I
'1 IT -:- ~, - H' "'-
1 "" ;:II
!
--
-
T
I
-1
I
1
-:
:1 ' i=t-tt~ I
I I -
"
1 ....
~~ ...
~
-
~.=-
~
.-
1. l. "Oa "Da Vinci Vinei II" in În timpul unei tentative tentat ive de decolare. decol are. 2. Elicopterul "Monarch II", 11'", unul unu l din din pretendentii prete n denţii premiulul premi ulu i Igo Igorr I.1. SIkorsky. . korsky, realizat de Mike Brace (S.U.A.) (S.U .A.) . ~. 0 noapte ~ Victorie! "Oa "Da Vinci Vinei III", la 12 nov. 1989, 1989, dupa după o noapte lunga l u n gă de iÎ ncerdimineata cari cări neintrerupte ~i şi citeodata citeodată dezamagitoare dezamăgitoare d im i neaţ a iÎ nalnte nai nt e de ora 7 reu~~te reuşeşte sa să se desprinda desprindă de sol!
echlpe din dec. zborul a fost repetat in În preLa 10 dec. echipe din SUA. S U.A .. Anglia Anglia ~i şi deslgur desigur JapoJapoau abordat abordat cu cu mult entuziasm zenta unui inspector oflcial Ia. Asocianla, zenţa oficial de la. nia, care care au mult entuziasm de Aeronauti cs, cu cart! proolema olicopterului muscular cu scotia Nationala Naţ i on ală Aero n auti că, car" proDlema elicopteruluI muscular cu scopul cuceririi cuceriril premiului Sikorsky. Dar performantele an ţele initiale au fost dupul premiului Sikorsky. Dar in in ocazie perform primii 4-6 majoritate a durats a zbo(ului 7. 1 zborului de 7, blate, realizind 0o durată primii 4-6 ani, ani , marea marea majoritate a abanabandonat, şi ~i in prezent au as doar cltiva s ~i şi atingind iniil\imea inăltimea de 203 mm. La 13 donat, in prezent au ram rămas doar cl\iva concurentl iar leaderul incontestabll a dedec. 1989. la Washington D.C., Asociatia 1989, Aso c i a ţia concurenţi iar leaderul incontestabil a dede profesori profesori şi ~i studenti studenti de de la la Natlonala Aeronautica recunoscut ~i venit echipa echlpa de Naţională de Aeron a ut i că a re cunoscut şi venit $Coala Politennică Politehnica a a Universităţii Universita\ii de de Stat Stat oficlal oficial primul zbor efectuat de un elicopŞcoala din California, California, oraşul ora~ul San San Luls Luis Obispo Obispo ter action at cu forţa forta umană umana (..tirst (..first h huac ţionat udin ("Cal Poly"), Poly"). indrumati indrumati de profesoriii WIIWiI- man-powered h,elicopter flight ") cu o 0 du("Cal de profesori lIam Patterson ~i Robert Wood. Pentru ca rata 6,8 De~1 rată de 6, 8 s. De şi aceste performante par Ham Patterson şi Robert Wood. Pentru că au realizările realizsrlle cele cele mai mult decit dec!! modeste, ele constituie restudentii de de la la Cal Cal Poly Poly au studentii mai serioase serioase şi ~i au au obtinut obtinut primele primele sucsuc- zultatul unui efort exception exceptional de peste al ele mai in pulinul spatiu care ne-a opt ani al unei echipe, de asemenea, excase reale, cese reale, in putinul spatiu care ne-a mai dimas, ne yom ocupa, foarte pe ceplionale, capablle suslinut cepţionale, capabile de un efort susţi nut mai rămas, ne vom ocupa, foarte pe scurt, de de activitatea activitatea lor. Pins in in prezent prezent indelungat (pentru că cs mereu se regenescurt, lor. Pînă au constrUit construit şi ~I incercat elicoptere, botebote- rează reaza cu noi studenti, care ii inloc inlocu lesc uiesc au incercat 33 elicoptere, precursor "Da "Da indats pleaca), performante performanle zate În in cinstea cinstea marelui marelUi precursor indată pe cei care pleacă), zate Vinci I", "Da Vinci II" ~i "Da Vinci III". Eliconstitui~ 0 piatra care constitui II o piat ră de hotar nu nuVlnci 1", "Da Vinci II" şi "Da Vinei III". Elicopterul "Da "Da Vincl Vinci II" II" aa avut avut şi $i versiunea versiunea mai pe calea cucerlrii cuceririi prem premiului iului Sikorsky, copterul Vinci II-b". lI_b". Tn Tn prezent prezent stu studentii pre- '-. dar, dar. indiscutabil, indiscutabll, şi $1 in istoria aviatieI. aviatlel. ...,De Da Vinci dentii precarei Nu putem Inch I nche la aceste rî(i nduri nd ur! fă la ră ra să sa getesc elicopterul "Da Vin I IV", a cărei gătesc eia constructie va va incepe incepe