Modelism 1990 No 5-6

CANON

GHIC

anii 5300. C S' A ' • Foes Facun 5300 ii 66. 6li ud. d VrancsB. rancea cumpara cumpără _ 0lln8 nave. mali maş"'i. ni. fotolol~ de In ane na~e. • 6ceslota ac: tora. pracum orecum ~; Ş/ revis/ala revistele ~. 99 'O ~ 11. 11 1~ 12. la 13 1~ 14, 1~ 15. 1~ 17, - 22. 22 23. 23 24. 24 26. 26. 27. 27. 28, 28. 29. 29. ;: :; AMI> AMA U o.J VASILE, ~AS IL E, I~I Ieşi 6600. 6600, ~os Sos.. _;:; cae J"fara Mare 33. 33. Copou. Copou, caula caută planuri planuri o 9'eB dellaplan. de aptan. G",EIiASIM FLORIAN. FL ORIA N, CalBr~i Călaraşi 8500, 8500, S 3 1$ ugulul. ugulU/, bl. bl. 20, 20, sc. sc. 4, 4 , ap. ap. "II,, lal. tel. Sa "'. '3522 '352'2 2156. 2 156. schimba schlmbtl machela machete aulo auto 'c~OOJ( 'c: -oox Burego. Burago, Majoratta. Maj orette, vinda vinde mama' ~ '18n(/I8(a 're tllefe 12 12 mm mm completa completă.. ~ .A EUSEBIU, .... EUSEB/U, Pucioasa Pucioasa 0279. 0279, bl. bl. 1, 1. -• ap. lanuri ap. 17, 17. lal. tel. 60779, 60179. cauta cauta pplan uri 'u~ avionul a.onul ASTRA, ASTRA . ofara oferă in in schimb schimb Modalism AAodellsm nr. nr. 20. 20. _AD i 6600, . .10 NICK, NICI<. la$ Iaşi 6600. Sir. Sir. Ion Ion - ;;;"'g8 gă nf. nr 73, 73, bl. bl. J3, J3, sc. sc. B, B. al. et. 2. 2. ap. ap. 8, 8, ee colec( tai MOcolecţia ia complalii completă aa ravis revistei MO :;E_ ;E_ SSM. Ofara Ofera in in schimb sch imb ravisla/e r evistele Maraa Marea lra pan~ a 'rB ·tiI. 1932-1942, 1932- 1942. Marea Marea Noas Noastră pent "eral ~eret $i şi Orizonluri Orizonturi Marilime. Maritime. -,aCHE CĂTĂLIN, Sinaia Sinaia 2180, 2180, Sir. Str. CHE CATALlN, u. 3, 3, judo Jud. Prahova. Prahova, o(era oferă la la sehimb schimb 1, ee sm 71 nr. nr. 8, 8, 9, 9, 14, 14, 15, 15, 16. 16, 18. 18, 20, 20, 221, 4 23 7, pantru 23 24, 24, 25. 25, 26, 26, 227, pentru Modelism Modelism nr. nr. oda/lsl-Konslruk uloluodellst-I
a

iIC ac 11 lJ. b c..,1I1 ,., r . 19. Ut; I Moo PAICU PA 'CU DANU DANU ,. C C pu.ung ,pu.ung MoldoveMoldovena c. c. Calea Cma Bucovlnel BUC01lm91 69 69 bIS, blS, bl. bl. CFR. CFR, se. SC. B, B, ap. lip. 12. 12. Jud. jud. SUClIlVIl. Sucea va, dore$le doreşte prime/a primeia 22 numere din Modelism. 22 numere din Mode lism. GHERMAN GHERMA N MIHAl MI HAI ALEXANDRU, ALEXANDRU, BucuBucure~ti. reşti. 72244, 72244, $Os, $Os. Colen/ina Colentina 2M. 25A, bl. bl. 2.2. sC. sc. A. A, ap. ap. 35, 35, cauta caută Modal/sm Modellsm nr. nr. 1, 1, 4. 4. SCARLA SCARLA TT CONS CONSTANTIN. TANTIN, Bucure~li, Bucureşti, tel. tel. 315987, 315987, schimbS s chimbă numerele numerele 9. 9. 11. 11. 18 18 din din Mode/ism Modelism contra contra 0o mBche/a machetă melalied metalic MATCHBOX. MA TCHBOX.

E

c

E

~

GRINCOLOV GRINCOLO,/ VALENTIN. VALENTIN. 8fa~ov. Brl/şov ~I ŞI CAROL CAROL ADRIAN, ADRIAN, Suceava Suceava -- Planurlla Planurile lui lui JU JU 87 87 STUKA STUKA sint sint in in praglitire. preg ătire. AVARVAREI AVARVAREI VIOREL, VIOREL, com. cam. Vadeni Vădeni (Bralla) (Brăila ) -- Navela Neveta spa/lalli spatiala CBre care va va inlocui inlocui pe LENGER se numeşte A ATLANTLANpe CHAL CHALLENGER se nume$te TIS. TIS. BALAN BĂLAN FLORIN. FLORIN. COnSIBnra. Constanta, ~I şi POPOPESCU PESCU REMU$, REMUŞ. MOlru. Motru. Pentru Pentru abonaabonaa menl a ler/loadresati-vă oficiulu oficiuluii de de po~l poşta teritoment edresa/i-va ,iBI rial Tn in lune luna noiembrie noiembrie B. a.C.c. pentru pentru apBrirlaperit'Vfnd prop 12S Vind Ita,le statle Varia Varloprop 12S tiri firi ile /le din din 1991. 1991. acumulatorl. acumulatorI. Talafon Telefon 798484. 798484PREDA ALEXANDRU, BuCure$1 1 PREDA ALEXANDRU, Bucureşti -- Am Am apopublica publicatI da/a deja planuri/e planurile culrasalului culrasetului jjapoASOCIATIA ASOCIAŢIA SPORTIVA SPORTiVA YAMA TO. Se fac eforturi penlru punez nez YAMA TO. Se fa c efor/uri pentru pu.."VOINŢA" VOINTA" REGHIN REGHIN IIvreazi IIvreazi babablicarea unor asamenea asemanea bro~uri. broşuri. blicarea unor ghate de modeilim modeUsm dlverle dlver.. dlmendimenghete de COSTESCU COSTESCU MIHAl. MIHAI, Bre$ov Braşo v -- MulruMultuIsiuni lunl (2x2, (2x2, 23115, 23x5, 3118, 3x8, 31110, 3x10, 5x10) 5x10) la la mim mim penlru pentru Bpreciefi. aprecieri. Am Am comunical comunicet crlcrilunglmea 1000-1250 mm, mm, preprelungimea de de 1000-1250 /lcile ticile ~i şi epreciari/e aprecierile dv. dv. la Ia RECOOP. RECOOP. cum cum ,I placaJ placaJ avlatlc aviatic de de 0,8-1,5 0.8-1,5 -- 22 TlBESCU Braşov. ~i şi TETETlBESCU OCTAVIAN. OCTAVIAN, Bre~ov. RIANU -- 2,5 RIANU Romeo, Romeo, la~i laşi -- Vom Vom publica publica plBnuplanu2,5 ,I ,1 33 mm. mm. Comenzlle Comenzile ferme ferme vor vor rlla distrugătoarelorr clasei clesei ""R" R" (RM-Re(RM-Re, r/le dislrugdtoarelo cuprlnde cuprinde adrela adresa exacti, exacti , nr. nr. de de cont cont gina gina Maria Maria ~i şi RF-Rege/e RF-Regele Ferdinand). Ferdlnand). ,I vor vor flfi adreaate adresate Aaocla,lel Asociatiei Iportlve sportive PANTAZIU PANTAZIU SORIN. SORIN, Dumbravira Dumbrăvita (Bra(Bra.."Voln,a" 11. Vointa" Reghln, Reghln, Str. Str. Spltalulul Spitalului 11. fiin re ao rubrica $ov) şov) -- Vom Vom in infiinta rubrică permanenla permanentă Plata prln prin ramburl. ramburl. de de inmatriculsri inmatriculări fOmane$li româneşti $i şi straine. străine. Tn in curind curÎnd publicam publicăm FAIREY FAIREY SWORDFISH. FLORIN DUMI TRIU, Bucura$1i Bucureşti -- Vd VII FLORIN DUMITRIU, mulrumim multumim pantru pentru ce/a cele 22 artico/a; articole; cradem credem ca rin praa că sinl sint pu putin pree ,,specielizate ,,specializate" penlru pentru specificul • specificul revistei revistei noastre. noastre. BLAGUESCU l. Timi~oare BLAGUESCU MIHA MIHAI, Timişoara -- In in numarul numărul 111990 111990 al al revistei ravistei Modelism Mode/ism au au aparut R-1.1. Acest apărut planurila planurile plenorului planorului ICA ICARAcest planar i cat plano r aa 10s1 fo st fabr fab ric at intra intre anii ani i 1943-1955. In prazant prezent el el nu nu mBi mai este este in in 1943- 1955. In doterea dotaree $colilor şcolilor de de zbor zbor fara f ăra motor, motor. fijnd fiind inlocuit inlocuit cu cu moda/a modele mai mai moderne. moderne. • SANDU Bucureşti -- Am Am publipubliSANDU VIOREL, VIOREL, Bucure$ti < cat cat dBjB deja plenurila planurile aparalelor apara telor militBre militare acacluale tuale IAR-93 IAR-93 ~i şi IARIAR-99, 99. iar iar in in numarul numllrul 2190 2/90 aa (osl fost publicat publicat plBnul planul unui unui TAB. TAB. Nu Nu dari nam daoc detinem deoca amdata m d etă plBnuri/e planu r ile lui l ui X15A-2. X-I5A -2. HARABULEA HARABULEA STELlAN, STELlAN, Birlad B irlad -- Avari Aveti in acest numar număr doua două aparala eparate din din cel cel in ICest de-al războii mondial: mondial: HEINKEL HEINKEL de-al doi/ea doilea rilzbo 111 ~i IAK-3. 111 şi IAK-3.

,1

,1

U

.f.c. a ( - • P38- IGH • G n8m de IJ r dtll,lIr-a e p.nrc" .. n aa pi aflu pen"u port POfTav/oaneltl v/oBnele celu ce (J. de-a de,aI do do 88 H fBzbo rBzbo monmondllll. dial. BURLACU BURL.A C U FLORIN. FLORIN, Tirgov/$Ie rrgov;şte -- Avem Ave", in in pregatire pregătire un un ve/ier veller de de epoc8.. epocă PREJMEREANU PREJMEREANU ANDREI, ANDREI. Bueur8~11 Bucureşti -Orlce celui publical publlcl/t OrIce mBteriel material suplimantar suplimentar celui raferitor primul remorcher remorcher la la Dunilraa Dunarel/ referitor la la prlmul da de jos jos ADA ADA ar ar fifi formidabil. formidabil. Materielul Materialul din t ii esle din revis revistă este absolut ebsolut inedit, inedit. SOCA CIU PETRE SOCACIU PETRE VIOREL. VIOREL, Brlilla Brllila -- FirFirslraine care produc male jucării de de plesplasmele străine cere produc juciirii tic tic nu nu au au daocamdelii deocamdetă raprezenlanrii reprezentantii in in RomaniB. România. SingurB Singura firmil flrmll da de la la noi noi care care aa realizel lastic $i realizat machete machete din din pplastic şi carlon carton t9 RECOOP. (ciirrlle (cărtlle joc) ioc) es este RECOOP. HORHOGEA laşi -- Prolotipul Prototipul HORHOGEA ROMIC!.. ROMICA, la$i avionului avionului supersonic suparsonic de de pasegeri pasageri ConConcorda zburat pantru pentru prima prima data dată Ie la 22 corde aa ZbUfBI martie 1969. IB circa doua lun i dup li ma riie 1969. Ia circa douii luni dupa priprimul mul zOOr zbor el al avionului avionulu i sovielic sovietic TU TU 144. 144. Carac larislicile tahnice delului de Caracteristicile tehnice Ble ale mo modelului de ser/a sarle sinl sint urmiiloara/a: următoarele: 25, 56 m. -- anvergu,a anvergura 25.56 m. -- lungimea lungim ea 62,10 62, la m m -- inlilt .58 m ină/ţimea imea 11 11,58 m por tantil -- suprafa/a suprafată portan tă 358,22 358,22 m2 m2 -- greulate 44 7 kg; g reutate max. max. la Ia ddecolare ecolare 176 176447 kg; max. Ia atarizare aterizare 111 111 130 130 kg kg max. la -- capacilala capac ita te pasagari pasageri 144 144 -- motoare motoare 4xRR/SNECMA 4xRR/SNECMA OLYMPUS OLYMPUS 593/MK 593/MK 602 602 -- Vileza aziera 22 032 Viteză max. max. de de cro croazieră 032 km/ km/hh (MACH (MACH 2) 2) la la 15630 15630 m m -- lung imea da lungimea de daco deco/are lare 33 063 063 m m -- lungimaa lungimea da de aterizare aterizare 22 432 432 m m

__ MIU MIU ANDREI ANDREI PETR PETRUr UT,, Bucur8$ti Bucureşti -ntrr vii or vom enta IInt r- un un numa număr vii itor vom praz prezenta schema tu(u i dde e viviniischema de de vapsire vops ire aa apara aparatului nă loare 50. toare FIA FIA TT G. G50. TAM NTI N,. Co nstanta, TAM BA B A CONSTA C ONSTAN TIN Cons t an ta , AVRAM Tg. Mur8$, Mureş, VO/CU VOICU ALEALEAVRAM IANCU, IAN CU, Tg. XAN DRU, Craiova XANDRU. Craiova - Va Vă recomandam recom andăm sa să vii vă adresa/ adresatii la la AERONAVA AERONAVALL DOCUMENT, DOCUMENT. Bucur8$li, CP 80-28. Bucureş ti, CP 80- 28. ION ION RADU, RADU, Bucur8$ti Bucureşti -- Nu Nu de/inem detinem inca incă planuri/e planurile lui lui BOEING BOEING 707. 707. GEORGE Buzău -- MuiMulGEORGE MANOLESCU. MANOLESCU, Buzau tumim umim pentru pentru descrierea descrierea lui lui V1. VI . Acast Acest susubiact tr- Iln material biect este este inclus inclus Tn i ntr-un material mai mai amamplu n care crise submarine/e plu Tin care sint sint des descrise submarinele gergermane Din motive motive legate l egate de de mane din din clasa clasa XXI XXI.. Din un un colaborator colaborator ce ce trebuia trebuia sa să ne ne prazinle pr ezinte planurile submarinu lui. ui, aCllsl aC!!Sf materia m atsrial'l· pla nurile submarinul ma intirzie. maii inlirzie. POENARU POENARU GRUIA, GRUIA, Fundul-Moldovei Fundul- Mo ldovei -IAR 80 iei sale, IAR 80 a fast, fos t, la data data apar1 apariţiei sale. prinnatoare tre tre prime/e primele pa patru tru aparate aparate de de vi vină toare din din t, de lum e. A A fas fost, de asamanea, asem en ea. una una din din vedevedelume. te e nedrept) al tele le uitate (p (pe nedrep t) ale ale celui ce lui dede-al doilea oi mondial. razboi mondial. Planurile Planurile publipublidoi/ea razb cate cate ii nn Tehnium Tehnium Tn in 1976 1976 n-au n-au fost fost i ntru ntru lotul totul corecte corecte pentru eil ca autorul autoru l lor, lor, Mihai Mihai Andrei, Andrei, nu nu a avut avut la la acea acea data da tă documendo cumenta/ ia necasara, fiin d obligat sa faca taţia necesară, fiind obligat să facă de {a pt reeonstiluirea fapt reconstituirea planuri/or planurilor aparatului. aparatulu i, ao muncii mun că ingrala. ingrată . Planurile Planurile publicate publicate i nn Modelism un Mo delism $i şi realizate rfil/lizate da de Dan lIoiu I/oiu intrintr-un an muncă au au avut avut la la baza bază desene/e desenele an de munca origina/e originale de de fabrica fabrică atunci atunci descoperife descoperite T nlr-o arhivii. intr-o arhivă. Am vru vrutt sa să o(arim oferim citilorilor cititorilor n~ ia de noş tri tri a o documenta/ documentatie de "'val ttive! internatioint8rnaţ io nal si credem ca am reu$it. Un ast fel de nal şi credem că reusit. astfel plan plan costa cOSIă in Occident cca cca 60 60 $, $, iar dv. I-a/i n 44 numare l-aţi ob(inu obţ in utt iin numere aa 66 lei. in În ce pripriv8$ veş te lunul tunul RHEINMETAL, averi aveţi dreptate. a sosit abia iin n acesl r. acest numa număr. Bernard Relll, Rell!, un un eunoscut cunoscut paslonat pasionat Iranfrancez cez al al modelelor de nave nave propulsate eu cu aOOrl aburi a eonstrult n urms construit iin urmă eu cu c11lva citiva ani ani 0o navii navă romsromâneases: Planul ~ I modalu modelull s-au a-au neascâ: FULGERU L. Planul bucurat bucurat de mult mult sucees, succes, In prezen' prezent in In Franla Franta Fulgere", Edllorul, exlstind existind cHeva citeva zecl zeci de de .."Fulgere". Editorul, r. daqla dacţla revlstelor revistelor MRA· MRA, MRB are un deoBeblt deosebit fier in a sesiza ceea ce le lipseşte model" tIlor: :o dOVl/dâ 1n acest sens o constllule noua eulegere culegere de trucurl trucuri pentru aero, adeviiral adevărat bestseller bestHller al domenlulul. domeniuluI.

r

Bu Bu eac eac Florian, Florlan, Bucure!ltl, Bucureşti, teleton telefon 1365 1365 cauta c aută documentatie documentaţie cit cît mai mai e' li>iata ată pentru Boeing Boeing 747. 747, totofoto9'a planuri. ru cti vE il a1 pl anuri, detali detaliii const con structi ve ec e c BAJ.NICA BALANlcA DORIN. DORIN. la$i Ieşi 6600. 6600. Sir. Str. SoSo2. Z bl. bI. Fl. FI, sc. sc. C, C, ap. 331, 1, dore$la do reşte rareaa Modelism n r. 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8. Mode/ism nr. 2. 3, 4. 5, 6. 8, 20. 20. 2.l 23

00.//

.1

r.

r~e:. d':,vs::~n e=:s~:e~sl~~':~:t~~:~~~~

Feurdean Mlrcea Mircea şi Breg SImlon mion din Cluj. CluJ, ne-au trimis fotogratll grafII cu ellcoptera elicoptere IAR 31&-Alouette, conltrulta conltrulte ravlatal revlltel noaatre, noastre, atlt atn mal mul mult cu ExecutA Execută machete de nave. nave, avloane, avioane. vehlcule pentru vehicule lereatre, terestre, rachete etc. penlru diverse lntreprlnderl, Intreprinderi, Inamu,U InstitutII ,I persoane partlculare, particulare, pe bad bazi de docuocu' menta,le mentatle proprle proprie sau a _peciflca,iel specificatiei beneflclarulul. beneficiarului. Plata in numerar sau virament IIIrament conform normallYelor normatlvelor In vlvigoare.

