marturie din din secolu secolul oo mărturie
XIX-lea as asupra alal XIX-lea prc preocuparilor pentru pentru constructia constructia rachetelo rachetelo preocupărilor in ara ara noastră noastra în Prof. lOAN N. RAOU Prof./OAN N. RADU
o.am&IV.IV. IW!U
&ft'I.............. AftI q ... BlqpONAT,
.0..
q"'BKJIIONAT,
".".
..-II1II_
.......ipM de ............. cam ...... . 8InPIpn 6e .............. C*IIfft .... H.ITaeaA, ..., . . ....... ..... -.in lU1"M&A, .....Dan MI .."npI . . . . .MM'N .....
.. .,n....
APTI.qpt ABPIBNIC. APTI.qpt A _ K.
.o •• pl .raTe •• ,i'l'e •• pe e ... e •• ,1 1D~.'J'e I., e •••pe.tOp e ...di. .... a., .p••• in .'Tepe .... a e , .p ia .'Ulpea .1 0p ...... nT' ••
.li.41'.
...... 11 1' ....
.. .,n.... Dan."....,. . . . .
.. ..
•
RAn J.
"An 1.
PAKBTIC.
PAKETE. Din TOaft ,"M'pi.1. Rle.e.l,iTei~.p.KeT~.e
Din ToaTe .oKlpi.1C! ee.eID6VÎTClk paktti.te ... e. elttl.l 'leA lIlai i••ozaAT .1?teo1 .&1
.... -
... e.8TU.J.nTpealinpn... "leA mal imDoZiUIT .1 7Je.1 aaI euepL DJIWIop mare, QItepL " RTpellinp it +n.-illlK& lCosi deTe.J.. ......, n..,.p uODl,1 mape, de +0• il .ta.inn a .0&1 4e nu, caoDlpl 40 H& ,ipan4oAl.
160 -0D0SIIIf ~ IDO .. lIOROUId 61_ ~
AaJ MAT H
.. lh1 .. AT ..
,"'Ti,..
,ipaHo.d. .lOp upe _ape 'l&IpaTt!1Po; . .I I;'Ti,.. olOp 'Iepe _apen. ... paTe ..j . .1 ....,...oe .eaii.ae tpeut .ie Hapn ..lie .oapn siR
I, ••••• 1 ., ..... , ••
....... .........
.",..oe leau..e tpeMI n. M
U. WIAAIP. o. ml .! .!BP.
-------
...
bcrpAteD'npl TpUlintdoee .e~ I"loTipea
Le~anpl -R OU n TÎ,ea punuop c'.,..,..TaT aaI.CaTfIS CIC 01& •• PTea
.,.TaT
punuo, e'. , u ..orpue. lUI eac: .pnJ, .....
..... l1li. ..... l1li.
Sco aterea la lumina a unel lucrari Scoaterea la lum in ă a unei luc rări :Julin cunoscute speciali~tilor (~i inca ~i :lU\1n cunoscute s pec i al iş tilo r (şi Î ncă şi -'ai pu\in publicului larg) umple un gol in "TI ai puţin publi cului larg) umple un gol În storia preocuparilor in domeniul raches ;el or iapepreocu părilo r În do meniu l domeniu rach epamintul patriei noastre. ' elalepe carui pămîntul p at r iei sint noastre. do meniu inceputuri plasate la jucărui Încep uturi sînt pl asate ale'Tlatatea secolului al XVI-lea. la cindju- a ătatea secol ulu i al XVI-lea. cînd a apa rut " Coligatul de la Sibiu" al lui Conapă rutHaas. "Coli gatul de la Si biu" al lu i Conrad rad Perioada Haas. urmatoare a fost marcata de ă toare a fost ma rc~iat ăcartude Perioada co ntribu\iaurm cunoscu\ilor boieri con trib uţ i a cun os cuţilor boieri ş i cart u'ari moldoveni Conachi. consemnata la rarsfir~itul i moldoveni Conachi. co n semn ă la secolului al XVIII-lea ~i atdespre sli rşitul secolul ui al XVIII-l ea şi des pre care am avut prilejul sa scriem in nucare am avut pril eju l s ă scriem În rnarul 3/ 1987 al revistei "Model ism". nu mă rul al revistei m" . in 3/1987 rindurile de mai "Modelis jos prezentam cit iin lor rîndurile de mai jos prezenpreocuparită m c itilori dovezile continuita\ii tori dovezile pentru co n tinuităţ ii preo cusecolul parilorlorromane~ti rachete ~i in loral romăneşti XIX-lea. pent ru rachet e şi În secolu l al XIXlea.yorba despre 0 carte aparuta in Este despre o artificier carte a păru tă În Este sub vorba 1852 titlul "Micul perfec\io1852 " Miculde artificier perfe io nat. sub sau titlul pova\uirea a infiinta in cţ scurta nat. sau ~i povăţu i rea cheltuiala de a Înfi i n ţa Î n mai s c urtă vreme cu mica cele fruvreme şi cu mică ch elt uială c ele mai frumoase lucruri de artificie. Dupa cercari moase lucruri de art ificie. După cercări lacu te de Anton Stuber cu mai mult de făc ute compozitii de Anton Stuber cu mai mult de 150 artificiale ~i 53 figuri". 150 şi 53 infiguri" . liin dcompoziţii tradusa artif ~i iciale prelucrata limba tradusă şi prel ucrată În limba IIn d romiina de P. $iller. ro mână P. Ş i face ller . cu un mic manual "de Avemdede-a Avem de-acum facei-am cu un m ic astazi. m anual cu "deun bu zunar" spune butitl zunar" cum i-am astăzi . cu un u lung. specific spune lucrarilor din ~colul Ittrecut. lu lungde . specific l u cră ri l o r di n s"ecol ul natura sa lamureasca cititorul trecut. natură să inca l ă m u reasc c iti torul asupradecontinutului de laălectura coasupra pertei.conţinutului Î n că de la lectura copertei. Pina in prezent. despre autor. locul Pînă iei În lucrarii prezent. originale. despre autor. locul apari\ cit ~i des pre apariţiei lucrarii originale. şi des traducator nu avem date cît certe. darpre puIraducător nu caavem dat e certe. dar lapute m preciza traducerea a aparut la~i tem preciza că traducerea a a p ăru"Romanot la laş i si a fost tiparita la Tipografia si Franteza" a fost tipin ăr alfabet ită la Tchirilic. ipografia "RomanoFranţeză" În alfabet chi rilic. inca de la inTrebuie sa subliniem Trebuievaloarea sa subli ni em Încă de lalucrari. Început istorica a acestei ceput valoarea istorică a acestei l ucră ri. Faptul ca este 0 traducere nu-i scade Faptul că este o traducere nu-i scade prea mult din importanta. Autorul versiuprea mult ne~ti din importanţ Autorul versiua tinut saă . precizeze ca. tranil romii rom â n eşt a ţinut să precizeze , traniiducind. a i ~i "adaptat" textul că original. ducînd . arealizindu-se şi "adaptat nu " textul inal, aceasta numai or laignivelul aceasta realizÎndu-se nu numai la nivel ul . li mbajului. ci ~i la cel al continutului li mbajului. ci şi la cel al conţi n u t ului. dupa cum rezulta din unele adaugari din după cum rezu lt ă din unele adă u gă ri din c uprinsul explicatiilor. c uprinsul explicaţii l o .r . este graitor faptul ca In al doilea rind In al doilea rînd, e grăitor faptu l că s-a simtit nevoia estpopularizarii confecs-a simţit nevoia i zări pe i confeclio narii de artificii popular ~i rachete teritoriul tl onă rii nesc. de artificii şi rachete pe teritoriul romii r omânesc. Traducerea $i tiparirea cartii intr-un tiTraducerea şi tipări rea cădin rţii Într-un tiraj necunoscut noua. care s-au necunoscut nouă , d in care s-au rajp8strat extrem de putine exemplare. carpăstrat extrem de 0puţine exemplare. car-bitea fiind astazi ad eva rata raritate ea fiind astăzi existenta o adevărat ă raritate bibliofi la. atesta unui numar sufibliofi lă . atestă existenţa unui număr suficient de mare de cititori interesati de cient de mare de cititori interesaţ i de probl ema tratata . la mijlocul secolului problema tratată . Ia mijlocul secolului trecut . trecul. Analiza fondului de idei al acestei carli Analiza ideidin al acestei cărţi nu este fondului deloc code mod. cauza dificulnutallior este de deloc comod , in dinepoca cauzarespectiva. dificulexprimare tăţilor exprimare Înilul epoca v ă. Dupa de cum se $tie. st ~tiintirespecti fic al limbii După cumromiine~ti se ştie. stilul şti i nţifsa i c al mbii ,.terare a i nceput se licontu" reze erar e mai româneşti a Înc epu t să se contupregnant prin 1860-1880. de ci reze maipefloada pregnantulterioara prin 1860-1880. '"tr-o apariliei deci aces'n,r-o perioadă Nu ulterioară apari aiciţieisa acesintram :e' publICa! este locul :e'. ~pUDllcat loculla aici să intră mde amanunte u cueste privire problemele amă"u" e cu privire la problemele de r:cba Subl ,,.em doar citeva aspecte bă ; Sti doar decîteva aspecte care - '- 'lle ~od str'ct evolut,a domer:10C s:roCl de care evolut .,e a dom u - '"el"t.co-stunt,foe nteer~ C care"edacta:a re "te"'esea:2 . e ......_...cc-s c~a"ean~' es:e s .. ~ -: _~crat'
=~E!:·.:e
oJ.I1"1oI,
Pentru Pentru
.Ia
n.vrea
aulA ... 1I.'l'pLlf .
gaslrea
găsi re a
echivalentelor
e c h ival e n ţelor
roro-
mane~ti ale termenilor de specialitate, mă neşti al e termen specialitate. talmacitorul a facutilor apelde la vechea termită nologie l măcitor ul a făcutpopulara apel la vechea term i- la tehnica autohtona, n ol ogie te hni c ă p opulară au tohtonă . Ia calcul semantic ~i la preluarea unor cucalc ul sem la preluarea uno r multe cuvinte noiantic din şilimbile roman ice.
vinte noi din cali m bile pina romanice. pastrindu-se atare astazi inmulte limba păst rÎnd u-se ca atare pînă astăzi În limba noastra . Cartea, care cuprinde 188 de n oastră . Cartea. care cuprinde 188 de pagini. dupa introducere. este impar\ita i. d u păpar\i, introducere. este Împărţită pag in incinci fiecare divizata i n mai În multe ci nci capitole. pă rţi, fiecare divi z ată În mai Urmeaza un bogat tabel mu capitole. iar Urmează un0 bogat cultecompozitii, la sfir~it plan~a tabel ce cucuprinde co m poziţ i i . iar la sfîrşit este o p l anşă ce cu-arschite. Lucrarea adresata prinde s c h iţe . Lucrare a este ad res ată artificierilor, dar in cuprinsul ei - dupa tificierilo r. dar În -cuprinsul ei -un după cum yom vedea este oferit volum cuvaloros m vom de ved informatii ea - este referitoare o feri t un volum la convalstructia oros de i n form aţii referitoare la conrachetelor. stru cţia rachetelor. Preocupari in domeniul rachetelor sint Pr eo c upă ri În meniul rachetelor sînt consemnate in do partea intii. care trateaza consemnate Î n partea Întîi, care ~i t rattehnici ează despre materiale, instrumente despre materiale. instr umente şi tehnici de lucru , expunerea fiind facuta sistemadetic,lucru . expu nerea f iind amanuntit ~i precis . făc u tă sistem an ţit ş i precis . tic, amănu In continuare. in partea a IV-a, intituIn co ntinuare.aerlene. În partea a IV-a . intitulata "Artificii Focuri me~te~ugite l atcare ă " Artificii aeriene. Focuri meşteşugite sa sue in aer prin puterea lor din care să su e În aer prin puterea lor din launtru", prezinta modul de confectiolăun tru ", prezintăcomponente modul de ~iconfectionare a par\ilor descrierea nare părţi l or componente mai amultor tipuri de rachete.ş i descrierea mai Urmeaza m ultor tipu"Tabla ri de rac dehete. compozitie", care U rmeaz ă cele "Tabla de 150 compoziţie", cuprinde peste retete de care comcubustibili, prinde cele peste 150 re ţete com-de repartizate pentru 22detipuri bustibili . repa rti zate pentru tipuri de artificii, dintre care 7 sint 22 destinate raartchetelor. ificii . dintre care 7 este sînt dest inatedera-alInteresant modul chet elo r. In teresant este modul de alcatuire a combustibililo.r: la rachete cătui r e calibru. a co mbustibililo.r: la rachete dupa iar la artificii dupa efectele după iar la artificii d upă efectele lor c-ali bru. luminoase, colorate . fumigene, lorzgpmotoase -- lum inoase. colorate , fumigene. etc. zgp motoase In cele etc ce . urmeaza atragem atentia In cele nouta\ilor c e urm ează atragpentru em atenţia asupra tehnice epoca asupra n o u t ăaparute ţi l or teh nice pentru carte epocain respectiva in aceasta res pe ct ivă apăru te În aceas tă carte domeniul constructiei de rachete În din eniul con strucţiei de rachete din dom ta~a noastra. ţara In n oacest astră. sens mentionam: i n1acest sen s m enrampei ţ i o n ăm :de lansare pen- folosirea 1 - fo tru losirea ram pei de lansare p en 0 racheta sau un grup de rat ruchete; o rac hetă sau un grup de raete; 2 - chconfectionarea ~i folosirea co2 - confecţi nului; onarea şi folosirea conului ; 3 - utilizarea ~i tehnica construc\iei 3 - utilizar ea şi t ehnica co n str uc ţiei para~utei; 4 - p araşutei lansarea; unei rachete cu 0 sin4 - lansarea unei , rac hete cu o 2singura treapta folosindu-se mogură tă . aprind folosind u- se 2; motoaretreap ce se simultan . toare ce se aprind simultan ; 5 - racheta "d u-te-vino" pe sfoara 5 -- racheta "du-te-vino" pe sfoara unui zmeu; zmeu ; 6 - unui mentionarea ajutajului sub forma 6 - menţ io n area ajutajului su b fo rm ă de clopotel; de c l o poţel; ~i a 7 - folosirea declan$atorului 7 - fo protectorului lo si re a d eclapara~utei; n şatorului şi a rului para şutei ; 8 - p rotecto intrebuintarea conteinerului. 8 Precizam - Întrebuinţarea i. $i faptulconteinerulu ca traduciitorul s-a Precizăm şi faptul că traducătoru l s-a oprit in mod deosebit asupra rachetelor În mod deosebit oprit destinate jocurilor de asupra artificii rachetelor ~i nu a cedestinate jocurilor de scopuri, artificii şdemonstrind i nu a celor create in alte lorprin create În alteintentiile scopuri. sale demopacifiste. nstrînd aceasta pri nUnaceasta n ţiile sale este pacifiste. citat din inte "Introducere" edificaUn in citat d in sens: "Introducere" estedeedificator acest "invatatura computornere În acest sens: trupuri "Învăţătura de compua acestor se nume~ce menere a acestor trupuri ~te~ugul artlliciei; caresesenumeşce imparte meiara~i şteşugul artlficiei; care se imparte iarăşi in doua parti; adiea in artiflcle serloasii insau două in artificie serioasă de părli; biitiilleadică ~i in artilieie de petreeere. sau bătălie in artificie eu de eele petrecere. Noidene yom şiindeletniei de pe Noi ne vom Îndeletnici cu cele de pe urmii, ".". Studlind desenele, hcem preurmă , ... ".caStud hcemsingura precizarea e:e!l nd sint desenele grupate intr-o czarea singurăIUpiansacăcue ~e2 s'nl 'Ie grupate atasate intr-o la slirSltu' pla"să 2 'e s'irsltu u-Cu cran cu Cuo""'ce atasa:e 53 f g .... ,..la execLta:e crap a~e :e.::::e cu r .......,.~ execu _ ....,a CLe'" .....: . . ::~ce S ...53 -e-:t: ... s:r . . --e-... .- --el
:,ef~ S
... - ~" (:~
"'S:f~ - :?-'e
==