indată indate ce ce situaţia sltuatia fili-amintim co contr!butia lui T Trai an Vu Vuiiaa la la constructie amintim n t ribuţia lui raian va permite. per mite. Iar lar unii, unii, problema Îi nn disc discU\ie. nanciars aa echipei echipei o0 va nanciară uţie . prOblema mal deDarte departe văzători, vaziitori, sint sint cu cu gindul gindul deja deja Nu putem, putem , pentru pentru că ca Traian Traian Vuia Vuia aa fo fost mai Nu st la "Da "Da Vinci V", care, cred cred ei ei,, va cuceri unuldin roman care au au co construit la unul din ppU\inii uţinii ro mân i,i, care nstruit sigur premiul mult mult visat. un elicopter act ionat cu fort a umana, eliun elicopter acţionat cu forţ a u m ană, elilunctlonala şi sl caracteristicile caracteristiclle copterul co pterul "Vuia "Vuia Nr. Nr. 1", 1", pe pe care care aa ii nceput nceput Schema functională Schema principale ale ale acestor acestor elicoptere sînt sint prepre- să siH construiasca in 1918 1918 şi $i l-a I-a experiexperiprincipale -! con s truias că in cu care iintentio na să sa zentate pe po planşa plansa alăturată aliiturata cu Intenţia Intentia de mentat in 1920 şsii cu n tenţ io na scoate in in evidentă eVidenta dimensiunea dlmensiunea reală reala demonstreze demonstreze pr principiul el oorr sussusaa scoate incipiul ssuprafet u prafeţel pulin aa dificultatilor dificultatilor constructive constructive -tentatoare foarte foarte pputin ncarcate, princicel putin cel Uţi n ii n cărcate , princitentatoare pentru că cii sint sint şi ~i dificultăţi dificultall de de altă alta natură natura piu piu eenunt at in in al al sau siiu "Studiu "Stud iu experim experi menpentru nu nţ at en-- şi ~i de de aa sublinia sublinia incă inca o0 dată data caracterul caracterul tal asupra planurilor inclinate afl ale rota l asupra plan urilor i nclinate afl ate ii nn rode performanţă performanta tehnică tehnica excepţional exceptional ăa al al taţie" talie" (( "Etude "Etude experi experimental e sur les p lans de mental e sur les plans de zbor. zbor. inclines en en rotatio rota tion") publ blicat la Paris Paris in in acestor aparate aparate de acestor incllnes n" ) pu icat la Dar programul programul "Da "Da Vinci Vinci"" detine de~ine de de un un 1921. 1921. principiu principiu care care stă sts de de fapt fapt la la bbaza Dar aza an de zile ~I performante de zbor. pentru tuturor incerciiril or (serioaSe) de 1 nfii Pluan de zile ş i performante de zbor. pentru tuturor i n cercă ril o r (serioaSe) de Î nfă pt u ca "Da "Da Vinei Vinci III", III", la la 12 12 nov. nov. 198. 196~ I!f d' reuşit reu~lt ire aa zbo zborului cu eli elicopte re aact ionate cu cu că ire rului cu coptere cţ ianate sa se se desprindă desprinda de de sol, sol, efec/Ulnd efec!1.Jind un un zbor zbor putere putere uumana (chiar dacă daca cei cei care care ii il să m a n ă (chiar durata de de 22 secunde secunde şi ~i alingind atingind o0 aplica nu-i nu- i cunosc cunosc orig origiinea). neaj . cu o0 durată aplică cu inaltime iniiltime de. de .. 110 110 milimetri. milimetri. Ing. MATEI KI RALY
Ing. MATEI KIRALY
k:r'stc'n ş5ii Whitby Whitby el elaborate cu aaceasta aborate cu ceastă SI concluziil concluziile lor au au ră ramas pi na În in e SI e lor m as pînă noastre probabil probabil cel cele mai imporimpornoastre e mai Desii aceste aceste l lu crari sustin cii zborul zborul Des u cră ri susţi n că aq ionate aparate cu cu aripi ari pi rotitoare rotitoare aqionate aoarate umana esle posi posibil, se atrage atrage ere uma n ă este bil, se lor de de tot tot felul felul., asup ra ddificulta\i as upra i ficu ltăţ i lor care vor vor trebu trebuii depădepadeosebite, care deosebite, acestul ZbO L DeDeDentru iinfăptui nfapt lJ irea oentru rea acest ui zbor. c af iin sftrşi rs itt că ca zbo zborul cu elicopterul elicopterul n sfî rul cu clar 0 ssolU\ ie ar nu nu va va fifi nniciodata i c i o da t ă o o luţ ie de ddeplasare (cum este bici bicicieta de ep lasa re (cu m este cleta ci va va fifi o0 ex except io nala perpere
.