,1

~~~...........r::7'OIr<:"':]

REOACTIA REDACŢIA REVISTELOR DE ~TIINTA ŞTIINŢA $1 ŞI TEHNICA TEHNiCA REDACTOR $EF: ŞEF: ION ALBESCU ALSESCU REDACTOR EDACTOR $EF ŞEF ADJUNCT: GHEORGHE BADEA SECRETAR DE REDACTIE: RED CŢ1E: CRISnAN CRISTIAN CRAclUNOIU CRlclUNOIU

Tiparul ex cu· cutat ta la Combina· 'n -

tu_I__Poligrafic ~' _ _ _ _~& ' _ _~~L- _tu P _o _I_ lg ~r_a_f_ lc____u .__~______

aVlon comerci comercial 938 noul '10 I aVion al rane o' or HEINKELl. HEINKElL. HE 111 a lost tost serv.c.ul hntllor hnlli or de transport ! . serviciul ge~mane. s-a su bll niat cu satistac~ !le-mana subliniat satislacap aeeSla era primul avion co~ ca acesta d n lume lume. care depaşea depasea limita de c 8 01'1 eza ~OO 400 kmlh p, ecla eela in 1934, 1934 , eleclueaza etectueaza primul ( •a 24 lebruafl februarle 1935, avind la manşe man~e e t935, olul fabricii GERul de incercare al labricii bimotor de con- AD ITSHKE tTSHKE, Era un bimolor I e complet metal metalica, !;:u o 0 linie eleica, cu In varianta variant a mia specll speclfica HEINKEL. in '1 ,ca HEINKEl. • ia. bOmbardier bom bardier mediu mediu,, cu activitate onal a, incepind din anul 1937, in •a'' onala. :.J legiunii Condor Legiu nli Condor,, sosita in Spania u sustinerea suslinerea naţionaliştilor nalionali~tilor conduşi condu~i e e'alul eralul FRANCO, continuind cu BăBa• A Angllel ~ i toate celelalte teatre opegllel ŞI -8 e ale LUFTWAFE, lUFTWAFE. liind tiind bombar-. do ilea razsau de baza in cel de-al doilea sau e dlal dial E ,., 111 a cunoscut mai multe variante -E - -5''' succesive , dar fără lara modi modilil i, ctlve succesive, esenl. ale mOdiliesentla le. Cea mai evidenta modili~ fost cea a părţii parlii anterioare a fuzetuzee aa fOSI ~.J Au mai exist existat mOdilicari dictate dictate ~u at modificari 'ooslrea dileritelor tipuri de motoare, slrea diferitelor motoare, -epind ~i JUMO 2". 211. ep- d cu BMW, DB600 şi eee• ma, ma, bizara bizara variantă varianta s-a s-a născut nascut din ::: -.eces talea unui remorcher remorcher aerian pentru e-ces lalea .noarele GIGANT Acesta s-a oarele ME321 GIGANT. mol 1 lIZ, creat prin cuplarea c6te c6te I HE 111 Z, creat 111 H6, H6, deci deci un cvadr cvadricote dou a HE 111 •a co e a două iotor la care ulterior ulterior s-a mai adăugat adaugat o, la ca un un motor. - ;;a tt

ul

H6 HEE 111 H6 Echopat cu cu două doua motoare. motoare, JUNKERS JUNKERS Ecllipa o 211 F sau 211D. 2110, cu 12 12 cilindri cilindri in in V O lichid. Elice Elice din din lemn lemn,, tr trie sal. răCI raci cu cu lichid. e'sat. iOB aa cu cu pas pas variabil. variabil . 111 iN SERVfCIUL SERVICIUl FORTEFORTEHEINK EL HE HE 111 HEINKE1. lOR AERIENE ROMÂNE ROMANE LOR mesc " pri pri măvara mavara anului anului 1940 1940 FARR FARR pri prlmesc ~ avioane 32 avio ane de de tipul HE HE 111 111 H3 H3 cu cu care care se se ec peaz peaza trei escadrile escadrile 78. 78, 79 79 ŞI ~I 80 80 din dm ee a trei Grupul 55 Flotila Flotila 1 bombardamen bombardamentt Braşov Bra~ov. G',-pul

Grupu in ziua de 12 iunie 1941 Grup ull 5 bombardament este deplasat pe aerodromul ZILISTEA, unde ga gas e~t e instalate flo Ilotilele ZILlŞTEA. seşte tilele ~i 27 germane, ec echipate HE 111 111 4 şi hipate tot cu HE ~i KG KG27 BOlKE). 27 BOLKE). (KG4 WEBWER şi declansarii operaliu22 iunie 1941, ziua de c la n ş a r i i operati u"BARBAROSA", electueaza a nii "BARBA ROSA", Grupul 5 efectueaz misiuni de bom bombardamenl , avind aeroba rdament, av ind aeroZILISTEA dromul de baza ZILlŞ T EA ,, pina la sstirsifirş i augustt 1941 , cind se muta pe pe aetul lunii augus lEPZIG,, de unde opereaza opereaza ppina i nă rodromul LEPZIG la 16 octombrie 1941. 1941 . A Aceasta data marceas t ă data cu ccaderea Odessei,, elibeăderea Odessei cheaza, o0 dată teritoriilor rbmanesti Bucovina rarea te ritoriilor român eşti Bucovin a şsii Basarabia.. Basarabia 22 iunie 22 ocin aceasta perioada, in această perioadă , iunie 22 ocGrupul bomba rdament pierde tom brie, Gru tombrie pul 5 bombardament complete. cir)ci ech ipaje ipaJe complete. cil)ci 1941 Grupul Gru pul 5 se se intoarce intoarce In noiembrie 1941 la Braşov Brasov pentru pentru relacere, relacere, aparatele intra intra in revizie revizie şi Si se com completeaza echipa jele. in pleteaza echipajel e. aerodromul Băne Baneasa la incePe aerodromul asa sosesc la HE 11 1111 H6, pri pri-lunii octombrie trei HE putul lunii mele dintr-o dintr -o serie de 12 12 aparate aparate necesare necesare mele Si indi indisponib ilitalicompletarii pierde pierderilor completarii ril or şi s po nibilit aţi lor, Următ Urmatoarele no uă ua apa apara rate la incep incepu lor. oarele no te la u-escatul anului anulu i 1942, 1942, echipin ec hipind complet tul d com plet esca78, iar iar H3, H3, apa aparlinind acestor escadrila 78, rlin ind acestor escaesc adrilele 79 şi ~i 80. 80. in es drile, sint trecute in cadri lele 79 Escadn la 78 7/:1 purta purta denumirea denumirea cod codificata ificala Escadrlla Anton pina pina in in 1943, cind aceasta aceesta se se de Anton schimba in Litoral. Lito ral. Escadri Escadrila 79 se se numea numea la 79 schimba Cqstea,, iar escadrila escadr ila 80 80 Bucur Bucur.. Cqstea In iunie iunie 942 942 escadrilele escadrilele 79 79 şi si 80 80 pleaca pleaca In pe Iront, front, unde unde aaclion eaza ppina in martie martie pe c ţi o n eaza ină in Stalingradu lui , cind cind 1943, după dupa căde caderea t943, rea Stalingradului, ramasitele acesto acestora sint retrase retrase de de pe pe rămaşiţele ra sint tront la la Braşov Brasov. Ech Echipajele sintt trim trimise ise la la Iront ipajele sin Kirowograd pen pentru reech iparea cu JU JU 88, 88, tru reechipa rea cu Kirowograd pilolilor pe acest acest tip tip respectiv trrecerea trrecerea pilotil respectiv or pe de avion aVlon.. O 0 dat dataa trecerea trecerea incheiat incheiata, se de a, se pe front Iront.. reintorc pe Escadrila 78 78 parase paraseste Brasovul in mai mai şte Braşo v ul in Escadrila cind este este deplas deplasata pe aerodromul aerodrom ul 1943, cind 1943, at ă pe pe aerod aerodromul Palas Constan Constanta, l a, ulterior ulterior pe Palas romul intrind in componenta componenta flotilei Ilotilei de de Ciocirlia, intr Ciocirlia, ind in hidroaviatie care se se su subordona Coman-hidroavia ţ ie care bordona Coman damentului Aero-Naval. De aceasta data damentului Aero-Naval. De aceasta dată

I SIU sin! CU eu totul lolul altel8. allele, paza paza liloral, liloral , u lie SinI aero-naval a, vvinaloare de recunoa$1ere ee Gistere alra-navalli, inAloa'. de Tipul H6 H6 ela era COnc eoneepul penlru ssubmarine. bm Ine Tipul eput pentru as lei de mIsiuni misiuni,, avInd avind mantale monlale dispoz;, di spozi as e de I.\Iee lanslorpile ~i rezervoar rezervoare suplimentare .nslorplle şi e suplimentare globat!l in in maguiite magaziile interioare interioare de de -inglobel!, bombe. In luna luna apri aprilie 1944 ."cadrllll eseadrila 76 78' bom be In lie 1944 ~i intri! intra esle mu mutata pe aerodromUl aerodromul lanca lanea şi este lala pe in componenla Corpului Aerian cu baza In componenta Corpului Ae"an cu baza la TecucI Tecuei. Din Din ace aeeasta perioada H6 H6 este este II asla perioadli folosit ca bombBrdier, bombardier, demOnlinClU-, demontindu -se lolo si l ca S6 dreapta şi~i renun· renun dispozitivul lanslorpila dr6BplB dispoz itivul lan,!orpilâ lindu-se la rezef';o,ul rezervorul suplimen~r suplimentar de de pe pe Iindu-' 59 la aeeea~i parte pentru pentru IIa pormite permite incarcarea incarcarea acee aşi part6 bombelor. bom belor. aprilie 1944 1944 sosesc sosese in Romania Romania Tot in aprilie 111 E E pentru pentru Şc;oăia Scoala de de pilotaj pi lotaj zece HE HE 111 zeGe Pope~t i -Leord eni. lara vizibilitate de la la PopeştiLaordeni. târ a vlz Îb litate de La 23 august august 1944 escadrila 78 78 se se aIIa alia La t~4 escadrila pe aerodromul aerodromul lanca., lanca" pe Dupa reorganizarea Corpului Aerian Dup ' reorganizarea Corpului Aerian Roman,, Grupul Grupul 55 bombs!d3m9nt bombardament partiparti Român cipa la la ellberarea eliberarea Transilvaniei. Transilvaniei, Ia la tuptele luptele c!pâ ~i Cetlos.lovacia Cehoslovacia. Dupa Dupa inin din unga'ia Ungaria şi din cheierea ostilitalilor, se se reintoarce reintoarce la la BraBra cheIere a ostilitaillor. ş o v .. ~oy

In '1950 mai existau existau in in dolare dotare •4 aparale aparate In 1 950 mai HE 1I1 111:; HE H6 nr. nr. 58, 58, cu eu care ca re s& se efectueleetu -- HE ,11t 1 H6 eaza o0 evaz evaziune la Belgrad Belgrad pe pe dala data de de 13 13 eali iune la martie 1952. Este readus readu s În in rata. lara cu cu Irenul. trenul, martie '952. ESle dar nu nu aa mai mai pUlut putut fiIi ulilillt. utilizat, avind avind lipsi lipsa da, pompele de injeerie: injeelie; pompe le de 111 H3 H3 'U. nr. :l0. 30, plecllt plecat in in misiune misiune -- HE ," aleri zeaz a 'ortl' forlat la la Slfejnic St rejnic de la la Craiova. Craiova, alerizeaza de Plo ie~ti Si ~ i nu nu mal mai esle este recupe,a,; reeu perat; PloieSli 111 E E nr. nr. 80 80 in in 195-4 19504 trece trece in in do· do -- HE 111 tarea scolii ~colii militaro militare de de pilotaj pilotaj Buzău; Buzau; taral 111 H20 nr. nr. ,1 OOt. 001, aparet aparat pr()ljeprove -- HE , " H20 nit din din Clptura captura În in anul anul 1944. 19044, Ir' transformat 8 nsiormat nIt in pina in in in avion avion da de pasage,i pasageri,. prezidential prezidenl ial pin~ ~947, cînd cind este. este. prelual preluat pentru pentru 'olosinrl folosinla ~947. C,C, C.C. al al P.M.R. P.M. R. In In 1954 1954 este este cedat cedat ŞcOlii $Colii de pilOtaj pilotaj Buzau. BUZ8U. Nu Nu cunoaştem c un oa ~tem militare de milita,e data casaril casarii ullimelor uitimelor doua doua apara aparate. dall le.

DAN ANTONiU ANTONIU DAN

CI

I\C

1

IERGURA .. . . . . . . . . . . . . . . . . . • . • . . . . . . . . . • . . • . • . . . . • . . G ME . . . . .. .......... . . . ..... . . ..•.. ..... .... .. . ... .. ME . ... . . .................. . • .•.......... .. . .. ..... 5 P'tAFATA PORTANTA ........ .. ........ ... ...... .... . GPE -ATE MAXIMA ........ .. .......... .... .... .... .. .. G::l!: ATE GOL .... .... .. ........... .. ......... .. .. .... • -EZA MAXIMA LA 5000 m ..... ........ ........... .. . TEZA DE CROAZIERA LA 5 000 m .... .. .. .. .. .... .. .. -EZA DE ATERIZARE ............ .. .... ....... . ... . ... :>~O .... . ....... .. .. .. .. .. ......• ..... ... . • . . . .. ..... FlCARE LA 4 000 m . ...... . . . . . . . . . . . . . . • . . . . . . . . . . . . . AAZA ACTIUN E .... ..... .. .... ....... .. . .. ............ .. 'tAZA ACTIUN E CU REZ. SUP. ... ........ .. .. .. .... .... •

T

amentI ent Atr"Mlol!nl

ofensiv ofensIV defensiv oefenslV

-----

22.26 m m 22.26 16.40 6.40 mm 4.20 m m 4,20 86.50 m m22 86.50 12000 kg ,2 000 kg kg 66400 400 k9 410 km/h km/h 410 360 km/h km/h 360 120 km/h km/h 120 8000 m m 8000 23 min min 23 1 250 km km 1250 2700 km km 2700

sau doua doua to,plle torpile 2 500 kg kg bom bo mbe 2500 be sau mitraliere MG MG15 de 7.92 7.92 mm mm 55 mllrllJiere 15 de de 20 20 mm mm tun MGFF MGFF de 11 tun mitraliera MGll MG 17 amplasată ampl asata in in coad coada avionulUl 11 mitrallera a av ionuluI sub dlrec\le direc\ie (facultativa) (facultativa) sub

...-

_.

)

-- - -

--- ..-_ --.... ---- .- ....

~

...

---\1i,-----,

---'Ir'~----.

, .... -1-----5

~-4~~--------, ~~~+_--------3

~,

,

"

,

.. Il.

j-III

77

L-~~~~~__- - )) L-

BB

() ()

11

22

3

4 a

11 626 felix r, telefax: 88.78.20 feUx r

SERVICII de consultanti, consultanţă, Instalare, as aS.aII!'. nlci, ~'I'.va nlcă, ,colarlzarl, şcolarlzărl, elaborarl elaborărl de programe apl apl,..-,r,uA contractate direct cu ICE. ICE.

PRI CEREA CU LALECTRO......... Ia dlspo-

o gama gamă compleli completă NU UITATI: UITAŢI: In in Romania România ICE reprezlnti reprezintă echipamente de tehcea mal puternlci puternică concentrare de expenica nică de calcul in rlenti ,I mljloace rlentă mijloace materlale materiale In domenlul domeniul configura1 configurat ii pentru tehnlcll de cal cui tehnicII calcul cele mai diverse aplica1ii: aplicatii: - mlnlcalculatoare minicalculatoare 16/32 18/32 bltl, biti, compatlblle compatibile 100% cu modelele şi VAX ale flrmel firmei DEC; CEC; odei ele PDP PCP 11 ,I - mlcrocalculatoa compatlblle C/ X compa Iblle 18 t AT; T; echlpamente echipamente dlscurl discuri magnetlce magnetice 750 Mby, monltoare cDl~~r flce de inalta inaltă rezolu rezol .-r-..J~fJtjll&..~ ele!I8-~ de calculatoare, Im şi cu Ituu:jlloo matrlceale ,I - slsteme sisteme aplicaIve bazate pe mlcrotlve microcalculatoare.

,1

llll ... 11n

Puterea unel unei RETELE DE ŢELE CE CALCULA TOARE reprezlnta reprezintă slguranla une! Iguran,a unei utillutilizari zări eflclente. eficiente. In in plus retelele reţelele eterogene oferite de noi garanteaza ează dezvoltarea viitoare fira fără modlficari modificări -. dotarea existenta. existentă.

:1e sa :;"..

e" !1t: a

11 --I1.J.---j:l::3"-to

9

a aLa:

SCf a I z a m ~rr rl~reat.. e;:. c Cu.ee-t ...,feaU oe d~ neue '"'eLoe -- OoreClo du.:. Qru preSI P.l?S 9g OSu SL u' u Ju"na --'a .."L LAERONAUTE AERONAU-rE -- rel.mlor re ,,' tor la la ZDOru' z.t>o· ...r ee modelulu, modelul uI de de el,copler elicOpter constru,l constrUit de de EnEnnco ForlanlOi in 1877, vazind in nca Forlanlni in 1877, vazÎnd i n aceSle aceste expellenle expenenţe 0o dovada dovada clara clara aa pos,bifilalll pos l b ili t aţ ll zboru zborulul luI mecanlC mecanic CU cu aparate aparate mal mal grele grele ca ca aerul aerul Pentru Pentru aa inlelege inţelege ma, ma l blne bine valoarea valoarea reallzarii Forlan ln"l, trebuie trebuie sa sa lacem facem 0o realizarii lui lui Forlan,n foarte scurta incurslune in ;storia na foarte scurta incursiune in Istoria de de pi p ina alunci atuncI aa zborulul zborulUi artificial. artificial. .. In p~lmavara anului a~ul u i 1784 1784 -- cu cu putin p u ţ in In p~lmavara limp timp Inalntea I naintea ! Incercar ncercarili lor or fral fra tililo'r o'r Montgolfier, MOlltgolfier, incercan incercari care care.. au au declansat decla n ş a t aparilia u apanţla perfecllOnarea perfecţ i onarea aeronautic ae r on aut iciii' 'ccu aparate le de aparatele de zbo zborr mai mai u~oare uşoare ca ca aeru ae rull ~ ~ dOl !rancezi, Launoy ~I Bienvenu , co ndOI francezi , Launoy ~I Bienvenu, constrUiesc ucces moexpenmenteaza cu cu succes mostrUiesc ~IŞI expenmenteaza l. aparat idelul delul unu unuI. aparat de de zbor zbo r cu cu aripi aripi rot rotitoare. toare. De~1 Deş I acesta acesta aa fost fost primul primul aparat aparat de de zbor mal greu decil ae rul , care s-a n dicat zbor mal g re u decit aerul , care s-a ridicat slngur un zbor ber, pu singur in i n aer, aer, intrintr -un zbor filiber, purti rtind nd motorul pomotorul Oe de acl,ona Bcţlonare re (un (un ingenios Ingeni os dis diSpoZltIV,. ZItiV,. care care acllona acţiona roloa rotoare rele le pe pe seama ~ e am a destlnderll destlndenl unei unei bare bare elastice), elasti ce) , preze prezental ntat 51ŞI Academlei nlţe, Academi ei Franceze Franceze de de $tll Ş t i in e , suecesuccesui su l aa fosl fost repede repede dat dat ultani, ulta"i , mai mai ales ales dadalonta tonta progresulul progres uluI deosebil deoseb it de de rapid rap id al al babaloanelor ~I al succeselor rasu naloare obloanelor ŞI al succeselor rasunatoare o blinute, elor ţ,nute cu cu acestea acestea.. Su Succes ccesul u l baloan baloanelor pune e alte ri in umbra umbra ~işi 0o serie serie dde alte realiza r e ali z ări pune In remarcabile remarc abIle ulterioare ulterioare cu cu aparate apa rate mai mal
••

Enr iCO For lan," a~ foost t lO0Enroco FOrlan 1f1,l. ,ngmer .n g ner Ita lIa . ,an, cOlenent cotenent de de genlu, geniu, s-a s-a nascul nascut la la M Iano ano la la 13 13 decembne decem bne 1848. 1848 (A (A munt murtt 10 ,n anu anull 1930) 1930).. Era Era un un Invenlator Inventator multilateral. multilateral 10totu tU$1 ŞI cea cea mal mai mare mare parte parte din din actlvltate actiVitate s.-a ş I-a co nsacrat problemelor consacrat problemelor de de aero aero sişi de de h,h,ddrodinamica. rod in amica. AA devenlt devenit celebru celebru mal mal ales ales daton dato nta ta modelulu modelului i silu să u de d e eficopler el icopter din d in 1877. nstructorul pnmei 1877. AA fost fost co constructorul primei nave nave rarapide cu aflpi po rtante Imerse. care s-a pide cu ari pi portante Imerse, care s-a n(1d,cat dl cat efec~i efecllv. v .deasupra deasupra apei apei in În 1895. 1895. AA avut marcabile in ul diremarcabile i n domenl do meniul d lavut reallzan reallZa fi re rijabilel or iinn 191 1910-1914. 0-1914. rijabilelor Modelul icopter al Modelu l de de el elicopter al lUi lUI Fo Forlan rlanlini ni menta e cunoscut rita nu numai numai dal datoorita men ta sa sa tifie cunoscut nu performanlelor izate ~şi i rolulul are pe rfo r m a n ţe lo r real realizate ro lulUI pe pe ccare men t dat I-l-aa jucat jucat -- la la un un mo moment dat -- iinn dezdezvoJtarea iei. i 5i ru cil nul aV iaţi ei . cci ş i pent pentru c ă este este uunul voltarea aVlal ode le diO din cele cele mai mai pertecl p e rfe cţio i onate n at e aerom aeromodele colu ut. modelul pic alal celor dtn seco lull trec trecut, mode lul titipic ce lor dm se ma n acei i ' .. r eu şlte i te aeromode aeromodele le di din ace i an ani' mall reus Alenl At e n ţle ie deoseb deosebita ita me m erita ri tă ~şii motor motorul ul cu cu care care care aa fost fost ech echipat ipat modelul. modelu l, mOlor motor care d.p.d.v. ac ur ateţei in in execu~ execu: d.p.d.v. al al precizlei preciZi ei 5iş i acurate\ei l t,e. ie. nu mic mai nu ramine ră mi ne cu cu ni nimic mai prej prejos os tala f aţă de de re penlru cele cele mai mal moderne moder ne motoa mot oare p entru aeroaeromodelele ta subliin zilele zil ele noastre. noastre. Me Merirită su blimodel ele ddin nlata ul ui idea de de abandonare aban donare aa focar foc arului niata sişi idea a~ Idee Idee mull mul ţum umita i t a careia careia greu greutat tatea ea .i.,inst nstalala: Iţilel a" aa put ut fifi re dusa la el de de forl forta" putut redusa la 0 o valo val oare are 'rezon ezon abi .. abilla. a. Referilor pul aparatulu l de Refer it or la la tim timpul aparatul UI de zbor zbor aale l,e~s de de Forlanin Forlanini,i, trebuie trebuie su subliniat liniat faptul faptul ca nsi deca In III acel ace, ani an i ellcopterul elicopterul aa fost fost co conside.. rat inca 0o so solulie l uţ ie pos posib,la ib,lă aa zboru zborului lui me merat inca canic coca nic 5işi nu nu ca c a un un apa aparat rat ddeezbor zbor cu cu de decolare. aterizare izar e pe pe vert verticala. icala . Mul11 Mu lt' conco nlare siş i ater structofl struet o" au au crezut crez ut ca ca problema problema zborul zborulul UI mecanl c soar lva mai rezolva mai usor usor cu cu mecan ic s-ar putea putea rezo aripi dec it cu cu aripi aripi fixe fi xe sau sau aripi aripi aripi ratitoare ro titoare decit balante. batante. Mo d u pă slstemul si ste mu l Modelul delul aa fost fo st co conceput nceput dupa cu ial ee contrarotitoare dou ă raloare rotoare coax coaxisl contrarotit oare cu doua asemanator modelelor de asem an ator cu cu major~atea maj o r4olatea modelelor ellcopter constrUite i ncepind cu Launoy lau noy el icopter constrUite incepind cu SlŞI Bienve nu. Rotorul Bienvenu. Rotoru l supen supenor or era era antrean trenat orele motor, nat .de de arb arborele motor, prin prin intermediul intermediul un ul. red ucct?r nl ţate redu tor cu cu rol ro ţ' i di d in a t e co connIce, ,ce, iar iar unuI. cel ii.i , era solldar sol ldar cu cu batlu ballull masin m aş i ni cel ,nfenor mfafl or era ului. care care devenea devenea astfel astfel Sl ş i fuzelaju fuzelaj ull 1!10del mode lu lui. Rotoarele. a pale it e, Rotoarele .ave,au aveau cJle cite dou doua paie nisuc rasucite, lnsa pe ra reform ate din formate d m p,nzlI pi nzlI mt intmsă pe 0o osatu osatura relatlV deasa din bag hete, intarite si cu calatiV deas ă d in bag hete , intari te si cu c abl su peri or s u bţiiri. ri . Diametrul Diametrul rotorulu rotoruluii 'su perior blufl u(l subl 8 era era de de 1,7 1,7 m, m, alal rotorulul rotoruiui ,nferio infe riorr era era 22.8 m renl a diametrel m.. Dife D iferenţa diametrelor or aa avut avut ca c a rezulrezultat ro ti rea lor cu tu rali i diferite si imbu n8tat ro tirea lo r cu turaţ ll di ferite ş i imbunatali io nare taţ irea r ea cond c o ndilliilor ţ i ilo r de de funct lunctlo nare aa rotorurotorului lui inferior. infefl or, care care lucra lucra in În siaJul sl aJul celui celui supesupenfior. or Modelul a fost echipat cu un mic mot or Model ul a fost echi pat cu un mic motor ili nd ri, , care cu uriri cu cu doi doi ccilindri care putea put ea dezdezcu ab abu volta scurtrt timp) timp) 0o putere put ere max maxima ima volta (pentru (pentru scu de Po Al orulu i i sa 2/3 CCP. Alimentarea imentarea mot motorulu se de cea cea 2/3

de .. Pot ntite mode Po t tifi amr a mIntite modelef: ee ~e 0& toare toare coa coaxlal xlalee al al lur lUI laCOb lacC!b (j 181 6; G ustave de t 616; Gustave de Ponlon Porloc dd Emmanuel euarde dm 1 Emrn anuel Di Dieualde dIn 16 1 c"'" ite ite de de M M.. Dandrieux Oandrieux in in ' ' !: La Ie oe- c La noi noi in in lara ţ ara modele mOdelele coa xlale, co axla le, spre sp re sti sfirsl rSitul tul sec sec ite r!leSCLJ ite de de Petru Petru Gav Gavi!fe scu . on O Bru Brumarescu marc sc.: u ~. ~.

localnate lOCfll1l8te din din Italla Itaha drr" dm _

••.... in jn prezent prezent recordul recordul ,..,ondt lGf':(\.1.! 2 tru tru moaele modele de de elicopter elicop te r ell cu ~' re car teleghidate) .elegh idate) .sIC este de de 812 812 mm. II delu l .."Libe Libe!e1e-12 delul 12 constru conslrU'' Pratras Ptatras Mutekal8tis M o te ka tatis dm din RORA RORA ' ' 2111 21/1988. 988. p. P t3) 13).. _ _~--I

6

5 .