Subliniem ca nici una din schitele preSubliniem una din~i schiţele prezentate nu că estenici colorata nu exista nici zentate este colorat şi nu sens. există Unele nici in textn u indicalii in ăacest Înschite text prezinta indicaţii În acest sens . Unele rep ere in sectiune. iar alschiţe p rezintă repere În secţiune. iar altele au scopul de a demonstra tehnica tele au scopul executarii lor. de a demonstra tehnica execută rii lor. Referitor la dimensiunile · folosite in Re feritor lapartilor dimensiunile ' folosite executarea componente ale Înraexecutarea părţilor componente ale raca nu sint rezultatul chetelor. subliniem chet elor.calcule, subliniem nu pract sînt ici rezultatul unor ci al căunei indelununor ci al unei practici Îndelungatecalcule. . gateCotele . erau stabilite folosindu-se u niCotele de erau masurii s:abilite folosindu-se unitatile specifice primei tăţile de a secolului masură specifice jumatati al XIX-lea, primei in Moljumătăţi a secolului al XIX-lea, În Moldova. Dintre acestea amintim: stinjenul , dova. cotul,Dintre palma,acestea degetul amintim: $i linia. stÎnjenul. cot ul. palma. degetul şi linia. Traducatorul recomanda, pentru a nu Tradu cătorul recomandă, pentru arachenu se face gre~eli in dimensionarea setelf or, acesagreşeli În dimensionarea fie folosita ca unitate de rachemasura telor, să fie folosită ca unitate de măsură "palma", unitate cunoscuta in toata Eu"palma". cunoscută În de t oată Euera socotita ca fiind marimea ropa. Eaunitate rop a. era de socoti tă c a fi in d de mărimea a 3 Ea laturi pal ma , adica 12 "degete" a (palmace 3 lat uri de palmă. adică 12 "degete" sau parmace). Un deget era al(palmace sau12parmace) Un deget alcatuit din linii, iar. opt palmeera formau cătu it din 12 linii. iar opt pal me formau un stinjen. Corespondentele acestora in unsisternul st înjen .metric Corespondentele acestora În sint precizate in lucrarea sistemul sîntstramo~ii" precizate ÎOI "Cum metric masurau delucrarea Nicolae "Cum măsurau st rămoşii" St9icescu. aparuta in 1971. de Nicolae St!?icescu. apărută 1971. In acest studiuÎn se atrage atentia ca, In acest studiu se atrage atenţiafiecare că. datorita evenimentelor istorice, datorită evenimentelor istorice, fiecare unitate de masura folosita are valori difeunitate de măs u- ră 1,962 folosită are valori diferite: stinjenul m sau 2,002 m . corite: sau 2,002 m , co-tul stÎnjenul - 0,636- m1.962 sau m0.680 m , palma tul0,245 - 0,636 saum0.680 m . -palma m sau m 0,252 , degetul 18,5 mm, 0.245 linia m - sau 1,540.252 mm . m, degetul - 18.5 mm. linia - 1,54 mm . Studiind compozitiile recomandate Studiindmotoare. compoziţiile pentru rezulta ca recomandate se construiau pent ru motoare. rezultă că se construiau "raehete de petrecere" de calibre dife"rachete de linii calibre diferite , 6.9,de 12,petrecere" 15, 18. 20.24 ~ i chiar mai rite. 6. 9. 12. 15. 18. 20.24 linii şi chiar mai mario mari.Pentru inceput. am considerat ca este Pentrusa Început. am constructia cons iderat că esterabine prezentam unei să cu prezentăm construcţia ra-bine calibrul de 12 linii (1unei deget chete chet e cu calibrul de 12 liniimai(1 u~or deget mm), care lamure~te pe- ra18,5 18.5 mm), care lămureşte mai despre uşor peunele racheto-modeli~tii de astazi cheto-modeliştii de astăzi despre unele aspecte ale tehnologiei folosite. aspecte ale tehnologiei folosite. In general . "rachetele de petreeere" In general. de petrecere" descrise in "rachetele aceasta carte au multe descrise În cuaceastă carte au multe asemanari cele realizate in secolele asemănări cu cele realizate În secolele trecute, dar se observa 0 evolutie in sentrecute. dar se observă o evoluţie În sensui adaugarii unor repere ce contribuie sulla adăugării unor repere ce contribuie perlectionarea proceselor tehnololagice perfecţionarea proceselor ~i a celor de zbor. Ele erau tehnoloinca de tigice a celor de zbor. Ele erau Încă de tipul şi"rachetelor eu coadii" ~i transportau pul "rachetelor cu coadă" şi transportau la inaltimi diferite artificii viu colorate, lula minoase Înălţimi etc. diferite artifici i viu col<;lrate. luminoase etc. in continuare prezentam par\ile comin continuare prezentăm ponente ale rachetei alese părţile de noi compentru ponente ale rachetei aleserezulta de noidin pentru a fi descrisa. a~a cum contia nutul fi descrisă. rezultă din conţi car\ii $i aşa din cum desene. nutul cărţii (1, şi din Conul fig.desene. 1) este prezentat pentru (1, uit fig. ~i1) montat, este prezentat pentru aConul fi constr in cadrul explia catiilor f i construit in cadrul expli"Desşi premontat. ineiircarea rachetelor", caţiilor "Despre Încărcarea rachetelor", unde se afirma urmatoarele: "". ~i deasuunde afirmă " ... şi deasupre se inehei un următoarele: cornet de hiirtie" (pagina pra cornet de hărtie" Dupauncum observam. este (pagina prima ~i 96).Închei 96). După cum observăm. este prima şi cea mai simpla forma de a indica folosicea simplă de formă de a indica folosireamai conului racheta. De altfel. din rea conului de rachetă. De altfel . din schile rezulta prezenta conului 1'1 majorischiţe rezultă prezenţa conulu i la majoritatea tipurilor prezentate (vezi fig . 23, 26. tatea tipurilor prezentate (vezi fig . 23. 26. 50,51) . 50. 51) . Corpul (2, fig. 8) este format dintr-o Corpul (2, fig.alcatuie~te 8) este format bagheta care "coadadintr-o rachebaghetă careanaliza alcătuieşte "coada tei" ~i din textului rezultarachecalitatei" şi d in analiza textului rezultă calitatea $i dimensiunile cozii (pag . 97) . tea şi dimensiunile cozii (pag. trebuie sii fie de 97) 18 .sau de 20 "Aeeasta "Aceasta trebuie să cit fie de 18 sau de care 20 ori alita de lungii, cepul peste oris-au atîta de lungă , cit cepul peste care inearcat rachetele. s-auEa Încărcat rachetele. trebuie sii fie fiicutii de lemn u~or ~i Ea trebuie să fietrebule făcută sa de lemn useat; in gios fie eauşor eu şijuuscat; gios trebuie să sus." fie ea cu jumalateÎnmai subtire de cat mătate mai subţire de căt sus." $ tiut fiind ca cepul (1, lig. 2) este de 6.5 Ştiutcalibrul fiind cămotorului. cepul (1. fig. 2) este 6.5 ori rezulta cadelungiorimea calibrul motorului că lungisa .fierezultă de 117-130 'calicozii trebuie mea cozii t rebuie să fie de 117-130 calibre. bre. Sistemul stabilizator nu este mentioSistemul stabilizator nu tipurile este menţio nat, el lipsind ca la toate de "ranat. el lipsind ca laconstruite t oate tipurile de "rachete cu coada" anterior ~i la cheie cu coadă" construite anterior şi lade care stabilitatea in zbor este aSigurata stabilitateacozii În zbor este care dimensiunile (2, fig. 1). asigurată de dimensiunile cozinu i (2,sefig prezinta . 1) . Portmotorul sub forma Portmotorul se prezintă sub forma celor folosite nu astazi in tehnica construirii celor folosite astăzi În tehnica construirii minirachetelor cu combu stibili solizi. minirachetelor cu combu Prinderea motorului (3, figstibili . 1) de solizi. corpul Prinderea . 1)cude 0 corpul rachetei motorului (2, fig. 1) (3. se fig face sfoara , rachetei (2. fig . 1) se face cu o sfoară "saniitoasii" in doua pun cte diferite (4 , $i "sănătoasă" În două puncte diferite (4 şice 5. fig. 1). prin aplicarea unor inla~urari 5. permit fig. 1). 0prin aplicarea unor Înfăşurări ce stringerll buna a reperelor, fara perm it o strÎngerjl bună a sens reperelor. fărăse noduri. In acest , in carte sa apara sărecomanda apară noduri. In acest sens . În carte se in ligurile 8. 9 si 10. trel tlpuri recomandă figurile 8. cu 9 si alutorul 10. trei tlpun de legan În lara nodun lalulul. de legari cu ajutorul 'atului.ne Malritafără eslenodUri mijlocul tehnlc care Matriţa este mij10cu eh"c De'''''te presarea combLost OilLocare ~ soned :>e'''''' comnus' .... o carcasa .... 1,.; so;j a" a:te..... presarea s·a"e de pul~"e . . . . ::r
a- a· .... stare de ou oe"e -,... carcasa ..... ;)-.::.. .... :::.
::..p
existente in plan~a la ligurile 13 existente În planşă la figurile 13. 27. corespunzator calibrului 27.construite corespunzător calibrului f1 ~i folos ind textul de la construite şi folosind textul de la lui " Instrumente pentru gatirea rea rl2 luilor" " Instrumenie ~ i prezentatepentru de noi găti in figura lor" Matrita şi prezentate de noi În figu ra 2 se compune d in cep (1 Matriţa se compune din cep (1 care este formatorul camerei de care este atorul camerei de (3, fig . 3) form ~i a duzei motorului (15 (3."negelul"" fig . 3) şi (2, a duzei (15. fig. 2)motorului ca re perm ite "negelul" (2, fig(14, . 2) fig. care3) perm rea ajutajului sub ite form ajutajului (14, fig. 3) sub form rea "clopolel". "clopoţel ". Acestea. cepul ~i negelul. se Acestea. cepul şi negelul .(3,sefig prin intermediul reperului prin intermediul reperului (3. I fig sectiune patratica. in butucu de secţiune pătratică. În butucul de le fig . 2) . Fixarea acestora se face pr fig. 2) . Fixarea acestora se face pr'( (5, fig . 2) ce trece prin orificiile (5.prevazute fig . 2) ce intrece prin ~iorificiile (6 butuc suportul prevăzute În butuc şi suportul c Presarea se face cu ajutorul a Presarea se face cu ajutorul(6,a 73 incarcare" - ' pistoanele de de2).Î ncărcare" - '2pistoanele SI dintre care cu "borta"(6. - 7orif 2).unul dintre 2 cufara " bortă " - Diam oriflc maicare scurt. borta. unul mai sa scurt. fără bort Diamel trebuie lie putin mai ă.mic de 1 trebuie să fie puţin mai mic de 1 C Reperele descrise vor fi exec Reperele descrise vor fi execu conformitate cu dimensiunile ~i conformitate cu noi dimensiunile prezentate de in figura şi2. ' C prezentate noi lipsa În figura 2. iO surprinde deeste corpulu surprinde este lipsa corpu anterl lui rr care exista la construcliile care există la construcţiile anteno • ~i la cele moderne . şi laPresupunem cele moderneca . indica\ia de a Presupunem că ind i caţia de a ( tiona carcasa motorului cu pere ţiona pereţi gro$icarcasa nu maimotorului necesita cu prezenta groşi nu mai necesită prezenţa c< matritei. matriţei. Carcasa motorului (1, fig . 3) Carcasa tub motorului (1. Pentru fig. 3)co dintr-un (..tavie"), dintr-un tub ("ţăvie"). Pentruun cor narea "tavil" se folose~te "su narea "Iăvil" se foloseşte un ,,sUI prelucrat din lemn. cu diametrul prelucrat dincare lemn, diametrul nii. peste se curoluiesc colid,d nii. care se roluiesc coli ca dE carton , intre straturile saupeste sau carton, straturile aplica clei. Între Lungimea tubuluicare sa aplică clei. Lungimea tubului sa 8-10 diametre. iar grosimea 8-10 grosimea p sa aibadiametre. 2/5 sau celiar putin 1/3 din diam să aibă 2/5 sau cel puţin 1/3 din diam Interesante sint indicatiile date Interesante sînt ind icaţiile date tor: ungerea sucitorului cu sapu tor: ungerea sucitorului cutUb. săpu n pentru a fi u~or scos din Atu pentru fi uşorinscos din tub . Atu n apar a defecte constructia carca apar defecte În construcţia cauza grosimii neuniforme carca! a hirt cauza grosi mii neuniforme a hîrtie tehnologlei gre~ite , se recurge l tehnologiei greşite. seintr-un recurge la lungirea" acestuia, singu lungirea" acestuia, Într-un singu r de "mangaluit". cu 0 scindura scîndură de "măngăluit" cu oPentru formarea duzei . ~i a Pentru formarea duzei si oper ajl motorului se efectueaza motorului se efectuează ,;giituire sau zugrumare" aoperat carc ,;gătuire sau se zugrumare" acest scop introduce a in carca tab, p acest se introduce În tab. capatscop , "vergeaua cu orifieii" (6. PE Ilg capăt. "vergeaua cu orlficil" (6. la celalalt capat cepul (1. fig . flg 2) C la soriile celălaltlui. capăt cepul (1 . fig. 2) Cl Dupa ce toate s-au im soriile lui. După ce toate(7.s-au se sprijina pe suportul fig. Îmt 2). seu~or sprijină pe suportul fig intre . 2) . sa de vergea. pina (7. cind uşor de vergea. pînă cînd Între ac negel se obtine 0 distanta de 1.5 negel se obţine o distanţă de 1.5 c La aceasta distanta se realize a La această distanţă se realizeazcu rea prin stringerea puternica strîngerea puternică rea prinprin intermediul unei "strune" cu sau prin Intermediul unei pirghii de gradul doi."st rune" sau pÎrghii de grad ul doi. Sloara (6. lig. 1) trebuie sa l ie Sfoara fig . 1)~i trebuie să fie Id cu gura (6. tubului la un calibru cu gura tubului şi laeste un calibru dta Surprinzatoare precizare Surprinzătoare este precizarea ca ajutajul motorului sa aiba lor caclopotel ajutajul, motorului să aibă forn asemanatoare cu aju clopoţel cu ajut. astazi ,al asemanătoare motoarelor. astăzi al motoarelor. PREPARAREA COMBUSTIBIL PREPARAREA COMBUSTIBILl SOLID SOLID in partea intii a ciir\ii de În partea a cărţiia~adecum c ocupam sintÎntîi prezentate, ocupăm prezentate .Irebuineioas aşa cum spus, sînt "materialele spus . "materialele trebuincioas care nu lipsesc substanlele n care nu combustibililor. lipsesc substantele n realizarii realizării Astfelcombustibililor. sint descrise principal e Astfel sînt descrise le stante folosite, modulprincipa de obtin stanţe folosite. modul de de purifi obţin pastrare, de preparare. ca păstrare. de preparare. de purifi cal combustibililor pen Variantele combustibililor Variantele din silitra , pen puc chete se obtin silitră . PUCI chete se obţin carbune, bine din purificate. moja cărbune. binePropor\iile purificatesint . mOla amestecate. dife amestecate. Proporţiile sînt difer centual . in functie de destinatie centual, În funcţie de destinaţie exemplificare prezentam 3 variant exemplificare var iantE a. - silitraprezentăm (curalata3 de doua a. -par\i silitră (curăţată două 12 ; carbune de de lemn moa 12par\i; părţi; cărbune de lemn moa pucioasa cu ratata - 2 par\1. părţi; - 2 pă rţi b. pucioasă - silitra curăţată - 78 par\i; carbur b. - ; pu silitră - - 7810parţi ; cărbur parti cioasa pa r\i; părţic; . pucioasă ; silitra- -10 părţi 75 par\i . cart c . - par\i, silitră 75- părţi. cart 13.5 pucioasa 11.5 par\i. 13.5Fiecare părţi. pucioasă 11.5 părţ i. a releta de- combustibil Fiecare reţetă de combustibi l a "poreelii", dar. in general. ac~ "poreclă ", dar. În general ace! categorisili in doua : iuti ~i, lenesl categorisiţi Î n două: iuţi deci si lenes rachete, pentrL lositi pentru los iţi pentru pentrl cerea unei rachete mlscari. deCI sint denurn' cerea tori". unei miscari. sint denum tori ".Racheta de petrecere propusi Racheta deloloseste petrecere construlre un propuse combus construIre olosesle ,espunzator callbrult.un decombus 9 s, p, r -espu'lzalo ca Ibruh.: de 9 forma! am ;6 pa""t SSI Pi lra r' ct3 fOf'l1at al <6 par511 l'a ol,..o .... e .! :Ja'-, :J C oasa caro:le-:..... ... ""'e ..!:J..2'" DUC :)asâ a:e as :a =..... Se F
::;'~--t"''J
ace as
. . .::.