MA ~T~ M RT~
8 -57
A fos! un bombardier tactic cu react A. re a cţ ie, bimotor, produs de firma GLENN L. MARTIN MARTI N COMPANV COMPANY din Baltimore, S.U.A., dupa 0 licenta bombardlerululenglez English Electric .. Candupă o li cenţă a · bombardierululenglez berra" B Mk. 2. Pe 21 februarie 1951 este adus un "Canberra" "Can berra" la Baltimore, iar pe 20 iulie prlmulul apa1953 are loe loc primul zbor al primului avloane de preserie B-57 A. rat d in 8 avioane Variante produse: - B-57A Bombardier. RB-S7A Recuno8$tere foto. R ecu noaştere fato. - RB-57A magazle rotatlva - B-57B 8-578 Bombardier, magazie rotat ivă de bombe, lansatoare de bombe sub arlpi, 8 mit raliere rallere de 12,7 mm sau 4 tuaripi, arlpi. nuri de 20 mm i n aripi. RB-57B Recuno8$ tere fato. foto. Recunoaştere EB-S7B Contraact Contraacţ iune i u ne electronica. electronică. EB-57B B-57C Bombardier. . Avlon de antrenament. TB-57 C Avion foto. RB-57 C Recun08$lere RB-57C Recunoaştere fol o. ~i remorcare de B-57E Bombardier şi ţi nte aeriene. t lnte folo. Recunoaştere foto. RB-57E Recuno8$tere - EB-57E EB-S7E Conlraact Conlraaq iune electronica. electronică. - TB-57E Antrenament. Bombardier cu sisteme slsteme de - B-57G Bombardler ~ i laser, penn fraroşu ş ochire prin radar, IInfrar~u ~I tru bombele "SMART". Apare in 1970 şi folosll in Vietnam. este folosit ina ~ i m e. - RB-57D Cereetare Cercetar~ la mare ină Anve r gura 32 ,31 m, moto mot oaare re P 8.W ~W Anver 'kN . S-au produs 14 J57-P-37A de 48,9 ·kN ~I 6 biloe. avioane monoloc şi biloc. Avea 6-8 ~i noapte şi ~i radare aparate foto zl zi şi AN/ APR APR-9, AN/ APQ-1 02. V i---=~§§§§~!:)( i---=::E5§§§§~3::)( -9, AN/ APR-14, AN/APQ-1 leza .... teza 900 kmlh, plafon 20 000 m, autono- ..... mle 600C km. km, raza de act mie a cţi1une u ne 2000 km. EB-S7D Contraact - EB-57D Contraacţ iune iu ne electronica. electronică. Cereetare la mare ina1time, - RB-57F Cercetare inălţime, produs prin prln transformarea unor celule de B-57B (12 buc.) şi ~i RB-57D RB-S7D la GENERAL DYNAMICS, Forth Worth, din 1964. AnDVNAMICS, lunglme 21,97 21 ,97 m, movergu ra 37,19 m, lungime loare ~i doua toare P&'W TF-33-P-11 de 80 kN şi două auxlliare motoare au xiliare P&W J-60-P-9 de 17,3 kN sub aripi. rep rezi n tă un B-57B. Avionul Desenele reprezintii era nevopslt ( culoarea aluminiului), exceptind care si nt gri inchis, !il cepti nd unele zone cart! şi dungl roşii r~ i i pe arlpi dungi aripi !ii şi fuzelaj. Bombele erau negre. tehnlce pentru B-S7B B-57B prezentat: Datele tehnice ,.2X Wright J-65-W-5 J-6S-W-S de 32 Motoare: ,,2X kN Anvergura: 19,51 m !:-ungime: 19,95 m !-ungime: Ina~lme: 4,75 m Ină~lme: Suprafa1a m22 Suprafaţa portantS: portantă: 89 m Greutate: gol 12 290 kg max. 25 790 kg Vlteza maxima: km/ h la altitudinea max i mă: 936 kmlh Viteza de 12 200 m Viteza ascensionala: ascensio n ală : 1 067 m/min. Plalon: 14630 m Plafon: Autonomie: 934- 3 700 km interloArmament 2 720 kg bombe in interiorul fu fuzelaJului, zelajului, 1 360 kg bombe sub aripi, tunurl de 20 mm cu 4 tunuri proiectile arlpi. cite 1 200 proiectil e in aripi,
o
_ c::--=_--"t~:=::-K --c --c
I I I
I I \
\ \
I
.I ,-- " \\
II
'.'. ~
I
-Q~
L
_ _ _-_-:::J:JC:=:"'"""'l:JC::::- - _ _
8 - 57 8-57
ARTI ARTIN
I I
-0-0-O-OA I I II A I
8 B
.
II
DO
oD o D
~I
IC~L-rJ1lJJ
d n pag. 35 1
e I de apa atlat in ineeestei zone s-ar putea e intr-o forma laminara, n d -se paralel co cele atunci efectul tie tria str atului exterior se red ee la 0 valoare miI
pastrindu-se minimul necesar neeesar de de păstrindu-se depa~esc contuelemente care depăşesc elemente rul geometrie geometric general general al al earenei. carenei, rul aa iar deschiderile practicate 1n in ea Iar sint inchise cu capaae cap ace bine bine sint Tn exterior, 1n in cadru cadrull ajustate În ajustate planului de de forme. forme, asigufindu asigurindu-se planului -se astfel o0 rezistenţa rezistenta mult mult mai mai mică mica astfel inaintarea navei navei atunci cind la inaintarea ea navighează navigheaza in imersiune imerslune. Aripile cîrmelor cirmelor sint lungi. Iungi, nu nu Aripile au grosimi exagerate. exagerate, prepremal au mal ~i curburi de o 0 zinta racorduri şi zintă mare 1lneţe fln~e,, care care asigură asigura o0 scurdestul de de liberă libera a fifileurilor gere destul leuril or de apă, apa. de o comparaţie comparatie intre formele O mOQele de de carenelor ultimelor modele submarine nucleare nucleare americane americane submarine ~i britanice pe pe de o0 partE! parta şi ~i cele cele şi din clasa .."VICTOR arata clar din VICTOR " arată ca la mijlocul celui de-al 9-lea 9-lea că deceniu cele dintii evidenţiau evidentiau o0 raminere În in urmă urma În in aaceasta prirăminere ceastă privintci vinţă.
