/, nimeni nu a avut cura"ul sH le multi%lice sub &ormH de volum ti%Hrit# GNecronomiconul a circulat mult tim% %rin toatH $uro%a, dar mediile  Jn care era lecturat au %Hstrat secretul in&ormaIiilor %rimite din carte# Abia la  Jnce%utul secolului ::, scriitorul american de F 5 *oard hilli%s alentul sHu Jn desci&rarea dialectelor antice i-a dat %osibilitatea de a lectura manuscrise de neJnIeles %entru cercetHtorii e%ocii# 3etodolo/ia sa de cercetare Jmbina erudiIia cu ritualurile ma/ice, Gasortate cu o%iu i hai# oate i din acest motiv, Necronomiconul a &ost discreditat sistematic de istorici# oate &i com%arat cu &iloso&ul neo%latonist roclus (sec# al ;-lea J#*#! care, dei stH%Knea &oarte bine astronomia, matematica i &iloso&ia, era %asionat i de ma/ia teur/icH, invocKnd-o %e zeiIa /reacH a
Cartea Necronomicon este una &oarte %o%ulara atat in lume cat si in Eomania# .n unele zone ale lumii de%aseste numarul de co%ii vandute aale +ibliei ataniste, scrisa de un alt %ersona" dubios Anthony otusi sunt multe %ublicatii %e internet, %ostate de catre indivizi discutabili care s%un ca aceasta carte ar &i una autentica, cartea adevarata a mortilor# Cartea este cel mai bine cunoscuta %entru s%eculatiile sale# Alhazred %are sa &i avut acces la multe resurse acum %ierdute, iar evenimente care sunt doar su/erate in eneza sau in Cartea lui $noch, sau sunt de/hizate ca mitolo/ie in alte surse, sunt e'%lorate in mare detaliu# Alhazred se %oate sa &i &olosit tehnici ma/ice dubioase %entru a revedea trecutul, dar a si im%artit cu scriitorii /reci ai secolului  d#*r# cum ar &i >hucydides o minte critica si vointa de a e'%lora semni&icatiile %ovestilor mitolo/ice sau sacre# %eculatiile sale sunt remarcabil de moderne, iar aceasta %oate sa &ie cauza %o%ularitatii sale actuale creascande# $l credea ca multe s%ecii in a&ara de oameni au trait %e amant si ca multe cunostinte au &ost transmise umanitatii in intalniri cu &iinte de “dincolo de s&ere sau “de %e alte s&ere# $l avea aceeasi credinta ca si neo%latonistii, si anume aceea ca stelele sunt similare soarelui nostru si ca au &iecare %lanetele lor nevazute cu &orme s%eci&ice de viata, dar a dezvoltat aceasta credinta &olosind s%eculatii meta&izice in care %resu%une ca aceste &iinte &aceau %arte dintr-o ierarhie cosmica de evolutie s%irituala# $ra de asemenea convins ca a contactat &iintele numite “Cei ;echi &olosind invocatii ma/ice si a avertizat des%re %uteri teribile care vor sa recucereasca >erra# $l a inter%retat aceasta idee R sur%rinzator R sub indrumarea “A%ocali%sei &antului .oan, dar a inversat s&arsitul ast&el incat Fiara trium&a du%a un mare razboi in care %amantul este distrus# Necronomicon (part II)

Friday, ecember 6th, 2009 Necronomiconul este cel mai bine cunoscut %entru s%eculatiile continute de cele cateva sute de %a/ini ale cartii# Autorul, %e numele sau Alhazred, %are sa &i avut acces la multe resurse acum %ierdute, iar evenimente care sunt doar su/erate in eneza sau in Cartea lui $noch, sau sunt de/hizate ca mitolo/ie in alte surse, sunt e'%lorate in mare detaliu# Alhazred se %oate sa &i &olosit tehnici ma/ice dubioase %entru a revedea trecutul, dar a si im%artit cu scriitorii /reci ai secolului  d#*r# cum ar &i >hucydides o minte critica si vointa de a e'%lora semni&icatiile %ovestilor mitolo/ice sau sacre# %eculatiile sale sunt remarcabil de moderne, iar aceasta %oate sa &ie cauza %o%ularitatii sale actuale creascande# $l credea ca multe s%ecii in a&ara de oameni au trait %e amant si ca multe cunostinte au &ost transmise umanitatii in intalniri cu &iinte de “dincolo de s&ere