0":,1
se ,. . .
PRESAREACOMBUST1BILULUI COMBUSTlBILULUI PRESAREA '"
s.j-a:oasa rachetei (6,fig. fig. 3)3) inin a.oasa a ag gitulu i' ului irac etel (6, S:;OOv nanr' rezist en l ei ei. 5:::: ănr rezist ente i ei. asazaracheta racheta pepecepul cepul (1(1, SeSeasaza , fi fig. g. 2),2),i i :fa o 0 pOZ pozit ille ve rticala , sese int introduce ie verticală, roduce sese :la ,.;.'ga bortellta " si i se aplica citeva lovi,a'9a bortelită " Si i se aplica cite va lovi-
;,a-
:J' de de mai pentru o 0 fixare fixare mai mai sigur sigura. a, pentru ă. Se ,ntroduc Introduc porţii poriii din din compoziţie compozilie (2, (2, Se • g 3) $1 se aplica 12.-20 !ovituri de mai, '9 3 SI se ap l ică 12-20 lovituri de mai , 4-5 lovltun, Intre care se " repnze de " 'eor' ze de 4-5 lovituri, intre care se ri-nva rga .sesemişcă miscaşisisesescutură scutura. Pentru . Pen tru : căca arga. -acheta calibrude de12 12 linii se foloseste ' ac e a cucucalibru linii se foloseşte :le'ltru presare un mai mare de 0,5 oca ;;e tru presare un mai mare de 0,5 oca 1oca oca== 1,27 1,271 kg). Dupacecenivelul nivelulcomcom1 kg) . După Dustlbilului presat creş creste, se foloseste uSI bilului presat te , se foloseşte ergeauacucu bortă bortamai maimică mica, iar dupa ce ergeaua , iar după ce s-a trecut de virful cepului foloseste s-a trecut de virful cepului sese foloseşte .ergeaua scurta fara borta si incarcarea .erg eaua scurtă fără bo rtă şi incă rc area co t!nua tlnua p pina cind se obline inallimea co i nă cind se obtine ină l ţimea De1 1calibru calibrude delalavirful virfulcepului. cepului. de Golul(3, (3,fig. fig.3)3)care carerămine raminedupă dupasco scoaGolul aterea cepului cepului este este denu denumit "Inlma", iar mit "Inim a" , iar erea oartea masiva (4, fig. 3) de deasupra este :Jartea mas i vă (4, fig . 3) de deas upra este ,Juanarachetel", rachetel". ..hrana Dupa i ncarcare, trebuie sa ram ina carDupă incărcare, trebuie sa răm i nă carcasa goala ,(5. fig, 3) de 1 calibru, in golul casa goală ,(5, fig . 3) de 1 calibru , in golul careia asese int introduce un dop dopde dehirtie hirtielut lut carei roduce un sau de lemn, mijlocul acestuiapractipractisau de lemn , ininmijl ocul acestuia c i ndu-se un orificiu orificiu (7, (7, fig. fig. 3). 3),prin princare care cind u-se un transmitefofocul "innadirea" rachetei cul lala"inn ădi rea" rachetei sesetransmite 8. fig. 3). Pentru realizarea "innadirii" se 8, fi g. 3) . Pent ru real izarea "inn ădiri i" se fisiede dehihirtie latade de5 5cal calibre fig. a,ao 0 fişie rtie I ată ibre (9,(9,fig. infasoarade de3 3ori oriimprejuru imprej~rul n:!03)3)şisiseseînfăşoară l motorul ui, la parte a supenoara, Sl se Intorului, la partea supe rioară, şi se in"camara" oblinuta, care are rol chchei eie.e. Înin "cămara " obţinută , care are rol oe conteiner, conteiner, sese toarnă toarna o 0 10păţ lopa\ica de oe i că de com pozi\ie destinata artiliciilor (8, fig. co mpoziţie dest i nată artificiilor (8, fig . 3 1, egala cu 1/3 din greutatea motorului. 3" egală cu 1/3 din greutatea motorului. Com pozilia era facuta in scopul ob\inerii Com poziţia era făcută in scopul obţiner i i dileritelor efecte lum luminoase, colorate, d,feri telor efecte inoase, colorate, zgomotoase etc. zgom otoase etc. Peste aceasta se pune un dop (10,fig. fig. Peste aceasta se pu ne un dop (10, apoiseseleagă leagagura gura "innădiri "innadirii" ca la 3,31şisiapoi i" ca la gura unui unui sac, sac, pest peste inchizindu-se gura e eaea inchizindu -se .com etulde dehirtie" hirtie"(11, (11, fig. 3), adica cocornetul fig . 3) , adică co,ul (1, lig, 1), -lUI (1, fig. 1). preocupare imimportanta pentru zboa rachetelor preocupare po rtantă pentru zboasupracăre careia insista in nJ rac hetelor - - asupra i a i nsistă in -od deosebit autorul - este este centrarea centrarea ~od deosebit autorul acestu ia, care se realizeaza, ca peacestuia, care se realizează , ca şisiininper oad ele anterioare, anterioare, prin prin cumpănire cumpanire. r oadele . "entru precizare, precizare, rered am originalul indi"entru dăm originalul indiilo rdate datede deautor. autor. cacali iil or Dupa ce ai legat racheta de dansa Du pă ce ai legat racheta de dănsa coada - n.n.) n.n.)poţ poli sa cerci de are cuvicoa dă i să cerci de are cu vi..,tata sasa greutate, greutate, puind-o puind-ocruciş crucispe pedejet dejet '" departare de la racheta ca de-o lun'" dep ărtare de la rachetă ca de-o lung fTle de cep (6,5 calibre - n.n.) .... Cind ;; me de cep (6,5 calibre - n.n.) . ...Cind coada atrage trageinin gios, gios, ea eaeste estepre pregre, gre, şisi :::oad ""'Iaitrebui trebuisubţietă, sublieta,iară iaranu nuscurtată scurtatacind cind rai s'au dat dat cuvinita cuvinita lungime lungime mai mai sus sus s'au de cumpenesce racheta aratata; iara ara tată: iara de cum peneşce racheta inin 9'os atuncea coada este pre. subllre! ;J os atuncea coada este pre subţire, avind CUVlnita sa lunglme Sl trebUi al/Înd cuvin ita sa lu ng ime şi trebui schim bata cu una mai plinu\a. Aceasta schi mbată cu una mai plinuţă . Aceasta regula de cumineala si lungimea cozii regulă de cumineală şi lungimea cozii Irebu ie pazita bine cind vrai sa' mearga rebuie păzi tă bine cind vra i să mearg ă racheta frumoscucumaiestate." maiestate." rach eta frumos Asamblarea. Din Din cecele prezentate rereAsamblarea, le prezentate zulta ca si in aceste perioade se conzul tă că şi in aceste perio ade se construiau tot rachete cu coada. Motorul se struiau tot rachete cu coadă . Motorul se alasa la corpul (achetei prin leg are cu ataşa la corpul rac het ei prin legare cu cum am am arătat aratat lalaportmoportmosfoara - aşa asa cum sfoară lor, -, urmarindu-se asigurarea solidior, -, urm ă rin du -se asigurarea soliditalii si simetriei montajului. tăţli şi sim et riei montajulu i. estetica, probabil si pentru imPePentru nt ru estet i că , probabil şi pentru imbunatalirea calităţ calita\ilor aerodinamice, bun ătătirea ilor aerodinamice, peste sloara se lipeau fisii de hirtie. peste sfoară se lipeau fîşi i de h îrtie. " Spre a povatul focul de la un loc " Spre a povă ţu i focul de la un loc altu pen pentru aprinde de de odată odata şi~I laI a altu tru a a aprinde nipede mal multe partl a unel artiflcli, ne ră pede mal mulle părţi a unei artificii, ne slugim ... de fltilurl." slugim ... de lItilur!." Fitilurile se confeclioneaza din fire de Fiti lurile se con f e cţionează din fi re de :lum bac, stabilind de la inceput grosi-Dumbac, stabil ind de la i nceput grosi-o mea lor, folosind in acest scop 2-6 fire, ""ea lor,gimea fol osind i n stinjen, acest scop 2-6 fire, lun de un cuculun gimea de un stinjen . Separat, intr-o strachina, prehină , sese preSeparat, i ntr-o strac galeste 0 compozilie formata din "opt 10gateste o compoziţie fo rmată dJn "opt loluri" de faina de praf de pusca (cca 104 turi" de fă i nă de praf de puşc a (cca 104 gl. un "cvent" de clei arabicesc (25 g), cig un "cvent" de clei arab icesc (25 g ). cieva linguri de rachiu incalzit. eva lin gu ri de rachiu incălzit. in acest amestec se introduc firele de În acest amestec se introd uc firele de oumbac pregatite ananterior, care trebuie trebuie bum bac pregătite te rior, care 'asate imbibe apoisînt sinttrase trase asate săsasesei m bi be bibine, ne, apoi usor printre degete si se pun la uscat la usor printre degete şi se pun la uscat la "n loc umbros. Se recomanda ca ames~n lo c umbros . Se recoman dă ca ames:ecul sa lie folosit imediat dupa pregatire tecul să fie fo losit imediat după pregătire silitra cristalizeaza. , hndca m dcă silitra cris talizează . Ca noutate, se recomanaa : "Peste tOI Ca noutate , se recomanaa : "Peste tOI loc unde se intrebuinteaza litlluri, spre a l oc unde se intrebuinţează litlluri, spre a povalui locul de la 0 bucata la alta, ele povăţui focul de la o bucată la aIIa, ele trebuiesăsafie lieinvălite invaliteÎninh hirtle". trebuie irtie" . Pentru aceste fitiie erau introduse in Pentru aceste fit ile erau introduse in . Iavie" de hirtie special confeclionate pe . ţăvi e " de hîrtie special confecţionate pe sucitoriudedesărmă sarmade dealamă, alama,gros grosde de . unsucitoriu . un trei sau patru linli, ~I lunga de un cot". trei sau l epatru linII, şi innadirea lungă de un col". ,. ~ bun permiteau fitilurilor . - .. DlJnle permiteau Înnădirea fit iluri lor. • Cind trebulesce povaluire lunga de . Cind Irebuleşce povăţuire lungă de loc.bagi bagiun uncapăt capatde deIăvie lavieÎninalta altaşi~ileIeli-Iifoc. '~.