soare auxiliare auxiliare care care apropie apropie mai mai STRATULUI DE soare CONTROLUL STRATU UI DE repede curenţii curentii de de apa în in zona zona CONTACT repede CONTACT de contact. contact, inhibÎnd inhibind astfel astfel proprode ducerea tur.ulenţei. turltulentei. Tn ciuda obţinerii oblinerii unuI unui coeficoeti- ducerea 1n Virtejurile generate generate de structustructucient destul destul de ridicat ridicat de de fineţe finele Vîrtejurile cient rile exterioare exterioare ascuţ ascutite pot fifi ateatehidrodinamiea, prin prin realizarea realizarea rile i te pot hldrodinamica. nuate prin prin pfasarea piasa rea adecvată adecvata a speei~le menţio mentio- nuate invelb;lUriior speciale Îrweli~urllor aeestora faţă fat a de de ansamblul ansamblul exexnate, care acoperă acopera carenele carenele acestora nate. al propulsorului. propulsorului. tern al submarinelor, asigurÎndu-le asigurindu-Ie perper- tern submarinelor. formante ridicate ridieate comparativ comparativ cu cu formanţe tipurile mal mai vechi. vechi, neputindu-se PROPULSIA PROPULSIA MAGN~TO-HI MAGNETO-HIDRODINAMICIl (Magne(Magneelimina toate toate structurile structurila situate DRODINAMICA elimina to-hydrodynamic propulsion, propulsion, ~i mumu- to-hydrodynamic in afara carenei. carenei, precufll preeum şi În MHO) chiile ascuţite. asculite, apar "lodificari modificari chiile MHD) ~i formei fileurilor de de ale fluentei tluentei şi ale Sistemul de de propulsil'l propulsie mag magneTn timpul scurgerii scurgeril lor lor pe pe apa În apă Sistemul neasigur~ converconverto-hidrodinamic asigura linga zona zona de contact contact cu suprasupra- to-hidrodinamic lîngă energiei electrice eleetrice intr-un inlr-un tata corpului eorpului navei. navei. Zona Zona care care sia energiei faţa cimp magnetic magnetic pulsatoriu pulsatoriu care care mai mare mare risc rise este este cimp prezinta cel mai prezintă unda pulsatorie genereaza o0 undă situata la la pupa pupa navei navei,, unde fileutileu- generează situată intr-un tub deschis deschis I~ I~ ambele de apă apa despărţite despartite t;le de prova prova într-un ririle ie de la capete, care care este este fixat fixat rigid rigid la se reintilreTntil- capete. cauta să sa se submarinului caută submarinului pupa submarinului. submarinului. Apa absorabsorin această aeeasta zonă zona grosigrosl- pupa neasea. in nească. bila prin prin secţiunea sectiunea frontală. frontala, dadamea stratului stratului de contaet contact atinge bită mea torita impulsului impulsului de 14cru Iucru elecelecm, cu cu toate toate consecinţele eonseeintele torită circa 1 m, circa est~ refulată retulata tromagnetic indus, este deeurg de aici. aici. tromagnetic ce decurg cu putere putere către caIre pupa, pupa, dezvoltînd dezvoltind Ideal ar ar fiti ca ca toată toata această aeeasta cu Ideal forta de de propulsie. propulsia. Avantasa se se reunească reuneasea rapid. rapid, fără tara astfel forţa apa să apă sin! numeprovoca turbulenţe turbulente accentuaccentu- jele acestui sistem sînt aa provoca roase. Astfel: ~i să sa fie fie antrenată antrenata de de elice eliee roase. ate, şi ate, deoarece curentul curentUI de de ap apa in scopul seopul asigurării aSlgurarii unei unei forţe forte -- deoarece ă În ce trece treee prin prin tub tub este esta laminar. laminar, maxime de de Împmgere, impingere. ce maxime eficienta forţei forlei de de împingere impingere cu aten atentie Studiindu-se cu Studiindu-se ie acest eficienţa este superioară superioara aceleia aceleia realizată realizata s-au construit construil propul- este fenomen, s-au
d rod ram c, dar poate SIS emulul de propuls e 9 e Tu I are 0 T va de ermlna sporirea forC P ten superioare g a extenoara ci d este comblnata cu de propulsie de cel putln 10 e b a nterroara. Tntre aceste enul de superconductivi or in cazul unu! submann a ind _ mpmgere; dOUB cama~1 fixate etan:;; la amu'1 deplasament :;;i dimenslu I - eI minarea fen omenulul de bele apete este prevazut un presupune cii sistemul de pqncipale similare. Totodata se a e I a zgomotulUl intr-o spatl umpjut cu un fluid fero- propulsie electromagnetic pqate ajunge la unitii'l propul a destul de largs de frec- magnetic. In exterlorul tubului (E~) este utlizat de catre sub- sOjare avind puteri unitare de or e detectla acestui tip de rigid int fixati mai multi electro- mar nele sovietice din clasele ditJul a 30-40 MW. Oe fapt principiul supercon In cu ajutorul mijloacelor magn~ti inelari, ale caror bobine "TA FUN" :;;i ,,AKULA", dar a:;;a o custice este mult ingreu- sint stnibatute