sau “de %e alte s&ere# $l avea aceeasi credinta ca si neo%latonistii, si anume aceea ca stelele sunt similare soarelui nostru si ca au &iecare %lanetele lor nevazute cu &orme s%eci&ice de viata, dar a dezvoltat aceasta credinta &olosind s%eculatii meta&izice in care %resu%une ca aceste &iinte &aceau %arte dintr-o ierarhie cosmica de evolutie s%irituala# $ra de asemenea convins ca a contactat &iintele numite “Cei ;echi &olosind invocatii ma/ice si a avertizat des%re %uteri teribile care vor sa recucereasca >erra# $l a inter%retat aceasta idee in mod sur%rinzator, sub indrumarea “A%ocali%sei &antului .oan, dar a inversat s&arsitul, ast&el incat Fiara trium&a du%a un mare razboi in care %amantul este distrus# $ste &oarte clar ca Alhazred a elaborat ideile din cartea sa %ornind de la traditii e'istente in ceea ce ii %riveste %e “Cei vechi, dar nu el este cel care a inventat aceste traditii# Con&orm autorului, “Cei vechi erau &iinte de “dincolo de s&ere, %robabil s&erele %lanetelorS in cosmo/ra&ia acelei %erioade aceasta insemna %ur si sim%lu re/iunea de dincolo de stelele &i'e, sin/urele cunoscute la vremea aceea# $i erau e'tra-umani si su%ra-umani# e inmulteau cu oameni si &aceau co%ii monstruosi# GCei vechi dadeau omenirii cunostinte interzise si cautau incontinuu un canal care sa le %ermita intrarea in %lanul e'istentei noastre#  Aceasta idee este %ractic identica traditiei evreiesti a e'istentei Ne%hilim (/i/antii enezei!# Cuvantul inseamna literal “Cei Cazuti si este derivat din radacina verbala evreiasca na%hal, “a cadea# ovestea din eneza este doar un &ra/ment dintr-o traditie mai bo/ata, un alt &ra/ment %utand &i /asit in a%ocri&a “Cartea lui $noch# otrivit acestei surse, un /ru% de in/eri trimisi sa %azeasca amantul au vazut &iicele oamenilor si le-au dorit# Nedorind sa actioneze individual, ei au &acut un "uramant si s-au le/at %rin mi"loace ma/ice im%reuna, si 200 dintre acesti “azitori au coborat %e %amant si si-au luat sotii# otiile lor au avut co%ii /i/anti# Acesti uriasi s-au intors im%otriva naturii si au ince%ut sa “%acatuiasca im%otriva %asarilor si &iarelor si re%tilelor si %estilor, si sa isi devoreze carnea unul altuia, band san/ele# .n/erii cazuti au invatat oamenii cum sa &aca arme, si bi"uterii, si cosmetice, si &armece, si astrolo/ia, si multe alte secrete#  Aceste le/ende se%arate sunt descrise si in surse evreiesti tarzii, cum ar &i >almud, care scot in evidenta &a%tul ca $noch si eneza se re&era la aceeasi traditie# 3arele %oto% al enezei a &ost un ras%uns direct raului cauzat de comertul omenirii cu in/erii cazuti# .n/erii cazuti au &ost alun/ati si intemnitati# >raditia araba s%une ca @inn sau "inn erau o rasa de &iinte su%raumane care au e'istat inainte de crearea omenirii# "inn au &ost creati din &oc# Pnele traditii ii considera o rasa in&erioara celei umane, dar %ovestile traditionale le atribuie invariabil %uteri ma/ice nelimitate# "inn su%ravietuiesc %ana in zilele noastre ca duhurile celor “00 de no%ti sau ale lui Aladdin# .slamul a subordonat "innii Coranului, si asemenea el&ilor si zanelor si-au %ierdut trasaturile intunecate si e'trem de sinistre o data cu trecerea tim%ului# .n tim%ul lui Alhazred traditiile vechi si intunecate ale "innilor erau inca in circulatie iar ma/icienii arabi