=
=.a-02 ese ca:-o-s· as:: x"""",,"x r l :...-.- - ...._ =.3-~a _ .. ....... . es·e ,inin tuf poZ11 ~ "'dei ce m c .â =a' ;)'0'da:e da:e'-'n, ';jura g~-a 6. De u" s;' o - ';; es1ei inst.are st.area asm smm 'd d lre<:l ::a' 6 Oe ..J" Ş;l ;J este ecllalar rache1ei hetel fig se fTlonteaza partea SuDe suoenoara 0 Indu-icoada coadaalil atRde delunga". lunga-. E se onteaza a a oa'1ea oară o l ndu-i scindura de de forma forma InIndlcata i ndesen desen pe pe Acest c itat ne infaliseaza folosirea cescîndură dicată 'n Aces Citat ne -nfa iş eaza folOSirea ceexecuta un sanl (uluc n.n,) la care se mai simple simplerampe rampede delansare, lansare,a aineleinelecare se execută un sant (uluc - n.n.) la leilei mal partea superioarâ superioara, de-a lungul lungul acesteia. acesteia lorde deghidaj ghidajŞIsia amodului moduluide deorganizare organizarea a partea , de-a lor partea inferioară inferioara sese fixează fixeaza un un unui poligon de lansare. LaLa partea unui pol igon de lansare. "lea\"- - o 0 şisipca pe care se prind inele!e Pentru aprinderea aprinderea motorului motorului sese intro· intro· "leat" pcă pe care se prind inelele Pentru sirma care menlin coada rachetei de duceo 0 bucată bucatade defitil litii(12, (12,fig fig. "Inim; de sirmă care menţin coada rachetei inIn duce . 3)3)inin..inim: pozilia do rita si impiedicind ca rachetele motorulul",astfel astlel cacacelălalt celalaltcapăt capatsăsiifi,fi, poziţia dorită şi impiedicind ca rachetele molorulul", sa fie "smintite" de vint. nivelcucuajutajul. ajutajul. să fie "smintite" de vint. lalanivel Pentru aprindere, aprindere, sese aşază asaza un un fitil fitil Ii peste o 0 "infocare' "infocare' Peste acesta acesta sese lipeşte Pentru Peste lung, inin ulucul ulucul scindurii scindurii de desus. sus, şisi fitil!:!1 fitil~1 confeclionatii din hirtie tratatii pe 0 fala lung, confecţionată din hirtie t ratată pe o faţă fiecarui motor iesit din duza se pune In cu praf de pusca amestecat cu clei si se fiecărui motor ieşit din duză se pune !n cu praf de puşcă amestecat cu clei şi se legatura cu primul. Aprinderea se lace aplica dupa uscare. legă t ură cu primul. Aprinderea se face aplică du pă uscare. delalamijlocul miiloculfitilului litiluluilung. lung. Declansarea motorului se face cu flade Declanşarea motorului se face cu flacara de la luminare, care aprinde "hirtla . RACHETA DE PETRECEAE CU căra de la luminare, care aprinde ..hirtia . RACHETĂ DE PETRECERE CU de infocare", aceasta fitilul si apoi com"CORTELUCĂZĂTORU" CAzATORU" de i nfocare", aceasta fiti lui şi apoi com"CORTELU bustibiluldin dinmotor. motor. bustibilul Acest tip de racheta transportaşisicatacataPentru 0 lansare reusita se recomanda Acest tip de rachetă transportă Pentru o lansare reuş ită se reco m andă pulteaza la inallime un conteiner premasuri de precaulie cum ar fi: fitilul sa nu pultează la inălţime un co nteiner prem ă suri de precauţie cum ar fi: fitilul să nu vazut cu 0 parasuta (cortel), care menfie introdus prea mult in camera de arvăzut cu o paraşută (cortel). care menfie introdus prea mult in camera de arline in aer prin plutire, in stare aprinsa, dere, pentru pentru a aasigura asigurao 0 ardere arderetreptată treptata ţine În aer prin pluti r e, i n stare aprinsă, dere. artiliciile diferit diferit colorate colorate din din i ncărcatură incarcatura. si de jos in sus; dupa aprinderea fitilului artificiile şi de jos in sus; după aprinderea fitilului Este prprima menliune, dupa părerea parerea sa te retragi de lingii ele pentru a evita Este ima menţiune , după să te retragi de lî ng ă ele pentru a evita noastra , de lolosire a parasutei si a unui unele nereusite de lansari. noastră, de folosire a paraşutei şi a unui unel e nereuş ite de lan săr i. conteiner catapultate dintr-o racheta. Folosind 0 rampa special construita se conteiner catapultate dintr-o rachetă. FOlosind o rampă special cons t ru i tă se Acest lucru pot lansa lansa 20-30 20-30dede rachete rachete deodată deodatainin lucru reiese reiese ş si din text: "Una din pot Acest i din text : "Una din celemai mainouă nouaşi~Imal malfrumoase frumoaseinvenlli Inventiide de forma de "coada de paun". cele form ă de "coadă de păun", iniidire pentru rachete este neapiiral Rachetele trebuie sa fie toate de aceinăd ire pentru rachele este neapărat Rachetele trebu ie să fie toate de ace-
;;O'acl--;--a. - 00-- poi,f
ae\' o fid e
-ae -,
~
ca poli' lori. cece săsa pare pare a a 0 stea i Ion ceriu - . ceriu-, ' ., acest scop se ' ol osesc rac-e .", aces scop se olasese rac"e' limi prezentate prezentate de de nOI nOIsore soreCCO-5 linII "5 chiar rachete rachete mal mal mari man de de '5'5chiar partea superioară superioara aa mo moto LaLa partea o lig.4)4)seseconstrUieste construiesteo 0 camara camara . fig. asa cum am prezentat la presar aşa cum am prezentat la presarE (9, fig lig. dar ma. malg g bustibilului (9, . 3)3). , dar bustibilului mailungă lunga(2,(2,fig lig. . 4)4). . mai Separat se conleclioneaza Separat se confecţlonează CIc rul (3,(3,fig. lig. 4). 4).care careeste esteun untub tubdEd rul lungde de2-3 2-3degete, degete,cu cudlametrul diametru lung gust decit calibrul motorului. gust decit calibrul motorului partea superioară superioar
--
.t
~
--
o
r"
fi 4j
J "~
...;.;;t :..:~
,
,
,
\
p~ti. '
peştl. -
L.ansarea se poate prezenta sugest iv Lansarea se DOate prezenta sugestiv '0 os "0 Ln C ta! 'r acest sens .. Spre a-i ':J;;s -o spinzura-o n :al '" acest sens verticala . Spre a-ipe oa oc in pozilia dal.W1 'oc spinzu'ă-o in poziţia verticală pe ctJ ' bah.rt intr-un stilp nalt. Gios la .., cu bă, t ' -Ul' st'lp aiI. Glas l a ci3pAt · co s.a e' ebăUrl batul' spun cspat ~acâ' ca să' 'n s p un capă e
'1
_-
e~-.:'"
e J,,€a .. :7e .... JCP~ e =e
·Of
.ea pro' .. ez-e .... oa"~ e - - -:? :"'.ea:a ur< a-- .... €a! ce CU Cu ' eoa'da ,.,ax maea~ vl",r 'n0"0' 5pa e afa a"'a" de ~or coarda "'-0 ~ -11 S a:e faţa de :'0(duo de """aX"la atae, duclnd la 0 scadere conslded~ ea ou6 ... 0 aerodinamlee la o scade re conslderablla a ac, rezistenlel raolla a rezistende te i g"eol aerodinam lce. sub fuze, a$ezat Radiatorul ul de reglabila. gllcol . asez at sub 0fuzela)Ra, diator avea iesire asigurino for\a la). avea iesi re regl abila, asiguri no o f o rţa de propulsie suplimentara . de propufsie suplimentara Toate suprafetele de. comanda erau Toate tsuprafeţele eChilibra. e dinamic. de com anda era u echilibra,te din amic,
65.c cucompreso compresor douatrepte treptedde LL N 65. r cucudoua e compresle $1 doua viteze $1 injeclie de compresie S' doua viteze S'Prototipul inJec1ie de pnn carburator. inbenZina benzi na pri n carburat or Prototipul i nmatncul AL975 975GGavea aveaelice eltcecu eu44paie. pale. matrl cul atat AL lip RO ROTOL. Rezultatele ob\inute fiind fiind tiP TOL Rezult atele obţinute seexcelente. s-a trtrecut fabnearea i nin sente. s-a ecut lala fabricarea excete ne a acestei variante. Motorul era un R.R. ri e a acestei vari ante. Motorul era u n R.R . .. MERlIN"" 61 . fabneal In lieenla de firma .. MERLl N'· 61. fabricat in l i Cenţa de firm a PACKARD sub denumirea "MERLIN " xx PACK ARD su b denu mirea .,MERLiN"' XX V-165O-3 A fost redesenat radiatorul de V - 1 6 5 ~3 A fost redesenat radiatorul de gil col, priza de aer a compresorului a gltco pr iza \n departea ae r ainferioara compresor ului a fo st l, mutat.) a bolului. fost mu taL' , n partea inferioara a botului. Elicea er ,~ de tip HAMILTON STANEI, cea er d
ro"""",a . . . se O.a-
- se:1.4" ... ;..r: . fpere"Y""'a 00·..... ClOt I :.... card ere:;, o ,C1or ac ..... oard e1'"e ~ lO, amencan coooa'a '!l '12car (j'l C Of ca'11944. coooara un (cl rul amer "e", lui Oar si"nat flaca" nostr. cad. rupilo\ii " eri de lu pe 1944 ar SI al nas!" .. Mustang -un sint cad 51 ei elbl Pluptatori, lloţ " de pe , ustang -un sini s' bL ( $i au $1 el de aparat v,elleiale l uptăto r i , şi au ŞI el de aparat v l eţt ale ( lor de pe bombardlere 51 ale lor prop lor pe bomba rdlere ale ,lor Sintde astlel dobod\i IonSI Mitu celprop mai Sint astfel d o bo ri ţ i Io n Mitu , cel mal virsta vinator roman , Mucenica Teod roman. Mucenica Teo dl virsta vinator Greceanu, Popescu, Ciocanel , Turcar Turcar19 Greceanu , Popescu, Balan. Mor\i, mutila\i.Cio Lacanel. 18 august Bal an , MorI i, m ut i l aţi . La 18 august 19 este doborit de un " Mustang" a! este dOborit de deunvinatoare .. Mu stang" a~ avia\iei noastre , capitafi aviat iei no astre de vina toare. ca pitar Alexandru Serbanescu, comandan Şer b a n escu. co mandan' AGrupului lexandru 9 vinatoare. Grupului 9 vinatoare. 26 august 1944. Diminea\a. De pe e 26 august 1944 , D i mi neaţ a pe E rodromul Popesti-Leordeni Dedecolea rodromul Pop t i -Leo de ni deco leaC -6eşcu 0 r inmatriculare un Me-l09G un Me pe - l 09G-6 cu fuzelajului, o inm atri culare CI data: lateralele din dată : pe lateralel e fuzelajului. din spatf. carlingii, are pietat steagul amencan gii. are pictat st eag ul am eri can . carlin pe aripi emblema USAAF Are dest,n pe an pi em blema USA AF, Are destina' p~'"e
'::J - - _.5.
DEASUPRA ROMANIEI DEASUPRA ROMÂNIEI Anul 1944. Of ens iva de bombardaAnul aliata 1944,asupra Ofensiva de a bombardament Europei inclus in ea ment aliata asupra Europei a Formal;; inclus in maea si obiective din Romania. sisive obiective din Romania. aţ ii made bombardiere B-17Form "Flying Forsive de bombardi ere B-17 ,.Flyin g Fortress" $i B-24 "liberator" americane, detress" ,.Liberator" americane. decolateşideB-24 la Foggia, din Italia, atac
Vlnatoarea romana (IAR-80181 , MeVinatoarea romana pentru (IAR-80intimpinarea t8 t , Mese ridica 109G) întîmpin 109G) se ridică 0 pentru bombardierelor. mai facusera in area 1943, bombardierelor. O mai făcuseră În 1943, bombardierele ameripe 1 august, cind pecane 1 august, cind bombardierele eri_atacasera, la 100 m inal\ime,am Ploie$ră, la 100 m Înălti me , Pl o ieş cane tiu!. atacase Ii impresionasera puterea de foe a tiul. ii i mpresionaseră puterea masivitatea de foc a bombardierelor americane, bombardierelor americane, masivitatea $i ob\inusera victorii. lor, dar atacasera atac aseră şi ob\inuseră victorii. lor, dar Multe. Multe. Dar aeum sintem in 1944, iar vinatorii 1944, iar au vi năto ri i Dar acum si ntem interitoriala nO$tri din apararea 0 surnoşt ri din a părarea teritorială au o surpriza neplacuta: bombardierele sint espriză neplăcută : bombardierele sînt eseortate! La ineeput avioane de vinatoare cortate La inceput mai avioane v i nătoare P-38 !"lightning", apoi de $i P-51 "MusP-38 "Li ghtning", mai apoi şi P·51 "Mu din ee ins-ee tang". Luptele aeriene devin tan g". dure. Luptele aeriene devin din ce in spre ce mai Eseorta interzice accesul accesul sp re . mai dure, Escorta interzice bcmbardiere, este din ce in ce ma, greu bombardiere, este din ce in ce mai greu de ajuns la ele. Treptat, escortarea bomajuns la ele. Treptat, escortarea bo m-de . debardierelor este asigurata numai bardierelor este care asigurată numai total de "Mustang"-uri, surclaseaza "Must an g"-uri, care surelas ează total
,,- =~~~
din punct de vedere tehnie, la inal\lmea din vedere tehnic, la 'inallimea la punct care sededau luptele (9000-10000 m). luptelede (9000-10000 laIAR-81 care se$idau care dispun m), vinaMe-109G IAR-81 şi Me-l09G de care dispun vÎ natorii nO$tri. Si, mai ales, sint mulle noştri. Şi , mai al es, sînt multe torii "Mustang"-uri. Cite 4-5 pentru fiecare 4-5"lightning"pentru fiecare "Mu stang"-uri. Cîte Cu ul se avion romanese. g"-ul se avion românesc. Cu "Lightnin mai putea, oarecum, "discuta", dar putea, oarecum , "discuia", dar
~~.
alte 123 de zile, pe 3636zilzlle!), ei). iariard udupa pă al te 123 de zi le, pe de 30 august 1940, prototipul este -3 ce 30 au gu st 1940, pr ot oti pul este e::e'ltatcomisiei comisieibritanice britaniceş i ~iauautorita\it or i tă ţi'aze.,ta Pina la scoaterea lui din fabrica\ie au arealealeS,U. S.U.A Prototipul avea Pin la scoaterea lui de dinexemplare fabricaţie au are A Prototi pul nunuavea fost ă realizate 15586 P-51 :;'0' datorita intirzierii punerii la punct fost realizate 15 586 de exemplare P-51 :;':J' datorită intirzierii punerii la punct dintoate toatevari variantele. ~otorului ,e.LLlSON V-171O-F3R de din antele. olarul ui ,e. L Ll SON V- 17 1~ F3R de P-51 s-a all at in dotarea avialiilor mili5-0CP CPLaLa2626octo octombrie 1940,prot prototi5 -8 aflat in dotarea aviaţiilor miliP- 51 ale mbrie 1940, ot itare unui mare numar de \ari, aminexecutaprimu primul zbordedei ncercare. incercare.cucu tare al e unui mare num ă r de tă ri. aminl zbor _ _execută lind S.U.A., Marea Britanie, Suedia, =v'ata de 20 de minute. Rezultatele tind Marea Bri Suedia, S.U.A ::u'ată de 20 de minute, Rezu ltatele S., ..Vietnamul de tanie, Sud, Australia, U.R.S. dusla lao 0coma comanda de 620 de apa- U,R ,S.S" Vietnamul de Sud, Australi a, -e-eaJ8Jdus nd ă de 620 de apaCanada, Olanda, Noua Zeelanda, Polo.·e A lonul a intrat in dotarea R.A.F. Can ada, Ol anda, Noua Zeelandă, Poloa' e_:: Adenumirea lonul a intrat in dotarea R.A. F. nia, Africa de Sud. .,MUSTANG" MK. I, ennia, Af rica de Sud, enumrrea ,.MUSTA NG" MK. 1. enB era un avion de vinatoare monooreferindi ntotdeauna intotdeaunanume numein i nlocloc P-P-51 51Bmonomotor, era un avion monoplan de vîn ă toarecumonoezez:; oreferind aripa fre in dotarea U.S.A.F. a intrat sub loc, monomotor, cu aripa c " e in dotarea U.S A.F. a intrat sub loc, joasa, cu tren demonoplan aterizare escamotabil, E-';"1 'rea N.A P-51A "Mustang". Avioj oasă , Cll tren de at erizare escamotabil, e-~"'rrea N A P-51A "Mu stan g", Aviode construclie in intregime metalica. 'ostfolosit folositin inspecial specialpentru pentrurecurecu- de constr u cţie i n intregime metali că , a a'ost Fuzelajul era constituit din 3 seclluni : ::aster fotosi siatac atacla lasolsol, deoarece mo- Fuzelaju l central era constituit din 3 secţiun i: eas' foto , deo arece mo• _e' ALISON nu dadea rezultate bune anterior, $i posterior. Fuzelajul .J ALL:SON nu dădea rezultate bune an teri or , c entral şi posterior. Fuzelajul anterior carena toarte strins motorul, are . nal\.me. necesarul acliu nilor de anterior ~are -rwlltlme. necesarul acţiunilor de strîns motorul, pentru carena finele foarte aerodinamica. Fuzelajul -z'oare Iind fllnd surclasat surclasat dede aparatele aparatele pentru i că . Fuzelajul central fi nete aves ae 4 rodinam lonjeroane pe tiecsre _'-a~e Me-'09 s FW-190 central avea 4 lonjeroane pe fiecare _r~a'1e e-' 09 si FW-190 parte , iar dups carlinga se continua intr-o v I'l A F a.J conslderat cli MUSPA F au conSiderat ca MUS- parte, după carlingă se continua i ntr-o iar structura semimonococa, ranforsata :;u ~ G -oJ ooate f· ""ult -mbunata ,1 daca "nu t ; bunata, daca structura semlmonococă, ranforsată :u cadre vertlcale Fuzel ajul posterior era a 0 os un "'loto r "'a outer IC 5 1 au cadre era dinajul roO 5postenor "gura b.Jcata 5 stemverticale cant e--..e'Fuzel ".' EQ _I -;,; '~e 00 s·~ojce cant ,,:r-o ~g,,-ă b'-lca ă oa e'ae.e' '0 .....da:~a 0 s dO ... a b..Jca~ ....... . ,:_"'os'ea..J 5-a e"e: ... ·,a' ... n s ste"" .. t'3 e a 'or-aoa ~ "" aoW.a ~;;caf -'8
r'
p.