de un curent al- cU' a.m mai a~irmat mai ina!nte, d4ctivitatii este cunoscut din a terna'v, Pulsatille cimpului care prl ele experlmente cu siste- a~ul 1911, dar aplicarea sa a efiind utilizate compo- se s~cced in electromagnetii ~el de propulsje MHO silen trqbuit sa a:;;tepte pina la reallza e mecanice conventionale, inelari din directia prova catre tloa e au fast efectuate cu sub rep conditiilor tehnice pentru sr tl reductoarele de tura- pupa provoaca ni:;;te contractii ma~lnele de tipul "VICTOR". a~~~2eJ:a temperaturilor apro • acast caz....este eliminat...sincrqne iI:I cama~ iJltema.fl8x.j.... . --.Ei,Q.ura 4...naJn f ali:;;eaza ..o-.co.n--p' - z.ero aDsolut, ~te c'mp sonor perturbator; bila, iplpingind cu putere apa de fi.gufatie ~ sistemului de propul retum de sub incidenta cheltu - deoarece vectorul fortei mare care circula prin interiorul sle EMT Instalat pe 0 nava de ie itor prohibitive. Prototipurife ropulsoare este mai bine cen- acest~ia, realizind in final forta suprafata, imaginat de catre unor propulsoare care folosesc a fala de axul longitudinal al de propulsie. profesorul doctor Eiichi Tada de aqest principiu au fost experi m~ntate $i in SUA inca din anul avei decit cel rezultat din actiu- SISTEMUL DE PROPULSIE la I;Jnive.rsitatea din Osaka. ~(>tentlalul fortei electromag 1 77, cind in revista MARITIME ea elicei propulsoare, apar ELECTROMAGNETIC (Elecuft rnai putlne turbulente datoIr~magnetlc thrust EMT) netlpe .. de propulsie creata in 0 FENCE din luna iunie s-a pu a e irtej~rilor turbion~re ca~U~I cimp magnetic' indus in cont:Jl.tll d~ supercon.ductiv.itat~ b~cat ~escri.erea unui motor zate de catre aceas.ta d~n .urma. exter orul submarinului prin asi- ~st~ Inve~tlgat de ma! m.u.ltl ani cr ogenlc aVind 0 putere de " Acest fapt re~u~e :;;1 vanat~a Ilu- gurarea circulatiei unui curent 10 apo.nla pentru a fl utlllzat la 3 ,00 CP.. lUi magnetic In cadrul clmpu- elect ic intre ni$te electrozi spe- pr~ ul.sla unor nave de supraUn alt artlcol publlcat In aceI. e erior su.brl)ari~ului,. av'!n- ciali montati in ambele borduri tata;:;;1 submarine. e~i revis~a .In lu~a septembri~ almdu-J ~tunci cm.d Inamlcul 1!1- ale nlivei, apei de mare reveninSlUPERCONDUCTIVITATEA 1 79 prezlnta prOiectul denumlt un metal metal sau sau un un N YSEA, car~ are drept scop Atunci cind cind un cearca sa-.I .detecteze cu ':1 l j- du-i olul de electrolit, interac Atunci loac~ senslbll.e la efectele clm- l ione jiZa cu un al doilea cimp aliaj aliltLmetalle metalic sint sint raclte Tacite lalao0 temtem -m.~n-,l'rr:mm"Fr-dlp."ftn r~ IIzarea unul motor de p ulpulut ma~netle: . -:-:. maoifellc Orien at- de aceas pe~arura aproj5lafa de 7.ero zero ab Sl~ co .0 pu~e 6O'MW, . pera ura apropia a âe o c~nflguralle P?slblla a SIS- data ertical, generat de un grup solut solut (-273, (-273,15° C), rezI rezistenta n~t dlstrugatoarelor" amerlcane SOC), lent ele~trica dldispare aproape Ccom-~ clasa "Spruance !emulUl de propulsAe MHO af!at de generatoare electromagne- electrica pare aproape m- d plet. Nu Nu vom vom inSista insista mmai mult mult T TANIUL ~I CONTRIBUTIA SA I~ do ~rea sUbmann.e lor .~ovle- tice montate liniar in axul longi piei. tl din .cl!isa . "VICTOR este tudil1al al navei. Reactia ce asupra DEZVOLTAREA SISTEME aS4pra ace acestui fen omen aflat aflat nin tUI fenomen . apare intre cele daua cimpuri,:;;i pr multorlaboralabora a 10 fig. 2 . LOR prazent atentiamultor ent inin atentIa N:esl:~~SJJ.El. campus dlntr-un ele pulsatorii, se manifesta to toare celebre celebre din din intreaga intreaga IlJm lume, ODERNE DE PROPULSIE mtr-un corp exte- prin r-o forta de impingere un(l un(le se se Inc incearca sa se indepar ICu circa doua decenii in arc să e Indep rorie tata catre direclia de inain tez supercon u~ma, speciali:;;tii americani afir teze pragul I atingerii tlngerll SlJpercontare. ~r.op~lsia electromagne~ica du du Ilvitaţli CII c~t mai mai mult mult.dde acel cel ~flu ca aliajele pe baza de tita vom mentiona mentlona nunu 011.1 nu ar putea fl propice pentru bene IClaza de toate avantalele fat fat Ic OK, CI i vom siste ului de propulsie magne ca ,d adaugarea aces- realizarea carenelor submarine 'lptul că ugare aces-
a
a
r
--6 tuburi lanstorpile de cite 533 mm ~ i 650 mm. Prin tunuri pot fi lansate rachete de croaziera sau mine. Propulsla: doua reactoare nucleare cu vapori sub presiune, doua
turbine cu aburi ~ i doua elicL Instalalia de forta aste asemiinatoare celei de pe spiirgatoarele de ghea\ii tip Arclika. puterea furni zata de cii tre un reactor fi ind de 350 MW.