tut să sa se se constitue constitue decît decit În in cîte cite o0 escaescaIngi neru l francez Irancez Gustave Delage, Delage, aa tut ngi neru drila pentru pentru fiec fiecare S-a creat creat Ş$1I are aarmata. rmată , S-a cvnceputt şi ~i realizat realizat un un avion avion Nieu Nieuport port În in drilă c.Jncepu un ggrup de rezervă rezerv a pus pus sub sub com co man da cca~edere lirmei la la care care lucra lucra un rup de an da ă edereaa pparticiparii a rtici p ării firmei pitanului Con Constanti Be roniade, grup ddispitanului stanti nn Bero niad e, grup isSoc.eete An Ano me des des Etablissements, So<:,eete onny yme locat pe pe aeropor aeroportul Pipera.. Din Din avioanele avioanele locat tul Pipera euport ), la concursul concursul aviatic aviatic din din cadru cadrull euport), acestui ggrup islocat pe pe aerodromu aerodromull PIPIacestui rup ddislocat cupe. Go Gordon Bennett. Izbucnirea Izbucnirea răz razCUpei rdon Bennetl. perra. Din Din avioan avioanele ele acestui acestu i gru grup s-a pena. p s-a oo.ulUi iin vara anului anului 1914, 1914, aa anulat anulat comcomboiulUI n vara constituit în in ziua ziua de de 17 17 august au gust 1916 19160 esconstituit o espelilia, dar d ar ss pe pe ci ciali~tii militari fIra rancezi, ncezi, petitia, a liştii militari cadrila comandadă coman dada de de locotenentul locotenen t ul av aviaiacaracteristici de de zbor zbor cadrilă ses.zind se"lzi nd excelenlele caracteristici ·tor Panait Panait Cholel Cholet care care si-a si-a sta stabilit bilit baza baza la la a e aparat ulu i, au au dispus dispus fabricarea labricarea lui lui În in ·tor Mircea-Voda. Unitatea atea de de av aviatie era Mircea-Vo d ă Unit i aţ i e era sene. A~a s-a s-a nnascut unul din din cele cele mai mal "',e. Aşa ă scut unul compusa din din cinci cinci aVioane avioane de de rrecu compusă ecu nnoa~ o aş fa moase moase aparate de de vînătoare vinatoare din din ttimpul fii impul tere M, M. Ferman Ferman ş~i i două doua avioan avioane de vî vinae de nă pnmului razboi mon dial dial - avionul avionul NieuNieu- tere pr Mul ui răz bo i mon toare Nieuport Nieuport 11 11 pilotate pilotate de de locoten locotenentu ent ull porl 11. 11 . Numit Nu mit ş~ ii "Babe", "Bebe", datorit datoritii micilor toare port ă micilor Gheorghe Mih Mihailescu ~i sub sublocotenentul Gheorghe ă ilesc u şi locot en entu l lu. dimensiuni d.mensiuni şi ~i a a maniabllităţii, maniab.litalii, aa intrat intrat Il.. Poli Vacas. Vacas. Aceş Ace~titi doi doi piloti piloti au au fost lost primii primii Poli in dotarea dotarea aavia1iei Iranceze În in curcul curcul verii veri. in v iaţiei franceze aviatori român romanii care care au au exe exec ulat cu cu aviatori c utat anulUl 1915, 1915, dovedindu-se dovedindu-se capabil capabil să sa ininanulUI avioanele Nieuport Nieuport 11 1·1 m misiu isiuni ni de de lu luptă pta.. Irunte cu mul multă ta efi elicac cacitate itate monoplanele monoplanele avioanele 'unte cu Locotenentul de de m marin aViator iator Gh. Gh . MiMiLocotenentul arinâa aV ge!mane de de vvinatoa re Fokker Fokker din di(l cl clasa asa E. gs,ma inătoare hailescu, transferat la la G Gru rupul pul 11 aviaţie av ialle hăil es cu, transferat In tit. mpul mpu l bătăl batal iei iei de de la Verdu Verdun din feIeIn n din (care executa executa misiuni mis iuni de de luptâ lupta ppent entru Ar(care ru ArbnJarie 191 1916, pilotate de de bruarie 6, ""Bebe"-urile Bebe"-uril e pilotate mata II în in Olten Olteniia) a) de de la la T T ălm almaci u,, în in ziua ziua mata a ci u a atori atori ce celebri Guynemer, De Rose Rose şi ~i li lebri ca Guy nemer, De de 14 14 septembrie septembrie 1916 1916 aa asig asigu ra t retragere tragede urat ungesser au au produs prod us p,ierderi p)erderi mari mari aviaaviaungesser rea avioanelor avioanelor şi ~i personalului person alului de de pe pe aeroaerorea na mice, o bl bl igi igind Inaltul ComandaComan da. e ••Inamlce" nd Inaltul drom; inamicu l atacase in aer $i cu art/I edrom; inami cul atacase în aer şi cu art ll e~ent german să sa ia ia m mas uri urgente urgente pentru pent ru ent german ă s uri ria terestrâ terestra cîmpu cim pull de de zbor. zbor. Dînd Dind dovada dovada ria $Chlmbarea tacticii de lu lu ptă pta aa aviaţiei avialiei de de 5(;" mbarea tacti c ii de de mult mult curaj curaj,, ttinarul pilot de de vî vină natoare a de înă rul pilot t oare a natoare . n<110are. respins în in cîteva citeva rîndu rinduriri asalt asaltul avioanelor respins ul av ioanel o r . n ilai lIalla, societatea ""Macchi" con'n la, societatea Macc hi" aa co nHansa-Brandemburg care urmareau dlsHansa-Brandernbu rg c are ur m ă re au diSru,l cen ţă acest ruot in in liI!cen1a acest avion avion În in 646 646 de de ttrugerea rugerea materi relo r materialului alu lui volant volan t şi $i hanga hangarelor exe"'plare, d in e~emplare , rămi raminin nind i n serviciu serviciu pină pina În in noa st re. noast re. "u 1917, te ţlari ăr i di n cadru 8"UI 1917. ŞI $1 al alte din cadrull Antantei Antantei in perioada perioada 21 21 septe septembrie-12 octomÎn mbri e- 12 oc tomaa ach lzlţl o nal avionul, otil englezi, ach.zll.onat avion ul , pil pilotil englezi, brie 191 191 6. 6, aviatia avi atia rroman pri i meş m e~te brie omân ăa pr te ddin in belg uşi ut nube!g enl en. , olandez olandezii şi ~i rru ~i au au obtin obtinut nuFranta în in baza' baza co contracte lor Închei inch eiate, 20 Franţa ntracte lor ate. 20 m;!roase victori v.ctori i iin con frunt frunta ri le lor lor aeaemoeroase n con ările de avioane avioane Nieu Nieuport 11 armate arm ate fiecare liecare cu cu de port 11 aene e cu aVi aVl atori aton germ Ge rmani ani ş~ ii aust austro-unro- unoo m l ieră Lewi m Ş5iI mitra itraliera Lewiss de de calibr calibruu 7,7 7,7 m mm ar gar care era d ispusa pe planul superi or, tracare era dispusa pe p lanul supero or, t ra~lTlânla a cumpă rat din F ra nţa acest ~man.a a cumparat din Franta acest gind în in afara al ara cîmpului cimpului elicel. elice!. Cu Cu aceste aceste gînd ,, '8 a 15 5 august n trtăr ii ţă august 1916, 1916, data iintrtarii 1aavioane, nO$tri au au execu executat misiunl avioan e. ppilotii i loţ ii noştri tat misiUni oastre in in războiul razbolul pentru pentru int ifltreg regirea irea IOastre oaş ter e ş$ii de eptare, de de recun recunoa$tere de onterc intercep tare, adu adu-e dispunea ă am u'1, a lat al lel d,spunea de de patru patru ap apaci t ribuţie Însemn,atâ cind nd o0 con contributie i nsemnata la la luptele luptele 'i; neinarrnate. inarmate Cu 'ate Cu loale toate acestea. acestea, aviatcr aviatoduse duse pentru pentru apararea apararea Bucureştiului Bucure~tiului din din o ani r rom ana SI-au s -au 'ndepllnlt ind epllnlt datoria datoria SI $i in in ISISnOlembne 916 Pina nOlembfle 1916 Pina la la sfirş.tul sfif$itul anulUI, anului, I18ronaullC1 BemnButlClI noastre noastre e, el au au deschiS deschls armata armata romana romana aa pnmlt promll 100 100 de da aVioane aVloane spre ctor spre 10" "e eupor1-u" 111 Ele care .1 41 ae OS leuporl-U' Ele vor vor "eces 'a lie Ironrulu ~are e d nn care juce tlot grPl.! 9rsu .'1~ afli ara a a uluU '91'" d I "d'n E! oe'lera r '"an a repa zat A a- duce __• ____ Ma .- $ a1 oe oj C'" r. gr ;: __ __

"e"

~

w.~ ~.

Nieuporl 11 bebe babe era era un un avion avion de de vînă vinaNieu port 11 toare monoloc, monoloc, monomotor. monomotor, bipla biplan cu toare n cu Irenul de de ate aterizare rizare fiX. fix. trenul Fuzelajul avea avea scheletul scheletul din din lemn, lemn, forforFuzelajul mat di din patru lonjeroane lonjeroane din din lemn lemn de de fraIramat n patru sm şi~i ccadre, tenslonat cu cu COrzi COrzl de de p'an. plan. Sin adre, tenslonat Era invelit invelit cu cu pi pinza, capota motorului motorului era era nză, capota Era lacuta ddin de aluminiu aluminiu.. facuta in ttabla a bl ă de Aripile aveau scheletul scheletul din din lemn lemn fo format Aripi l e aveau rmat din doua lonjeroane jeroane (1 (1 la la aripile aripile in inledi n do uă lon ferioare) şi $i nervuri, nervuri, tens tensionat cu corzi COrzl de de rioare) io nat cu pian.. Aripa Anpa superioara superioara nu nu avea ave a diedru diedru ŞI~I pian era mo monlata cu un un uu~or unghi de de calaj, calaj, era n tată cu şor unghi inveli$ul era ddin in pinza pinza . El Eleroanele erau inv elişul era eroanele erau numai la ar aripa supenoara num ai la ipa supero oară .. Trenul de de aterizare, aterizare, de de liP tiP fix, lix, avea avea Trenul douii roţ rolii cu cu ca cauc uclucuri bechie cu cu papadoua iucuri Ş~II bechie tinii.. Ro Rotţ ile ile d'dispuneau de amo amortizoare din tina ispuneau de rtizoare din sandouri de cauciuc. cauciuc. sandou ri de Molorull era era de de tlip Le RMne RhOne' 99 C C de de BO 80 Motoru ip Le CP, rotativ, rotativ, rac racit cu aer. aer. O 0 caracteriştică caracleristicii CP, it cu aceslui molor consta consla iin laptul ca ca el elicea aa acest uI motor n faptul lcea rigid la carter, carter, iar iar arborele arborele mcr moera prinsa prinsa rig era id la lor era era fixat l ixal de de luzel fuzelaj. In timpul timpul lun fu ncliotor aj. In cl lcr se rotea rolea ansam ansamblul carter-cilindn-ennar ă r iiii se blul carter-cllindn-earborele motor răm raminea lix., lilice, ce. arbo rele motor î nea fix Armamentul consta dintr-o mi mitraliera Armament ul co nsta dintr-o t ralieră tip Lewis Lewis ca calibru 7,7 mm mm montată montata pe pe tip l ibru 7,7 aripa superi0!lra cu trag ere in alara cimaripa s upe ri o~ră cu tragere in alara cimp ului ui elicei. elicei . Incarcăto Incarciitorul avea 66 capacIcapacIpul ru l avea tate artuşe , , ulteroor ulterior.. s-au s-au montat monlat tate de de 47 47 ccartu~e incarcat oare de 97 97 cartuşe. cartu~. In In general general,, la la inc ărcătoa re de terminarea muniliei incarcatorulul, pilotul term inarea m u niţ i ei încarcăt orulUI, pil ol ul intrerupea lupta, schimbarea schiinbarea încărc incarciitoruîntre ru pea lupta, a toru luii presupu presupunea mullii virluozltate SI ~I mai mai lu nea m u ltă virtUOZitate ales ales noroc noroc.. Se Se proceda proceda astfel: asllel: pilotul p ilotul lua lua un nou nou incărcător incarcator aliat allal într-un inlr-un locaş loca$ spespeun Ci al in aptă a c.al in partea partea dre dreapta a carhngii carllngii,, parasea parasea comenzile $i se se rodica ridica In in picioare, p,cioare, comenz i le şi schimba schimba încărcătorul incarcatorul şi ~i arma arm a mltraltera, mitraltera, apOi. apoi. se se reaşeza re~eza pe pe scaun scaun ŞI $i relua relua pilotapilotal. In ju jul. In timpul limpul acestor acastor operaţii, operatii, aVionul aVlonul se se putea putea angaja angala in in vroe, vrie, pilotul pilotul riscind nscind să sa Ioe fie aruncat din din carlingă carllnga (nu (nu d,spu"ea dlspunea de da papaaruncaI rasuta aatacal ac de ra~ula sau sau putea putea de un aVlo avon I

triva baloanelor si aa zeppelin zeppel inelor. tri va ba loanelor şi elor. AVlonul de vvinatoare Nieuport 11 11 AVio nul de i nătoare Nieuport foarte mani maniabil, usor de de îint ntreli nlltt si si 0 foarte abil , uşor reţi nu tul de de uş u~or or de de pilotat. pilota!. Avea Avea Ş$I ' uunele nel e n~ tul junsuri,. viteza ascensională ascensionals era era rreiativ junSur i, viteza elativ dusa, era modest modest iinarmat, spre de dec dU 5ă, ş5'i era narmat, spre blfe de de avioanele avioanele inamlce. ina mice. blfe Aparatul aa tost fost În in dotarea dotaraa av avial iilor or Aparatul i aţiil Franta, Rusia, Rusia, Anglia, Anglla, Olan Olanda, Belgiaa. . Franţa, da, Belgi mania. Italia Italla l-a I-a construit construil in in llicent mânia. icen ţ ăa.. in ceea ceea ce ce ppriveste vopsirea, aviQ avic În riveşte vopsirea, Nieuport 11 11 bebe Mba din din aViaţ aVlatliaa român roman Nieuport avut urmatoarea urmaloarea vopsore. vopsire: argontou argintlu pe pe I~I~ avut laj şi si arop aripii,, capota capota motorului molorului nnevopl lal ev op~ Montanlii aripil or ŞI$1 trenul Irenul de de aterizar ate rizan Mon ta nţii arip ilor lemn natur, natur, bechla bechla avea avea cul cu loarea lemn oarea rT1 (patina metalica nevopsita). Elicea Elicea (pati na metal i că nevopsita). din lemn natur sau sau colorata colorata în in nnegru, di n le mn natur egr u directi ie era prezentat prezentat tricolorul tricoloru l:: roşu rO$udirecţ e era ben-albastru, in in benZI benzl vert.cale, vertlcale, cu cu al! al i ben-albastru, tru la la şarnle 5arniera (in faţâ). lala). Pe Pe Intradosu Int rados~ tru ră (În exlradosul aripii aripil superioare superioare Şi $i inl inlra dc extradosul rad\ aripii ml inferioare erau Imprimat .mprimate cocarer aripii ero oare erau e cocat tricolore cu albastru albastru in in centru centru.. Pe Pe dil dil tricol ore cu lie. cu cu negru, negru, se se prezenta prezenta nnumarul de ţie. um ă r Ul de i:)r i ca ţ .e al ionului Desenele re~ bricalie al av avionului. Desenels ppre~ scheme eme de de vops vopsire: cu numti numarul ddoua ou ă sch ire: cu ru l avionul pilotat pllotat de de căpit capitanul aviat or -- avionul anul aviator sile Craiu raiu din din Es Escadrila N, 11 11.. Av Avionul ionul si le C cadrila N, schema ddee vopsire vopsire stan standard, in pl plus us, schema dard, in fuzelaj are are (p (pe'laterale pe extradoJ extradOI fuzelaj e' laterale Ş~I I pe banda f/colora rOliu-galben -albaslru band ă ttrico loră roşu-gal ben -a l bastru , Pe ambele ambele la laterale albastru in spate spate.. Pe al bast ru în ecale luzelalului avionul avionul poartă poartii insemnul insemn ul ddE fuzelalului raţlei ratiei "Crucea "Crucea Maria" Maria" cu cu roşu. rOliu. AI doilea doilea model model reprezintă reprezinlii un un avion avion AI Escadrila N. N. 11 ce ce aa staţionat slational pe pe aer aer~ Escadrila mul de de la la Oneşti One$ti.. Faţa Fala de de schema schema s mul dard nu nu are are porţiu portiunea neagra pe pe extr~ extra dard nea neagră sui fuzelalulul, fuzelalulul, Iar lar cocardele cocardele lro Irlco sul apar apar ŞI lil pe pe lateralele lateralele luzelalulu. luzelaJulUl. Nu Nu se se noaşte e noa$te numărul numarul de de fabroca fabocal,e RacheteJe La PPneur' \lops, e Rachete e ..La leur eerau au vopsite Ie coada coada ,"in la'll u r carou corpul'In ga ga fel e ~,rat atu' conul rac rac etoe a e ti '(Y,,_ $51 1 ce ~

o

1

aMa

2

~ 6 : ~ l . ~:;~::~f "'=:J 1%= ,)======:==i,\

~- 3 3 ~-

-

,

ob

-0--0 - --

3

qUA 'UA

445ft. 5ft. tt' it: gg _f A $b

efi ,b

33

8 ._ .- ~~

I

I ,

E~_~F E~_~E !I

\

A lI

o

1

2

19

INDICATIJ INDICAŢII 1. 1. 2. 2. 3. 44. 5. 5. 6. 6. 7. 7. B. 8. 9, 9, 10. 10. 11. 11. 12. 12. 13. 13. 14. 14. 15. 15. 16. 16. 18. 18. 19. 19. 20. 20. 21. 21. 22. 22.

Balama pnndere - Ba lama pnn dere pprofundar rofundor Comanda dlrec\le, dlrecliel -- Comanda Balama prlndere prindere eleron -- Balama leron intinzator - Întlnzator Mitrallera - M,traloera eleronului -- Comanda eleronul u, BU$on rezervor rezervor de de ulei ulei -- Buşon Motor -- Motor 17. -- Capace Capace de de acces acces 17. Treapta -- Treaptâ Montanll aripi aripi -- Montan!1 Comanda profundoru profundorulul -- Comanda lu, ampenaj -- Montant Montan! ampenaj Montant central central spate spate -- Montant Rachetii "La "La Pneur" Prieur" -- Rachetă Montant central central '' faţâ tala -- Montant Teava de de eşapament e$apament -- Ţeava Rezervor de de ulei ulei -- Rezervor Rezervor de de benzinâ benzina -.....;, Rezervor Man$a -- Manşa Paloniere -- Palon,ere

-~

~

~l

10f w ar . _ ...;.v$ a 'Of...· jur"l'.a.ia::i:, a"'" arf\a oltt oe ea, t(I'OS a a.eose 0t:0S~ D' OE gr g ·ea 'os e "ar =-......,I ~ c. a l1 m e n t e~ o r '5 5 11 comou af1t enot C, I'psa h p S8 ahmentelor combu s-

..

_

ti oil ulUl u lul elCo elC. Dar. Dar, peste toate acestea straIIbli lucea speranla finale, care nu i-a !ucea sper a nţa victoriei finale, pară si t niciodata niciodată pe ostaşii romăni şi osta~ii romani ~i mai parasi ales pe aviatori. Răgazu obţinut ca urmare a Rag azu ll relativ, oOlinut slabdirii frontului pe Siret, este folosit din stabilirii plin pentru pregalirea pre gălirea pilolilor piloţilor ,şi .~i observatori lor români, romani, sub conducerea di recta a torilor directă instructorilor francezi venili veniţi in în lara ţarâ cu Misi un ea militara militară franceza franceză condusa condusă de generalul Hanri Berthelot. in reorganizl'lrea În ianuarie 1917 are loc reorganizarea aviaţiei române onstituindu-se avialiei romane cco nstituindu-se escadrile avioa!")e de acelaşi acela~i omogene, dotate cu avioa"e tip, cu aceea~i aceeaşi destinal destin aţ ie. In acest context s-au infiinlat înfiinţat trei escadrile de vinavînă dot ate cu avioane Nieuport Nieu port 11. Retoare dotate facut astfel: Escadrila N1 parl ilia lor s-a făcut par tiţia acl iona iîn n cadrul Grupului 1 aeronautic acţiona St urza) (comandant capitanul că p ita nul Alexandru Slurza) ş ~ i îşi i~ i avea baza la Oneşti, One~ti, Escadrila Escadril a N,3 N. 3 aerod ro mul la Tecuci era subordonata subordonată cu aerodromul aeronautic G rupului 2 aeron autic (comandant capicăpi Escad r ila N.10 cu tan ul Andrei Popovici), Escadrila Galaţi făcea sediul la Galali facea parte din Grupul 3 Ni colae aeronautic (comandnat capitanul căpitanul Nicolae Capşa 9ap~ a )

In iarn iarna ~i primavara În a şi p r imăvara anului 1917 avialia aviaţia milil ara romana mil itară romănă a executat numeroase misiuni m isiuni de lupta, luptă, urmarindu-se urm ărindu-se cu precaprecă ~i dispozitivului dere studierea poziliilor poziţiilor şi mamicului ~ teri permanente In am icului prin recunoa recunoaş ~i spatele liniilor inaiinn zona frontului şi mice penlru a-i identifica rezervele, exemi ce pentru bombardamente- misiuni de la ccutate utate de bombardamente-misiuni care n-a lipsit niciodata niciodată avialia aviaţia de vinavînă toare toa re care a asigurat siguranla siguranţa avioanelor unoa~tere şi ~i bombardament. Astfel, de rec unoaştere 1917,0 formalie cuprinin ziua de 19 mai 1917, o formaţie zind' 10 avioane din escadrilele escad rilele F.6 şi ~i N.1 zînd' adaugă un avion de bombardala care se adauga ~i de cercetare indepartata ment m ent şi Îndepărtată Caudron blmotor, au bombardat şi ~i mitrali at G .4 bimotor, mitraliat ~i munilii depozitele de materiale şi muniţii din Cim purile, distrugînd d istrug ind cu acetit gara Cîmpurile, aceşt prilej ~I un teren cu trupe şi ~i munitii munilii care toeŞI tocintra in gara. m ai Intra în gară. etectuat miEscadrila Nieuport 10 a efectuat slunnii de insolire, Siu însoţire, in în special in în sectorul

r

af

e

~ r

Pooescu

ma ' 917 a M::.o' ·' un a 't'IQfl aVlon

m ic . mlc.

lu nli Iuni lun ie La incepu tul lun,i e 1917, a fost inflÎnflinţata o nouă unitate de vinatoare vînătoare - Esinlata 0 noua ul ing. cadrila N.11 comandata comandată de capitan căpitanul $tefan Protopopescu , urmînd urmind sa sprijine Ştefan Protopopescu, marile acliu[li acţiu!:li ofensive planificate in În vara acea~ta escadrila an . In această escadrilă au luptat acestui an. piloţi de. piloli de . elită elita ca: ca: sublocolenentul sublocotenentul Paul Magalea (o victorie aeriana), aeriană). sublocoteMagâlea (0 victorie aeriana), nentul Egon Nasta (o aeriană), locotenenlul Vasile Craiu (o (0 victorie aelocotenentul riana). plutonierul I.r. (sublocotenent) riană). t.r. Marin Popescu (3 victorii aeriene), plutonierul de marina marină aviator Ion Muntenescu aeriene) . Primii trei au fost de(2 victorii aeriene). coraţi pentru fapte de arme deosebite cu corali ordi(lul "Mihai Viteazul" clasa III-a. Precileva fragzentam zentăm cititoritlor revistei cîteva facute de mente· inedite ale insemnarilor însemnărilor făcute sublt. Egon Nasta. subit. 7 iulie 1917: "Ma "Mă intorceam Întorceam spre aerodrom (Tecuci) cind am intilnit Întîlnit intre..tront între..tront ~i aerodorm un aion german in şi În lupta luptă cu francez. Cînd Cind am ajuns deasupra unul francez. inamicul u i, avionul francez (de vînătoare) vinatoare) inamicului, se retrăsese, aşa rîndui a~a că ca am atacat la rindul sa retrasese, reu~it o 0 manevra d ibace. meu singur. Am reuşit manevră dibace. care mi-a permis sa să cad de sus in în spatele ~i sa atil de mult germanului şi să ma mă apropii atît de el, incil Încît personalu personalulI dupa după aerodrom care asista la lupta lupt ă mi-a pov~stit apoi, ca că au crezut ca că ne-am ciocnit. In momentul in avind În care am rupt lupta, nemai avînd gloanle, gloanţe, mitraliorul german disparuse dispăruse din carliga, carligă, iar avionul pica accelerat spre liajungind niile sale. Am aterizat imediat, ajungînd % cinci minute de pe terenul de zbor 1 II~ inaintea avionul francez, care atacase Înaintea ~i care era pilotat de capitanul mea şi căpitanul Gond (Maurice) . Avionul german a reuşit reu~it sa (Maurice). să ~i treaca treacă liniile la mica mică inallime, Înă lţime, urmarit urmărit şi de artileria noastra noastră antihitierista, antihitieristă, dar se p rabu~i Ja citeva sute de metri de front. prăbuşi la ~i increderea încrederea in în succesele mele Modestia şi facut sa in protesviitoare, m-au făcut să nu insist În a~ordării acestui avion cacă tul meu contra acordarii pitanului Gond._ 25 august 1917. In zorii zilei, inca încă pe intuîntuneric, am plecat sa să insolesc însoţesc un F.40 FAO in În facut doua astlel de misiune speciala. specială. Am făcut două astfel

2 ~

3

~

"

r-ar c., Ct;

~ar

-np C.e' ·,am '!'" a ~ er'? ~'? F -mt,mp ce l.ZOuram apro er e.:i t' P c S Sa.-at un gr e aa.,oane ermar.e r ,c,-, a.ral Uf ~ rt.. .. p Ge oar e g gerrr -a fi c? au al aCI gara ia atac! gara A Adjlud ud , provoci proYoci nd exploz eKplo zla aoa lte vagoanelor de mu m u nll, n lţ l u u n, nl adă pos ttlt e Cind am ajuns la Ungureni un de acolo. Cînd tocin ai se rezervă) tocmai aveam aerodromul (de rezerya) produsese atacul inamic. IIn~tlinlali nştJlnţaţi de 'cele petrecute, am luat imediat din nou dupa ce imi zborul, după îmi umplusem rezervorul 0 cobenzină. Deasupra Adjudului, o cu benzina. loana pi na la loană imensa imensă de fum se ridica pînă 4000 m inallime. înălţime. Avioanele germane se retrasesera, retrăseseră, dar un grup de trei era inca Încă vizibil deasupra liniilor, ramas rămas in în urma urmă urm ă rile bombarprobabil spre a vedea urmarile înălţime mult damentului. Cum aveam inallime mai mare, am reuşit reu~it sa ~i să să ajung grupul şi atac pe unul>din unul.din ele - un biloc monomotor. M-a intimpinat întîmpinat fo cul concentrat al mitralierelor cu un efect pe care nu I-am l-am observat imediat. Cu superioritatea de manevră pe care am avut-o în tot timpul in manevra războiului, am reu~it reuşit sa să izolez repede un razboiului, din avion pe care-I alesesem di n celelalte două şi după al treilea sau al patrulea doua ~i dupa vazut facind un salt dezordonat z ut făcînd atac I-am l-am vă ~i cazind in vriIă vrila ... Avionul inamic îşi i~i şi căzînd apoi în continua cind dlsparu in picla. continuă vrila pina pînă cînd dlSpăru în pîclă. Nu l\Iu am putut identifica 10CUI locul unde cazuse. căzuse. intorcindu-ma Intorcîndu-mă la aero drom, aparatul meu se deregă derega brusc - in pu l luptei lu ptei un caîn tim pul taiat paqial blu lateral fusese tăiat parţial de un glonl glonţ 0 inamic suportul mitralierei suferi o mi$care arm a din mişcare de torsiune care scoase arma laca~ şi ~i mi-a mi-o proiecta n cap provocînprovocinlăcaş proiectă iîn pierderaa cunoştinţei cuno~tinlei pentru cîteva citeva du-mi pierderea momente. Din fericire, motorul mergea la momente. ~i aparatul se redresa, redresă, a$a aşa ca că relanti şi planind dezordonat dar nu mi-am revenit planînd les cu cazusem căzusem in în virla. virlă. Este lesne de iÎ nle nţeles ~i emolie aVlocita cîtă grija grijă şi emoţie am reu~it reuşit sa să lin ţin avionia e zbor, luptînd luptind cu tendinta nul pe lilinia te ndinţa lui Ii insemnat căde'a in în vrila, vrilă, ceea ce ar fi însemnat de a cade"a t impul zborudesprinderea aripei chiar iÎnn timpul lui. N-am vrut sa 5i am lui. să aterizez tinga lîngă linii şi avionuf la aerodrom unde am aterizat dus avionul" in în bune condiliuni" condiţiuni" ... ~i tenacitatea acestui straCurajul, vitejia şi stră lucit pilot de vinatoare t recut granilil e vînătoare a trecut gra niţile larii. ~i Molcolm Passinţării. Astfel, Jean No~ şi avions miligham in studiul intitulat: "Les aVlons tdries roumanins de 1910 a 19 45" tâfies a 1945"

sa

sind balonul uu sînd t;U aer cal d sau cu ~oar e intr-o gaze u şoar într-o zon a ă romantica ro m an tică a . istoriei inaltiirii înălţării in spatiu. 0 preopupar.e captivantii, Fiind o ca pti vantă, ~i dezvolta care presupune şi dezvoltă fantezia, cuno~tintel e teoretice indeminarea, cunoştinţel - deci toate calitiitile calit ăţile de construcgrupu ri tor - ea face obiec tu l unor gru p uri de pasionati, pasionaţi, unor cercu ri tehnico-aplip ative din şcol ~co l i, cl cluburi etc:. plipative uburi etc auta sa In cele ce urmeaza u rmează vom c căuta să indicam cum se p poate indicăm modul cum oate realiza hirtie un balon cu aer cald (aedin hîrtie rostat). Constructia fi executata Construcţia va fi· exe c u tată de un 2~3 ti t ineri m od e lişt li~t i sub sugru p de 2-3 neri mod profeso r. Oupa pravegherea unui p ro fesor. După ce vom studia cu aten tie planul, ţie p lanu l, vom C, Cu CU constata ca că balonul este sferi c, diametrul de 1,5 m, avînd avind aria de 2 şi m2 ~i volumul destinat inmaga3,14 m 3, zinarii m3. zinării aerului cald de 0,523 m Este format din 12 cIIni cllnl (1) (fîşii), (fi~ii), capac ' (2), un guler (3) şi ~i patru un capac' ~i NAInele (5), trei trel suspante auapante (4) şi 1. ate in CELA red redate În figura 1. Pent r u confection area b balon Pentru confecţionarea alon u lu i să realizam real iz ăm un !iiablon şa blon este necesar sii pentru ciini. clini. lati m me in acest scop se lipesc pe lăţi e de 15 mm, cap la cap 2-3 coli de carton duplex aşa a~a cum ne oe indica i n dic ă figura 2. Oupa După uscare trasam trasăm dimensiunile sint cotate in mm) :;;i şi forma (care sînt clinului date in În plan la figura 3, !ili si apoi, tiiind tăind conturul, obli o bţinem nem şablo ~ablo doril in nul dorit în lungime de 1,570 m.

SACONSTRUIM sA CONSTRUIM UN AEROSTAT La 5 iunie 1783, fraţii fralii Joseph şi ~i Etienne golfier au in at,, in Ell enne Monl Montgolfier în all ăl ţat în 10localitatea A Annnonay, nonay, din Franta, Fran ţa , pri'!lui decit ul aparat de zbor mai u:;;or u şor decît aerul: bal on de hirt ie um umplut rul: un balon plut cu cald. Peste numai patru luni , la aer cald, umplut 2 septembrie, un alt balon um 21 pl ut altit udinea de cu aer cald urea urcă la altitudinea 3476 metri. avînd avind in nacels 3 476 metri, nacelă pe priI •.aerostierl" din lume: lume: Pilatre Pi latre de Rozier ssi marchizul d'Arlandes, d'Arlandes. RC)2Jer doua realizarl Ce e două realiz ări porneau de la at> prmciplUlul a.;I IcaIBa C41Ba pr nciptu ul lui Arhimede. .....-.~._"...!!!!i - ~L a ta aal •- lrcM a n n ro lr~u

0 gaz este impins Împins de jos in în sus cu o forts egala cu greutatea volumului forţă egală Preocuparile au g az dislocuit. PreOcupările de gaz fost reluate mereu de-a lungul anilor, primul mare pas inainte înainte fiind . marcat prin utilizarea unor gaze u~oare dec decit mu lt mai uşoare ît aerul, cum ~i . heli heliul, permisint hidrogen hidrogenul sînt ul şi ul, care perm iunor in al timi ălţi m i tot mai teau cucerirea un'or mari. Spectaculoz.itatea zboruril or de Spectacul ozitatea zborurilor sa riimina acest gen a facut făcut ca ele să rămînă actuaJilate, dupa ce C8 te te~ -in actual,la e cch'ar iar ŞS după

Oaca hirtia sub forma form a de Dacă avem hîrtia su i, taiem tăiem bucali bucăţi de 1,6 m daca d ac ă nu, sul, nalron sau foi ts lipim colile de natron ţă pe il1ilime, a~a cum cu m am procedat la şa ~a l ăţime, aşa cum figura blon ş~ii cu m ne ssugereaza u gerează ~i ş i figu ra 2. 2. Coli le de h hirt Sa aibă aiba îrt ie este bine să 18-20 gr/m2. .. g r/m 2, Trasam, aj utorul i?ablonului, Trasăm , cu ajutorul şablonului , 12 clini (fig. ~i nu vom uita sa ciini (fig, 4) şi să liisiim lăsăm dreapta a şablonulul ~blonulul o 0 pe partea dreaptă asa margine lata Iată de 10-12 mm aşa reese cum re ese ddin n figura ~.Jra 5.

o -

ce

-

.........- ......

r- _ ~"""""'---

-

-