E~-
:) ""a:e ...... e ... .... el""·'" ce-:...... '..oze;l ee :)" .... "..· "e
;o,
~......
_"~
Gapitanul Cantacuzino Cantacuzino se. se. Întoarce intoarce În in Căpitanul Romania pilotind pilotind un un P-51 P-51B Mustang". 8 ".. Mustang". Romania apal'\inind Armatei a 15-a aeriene a S.U.A., aparţinind Armatei a 15-a aeriene a S.U.A .. Grupul 325, 325, Escadril Escadrila 319. Este escortat escortat Grupul a 31 9. Este de alte alte 44 "..Mustang"-urL Mustang"-uri. Aterizeaza Aterizeaza la la de Pope~ti-Leordeni pe 29 august 1944, ora Popeşti-Leordeni pe 29 au gust 1944, ora 11,30. Escorta, dupa ce s-a asigurat ca 11 ,30. Esco rta, du pa ce s-a asigu rat ca in ordine, ordine, saluta sal uta prin prin Înclinarea inclinarea totul este este În totul aripilor şi ~i dispare dispare spre spre vest vest. aripilor Ce impresie a produs avionul, la sol sol,. Ce impresie a produs avionul, la asupra vînători vinatorilor romani? A A pl placut asupra lor români? ă c ut unora. Nu Nu aa plăcu placutt altora. altora. Oricum, Oricum, aminaminunora. tirile iin care "..Mustang" Mustang"-ul reprezenta tirile n care -ul reprezenta inamicul erau prea noi, prea dureroase. inamicul erau prea noi, prea dureroase. tost ddus inapoi in in Ulterior, avionul avionul aa fost Ulterior, us Înapoi Italia de de un un pilot pilot american. american. Italia ••
Desenecolor,' color,' ŞERBAN $fRBANIONESCU IONfSCU Desene Planuri,' DAN DANIlOIU ILOIU Planuri,' Text,' DAN DANAHTON/U ANTONIU Text,'
DATE TEHNICE DAT E TEHNICE Motor Packard "MERUI'; Mot o rV-165Q-3Packard "MERLI de 1 620 CP V-1 6SQ-3 de 1 620 m CP Anvergura - 11,91 Anve rg ură - 11,91 m 9,81 m l-ungime gime --- 9,81 Lun Inal\ime 4,165rn m Î nă!ţi me - 4,165 m Diedrul aripii - 5° Diedrul - 5° Viteza aripii maxima - 708 km / h Viteza aximă - 708 km/h Vitezamascensionala - 6 100 m in Viteza ascensională 7 minute - 6 100 m 7 minute Platon - 12 800 m Pl afon - 12800 m Greutate Greutate - gol - 3 102 kg - - gol - 3 102 maxim - 5kg 080 kg - maxim - S 080 kg Raza ac\iune Rază acţiune - lara rezervoare suphrr - fără rezervoare supllrr - 885 km km - - cu885rezervoare suplimenl - cu3540 rezervoare suplimen km 3540 km Armament Armament - 4 mitraliere de 12. 7 mm - - 4 2mItraliere de453 12, 7kgmm bombe de - 2 bombe de 453 kg
-0-(:)-8-~I
I
c
o
5
3
E
N N
c
G
, I \
,
CD LIFT LIFT
-0]
CA UTION CAUTIOH
1600 LBS LBS 1600
o O
MOOR MOOR
CD ",IR SPErD SPEED LINE LINE: DRAIN DRAIN AIR
t
(6) Cb)
AFTERCOOlAHT AFT ERCOOLAHT DRAIN DRAIN
(j) (j)
TIMING GEAR GEAR TIMIHG INSPECTION INSPECTION
lI
® ® REMOVE FOR FOR REMOVE GROUND GROUND HEATER DUCT DUCl HEATER
@ @ GUN CAHf.RA CAH£RA GUH
® ®
MAIN FUEl FUEL TANK TANK 92 92 US US GALlS GAllS MAIH
® ®
AUX FU FUEL TANK 85 85 US US GALLS GALLS AUX EL TANK
® ~ OIL
66
OIL
DRAIN DRAIH
2 ~ VOLTS VOLTS D.C D.C 2<1
@ @ TAIL WH[[L WHH.L TAIL LOCK IHSIO[ IHSIO£ LOCK
o
72
.~~
11=____- 0
lD
~ WOoD
73
74
© ©
PULL PUSH FUSH PULL
@ ® CAUTIOH 00 HOT PUSH HERE
ooc _ _ _ _
,----CD CD
CAUTIOH 00 HOT PUSH
@ @ JACK HERE HERE JACK
@ @ AA.F. SPEC. SP£ C. PRoj. P ROj. NO. NO.92?09-R 92709-R AA.F. U.S. ARMY P-51 B-NA U.S. ARMY P-51-B-N A
SERIAL NO . 43-24795 43-24795 SE RIAL NO.
_ 1m 1m
IHSP INSP
ll
® ® SERVICE SERVitE OLEO DLEO
@ @ OXIGEH FILLER FILLER OX'IGEH FILLING IliSTR INSTR FILLIHG INSIDE IHSIDE
@ @
STEP HERE HERE STEP
CREW WEIGHT WE IGHT 200 2 00 LBS. LBS. CREW
Sf PVlct TKIS THIS AIRPLAN AIR PLA NE WITH SEP"ICE E \.VIT~ GI? J. DE '00/130 100/130 FU[L.IF FUE L. IFNOT NOT EI!1AOt .ABLE T.O. T.0.OG5- 'INILlll£ ;.IN'" Il .AB.f 06-5-1 W1L Il!: C "'SULTED FO'" EMEIlSE El"I l R60'CY ACT I CN eSUL ED FOC! t-CY ACT1::~
CD CD
NO NO STEP STEP
o O
CD ([) HAND HOlD HOLD HAND
1 Scala
pentru pentru inscriptionări ionori inscripţ
Scală
05
05 .... ==~..-===~ -===~__ m m .. ~==~ 1I
Î/ /
,I F
II
,-
--
.-..--.-...
.......... -
.,-_ ....... - - .. -
CARACTtRISTIQUES CARACTtRISTlUUES Longu~ur: 26,35mm Longu~ ur: 26,35
Largeur: 5,40 5,40mm Largeur: Tirant d'eau maximum: 1,80 1,80mm Tirant d'eau maximum: nc:euds Vitesse: 1717nceuds Vitesse: Puissance dede traction: traction:250 250CV CV Puissance Moteur: alternatif, triple expansion Moteur: alternatif, triple expansion Equipage:B8 Equipage: Construction: 1914, 1914,Gertruidenburg Gertruidenburg Construction:
- - - - - _._-_.-+-_._-_._-_. 3
4
5
t ----.-_ --+--.._ --+ --: .- -.-_ 1-7.. --..8 7 66
! ,i
--
-- --
: It
-
I
)
o
I~
l-
f-
"
= ===r=:=::::::;1 I
~t
I -
~..
, I
i
I
I
U
!ICJ
DOo
I
l '!..-_-----' ~
--- -- - -- -- -- --- 1 -, I I
o0 D
I I
J I
I
1
I
II __ ___. ._Im _ o_lm I I
I
j-----
I I
______ _
rr--::-
I
L _______
:_ -
qr-~
I
=~=-
~I
II!
....:.1
il iii I
-=
--a
rr~ rr-
~~§: ~~
ct--
f/J
-~
r--"-
î=== o'm t ~ t--~~ "'CaQ
[]ID
i1=
~~
c-!--fI
t-
II/1
.
,,
$ $:
.
f---
r~D ,~D
~ 0
0 o iillJ'E
==
~r- r--
UL:Jl. ..m. [][
I
EDt
115 JlE Il:
tJ
0:----'
t1=
I
r
II.
l'
p
.~ IL
II
I "
..
..
a .,
'. "" "
.
. .
'
"
""
. . . . . ....... . . . . . . . . . . ..
.
""
"
'
. . ..
f-I . . . . .. . .
.
. .. .. . . . . . . . .
.
. .
.
. .
1\
.
I I II II
""
.. . . . . . . ..
.
.
...
~
.... "
\IV-
-/
~
.:.;
~...,.
VN ~
/"'~ <::'.,
-=-
_IB _1 B
•
~
~:; ~
'-..7
BB- BB
""" .
€
c( -- c(
~
\~
~~
~
~fJf(j
c .n
A~ h
'** $~
@)~ @~ $~ I ~ • ~
~
~
I
fJ·~ ~H~
I 8 S
.8* .811
[:l
mr Ar .. D) O )
(:;rf""'are d "pag 7
F E
o ::
K
c
B A
~:
f
49 50
KI 39
I L_ _c::= L - C_ -_ !c::::===- -
.
J:
-c:__ O :::=re:=- _ - /' l,
P
-~
R c:::=- -. c::==:u
40----.-.40 - --
...... . . .
iScala \ Scală detalii 41
I/5C
·,::"f.1I----4
-t-----'lt':'n" . +--4+-n"
/
1
..w-------,2 .' 1.J-1--2 I,
,,
S
I'
101--- - 1
,,, I; 'I ,,, ,I ,
"I'~
II
',' ','
.:
~~
/
,.
101----'1
,',
~r- _
3
~I
FigS Fig8
~'5
Fig.S Fig.8
' ~.----.J.
fig.. 4). 4). De De ele ele se se leaga, in contin continuare, fig leagă , În uare, o0 (11, fig. fig. 4) 4) de de 8-10 8-10 degete, degete, care care la la (11, rindul ei se leaga de toarta (5, fig. 5) de dE rîndui ei se leagă de toarta (5, fig. 5) sirma a a conteinerului, conteinerului, nu nu inainte de a a sîrmă Înainte de se monta monta o 0 rondea rondea de de carton carton (12, (12, fig. fig. 4) 4),, se care va va avea avea rolul rolul de de protector protector al al papacare sfoara sfoară
G----s
Ie
t
Fig.3 Fig .3
ra~utei. raşutei.
Pentru catapultare, catapultare, În in partea partea superisuperiPentru
a
oara a motorului motorului,, În in cămară camara (9, (9, fig. fig. 3) 3) se se oară monteaza declanşatorul declan~atorul paraşutei para~utei (13, montează (13, fig. 4). care consta in inlocuirea compofig. 4), care constă În Înlocuirea compozitiei artificiilor (2, (2, fig fig.. 3) 3) cu cu praf praf de de z i ţiei artificiilor pu~ca ~i fi fire de fitil. fitil. puşc ă şi re de A~ezarea in camara se face' pu nind Aşezarea În cămară se face' punînd deasupra declanşatorului declan~atorului paraşutei para~utei (13, (13, deasupra fig. 4) contei conteinerul (3, fig. lig. 4) 4) şi ~i peste peste el el fig . 4) neru l (3, protectorul paraşutei para~utei (12, (12, fig. fig. 4) 4)., şiretu ~iretu protectorul rile În in formă forma de de melc, melc, peste peste care care se se aşa a~az& riie zi'.
para~uta, para ş uta.
____----10 1------'10
r' II l'
44 - - - -3
~---3
~1------6
- - --6
II----~ t~_M
~---7
Fig·6
Fig? Fig7
Fig,4 Fig. 4
Fig,S Fig .5
Se filixeaza apoi "conul" "conul" de de hîrtie hirtie (11, (11, Se x ează apoi lig.. 3), 3). care care nu nu se se Încleiază, incleiaza, ci ci se se fixează lixeaza fig a~a natura incit sa se desprinda in de de aşa natură Încît să se desprindă În momentull catap catapultarii sistemului conteiconteimomentu ultări i sistemului ner -- paraşută para~uta.. ner Aceasta montare montare se se realizează realizeaza numai numai Această atunci cind sînt sint planificate planificate lansările. lansarile. AltAltatunci cînd lei, para~uta ~i ~ireturile se "botesc" ~i Îşi i~i fel, paraş uta şi şireturile se "boţesc " şi "pierd din din elasticitate elasticitate". "pierd ". Geea ce ce impres impresioneaza prin modernimoderniCeea i onează prin declan~atorului şi ~i a a tate este este utilizarea utilizarea declanşatorului tate para~utei, ca ~i montarea protectorului protectorului para şutei, ca şi montarea para~utei suspantelor sal sale as€paraşutei ş~ii aa suspantelor e asemanatoare cu cu ceea ceea ce ce se se practică practica azi azi În in mănătoare rachetomodele. rachet om odele. in ligura 5 am sugerat lansarea, zborul În fi gura 5 am sugerat lansarea, zborul pe traiectorie, traiectorie, catapultarea catapultarea sistemului sistemului pe conteiner-para~uta şi ~i apoi apoi plutirea pi uti rea carcorconteiner-paraşută telului. telu lu i. Artiliciile la care se lolosesc rachete Artifici ile la care se folosesc rachete ~i Înn innadirea sint descrise descrise la la fara coadă coada şi fără ădirea sînt pagina 123 123 cu cu denumirea denumirea de de "Foc "Foc pe pe frînIrinpagina ghii sau zmei". ghii sau zmei". Alunecarea rachetelor rachetelor pe pe o0 funie, funie, filiAlunecarea xata la caaete, caDete, experienţă experienta cunoscută cunoscuta din din xat ă la
ca rte if' dOua vartan te. intr-un se se'1Ss in doua sensuri (du-te-vinol. in acest scop se la ia u unn tub de in acest scop se tub de (1, 6) prin prin care se treee sloara (; ( (1, lig. fig. 6) care se trece sfoara 6) şi si de care s-a s-a lipit pentru 6) de care lipit un un motor motor pentru intr-un singur sens, sau doua care care Într-un singur sens , sau două toare (3, fig. lig. 6) 6) cind dorim o 0 mi~car toare (3, cînd dorim mişca du-te-vino, montate montate in si iÎn n du-te-vino, În paralel paralel şi opus. opus. Pornirea motorului se lace cu litil Pornirea motorului se face cu fitil fig. 6), 6). iar iar revenirea revenirea cu litilul fig. cu ajutorul ajutorul fiti lui fig. 6). care arderea de de 1la fig. 6), care transmite transmite arderea motor la la cel doilea. mul mul motor cel de-al de-al doilea. nou in aceasta realizare Ce este nou Ce este În această realizare montarea -acestui mijloc reactiv reactiv montarea acestui mijloc sfoara unui zmeu, putindu-se execu sfoara unui zmeu , putindu-se execu 2 sau sau 3 3 ori ori mişcarea miscarea de de du-te-vino. du-te-vino. 2 ca pentru montarea Precizam Precizăm că pentru montarea multor rachete rachete se se cere cere o 0 Iringhi multor frÎnghi 80-100 stînjeni, stinjeni, iar iar calibrele calibrele Iar lOr să sa fI 80-100 6 linii linii pentru pentru o0 urcare, urcare, 9 9 linii linii p p 6 du-te-vino, 12 linii pentru 3 sau du-te-vino, 12 linii pentru 3 sau '4 15 linii pentru 4 sau 6 or plasari si plasări şi 15 linii pentru 4 sau 6 OI constata că ca pe pe masura ce mărim miirim constată măsură ce marul de motoare, calibrul lor se ma mărul de motoare, calibrul lor se mii pentru a realiza un impuls sporit. pentru a realiza un impuls sporit. Cind sînt sint montate montate mai mai multe multe rachE rache Cînd tubului,, care care trebuie trebuie să sa fie fie mi ma .,jurul jurul tubului zistent, consolidarea consolidarea lor lor se se face face pr pr zistent, lipire atenta, prin legare cu sfoara, lipire atentă , prin legare cu sfoară, care se se Înfăsoară infa~oara hîrtie hirtie unsa cu clei. clei. care unsă cu o racheta racheta interesantă interesanta -- spunen spunem O destinata transportului transportului unei unei cal can -- destinată mai mari mari de de artificii artificii este este racheta racheta de! des mai ~i intitulata .. Balu la pagina 99 la pagina 99 şi Intitulată "Bălu Mercuri". Mercur!". Se compune compune din din două doua motoare motoare ('(1 Se 7). mOrJ.tate in unghi, aşa a~a cum cum suge suge 7) , mon,tate În unghi, jos sint legate II figura. In partea de figura. In partea de jos sînt legate (2, fig. fig. 7) 7) În in reg reg petele unei unei baghete baghete (2. petele "gituiturii". "gÎtuiturii". Partile superioare ale motoarelo Părţile superioare ale motoarele coada mai mai gg unesc prin prin fixare fixare pe pe o0 coadă unesc (3, fig. lig. 7) 7) cu cu rolul rolul de de a a ţine tine echilib echilib (3, cele două doua motoare. motoare. cele (4, fig lig.. 7) 7) se se montează monteaza Îi innadirea (4, Înnădirea lui cozii ~i camara ei ei trebuie trebuie să sa ce CO fui cozii şi cămara artificii egale egale În in greutate greutate cu cu unul unul dir din artificii toare. toare. Se observă observa că ca avem avem de-a de-a face face cu cu Se singura treaptă, treapta, prevăzu prevazu cheta cu o0 singură chetă cu doua motoare. moloare. două Pentru asigurarea asigurarea zborului zborului motc mota Pentru trebuie pornite simultan simultan,, aprin aprine trebuie pornite mijloc prin 1010 lacindu-Se de Iii făcîndu-se de la mijloc prin folc unui fitil litil comun comun (5, (5, fig fig.. 7). 7). unui Aprinderea artiliciilor din camar Aprinderea artificiilor din cămar locul printr-un printr-un fitil fitil (t (6 face primind primind focul face 7). montat la la unul unul din din motoare. motoare. 7), montat tinut să sa prezentăm prezentam acest acest tip tip (d Am ţinut Am cheta pentru a scoate in evidenta chetă pentru a scoate În ev i denţă niozitatea montajului care reali2 niozitatea montajului care reali zborul rachetei rachetei cu cu o0 treaptă treapta prin prin Ia zborul derea simultană simultana aa două doua motoare, motoare, tt derea montaj pe pe care, care, nu nu l-am I-am mai mai găsit gasit montaj rachE semnat În in istoria istoria construcţiei co nstructiei rach semnat pina la acea data, la noi. pînă la acea dată, la noi.