lor de tit u I a e la con strue ;a corpului submarinului. Totu$i. productia aeestui tip de submarin a reinceput in anul 1976 ~ i . pina in anul 1985. in flota sovietica au intrat in servi ciu 6 unitali. Acest fapt dove de~te cs dificultalile tehnologiee au fast dephit&. Totodata. acest succes a avut un impact decisiv asupra dezvoltarii sist!,!melor electromagn!'!tic!'! d!'! propulsi!'!
eciuda aces or afirmatll. s-a a es primul submari n sovietie d clasa .,ALFA" a fast Jansat la spa la mljlocul anilor ' 50 ~i a os ~mpl etat pina in anul 1970. 5-a anat apoi ea a fost dezafec a -n anul 1974 Motivul eel mal probabil al aeestei dezafectari I-au constituit marile dificultati 'mplieate de prelucrarea aliaie-
21
11
od ob' u· d a e de 0 el ar a ea ace ' a~i efect ca preslunea exercitata de coloa de apa la imersiunea de 4000 Deoareee titan iul este un me amagnetie, el este un mater esentlal pentru constructia cc purilor de submarin care uti zeaza sisteme electromagneti de propulsie.
$TEFAN CH CHI STEFAN
J3.
-j
--
care au "ncorpa a sisteme de e ectromagne ' superconductori ~j e eO' . ozi exteriori af/ati in Ie gatura directa cu apa marii. care. d torita conductivitatii ridi cate ~. mediului. au determinat obtinerr;a unor cimpuri magne tice ext rem de puternice. de ma rimea a 105 Oerstezi. in C"LLI cind aeest cimp soar erea in ~urul unui submarin cu it in un co 1) rezistent
--Ii
- ----Receptor
baterie baterie
+
+
)
Cuplaj ,magnetic
Pupa
~i dispozltivul de
rmare
Vananro Varianta de de
_ -_
~/
cupla~ cuplare aa arbonlor arborilor
~ . ~ " .' , ~ ,.' " ". _, ',' • ' '" ,
3
/' ./ ~ ". ',/ Spite de . / , ." " blClcleta
reglaj a cirmelor de adlncime
y
Dupa ce exper1ii navali anticipaserii la mijlocul deceniulul opt miniaturlzarea submarlnelor cu propulsie nucleara, ca evolut ie normahi, daca linem seama de progresele i nreglstrate de catre aparatele de detect Ie antisubmarinii. marina mili tara sovietica lanseaza din 19n un pro gram de constructie pentru ~ase unitali de cite 25000 t deplasament $i 170 m lungime, Era confirmarea unui adevar simplu; exper1ii nu scriu in revistele de specilitate, ci lucreaza la pla~ ete, Cele mai mari submarine construite vreodatii. unitalile clasei Taifun, ~a cum au fost numite in lumnea vestica, yin sa confirme ipoteza invulnerabilitalli subma rinelor nucleare moderne in fala mijlo8 celor actuale de deteCl ie ~ i atac, Un sub marin avind corpul realizat din aliaje de titan este mult mal scump dedt unul din OIeluri aliate. dar practic indetectabll, producind perturbalii magnetice mult mai mici. Noile miJloace de propulsie criog& nice produc mult mal putine zgomote, iar inveli$urile din materiale compozite ab sorb ultrasunetele. Mai mult dedt atita. armele capabile de a distruge un subma
rin ultramodern trebuie sa fie ele i nse adeviirate minuni tehnice, fie ~ i numa pentru ca trebuie sa loveasca in imer siune un monstru ee se deplaseaza C aproape 100 kmlh Is peste 2 000 m. Ca cul8\i $i dumneavoastra ee energie tre buie sa dezvolte motorul unei torpile d 8-12 m lungime cu 650 mm diametru pentru a putea ajunge din urma sau rna car Intereepta linta, 0 grenada de adin cime de 50 kg din cel d&-al doilea razbo mondial, poate provoca numai zgirietu superficiale unei coei duble din aliaj sp.eciale. In aceste cond~ii deosebite. in care i ~ tre inamic ~ i submarin se B\lazii ma multe straturi de apa rece ~ i calda cu grosime de 2 000-3 000 m. eel Put i pentru inca 0 perioada de timp de acu n inainte submarinele ee evolueaza in rna rile sp8\iI oceanice sint invizibile, mai co rect spus, indetectabile. Cr~terea dimen 9iunilor permite alocarea unor volume su plimentare pentru echipaje ~i , in conse cinlii , maresc poslbilital ile de stalionar in imersiune la perloade de timp legBt strict de cond~ iile psi hologice ale mar
Subnnrn ~t
~ , ,,.
n
Plasa
'",Tuburl PVC ~
Placa de sprl,ln
Pl 10 (UDto 1
S chuni
Plot de tetlbrad) PI(lc h!IIbrod Placo de lemn (balsa)
Btotul Blocul
Se monteazti agdtO,torlle inaJnte de ltplre
rea d pupa se \..yaselino.