(muarribun! incercau sa casti/e cunostinte interzise si %utere %rin comertul cu "inn# >oti carturarii oculti sunt in /eneral acum de acord ca sistemul $nochian al lui ee si Delly a &ost ins%irat direct de acele %arti ale Necronomiconului care se ocu%a cu tehnicile lui Alhazred %entru a-i invoca %e “Cei vechi# >rebuie tinut minte ca Necronomicon este in %rimul rand o cule/ere istorica, si desi o&era cateva idei si &ormule %ractice, nu este deloc un /hid care sa conduca ince%atorul %as cu %as %entru a invoca inteli/ente su%ra-umane# ee si Delly au trebuit sa inventeze multe detalii de unii sin/uri, asa ca sistemul lor este un hibrid de idei luate din Necronomicon si de tehnici inventate chiar de ei# ar sa nu e'iste indoieli ca i/ellum ei Aemeth, limba $nochiana si cheileTchemarile $nochiene sunt im%rumuturi “autentice si trebuie sa ne indoim de a&irmatia lui ee con&orm careia Delly le-a %rimit de la arhan/helul Priel# +uler
cu o %ractica e'trem de veche de a controla %uteri demonice orice mi"loace au &ost &olosite %entru a domina o entitate in trecut %oate &i &olosita de un ma/ician ca o metoda de control# Aceasta &ormula este &olosita in a%roa%e orice com%endiu ma/ic medieval# .n unele cazuri ma/icianul este destul de e'%licit si numeste e'act acele ocazii in care entitatea a &ost controlata de o anumita &ormula# .ntroducerea celor “)0 de Aethyrs ince%e cu un blestem divin %entru ca este un mi"loc de a controla entitatile %e care le invoca Ne%hilim, Cei cazuti, Cei vechi# Aceasta stabileste &ara indoiala &a%tul ca sistemul $nochian al lui ee si Delly era identic in esenta, dar si in %ractica, sistemului lui Alhazred, asa cum este descris in Necronomicon# Croley stia acest lucru# Pna dintre cele mai im%ortante o%ere ma/ice ale sale, denumita “;iziunea si vocea a &ost incercarea lui de a %enetra Aethyrs &olosind “Chemarile $nochiene# A &acut aceasta in tim% ce traversa desertul Nord A&rican in com%ania %oetului ;ictor Neuber/# e ce desertul? Croley s%une ca “nu avea nici un sco% s%ecial ma/ic %entru a se duce acolo, si ca doar “s-a intam%lat sa aiba “Chemarile $nochiene in rucsac# $l a ales desertul %rentu o%era sa %entru ca avea di&icultati sa intre cel de-al 28-lea Aethyr in tim%ul investi/atiilor sale initiale din 3e'ic si dorea sa re%roduca calatoria lui Alhazred cat de indea%roa%e era %osibil# Alhazred a &acut investi/atiile cele mai im%ortante in tim%ul calatoriei %rin Eub al Dhali, un desert vast si /ol in sudul Arabiei, de%artarea de alte &iinte umane a"utandu-l sa isi inde%arteze constiinta si sa o &ocalizeze catre %ers%ectivele e'tratereste ale Aethyrs# Croley a inteles incercarea lui Alhazred si cum era in natura lui sa incerce sa imite oamenii %e care ii res%ecta si admira, si-a %etrecut o %arte im%ortanta din viata incercand sa de%aseasca victoriile lui Eichard +urton 5 e'%loratorul, aventurierul, scriitorul, lin/vistul si cercetatorul in %ractici se'uale obscure orientale# Natura a%ocali%tica a miturilor nordice si com%aratiile detaliate intre Ea/naro si evenimente %ro&etite de Alhazred au &acut un numar de comentatori sa s%eculeze %e mar/inea e'istentei unei le/aturi, oricat de ciudata ar %area la %rima vedere# Cercetari recente au aratat o le/atura bizara si neaste%tata intre Necronomicon si mitolo/ia scandinava# .n miturile nordice zeii %amantului si ai omenirii, Aesir si ;anas, lu%tau im%otriva unui /ru% de %uteri mai vechi, ostile, re%rezentata de uriasii de /heata si de &oc care traiau in nordul si sudul 3arelui  Abis innun/a-/a%,