SIMULAlORUE :FSR iN CONDITII DE VITEZA REA Programull pentru pentru calcul calculator personal Programu ator personal in numărul numarul trecut trecut permite permite sisiprezentat În prezentat implicit antrenamentul sportimularea cit an tren amentul sportimu larea ş~ii impli vilor pentru o0 ccursa de navomodele navomodele deodeoursă de vii ar pentru sebit de pre pretentioasa sub aspectu aspectull pilopilose bit de te nţi oasă sub tajului.i. Ne Ne Închi inchipuim decii cu cu cită cM promppromptajulu p uim dec titudine au au fost lost transc transcrise instructiunile litudine rise instrucţiunile in memoria memoria ccalculatorului, cu cît cita nein alculat orul ui, cu ă nerabdare s-a dat apoi comanda "RUN" de de rabd are s-a dat apoi comanda "RUN" in execuţ executie a programulu programului.. lansare sare În ie a i.. . lan Pe ecran ecran apare apare un un tex textt care care ssolicita Pe o lic ită ...titimpul de Întîrzi intirziere". Concurentii famimpul de ere". Conc u renţ ii famiparticular liarizati cu cursele simulate, in li a r izaţi cu cursele si mu late, În particu lar cu cea cea di din clasa F3 F3 (vezi (vezi MOD MODELISM ELI SM cu n clasa 3/ 1987), 1987). ştiau ~tiau că ca viteza viteza navomode navomodelului va 3/ lului va fi cu atit mai mare cu cit timpul de Îninfi cu at ît mai mare cu cît tim pul de ti rziere este mai mic. Au introdus deci 0 tîrziere este mai mi c. Au in trodu s de ci 0 ., si iiata programul viteza m maxima adica, şi viteza axim ă adică, ată prog ramul porn it, cu liliniuta ce re reprezinta navomot, cu niuţa ce prezintă navomoporni gonind catre baliza din delul pilotat delul pi lotat go ni nd c ătre bal iza din Gonind? Să Sa fim lim se serio~i, abia se se stinga. Gonind? stînga. ri oşi, abia tira~te!! Am Am şi ~i răsturnat-o rasturnat-o la la primul primul viraj viraL, tîrăşte inchipuie ca asta asta eşte e~te treapta treapta cine să-şi sa-si Închipu ie că cine dupa ce ce merge merge ca ca maxima de viteză viteza şsii că ca după maxi mă de trebuie inca incetinit pentru melcul, mai melcu l, mai trebuie Încă Înceti nit pentru l Luam deci putea schimba direcţi directia deci aa pu tea schimba a! Luăm ~i ea ea barca de de salvare salvare,, care care ne ne pune pune şi barca 0 readucem apoi rabdarea la incercare, ră bd are a la Încercare , o readucem apoi locul ei de Iinga ponton, repornim in la la locul ei de lîngă ponton , reporn im În cursa. Conducind atent,, cconstatam ca curs ă. Cond ucînd atent onstatăm că ...130 130 secunde secunde penpenavem nevoie de 120 120... ave m nevo ie de parcurge un tur, tur, tur tur care care În in co conditru aa pa nditru rcurge un tiile unui concurs de nivel national se ţiil e unui co ncu rs de nivel n aţ iona l se acopera in doar doar 35 35... ...40 40 de de secu secunde. Hm.... aco peră În nde. Hm programul o0 fiIi bun, bun, poate poate doar doar pentru pentru programul aceia Îincepatori! copii.. şiSi aceia copii ncepător ji se poate poate face face nim nimic? Argu-Oare nu nu se Oare ic ? Argu mentul ca aceasta aceasta este este viteza viteza de de calcul calcul aa ul că ment 0 el lui HC-85 sau a lui ZX-SPECTRUM lui HC-85 sau a lui ZX-S PECTRUM o fiIi el real, dar dar nu nu ne ne sat satisface. Ei bine, bine, titimpul real. isface. Ei mpul de parcurgere parcurgere aa traseului traseului se se poate poate de chiar pînă pina la la vreo vreo 30 30 de de secunde secunde scurt a, chiar SCU r1a. tu r per per tu r Sa ne ne ggind im puţin putin cum cum funcţionează functioneaza Sâ indim EI orrm Drtmeste un program program -c:a,cu ~ cu latorul a arul EI este un
~i departe departe de de momoorrienesc de exprim exprimare om enesc de are şi dul de de ope operare al ca calculatorului. La cocodul rare al lculatoru lui. La manda "RUN", "RUN", calcul calculatorul va pa parcurge manda atoru l va rcurge instructiunile una dupa alta, efectuind, instrucţ i unile un a după alta, efectu înd, pentru fifiecare instruc\iune, doua oopeecare in st ruc ţiu ne, două pepentru ratii distincte: distincte: mai mai Întîi,. intii,. iinstructiunea raţii nst rucţ iun ea din este "inte "interpretata", adica trad tradusa este r p retată", adică usă din limbajul BASIC BASIC În in limbaj-maş limbaj-masina; apoi limbajul i nă; apoi este executata. Ce ar fi daca am oleri caleste executată. Ce ar fi d acă am oferi calculatorului direct În in lim lim-nstru cţiun ile direct culatoru lu i iinstructiunile baj-ma~ina? Timpul alectat interpret interpretarii baj - maşin ă ? Timp ul afectat ă ri i implicit viteza de lucru ar dispiirea, ar dispărea , implicit viteza de luc ru aa acestuia ' (deci ~i viteza de deplasare acest uia ' (deci şi viteza de deplasare aa ...66 navomodelului nostru)) ar ar ccreste de 44... navomodelul ui nostru reş te de ori. Exact Exact ce ce ne ne trebuie! trebuie! Atîta Atita doar doar cca ă ori. in limbaj-masina scrierea unui program scrierea un ui program În limbaj-maşină 0 treaba foarte complicata, iar introeste este o trea bă fo arte com p licată, iar in troprogramului În in calcul calculator de ducerea programului ducerea ator de intrucit programul in limbajlimbajasemenea Întruc ît pro gramul În asemenea ma~ina este considerabil mai lung, fi~ maşină este consi derabil mai lung, fi e-: carei instrucţiu instruciiuni (complexe) din BASIC BASIC cărei ni (co mplexe) din succesiune de de in instruccorespunzindu-i o0 succesiune corespunzÎndu-i structiuni (elementare) (elementare) În in lim limbaj-masina. baj-maş ină tiuni
Transcrierea globala, Inalnte de de exeexeTranscrie rea glo bala, Inarnte
programului BASIC in limbajlimbajcuiie, aa program cuţie, ului BAS IC În ma~ina poate poate fiIi rea realizata insa şi ~i de de ccatre maşină l i zată Însă ătre insu~i, pri prin intermediul unui ccalculatorul alculatorul Însuşi, n int erm ed iul unui
numit COMPI COMPILATOR. program utili utilitar, LATOR. progra!11 tar , numit trebuie să sa se se afl aile Acest pprogram Acest rog ram trebuie e Îinciircat nc ărcat in memo memoria calculatorului alaturi de de pro proÎn ria calculatorul ui alături gramull "d "de transcris" intotgramu e tran scris" (î(in n ppractica racti că Întotdeauna se incarca mai inti! compilatorul deauna se În carcă mai Întîi com pi latorul si apoi apoi programul programul de de com compilat), Prograşi pi lat) . Programul de de compilare compilare se se pune pune În in funcţiune func\iune mul printr-o ccomanda speciala si el el va va efecelecprintr-o om an d ă spec ială şi stocind proprotua op opera\ia de transcriere, transcriere, stoCÎnd e raţ ia de tua gramul rezultat in limbaj-ma~ina in zona gramu I rezultat În li mbaj-m aş ină În zona ramasa libe libera memorie. La Înc incheierămasă ră ddin in memori e. La heierea acest acestei opera\ii, care ddureaza cam aţ ii, care ure ază cam rea ei oper 20 ... 30 de secunde, utilizatorul are in me20 .. .30 de secunde, utilizat oru l are Î n mecalculatorului doua programe pe moria mo ria cal cul at orului do uă prog rame pe Ie poate poate rula: rula: cel cel iniţial initial,, În in BASIC, BASIC, care le care se poate poate lansa lansa În in execuţie executie prin prin cococare se care manda "RUN" "RUN",, precum precum şisi pe pe cel cel rapid. rapid , manda c_o_~~iJ a:~ _c_~~~_ se lanseaza cu 0 al ta coc om~~lat~ _c_a~~~ se lans e ază cu o altă co-
grame de de compilare, compilare. Cele Gele utile utile pentru pentru propro,, grame sa Îndeplin indeplineasca gramul nostru nostru trebuie trebuie ..să gramul ească sa funcţioneze lunc\ioneze in in doua co condi\ii, anume să două nd iţii, anume sa accepte accepte "vectori". "vectori". "virgula mobilă" mobila" şisi să "virgulă lolosit compilatorul FULL Autorul a Autorul a folosit compilatorul FULL COMPILER V 1.1:48K 1.1:48K RAM RAM -- Martin Martin LeLeCOM PILER V lirma SOFTEK SOFTEK FP FP wis 1983, 1983, produs prod us de de firma wis (din care un exemplar exista ~i la redac(di n care un exemplar există şi la redactia revistei). ţia revistei). in cazul cazul in in care care se se do doreste utilizarea În reş te utilizarea compilator se se vo vorr efectua, e/ectua, după dupa acestuii compilator acestu in succesiunea pornirea calculatorului, pornirea calculatorului , in succesiunea de mai jos, urmatoarele opera\ii: de mai j os, următoarele operaţ i i: a) CLEAR CLEAR 40000 40000.. , a) b) LOAD LOAD "COMPILER" "COMPILER" urmat urmat de de ENENb) TER. TER. Se porne~te banda pe care este inc) C) Se porneşte banda pe care este inregistrat compilatorul compilatorul şi si se se incarcă incarca registrat memorie. acesta iin acesta n memo rie. Ca răspu raspuns la intrebarea intrebarea acestuia aoestuia d) Ca d) ns la daca programul de compilat com pilat se se inindacă programul de cheie inainte inainte de de llocatia se cheie ocaţia 440000 ~0 0 0 se raspunde apasind tasta tasta "Y" "Y" urmată urmata răsp u nde apăsind de ENTER. de ENTER. e) NEW NEW apoi apoi ENTER ENTER.. e) LOAD "nume "nume program program FSR". FSR". f)f) LOAD Se reporneş reporneste banda şi si se se incarcă incarca g) Se g) te banda programul nostru. prog ramu l nostru . h) CLEAR , h) CLEAR . RANDOMISE USR USR 59300 59300,, comandă comanda i)i) RANDOMISE in execuţie execu\ie operaţia operatia care lansează lanseaza in care de compilare. de compilare. j) Se asteapta incheierea operatiei de j) Se aş t eaptă incheierea operaţ iei de compilare. mpilare. co h) RANDOMISE RANDOMISE USR USR 40000 40 000,, comandă comanda h) in execuţie executie prograprogracare lansează lanseaza În care mul compilat. mu l compilat. lolosirea ' compilatorucompilatoruin leg legatura cu folosirea' ătură cu in lui, citeva observaţii: observatii: lu i, cîteva se mai poate intreintreProgramul nu - Prog ramul nu se mai poate rupe, in in cursul cursul desfăşurării deslasurarii sale, sale, prin prin cocorupe, manda BREAK. BREAK. Pentru Pentru a-I a-I putea putea totuşi totusi manda introdus instructiunea 556 intrerupe, s-a intrerupe, s-a introdus instrucţiunea 556 urarea cursei cu rsei la la care opreşte opreste desfăş desl asurarea care apasarea tastei tastei 00 (zero' (zero 1 apă sarea
datonta unor unor greşel gresel poda, probabil probabil datonta poda. terne de de compilare. compilare. Astfel Astfel la la prima prima terne manda de plecare a barcii de salvare mandă de plecare a bărcii de salvan dreapta, aceasta nu porneste de la dreapta, aceasta nu porneşte de la din colţul col\ul din din stinga-jos stinga-jos al al ecr ecr ei,, ci ci din ei lui. Pilotată Pilotata insă insa de de acolo acolo şi si pină pina la la rn lui. in pană pana,, adusă adusa apoi apoi la la loc lOC modelul in modelul normal, programul reintra in regim normal, programul reintră În regim rect de lunctionare. Daca insa ap rect de funcţionare . Dacă insă ap' alte "anomalii", "anomalii", operaţia opera\ia de de compilal compilar alte poate relua. relua . poate Viteza de de parcurgere parourgere aa unei unei -- Viteza scade in cazul cazul programului programului COrT com scade in pina la circa 25 .. .30 de secunde. Est pină la circa 25 ... 30 de secunde. Est acum prea prea repede? repede? Utilizind, Utilizind, cu cu re, rea acum "timpul de de los de de data data aceasta, aoeasta, "timpul las tinind ziere", viteza se poate regia ziere" , viteza se poate regla ţinind de faptul laptul că ca pentru pentru fiecare liecare unitate unitate aa de gata durata de parcurgere a unei tur gată durata de parcurgere a unei tu ... 2 secunde, mareste cu circa 1,5 măreşte cu circa 1,5.. . 2 secunde. Programul o0 dată data compilat compilat se se pp Programul rula de de mai mai multe multe ori, ori, pornindupornindurula liecare dată data Cu cu comanda comanda RANDOr RANDO~ fiecare USR 40000 40000.. USR Cursa dureaza, conlorm regulamE Cursa durează, conform regulam, 30 de de minute minute plus plus timpI timpl lui NAVIGA, NAVIGA, 30 lui completare aa ultimei ultimei ture ture de de către catre rn completare se dO modelul pilotat de noi. Daca modelul pilotat de noi. Dacă se do modilicarea acestui acestui timp, timp, aceast, aceasta modificarea modificind În in instrL instru poate realiza realiza modificind poate 1800 (30 (30 de de m mi nea 815 815 valoarea valoarea 1800 nea in secunde) cu valoarea d< exprimat exprimat in secunde) cu valoarea d, Pentru aceasta, dupa i ncarcarea pre Pentru aceasta, după incărcarea p" mului in in memoria memoria calculatorului, calculatorului , se se mului din nou nou instrucţiunea instructiunea 815, 815, se se dă da H Et-. din ~i apoi lie "RUN", fie se lanseaza co şi apoi fie "RUN ", fie se lansează ce timpul nu se poat latorul. Evident, latorul. Evident, timpul nu se poatee dilica pe pe programul programul deja dej a compilat. compi lat. difica Sa dam deci comanda RA NDOl Să dăm deci comanda RANDO I USR 40000 si sa ne lan sam iin USR 40000 şi să ne lansăm n cc se vor vor mai mai găsi g asi şsii acum acum sp sp' Oare se Oare sa se se plingă piing a la la antrenament antrenament că ca care să care prea lent? lent ? La La viteza viteza aCE ace gramul este este prea gramul intrecem navomod vom mai mai reuşi reusi să sa intrece vom m navomoa pilotate de calcu latQr? La un pil otate de c alculatQr ? La un pp loarte atent atent. se se ooate' Doate l Incercat Incercati ' foarte
-
. '-_ -
,r
4
,
.