~A
~B;OCUI
• Toate detaliile de de pe punte se impregneoza cu ~
/;~: ./
vopsea si si~ .--'/ // ' apoI se ..-
--
'1,;/ ~/ ~'/
~
.
1
hpesc
trod tnld
conform planului
Axele ~rteVce---", (X!rtelice
narilor lata ce se men\ioneaza prestInarllor menţionează in prestiglosul anuar britanic britantc Jane's despre subgiosul marinele lip tip Talfun: Tailun: "Prima uOltate unitate de marlnele nceputa ~i lanacest tip a fost iIncepu iii in 19n 1977 ŞI septembrle 1980 sata Severodvinsk in septembrie sată la Severodvlnsk (in serviciu servieiu activ din 1982), 1982) . a doua a fost (In lansalli 1982. intrfnd intlfnd In 1n serlansată in septembrie 1982, vlciu in 1983. submarln a fost viCIU 1983 AI treilea submarin lansat In in 1984 iar al patrulea iin n 1985. eSle caracteristic earactenstie pentru penlru submaCeea ce esta rinele Talfun consta in manmea marimea enorma rlnele ~i aşezarea ~ezarea silozurilor pentru rachetele ŞI fala chloşcului. chi~eului. Acest Aeest tip de strategiee in faţa strategice poz~lonare otera avantajul unei grupari poz~lo n a re ofera "bloc" principal. lasind "b I0<:" a armamentului principal, spa\iu disponibil dlsponiblJ In in spatele chloşcului ehl~cului spaţiu douB reactoare din cele doua dous pentru cele doua Ob\inerii unei unel corpuri ., probabil necesare Obţinerii viteze rezonabile rezonablle la o 0 asemenea marime. mBrime. sa opereze In in Acest submarin poate sa oriee ocean al plantel, plantel. ment men\lnindu-~1 once Ini ndu-t i ţlininreza de bătaie batale a rachetelor tele IIn n raza Supllmentar. forma chiOl$culul chi~cului sS1 rateglce. Suplimentar. sa sugereze posibilităli posibilllli\i de operare poate să In zone Ii nghBlate. Cirmele de aclncime adincime in Ironlale retractabile. rotunjite. a e ret raclablle, formele rotunjite, POI un avanta] i n asemenea condltii" .. po fi avantal I cond~Ii"
"0
'1
aeestel clase In in diArticolele dedicate acesta ~ I chlnechineitaliene. britanice brltanice şi verse reviste italiene, Z8$ti a structură structun!. Inter"" Interna forzaş ti sugereaza o doua corpuri corpun cilindrice cl1lndrice de premata din douA siune. acoperite de catre caIre carcasa externa siune, externă Ie o 0 distanta distants de cel pU\ In doi dol metri. melri. In le puţin chlOllculul se găseşte gas8$te cel de ai al treftrel~ zona chiOl$cutul clJlndru de presiune, de dimensiuni dimenslunl lea CIlindru mlci. adăpostind adaposlind organele cenmult mai mici, eomands. Inclinam I nclinam totU!/ sa cretrale de comanda. totuşii s6 dem ca fiecare corp contine aparatură aparatun!. de eomandS pentru toate loate celelalte, celelalte. In acest comandă aslgur1ndu-se nu numai o0 capacitate mod aSigunndu-se sporilil cl şi $i supravle\uire sporită de incasare, ci supravi~uire a slstem. intregului sistem, Pentru modelJi>ti. mOdelişti, acest tip de submarin constltui un subiect sublect deosebit deoseblt de poate conslltui autoril opteaza opteeza pentru atractiv. Personal autorii varianta cea mal mai simplA simpl!., care are ŞI ~ i avana Intra in Imersiune, imersiune. cu corp fortajul de e tuburl din material plastiC plastic mat din doua tuburi ~I propulsoare cu cauciuc caucluc rasualaturate şi cit. Cel care au mal muilli Incredere in CII mai multă capaclta\ lie lor de constructorl pot realiza capacitAţile mai complexa camplexa ., dar să sa nu anticIantlcio nava mal ~m . pam reallza un navomodel navomadel navIgant navigent Pentru a realiza
yom pomi pornl de la dimenSiunile dimenslunlle de gabant vom model Noi Nol va va recomandam vlilorulul model ale viitorului revlsta . dlmenslunile dlmen lunile desenelor color din revistA 1 n cazul in care dor~i dor~ I sa realizatl 0o maIn să realiZaţi cheta static6. respect8\ respectatiI iintocmai dlmencheIă statiei, nlo<:mai dimenslunlle din desen, desen. prin prJn slmp simpJa masurare, masurare. siunile navigent. cauPentru a ollline obţine un model navigant, plastic tali doua levi ţevi din material pl toc de dlametru cu o a lungIme lunglme de 350 25-35 mm diametru mm. Prin lipirea ahlturata celar dauB mm, alAturetă a celor două luburi ~I acopenrea acoperirea pa"IJor mi, lac cu tuburi şi părţilor de milioc se umple interst~ tnterst~iul clcarton Iipjt. lipit, 18 lul cu cimenl. ullllzat ut111zat ca balas\. balast. Dupa intarire sa Înlărlre se