Priel a%are de multe ori cand se discuta des%re Necronomicon# esi este evident unul dintre marii arhan/heli ai lui umnezeu, %artea sa ascunsa in umbra este numai su/erata cateodata si multi se intreaba daca el ii %azeste %e Ne%hilim sau ii comanda# Aceasta ar %utea avea ca si consecinta sentimentele noastre ambivalente catre &oc, dar se %oate si ca in/erii si “Cei vechi sa &ie &ete ale acelei monede# Aceste le/aturi intre Necronomiconul lui Alhazred si mitul lui Ea/naro, desi %ar e'trem de &ra/ile, nu mai sunt considerate a &i doar o coincidenta si %ovestea sosirii Necronomiconului in tara /hetii este remarcabila# ovestea ince%e in orasul *arran, din nordul 3eso%otamiei# 4rasul *arran era remarcabil %entru ca, in tim% ce restul re/iunii &usese cucerita de arabi in anii B))-B6) d#*r# si &usese convertita la .slam, cei din *arran nu s-au lasat# $i au continuat sa %ractice %a/anismul si sa venereze luna si cele sa%te %lanete# Notabil este &a%tul ca aveau in %osesie un mare numar de documente ermetice si neo%latonice si ca in anul 8)0 d#C# , atunci cand au &ost in &inal %resati sa numeasca un %ro&et “a%robat de Coran, ei i-au ales %e *ermes >rime/istus si %e %ro&esorul sau, A/athos aemon# 3ulti harranieni s-au mutat in +a/dad unde au &ormat o comunitate distincta si erau cunoscuti ca abiUun# Familiaritatea lor cu limba /reaca le-a dat acces la o arie lar/a de literatura si multi au devenit &aimosi in &ilozo&ie, lo/ica, astronomie, matematica si medicina#  Alhazred vorbeste de abiUun si ii descrie ca &iind “&aimosi %entru intele%ciunea si cunostintele lor des%re lucruri demult dis%arute# $ste &oarte %robabil ca el sa &i studiat alaturi de ei# $ra o comunitate invatata care a reusit sa mentina le/aturi directe cu %a/anismul, &ilozo&ia si traditiile secrete ale lumilor araba si /reaca mult du%a ce &usesera interzise oriunde altundeva# abiUun au su%ravetuit ca o comunitate distincta %ana in secolul al :.-lea, dar &orta islamului a crescut intr-atat incat nu s-a mai auzit nimic des%re ei du%a 00# >ot cam atunci (surse norve/iene su/ereaza anul 06 sau 062! un mare numar de documente a a"uns in +izant in mainile lui 3ichael sellus, &aimosul istoric, neo%latonist si demonolo/ist# 3area %arte a documentelor a &ormat ceea ce este cunoscut acum sub numele de Cor%us *ermeticum, dar erau si alte documente, incluzand o co%ie syriaca a cartii GAl Azi&, %e care sellus a tradus-o imediat in /reaca# unt %utine indoieli %rivind &a%tul ca un abiUun s-a mutat de la +a/dad in +izant in cautarea unei societati mai tolerante# Nu se stie daca a si /asit-o# ecolul al :.-lea a &ost ceea ce chinezii au numit “tim%uri interesante# ucele =illiam al Normandiei a invadat An/lia si l-a omorat %e re/ele *arold odinson# Fiica re/elui *arold odinson s-a casatorit cu %rintul ;ladimir 3onomah al Dievului (a carui mama era &iica lui Constantin al .:-lea 3onomachus al +izantului!# Eusii, a"utati de armate de scandinavi, au invadat +izantul in 06), un eveniment la care a &ost martor si 3ichael sellus care era alaturi de .m%arat# *arald *adrada “Neinduratorul, care mai tarziu a devenit re/e al Norve/iei, s-a alaturat armatei bizantine cu un numar mare de oameni nordici, si a scos ochii, la %ro%riu, .m%aratului bizantin 3ichael Cali%hates in 062# Ee/ele *arald *adrada al Norve/iei a invadat An/lia in 0BB si a &ost omorat de re/ele *arold odinson care a &ost omorat a%oi de ducele =illiam in

batalia de la *astin/s# i ast&el s-a incheiat $vul 3ediu >im%uriu, cunoscut si ca $vul 3ediu .ntunecat sau “ar A/es# Necronomicon (part III)