2:~ seP - r""\ r A a-. J:": 2.;<1 :j ::1 r: r sap:""" â~a;.l :..,..t;,cc. pag 39 aa"a!aJJ :...occ "=-ne:n'u nent" ?P un" 0a nnee, ce asta a (.:lSI ·tJ5 unu Ce rna ma Ci: romano au ro Zb rat pe .eu oet.! romăn care aLi recompensal cu CU ordm ord m ... a fost recompensat decora\le ci$ll gat l a 17 teazul ", decora \l e cÎşh ga t a ă la ,b rie 1917. 1917 . după d upa o 0 lu ptă pta aenana s brie demn lauda" dem n a ă de toata t o a tă laud a" . vinatoare ccare are a Z" z~ Un alt pilot de vînătoare ~ i care s-a remarCl reman) Nieuport 11 şi SlJ fapte de arme deosebite a fost SUi Dragu~e anu.. Vo tu lu nentul Marcel Drăguşeanu măn În av iaţia franceză franceza pe front fro nl man in avialia Salonic>, ui se Salonio, cere comandantul comandant ului s.; aprobe sa să plece În lara ţară ca sa să Il uptf piece in upte piloll ani. Pleca n , de ceilalli ceilalţi p iloţl rom romăni. Plecă iÎn Sopwit h S la Salonic cu un avion Sopwith ~i du pa opt o pt 1/2 special amenajat şi după aruncal manifeste care iîllCl nc zbor a aruncat populaţia rezistenţă impotlva împotiva oq popul alia la rezistenla ad lor. La 13 septembrie 191 7, in În ur lupte aeriene cu un avion inaml inamll avul loc deasupra loc a litatII litatll avut Nou-MilICOII, cov, d oboară oboara in flacari I Nou-Mi În "ăcări Aceasta fap fapta germ an. Această tă eroica eroică este pil ot ttită ita cu decorarea temerarului temerarulu i pliat III-a dinul "Mihai Vitezul" clasa fii -a.. Către sfir~itul anului anulu i 19 17 se iÎn!11 nfi! CaIre sfîrşitul cea de a cincea escadrila escadrilă de vir v i~ dotata dotată cu avioane Nieuport 11-E 11 -ESl cinciI N .10 bis. bis. Ulteior, toate cele cinC vcr p primi c a NI drile vor rimi avioane noi ca F,23 )7,23 m, 24 24.. . romane, Nieupo Nieu po rj r1 aviaţiei române, In istoria aviatiei ramine rămîne un aparat celebru intrucit întrucit el arm , primul avion de vinatoare vinătoare din arme mana. ne in pi nii i mănă. Va rami rămîne În servici u pina t ineril orr 1921, servi nd la instruirea tinerilo

VAlERIU A~ V ALERIU AI Bibllog ralie Bibliografie ~ i P. Matricardi: Matricardi : ,.Lel "Lea aaviD - E. Angelucci şi viQ origines 8a la 18 premiere p remiere guerre m ond ondial e-originea iale" vier-Seqoia , Paris-Brucelles. Paris-Brucelles, 1978 vier-Seqoia, U. col, Theodor Radu: Radu : ,,Zborul n oatr~ - LI. noatr. cure~t; 1931 cureşti F8I11atique de L'A_Iallan, L'Avialion, nr. 238 .- La Fanlalique tembroe 1989 tembrie Subl!. Egan Nasta: " Aminllri Aminliri din rubal - Subit. Egon Nasta: ,·ăzl>oj cu Grup ul ui II .. aeronauHc" aeronautic" (manuscns (manuscris rian eLI colecli a Mihai Nasla) Nasta) aflat in În colec\i Arhlva M.Ap.N.M.S!.M. lond fond Dlrec\la Dlrect,a - ArhIva M.Ap.N.-M.St.M, 53',i lui, dosarele 53· şi 96.

clini, luam cite 2 ~i cei. 12 ciini, lu ăm 2 cîte şi it îi ~ ajutorull aracetului aracetul ui dat cu I cu ajutoru sula pe m marg clinului, astf suia arg inea cli nullJl i, astfel cit sa ii le de cît să respectam respect ăm indical ind i c aţiil e d e n gura nare date in În fi gu ra 5. elini dubli - fi! fi Vom obtine obţ i ne 6 ciini 6. Continuind Cont inuînd procesul proc e~su l de 1m împ clinilor dubl du blii şi ~i nare, p rin li pirea ciinilor pectind ~ez are a a pect în d modul mod ul de a şez bal onul dor dorit. ·tora, se o bline bţi ne balonul it. 0 rn in part partea ea de jos se aplica aplic ă o In i?eta hirtie ~i II ~ şet ă de hîrti e lata Iată de 60 mm şi forAl ind de 5,24 mm, for/fl Înd un gul a diametruf de 160 mm. Peste aC6j ae ' diametrul a~a cum ne su gereaza figura S. aşa gerează figura. !ipi format lipi cu aracet trei . inele form ate panglic a lata de mm . panglică Iată d e, 5 mm, unde se in partea superioara su pe rioar ă pe~t nesc vîrfurile virfurile c!inilQ( ciinilor sa !;le li p eş! hirt ie cu dlamet d!!l.met rul de. de disc de hîrtie inei ·. mm, mm , unde apiic a plic am ăm un nou inel gura 9, 9. . . ee balonu! balo nu! a fos fostt con fe f~ Oupii D upă ce nat trecem sa-I Inmalrlcl.lli m, Iili să-I Inmalrlculim, clini d desenind sau desenÎn d pe diferiti di fer i ţi ciini mirea balofl ul ui , i?coal m irea balonului, şcoal a unde a ~ executat. Această operaţie se Aeeastii operalie s~ !1~ real iza cu rezu ltate !t ate bune, lipind !ip l n ~ realiza desenind clinii hirt ie ti to desenîn d pe cii nii de h irtie respeetiv, respec ti v, inainte înainte ea ca balonul balo nul i fost asamblat. Amintesc intesc ca c ă p utem tai t ă i a clir . Am hirtie eulori diferite, aCI ae din hîrt ie de culori permilind permiţînd sa să obtinem obţin em un balon , rat. eo nst ~ Oupa terminat D upă ce am term inat canstr aerostatu!ui ~i am f acut 0 umil omO aeroatat ului şi ăcut o lita verifieare,, îlil llăs as ăm am sd sa u ţit ă verificare' s ă se tlmp ' de cel putin timp' p uţi n 12 Ore, ore, I peate t rece la Ian aceasta se poate lan cimp p ~ Ne vom depl asa pe un cîmp posi bil fără fara obstacole. Se Sa prind posibil pri nd ~ gul lon ul de do ua inele lonul u ă in el e de la gulE catre căt re doi modeli:;;t rno deli ştii care, depl vintulu i, îlII vor u contra vîntului, du-se contra a capătă cap sta aproxir ap roxi p înă cu aer pin a. Agătăm Agatam de o 0 p" p forma sferic starlcă. inelul U balonul prin intermediul inelu virf şi-I ~i-I transportăm transport ~ vîrf la sursa G necssar lU produce aerul cald necesar ~ siunii balo balonului: metali siurui ului: un vas metal exemplu un lighean in care mlc de s recla rCele a f"Cd un foc m 'Q.co c da ;l8ste d- e fără :>~e a e 0o c; caJdare lara f c

am

onutu cald pp eerea ea ba onu u ccu aer ca d se po ate a~ cum su sugereaza fipoa e face s~ aşa erează fi10.) gura '0. dat balonul va va avea avea La un moment dat tendin~a să sa se ridice. ri dice. Vom lua tOli, toli. la tendinţa comanda. pe el. co ma nd ă, miinile de pe avea o0 ascensiune ascensiune de de Balonul . Balo nul va avea 2- 4 m m/s in fun c~ie de temperatura ls În fun cţi e de temperat ura 50- 8(0) aerului cal cald creat (de cca cca 60-8(0) d creat ~i de greut greutatea acest uia (150-250 . si atea acestu ia (150250 . grame).. grame) pentru riBalon.ul poate fi utilizat Balonul fi util izat pentru ri'dicarea in aer cu cu aj ajutorul suspantedicarea În utorul susp antelor. a steagu steagurilor oziinncciilor pentru lor, rilor ş~ii lloz l or pentru indicarea locului loculu i de adunare adunare prin prin indicarea ancorarea de sol sau sau ţin tinerea de an corarea de erea lui de catre un elev cu ajutorul ajutorul unei unei sfori sfori către

unga oe lG--40 De ~ aseă de 0----40 fT1• ')e ssub'n o r ,Jn se pot pot rgan'za rganiza ''ltrecer - trecen menea, se menea, sportive individuale individuqle sau sau pe pe ec echtpe sportive lpe privind în inallimea reallzata, durata de de privind ălţimea rea li zată, durata ~i distanţa distants la la care care aa aterizat. aterizal zbor şi zbor Oupa ce ce s-a s-a acumulat acumulat o0 oarecare oarecare După experienla se poate poate ttrece la conconex perienţă se rece la stru irea. in mod asemanator cu cel eel struirea, În m od ase m ănăt o r cu descris. a unui nou balon cu aer descris, a unui nou balon cu ~ cald cu cu diametr diametrul de 22 m m (vezi (vezi didicald ul de ~ mensiuniile le recoman recomandate pentru şa mensiun date pentru blonu l unui clin figu ra 11). liJ care blonul unui clin figu ra 11 ), liJ csre vom cău auta ta să sa rid ridicam calitativ exeexevom i c ăm calitativ culia tehnica ~i ssa-i dam noi noi întreintrecuţi a te hnic ă şi ă-i dăm bu intari ut ile act activitatii noastre. bui n ţ ă ri utile ivi tăţii noastre.

Prof. IOAN lOAN N. N. RADU RAOU Prof.

I

/8S"

I 2JQ 2JO

I Z~ z$5 I a;',st?¥'.s-

~ ~

I

255 25S

- --

~ ~ ~& I

I 2.k7 Z..1O

IG()

I

2Sf1

~

1

------~

.......... ""

' .... -.-----""""'-'

t--~2e"

1

..... ..J ~~

I

71

C

0 ERE: E: o CULESCU, LEse ,

1,I, MITRESCU, IT Eseu, PRII LEP CRISTIAN CRACIUNOIU CRAclUNOIU CRISTIAN CHE~CU MARIUS CHEŞCU NICOLAE KOSLINSCHI KOSLINSCHI NICOLAE

51 care care s-au s-au dus dus spre spre sud sud sa-I sih iasă iasa Si inainte. ·namte. in formaţie, format ie, Vasul Cordeha Cordelia intră intra in Vasul torpiloarele se se intorc intorc la la Constanta Constanta torplloarele Dupa ora ora llJO 1130 ocupa ocupa poziţia pozitia ordoordoDupa nata in in pupa pupa convoiului. convoiului, dar, dar, după dupa nata vreun ceas. ceas, schimbam schimbam poziţia, pozitia, tretrevreun In bordul bordul cind pentru pentru siguranţa siguranta aa.s. cind s in lui Carpaţi Carpatl. lui Siguranla a.s a.s. insemna insemna de de fapt fapt veveSiguranţa ghe atenta atenta pe pe mara mare. Nu Nu aveam aveam pe-ape-aghe tunCI aparate aparate de de detecţie detectie sub sub apâ apa şi $i tuncI nici receptoare receptoare tonice. tonice. O 0 mare mare agiaginici tata Tngreuna Ingreuna observarea observarea eventualeeventualetata lor periscoape periscoape sau sau siaje siaje de de torpile, torpile. lor dar, pe pe de de alta alta parte. parte. stinjenea stinjenea mult mult dar. manevra de de atac atac aa submarinului. submarinului. manevra 20 Avarie 1420 Avarie la la cîrma, cirma, vint vi nt fOl1a forta 14 5-6 , mare mare montată, montata, temperatura temperatura 5-6, zero graoe. grade. zero 35 Carpaţi 153~ Carpati ne ne da. da. Ia la cerere, cerere, 15 r>unctul: latit4dlne latit4dine 44°08' 44°08', longltulongituj')unctul.

Vremea era era dl' dtcstiJl de iinchisa in Vremea tUl de nch/sa in acea dupa-amiaza dupa-amlaza de de sfîrşit sfir$it de de acea dnd 8f1l ar(l Ieşit IE~ it In in mare mare cu cu noiembrie cind noiembrie STIHI. IIndeplineam fUnccanoniera STIHI. ndeplinel'lm funcae secund, secund, dar dar nu nu eram eram titular. tia de la bord, bord, pentru pentru mimiFusesem trimis la slune. In in locul locul secundului secundului navei navei care care Siune, indeplinea temporar temporar funcţia functia de cocoindeplinea manaant pe pe canonlera canoniera DUMIDUMImandant TRESCU. Pe Pe comandantul com andantul lui lui Stihi. Stihi, TRESCU. Eugen Trandafirescu, Trandafirescu, nu-I capitanul Eugen cunO$team prea bme. bine. cunoşteam Misiunea noastră noastra cuprindea, cuprindea, penpenMisiunea inceput, un un dragaj dragaj de de control control pe pe tru inceput. barajului de de mine mine din din pasa de sud aa barajului fata Constanţel. Constantei. Pe Pe acolo acolo trebuia trebuia sa faţa iasa in zorii lOrii zilei zilei urmatoare urmatoare un un conconiasă vol. care care sa sa se se ralieze ralieze unui unui alt conconvoi, voi venind de la la Varna Varna cu cu destinaţia destinatia VOI cu draga la apa apa Bugaz . Am mers cu Bugaz. ore, apoi apoi am ancorat ancorat su~ sub vreo trei ore. Costinesti, pe coasta la 11 km de Costinesti m. Nimic Nimic de semnalat semnalat fund de 16 m 30 pina la 03 30 (1 decembrie) decembrie),, cind cind am pina ndicat ancora spre a intimpina nanaridicat sa ' vina vina din din vele ce trebuiau să' Constanta iintunencul noptii . vîntul vintul Constanţa ntunencul nopţii, forta 7 ne-au ne-au făcut facut marşul mar$ ul de vest forţa 50). dimineata (05 50 ), nesigur pina spre dimineaţa dnd s-a aprins farul tarul Tuzla SI 51 ne-am ne-am cind pozitia. Dmspre Dinspre ConConputut preciza poziţia. stanta au apărut aparut trei distrugatoare distrugatoare stanţa - Ferdlnand, Ferdinand, Maria ŞI ~i Mărăşeşti Mara~e!iti -, -, _. care s-au indreptat spre sud, apoi Cordelia, escortat escortat cargoul german Cordella, $1 de tor· torcanoniera Dumllrescu Dumltrescu si de canon'era 25,, piloarele Smeul si $i Sborul. La 07 2S p oarele Smeul P'" lumină lumma, am lasat din nou draga la la pe me'gind ineeI incet prin pnn largLlI largul baraapa a il mergind lU
dine 29°25'. 29°25'. dine 40 incepe 16"0 i ncepe furtuna furtuna de de nord-vest. nord-vest, 16 forta 77, apoi apoi 88, alungind ajungind catre catre ora ora 20 20 forţa la fOlţa forta 9. 9. Temperatura T,emperatura tot tot zero zero la mon tata, navlgam navigam grade. mereu mereu montata, grade, foarte greu greu din din pricina pricina vitezei vitezei rerefoarte sa duse a convoiulul, convoiului, care care ne ne obligă obliga sa duse mergem mult mult timp timp foarte foarte Incet incet cu cu o0 mergem slngura maş m8$ ina. ina .. singurâ Canoniera putea putea lua lua 11 11 nodun, noduri, Canoniera dar viteza vlteza convoiului convoiului era era determidetermidar nava cea cea mal mai i nceată nceata ŞI $ i de de nata de de nava nata natura iincarcaturii de la la bora bord t(pe natura ncărcaturai de pe

Cava rna erau erau butoaie butoaie cu cu ccombustiCavarna 'TU JS I bill . Oii) 00-24 00 Navlgam 2000 -24QO Navigam aproape aproape de de 20 Cavarna, fiind fiind Siguranta siguranta a.s., a.s" grenuri grenuri Cavarna, Temdese de de nord-vest nord-vest cu cu zapada zapada. Temdese peratura -_10. peratura -1 0 00 04 (2 (2 decembrie) decembrie) Navlgăm Navigam in in 0004 formatie cu cu convoiul convoiul. Furtuna Furtuna de de formaţie da benz benzl nord-vest contl'lUa, continua . nava nava da nord-vest cu man. Mergem Mergem aproape aproape tot tot timpul timpul cu mara singura maş m8$Ina ina oo singura 20 Insula 0920 Insula Şerpilor $erpilor in in vedere vedere in in 09 prova tribord tribord , la la 66 mile mile <11 (11 Km) km), prova Furtuna incepe incepe sa sa se se potOleasca potoleasca. Furtuna Cind ajungem. ajungem, dupa dupa un un ceas ceas ŞI ~ I JUjuCind in dreptul dreptul Insulei, insulei. schimbăm schimbam matate, in matate. de drum drum spre spre aa ne ne apropia apropia de de de coasta . coasta 1124 Luam drum drum N N 35°, 35 0 , paralel paralel cu cu 11 N Luăm coasta coasta 11 45 Transmitem Transmitem (prin (prin radio) radiO) ForFor"45 Maritime de de la: la Constanta Constanta tei Navale Navale Maritime tei de convoi. convoi. cererea navei navei comandant comandant de cererea distrugatorul Ferdlnand, Ferdinand, ca ca alunci atunci distrugalorul CI nd conVOiul, convoiul , escortat escortat de de canocanoCind niele. va va alunge aJunge in in punctul punctul operativ operativ nlere, 25 (est (est Bugaz), Bugaz) . navele navele de de Siguranta siguranta 25 sa fie fie la la 44 mile mile ale Flotilel Flotilei de de Dunăre Dunare sa ale sud de de punct punct spre spre aa lua lua conducel conducerea sud ea o
m",ine ..

mlna. mină.

Manevrind in in Maşini ma$in!. Manevrlnd Se nava prin prin babord. babord. Se nava $i mergem mergem sub sub vintul vintul lui lui şi care se se scufundă. scufunda. Salvam Salvam care 11 de de la la tun tun meni , din din care care 11 meni, 203 5 Vin Vin spre spre noi noi dou doua 2()l5 apoi aa 3-a 3-a. Nu Nu tragem trag em 'n in el apoI noscindu-Ie la la ttmp tlmp ca ca noscindu-le Flotille). Salvează Salveaza (Don au Flotllle). (Donau meni de de la la Cavarna. Cavarna. meni 212020 Văzînd Vazind că ca nu nu mal mai est este 21 eu $al de salvat, salvat, luăm luam contact contact cu de $i le Ie punem punem să sa ducă duca pe pe Carpali şi de parte spre spre destina destinalie. Luam departe ie Lu drum sud sud spre spre aa ajunge ajunge la la drum Am intocmit intocmit lista lista nominală nominal a aa Am cu fl,mcţllle fvneliile pe pe care care salvati cu salvati ~poi radlogramă, radiograma. avut. Dam Dam lIpol avut tind cele cele întimplate intimplate tind 0()46 (3 (3 decembrie) decembrie) Sondăm Sondam 0Q46 22 metra, metri. luăm luam apoI apoi drum drum 27~ 27()o 22 ne apropia apropla dde coastă. coas fl. aa ne Noaprea de de 2/3 2/3 deccm deeemb Noaptea foarte In intlJnecoasi!. Sondam foarte unecoasa Sondem in marş mar$ p'nă pi na ce, ce, catre caire teva on ori in teva 00,, ne 0300 ne apare apare coasta coasta în in provă prova. 03 dimineatii ancoram ancoram pe pe fund fund dimaneata melri. metri. 06~5 Vjrăm Vjram ancora ancora ŞI~I plecam plecam 0&,5 drum atingem atingem u Sulina. In In drum Sulina. gurii Chilia Chilia. dreptul guni dreptul 5 Găsim lOSS Gasim canalul canalul Suline SuHna 105 ancoram afară. afara. ancorăm 115656 Acostam Acostam in in Sul/na Sulina la la 11 nul nr nr. 1.1, După Dupa un un ceas ceas vine vine nul $i canoniera canoniera Dumltrescu. Dumllrescu. şi Misiunea noastră noastril avea avea sa sa Misiunea cheie abia abia la la 66 decembrie, decem brie, cheie Se ne-am intors intors la la Constanta Constanta Se ne-am duse una una din din cele eele mai mai duse nave nave ale ale marlnel mannei noastre noastre. luni război ra.zboi. dar dar peste cinCI cinci lun peste team sa sa nu nu mă ma intreb: intreb : De De ce ce team nenoroeire? Pentru Pentru ce? ce? nenorocire?

STUR DINU STURZ

(1912-1988) Constantin (Dlnu) SIUFZII a In 1831. a urmaI Şcoala de Aplicaţii a Martnel losl apoi Imbarcat pe nava STANTA la grupul submarin. colenenl In 1938, predat Ctlrsurl la Şcoala Ol~erf Mar na. La 22 Iunie 1941 s-a găsit canonlera Ghlculescu. A oA.11,.Jn"t tluni de dragal preventiv mlnare, Vama (1941) ,1 toamna anului 1941, d laş I canonlera STIHI, a participat la re!' convolulul "Carpati". In 1942-1944 • lăcuI serviciul rele Slal Ma/or la biroul ci Iru. n 1944 a losl din nou amb rcat pe g-torul REGINA MARI ca a.s ~ rllclpl nd la prlme;lcficlas.i!lel uni de ev cu re a sones După 23 A Şcoala Navală C(mslanta plranl de marină (1933)

r

r

e ee o e' eel a" Gh cu etCU a aJurs aj culeseu

a

lara care tara romana, română, ca re avufluvial , nu carscter mai mult fluvlal caracter pu ea oe nave culegatoare culegăto are de ( ragoa re) pentru mare. mare. Gue (aragoarel 8a tost ost deci de acord cu Coda entul marin el sa o rn1a marinel să achiz~ iioFranta, n cadrul contract&contractlr e Franţa, iIn ~ d de razbol pat ru război inca nellchidate, nelichi date, patru a e dragoare, care s-au num it in În e'~e'l curenti. canoniere. e I curenţI, insemna, nOnien! nonleră insem na, in sensul acce p·et tat pina atunci, un "stationar" "statlonar" , o 0 a destlnata reprezenta rli autorlautori~ vă destinată repreze ntării 'I 'pavilion 'pavili onului unui 'U ului un ui stat intr-un î ntr-u n port in lungul unui lit litoral. rt sau In oral. Dar, nava dragoare, realizat de I oe e navă lerele ele franceze in anii de razbo războ ii 16-1917, folositit la S'5-1 917, fusese iin~ial n~i a l folos e ~orte antisubmarine In I nlocuind locu ind nae e pesca pescă rEli;iti reşti armate ("chalutiers") o "Ite Ite pina pînă atunci. Apoi fusese eetat insa operatiilor însă numai operaţ ii l or de ectat ragare zecilor ra~ are a zecil or de mii de mine 0 data sfi~it razboiul ,,'ente care, o dată sfîrşit ră zboiul i":ente care, mari principala -ari n, constituiau prin cipala pria.dle ie. e.ole pentru navigat navi gaţie. statului romann Canonierele livrate statul ui româ 1920' aveau 350-450 t deplasa1920' 0 vi viteza maxima de 15 nodu ri ent. o enl, teză maximă ata de doua catâ două motoare cu petrol, zer-Diesel, de 9000 CP CP,, o 0 autoSu zer-Diesel, ma~ de 3 000 de mile mil e la omle de marş nom/e teza noduri, ş~ i pastrau eza de 10 noduri, păst rau armamm , 2 mi. e"'t e~t de 2 tuburi de 100 mm, a ere a.a. ~şii un aru ncator n cător la Echipajele mbe ipajele masurau mă s u rau in în -be a.s. Ech A u primit nur de 50 de oamen i. Au ofiteri români romani de mari na e _ unor ofijeri e" mar ină cazuii pentru unitatea Z I in în razboiul răzb oi ul pentru onala: o'1a Iă : ""Friponne" Friponne" de 450 t, s-a Itt locotenent loeotenent comandor eomandor Stihl Turtucaia) " Impa(căzut la T urtucaia);; "ImpaEu en (cazut t. s-a numit capitan e" de 390 t, "'e" căpitan Itreseu Constantin (Turtucaia); (Tu rt ucaia); D IIreseu C fo fonne" C nne" de 400 t. t, s-a numit locoIer.enl (Mecica) . iar I . t Lepri Remus (Mecica), gnonne" de 350 t, s-a numit su(Tu rt ub ocotenent ~tenent Ghiculescu Ghleulescu Ion (Turtuca a . Toate ave au catargele aş& ~Ir oate navele aveau za e divergent fata axul lo n§ituza'e faţă de ax ul lon§ituin~e lla ea o:lInal a/ pentru înşe arr e a observa obse rvă rii :m mului navei; aş ~e pr, periscop a dru mul ui navei; & ~rea coşurilor c~urilor era insa deosebita . zarea în să deosebitâ. S\ I şi ~ i Leprl, Lepri, construite la Lorient, Lorient. S a3 eau cite un singur coş c~ mai gros Dumltrescu şi ~ i Ghlspre comanda; coman dă ; Dumltreseu cutescu, Brest, aveau cu 'eseu, construite la Brest, c~uri subtiri. "e doua do uă coşuri s u bţir i , aliHurate ală tu rate a'lsversal, mai spre catargu catargull pupa. pupa. a-,sversal, o"stru ctia caremelor s-a dovedit onstru cţia carenelor .:leosebit ceosebit de viabila viabilă ., mentinindu-se menţî nÎnd u -se - ~ buna pjitruzeci de bu nă stare !,li şi dupa du pă PJitruzeci ntr-adevar. a utilizări variate. variate. IIntr-adevă r, de utilizari ~a 'lnierele onierele de tip Stlhi 811hl aveau sa să aca nu numai dragaj !,li 'aca ş i siguranta sig u ra nţa operati ilor de minare, minare. dar l?ş i patruoperaţiilor convoieri,, escortii - r" $i şi convoieri escortă a.s., a.s. , masumă su ra or' hidrografice, hidrografice. calatoril rator" că lă torii de ins ructi ructiee ca nave-~ coala, aju ngind nave-şc oa lă, ajungi nd roma ne ass fel sa să fie unitatile unitătile marinei româ cel e mal mai solice e mai des armate !,lş i cele in campanii. tate a e în o data misiunea O dată aduse in În tara ţară ,, misi unea cao ierelor a fost aceea de a draga onlerelor ... ele rămase ramase din timpul tlmpul razboi ului "ele războ iu lu i ngul litoral litoralului romanesc. Ti Tipungu/ ul ui românesc. pupUSe mai toate de e de mine - puse sa - erau ., in general. cu'Ina 1l1a ru rusă în general, -cute, desfa~ urat c,Jte, !ilsii operatia operaţia s-a desfăşu rat lor 1921-1923. campaniil ca pani ilee ani anilor 1921 - 1923. Sur a:a ~a apreciata apreciată ca minata min ată in În fata faţa stantei era de 140 mile patrate -~stanţei pătrate 0gruparea navelor de dragaj" a iÎ n'uparea nave/ar S a' :;~ dragarea draga rea ei la 11 iunie 1923. ... c"ndu-se -'ndu-se in în port, port, navele au ridi'minute. ma"- acea zi, timp de 5 minute, e;, oavoaz sfi~ itul s Da oaz spre a sarbatori sărbători sfîrş ~ ai at e', ei. Ca $alupe auxiliare pentru' _~ şalupe auxili are pentru" egerea ege'ea minelor dragate. dragate. s-au foalupele , al pete tip MAS venite din Ita921, 921. 924-1938 'n psa u e 924- 938 °n :lrop -z se ca 0 E'eprop'

RSS 'de de pe C!' ze poi' tce dl d. U 18 Ie Cf pol lce 11.1 as~ e 924 z r Smirna) S ,rna). lar zrr ar Duml1rescu Dumltr"eu 1• uane, canon/era canoniera a fost a 2 a uane, resMns de Sullna. c e atâ ata grabnlc 1925 in Arhlpelag; Arhipelag; spatiu spaţiu l restnns e grabnic la Su ll na, unde nu la 0 nava romsa la nici nlcl o /a bord nu a impledlcat impiedicat totUl?i totuş i desfad esfă se afla navă militara militară romă~urarea inst ru cneasca. Sp re seara. şu rarea corespunzatoare cores p unzăto are a instrucească . Spre se a ră , de pe canal. zăr it inspre înspre larg numeroase lus-au zarit "cru ciere" tiei. ţiei. Ultimele "cruci ere" au avut loc minii ale unor nave militare. milltare. Cum min 1936 . cind 8tlhl, sub comanda suin 1936, cînd Stlhl, ace~tea s-au apropi at În i n apele teriperioara ace;;tea perioa ră a capitan-comandorului căp i ta n -co mand o r ului AI. august Stoianovici a vizitat vizltat , intre msnEli;iti. între 21 au gust român eş ti, DetSl?amentul Detaş am e nt ul MaStoianovlci toriale ro Sufina a primit telefonic telefonlc autoriaut ori~ i 10 septembrie, septem brie, portu rile Sinope, ritim Sulina ş porturile zati Erecli. a de a deschide focul. Bateria Bateri a de Erec /i, Istambul, Rodos, Salonic ~şii,, z aţia ~i canon iera au iincecoasta co astă locala locală şi nc&iÎn n 1937, 1937. cînd cind dupa Dum!du pă 15 august Dumlavertism ent. Lum Lumini le put un tir de avertisment. inile Ir.lcu navigat Med it erana trescu . a navig at iÎ n Mediterana Orientala Ma rea Ad Adriat ica.. In ~i st ins de iÎndată ndata toate şi Orienta l ă ş~ i in În Marea r i atică in .' din larg s-au stins nimic. Dimlnesta nu s-a mai vazut vă zu t nimic. D imin eaţ a 1938. tot Dumltre.cu Dumltral eu a facu 0 ul1938, fă cu t o

E

fă,.,

naa a scu~ d' u-se vreo pa.' zeel de mi mmu ,Aurora a p Zeci u e. e . .Aurora pu u a intreg ee ec .pa la bord aproape "ntreg pa u a)u 5 s Cel cit Iva cel , cÎl iva ramB$ rămaşi1 in In larg au a,u 55 tirziuu noaptea in la S 8 el tlrZ In canal la 0 barca baleniera sa-cu o ba r că $i şi 0 o balen ieră in care sa vasera v aseră moderna stat st aţ ie i e radio rad iO a a e Consi liul de judecata Consiliul Ju decată m mililitar itar a ac comandantul Consta tat pe coman dantul Ion Co nsta nescu. dar acesta nu allea avea sa a să nescu, comanda prim p rim easca ească alta al tă com a n dă.. 1941., cele tr~1 Irel unlta In lu nie 1941 tn iunie un ităţiI ressa afl au la Constanta 1Imprlr tante se preintreaga forta maritima. Gh· unA cu Intreaga forţă maritImA. G culucu se gasea armare eulucu găsea in curs de a are

o

o

juin

~e

dO

1941

o

o

o

gris clair

rouge cr OIX rouge

1943

~ 1944