_~
~~ _~
-.lr
-. !:fe'.'..
-
". . .
-
• -
-:00.. .
_
•
'U TOCAMIONUL- DAIMLER" MD 1901 UTOCAMIONUL .
~.. ,• :
_
. _ __.... .,.
J-"
,~ - "~
.,. ~
j
•
, ' .
-
"" ' " -. "", ." . ,.~... --, ~:.
.
--~=~====""'\tf""'lfţ - ---' ----
_,
..(...'"
~
-
.< -,
••
'
.' "
'
7n continuare contlnuare vă va . , prezentăm prezentam pl pi În m1on , dUp'a cuma nunle acestul cc: nunle acestUi fost publicate publlcate In 1903 1903 In In cuma revlst fost In revlst germana "Zeltchrift "Zeitchrift des des Verelne Vereine germană Deutscher Ingenleure" Deutscher Ingenieure" •
c~mlon. dUp'ă
-.. ----
I -f-
- - -_...
~~-.f[~
II
,DATE TEHNICE TEHNICE DATE ovehlculului:: ccam ion ovehlculului am ion . :: m militara ili tară !: 5,30 m ! : 5,30 m 2,28 m m :~ 2.28 45 m m 22.45 !: 2,7 t ~ : 2,7 t ;1.1 arde ardere in 44 tim timpi re i interna n t e rnă in pi ;u puterea motorului motorului:: 14 14 CCP puterea P l la a 20 ro rot/min - 20 tlmin umaru de cilindri cilindri:: 44 um ărul l de radiator cu cu aapa racire: ră c i re : radiator pă rep te de de viteză viteza: : 44 epte cardanica ..lie: le: cardanică e: arcuri arcuri foa foaie e: ie 22 m /hh Ite de de transport: transport: 2,5 2,5 tt (cu (cu 11e sa eceasta :n incărcătură carcatura putea putea sa aceasta 'ce pante de 20-22%; pe drum vce paCite oe 20--22%; pe drum OreD mal putea lua la remorca J ' 9::> ; "-'a' putea lua la remorca ' '''C2 ''Că 2255
1
1J
1
-nobl c be"z oe,z. aa 'a 'aD
E.x.s:a ~ s~ă
Impresia aproape gene generalii mpr es ia aproape ra l ă
2..J'ol'ehi culul ru rutier inzestrat cu 8J' .. e iculul t ier Înzestrat ;'0" cu ardere ardere internă, internii, În in diferidiferi:'~r sa ee ip ostaze ostaze -ee sa
automobil,, au au-automobil a .. m m.d. ş~.. a .d. -, "\ascut 0 datii cu primii ani ,ascut o dat ă c u p rimii an i ai c:; u el 1.i. Totu Totu~i, in 1900 1900 el Împliimpli;:::; şi , În EI nu nu aa fost rezultaise e deja 14 ani. EI descoperiri intimpliitoare, ~,,'lei el des coperiri Întîmplătoare, at expe experienta ~i intelicumul aa cum ulat rien ţ a şi ~a tehni lehni că cii aa peste două douii secole secole ~'a ate neî neintreruptii dedicatii activil ~ Ivi tate ntre ru ptă d edicată es eei idei. idei. as urile 1678, . -ceput eputuri le ddateazii ate ază din 1678, ran cezul origrne olandezii -~ ran cez ul de ori gfne olandeză rO 'land Verbi est a construit pri'0 and Verbiest a co nstruit priu autovehicul aburi. Ulterior, or, _ autoveh icul cu abu ri. Ulteri ., cont contri butia ul10rr oameni pasiopasiorib u ţ ia ul"\o :: cum au au fost italianul Gri Grimaldi, maldi, r; ezul Isaac Isaac Newt Newton, on, francezul ; ezul !,'"- s5 Papi Papin, scotianul James Watt,, n, s c oţ ia nul James Watt ~ cezul Joseph C Cugnot, romanii "cezul ugnot , românii Viisescu, Nicolae lIiescu şi ~i •r~ Iru r u Văses cu, Ni col ae Iiiescu ~ an Vu Vuia, motorul autovehiculu;:" ia, motorul eu aburi a fost imbuniitiitit contiu aburi a Îmbu nă tăţit conti~ iin 1828 Gurney construieşte construie~te n 1828 omn ibuz cu cu aburi", aburi", care, trepL '-' 1i găs giise~te in pei peisajul eş te locul În sajul cotia.- iinn 1838 1838 pe şoselele ~oselele Marii B Brita~~ ri taau 100 100 de astfe astfell de ve vehiClrcul hircu lau e desti nate transportului in coil d estin ate tran sportului În coL. '" prez prezenta lor fiind semnalatii ~i e nţ a lor s emnalată şi Franta, jorum muurile ril e ddin in Germania, Franţa, a:e ee Unite ale Americii sau sau Italia. Italia. .:;~e jumiitate aa secolu secolului lui al aa doua jumătate -,ea cu area aparitia motoarelor cu •re Interna Om din cem ce fn ce mai perfecperfec,'e I-ate şi $i impl implicit autovehicule,"ate icit aa autovehiculedotate ccu astfel de mot motoare ,r dotate u astfel oare aa ca interesul interesul pentru pentru ele ele să sa ~ _c~ -da treptat treptat ddatoritii, in prim primul adă at ori tă , În ul rentabilitiitii Cu ttoate ~~ ren tab i lităţ ii reduse. Cu oate estea all mai fost momente, epi:'S ea aII ma i mom ente, ce desig desigur, cind au captat aten::a ce ur, cînd I pJbli publicului: in 1906 cu lui: În 1906 un automocu aburi construit Oe de americanul americanul CJ -- ey ey stabilea stabilea recordul mondial an I • teză tezii cu 195 km/h, km/h, iar iar În in 1946 1946 an Vu Vuia fiicea demonstraţii demonstratii rereia făcea aa an :e cu cu un automobil "Panhard" "Pan hard" :e :st cu cu un generator de presiune :a 'empe raturii inaltii conceput de el 'e perat ură Înaltă I cci Iva iva ani În in urmă, urmii. cu ardere ardere internă, internii, chiar •.'.otorul tor ul cu "tiniir" decît decit cel cel cu Ica nu era mai "tînăr" că nu
i2 on on,, autou autoutilitarii :.a tiiitară
,!
' J
aburi -- in lb~U lbtSU olanOezul olandezul Christian aburi Huygens constrUise un motor motor care pu~cii -, ttotu~i utiliza praful ă -, ot uşi ut il iza praf ul de puşc constructorii luii nu găsiseră giisiserii m multii co nstructorii lu ultă vreme 0 solutie cqnstructivii adecvre me o s ol u ţ ie constru c tivă vatii, nici un combustibil eficient vată, com bust ibil efic ient ş~ii u~or de de mÎnu minuit. Abia in 1799, prin uşor it. Ab ia În descoperirea fabriciirii gazului de brică rii desco perirea fa iluminat francezul Philippe ilumin at dde e cciitre ătre francez ul Phi lip pe Lebon, apiirut un combu combustibil Le bon, aa apărut stibil cu certe/ ccalitiiti care putea fi utilizat utilizat cu certe, ali tăţi c are putea in cercetă cercetiirile acest dodosucces În succes rile din acest meniu. Philippe Lebon, meni u. Îincepind ncepînd cu Phi lippe Lebo n, urmat de de Rivaz (1 (1807), urmat 807), Etienne Lenoir (1860) -- acesta ddin urmii autoin u rmă aut orul primul primului motor or cu ardere iinternii n t e rnă rul ui mot Ie care fo folosea elemente losea el emente pe care le regiisim, in, fo forme imbuniitiitite, regăs i m , În rm e Îmbun ă tă ţ it e, la motoarele cu ardere iinternii motoarele n te rn ă contemporane: alim alimentarea temporane: entarea prin suculbutorul,. carburatorul papii, p a pă, cul butorul, . carbu ratorul cu flotor, avan avansul aprindere' sul la aprin dere -- au fost făcuţi fiicuti Pp!.l~i uria~i materialifost illşi u riaşi spre materializarea lui. IIn 1862 ing inginerul Aln 1862 ineru l A Iphonse Beau de Rochas co contribuie pho nse Beau ntr ibuie esential 'Ia imbuniitiitirea motorului es enţ i al Îm b u nătăţi rea mot orul ui cu ardere in internii enuntarea cu tern ă prin e n u nţ a rea in funcţio functioprincipiului celor timpi prin cipiului cel or 44 tim pi În narea motor motorului (admisiune, comnarea ului (ad misiune, comardere, evacuare) pe care presiune, ardere, in 1876 1876 ÎIII ap aplicii germanul Nikolaus l ică germ anul Nikolaus În Otto, constru construind motor alimenalimenind un motor tat cu gaz. gaz, Acesta Aces~a va realiza peste peste tat in ccol abo rare cu AIAlani, in 1876, În doi an i, În olaborare phonse Beau de Rochas, primul primul pho nse Beau motor cu cu be benzinii. motor n zin ă. motorului cu ararFiresc, aaparitia p ariţia motoru lu i cu internii, mai mai Întîi inlii fo folosind dere internă, losi nd ddrept rept combustibil gazul , iar iar mai mai ap apoi benmbustibil gazul, oi benco zina, avut cconsecinte nebiinuit zin a, aa avut o nsecinţ e de n e bă n u it in dezvoltarea dezvoltarea ttransportului rutier şi ~i În ransportu lui rutier tirziu aa ccelui aerian,, naval naval sau mai tîrziu elu i aerian feroviar. Primull au automobil motor cu cu arartomobi l cu motor Primu dere intern internii a fost co construit in 1863 1863 ă a nstruit În de Etienne Etienne Len Lenoir~ Combustibil: gam bust ibil: gaoi 1'... Co zul de ililuminat. Carl uminat. In iulie 1886 Cari ~i În in au august Gottlieb Benz şi gust Gottli eb Daimler au experimentat experimentat,, fifiecare, vehicule ecare, ve hicule actionate cu motoare motoare cu cu bbenzinii, a cţio n at e cu e nzină, an fiind considerat in istoria acest acest fiin d În istori a tehnicii ca cel de naştere na~tere aa teh nic ii striimo~ului automobilului contemstrăm oşului autom obilul ui contem poran.