Friday, ecember th, 2009 ecolul al :.-lea a &ost ceea ce chinezii au numit “tim%uri interesante# ucele =illiam al Normandiei a invadat An/lia si l-a omorat %e re/ele *arold odinson# Fiica re/elui *arold odinson s-a casatorit cu %rintul ;ladimir 3onomah al Dievului (a carui mama era &iica lui Constantin al .:-lea 3onomachus al +izantului!# Eusii, a"utati de armate de scandinavi, au invadat +izantul in 06), un eveniment la care a &ost martor si 3ichael sellus care era alaturi de .m%arat# *arald *adrada “Neinduratorul, care mai tarziu a devenit re/e al Norve/iei, s-a alaturat armatei bizantine cu un numar mare de oameni nordici, si a scos ochii, la %ro%riu, .m%aratului bizantin 3ichael Cali%hates in 062# Ee/ele *arald *adrada al Norve/iei a invadat An/lia in 0BB si a &ost omorat de re/ele *arold odinson care a &ost omorat a%oi de ducele =illiam in batalia de la *astin/s# i ast&el s-a incheiat $vul 3ediu >im%uriu, cunoscut si ca $vul 3ediu .ntunecat sau “ar A/es# .ma/inea %o%ulara a viin/ilor cu hainele de blana si coi&urile cu coarne nu este chiar adevarata# $rau %rintre cei mai bine echi%ati si cei mai e'%erimentati soldati din in&anteria /rea a ince%utului %rimului mileniu# Eutele lor de comert se intindeau %e mii de ilometri, din America de Nord %ana in roenlanda, An/lia si .rlanda, intrea/a coasta atlantica a $uro%ei si, %rin Eusia, %ana la +izant# $rau an/a"ati in mari numere ca niste body/uarzi (;aran/er! ai im%aratilor bizantini# 3a"oritatea ;aran/erilor vorbeau /receste &luent# Anul e'act in care *arald s-a dus in +izant nu este cunoscut din cauza unei ne%otriviri intre sursele norve/iene si cele bizantine, dar %ovestirea din *eimsrin/la sustine ca el a servit-o %e im%arateaza Voe cea 3are in "urul anului0)0-060 d#C# $ra obiceiul in acele tim%uri ca atunci cand im%aratul murea, ;aran/erii %uteau sa "e&uiasca %alatul si sa ia orice doreau# Acelea erau tim%uri violente si nelinististite, mai ales ca im%arateasa Voe isi stran/ula sotii in baie, iar *arald norrason a luat %arte la trei ast&el de "a&uri# *arald avea doi camarazi a%ro%iati, *alldor norrason si Pl& 4s%asson# *alldor era morocanos, im%erturbabil si taios %ana la %unctul im%olititei, &iul lui norri reotul, un conducator islandez# Pl& era &oarte %oliticos si ele/ant si in &inal a devenit 3aresal al Norve/iei, luand-o %e cumnata lui *arald de sotie# $ra un %lanuitor incori/ibil, un %oet ins%irat, vorbea &luent /reaca veche si ii %lacea sa isi %etreaca tim%ul cu sellus, %entru a discuta %oezie /reaca, dar in %rinci%al %entru a %utea in&luenta %oliticile bizantine de la %alat# <-a urmarit %e sellus traducand Al Azi&, i-au discutat continutul si in con&uzia unui &urt de la %alat a aran"at ca si un numar de manuscrise ale lui sellus sa &ie “&urate# in &ericire sellus inca mai avea versiunea ori/inala syriaca, alt&el Necronomiconul ar &i &ost %ierdut %entru totdeauna# Nu se stie cum a obtinut *alldor Al Azi&# e stie ca Pl& si *alldor s-au intors in Norve/ia cu *arald si ca *alldor s-a intors mai tarziu in

.slanda, luand cu el %ovestea lui *arald si multe altele in %lus# tim aceasta %entru ca urmasul lui *alldor a &ost norri turluson (79-26!, un &oarte &aimos %ersona" in literatura islandeza si autor nu numai al *eimsrin/la , dar si a ma"oritatii miturilor norve/iene care au reusit sa su%ravietuiasca %ana in zilele nostre# e mai stie si ca turluson avea o cantitate imensa de material dis%onibil %entru cercetarile sale istorice si %utem &i destul de si/uri in %resu%unerea ca elemente din Necronomicon au &ost amestecate cu mituri nordice traditionale in descrierea Ea/naroului &acuta de turluson# Eas%unsul la intrebarea Gde ce a&irma hoth, zeul intele%ciunii, este absolut i/norata# robabil ca Necronomicon a devenit o rusine %entru Croley cand a realizat &a%tul ca introdusese inconstient %asa"e din Necronomicon in “Cartea le/ii# .n 98 Croley era in Ne 1or# Ca de obicei, incerca sa isi imbunatateasca re%utatia literara si contribuia la %ublicatiile “.nternationalul si “;anity Fair# onia reene era