tima calatorie eley i,, t im ă călăto r i e de instructie instrucţie cu elevi Neagra . În In dar numai in în Marea Neagră. aceiB$ ani. iÎnsă nsa ,, tot in aceiaşii ultimi ani, în campan ii de vară vara., canoni canoniera Ghiculescu era Ghleuleseu panii executat. pentru harta marina a executat, marină a serviciulu hidrografic, sondaje batiservic iu lu i hidrografic, Balcic, precum !ili şi metrice iÎnn Baia Balcic, studiiii hidrobiologice, hidrobiologi ce, urma rite de stud urmărite Ciod rdel. cercetatoru ce rcetă tor u l Radu Cioelrdel. Modern izarea armamentului nav&naveModernizarea razbo lor in În anii celui de-al doilea ra zboii facu can omondi al s-a fă mondial c u t l? ş i la bordul canonierelor. Pe fiecare unitate avea sa niere/or. să semi autose instaleze tunuri a.a. semiautomm. al altul mate, unul de 37 mm, mate, tu l de 20 tun ul vech i de 100 mm, scotindu-se scoţÎndu-se tunul mm din prova. Pe Ghlculescu avea sa instaleze, ulterior, un tun de să se instaleze, a.a. in tunului 88 mm naval $i şi a.a. În locul tu nulu i vec i din pupa. Pe nave s-au mai mo ta "n bOrduri OOrduri to monta O sprt;! sprş pupa caloara de g'e grerade as. In ar "citoare a e as n a u.Ja E·~ e ·9~- des sese ar ~85 qOl"',ar qof".â~ a nu f'U 'u_ese . F::ro: r~ : t r;J r.= .....-~ ~ .... .,::.,...::t 'ii. "".c"::r--

0 nava s-a zarit zărit in În ceata ceaţă o navă neidentificata.. Canoniera a iEli;iit cată ieşit in în mare $i, şi, apropriindu-se de silueta intrevazuta Î ntrevăzută in reÎn ceata, ceaţă , a recunoscut un !,llep şlep r&morcat. la bordul caruia marcat, căru i a a constatat ca ~ llepul că se aflau soldati. soldaţi. Cum ş epul s-a

indreptat Îndreptat spre apele teritoriale soSulina. vietice. LEPRI s-a intors vietice, Î ntors la Sulina. Realizarea acestei aparente aplicstii ap li caţii gurite Dunarii de iarna iarnă la gurile Du nării de catre către Flota Mării influenţat CoMarii Negre, Negre, a influentat mandamentul marinei in În a dispune unuii baraj de mine efectuarea unu nord-est de de gura gura Sulina. Sulina. Un Un puitor pu itor nord-est de mine mine improv improvizat. "Aurora", a a de izat, "Aurora", UC necesare, necesare, ad us la la Galat minele UC adus G al aţii minele a caror ezare a iî nceput nceput in noaptea a căro r B$ aşeza re a În noaptea de 10/11 ianuarie, ianuarie, can canoniera navide 10/11 oniera naviprova navei navei min miniere pentru gind gî nd in În prova iere pentru p8strarea aliniamentului pasei. BaBapăstrarea aliniamentul ui pasei. liza lasata cap provizoriu provizoriu de de liza lăsată drept drept cap bara se pusesera circa 50 de bara -- se puses eră c rea 50 e ..., nee _II a a fo s inSă. '1\$8. gâs!â gas ta '°r J a ~~,.~

.::=~,..-:;I

~;: ...

;tI""P

p p

f~

r

~,.

.... n r

~ CU·'P'H·"r~~

1941 -1944 1941-1944 şi ~I

~

.f" r__ ' "

cu cirma in rep reparaţie aratie,, dar StJhl $t Dumltrescu Dumltrelcu au participat particip at la ope a ile portul ite de minare din largul portulu (15-19), d balizajul (15-19). executîn executind balizaju l celor calor 5 ,.passe", În semicerc .,passe", care s-au intins in semice c de la Midia la Tuzla. Dupa După inceperea în ceperea ostilităţilor in Marea Neagra Neagră (22 tUostilitatilor nie), ' asnie). in bombardamentul bo':lbardame~tul. ae ae ian. as pra portului I e de portulul de la 23 iunie, lunle, Ssc tJe au făcut i be be all facut 6 răr> rani' pe StI , Dara 1 cea Orz La~ • C B'ia z e a. 4
L~g~nda LegendalIustr&1ii1or lIustr~illor

Fotog rafiile n ncolecţiile Fotog rafii lececeilustrează ilustreazamaterialul materialulfac facparte partedidi colectiileautorilor autorilorsisi e reri i dedema rină sau i coaLIfost fost~bţl ~btnute lnutede~lungul d e~l u n guanl.lor l anl.lordedelalafoşti fOi? tiofiţ ofit marina saua~a~ i coeCl o_nan cu teteÎni nti mpu l ră rii zbo iuliul ui ui ec;l onanparticularI. partlcula ~1.Cele Celemal malmulte multeauaufost fostfăfacu ti mpul zbo :Je~ecatre catreConstantin Consta ntinSturza. Sturza. 1. .F_otografie papauneia oniere. SeSe Fotografiedin d inanul anul1929 1929făcută facutalalapupu uneiadintre di ntrecan c anoniere. -erva i seră din tunu ldede~ OO ~ 00mm mm_modeJ _modeJvechi, vechi,cucucare caresos sosisera dinFranta. Franta. oservatunul 2 2O 0 fotografle , utila itare a atenfotografleinterbelica Interbellca, utllapentru pent rudetaliile detaliil edededepoz depozitare tende 3 Detalii ale cocii canon ierei "Ghiculescu" . Al idada 5 De alii de punte su barca din babord. 6 Loco·e e'1 lJ S urza" ... erioru l co enziL - De a a..e CLoDe - <938 8 ce"'" i

Canoniera"Stihi" "Stihi"trecînd trecindprin pri ncacana CorintÎ ni n1936 1936. 1010. . Canoniera n alullulCorint , 11.Detal Detali i dela laprova. prova.SeSeobservă observavinciul vinciuldedeanco an cora babordc c ii de ră şi ~i Îninbabara 11. t intaplutitoare plutitoarefolosi folositii tragerecucutun tunu l de100 100 mmm "r ţ intă tă la laexexercitii erc~ ii l e ledede tragere u l de 1927. 1927. Cano niera"Stih "Stihi" portul Co nstanta Cartepoştală pQ!?taladindin 939 939 1212. . Canoniera i" Îninportu l Constanta . .Carte , 16.Camufl Camuaje fl ajedin din1943. 1943 . 1212 , 16. , 17. 20 . Detalii ale ca noni erei "Gh icu lescu " i n iarna an ului 9 14.15 14 , 15, 17, 20. Detalii ale canoni erei "Ghiculescu" În iarna anulu i 940 " Gh icu lescu"Î ni nuna unadindindanele daneleportului portuluSevastopol. i Sevast opol. 1818. . " Ghiculescu" Inmatriculareanumelui numeluicanoni canoni ereiÎ ni nperioada perioadaantebelica. antebel icli.Ope<. O pe... 19.19.Inmatricularea erei deschis, puntilegrigriinchis, inchis,iariaropera operavev era;ra; u moartaera erapi tpiturata moartă urată grigrid eschi s, punţile . Lansareaunei uneigrenade grenadeantisubmarin antisubm arini nin1943. 1943. 21.21 Lansarea . Peteugă teugaauaufost fosttrasate trasatetreitreidungi dungialbe albe i treirosii, roo ii, pentruecurecu2222 . Pe si strei pentru noas ereadedecătre clitre aviat proprie sau amica n 1941 . S-a a eE noas erea aviBi ia ia proprie sau amică i n i 1941 . S-a re renu u Ci alla eE 943cind clnd incet.incet inceavavi sovietica i ncepe a d easupr. - " 943 ince alia iasov'e I că inca e sa sasese puPLIa de eare.. ;-

::----~

ex "MIGNONNE"

llnja linia liniQ linia

LA S I

IIII

I

I II ~ LA 3 -~ LA3

I

LA4

.~

LA2

i

I

'--'----~

---

----------~ r----L

'~ ~

-, ---.l! -

'-

~ +

::1 ':1

:-

~~.-'------

-1

Yz

-1

1

~:llitmElif:=r± 3 . ,

untii in In b{l(C O.Q[; unii;

jI

LA 1

L.B

un i; 1n In P. untii

0

112

3

4

5

6

7

I 8

Ca racteristici:: Caracteristici Lun g im e ma x ima _________.___ 5 9, 74 74 m Lungime maxirnă __. _. . .____ __ . _____ ___ 59, lim ______________________ i m e __ ____ __ __. ____ ~ ____________ ._7,016 7, 015 m

La ~ă.l

0

_

__ _

___

_

__ _

_

o

_

_ _____

Inaltime c ţ il e e. .. ____ . ____.4, lno l\ime de cconstru o n s tru cl ______ ________ 4, 58 m ____ ____ ___ ______ _______ Pescaj ____ ________ _____ ________ __2,00 2, 00 m Pesc aj

Dep Io a sa m me nt __ ______... _______ ____ _______ 35 350D 1 De p1 ent t 0 _

~-

.----------

Vi tezo Viteză

_____ _ 0__ ._ _

-

CI

_ _

_

_

• _

_

•

_

_ •

_

__ ._ •

•

_

.

__ •

r el

I J8

51

/

\J

r

96

84

100

8

87

86

!I

/

\

/

77

101

/

80

\103

81

89

93

I

I

I

,

92 !

I

/

\

I

I i

'.

90

92 92

bZ

Ii

102

,==~=~i--=~=/~I==~ I~/GI /7/~I-~/~~-77l I / i )/ t~-! / ---I---/--7L+-----7L-~ 7 LA2 LA2

~==-==-==~i===~~==ţi,='Ii=___~~Ţ~==//====i====.~~~~==~====ţ==/~~~==~__~~:: ~~l

LA1 LAl

~

LA S

// -LA 4 -=~===!====;;:::zf:==::1:===;;zl====l==:..-=~ --~-i I ~ ~ --/-I-----------~ - LA 3

·- - -- -+----+1,-----+V---;l----+--~

- 11 ........ ·,0

= -'- ' ----- --L.B. -LB.

'IH~

--t--..-

_ _ __ _ _ - --.--

f------

----_ _

--'l----

i

L

f-

12

13

v. 14

!5 15

15 113

~--

j -_ _

I

II - -

.

!7 ţ7

_

.. ___.__

1 ________ ---1_ _ _ _-1-__

1____ _

18 1B

_

__

____ ._.. _______ _15 Nd

__ __ __ ___• _ ___ _. • .. • _. _. ___

1 ttun un 10 1000 mm 1 tun 3 7 7mm AA mm A A m"tt ra li e ra r ă 2 0 mm 1 md m m AA de b ombe AS 4 arunc arunc at ă toooarr e e d e bo m b e AS

Ar mam e nt Armament

~-

2

_

..

L _____//

-L A2

- LA 1 _~ __ L-------::--/ ._ _ _~_ _ _ L.B. --~------~ LB. 19 20

2

26

43

8

d

99

110

380

38

20

27

d

c

b

380 38a

36

24

20

38

t~jt t@l

A~A

~ !.-

j

miJ @~1~~ P ~b~~ f0d ff If'£. L

,"'"

m~

-$

e

..:;:.::.~ ~~

,""-

( -

"10 "10

.R:f!."ll M',n

--s:::= """"1:::

(2) '' 0

.

1~~ 1buc

a

26

,

~

'<1

~l"" ~l

Y T

®2b", i ®' b""-$-

u

rn~ rn ~ @t,

LJ

CJ®b.>o CJ®ox

,.AAIl

AT Ar

=

~~

-L

T

,

o0

...l

~ #-

C) (!)

d

21 21

ocW ~

0~i

000 • . LA·,~ ~~7a f ~j r o . J \ ./--g-- ~ - @@8b",. i @•'''. .

~~ f

! • • @.~ •' ~)

@

!

~

~ .

~//

j:'

.~

~

t-.

5

~ 19~ •

§I"

- ':10

~

t-·

~

"l..

,

\

~~

.~

j

•

~ ]®'bU'

~ l'~·-

1"'- s.0.,

A _A

~' 1O Jill

~ ·flO

-f •

!

,~~

h

€11'& _'" m.

@

- -~ t ~®~ S!I"

-t

IOu,

(~'b~

-10

@

1'T+ ~

---~

®'M

.~

P..:..-.-.

l2 l . . . .

"T

~

®.-$

:..:

~@ a H

®25~

CD

~

;; ilo> ~t - ~

•

r~ g~ . '

I

A-A - - 1'.10

•" - .' r

~~ &1 ;

1 J

~I-

..

•

- 33

-~

~~

-

»+--»

!~J;.•

:l r il»

@':' T

•

48 '

~

1'10

,.

~,-=

-

@8~

~~ ~

n =,-_

-.

•

8~

A- A

FI lt:.~

-

l'lJ

@,,'" c : J (i:L C]

47

~.L

~.

rr m.. r

7

-Of~

~

~D

.~

~ '~I -{!

...

~

.~

liIU

'f.l \

H

UJ ,

n

~l

@,~ c::=:J

~ r,....:;

~

[l [

•

i: , :; : : , I: 1 4- : -.J. _ 'i _L .J - I -I+ ~ I_ t _ -r, :~ I : ~

; :: ' j"

- - + r

1-

-j- r -l [

+

' !1 " T' - ,.', - i I+, _"" -'-~~- rr:,, ', II

L'

" "

"

I

,

1' ; ,

'

,

,

'

I

,I

I

I I

'

-

, ; : '1 : ~ ~-;. ~ : ~ - -r - ~1, ;

-,-, ,r. I : : ~ i:!.1. :1~1I-~L -; - :1 .: I i , [ , I

I

,

-.j.

•

I

"

I

"

; , ; l. ' : , I : "

; I " "

I '

; Il -

,I

~ : : : : _; _.;. _:_1~ :_:_ l - -, r"11" ', ' , ' r 1-: , " ~ : ' ~: , .' ,

:

:-~l - -' -;-'i -~ I' ,: : " _ : : I " ,

I

I

•

If-

I

-,:

I

,

,

__

\

, - -; 1 ' \ , :" , . :' : : ,

I

.:

I

'

,I

I :

:

,

I

. - ,- '~-c ' --,' "i,:

I, I, I ' , :. I T I I_,_., .... . :

I

I

i,

, \

' N ;I ' : , ', \ I:

: ,;

'

/

I

:

:

;

,

_

I

:

:

,

,

'

"

-

_

,

\'

-' "

,,--

:1

"I : ' ; ' :, ' [ , L, -r ~l \i- ~ -" ;- "-l i'i- ,-:- -: I-; V -':-l~ -Ll : :

~:• -:: _~{ ,~ 1, : ' ;: :': ..: , ' ~

I

:::

/'

"

1

-'-l.....!.L.

c

I

Jl:Jl

.e. @'M ''''

l!lDil

coc

T

r 1 r

@,-/~~ r ~\ " .'

Y,,--~,./

~

~ 0,--

rulJ

®,~

~~@/~

~@~

~

1

f\\lfl 'I !III 01

7~11~

47

~@,~, T~>-r

• I

i

1

rnOJ. ~"0 ~ 3-\

Y'~ l~ ~11a I ~

======= ======

., ~~ ~ r*7~

r::::::J c:J

n u. ". ·.@'4 '-

2t>u:;

DO o ·····

C] .. -·.80 1 ~80t, "

. ,- 1 tI:

1lE ' , @ 88'M h !~ --

DO

o

(~tc<

Piesele de de artil artilerie erie ce ce se se gaseau gaseau la la Piesele bordul canonierei canonierei "G "Ghiculescu" hi cul escu" in in bordul anul 1944. 1944. Toate Toate piesele piesele au au fost fost rereanul prezentate la la scara scara 11:50 :50 uti ut illizind izind prezentate manualele originale originale ale ale piesel pieselor. or. manualele Mu ltumim pe pe aceasta aceasta cale cale Muzeulu Muzeuluii Mulţumim Marinei Române Romiine din din Constanţa Constanla penpenMarinei tru sprijinul sprijinul acordat acordat in in reconstituirea reconstituirea tru armamentului si si .. invităm invitam eventualii eventuali i armamentului constructori ai ai 'machetei 'machetei să sa le Ie viziovizioconstructori neze la la sediul sediul muzeului. muzeului. neze

...

. F~~~~t .

= '=l__ ~ q. ' -1,

.... ,:.: ..

-

- ":: . ~J

- - ·_--..... Ui;'· t :

., .

:: 1;:.;'- ·· __ ··

17 )

naya s-a aparat cu tunul de 20 , potriva unui aparat care 0 mi• a de la 1 000 metri inaltime. Bombardamentele aeriene au tinut e e in dlspersiune intre Ta$aul $i zla mai toata perioada de stare d~ da a Constantei. Tot Stlhl Ii uta dragaj, in iu lie, la intrarea ~ a barajul ui, unde puteau avea mlnaf e pe submarine, iar la 11 85lstat la Cap Midi a un ree er portu ar care a tras di n nou i au plepina a Burgas, dragind in e e de" .nate a fl minate. La inae e (11 octO'l1bne) ...Carol" a fost cu undat, IOVlOd la 100ctomo lOa dintr-un bara) lasat in eeede a a submarinulu i se a otus 4 ase $ 1 ju.rlaTe

a 30

o~

o,,",or e dupa :: e _ s e

fo losite canonierele, canonie rele, cea Gea mai mare mare folosite timpului ii n care care s··au s.. au desfă· des faparte a timpului parte ~urat rat operaţiile operaliile din Marea Neagră. Neagra. şu inceputul lu nii nii mai mai 1942, 1942 , Astfel,, la la inceputul Astfel distrugatoGhlculescu, impreună 'i mpreuna cu cu distrugăto Ghlculescu, "Mara$ti", şi $i torpilorul torpilorul "Sborul" rul "Marăşti", due un convoi convoi la Sulina, de unde duc la Bugaz Bugaz şi ;;i se Ghiculescu merge la inapoiaza cu "Smeul" "Smeul" la la gura Sulina, inapoiază aducind vasele "Kassa" "Kassa" şi ;;i "Keles"Kelesaducînd zvar" (7 mai) mail.. La sud sud de de B Bugaz zvar" ugaz convoiul a suferi t un atac aeri an . La 15 voiul suferit un atac an. La mai, Stihi Sti hi si ;; i Ghiculescu execută executa un un mai. drag aj de siguranţă siguranta la la circa circa 18 mile dragaj de Bug az, i n prova unei sud-vest sud-vest Bugaz, in prova Fortei Navale Navale g rupiiri miniere a Forţei grupări ( "Mu rgescu", "România") "Romania") pe care o0 ("Murgescu", insolesc distrugătoarele. d istru gatoa rele. Această Ace as ta însoţesc impiedica insă insa torpilarea torpilarea operatie nu nu împiedică operaţie in zona zona Golfului Gollului Odessa Odessa a navelor navelor de transport transport româneşti romiine;; ti "Sulina" "Su lina" (29 ma il şi ~ i "Ardeal" "Ardeal" (11 (11 iunie). Ca urmai) mare, Forţa Forta Navală Navala execută executa o0 operamare, tiune mai importantă im portanta de de minare in ţiune dimineiile de de 25 25 şi $i 26 26 iunie iunie 1942 1942 în in dimineţile largul Odessei, Odessei, unde unde canonierele canonierele largul dragile la apă, apa, nav igau cîte cite două, doua, cu drăgile navigau pe aliniamente ordonate, inaintea navelor m ini ere "Dacia" "Dacia" şi $i "Murnavelor gescu", la interval interval de 200 m. m. A 3-a va, împreun im p reu na cu torpilorul torpilorul n a vă, na ă cu "Smeul" siguranta în in bordurile "S meu l" fac siguranţa gruparii 0 dată data realizat realizat şi $i gr u pă rii de minare. O ensiv,, canoniereie acest ace st baraj dei enslv aveau să sa fie lie fo losite numai în in escorte a. a.s. $i a.a., intii pe ruta ruta Sulis. şi pa dislocarea dislocarea de de na-Od essa, apoi apoi ddu na-Odessa, upă $i pe rutrupe româneş romiine;; tit i Îin n Crimeea şi Constantele Sul Sulina-Sevastopol $i Constantele ina-Sevastopol şi ta-S evastopol. ţa-Sev a sto po l. vremeln ic îndepăr indeparDe;; ii cu bazele vremelnic Deş Caucaz ulu i, submaritate pe Coasta Caucazului, Nariii Negre au au act io ionat ne le Flotei Nări nat lara Întrer intrerupere asup ra acestor ac est or Îinsii nsă fără upere asupra linii comunicatii. oaiel e munic aţii . Din conv oaiele lin ii de co escortate de canoniere, la 1 octomescorlate brie 1942 1942 a a fost fost scufundat scufundat vasul vas ul brre ..Salzburg" de de către ca re .M "M 11 118", in 8". În .,Salzburg dreptul punc ului C085ta 8u Burnas drep u punclU u de coastă nas -n ssitua\.a G iculescu Ss G ieu eseu Cia •'os 5' :>usa sâ -o ,tuaţl a a eexec til -e 'e aa area as as aa Sl.ltr subee a ee Ul ~a r ~ a" e

mise tot tot mai mai frecvent frecvs nt ssa faca esmise ă facă corta şi $i drugajul dmgajul de de siguranţă si guranta pent pentru corta ru $i Odessa. Odessa. t ransportu rile spre spre Bugaz Bugaz şi urile transport Pentru Încep inceput fost vorba yorba de de nave nave Pentru ut a fost a$a cum cum au ie$eau de de pe pe D Dunare, ce ieşeau unăre , aşa fost tancu tancu rile sub pavilion pavilio n maghiar, maghiar, fost $i "Tissa", "Tissa ", escortate escortate la 9 "Un grar" "Ung rar" şi noiembrie Sulina la la Bugaz, Îmlmembrie de la Sulina noi preuna cu cu torpiloarele torpil oarele " N Niiluca" $i preună ăluca" şi $i distrugătoa distrug atoare! e titi p R. "Smeu l" şi re le $ i 2 decembrie, decem brie, Stihi Stihl $;; ii DumlDumiLa 11 şi trescu executii, execu ta, însă, insa, Îi ntîi ntii dragajul dragajul şi $i trescu apoii escorta escorta de de la Con Constant a a unui u nui apo st anţ a de 3 nave mari' mari' venind de la la convoi co nvoi de Varna, insot insot itit de distrugătoare, distruga toare, şi ;; i Varna, sa aj ajunga la Odessa. Marea Marea trebu ind să ung ă la can onierele nav naviga $i rea, canonierele e rea, igă lateral şi i n cap capul co nvoiului care îinainteaza În ul convoiului n a int ează incet dato~ită dato~ita vasului vasului bu bu lgar lgar foa rte încet foarte "T ar Ferdi Ferdinand". I n seara seara de de 22 de"Ţ nand". In cembrie şalupele ;;al upele dragoare d ragoare germane, german e, cembrie t rebu iau sa Întîmpine intlm pine convoiul convoiu l În in ce trebui au să Bugazu lui, yi n tîrzi ti rz iu intilnire fala Bugazul ui , vin u la Întîl nire $i, rînd rind pe pe riri nd, nd, . nava nava românească romiin easca şi, "SM R Cavarna" Cavarn a" şi $i nava nava germană germana "SMR (ie; ită ita de de la Co C onstanta) "Cordelia" (ieş nst a nţa) scufunda pe minele. rni nele. unui unu! baraj baraj lă lase scufundă distrugatoarele sovi etice la la sat de distrugătoa sat re le sovietice din Od O dessa evacuarea garnizoanei garnizoanei din evacuarea essa (octornb rie (octombri e 1941) ., Stlhl aa luat la bo rd majoritatea maj oritatea' celor celor afiaţ aflal i pe p e "Cabord varna" (34 (34 de de oam oameni) eni) .. Canonierele Can on ierele vama" Sulin a, unde unde fu fusese triintra apoi apoi la la Su intră lirra, sese tri"T ar Ferdinand", Ferd inand" , şi $i Sîlhi Siihi îl11 esmis ,T corteaza Înapoi inapo i la Co Co nstanţa nstanta În in cortează impreuna noaptea de 5/6 decembrie împreună cu distrugătoarele distrugatoarele "M "M aria" aria" şi :;; i "Mără" "M aracu $e;ti". Operaţia Operalia va va putea putea fi. fi , însă, ins§., sosoşEŞti". coti!a încheiată i ncheiata abi abia la 17 decemcotită a la brie cînd cind "Ţar "Tar Fe Ferdinand" brie rd inand" va ajunge mpreu na cu c u alt alte la Odessa îi m preună e 33 vase, ugatoare!e distr strugăto are le tip R, escortate de di torpi meul " şi $i "S t oru orul" $i to rpilloarele oarele "S meul" l" şi ca no Stihi ş$ ii Ghlculescu. can o nierele Stlhi lama gma 1941/1942 a ra rit simpIarna grp.a 1941 / 1942 a ră r it simţ i torr misiunile misiunile în in mare. Aprovizionato $erpilor facuta de Stirea Insulei Ş er pilor - iăcută rea Insulei hi la la 55 ooctombrie nu s-a s-a mai mai pupuhl ctomb rie -- nu canonierele. tut face cu canon ierele. Escortele la Odessa s-a s-au reluat, insă ins§.. "n 'n prima Odessa u reluat. yarn . sS i pe De această aceastii rutâ ruta aa eau e8lJ să sa fIree varâ • as e ee r8nsDOr1 an 001: C'ir C'If

teva zile zile (15 (15 octombrie) octombrie) şi ;;i vasul vasul de de teva transport românesc romiinesc "Carpaţ "Carpali", lartransport i", in largul gurei Sf. Sf. Gheorghe, Gheorghe, amÎndouâ amindoua gul "SC-216". de "SC-216". de lost un un an an plin plin de de misiuni misiuni 1943 aa fost de escortă escorta.. Canonierele Canonierele au au fost lost alec tate aproape aproape fără lara Întreruperi intreruperi afectate convoierilor. Contrastul Contrastul aa venit venit mai mai convoierilor. partea submarinelor submarinelor cît cit din din putin din partea puţin partea aviaţiei, aviatiei, intii prin bombardabombardament in in zbor zbor orizontal, orizontal, apoi prin ment atacu ri în in semipicaj şi, ;; i, înspre i nspre atacuri toamna, cu aerotorpiloare. Uneori Uneori toamnă, actiunile se se corelau. corelau, Astfel, Astfel , la 10 10 auacţiunile gust 1943, 1943, Dumltrescu Dumltrescu împreună impreuna cu cu "Murgescu", distrugătorul distrugatorul "Maria" "Maria" şi si "Murgescu", nava de de patrulare pat rut are a.s., escortau cea cEla mai mare mare navă nava de transport din MaMarea Neagră Neagra,, fostul cargou cargou sovietic sovietic "Harkov", redenumit de germani germani "Harkov", "Boy Federsen" (6689 t). Atacat Atacat de de cind se se indepărta indeparta gol de aviatie pe cînd aviaţie apele Crimeei Crimeei spre spre Constanţa, Constanta, "Hal"Harkov" a fost lovit lovit şi $ i a rămas ramas stopat. stopa!. tuDoua avioane avioane au au căzut cazut sub sub focul focul tuDouă nurilor a.c. ale ale canonierei. Nava cocomandant aa convoi convoiului, distrugatorul mandant ului, distrugătorul "Murgescu" "Maria", aa semnalat semnatat lui lui "Murgescu" "Maria", sa ia ia la la remorcă rem orca nava nava de de transport, transport, să dar acesta acesta s-a s-a îndepărtat indepartat de de restul restul dar convoiului spre spre aa nu nu se se expune expune tortorconvoiului pilei or submarinelor. A primit atunci atunci pilelor ordin de remorcare remorcare canoniera. canoniera. Căpi Capiordin tanul Gh Gh.. Drimba Drimba aa încercat incercat să sa dea dea tanul remorcile dar puterea puterea motoarelor de de pe Dumltrescu Dumitrescu nu nu putea putea trage trage cacape rena mare mare aa cargoului. cargoului. Aşteptînd Asteptind rererena morchere, canoniera a rămas ramas ITngă nnga "Harkov" pînă pina la la miezul miezul nopţ nopt iiii cind dnd "Harkov" acesta, torpilat torpilat între intre timp limp şi $ i de subscufundat drept. drept, marinul "D4" ,,04",, s-a s-a scufundat marinul cu prova in sus. Echipajul fusese evacu at. evacuat. j n toamnă, toamna, transporturile Iransporturile maritime me În intetesc. D Dumltrescu $i Stihl esesse inteţesc. umltrescu şi im preuna convoi co nvoi după du pa co rteaza Împreuna corteaza con vo voi:i: 30/31 30/31 octombrie octom brie ConstanC on sta nla-Odessa, cargoul rostor" fiin liind ţa-Ode ssa , cargo ul ."Du .D urostor" d luat de la la Sul Sul ina şsii făd fiicindu+ se dradu-iose gaj de ssiguranla; 1/2 noiembrie i ai gu ra nţ ă : 1/ 2 noiem r"e apoi la Consta aa cu re remo ere a Constar an:.G 9r l; ee eea0 ll- 5s · C as a s · j co

_o a • ca n.u a e c~ aga, aga. POria vina a

Oumllrescu ii D Su S na 'la ~s i de _ 0 cu cu alt li cargou. cargou " Bal Bal an" an' (bul(bu iii! esc 0 Constanţa. lar Iar apOi apoI nici nicIo esc a Constanta. 'e ' U;>ere tlm p de dow saptami ni: ;>ere timp două săptămîni: 9- 2 nOlembrie olembrie Constanta-SevasConstanţa-Sevas I dus-i ntors; 13/ dus-intors; 13 14 noiembrie J' m la Odessa cu 0 la o i napoiere la Su a. a 14/ 15 noiembrie drum spre Se astopol as opol cu atac de 6 aerotorpireo un oare. u n avion doborit, doborit. convoiul con voiul inÎnrs r s de vreme vre m e re'a re·a la Sulina; S Ulina ; ' ep ecare ecdre din Sulina la 16 noiemr e. e. atac submarin cu 2 torpile la Eupaloria, : paluria. alac atac cu 2 aerotorpiloare De pe drumul de inapoiere Îna poiere la Sulina B 8 19 noiembrie). noiembrie) $i Şi din di n nou piepl~ care la Sevastopol, Sevastopol . escortind cargouu "Oituz" "Oituz··., dar avind avî nd in Î n escorta escortă ~ şii De pe ,Murgescu" M urgescu" pentru pen tru aparare apă rare a.a.; a.a.; I• POi ere la Sulina la 22 polere 22 noiembrie, noiembrie. mata a l tă misiune tot la Sevasmat.:! de alta POt. Dar de data aceasta, opol aceasta. nava esr1ata ală "Volga-Don" "Vo lga-Do n" ,. sub pavilion oerman, roape de :Jerman. e scufundata scufun d ată ap aproape Cnmeea submarin ul "L7" ,. la Ia 26 - nmeea de submarinul oi embrie. Ca nonierele se iÎ ntorc olembrie. Canonierele apol apoI direct la Constanta C ons t an ţ a ,. la Ia 30 o.lembrie. embrie, escortind .,DaescorlÎ nd cargourile c argo u riie ... DanuOlus" nUOI US" :;;i ş i "Lola". "Lol a". Fat F aţ a ă de numarul numărul convoaielor. nvoaiel or. pierderile au ramas răm as totU$1 uş i foarte foarte restrinse restrînse datorilii datorită ,. indeoÎndeosebl, elor: sebI. escorl escortel or: la convoaie nu mai nari se se afectau aproap e an de 2 va vase afect au aproape 'ntotdeauna ma i mari de n otdeau na 2- 3 nave mai suprafata suprafaţ ă :;;i ş i 2- 4 nave a.s. a.s. mai m ai ales d'n o n ace acelI lip t ip R-bool R-boot (80 I) tl., care se dovedea toarte efi cient. foarte eticient. iintre ntre 28 martie :;;ş i 10 aprilie 1944, 1944. canoniera can oniera Dumitrescu a participat la escorta trans t ra ns p0r:!urilor por:ţuri l or de evacuare de la Od essa. IIn n noaplea noaptea de 3/4 aprilie aprilie a evitat evi tat un abordaj abord aj cu cu cargoul "Toti la" :;;ş i in În seara uroul german "Tolila" maloare pî nă mat oare a adus un convoi mare pina a Conslanta. Constanţa . Evacuarii Evacuării Odessei ii Îi