menI. ~ leful8$ Ie ŞI $ I se sa confeelionează conlee! loneazil din lemn şlefuleşte de tel sau brad. prova ~ I pupa. In Jn acest ullim loc lac se dau gAuri gauri şi ~I se ultim e Introduc axele elitelor, eJicelor. confOfm conlorm desenelor explicaexele ~a fel T tive. Prin Prjn lestarea corpulUI corpulul iin n aşa tive Î ncit oeit suprafati sa nu rami,. ramlna decit decil chlOl$cul chlOllcul la suprelBlA la nivelul nlvelul punti1 Clria PUnţll principale $1 şi reglarea crrde adincime, adinclme. se poata poate asl,l1ura naviasl~ura navlmelor da jmerslune atita alita vreme Cit cil se IInvir! gatia iin mlirt g8\la n Imersiune ellcele. O 0 dală data elasticul d desucit. submarluclt, subm rIrevlne la supraf_a 8uprafata.. Este Eate modul cel eel nul revine mai sigur de recuperare ş$1i in aceIaş 8eel~ il hmp limp mal slmplu. cel mai simplu, Exlstind doui dauB corpuri corpurt cllind"ce ciJindrice etaOf eta~ e. e. Existind
c P.S. Dac6 VI!\I constru ganta. nu ultat l sa 0 mandura de satvare cui ..epave," in caz d se prinde CU 0 bucata de riar. Dacii sa inundA tOpelii le jar geamanduTa. iese la suprafali
Oupa"lansare" s
nnr'J UA I.ta M RECOOP co abo re CU cu re revllt m edltle dl,le a u DELISM org nlzeazi p prima un concurs cu pr premll concura mII pen n ru conltructorll con.lructorll • acett partlell ..t concura pot partlcll machete. La ac totI modetl,tll, modell,tll, Indlferent to'l Indiferent de vlrlti vlr.tA lau • u c IIfrcare, care au reallzat nal realizat modele de na IIffcare, utilizind klturlle apirute II ,I avioane avloane utlllzlnd " JECO• emblema JECO.
,1
.--I---Ipar a 18 concu ,mac;hetele e vor d un 18 ledlul ....-,~. d • de 17 dacembrle 1990, lar rezul atul e v cotel vlzluna, Inclullv In numirul urntitor al r
acealti primi prlmi edl'le edltle vor fi fl Incadr. La acea.ti '"cadr. unnitoarele categorII: categorll: exponate In urmitoarele malerlale pla.tlce: plaillce: A. Machele Machete din materiale Hurricane - Hawker Hurrlcane - Flal Flat G 50 - Avro 504 .K - Mlnlrombac. B. Machele Machete din carton: ROMANIA . - ROMÂNIA - IAR 80 - SET FN 305 Toale ace.te acelle modele pot pol II prezenlate Toate fi prezentate alare .au lau Inclule In dlorame .a _a Iubi. lublt atare principal, urmind unnlnd a fi fI punctate ,I PI ,1 pl mlale .ep aeparat. unel dlorame J mlate rat. In in cadrul unei fI prezentate prezentale mal multe machele fi machete JEC aerodronnJl lunle 19 (de ex. aerodro 'II Mamala In Iunie avloane Hurrlcane). Hurricane). cu avioane Jurlul va fi fI format din rreprezentantl Juriul prezentan,1 revlltel MODELISM precum JECO, al revl.tel concurentllor. al concuren,lIor. Premllle vor conata Premiile con.ta In bani ,I ,1 JOCI flecare categorie. categorle. pentru fiecare fl depu.e depule la ledlul aedlul R Machetele vor fi Itr. Vloletelor : COOP din Bucure,tl, .tr. aect. 2. telefon 138175 ,I .ect. ,1 136260. contln mater Klturlle ,I şi cirtlle-Joc cărţile-Joc ce con,ln conatrulrll machetelor lele necelare nece.are con.trulrll magazlnele RECOOP ( pot procura din magazinele Cooperatlel Bucure,tl ,I ,1 din cele ale Coopera,lel Conaum din Intreaga Jari, precum ,I Conlum ,1 Cel tra ram ramburs bura po,tal, a realndu-vi re.lndu-vi direct RECOOP.
a
A
in Bucure,tl, Bucure,tI, ultimele ultlmele noutitt noutătl magazlnele "RECOOP" din din:: B magazinele o lor bllcll nr. 80 A, Calea Mo,lIor Decembrle nr. 2 26. 282, Str. 13 Decembrie Gheorghlu-Dej nr. 95, P PaslI Gheorghlu-DeJ Vlctorlel nr. 16-1 rlel-Calea Victoriei la mlcromagazlnul din ho "Ion Creangi". Creangă". exp La cerere, Jocurile jocurlle pot 11 fi ex unltă,lIe "Com "Comertu mlclllu prin prln unltil"e letirle" prln po ISi letărle" sau "Cartea prin Nulu Ion nr. 8-12, sec gent Nu,u 76324, Bucure,tI. Bucureşti. Se onoreazi onorează valoare totali totală de minimum . ram burs la primlre co plata ramburs primirea ca Sugestllle privind prlvlnd jocurile jocurlle I Sugestiile crearea de noi nol Jocuri, jocurl, prec precum m comerci din partea unitilllor unităţilor com r trans mite la RECOOP, Str. S. transmite el 21, sector 2, cod. 7030 Telex 136260 ,I 1381 75. Te menzt din partea cre,elor menzf creşelor se pot onora aUt atit de unlunlle unlunJi coopera,lel cooperallel (UJECOOP), c' • RECOOP, cu plata in numera sau vlrament.
,1
II
SCA A.
1-7
-----