o emi/ranta evreica ener/ica si ambitioasa care s%era sa isi im%una stilul literarS alaturandu-se unui club numit “=alerUs unrise ClubS acolo s-a intalnit %rima data cu Croley, care &usese invitat %entru a vorbi des%re %oezia moderna# in s%usele martorilor vremii, cei doi &aceau o %ereche reusita# .ntr-o scrisoare catre Norman 3udd, Croley o descrie %e &emeia sa ideala ca “M destul de inalta, musculoasa si bine &acuta, ambitioasa, ener/ica, %asionala, intre )0 si ) de ani, %robabil o evreica, o cantareata sau o actrita# $a este “in %as cu moda, %oate %utin %rea vul/ara sau e'centrica# $'trem de bo/ata bineinteles# onia nu era actrita sau cantareata, dar se %otrivea %er&ect in celelalte as%ecte# Casti/a ceea ce, %entru acea vreme, era o suma imensa ca desi/ner si ca vanzatoare de %alarii %entru &emei# $ra descrisa ca “o &emeie cu o carisma im%resionanta si ma/netism %ersonal, “intr-adevar /lamour si cu o %uternica alura &eminina, “una dintre cele mai &rumoase &emei intalnite si “o &emeie culta, dar e'centrica# .n 98 avea ) de ani si era divortata avand o &ata adolescenta# .n 92 onia reene l-a intalnit %e novelistul *##
im%ul va &i usor de stiut, %entru ca atunci omenirea va &i devenit ca “Cei vechi si mari liberi si salbatici, dincolo de bine si rau, le/ile si moralitatea &iind lasate in urma, toti oamenii ti%and si omorand si e'taziindu-se de &ericite# A%oi “Cei vechi eliberati ii vor invata noi metode de a urla si a omori si a se bucura de &a%tele lor, si tot %amantul va arde cu un holocaust de eu&orie, libertate si e'taziere# e %oate sa &ie scurt acest %asa", se %oate sa &ie incurcat, dar este clar ca suna a%roa%e la &el ca si “Cartea le/ii a lui Croley# $ste usor de ima/inat situatia in care onia si zevi era 3esia# Acest &a%t nu ar &i e'traordnar %entru ca &usesera si alte idei de acest /en le/ate de alti oameni in trecut, dar datorita %ersonalitatilor e'traordinare ale lui Nathan si abbatai >zevi, stirile des%re venirea lui 3esia sau im%rastiat ca &ocul in toata $uro%a# Ee%ercusiunile acestui eveniment s-au intins %e secole, iudaismul nemai&iind niciodata la &el# Nathan s-a nascut in .erusalem in B6) sau B66# -a insurat cu &ata unui ne/ustor bo/at din aza si s-a mutat acolo# A &ost un student stralucit al >orah si >almud si a ince%ut studiul Cabalei in BB6# Atmos&era la acel tim% era tensionata in aste%tarea noului 3esia# Cabalistul /enial .saac
%roces al de&initiei si se%ararii, si deci o e'%resie a in, dar %uterile in erau %rea concentrate %entru un univers viabil si au trebuit sa &ie se%arate %entru o secunda, ast&el incat creatia adevarata sa %oate &i terminata# Aceste cioburi concentrate ale creatiei ori/inale, in %ur, au cazut in abis# in %acate cateva scantei de lumina au cazut im%reuna cu ele, ast&el incat Dli%%oth au devenit mai mult decat carcase /oale# Aveau viata# Nu %rea multe, dar indea"uns# acatele oamenilor ii &ac %e Dli%%oth mai %uternici %entru ca trans&era ceva din viata noastra in ei# orinta de a elibera scanteile de lumina din Dli%%oth a &ost una dintre temele dominante ale Cabalei# e credea ca daca traiesti con&orm %oruncilor din >orah si combini aceasta cu studiul mistic, concentratie si intentie, %oti a"uta sa eliberezi scanteile, dar daca traiesti %acatos vei a"uta Dli%%oth# .n dezvoltari ulterioare Dli%%oth erau %riviti ca %uteri demonice, %rimordiale, cu sa%te re/i, &acand re&erire la cele sa%te lumi distruse ale creatiei ori/inale# Dli%%oth e'ercitau o &ascinatie %uternica asu%ra lui Nathan din aza, iar abbatai >zevi se %are ca a &ost un maniac de%resiv# .n starile sale maniacale avea o