ur u r eaza cea de 'aa Sevas Sev 000 000 - ... ·e E 7 apr Ie le 5s 12 ma '"1a toate ·oate re cal'ocaronierele participa a ma multe esco 'merele partIcipa mu. e esco'tari ie :;;Ş 1 luan tărt de convoa convoaie uarl de soldall soldl!1' pe propriul bord o bord. insolind însoţind astfel la 10 aprilie, aprilie. impreuna ună cu alte unilati, un i tăţi . vasele ,,Alba ..Alba luIulia" lia" :;;i şi "Oanubius", "Danubius". Ghlculelcu dupa după ce a executat execu tat :;;i şi 0o grenadare a.s. sa a.s. impotriva Împotriva lui ,,06" - ajunge să ia la bord 714 oameni de pe ,,Alba ..Alba lulia", aviaţie ~i şi parasit părăsit de Iulia". avariat de avialie toti toţ i cei ce i pe care-i transporta. transporta. Marea calma calmă ~i şi ceata ceaţa aveau sa să ingaduie, Îngădu ie . insa, Însă. dupa d upă doua două zile, zile. aducerea navei :;;i cu 0 de transport, aprovata transpo rt, aprovată şi o banda bandă de citeva cîteva grade, grade. pina p înă in În port la Constanta, stanta. de catre către doua două remorchere. remorchere . La 27 aprilie, aprilie. noaptea, 2 vedete torpiloare sovietice ataca un convoi ce sovi etice atacă ie~ise ieşise din Sevastopol. Este lovit un v.s. german (KT 104) care va Ii fi remorcat inapoi Înapoi in port unde epava va fi scutundata scufundată ulterior. Canonlera Canoniera Ghlculescu, care avea 0 o elice avariata, trage proiectile iluminate. riată . iluminate. Sub focul navelor din convoi, convo i. vedetele au luat toc. mai. Dumltrescu foc . La 6-8 mai, ~i şi Ghlculescu escorteaza escortează cargoul "Durostor" "Duroslor" pina pină la apele Chersonesului sul ui ; se intorc Întorc cu soldati soldaţi raniti, răniţi. evacuati cu aţi la bordo bord. Operajia Operaţia se repeta repetă in În no.aptea no_aptea de 9/10 mai. In dupa-amiaza de 11 mai, penuldupă-amiaza mai. tima zi de evacuare a capului de pod de la Chersones, Stlhl vine in În ajutorul tancului tanculu i maghiar "Tissa", .. Tissa". urlovit de bombe avion . In noaptea avi on. matoare, măt o are . Dumltreacu Dumltrescu pleaca pleacă din zona zonă printre ultimele nave insotit Însoţit de o nava navă v.s. v.s. (U.J (U.J.. 105) ~şii aducind imÎmpreuna preu n ă la Constanta Const anţa (12 mai, ora o ra 20,10) in dati evaÎn jur de 1000 sol soldaţi cuati. cu a ţi. Cea din urma urmă operatie operaţie la care participa ticipă apoi canonierele. canon ierele. este cea de

-' ar re re a- aara uiUl al a a Su 'leo ulu d . "oap de 25-26 25- 26 mal 1944. -mimo p ea oe ai 1944 preur>ii ~nitai ale Fortel pre â ccu a Ie te uita" ForţeI Mantlm e ~are sl guranta ri Ime ţare fac slgU' anţa navelor misi guranta sfir:;;it. to tott pentr pentruj siguranţa n iere ere In sfîrşIt, lu i.i, Dumltrelcu, Dumltrescu. Stlhl şi ~i Ghllilitoralu toralulu culel cu exec perio ada iuculescu exe c uta ută in perioada c iteva patrulari n i e-augus t citeva nie-augus patrulări de noapte, in 2, intre ConÎn grup de cite 2. stanla stanta ~i şi Sulina. Bombardament ul aerian de la 20 Bombardamentul au.g~st Constanta august . asupra portului Constanţa pflCIOUle!?te pricinu ie şte u~oare uşoare avarii canonierei 0 fac indispon ibila pentru Stlhl, indi spo nibilă Stlhl, care ca re o mar~ Romaniei in marş la trecerea României În ttabara abăra Naliunilor A:;;a ca Naţiunilor Unite (23 august) . A ş a că numai Dumltrelcu Dumltreacu :;;i şi Ghlculelcu pot intimpina Întimpina la sud de Midia, Midia. in În noaptea de 29/30 august. august, prima formaliune ţiune de unitali unităţi sovietice ce venea la Constanta at ii dinspre Sulina de Constanţa pilot piiotată vedeta torpi torpilloare oare romaneasca românească nr. 7 ....viforul Viforul". ". 1944, dupa La 5 septembrie 1944. după instituirea unei autoritati aut orităţi militare navale sovietice in În pprtul p.ortul Constanta. Constanta. canonierele, ca :;;i ale şi celelalte unitati unităţi al e nierele. Fortei Forţe i Maritime, au fost luate de marina URSS, URSS . personalul f iiiind nd debarcat :;;i acasa .. Dupa sfi~irea razşi trimis trim is acasă După sfirşirea răz boiului. canonierele boiului. canon ierele Stihl :;;i şi Ghlculescu aveau să sa ffie ie restituite marinei impreuna mililare in Împreună cu alte nave militare În cadrull unei festi festlvitat romano-sovietice dru vi tăţ i româna-sovietice Galati, Ia la 12 occe va avea loc la Gala1i. tombrie 1945 1945.. Dumltrescu, i nsa nsă., nu s-a mai intors. i ntors. Ca sşii can canoni oni era Lepri, ac'cidental pe o 0 Leprl, se scufundase scufun dase accidental mina n Golful Odessa O dessa... mină iin Oupa După oarecare revlzuiri la aparatul ierele au revenit in port motor. canon canonlerele la Constanta. n 1946, 1946, apoi Consta nţa . inti i SlIhl Stlhl iin Ghlculescu iÎ n 1947. Au luat parte la o 0 ultima atunci, atunci . iÎnn vara lui 1947, 1947. Ia ulti mă operati e legata operaţie le gată de razboi: război: dragarea minelor din zona Sulina. dat fii fiind ca nd că

din zo zona Co area ce celor ddrag agarea or dIn a Ca

-ta ' c<

fusese in infaptuita făptultă aproape in ~n --ntren regime in i n an IIii precedent preceden I de unltâl unita l I dEE dragaj sovi sovietice ~i de 0 floti la buletice şi o flotilă b .. ga.ra.. ga,ră 1948,. in marina ReIncepind din 1948 publicii E pu blicii Populare Romane c el e folosite anuEldoua 0uă nave au fost folo 9 ite an intr-un InIntr- un program coordonat de 'ostructie şi :;; i aplicaţii aplicajii,, in i n aceeas acee~ i iidee strucţie ee baza a apărări aparariii IitoraJuoperativa de bază operativă lui românesc. romanesc. Ulterior. Ulterior, inzestrare<: inzestrarea marinei cu nave mai moderne mod erne ( d agoarele de radă) rada) a făcut facut ca ce ce' e d?ua vechi ~?anoniere dragoare -_ d?u ~ vechi a n o nier e -- dragoare sa .fle fie pus.e puse In In 1954 la la dispoz dispozij sars~ ~ iia a serviciului hidrografic. vI c iuluI hldrog rafic. 1959- 1960, spre deos~ deos~ Dar, in 1959-1960. Dar. bire celelalte mar bi ra de cel elalte nave vechi ale m militare, ta llal. nei m ilitare. nu au fost date la tâ Dupa anii de ser-După peste patruzeci de an vicju, navig~tie in timp de pace aţi e ş~ i În vici u. de navig ~I iIn ra aaşi n ttlmp imp de razboi răz boi ., carenele ră sesera totu:;;i in bună buna stare. stare, Iar iar ca cos-_ sese ră tot uş i În pastra tul intratinerii int reţ inerii se pă stra destul de re~ cont inuare dus. Stlhl a ramas ră mas iin n continuare nava idrografi cii ., iar Ghlcul Ghlculescu na vă h idr og ra f ică cu sa fie aamenajata avea să m e n ajată ca nava naVă oe e detectie alarma radioactiva det ecţ ie la a l armă ra di oact ivă .. BIBLIOGRAFIE: BI BLIOGRAFIE: - JJ.. Ro Rohwer, hwer. G. Hummelche Cro·nologia na Cr o nologia razboiului răzb o iului n a a 1939-1945 eng e.za 19391945 ((traducere t radu c ere e ng l eză 1972) Romania antih' e- Româ nia iin n razboiul ră zboiul antih rist, B Bucur~ti rist. ucureşt i ., 1966 flottes de C Combat ( alm a- Les flolles ombat (alm nah 1933) " Marea nnoastra" (colectie) - ~.Marea oast ră " (coleelie) nsemnari razboi - IInsemnă ri zilnice de răZboi Koslinski (1940- 1950) Kriegsflo - Taschenbuch der Kr iegsflot

1937 razboi 0 1 -' Amintiri din război D Gh eo-(Ghicul escu) ., Adrian Gheo Sturza (Ghiculescu) (Lepri), Romeo Hagiac, G ghiu (Lepri). Drimba, (Dumitresc Dri mba. Max Stoicuta (Dumitras "Istoricul marin marinei 0- ,.Istoricul ei Regale omane",. V. Săn Sandulescu, Galati, mâne" d ulescu , Ga l aţi , 1936

sa realizeze navomooe e ..i ncepind ncepi nd cu noul an, an. model/:;; mod eliş tii care doresc să 'lor putea adresa uunui produca rr propulsate aburi, se vor propu lsate cu motoare cu aburi. nui producă a !ţ inu.t sa ne informeze domnul Curelaru Sergiu din B Bo o0specializat" .- ~ i nu.t să ~an model 1St ŞI :;;1 pasIonat paslonat constructor. Dem Demonstratia practica efectuală efectuata .' şanl.l. modellst o nst raţ ia practică c.adrul_ convingatoare dv. speredacţ iei s-a dovedit foarte conv ingă toare ş$ii impreuna i mpre ună cu dv. cadrUl. redactiei ram ca noile produse vor 'lor avea praturi preţuri accesibile. Detalii suplimentare a telefonul 98511907.

MICROMOTOR CU ABUR TIP MACOMACO-02 MICROMOTOR 02 230

I I 2'5

Orlee cititor cilitor al revlltel revlatel noaatre nosstre poate poste Intra Intrs In Tn posesia posesls unei une! .t~ at14' de Orice lecomsnda canale şi ~i a altor acule scula pentru model'-m modellam prin prln c: compl lecomandă cu 8 canele res expedlerea pe adresa adress redacţiei redaqlel a talonulul tslonulul de particip psrtlclp ra re la I. lr rea ~I expedierea res la sorţi. sortl. rea Ls prima tragere, cce e va aves decembrle vor par1lc1 partlclpa I La avea loc pe 25 decembrie ~tamplls PO\Itala antedatata 16 dec. 1990 (nelu ( Inclu ). scrisorile cu ştampila poştală antedatată

PARTlelPARE T LON DE E PARTICIP RE NU ELE

PRE U

E ............................... ,.................................. . lE ...................................................................... t ..... .

'*. i%*_*:
i**

N@

s

AA SA

SA

,.,.2

6

VARIANTA 1959,

VARIANTA 1906.

Toate lotog fotog rafiile reprezinti'! reprezintă ultima varianti'! variantă a monitoarelor clasei Ladezmembrate ~ i date la fiare vechi. fi dez membrate şi hovari. inainte de a Ii

J GEORGESCU

o

T

c

T-60 -60 product -40. proiectantul N.A. I ay-ea ea p oducţ lei el tanculUl anculUl usor T -40, blroului de proiectare de la Uzina nr nr. 37 din iilfu ul biroului o a au' au inceput cepu realizarea unei versiuni versiu i imbunatatite imbunătăţite a acesu~o r T -60. la ndlca a d ca i ul T -30B. -308 . Astfel apare tancul uşor -60, care aa dee T -40 aavea puternic. bJindajul mai gros, gros. ea armamentul mai puternic, e s n mai mici mi ci şi ~i o 0 serie de imbunatatiri tehnologice. tehnol ogice. ~ '"'e -~ -60 era un tanc uşor, U$Of. cu un echipaj de 2 oamenI oameni (comandant (com andant llzata din placi eca Ic-conductor) Ic-conductor).. Cutia blindata blindată era rea realizată plăci de inate. imbin i mbinate ~i nitui nituire. - " daI aJ am aminate ate prin sudura sudură şi re. Turela, cu un --g" g i de rQtlre rotire de 360 de grade, era dispusa euti ei dispusă la mijlocul cuti stlnga. Motorul tanculUi tancuiUl era un motor de da e decalata decalată spre stinga. a •'0 1"10 oOil.1. de ţip \'Ip GAZ-202. GAZ-202 . Era dispus dis pus in În compartimentul din cut iei blindate. Transmisia se afla pe partea din dreapta 5soate a e a cutiei 51 compartimentul Echipamentuii de . i• co partimentul din tata faţă al cutiei blindate. Echipamentu are avea motrice, 2 roţi roti de deintindere, de.sprijin şi ~i 8 r a'e a ea 2 roti roţi motrice, Întindere, 6 role desprijin sp~e $i cauci uc. Su Suspensia a et ccu spiţe şi bandaje de cauciuc. spensia era individuala, individuală, c Oare de torsiune. torsiune. Datorita bare Datorită faptului ca barele de torsiune se ~i erau dispuse in toată latimea lăţimea cutiei blindate şi În acedeau pe toata as i pla plan.• galetii dedt cei din asi galaţii din dreapta erau mai avansati avansaţi decît s nga Armamen tul, dispus in co nstituit dintr-un Armamentul, În turela, turelă, era constituit dintr-u n tun calibru ~i o 0 mitraliera T S ca, ' bru 20 mm şi mitralieră DT calibru 7,62 mm. Unitatea ~i 940 cartuşe cart~e de mitraliera. e foe oc cuprindea 780 lovituri de tun şi mitralieră . G oSlmea lateral, 15 mm Gros mea blindajului era de 35 mm in În fata, faţă, 25 mm lateral,15 spa1e, 10 mm jos şi ~ i 13 mm sus. Greutatea era de 6,4 t. t, viteza - spate axima 42 km/ km/h, iune de 250-450 km. BA nă de 42 h, iar raza de act acţiune km . .- această aceasta forma, serie la Uzina formă, T-60 intra in În productie producţie de seTle UZ,ma nr. 3Pina sint produse 1 548 buca1iiu li e 3i' . Pi ă la sfir.;;itul sfîrşitul anului 1941 sînt bucăţi. in In iulie •9 941. lu ptele cu germanii. 1 T -60 i$i ÎŞ i capata Căpăta botezul focului in În luptele ul lui 1941 , Uzina 37 este evacuata n Urali. Urali, iar prosfirşitui evacuată iÎn a sfir.;;it etia lui T -60 este transferata d!Jcţia transferată la Uzina GAZ din Gorky $i şi Uzina 38 din Klrov. Kirov. Cutii blindate s-au mai fabricat $i şi la Fabrica S. Orjonikldze Podolska. La Uzina GAZ din Gorky, modernizarea Jonlkldze din Podolska. colectivu l condus de G. G. Surenian. Mo T -60 este preluata preluată de colectivul zările cuprind montarea unui nou motor tip GAZ-203, monern zarile :area plini, montarea -unei supl imentare de :.area unor noi galati, galaţi , plini, unei plac plăcii suplimentare daj la masca tu nulu i. Această Aceasta varianta !'ldaj variantă capata capătă denumirea de "-60 ~ model 1942. Productia PrO d ucţia tancului iî nceteaza ncetează in În septembrie _:!2, productia ajungind la 6022 bucati. • _.2 producţia totala totală ajungînd bucăţi. 1 upta, uptă, tancul arata arăta unele neajunsuri, datorita datorită blindajului slab - a armamentului de putere scazuta scăzută.. Nevoia presanta presantă de blindate ace sa să fie pastrat păstrat in în prima linie pina pînă la sfir.;;itul sfîrşitul anului 1943, fiind '01051 infanteri ei in OSI! mai ales in În misiuni de cercetare $1 şi insotire Însoţire a infanteriei În 'erenun 'e e un unde nu era posibila posibilă folosirea tancurilor de un tonaj mai "'la'e a'e Apoi T -60 a fost trecut la misiuni auxiliare ~şii instruirea tru!>e or. oe or Pe baza $asiului şasiului tanculu i T -60 s-a realizat autotunul experiseri e, $ ental e taI OSU-76 ,. neprodus in În serie, şii s-a montat lansatorul de ra0 realizare mai insolita constructorului ce eeee BM-8-24. 8M-8-24 . O insolită ii îi apartine aparţine constructo rului e aVlOane de a Ioane Antonov, care a incercat încercat realizarea unui planor pe baZa adă ugarea de aripi $i şi ampenaje. Modelul a a unui T -60, prin adaugarea ·0 realizatt Într-un intr-un singur exemplar, sub denumirea A-40 (KT (KT). realiza ). P ooele ee nu au dus la rezultatele scontate, iar proiectul a fost aaoaa donat. S 0 ~ o

cOlec I CO ec

o

Lr> L.C> t"'-r--..

-

"T'

21

SEMNIFI CATIILE NUMEROTARII SE NIFICAŢIILE NUMEROTĂRII DE PE PLAN$A PLANŞĂ 1 17 - Cîrlig Cirlig de remorcare 1: 2' 5 - Vizoare 3 Far 4 Claxon 6 - RoIa Rol a de SprtJIn sprijin 7 - Roata motrice motri ce 8 9 - Galeti Galeţi o - Roata de intindere ~o întindere (de fapt, tot un galet) 1 - Cutie de scule 2 - Limitator Ba lansor 3 - Balansor demultiplicatoruluii 4 - Carterul demultiplicatorulu 5 - Orificiu cu capac pentru tragerea t ragerea cu pistolul ·5 intindere a $en ilei 6 - Dispozitivul de Întindere şenilei 8 - Toba de El$apament. eşapament. 9 - Capacul de acces la transmisie mecanicului-condu ctor 20 - Capacul de acces al mecanicului-conductor S 2 - Tun un TN TNS 22 - Mitraliera itralieră DT 23 - Capacul de acces al co ro a dantului 24. - Capacul orificiului de tragere e p solul sto ul de semnalizare 2 ragere c urela -60,. mode model 1942 25 - Ture a cu modificiirile modifica~1 de a T T~ 25 - Pa ' na a de sen"ta ~e., ·1a 2-

=

3 1!LIOGR ::19 lOG :: E

0 L AR ODE

_ 5f

o o

22

24

_ _26 a--26

~

fi fi A J_l *L-~

2

8

9 J

-F

=====4~ .

~ij

0o

. o

•

0

n

~ 0iA.

"'"

K>

0

::::.J::-

.•

• 0

0 o

~ •

o0

19

·

•

.

0o

ooJ

~----_ ._-_.~~--------_._----~

4100

11

-v I

144 1 . _- - - - - -

'~'~ --is-~"'-------~- ---- --- -~:k·--.J,~'- ----= I

,

i i

I

i

o

" ~II

I

I .

ce

w

\«

~-

~ro I

_~cn 1-

." .. .. .... 0

fi .. .

caw -_caL .!

.

I .1~7. 0

o

I

\

_ ~~ ~w I

WZZ2l2I/IIII///I~ u ..

::c l.:J

~

._

II ~II-

... -

--,

o

N

a..

!

:=

il a •a

u p'o eel a aoo·- ea a 96J a .rn'la AE FlO c n e-.'• 90J 1'1 ..J8_ B~ a d e ă n eces uiţll _, a~ e! Ori orita necestt ii\ii unui Jnui

_ :Je ::e ş.coalâ e ra ţi a ~OaJ 2 reactfv reactiv din ge generali ell enia ciS-8 La Daza oază a stat experl ex peri e nţ a cÎŞ

• ga'a avionu lui de ::ia' a e c _ exploatarea avionului ge n e raţ ia I L 29 :- ala a â reactiv di din generatia :) r. _FI din 1956, ca care a in E_FI di re pin pină în • 965 :365 a fost produs iin n peste 3 500

e~ emp ar ee. 1i ind fi in d exploatat in În 11

s'ate, tar in prezent S!8'e ,ar S 'e de exemplare

sint cîteva citeva mai sînt in exploatare. exp loatare, Colectivull de proiectare a fost Colectivu co dus de inginerul şef ;;ef al firmei ce ă cu seful şeful . ERO. _RO. Jan Vlcek, Împreun impreun a a ctie, Karel Dlou Dlouhhy. y, o:~ pro oro du uc\ie, , 1964 apare un prim pri m model la $sea r!, lar iar la sfîrşitul sfirsitu l lui 1965 mode1:..1 1/5, Pe acest moI nr. 3, la scara 1/5. ncereiirile in tuoe au fost fiicute făcute iîncercările e u aerodin amic, elul amie, transformări t ransformari le efectu at e făcînd să e'actuate fiicind ca ea modelul nr. 3 3sii se enee destul de puţin sa en puti n cu eu nr. 1. 1. 0 proiectare cît cit mai ergoPen tru o omlca roml că a posturilor de pilotaj a fost 0 machetă machetii la scară seara reală reala a reali rea li zat zal a ă o fU l!elaj ului fa·uz:elaJul ui anterior, pe care s-au fă ut masuratorile $i modificările modificarile ne~u m ă surătorile şi iili o 0 mac,esare, cJ!sare. Ulterior s-a realizat şi c eett iiă la scară scara reală realii a întregului intregului avion, a i on. Ca motor a fost folosit molorul motorul h. acenko AI-25, AI-25. preluat prelu at de la Yak-40 I,acenko S' 5 transformat. ransformat. Au fost realizate noi scaune eatapultabile, tip VS-l VS-1 BRi. BRI. sea ne catapultabile, Concomitent C ncomitent cu realizarea avionului a de instalaţi a au mai fost realizate: instalali ant nam ent catapultare a pul t are a ren am e n t de cat TL-29/39, KT L-29/39, simulatorul de zbor TL- 39 $i cont rol mobilă mobila TL-39 şi instalatia instalaţi a de control 39, 1KL<-- 39. Pro bele încep incep in Probele în 1968. Primul protip , L-39 X-Ol, X-01. nu a zburat, ci a tip, probe la foost sl folosit pentru diferite prooe sol.I Primul zbor a fost realizat de 2, L-39 X-02 (matri(matri rototipul m prototipul J1r.. 2, 04,11.1968, cco la OK-32), pe data de 04.11.1968, d e pe aerodromul AERO Vodode chody, pilot at de Rudolf Duchon. Duchon, ody, pilotat 0 lună luna a zburat şi $i L-39 X-03 upa u pă o Urmeazii probele de zbor, de (P-03), (P03). Urmează (prima 1971). În iulie 1971). catapultare (prim a in Mai tirziu L-39 X-03 a fost fostfolosit ai tîrziu folosit pentn) probele variantei L-39 lA. ZA pentru

=

... -3£ - . nu .a : O-.. Ji ra -39 O ec ea:a VI zbor OK--2 --) eefec eaza p n zbo r pe 23.04.1969. Cu acest prottotip otip U 23.04.1% u a es! pro u fost OS· robele mil itare la Centrul efectuate p pro bele militare Tesiare de Controll Cercetare $i şi Testare oe Contro ajungind apo apoii la la Praga-Kbely, ajungînd aeru lui, aflat tot la Pramuzeul aerului, ga- Kbely, ga-Kbely. on ul L-39 X- 06 in 1973, pe avi onul În 'este instalat motorul AI A I-- 2S 25 (OK-186) ·este TI, îmbunătăţit. im buniitiitit. X-06 zbu rase pe 28,04,1970, cu un motor AA I-25 I- 25 W. 28.04.1970, Pe prototipul X-07 (3907) au fost aplicate toate imbuniitatirile îmbunătăţirile rezultate din testele efectuate cu primele 6 prototipuri. Primul zbort a avut loc 15. 12,1970. pe 15.12.1970. in mai 1973, Aviaţia Aviatia Militara În Milit a r ă a astlel URSS face primele comenzi comenzi,, astfel producţi Încît poate începe incit incepe prod ueti a de serie, rie. prototipuri produse : Alte prototipu ri produse: - X-08 (3908), ca prototip pentru in 1972; L-39 V, probele incepind începînd în X-10 (OK(O K- 188); - X-09 (3909); X-l0 X-11 (OK-HXA) - prototipuri prototipu ri pentru X-l1 976, ZO, intre L-39 lO, între anii 1973-1 976.

"ALBATR05" este un AERO' L-39 ,ALBATROS" antrenament eu şcoală iili şi antren ament cu avion de $coala reaetie, doua locuri in tandem, reacţie, cu două în tandem, cu aripa dispusa dispusă jos,' monomotor, cu tren de aterizare escamotabil. Dotaaparatura $i Ii şi armament îi rea sa cu aparatură urmatoarelor următoarelor permite executarea misi uni : misiuni:

_ 'u 'e I15''IJ . '" de ce oaza· a. c- s" a a P 0 0', pe tlmp .lmp de zzI, "oap eaptee saJ p sa in vizlbilitate red reousa; n conoi\ii con d '~ de vlz·blhta:e sâ; - Antrena mentt de luptâ Antrenamen lupta, - Combatarea ţl in tel or aeriene aeri ene cu intelor aer-aer, cu infraroinfr arorachete dirijate, aer-aer, şii :?ii;; An trenament în in lupta lu pta ae aeriana, - Antrenament r iană, cu fotomitraliera; ţin t el o r aeri ene - Com baterea tin Combaterea ned ir4 jate sau terest re cu rachete nediri ţi ntelor terestre şi Co mbaterea tintelor $i navale cu di ferite tipu ri de bombe sau dilerite cu tun ul de bord; Fotore cu n o a a~tere; ştere; - Fotorecuno Tractarea t ip - Tractare a ţiti ntelor ntel o r aeriene ti p antrenamen amen t in în traKT- 04, pentru antren ant iaeri ene. geri antiaeriene. r măt o a re l e vaAu fost ·'.,produse uurrnatoarele ri ante: C, Prim Prima a.. Poate a variant v aria nt ă - L- 39 C. sa m ax im să transporte maxi m 500 kg acroşate :;late (bombe, containere containers sau rezervoa re su plim e nta u b d ou oua ă en t arre e)) ssu acro~are aripi; puncte de acr oşar e sub ari pi; V, Versiu ne pentru tract a- L-39 V. ţi ntelo n telo r aeriene KT-04; rea ti ZOo Prima vvarianta u 4 L- 39 lO. ari an t ă c cu - L-39 ecro$are sub aripi (extepuncte de acroşare a, in intes ar c ină. terioare pentru 250 kg sarcin ri oare pentru 500 kg sarci s arci na). nă). Poate rioare transporta bombs de ăt o are le :: bombe transport a urm atoarele (eele de 50 100, 250 sau 500 kg (cele 50, 100, f$ii 100 kg pot fi puse cîte cite ddoua ş o u ă pe un cip ilon); casete UB- 16-'-57 pent pentru pilon); ru cîrachete nedirijate 5- 5 calibru ter 16 rac hete nedirij ate 8dou a, cite do fi lansate cîte ua, 57 mm , ce pot Ii in salva; cite patru sau în cîte s a lv ă; rezervoare

-e E: c ete aer-a,,' ere OS .. 7~ 62 sa 2. 7 m;• co ~ a here eu 5 aparate aparat e ffoto. s_b ;: Cu 10. acrosa: acroşa' s~b sting a-imerior. nul stinga -in erior - L- 39 ZA . Este ultima ar a produsa, derivata L- 39 lO. ZOo prod u s ă, d e r iv ată din L-39 ati şi in În dotarea avlatiei aviaţiei romrom' ali ăa $i Fat a de de L-39 L- 39 lO, ZO, i s-a ma. ma; mo Faţ ă contai ner cu eu un t un G8h GSh-23. un container -23. cal ibru 23 mm, mm, cu 150 proil prolt ţevi, calibru 2 levi, ~li e . Magazia de munilie ~ muniţie se afla află s post ull de pilotaj din spate. spate, Dato postu mo ntarii tunului , nu p oate In tf! m ont ă r i i tunului, poate decit 1 100 kg inciircat sporta decît Încărcăt a cro şată. ~ata. Poate Po ate executa manevre acro g, fii nd 1fo limita de la +8 9 la -4 g, 0 sit . iili şi ca vînător-bom ba rdier Ui vinator-bom bardier Ul saI.! oaştere foto. sal.! avion de recu nnoaiiltere foto. de Toate aparatele L-39 dispun de cam e ră foto FKP-2-2 camera FKP-2- 2 cu film fil m de mm . mm. afl ăa în in studiu vari varianta L- ~ Se afl ant a L< puterr MS, cu motor DW-2, mai putEm iar în in birourile de cercetare se Iar creaz ăa deja la L-49, L-49, avionul de ,I trenamentt din ge generatia 3-a, neraţia a 3-a. trenamen

T E DE iN A RM AII VARIAN TE ÎN ARMA PENTRU L-39 ZA A-1 Fara A-l Fără armament. GSh-23, 2 lansatoare R-1 Tun G8h-23, chete. chete. Tu n GShG5h-23, 23, 2 lansatoare R-3 Tun chete, suplim en tare ch ete, 2 rezervoare suplimentare 350 I.1. R-44 Tun GSh-23, 2 rachete rac hete Raer-aer, 2 rezervoare de 350 1.L P-l Tun GSh-23, 4 bombe bo mbe de :.: kg . kg. G5h-23, 2 bombe de !t P- 2 Tun GSh-23, kg. G5h-23, 6 bom be de P- 3 Tun GSh-23, kg.. kg P-7 bombe P7 Tun GSh-23, 2 bom be de kg , 2 rezervoare de 350 1.L F- 1 l Tun GSh-23, 1 rezervor foto, 350 I, 1, 1 container foto. G-3 Tun GSh-23, 2 rezervoare 350 I.i. .

II Il ,.

DATE TEHNICE L-39 ZA Anvergu ra 9,11 m Anvergura Lungime 12,11 12, 11 m Greutate 4 300 kg Autonomie Au tonomie 1 750 km G- 3) Vi teza kmlh Viteza 730 km /h

(in varian

A

E A I-,.-u deloc surp surprinzator ca uu este deloc rinzător că cunoa~terii, insucunoaşter ii , insumate in ceea ceea ce ce noi noi numim numim Îninate in deob~te hidrodinam hidrodinam ică ica au au fost fost deobşte in ultimul ultimul timp timp cu cu un un completate in spectru de de cunoştinţe cuno~tinle acuacuarg spectru in cadrul cadrul aerodinamicii. aerodinamicii. mulate in unora liIi s-ar soar părea parea destul destul Sigur, unora straniu că ca aerodinamicienii, aerodinamicienii, de straniu preocupali de efectele efectele scurgerii scurgerii preocup aţ i de fileurilor urilor de de aer aer În in tunelele tunelele aeroaeroflle dinamice În in exteriorul exteriorul modelelor modelelor dinamice in studiu studiu,, treptat treptat au au aboraboraflate În dat şi ~i problemele problemele teoretice teoretice şi ~i de de precum ~i studiul studiul legilor legilor calcul, prec um şi de depl deplasare ~i fizionomia fizionomia iideal a de asare şi deală corpuril or care se se deplasează deplaseaza a corpurilor sub apă. apa. IpQtetic, porne~te de la la fapfapIP9tet ic, se po rneşte de ul că ca un corp corp cu cu profil profil aerodinamic oarecare oarecare ce ce se se poate poate dedef1amic in condiţii conditii corespunză corespunzappiasa asa În toare in in aer, aer, se se comportă comporta intr-un intr-un asemanator cînd cind se se depladeplamod asemănător seaza apa. seaz ă sub apă. Totu~i trebu trebuie tinut seama seama că ca Totuşi ie ţinut la limita de contact contact dintre dintre cele cele doua suprafata mării marii dou ă medii - suprafaţa densitatii aer aer/apa este Iapă este raportul densităţii ce modifică modi fica Întruintrude 1/800, fapt ce citva datele problemei. problemei. Provocarea" aerodinamicieniaerodinamicieni.. Provocarea" lorr a fost receptată receptata de hidrotehhidrotehlo serios nicieni, care s-au apucat serios de treabă treaba de prin prin anii '60, cercetind asiduu modalităţile modalitatile de de util utilitTnd iasemanarilor sau chiar ch iar a zare a asemănărilor similitudinilor existente Între intre forforsimilltudinilor mele exterioare ale aeronavelor aeronavelor strabat cu atita anta dezinvoltura ce străbat atmosfera şi ~i cele ale vehiculelor vehiculelor atmosfera subacvatice, pentru ca ca cele din din sUbacvatice, urma sa poata deplasa către catre urmă să se poat ă deplasa sfir~itul acestui acestui mileniu În in adînadinsfîrşitul oceanulu i cu cu incredibile curile oceanului viteze de 100-200 Nd 11.. Daca ca presiunea Da că ne amintim că creste lichidului creşt e la fiecare 10 m atm osferă osfera (1 Atm = 101 101 325 325 cu o0 atm N/m 22)) ,, atun atunci yom da seama N/m ci ne vom atit ca problema nu este chiar atît că simpla mplă .. Ba mai mult, realizade si rea unei scurgeri laminare omofileurilor apa pe pe lîlinga gene a fileuri lor de apă ngă suprafata exterioara co ntact suprafaţ a ex te rioară de contact a acestor veh vehicule, icule, eliminarea oricaro rr turbu turbulenle ~i a oricăro lenţe precum şi fenomenului cavitatie feno menului de cavitaţ i e ce se in special În in zonele puproduc În ternic cu rb rbate $i ate ale carenelor şi ale componentelor externe ale conaparatului propulsor clasic con-. ca~':l nu par uşor u~or stituie bariere ca~'3 de depăşit. depa~it. Şi $i totuşi. totU$i. yom fi deloc surprinş surpri~ i că ca Nu vom ~i fondurile deloc cercetarile ca şi cercetările neglijabile alocate in acest scop in domeniul au fost orientate În in care marile puteri mamilitar, În r;tim e Încearcă riti me incearca să sa facă faca În in specCial al din submarinele nucleare, p. atforme de lansare a rachetep'atforme or balistice intercontinentale lor sii~ii extrem de mobile, care să-ş in condiţii conditii de modifice aleator, in maxi l enţiozitate, poziţiile maxi mă ma si silentiozitate, pozitiile scapa de de dizlocare pentru a scăpa adversarului. rrlposta posta adversarului Din unele informatii nforma i publicate evista MARITIME i revista AR IT E DEFENCE for a o 0 . mag magi nee asue p e forma a c' ·00 a d lUi Ie e obO.· dIn rea real~ ora p aze" - aces do'aa -. âa i preze

eelementele ementele

1'tI/r,,1 f{,fir l'afrtd ( (ifl{J/ ) ((i{I(/I)

I fW~nl(Jt(Y/ Alf(;.'1/11 ,, /(1;11, I(1m / A/rc),?!n

J,57629 1,57629

t;iJfI(/r.tTn~D ~undrrf?fll"'D

MJft16 t.fJft16

oaUfllo, torlor, Kadar, fjoU/llo, /?r.rllln I'trJ/II"

19n) (( f97P)

"~5J/J "~5J{j (f9JJ) ((97 J)

REZISTE ŢEl TE REZISTE INAINTARE INAINTARE

REDUCER~A REDUCER~A

tJabcnJo, A"o.rlo.y, lor/oY, tJahcn,~:J, KoruDor Koru/Jor

5')7866 597866

fub(flko,/(or/OT, fubmko,Korlot,

f975) (( (975)

/(oroi>or KorolJor

'era flUId

oschtmii- a pat~ntu/ui nr.-1,57529

indlJCior

mum

fiG 1. iJN~l[ iJN~lf rmNŢ[ rlNTflU r£NTflU IHVUlSUI\I INVllISUf\1 fl~

t.

I

ca specialiştii speciali~tii navali navali so. so I că sint ferm ferm angrenaţi angrenati'sînt Cc mentionata. menţionata. Dar să sa vedem vedem ce ce se se aa pp Dar face pentru pentru aa se se atinge atinge sc( SCG face propus. propus.

Schema pafentlJIIJ pafen!uh" Sckmc

f97f) (( f?7E)

S R?

CAPUIllt ClPumt

f\fllSlfN1A LA LA IN.l.INaJ\f~ IN .. INTAf\f. PRil-t PRIN ImlSHHV

~~r~ rk

s~ RtDilCk RtDUCk S~

lib f'\mbil faibil inlrriewinlrritr tllI

1-----.-+---

~----t"---

o~ ~~~~~~~~~~~~~~~~ diDll.

T'"-::::;;;;'::;:;;-::;;;;;;';;;::;;;;':;;;~~ fula d. trpulzor1! ;.c-

!n:lo pul~lorie pul~lorie de de lurru lutru lida fiG. 22 -. SISHNUl SISHNUl Dt Dt PI\(\PUtSI( PIIOPUlSI( U"Gl!nOIlI~flODI UAGlitTOHlbROWlI.lilC flG 1.11IC

Se caută cautii cu eu asiduitate asiduitate 0 Se procedeu prin prin care care să sa se se procedeu reasca coeficientul coeficientul de de fine fine e:; rească drodinamica aa învelişulUl invelj~ulu ee drodinamică rior al al submarin submarinului sau spe spo rior ulu i sau maleabilitatii" fileurilor fileurilor de de ....maleabilităţii" atunci cînd cind se se scurg scurg pe pe r atunci suprafata carenei carenei şi~i aasp suprafaţa s p tru~turilor Toate deschid deschid tru.ct urilor. . Toate de acces acces În in submari submarin au os os' de n au chise cu cu capace capace care care se se se sc chise cit mai mai strict strict În in linia linia georne geome cît carenei, el eliminindu-se as aa carenei, iminînd u-se as orice asperitate asperitate ce ce poate poate ca ca orice curenti turbionari, turbionarj, aa căro carorr ee curenţi gie de de frÎnare frinare se se Însumeazâ insumeaza gie zistentei generale generale la III Îna:nta ina n ar zistenţei navei. navei. Modul precis precis În in care care s-a s-a re re Modul zat construcţia constructia stratului stratului de de cc zat tact de de către catre specialişt speciali~tiiii so sO'.. e tact nu este ests Încă incabine cunoscu' ·bine cunosc nu in fig. fig. f1 sînt sint prezentate prezentate 44 În dele de de Învelişur inveli~urii care care "' mc deie 18 Înaintare Inaintare reaza rezistenţa rezistenta la rează tentate încă inca din din anii anii '70. '70. Este Es e tentate teresant de de observat observet că ca in inve teresant e nr. 4576 45 prezentat 1n In patentul patentul nr. prezentat care aa fost fost realizat realizat pentru pentn.. care submarin care care utilizează utilizeaza un un ~ submarin pulsor pulsatoriu pulsatoriu., încorpore incorpcre pulsor in interior interior o0 îmbrăcăm imbracaminte e În inte e tica şi ~i un un flu fluid feromag ae tică id feromag Acesta işi i~i găseşte giise~te utilizarea utilizarea Acesta cazul cînd clnd la la submari submarin n cazul adopta! sistem sistemul ul de de proo proou adoptat magneto-hidrodi idrodinamic (MHO magneto-h namic (MHD

NIID NIID prapllw IIHD

-

~-----:-~~'---~ =:....."

fIIi . ~ -- ~ua"AI\INUl ~ua""IIINUl rt\.fVllMl Muvlln cu CU SISUIoIUL SlsnNUl Ofot mOI'UlSI! \'II.OI'ULSIE f1G.~

IIAGlitlOHIDIIOIiIIlHICl 10\1\1) "110(Sllum (SiLUm rlll\l1 rll\\11 Ullll mn~ IIAGMflOHIDI\OIIIllHICl II SUfI\Ul\l SUrl\1f~il lI'tI) U'U) U

şt im totuşi ~tim totu~i prea prea mult. mult. Din Din motive motive inteles referirile referirile se se fac fac lesne de Înţeles indeosebii la partea partea sovietică, sovieticii, cei cei Îndeoseb in cauză, cauza, rezervÎndu-şi rezervindu-~i probabi probabill În

ne oferi oferi surprizele surprizele dreptul de a ne momentu\... potrivit. potrivit. la momentuJ... Aceasta revistă revista ne ne semnalează semnaleaza Această ea Începînd incepind cu primii primii ani ani ai ai celui celtii că B-Iea deceniu, deceniu, În in literatura Iiteratura de-al 8-lea $tiintifica sovietică sovietica au au aparut aparut tot tot ştiinţifică referiri la la motoarele motoarele mai multe referiri cu jet hidrauelectromagnetice cu lic (Electro-magnetic (Electro-magnetic Ram Ram Jet Jet Engines). Engines). Comh i l1area cercetarilor cercetarilor pripriComhi'1area v:itd reducerea rezistentei la la v:i ld reduc erea rezistenţei inaintare cu cele privind controeontroÎnaintare lui stratulu stratuluii de de con contact, inlul tact, situat Însuprafata exterioara exterioara aa carecaretre suprafaţa l?i mediul linei submarinului şi precum şi ~i mărirea marirea numă numachid, precum rului variantelor instalatiilor de de variantelo r instalaţiilor forţă rs de forta aflate aflate În in cu curs de investiinvestlgare încă inca de la anilor a mijlocul an ilor gare '50, presupune presupune cu ddestula '60 estulă pertiamb.i la ca co str structorilor nen ăa amb ctonlor avali i cauza ~e a a ge 0 e dec asa

perioada perioadă ilustrată ilustrata

de cautari cautari este este bine bine de de de apariţia aparitia ş~ii evoluţia evolutia clasei de de submarine submarine sovietiţe soviet~e clasei denumite denumite În in cod cod NATO NATO ,VIC"VICTOR"2. Din Din datele datele care care se se cucuTOA"2. nose se sEl poate poate afirma afirma ca ca acest acest nosc tiP de de submarin submarin aa constituit constituit o0 tiP platforma de de studiu studiu şi ~i experiexperiplatformă noilor tehnici. tehnici. Datele Datele mentare aa nOilor mentare obţinute obtinute urmau urmau şi $i au au fost fost de de fapt utilizate utilizate pentru pentru construcţia eonstructia fapt unei noi noi generaţii generatii de de submarine. submarine. unei submarinele din din clasa clasa Astfel submarinele Astfel ,,ALFA" "ALFA",, aflate aflate În in prezent prezent in in serserviciu,. ating ating In in imersiune imersiune o0 viteză viteza viciu deloc neglijabila neglijabila, de de 42 42 Nd, Nd, exisexisdeloc tînd tind deja deja informaţii informatii că ea noul noul tip tip de submarin submarin sovietic, sovietic, "TAIFUN" "TAIFUN" de (cu ul deplasament (cu uriaş uria~ul deplasament de de 25 25 000 000 tone). tone), cel cel mai mai mare mare colos colos submarin submarin care care aa străbătut strabatut adînadincurile oceanului oceanului mo mondial in curile ndial În toate mpurile,... poate toate titimpurile poate dezvolta dezvolta o0 viteză uperio a ră ... iteza ssuperloara Aceste a cl ar confirIrma clar Aceste elame eleme te te co

STRATUL EXTERI EXTERIOR DE STRATUL OR DE CONTACT CONTACT

Stratul exterior exterior de de apă apa ca C2 Stratul submarinul şi~ i e! el submarinul antrenat Într-o intr-o mişcare mi~care tur~ tur antrenat lentă at ă cu lenta o0 ddata cu deplasarea deplasarea aCE a~ tuia are are o0 iimportanta influer tuia mp o r ta ntă influe asupra mărim marimii rezisten,e asupra i i rezisten ţeii inaintare . Înaintare. (contin uare ·n pa Inconjoara Înconjo ară

I>n.:(,.

j

.

llcopt r .actionat a la a cu put ut re umana an -0 dE pron' nov 1989 prin 'd sol La 122nov 1 mante realiz ate. 12 nov. 1989-dura a zborulul: borulul' I altl mea a atinsQ atin de 1989-durata r t zborului Inaqlm tll ţi a atln a

2 sec:. ser. 110 mm. 7,1 ece 20.3 mm 203

omologate. ant omologate: ee c 1989-clurata 1989-durata de d zbor . 6.8 sec. hCI tehnice Ipatele caracterl tici arne rul rotoru UI . 100plc.(3C.47 Pr fllul pole or . FX63-137 \ C a a p ofilulul polelor: l.SSm.lo 51 0.70m. 0, 70 m.la virtu pot .10 butuc SI la v~rful pol elo lorr ra la ratoruluj 8,S-9 rot/min. r u a a constructl I : 44 kg 10 m t rUl eL' c lor de ' nt r n are ' 1,219 m Tura la' 11 Ilor d ant renore· 470- 5S0 rot/min. ur 11 ed al lor 8S-100 rot/min

" ,,_ '\"

• !V'O......' \ , .

NOTE 23 august 1977 avionul muscular - SO\4ER CONDOR, proiectat ş i con-:e dr Paul MacCready, reuşeşte să '1 zbor distan ţ a de o m ilă pe un Il forma de opt, cÎ$ tigind premiul dE 50 000 1:, iar la 73 iu nie 1979 f R ALBA TROS, rea liza t de acenstruclor, traverseaza in zbor Ca 'nec/I cucerind de ace as tă d ata remer de 100 000 f. La ambele .. paratele a... fost pllo/atR ? i p roae Brvan A I/en il 25000 _ ~ emlU l Peugeot era de 10 000 se oferea apamtului muscular Ea 5.1 parcurg " zbor p e amUfl dls ran(iJ ntre două linii

,

~

,

-.

_ ~

"

"~ ~

0:: 0.'\

Daca ideea elicopterulu mu Da că id eea eli c op te rulu ii m uss cu Îns lnsas ideea. el elicopte icopte apare od odata ată cu ăşi i ideea. apare i1 ii a lui Leo nardo da celebra sch - celebra sch ~ â a lui Leonardo da V, care ex exppri ma pentru pentru prima prima ddata care ri mă ată pprine rin zboru rulu luii cu cu aj ajutorul elicei su stenta uto rul eli cei sustenta zbo si a mas in ii de zbor capabila sa -I nfo ş i a m aşin ii de zbo r cap abilă să -l ii n!' iasca, reprezi nta clar clar un un aparat aparat de de ias că , rep rez i ntă aclionat cu pputere utere uumana si da da acţ i onat cu m a nă -- şi copterul pterul de d e acest acest tip tip reapare reapare i1nn mod mod co ngul istoriei dezvoltarii stan t de-a lu stant de-a lu ngul istoriei dezvolt' rii ratelor cu aripi ari pi rotitoare, rotitoare, mot motivalia ratelo r cu ivaţ ia ! 'ei s-a s-a sch schim bat radical. rad ical. La La ii nceput nceput. 'ei imbat or(e muscu lare aa fost fo st singura. singura 1 orţ ei i mu scu lare ~~~'~ -..!ln lipsa orică o ricarui alt disp dispE ~~~'!:!l -~Î ~ n lipsa rui alt de for( a, 'irziu, des i au de forţ a , ' Î rziu, deşi au aaparut p ăru mele maş masi ini de forţ fortăa, mult titimp comj:j mele ni de , mult mP coml), tal ea, gabaritul gabarit ul şis i ma maii ales ales ggreu tatel tatea, reu tate ceea ce ce ar ar fifi fost fost pa pc erau departe departe de de ceea erau de instalat pe 0 mas ina de zbor de instalat pe o maş in ă de zbor şis i aa cea mai mai ssim so)ul ie de de antrenarE antrenar/ cea im ppla lă sol uţ ie mIne ne forţa for(a uumana, prim ii an anii ai ai se se mi m a n ă , Î In n primii es i s-a demo nstrat cl lui nostru , d lu i nostru , d eş I s-a demo nstrat ci de om nu este puterea dezvoltata pute rea d ezvol ta tă de om nu este zborlJllJi cu pentru asigu asigurarea ceienla i en tă pentru rarea zborul ui cu grele cca aerul ( (D rzewietki, mai grele şsin i n i i mai a aerul D rzewieţki, ca in stad iu l de d nard , Jukowski). nard, Ju kowski ), că Î n stadiul de deJ care au au ajuns ajuns \intre (Intre timp) timp) mc rn~ tare ÎIn tare n care rele devine folosi rea lor lor pe pe rel e devin e pposibila osib i lă fo osirea ratele de de zbo zbor. inclusiv usiv pe pe cele cele cu cu ratele r, incl au reuş reusitit să sa dec deCCi rot toare itoare ş5i.i, ddes roH eş i i au aparate de zbor zbor cu cu aripi aripl pprimele ri mele apa rate de (Wright, Vuia, a, Dumont) Dum ont) şsi i chiar chiar cell eel (Wrig ht, Vui aripi rotitoare roti toa re (Leger, (Leger, Breguet. Breguet, Co Co aripi ignorind realitalile, aparatele de zbo ignori nd realităţ i le , aparat ele de zbo, onate cu cu fo for( printre careş5 ţilionate rţ aa uumana m ană , , print re care co pterele, apar apar În In cont continuare se bu b copterele. inuare şi5 i se chiar iar de de o0 imensă imensa popularitate, popularitate, În In ch faptului ca niei un aparat muscular faptului că nici un aparat muscular camdata nu nu aa re reusit sa deco deeoleze. Pol camdată uşit să leze, PO ritatea acestora aeestoraÎn in prima primajumătate jumatate aa ritatea lului era era Întreţinută lntre\inuta (in (In principa principal In lulUI l În amatorilor) de de răspînd rasplndi rea irea rapida raplda aa amatorilor) nee,uta aniiii '90 '90 aiai seca seco u eletei ,Î lnceJ;u tă i in n an clete!. cut. cind cind are are deja deja form forme perto cut, e ss I perlo, !oarte apropiate aproplate de de cea cea aabc foarte t c eonte!T'porane De de 0 parte S dess conle"'-oorane pe de - pa 'le de se e specac spectac ~ase ;:lase {J0 " "_ lieec. c= 3a a see c e~ ce -' ~;:l c - 190- -

BIBLIOGRAFIE IBLIOGR FI 1 A H.S Igor I S korskY Human Powered Helicoptef Compellt on, 1980 2 D.A Reay rf'e h story of m8fJ p0wered ///g/1l Pergemon Pies Ltd. Ox ford 1977 3 Jim Scheller Pedal-powered choppers Popular Selene, 1 88 4 CAL PO Y NEW 11 DeG 1989 13 n ,.. 1 R9 J'" I.' rnl1J Pn/vtahnlr. t t

(

~

Oia metrul torului 1022 pic. (31. 07m.) Oiam e trul ro toru lui:: 10 te a constructiei: Greuta Greu t atea construcţiei: ~ 775kg~ 5 k g~ Tu ratia ro to rului 20 - 2Jro Tur atia rotor ului : 20-2J ro t ./min. Prima 19877 Prim a incercare: inc e rc are' 198

'IH:d---+--r-+ II IJ±: - -~+ - -~~~ '--o , _ 1 ,1 J t i i -r, . "-..~E e---ff-'-l oIr-o I

!

I

I

I

.

_

-

I

,-

..,...

~

. al.

\

_

Oiam etrul ro t or u lui: lu i: 14 140 pic.(4 2.66m.) Oiametrul 0 pic.c42.66m.l Greu tatea co ns truqiei: Greut ate a trucţiei: 74k g~ Tu roti a roto rota rului ru lui:: 6-7 rot./m in. Turaţi Pri ma incercare: 19 88 Prima

[g)~ 'W~~~~ ~~ ,

-t-=R-~H:t~f~14~F

-+--1---+_.

T I

~ .~

I

I

TI

I

IT I

·_=t-r=î-t1-_-t=r~tt.'t=t=.I~

~

//

~ ',52 3m 36 ro tmin I I fi ' -.tt- -r:;-:.. l I

(0)&\ ~~~~~ ~l-±=1-++~

1 I

lf*!_11

-

Oia metru pic.(30.47 m.) Oiame tru l rotorului: 100 pic_ (30.47 m.) Greu tat ea cons co ns tructi tru c ţi ei: ei: z::::6622 kg~ Greutatea rot.l min. Tu rati aQ r otoru lui: 10-1 1 rot./mi n. Prim'Q inc e r co ca rre: prim'a incer e: 1988

~~[b) -f

- +--

I

,~ ~ I

H-

~ -~

-\

-,-

I I r

I

L-

1--

,~ ~

-i

'1lttl

I J ~ r ~ 'J

'-'

)( Greut atea Qtea pilotul ui: ::::: z

le

55 k ~ .

[0)&\ ~~[t:!]~~ ~~~ -<

a++ l-++ 'l li4-- I ~

1.

1

I

r

.. picioare 30 pICioare

1S 2S 5 10 15 20 25 ~~~~~~~~S-~ I ~ ~~~~~~~~~~--~I~ 5 '10 metri

_ d? 1.5233m ro 1,52 / IT' 360rot /mlo

-

-

,'-J

-,-

/ -

I

I

, IiT

I

'1 IT -:- ~, - H' "'-

1 "" ;:II

!

--

-

T

I

-1

I

1

-:

:1 ' i=t-tt~ I

I I -

"

1 ....

~~ ...

~

-

~.=-

~

.-

1. l. "Oa "Da Vinci Vinei II" in În timpul unei tentative tentat ive de decolare. decol are. 2. Elicopterul "Monarch II", 11'", unul unu l din din pretendentii prete n denţii premiulul premi ulu i Igo Igorr I.1. SIkorsky. . korsky, realizat de Mike Brace (S.U.A.) (S.U .A.) . ~. 0 noapte ~ Victorie! "Oa "Da Vinci Vinei III", la 12 nov. 1989, 1989, dupa după o noapte lunga l u n gă de iÎ ncerdimineata cari cări neintrerupte ~i şi citeodata citeodată dezamagitoare dezamăgitoare d im i neaţ a iÎ nalnte nai nt e de ora 7 reu~~te reuşeşte sa să se desprinda desprindă de sol!

echlpe din dec. zborul a fost repetat in În preLa 10 dec. echipe din SUA. S U.A .. Anglia Anglia ~i şi deslgur desigur JapoJapoau abordat abordat cu cu mult entuziasm zenta unui inspector oflcial Ia. Asocianla, zenţa oficial de la. nia, care care au mult entuziasm de Aeronauti cs, cu cart! proolema olicopterului muscular cu scotia Nationala Naţ i on ală Aero n auti că, car" proDlema elicopteruluI muscular cu scopul cuceririi cuceriril premiului Sikorsky. Dar performantele an ţele initiale au fost dupul premiului Sikorsky. Dar in in ocazie perform primii 4-6 majoritate a durats a zbo(ului 7. 1 zborului de 7, blate, realizind 0o durată primii 4-6 ani, ani , marea marea majoritate a abanabandonat, şi ~i in prezent au as doar cltiva s ~i şi atingind iniil\imea inăltimea de 203 mm. La 13 donat, in prezent au ram rămas doar cl\iva concurentl iar leaderul incontestabll a dedec. 1989. la Washington D.C., Asociatia 1989, Aso c i a ţia concurenţi iar leaderul incontestabil a dede profesori profesori şi ~i studenti studenti de de la la Natlonala Aeronautica recunoscut ~i venit echipa echlpa de Naţională de Aeron a ut i că a re cunoscut şi venit $Coala Politennică Politehnica a a Universităţii Universita\ii de de Stat Stat oficlal oficial primul zbor efectuat de un elicopŞcoala din California, California, oraşul ora~ul San San Luls Luis Obispo Obispo ter action at cu forţa forta umană umana (..tirst (..first h huac ţionat udin ("Cal Poly"), Poly"). indrumati indrumati de profesoriii WIIWiI- man-powered h,elicopter flight ") cu o 0 du("Cal de profesori lIam Patterson ~i Robert Wood. Pentru ca rata 6,8 De~1 rată de 6, 8 s. De şi aceste performante par Ham Patterson şi Robert Wood. Pentru că au realizările realizsrlle cele cele mai mult decit dec!! modeste, ele constituie restudentii de de la la Cal Cal Poly Poly au studentii mai serioase serioase şi ~i au au obtinut obtinut primele primele sucsuc- zultatul unui efort exception exceptional de peste al ele mai in pulinul spatiu care ne-a opt ani al unei echipe, de asemenea, excase reale, cese reale, in putinul spatiu care ne-a mai dimas, ne yom ocupa, foarte pe ceplionale, capablle suslinut cepţionale, capabile de un efort susţi nut mai rămas, ne vom ocupa, foarte pe scurt, de de activitatea activitatea lor. Pins in in prezent prezent indelungat (pentru că cs mereu se regenescurt, lor. Pînă au constrUit construit şi ~I incercat elicoptere, botebote- rează reaza cu noi studenti, care ii inloc inlocu lesc uiesc au incercat 33 elicoptere, precursor "Da "Da indats pleaca), performante performanle zate În in cinstea cinstea marelui marelUi precursor indată pe cei care pleacă), zate Vinci I", "Da Vinci II" ~i "Da Vinci III". Eliconstitui~ 0 piatra care constitui II o piat ră de hotar nu nuVlnci 1", "Da Vinci II" şi "Da Vinei III". Elicopterul "Da "Da Vincl Vinci II" II" aa avut avut şi $i versiunea versiunea mai pe calea cucerlrii cuceririi prem premiului iului Sikorsky, copterul Vinci II-b". lI_b". Tn Tn prezent prezent stu studentii pre- '-. dar, dar. indiscutabil, indiscutabll, şi $1 in istoria aviatieI. aviatlel. ...,De Da Vinci dentii precarei Nu putem Inch I nche la aceste rî(i nduri nd ur! fă la ră ra să sa getesc elicopterul "Da Vin I IV", a cărei gătesc eia constructie va va incepe incepe indată indate ce ce situaţia sltuatia fili-amintim co contr!butia lui T Trai an Vu Vuiiaa la la constructie amintim n t ribuţia lui raian va permite. per mite. Iar lar unii, unii, problema Îi nn disc discU\ie. nanciars aa echipei echipei o0 va nanciară uţie . prOblema mal deDarte departe văzători, vaziitori, sint sint cu cu gindul gindul deja deja Nu putem, putem , pentru pentru că ca Traian Traian Vuia Vuia aa fo fost mai Nu st la "Da "Da Vinci V", care, cred cred ei ei,, va cuceri unuldin roman care au au co construit la unul din ppU\inii uţinii ro mân i,i, care nstruit sigur premiul mult mult visat. un elicopter act ionat cu fort a umana, eliun elicopter acţionat cu forţ a u m ană, elilunctlonala şi sl caracteristicile caracteristiclle copterul co pterul "Vuia "Vuia Nr. Nr. 1", 1", pe pe care care aa ii nceput nceput Schema functională Schema principale ale ale acestor acestor elicoptere sînt sint prepre- să siH construiasca in 1918 1918 şi $i l-a I-a experiexperiprincipale -! con s truias că in cu care iintentio na să sa zentate pe po planşa plansa alăturată aliiturata cu Intenţia Intentia de mentat in 1920 şsii cu n tenţ io na scoate in in evidentă eVidenta dimensiunea dlmensiunea reală reala demonstreze demonstreze pr principiul el oorr sussusaa scoate incipiul ssuprafet u prafeţel pulin aa dificultatilor dificultatilor constructive constructive -tentatoare foarte foarte pputin ncarcate, princicel putin cel Uţi n ii n cărcate , princitentatoare pentru că cii sint sint şi ~i dificultăţi dificultall de de altă alta natură natura piu piu eenunt at in in al al sau siiu "Studiu "Stud iu experim experi menpentru nu nţ at en-- şi ~i de de aa sublinia sublinia incă inca o0 dată data caracterul caracterul tal asupra planurilor inclinate afl ale rota l asupra plan urilor i nclinate afl ate ii nn rode performanţă performanta tehnică tehnica excepţional exceptional ăa al al taţie" talie" (( "Etude "Etude experi experimental e sur les p lans de mental e sur les plans de zbor. zbor. inclines en en rotatio rota tion") publ blicat la Paris Paris in in acestor aparate aparate de acestor incllnes n" ) pu icat la Dar programul programul "Da "Da Vinci Vinci"" detine de~ine de de un un 1921. 1921. principiu principiu care care stă sts de de fapt fapt la la bbaza Dar aza an de zile ~I performante de zbor. pentru tuturor incerciiril or (serioaSe) de 1 nfii Pluan de zile ş i performante de zbor. pentru tuturor i n cercă ril o r (serioaSe) de Î nfă pt u ca "Da "Da Vinei Vinci III", III", la la 12 12 nov. nov. 198. 196~ I!f d' reuşit reu~lt ire aa zbo zborului cu eli elicopte re aact ionate cu cu că ire rului cu coptere cţ ianate sa se se desprindă desprinda de de sol, sol, efec/Ulnd efec!1.Jind un un zbor zbor putere putere uumana (chiar dacă daca cei cei care care ii il să m a n ă (chiar durata de de 22 secunde secunde şi ~i alingind atingind o0 aplica nu-i nu- i cunosc cunosc orig origiinea). neaj . cu o0 durată aplică cu inaltime iniiltime de. de .. 110 110 milimetri. milimetri. Ing. MATEI KI RALY

Ing. MATEI KIRALY

k:r'stc'n ş5ii Whitby Whitby el elaborate cu aaceasta aborate cu ceastă SI concluziil concluziile lor au au ră ramas pi na În in e SI e lor m as pînă noastre probabil probabil cel cele mai imporimpornoastre e mai Desii aceste aceste l lu crari sustin cii zborul zborul Des u cră ri susţi n că aq ionate aparate cu cu aripi ari pi rotitoare rotitoare aqionate aoarate umana esle posi posibil, se atrage atrage ere uma n ă este bil, se lor de de tot tot felul felul., asup ra ddificulta\i as upra i ficu ltăţ i lor care vor vor trebu trebuii depădepadeosebite, care deosebite, acestul ZbO L DeDeDentru iinfăptui nfapt lJ irea oentru rea acest ui zbor. c af iin sftrşi rs itt că ca zbo zborul cu elicopterul elicopterul n sfî rul cu clar 0 ssolU\ ie ar nu nu va va fifi nniciodata i c i o da t ă o o luţ ie de ddeplasare (cum este bici bicicieta de ep lasa re (cu m este cleta ci va va fifi o0 ex except io nala perpere
.

MA ~T~ M RT~

8 -57