e'traordinara &orta a %ersonalitatii si sunt multe ra%oarte care s%un ca &ata sa stralucea ca si soarele, la %ro%riu# .n starile ecstatice &acea lucruri %e care nici un evreu %ios nu le-ar &i &acut# Nathan a scris un document numit >ratat des%re dra/oni 5 dra/onii &ind Dli%%oth 5 care era o tentativa de a mitolo/iza com%ortamentul lui >zevi, e'%licandu-l ca o nevoie a lui 3esia de a cobori in lumea lui Dli%%oth, %entru a salva scanteile ramase %rizoniere# .nainte de %ublicarea tratatului, Nathan a im%rastiat un document ciudat, e%her ha-haUare ha-aath# $l a descris acest document ca &iind un comentariu la doua dintre ca%itolele Necronomiconului, o veche istorie a lumii# >itlul inseamna Cartea %ortilor cunoasterii# Cuvantul %entru “cunoastere, daUath, are si un inteles tehnic# Cand +iblia a &ost transcrisa in /receste, cuvantul daUath a &ost tradus ca /nosis# aUath are un statut curios in Cabala, &iind un &el de non-e'istenta, un &el de nimic# .n Cabala moderna ermetica este cateodata re%rezentat ca o /aura sau o %oarta in abisul constiintei# $'%erimentele lui Croley cu Chemarea celor treizeci de Aethyrs l-au dus deci in abis# aUath are un as%ect dual %e de o %arte este cunoasterea noastra a lumii concrete, ma"oritatea &a%telor date care constituie credintele noastre si care alcatuiesc iluzia identitatii, a e/o-ului si chiar a unicitatii, iar %e de alta %arte este revelatie, cunoastere obiectiva, /nosis# >ranzitia intre cunoasterea lumii concrete si revelatie im%lica e'%erimentarea abisului, abolirea e/o-ului, ne/atia identitatii# in abis orice identitate este %osibila# $ste haos nemodelat# utem s%une ca de &a%t contine semintele identitatii# in acest %unct o in&initate de %orti se deschid, &iecare o le/atura catre un mod de a &i#
si o inter%retare moderna in artea intunecata a $denului a lui Denneth rant# Nathan a avut multi credinciosi si %entru multi ani iudaismul a &ost %lin de acuzari de erezie# 3ulti rabini %roeminenti si lideri de comunitati s-au alaturat lui Nathan, si a luat mai mult de un secol %entru ca miscarea sa &ie a%arent o%rita# .ntr-un &inal, miscarea abbateana a devenit retrasa, ascunsa, si, desi este &oarte %robabil ca o co%ie a e%her ha-haUare ha-aath e'ista undeva intr-o bibleoteca %rivata, nimeni nu vrea sa admita ca o detine# aca intrebi %e cineva unde se %oate /asi Necronomiconul, cel mai scurt si sim%lu ras%uns este Gnu se stie nimic des%re aceasta %roblema# in nou, se sus%ecteaza ca Aleister Croley a avut un rol in toata aceasta %oveste# .n 92, Croley l-a cunoscut %e >heodor Eeuss, conducatorul 4rdo >em%li 4rientis (4>4! din ermania si a lucrat in acel ordin %entru cativa ani, %ana cand in 922 Eeuss a demisionat %entru a lasa conducerea lui Croley# Ast&el, il avem %e Croley &iind in stransa le/atura %entru zece ani cu un un conducator al unui /ru% masonic /erman# .ntre anii 9)) si 9)8 cele cateva co%ii cunoscute ale Necronomiconului au dis%arut %ur si sim%lu# 3ai tarziu cineva din /uvernul /erman al lui Adol& *itler a devenit interesat de literatura obscura oculta si a ince%ut sa incerce sa obtina toate co%iile %rin orice mi"loace# >raducerea lui ee a dis%arut de la +odleian du%a un "a& in 9)6# 3uzeul +ritanic a su&erit de asemenea niste "a&uri, iar editia =ormius a Necronomiconului a &ost stearsa din catalo/ si %astrata intr-o camera sub %amant intr-o mina convertita din >ara alilor, unde au &ost %astrate si +i"uteriile Coroanei in tim%ul celui de al doilea razboi mondial# Alte librarii si-au %ierdut co%iile si in ziua de azi nu e'ista nici o librarie care sa aiba listat in vreun catalo/ Necronomiconul#