A fos! un bombardier tactic cu react A. re a cţ ie, bimotor, produs de firma GLENN L. MARTIN MARTI N COMPANV COMPANY din Baltimore, S.U.A., dupa 0 licenta bombardlerululenglez English Electric .. Candupă o li cenţă a · bombardierululenglez berra" B Mk. 2. Pe 21 februarie 1951 este adus un "Canberra" "Can berra" la Baltimore, iar pe 20 iulie prlmulul apa1953 are loe loc primul zbor al primului avloane de preserie B-57 A. rat d in 8 avioane Variante produse: - B-57A Bombardier. RB-S7A Recuno8$tere foto. R ecu noaştere fato. - RB-57A magazle rotatlva - B-57B 8-578 Bombardier, magazie rotat ivă de bombe, lansatoare de bombe sub arlpi, 8 mit raliere rallere de 12,7 mm sau 4 tuaripi, arlpi. nuri de 20 mm i n aripi. RB-57B Recuno8$ tere fato. foto. Recunoaştere EB-S7B Contraact Contraacţ iune i u ne electronica. electronică. EB-57B B-57C Bombardier. . Avlon de antrenament. TB-57 C Avion foto. RB-57 C Recun08$lere RB-57C Recunoaştere fol o. ~i remorcare de B-57E Bombardier şi ţi nte aeriene. t lnte folo. Recunoaştere foto. RB-57E Recuno8$tere - EB-57E EB-S7E Conlraact Conlraaq iune electronica. electronică. - TB-57E Antrenament. Bombardier cu sisteme slsteme de - B-57G Bombardler ~ i laser, penn fraroşu ş ochire prin radar, IInfrar~u ~I tru bombele "SMART". Apare in 1970 şi folosll in Vietnam. este folosit ina ~ i m e. - RB-57D Cereetare Cercetar~ la mare ină Anve r gura 32 ,31 m, moto mot oaare re P 8.W ~W Anver 'kN . S-au produs 14 J57-P-37A de 48,9 ·kN ~I 6 biloe. avioane monoloc şi biloc. Avea 6-8 ~i noapte şi ~i radare aparate foto zl zi şi AN/ APR APR-9, AN/ APQ-1 02. V i---=~§§§§~!:)( i---=::E5§§§§~3::)( -9, AN/ APR-14, AN/APQ-1 leza .... teza 900 kmlh, plafon 20 000 m, autono- ..... mle 600C km. km, raza de act mie a cţi1une u ne 2000 km. EB-S7D Contraact - EB-57D Contraacţ iune iu ne electronica. electronică. Cereetare la mare ina1time, - RB-57F Cercetare inălţime, produs prin prln transformarea unor celule de B-57B (12 buc.) şi ~i RB-57D RB-S7D la GENERAL DYNAMICS, Forth Worth, din 1964. AnDVNAMICS, lunglme 21,97 21 ,97 m, movergu ra 37,19 m, lungime loare ~i doua toare P&'W TF-33-P-11 de 80 kN şi două auxlliare motoare au xiliare P&W J-60-P-9 de 17,3 kN sub aripi. rep rezi n tă un B-57B. Avionul Desenele reprezintii era nevopslt ( culoarea aluminiului), exceptind care si nt gri inchis, !il cepti nd unele zone cart! şi dungl roşii r~ i i pe arlpi dungi aripi !ii şi fuzelaj. Bombele erau negre. tehnlce pentru B-S7B B-57B prezentat: Datele tehnice ,.2X Wright J-65-W-5 J-6S-W-S de 32 Motoare: ,,2X kN Anvergura: 19,51 m !:-ungime: 19,95 m !-ungime: Ina~lme: 4,75 m Ină~lme: Suprafa1a m22 Suprafaţa portantS: portantă: 89 m Greutate: gol 12 290 kg max. 25 790 kg Vlteza maxima: km/ h la altitudinea max i mă: 936 kmlh Viteza de 12 200 m Viteza ascensionala: ascensio n ală : 1 067 m/min. Plalon: 14630 m Plafon: Autonomie: 934- 3 700 km interloArmament 2 720 kg bombe in interiorul fu fuzelaJului, zelajului, 1 360 kg bombe sub aripi, tunurl de 20 mm cu 4 tunuri proiectile arlpi. cite 1 200 proiectil e in aripi,

o

_ c::--=_--"t~:=::-K --c --c

I I I

I I \

\ \

I

.I ,-- " \\

II

'.'. ~

I

-Q~

L

_ _ _-_-:::J:JC:=:"'"""'l:JC::::- - _ _

8 - 57 8-57

ARTI ARTIN

I I

-0-0-O-OA I I II A I

8 B

.

II

DO

oD o D

~I

IC~L-rJ1lJJ
d n pag. 35 1

e I de apa atlat in ineeestei zone s-ar putea e intr-o forma laminara, n d -se paralel co cele atunci efectul tie tria str atului exterior se red ee la 0 valoare miI

pastrindu-se minimul necesar neeesar de de păstrindu-se depa~esc contuelemente care depăşesc elemente rul geometrie geometric general general al al earenei. carenei, rul aa iar deschiderile practicate 1n in ea Iar sint inchise cu capaae cap ace bine bine sint Tn exterior, 1n in cadru cadrull ajustate În ajustate planului de de forme. forme, asigufindu asigurindu-se planului -se astfel o0 rezistenţa rezistenta mult mult mai mai mică mica astfel inaintarea navei navei atunci cind la inaintarea ea navighează navigheaza in imersiune imerslune. Aripile cîrmelor cirmelor sint lungi. Iungi, nu nu Aripile au grosimi exagerate. exagerate, prepremal au mal ~i curburi de o 0 zinta racorduri şi zintă mare 1lneţe fln~e,, care care asigură asigura o0 scurdestul de de liberă libera a fifileurilor gere destul leuril or de apă, apa. de o comparaţie comparatie intre formele O mOQele de de carenelor ultimelor modele submarine nucleare nucleare americane americane submarine ~i britanice pe pe de o0 partE! parta şi ~i cele cele şi din clasa .."VICTOR arata clar din VICTOR " arată ca la mijlocul celui de-al 9-lea 9-lea că deceniu cele dintii evidenţiau evidentiau o0 raminere În in urmă urma În in aaceasta prirăminere ceastă privintci vinţă.

soare auxiliare auxiliare care care apropie apropie mai mai STRATULUI DE soare CONTROLUL STRATU UI DE repede curenţii curentii de de apa în in zona zona CONTACT repede CONTACT de contact. contact, inhibÎnd inhibind astfel astfel proprode ducerea tur.ulenţei. turltulentei. Tn ciuda obţinerii oblinerii unuI unui coeficoeti- ducerea 1n Virtejurile generate generate de structustructucient destul destul de ridicat ridicat de de fineţe finele Vîrtejurile cient rile exterioare exterioare ascuţ ascutite pot fifi ateatehidrodinamiea, prin prin realizarea realizarea rile i te pot hldrodinamica. nuate prin prin pfasarea piasa rea adecvată adecvata a speei~le menţio mentio- nuate invelb;lUriior speciale Îrweli~urllor aeestora faţă fat a de de ansamblul ansamblul exexnate, care acoperă acopera carenele carenele acestora nate. al propulsorului. propulsorului. tern al submarinelor, asigurÎndu-le asigurindu-Ie perper- tern submarinelor. formante ridicate ridieate comparativ comparativ cu cu formanţe tipurile mal mai vechi. vechi, neputindu-se PROPULSIA PROPULSIA MAGN~TO-HI MAGNETO-HIDRODINAMICIl (Magne(Magneelimina toate toate structurile structurila situate DRODINAMICA elimina to-hydrodynamic propulsion, propulsion, ~i mumu- to-hydrodynamic in afara carenei. carenei, precufll preeum şi În MHO) chiile ascuţite. asculite, apar "lodificari modificari chiile MHD) ~i formei fileurilor de de ale fluentei tluentei şi ale Sistemul de de propulsil'l propulsie mag magneTn timpul scurgerii scurgeril lor lor pe pe apa În apă Sistemul neasigur~ converconverto-hidrodinamic asigura linga zona zona de contact contact cu suprasupra- to-hidrodinamic lîngă energiei electrice eleetrice intr-un inlr-un tata corpului eorpului navei. navei. Zona Zona care care sia energiei faţa cimp magnetic magnetic pulsatoriu pulsatoriu care care mai mare mare risc rise este este cimp prezinta cel mai prezintă unda pulsatorie genereaza o0 undă situata la la pupa pupa navei navei,, unde fileutileu- generează situată intr-un tub deschis deschis I~ I~ ambele de apă apa despărţite despartite t;le de prova prova într-un ririle ie de la capete, care care este este fixat fixat rigid rigid la se reintilreTntil- capete. cauta să sa se submarinului caută submarinului pupa submarinului. submarinului. Apa absorabsorin această aeeasta zonă zona grosigrosl- pupa neasea. in nească. bila prin prin secţiunea sectiunea frontală. frontala, dadamea stratului stratului de contaet contact atinge bită mea torita impulsului impulsului de 14cru Iucru elecelecm, cu cu toate toate consecinţele eonseeintele torită circa 1 m, circa est~ refulată retulata tromagnetic indus, este deeurg de aici. aici. tromagnetic ce decurg cu putere putere către caIre pupa, pupa, dezvoltînd dezvoltind Ideal ar ar fiti ca ca toată toata această aeeasta cu Ideal forta de de propulsie. propulsia. Avantasa se se reunească reuneasea rapid. rapid, fără tara astfel forţa apa să apă sin! numeprovoca turbulenţe turbulente accentuaccentu- jele acestui sistem sînt aa provoca roase. Astfel: ~i să sa fie fie antrenată antrenata de de elice eliee roase. ate, şi ate, deoarece curentul curentUI de de ap apa in scopul seopul asigurării aSlgurarii unei unei forţe forte -- deoarece ă În ce trece treee prin prin tub tub este esta laminar. laminar, maxime de de Împmgere, impingere. ce maxime eficienta forţei forlei de de împingere impingere cu aten atentie Studiindu-se cu Studiindu-se ie acest eficienţa este superioară superioara aceleia aceleia realizată realizata s-au construit construil propul- este fenomen, s-au

d rod ram c, dar poate SIS emulul de propuls e 9 e Tu I are 0 T va de ermlna sporirea forC P ten superioare g a extenoara ci d este comblnata cu de propulsie de cel putln 10 e b a nterroara. Tntre aceste enul de superconductivi or in cazul unu! submann a ind _ mpmgere; dOUB cama~1 fixate etan:;; la amu'1 deplasament :;;i dimenslu I - eI minarea fen omenulul de bele apete este prevazut un presupune cii sistemul de pqncipale similare. Totodata se a e I a zgomotulUl intr-o spatl umpjut cu un fluid fero- propulsie electromagnetic pqate ajunge la unitii'l propul a destul de largs de frec- magnetic. In exterlorul tubului (E~) este utlizat de catre sub- sOjare avind puteri unitare de or e detectla acestui tip de rigid int fixati mai multi electro- mar nele sovietice din clasele ditJul a 30-40 MW. Oe fapt principiul supercon In cu ajutorul mijloacelor magn~ti inelari, ale caror bobine "TA FUN" :;;i ,,AKULA", dar a:;;a o custice este mult ingreu- sint stnibatute de un curent al- cU' a.m mai a~irmat mai ina!nte, d4ctivitatii este cunoscut din a terna'v, Pulsatille cimpului care prl ele experlmente cu siste- a~ul 1911, dar aplicarea sa a efiind utilizate compo- se s~cced in electromagnetii ~el de propulsje MHO silen trqbuit sa a:;;tepte pina la reallza e mecanice conventionale, inelari din directia prova catre tloa e au fast efectuate cu sub rep conditiilor tehnice pentru sr tl reductoarele de tura- pupa provoaca ni:;;te contractii ma~lnele de tipul "VICTOR". a~~~2eJ:a temperaturilor apro • acast caz....este eliminat...sincrqne iI:I cama~ iJltema.fl8x.j.... . --.Ei,Q.ura 4...naJn f ali:;;eaza ..o-.co.n--p' - z.ero aDsolut, ~te c'mp sonor perturbator; bila, iplpingind cu putere apa de fi.gufatie ~ sistemului de propul retum de sub incidenta cheltu - deoarece vectorul fortei mare care circula prin interiorul sle EMT Instalat pe 0 nava de ie itor prohibitive. Prototipurife ropulsoare este mai bine cen- acest~ia, realizind in final forta suprafata, imaginat de catre unor propulsoare care folosesc a fala de axul longitudinal al de propulsie. profesorul doctor Eiichi Tada de aqest principiu au fost experi m~ntate $i in SUA inca din anul avei decit cel rezultat din actiu- SISTEMUL DE PROPULSIE la I;Jnive.rsitatea din Osaka. ~(>tentlalul fortei electromag 1 77, cind in revista MARITIME ea elicei propulsoare, apar ELECTROMAGNETIC (Elecuft rnai putlne turbulente datoIr~magnetlc thrust EMT) netlpe .. de propulsie creata in 0 FENCE din luna iunie s-a pu a e irtej~rilor turbion~re ca~U~I cimp magnetic' indus in cont:Jl.tll d~ supercon.ductiv.itat~ b~cat ~escri.erea unui motor zate de catre aceas.ta d~n .urma. exter orul submarinului prin asi- ~st~ Inve~tlgat de ma! m.u.ltl ani cr ogenlc aVind 0 putere de " Acest fapt re~u~e :;;1 vanat~a Ilu- gurarea circulatiei unui curent 10 apo.nla pentru a fl utlllzat la 3 ,00 CP.. lUi magnetic In cadrul clmpu- elect ic intre ni$te electrozi spe- pr~ ul.sla unor nave de supraUn alt artlcol publlcat In aceI. e erior su.brl)ari~ului,. av'!n- ciali montati in ambele borduri tata;:;;1 submarine. e~i revis~a .In lu~a septembri~ almdu-J ~tunci cm.d Inamlcul 1!1- ale nlivei, apei de mare reveninSlUPERCONDUCTIVITATEA 1 79 prezlnta prOiectul denumlt un metal metal sau sau un un N YSEA, car~ are drept scop Atunci cind cind un cearca sa-.I .detecteze cu ':1 l j- du-i olul de electrolit, interac Atunci loac~ senslbll.e la efectele clm- l ione jiZa cu un al doilea cimp aliaj aliltLmetalle metalic sint sint raclte Tacite lalao0 temtem -m.~n-,l'rr:mm"Fr-dlp."ftn r~ IIzarea unul motor de p ulpulut ma~netle: . -:-:. maoifellc Orien at- de aceas pe~arura aproj5lafa de 7.ero zero ab Sl~ co .0 pu~e 6O'MW, . pera ura apropia a âe o c~nflguralle P?slblla a SIS- data ertical, generat de un grup solut solut (-273, (-273,15° C), rezI rezistenta n~t dlstrugatoarelor" amerlcane SOC), lent ele~trica dldispare aproape Ccom-~ clasa "Spruance !emulUl de propulsAe MHO af!at de generatoare electromagne- electrica pare aproape m- d plet. Nu Nu vom vom inSista insista mmai mult mult T TANIUL ~I CONTRIBUTIA SA I~ do ~rea sUbmann.e lor .~ovle- tice montate liniar in axul longi piei. tl din .cl!isa . "VICTOR este tudil1al al navei. Reactia ce asupra DEZVOLTAREA SISTEME aS4pra ace acestui fen omen aflat aflat nin tUI fenomen . apare intre cele daua cimpuri,:;;i pr multorlaboralabora a 10 fig. 2 . LOR prazent atentiamultor ent inin atentIa N:esl:~~SJJ.El. campus dlntr-un ele pulsatorii, se manifesta to toare celebre celebre din din intreaga intreaga IlJm lume, ODERNE DE PROPULSIE mtr-un corp exte- prin r-o forta de impingere un(l un(le se se Inc incearca sa se indepar ICu circa doua decenii in arc să e Indep rorie tata catre direclia de inain tez supercon u~ma, speciali:;;tii americani afir teze pragul I atingerii tlngerll SlJpercontare. ~r.op~lsia electromagne~ica du du Ilvitaţli CII c~t mai mai mult mult.dde acel cel ~flu ca aliajele pe baza de tita vom mentiona mentlona nunu 011.1 nu ar putea fl propice pentru bene IClaza de toate avantalele fat fat Ic OK, CI i vom siste ului de propulsie magne ca ,d adaugarea aces- realizarea carenelor submarine 'lptul că ugare aces-

a

a

r

--6 tuburi lanstorpile de cite 533 mm ~ i 650 mm. Prin tunuri pot fi lansate rachete de croaziera sau mine. Propulsla: doua reactoare nucleare cu vapori sub presiune, doua

turbine cu aburi ~ i doua elicL Instalalia de forta aste asemiinatoare celei de pe spiirgatoarele de ghea\ii tip Arclika. puterea furni zata de cii tre un reactor fi ind de 350 MW.

lor de tit u I a e la con strue ;a corpului submarinului. Totu$i. productia aeestui tip de submarin a reinceput in anul 1976 ~ i . pina in anul 1985. in flota sovietica au intrat in servi ciu 6 unitali. Acest fapt dove de~te cs dificultalile tehnologiee au fast dephit&. Totodata. acest succes a avut un impact decisiv asupra dezvoltarii sist!,!melor electromagn!'!tic!'! d!'! propulsi!'!

eciuda aces or afirmatll. s-a a es primul submari n sovietie d clasa .,ALFA" a fast Jansat la spa la mljlocul anilor ' 50 ~i a os ~mpl etat pina in anul 1970. 5-a anat apoi ea a fost dezafec a -n anul 1974 Motivul eel mal probabil al aeestei dezafectari I-au constituit marile dificultati 'mplieate de prelucrarea aliaie-

21

11

od ob' u· d a e de 0 el ar a ea ace ' a~i efect ca preslunea exercitata de coloa de apa la imersiunea de 4000 Deoareee titan iul este un me amagnetie, el este un mater esentlal pentru constructia cc purilor de submarin care uti zeaza sisteme electromagneti de propulsie.

$TEFAN CH CHI STEFAN

J3.

-j

--

care au "ncorpa a sisteme de e ectromagne ' superconductori ~j e eO' . ozi exteriori af/ati in Ie gatura directa cu apa marii. care. d torita conductivitatii ridi cate ~. mediului. au determinat obtinerr;a unor cimpuri magne tice ext rem de puternice. de ma rimea a 105 Oerstezi. in C"LLI cind aeest cimp soar erea in ~urul unui submarin cu it in un co 1) rezistent

--Ii

- ----Receptor

baterie baterie

+

+

)

Cuplaj ,magnetic

Pupa

~i dispozltivul de

rmare

Vananro Varianta de de

_ -_

~/

cupla~ cuplare aa arbonlor arborilor

~ . ~ " .' , ~ ,.' " ". _, ',' • ' '" ,

3

/' ./ ~ ". ',/ Spite de . / , ." " blClcleta

reglaj a cirmelor de adlncime

y

Dupa ce exper1ii navali anticipaserii la mijlocul deceniulul opt miniaturlzarea submarlnelor cu propulsie nucleara, ca evolut ie normahi, daca linem seama de progresele i nreglstrate de catre aparatele de detect Ie antisubmarinii. marina mili tara sovietica lanseaza din 19n un pro gram de constructie pentru ~ase unitali de cite 25000 t deplasament $i 170 m lungime, Era confirmarea unui adevar simplu; exper1ii nu scriu in revistele de specilitate, ci lucreaza la pla~ ete, Cele mai mari submarine construite vreodatii. unitalile clasei Taifun, ~a cum au fost numite in lumnea vestica, yin sa confirme ipoteza invulnerabilitalli subma rinelor nucleare moderne in fala mijlo8 celor actuale de deteCl ie ~ i atac, Un sub marin avind corpul realizat din aliaje de titan este mult mal scump dedt unul din OIeluri aliate. dar practic indetectabll, producind perturbalii magnetice mult mai mici. Noile miJloace de propulsie criog& nice produc mult mal putine zgomote, iar inveli$urile din materiale compozite ab sorb ultrasunetele. Mai mult dedt atita. armele capabile de a distruge un subma

rin ultramodern trebuie sa fie ele i nse adeviirate minuni tehnice, fie ~ i numa pentru ca trebuie sa loveasca in imer siune un monstru ee se deplaseaza C aproape 100 kmlh Is peste 2 000 m. Ca cul8\i $i dumneavoastra ee energie tre buie sa dezvolte motorul unei torpile d 8-12 m lungime cu 650 mm diametru pentru a putea ajunge din urma sau rna car Intereepta linta, 0 grenada de adin cime de 50 kg din cel d&-al doilea razbo mondial, poate provoca numai zgirietu superficiale unei coei duble din aliaj sp.eciale. In aceste cond~ii deosebite. in care i ~ tre inamic ~ i submarin se B\lazii ma multe straturi de apa rece ~ i calda cu grosime de 2 000-3 000 m. eel Put i pentru inca 0 perioada de timp de acu n inainte submarinele ee evolueaza in rna rile sp8\iI oceanice sint invizibile, mai co rect spus, indetectabile. Cr~terea dimen 9iunilor permite alocarea unor volume su plimentare pentru echipaje ~i , in conse cinlii , maresc poslbilital ile de stalionar in imersiune la perloade de timp legBt strict de cond~ iile psi hologice ale mar

Subnnrn ~t

~ , ,,.

n

Plasa

'",Tuburl PVC ~

Placa de sprl,ln

Pl 10 (UDto 1

S chuni

Plot de tetlbrad) PI(lc h!IIbrod Placo de lemn (balsa)

Btotul Blocul

Se monteazti agdtO,torlle inaJnte de ltplre

rea d pupa se \..yaselino.

~A

~B;OCUI

• Toate detaliile de de pe punte se impregneoza cu ~

/;~: ./

vopsea si si~ .--'/ // ' apoI se ..-

--

'1,;/ ~/ ~'/

~

.

1

hpesc

trod tnld

conform planului

Axele ~rteVce---", (X!rtelice

narilor lata ce se men\ioneaza prestInarllor menţionează in prestiglosul anuar britanic britantc Jane's despre subgiosul marinele lip tip Talfun: Tailun: "Prima uOltate unitate de marlnele nceputa ~i lanacest tip a fost iIncepu iii in 19n 1977 ŞI septembrle 1980 sata Severodvinsk in septembrie sată la Severodvlnsk (in serviciu servieiu activ din 1982), 1982) . a doua a fost (In lansalli 1982. intrfnd intlfnd In 1n serlansată in septembrie 1982, vlciu in 1983. submarln a fost viCIU 1983 AI treilea submarin lansat In in 1984 iar al patrulea iin n 1985. eSle caracteristic earactenstie pentru penlru submaCeea ce esta rinele Talfun consta in manmea marimea enorma rlnele ~i aşezarea ~ezarea silozurilor pentru rachetele ŞI fala chloşcului. chi~eului. Acest Aeest tip de strategiee in faţa strategice poz~lonare otera avantajul unei grupari poz~lo n a re ofera "bloc" principal. lasind "b I0<:" a armamentului principal, spa\iu disponibil dlsponiblJ In in spatele chloşcului ehl~cului spaţiu douB reactoare din cele doua dous pentru cele doua Ob\inerii unei unel corpuri ., probabil necesare Obţinerii viteze rezonabile rezonablle la o 0 asemenea marime. mBrime. sa opereze In in Acest submarin poate sa oriee ocean al plantel, plantel. ment men\lnindu-~1 once Ini ndu-t i ţlininreza de bătaie batale a rachetelor tele IIn n raza Supllmentar. forma chiOl$culul chi~cului sS1 rateglce. Suplimentar. sa sugereze posibilităli posibilllli\i de operare poate să In zone Ii nghBlate. Cirmele de aclncime adincime in Ironlale retractabile. rotunjite. a e ret raclablle, formele rotunjite, POI un avanta] i n asemenea condltii" .. po fi avantal I cond~Ii"

"0

'1

aeestel clase In in diArticolele dedicate acesta ~ I chlnechineitaliene. britanice brltanice şi verse reviste italiene, Z8$ti a structură structun!. Inter"" Interna forzaş ti sugereaza o doua corpuri corpun cilindrice cl1lndrice de premata din douA siune. acoperite de catre caIre carcasa externa siune, externă Ie o 0 distanta distants de cel pU\ In doi dol metri. melri. In le puţin chlOllculul se găseşte gas8$te cel de ai al treftrel~ zona chiOl$cutul clJlndru de presiune, de dimensiuni dimenslunl lea CIlindru mlci. adăpostind adaposlind organele cenmult mai mici, eomands. Inclinam I nclinam totU!/ sa cretrale de comanda. totuşii s6 dem ca fiecare corp contine aparatură aparatun!. de eomandS pentru toate loate celelalte, celelalte. In acest comandă aslgur1ndu-se nu numai o0 capacitate mod aSigunndu-se sporilil cl şi $i supravle\uire sporită de incasare, ci supravi~uire a slstem. intregului sistem, Pentru modelJi>ti. mOdelişti, acest tip de submarin constltui un subiect sublect deosebit deoseblt de poate conslltui autoril opteaza opteeza pentru atractiv. Personal autorii varianta cea mal mai simplA simpl!., care are ŞI ~ i avana Intra in Imersiune, imersiune. cu corp fortajul de e tuburl din material plastiC plastic mat din doua tuburi ~I propulsoare cu cauciuc caucluc rasualaturate şi cit. Cel care au mal muilli Incredere in CII mai multă capaclta\ lie lor de constructorl pot realiza capacitAţile mai complexa camplexa ., dar să sa nu anticIantlcio nava mal ~m . pam reallza un navomodel navomadel navIgant navigent Pentru a realiza

yom pomi pornl de la dimenSiunile dimenslunlle de gabant vom model Noi Nol va va recomandam vlilorulul model ale viitorului revlsta . dlmenslunile dlmen lunile desenelor color din revistA 1 n cazul in care dor~i dor~ I sa realizatl 0o maIn să realiZaţi cheta static6. respect8\ respectatiI iintocmai dlmencheIă statiei, nlo<:mai dimenslunlle din desen, desen. prin prJn slmp simpJa masurare, masurare. siunile navigent. cauPentru a ollline obţine un model navigant, plastic tali doua levi ţevi din material pl toc de dlametru cu o a lungIme lunglme de 350 25-35 mm diametru mm. Prin lipirea ahlturata celar dauB mm, alAturetă a celor două luburi ~I acopenrea acoperirea pa"IJor mi, lac cu tuburi şi părţilor de milioc se umple interst~ tnterst~iul clcarton Iipjt. lipit, 18 lul cu cimenl. ullllzat ut111zat ca balas\. balast. Dupa intarire sa Înlărlre se menI. ~ leful8$ Ie ŞI $ I se sa confeelionează conlee! loneazil din lemn şlefuleşte de tel sau brad. prova ~ I pupa. In Jn acest ullim loc lac se dau gAuri gauri şi ~I se ultim e Introduc axele elitelor, eJicelor. confOfm conlorm desenelor explicaexele ~a fel T tive. Prin Prjn lestarea corpulUI corpulul iin n aşa tive Î ncit oeit suprafati sa nu rami,. ramlna decit decil chlOl$cul chlOllcul la suprelBlA la nivelul nlvelul punti1 Clria PUnţll principale $1 şi reglarea crrde adincime, adinclme. se poata poate asl,l1ura naviasl~ura navlmelor da jmerslune atita alita vreme Cit cil se IInvir! gatia iin mlirt g8\la n Imersiune ellcele. O 0 dală data elasticul d desucit. submarluclt, subm rIrevlne la supraf_a 8uprafata.. Este Eate modul cel eel nul revine mai sigur de recuperare ş$1i in aceIaş 8eel~ il hmp limp mal slmplu. cel mai simplu, Exlstind doui dauB corpuri corpurt cllind"ce ciJindrice etaOf eta~ e. e. Existind

c P.S. Dac6 VI!\I constru ganta. nu ultat l sa 0 mandura de satvare cui ..epave," in caz d se prinde CU 0 bucata de riar. Dacii sa inundA tOpelii le jar geamanduTa. iese la suprafali

Oupa"lansare" s

nnr'J UA I.ta M RECOOP co abo re CU cu re revllt m edltle dl,le a u DELISM org nlzeazi p prima un concurs cu pr premll concura mII pen n ru conltructorll con.lructorll • acett partlell ..t concura pot partlcll machete. La ac totI modetl,tll, modell,tll, Indlferent to'l Indiferent de vlrlti vlr.tA lau • u c IIfrcare, care au reallzat nal realizat modele de na IIffcare, utilizind klturlle apirute II ,I avioane avloane utlllzlnd " JECO• emblema JECO.

,1

.--I---Ipar a 18 concu ,mac;hetele e vor d un 18 ledlul ....-,~. d • de 17 dacembrle 1990, lar rezul atul e v cotel vlzluna, Inclullv In numirul urntitor al r

acealti primi prlmi edl'le edltle vor fi fl Incadr. La acea.ti '"cadr. unnitoarele categorII: categorll: exponate In urmitoarele malerlale pla.tlce: plaillce: A. Machele Machete din materiale Hurricane - Hawker Hurrlcane - Flal Flat G 50 - Avro 504 .K - Mlnlrombac. B. Machele Machete din carton: ROMANIA . - ROMÂNIA - IAR 80 - SET FN 305 Toale ace.te acelle modele pot pol II prezenlate Toate fi prezentate alare .au lau Inclule In dlorame .a _a Iubi. lublt atare principal, urmind unnlnd a fi fI punctate ,I PI ,1 pl mlale .ep aeparat. unel dlorame J mlate rat. In in cadrul unei fI prezentate prezentale mal multe machele fi machete JEC aerodronnJl lunle 19 (de ex. aerodro 'II Mamala In Iunie avloane Hurrlcane). Hurricane). cu avioane Jurlul va fi fI format din rreprezentantl Juriul prezentan,1 revlltel MODELISM precum JECO, al revl.tel concurentllor. al concuren,lIor. Premllle vor conata Premiile con.ta In bani ,I ,1 JOCI flecare categorie. categorle. pentru fiecare fl depu.e depule la ledlul aedlul R Machetele vor fi Itr. Vloletelor : COOP din Bucure,tl, .tr. aect. 2. telefon 138175 ,I .ect. ,1 136260. contln mater Klturlle ,I şi cirtlle-Joc cărţile-Joc ce con,ln conatrulrll machetelor lele necelare nece.are con.trulrll magazlnele RECOOP ( pot procura din magazinele Cooperatlel Bucure,tl ,I ,1 din cele ale Coopera,lel Conaum din Intreaga Jari, precum ,I Conlum ,1 Cel tra ram ramburs bura po,tal, a realndu-vi re.lndu-vi direct RECOOP.

a

A

in Bucure,tl, Bucure,tI, ultimele ultlmele noutitt noutătl magazlnele "RECOOP" din din:: B magazinele o lor bllcll nr. 80 A, Calea Mo,lIor Decembrle nr. 2 26. 282, Str. 13 Decembrie Gheorghlu-Dej nr. 95, P PaslI Gheorghlu-DeJ Vlctorlel nr. 16-1 rlel-Calea Victoriei la mlcromagazlnul din ho "Ion Creangi". Creangă". exp La cerere, Jocurile jocurlle pot 11 fi ex unltă,lIe "Com "Comertu mlclllu prin prln unltil"e letirle" prln po ISi letărle" sau "Cartea prin Nulu Ion nr. 8-12, sec gent Nu,u 76324, Bucure,tI. Bucureşti. Se onoreazi onorează valoare totali totală de minimum . ram burs la primlre co plata ramburs primirea ca Sugestllle privind prlvlnd jocurile jocurlle I Sugestiile crearea de noi nol Jocuri, jocurl, prec precum m comerci din partea unitilllor unităţilor com r trans mite la RECOOP, Str. S. transmite el 21, sector 2, cod. 7030 Telex 136260 ,I 1381 75. Te menzt din partea cre,elor menzf creşelor se pot onora aUt atit de unlunlle unlunJi coopera,lel cooperallel (UJECOOP), c' • RECOOP, cu plata in numera sau vlrament.

,1

II

SCA A.

1-7

-----

Modelism 1990 No 5-6

Recommend Documents