'an r eer ...... ee ~'9:)' :J'oc~s::le ... 5 ~e ·a..c"':: Daimler orengese ," Ja ro er o0 ore gese .lsc sc aaft · jc . Bad Cannstatt Can nstatt (azi (azl cartier al S Stul u! tgart-ului) des pre care deţ detinem tg art- ului)., despre i nem In formatia, deocamdata neconfir fo r maţ i a , deocamdată neconfir matii de documentele de arhivă arhiva ,, cc mată rOlOlane a aparţinut apartinut armatei rOr;1 âne pin sfir~itul primului deceniu spre sfî rşi t ul pr imului decen iu al se colului nostru,, ci cind vindu col ul ui nostru nd aa fost vÎndL Bucure~t i.i. U lJI morii "Herdan" "Herdan" din Bucureşt morii autovehicul construit Într-una intr-una di di l autovehicul primele fon prim ele fabrici de autovehicule for data ' de unul din pi pionierii dată onieri i construe tiei de autovehicule cu motor cu ar al ţiei interna: Gottlieb Daimlee dere inte rn ă: Gottli eb Daiml (1834-1900). (1 834-1 900). Inginerul Gottlieb Daimler a ab Inginerul in 1859. 1859. Ş $coala Politehniic, c; solvit În co a l a Politehn Stuttgart. In In 18591859-1861 1861 a lu din Stuttgart. crat la la o0 fa fabricii de armament dil br ică di r Alsacia, În in 1861-1863 1861-1863 Ja fabric; la o0 fabric, locomotive Marea Britan Britan ie de loco motive din Marea ca din 1863 să sa revin revinii piimint ger ă pe pămînt angajindu-se la firma ""Deutz' man, angajîndu-se Deulz' VI Apreciat pentru ccalitatile sale,, el v. a li tăţile sale fi promovat pî pinii in postul de direc nă În post ul torr tehnic tehnic al fa fabricii, functie can to bricii, funcţi e pe car, pina În in an anul 1882. Aie o va indeplini pînă ul 1882. sa cun cunoasca ~i să sa co aa avut prilejul să o ască şi laboreze cu inginerii Niko Nikolaus Oltl laus Ott, ~i Wilhelm Maybach. Maybach. Dirl Din 1882 1882 Înfiil infiil şi teazii ţe ază la Bad Cannstatt un atelie propriu, fiind sprijinit În in activitate, activitate; sa de in inginerul Maybach car~ .I ginerul W. May bach,, car~ consimtit să sa colaboreze cu el. Im 1m consimţit preunii W. Maybac Maybach inscrie Îi p r eună -h Înscrie ~ dreptul numelui ssau conceptia ău co ncepţ ia s dreptul realizarea carburatoru carburatorului lui cu jiji ~i cameră camera de nivel constant, constant, cloare şi ::;i pomp, pompl radiatorului ventilator radiatorul ui cu ven tilato r şi de apă apa -, lu lucreazii la imbunatatire< c rează Îmbunătăţire. niotorului cu ard ardere realii ere iinterna, n ternă , real in 1883 un motor motor În in 4 timpi timpi CI CI zind În zÎnd aprindere inc incandescenta, iar ÎI i a n d escentă, 1885 un motor monocilindric de O, 0, CP la 700 rotlmin, rot/min, ultim ultimul folosit ul fo losit II dir echiparea pri primei mei motociclete di lume . lume. CI Dupa experimentul Încheiat incheiat CI După succes În in anul 1886, Gottl Gottlieb ieb Daim pertec ler introduce o0 serie de perfec ler ~i automobi automo bi tionari motoarelor ţi onări ale motoarel or şi lelor construite de el -- magn magnetoLJ etol joasii tensiune con conceput Ro dde e joasă ceput de Ro bert Bosch (1897), (1897) .. anvelope şi $i ca ca mere de aer (1898), radiatoare CCI pompa de apă, apii, cutie de viteze CI CI pompă patru trepte (1899), motor cu patr patn cilindri, sporirea tur turatiei aţ ie i de la 650 II. 1 000 rQtlmin rot/min ş.a. ~.a. - co construin nstru indd au tovehicule din ce În in ce mai modern modem ~i mai puternice. Fi Firma "Daimler şi rma "Da imle' in istoria automobi automobilului $i per pen intra În intră lu lui şi in 1899 realli tru o0 serie de priori prioritati: tă ţ i: În zeaza primul şasi ~asiu zează u cu un desen ori gginal, inal, fundamental diferit de cel ca so trasurilor, În in 1900 un automobil se trăsurilor, cotit de speciali speciali::;ti au ş ti ca prototipul au tomobilului modern (un ""Merce Merce des", nume devenit apoi celebru. celebru , ddl 35 CP, 80 km/h), În in 1903 1903 primul au au tomobil de sport. Firma "Dai "Daimler mler nu s-a limitat do doar construc ar la construe tia automobilelor. automobilelor. Ea aa produs Îi 1898 primul camion de 1,5 1,5 t şi ::;i pr' pri mul autobuz· autobuz , cu marca marca "Daimler' pe care le-a perfe perfectionat in anii UI ur cţio n at În mo matori. Unul din acestea a fost me mători. delul fabricat În in 190 19011 ce În incorpor. delul corp or multe din noutăţile noutiitile aapiirute pial păr ute pe pla mondial sau concepute pe plan plan$e şe tele proiectantilor uzinei. mote Camionul dispunea de un motc 14 CP la cu 4 cilindri ce dezvolta 14 turatie de 720 rotlmin, rot/min, răcir riicirea mota turaţie ea matc efectuindu-se prin intermed intermediL rului efectuÎndu-se it apa vitez ă.. Cutia de vitez unui radiator cu ap mi::;carec trepte ttransmitind ra ns m i ţî nd m i ş car e, avea 4 trepte spre deosebire deosebire de tipurile primar primar spre prevazute prevăzu te cu llanturi, anţur i , printr-un printr-un a doi tambu tamburi cardanic, spre doi ri instala rotile din spate. spate. Postul de cor con pe roţile descoperit,, iar volant volanL ducere era descoperit pe dreapta. Spre deosebire dd, ~asiu, metal,, roţile rotile era eral şas iu, fabricat din metal din lem lemn suprafata fiinl r afaţa de rulaj fiin din n,, sup cau acoperita cite o0 bandă banda de cal aco p erită cu cîte mina ciuc.. FrÎna Frina (numai de mînă ciuc actiona prin doi saboţi saboti doar doar asupr asupr. acţiona exterioruluii roţi rotilQr Sus l or din spate. Sus exteriorulu pensia asigurata de 44 arCU arculi pen si a era asigurată foaie.
.1 ~
a e pe
•
anch"za anc za '-J
CARACTERISTICI CARACTER ISTICI
rr.::- ce ec . . pa e e S2 ::"-e~a· e'ara _ a" a uf'"'""1a:oare. f 5 ..... a =' . . . :"r-- '"'e pelagul "ranz-JoseptJ ur un A ag...l crarz-Josep '0 SC.... t!e = ;0 ) ~eobI5nu,ta eob SC1 ta Intensitate ntens'~ate aco::>e'2 .a )a-ele zapaaa avarllnd avarimd apaa-~ e cu zapaoa 'a: J u A eAeeV exeev. A Aile citeva Zile zile se scurg ie c:teva cu aega ~egaJarea si repararea celui avaC area lor SI 'at l'1sula !'ludo!' Rudoll este atinsa abia la 22 at I"sula apri e e. la o 0 luna dupa decolarea de la ap' 'v1oscova ' Cum dincolo de Ce Cercul '."oscoval rcul Polar .esentlalul esenilalul nu este sa insisti, inslşti, ci sa stii ştii sa să astepti"". abia dupa saptamini astepti" după alte doua do u ă saptă mîni Golovin a putut decola cu bimotorul sau Golovln c u bimotoru l să u pentru recunoasterea recunoaşterea terenului A lost fost un zbor plin de emolil, emoţii, mai ales pentru cei ramasi la baza. mai), Desl decolase dimineala DeSI di m ineaţa (pe 4 mai). pastra! pimi Golovin a past rat tacerea tăcerea radio pî nă cind s-a recepţ receplionat aproape de ora 22, cînd i on at 0 radlograma radiograma scurta: "Dali poziţia", pozilia", doar o scurtă: "Daţi urmata de o 0 noua tacere rau nouă perioada de tăcere ră u prevest itoare. Cînd Cind pe iinsula tensiunea prevestitoare. n sulă tensiu nea nervoasa maxiime, me, binervoasă atinsese deja cote maX apMutt zbur,înd zbur,ind razant si motorul a apăru şi venlnd direct la aterizare. Drept urmare, nind trecind ca vînvinANT-ul n-a prins terenul, trecînd tul prin lata precipitindu-se faţa "asistenlei" .,asiste n ţei" si ş i precipitÎndu-se pnipastios al insu insulei, oprindu-se spre malul prapastios lei, oprindu -se doar la cîţiva ciliva paşi pasi de acesta. $i Şi doar lapfap .,intimpliitor", Golovin era că, ..întimpIăto r " , Pasa paşa Golovln tul ca, aviator SOVietic sovletic ce zburase cu nuprimul aViator citeva ore in mai cîteva în urma peste Polul Nord I-a scutit de 0 l-a o pedeapsa severa severă. pentru incalcarea incălcarea disciplinei de zbor. in In plus, Golovin Go lovin adusese .vesti vesti bune: se putea lui ateriza la Pol! S-a stabilit ca avionul lUi Vodopianov sa să decoleze primul, urmind urmînd ca celelalte sa-I caute dupa aterizare. Puternicul cvadrimotor a decolat in 'in ziua de 20 mai 1937, ora 24. A doua zi, la 11.35, el ateriza, primul in istoria avialiei, ateriza aviaţiei, Nord!l Celelalte la numai 20 km de Polul Nord avioane l-au urmat la intervale di diferite , av ioane I-au
:-
anvergura an.ergura lungimea ngimea lu inal\imea in ă lţ imea ' s. portanta portantă
~II PERFORMANŢE PERFORMANTE Ş
m;; 39,5 m 24,4 m; 24,4m; 8,5 m; 8,Sm; 230,0 mp;
ANT-66 (TB-3), ALE APARATELOR ANTMODEL 1935: kg;; 18877 kg greutate de zbor sarcina utila 3000 kg; sarcină u tilă maxima 288 km/ora; km / oră; viteza m axi mă autonomie 2600 km; au t onomie
4 motoare M-34 RN de 970 CP fiecare (inclusiv pe Aviaarktika)
G
, .'odoplanov SI V a aoua puternice blo 'ecunoastere "prin a :1C nevoie de trei ~"'ge la baza din Ar_
, dat disparut ti mp nu lara făra dilicultalL dificultăţi. Doar Molokov I-a l-a "gasit" "gasit" de prima data pe Vodopianov, la 24 maL Alexeev a aterizat la 26 mai direct mai. ma'i di rect la Pol Pol., de unde a reperat tabara tabăra prin pri n radio, dio, aterizind aterizîn d acolo a doua zi, iar Mazuruk, lara fără radist rad ist si şi radiocompas, a lilcut făcut 0o escala lortata fo rţată la 36 km de Pol. Dupa debarcarea si şi instalarea statiei staţiei SP-1, SP- 1, la 6 iunie, formaţie a decolat spre iu nie, intreaga lormalie Insula Rudoll, rămas pina pină 'Ia ' Ia treRudolf, unde a ramas cerea avioanelor lui Cikalov cerea· Clkalov si şi Gromov, ca echipa echipă de intervenlie in te rvenţie avansala. avansată. Reveala la nirea laMoscova la Moscova s-a lacut facut cu 0o esc escala Amderm, Am derm, pentru pent ru realimentare realimentale si SI inlocuiin locuirea schiurilor cu rotl, distanta rO\I, distanţa totala totală strabatuta de lormatla formaţia de aVloane aVioane depa$ind 8 500 km. km . paSind 8 Hotarirea Hotărirea de a se utiliza .avioane aVioane ANT-6 ANT-6 pentru area la pentru instal instalarea la Pol Pol aa echlpei echipei lui lUI PaPapanin luată, in in comun, comun, de de Schmidt Schmidt panin aa lost fost luata, si şi $evelev. Şevelev. Prototlpul Prototipul lui ANT-6, ANT-6. dupa după proiectul academlcianului academicianuiui A.N. AN Tupolev, a zburat pentru prima data dată la la 22 \lecemdecembrie 1930, llind M M Gromov. Gromov. fiind pilotat de MM. Construit in În sene serie ca bombardier greu, sub sub indicativul mdicatlvul TB-3, TB-3, avionul avionul aa primit primit pe pe masura măsura imbatrinirii îmbătrînirii morale morale Sl ŞI misiuni misiuni de de transport. transport lansare avioane aVioane de viniitoare vînatoare etc. constructive si SI remotoetc Modernlzan 'Aodern zan constructive nzan 'za' au au generat mal mal multe multe versiunl. verSIUni Ultima dintre eie. DB-A. avea invelisul ~ t ma 1" re ee DB-A avea Învellsul de de 'abla aola lisa sa postu oost de oe pilotaj p Iota acopent acopent si SI tretre~J de a'er 'e' zare za'o partial par a escamotabil. escamotabil. In In augus • 939 - c,-, c_ DB-A OS-A se se face 'ace 0o tentativa tentativa J A peste Po:ul Nord. S 5 :J A pes'p Po ul ord dd soa,'nd • rag C av a. o-u O' soar a i""lprel-evareW-$1( e:~ a ~ CO co ~ .... s de le
Iisul Iis ui aVlonului aV ion ul ui era din tabla tablă ondulata. ondulată . Trenul Tren ul de aterizare era lormat format din doua două boghiuri cu cite doua roli asezate bo ghi u ri c u cîte dou ă r oţi aşezate in În tandem. Toate To al e versiunile ANT-6 au fost echipate echi pate cu motoare in În linie racite răcite , cu apa, apă, de tip t ip M-17F M- 17F de 715 CP si şi remoiorizate ulterior cu M-34 RN. Ele antrenau zat e ulterio r c u M- 34 RN . elice bipale bipa le cLi cu pas lix, fi x, fa l'a unele exempi are montate cite doua, d ouă , perpendicular, perpendicular, plare pe acelasi ace l aş i ax. ax . Avioanele destinate expedilie;, arctice se deosebeau de exemplad iţ i e i arcl ice rele rel e de serie ser ie prin citeva cîteva mOdilicari modificări constructive st ructive si ş i dotari dotări suplimentare cu echiechipamente de navigalie. navigaţie. Cabina a lost fost inînchisa si izolata termic, botul a primit such i să ş i Izolata pralete p ra feţe vitrate mari, mari , pentru usurarea uşurarea navigaliei vigaţie i la vedere, vedere, a lost fost modilicata modificată instainslalalia laţ i a de racire răcire a motoarelor, a lost fost inîn- · chisa carlinga dorsala, boghiurile au lost chisă dorsal ă, fost inlocuite c u roli roţi de mare diametru. diamet ru . Au Înlocuite cu fost prevazute p r evăzute elice tripale, tripale, iar la propunerea lui lu i Vodopianov Vodopian ov s-au instalat instalat parasute de Irinare. bord ras ute de frî nare. Aparatura de bord "standard" "st andard " a lost fost completata compl etată cu pilot automat (Ia doua do uă exemplare), exemplare), indicator de de drum arum solar, solar, radiocompas, rad iocompas , radioemilator radioemi ţ ă tor de mare putere si radioteleton pentru putere ş i radi
:;- 3
83
v"
IE I
ID
.
oo
JC
22
, 4
JUlfA/II R ROB IULIA 6
Descrlerea Descrierea sistemului ROM-U-LlM este este u.n u.n sistem sistem avansat avansat de de transport t ransport urban urban pe pe estacada estac ada cu ROM-U-LlM vehicule uşoare, silentioase silenţ i oas e $i ş i economice economice energetic. energetic. vehicu le U$oare, Obiectivele sînt : Ob iectivele propuse propuse sint: capac itate medie medie $i şi mare mare de de transport; transport; -- capacitate co me r cia lă de de peste peste 50 50 km/h; km/h; viteza comerciala - viteza s i g u ran ţ ă mare mare in În functionare; funcţio n a re; -- siguranta vehicul e u!?oare; uş oare; -- vehicule unitate se se compune compune din din trei trei vagoane; vagoan e; -- 0o unitate poate functiona f u n cţ i o na !?i ş i in În unitati unită ţi multiple; multiple; -- poate -- rulare rulare pe pe roti; roţ i; -- calea calea conventionala con venţio n a l ă este este asemanatoare asem ă n ă toa re cu cu cea cea de de metrou; metrou; -- calea este sudata sud ată continuu; conti nuu; calea este propu lsie cu cu motoare motoare liniare lini are de de inductie; in du cţie; -- propulsie calea de de rulare ru lare este este montata montată pe pe 0o estacada esta cadă u!?oara; uşoară; -- calea co nducere manuala, man uală, iar iar in în etapa etapa aa doua doua automata; au t o mată; -- conducere calea de de curent curent laterala lateral ă (750 (750 Vcc) Vcc).. -- calea
Performan,ele Performanţe l e sistemului Zgom ot redus redus -- sub sub 70 70 dB d B in în curbe c urbe cu cu raza raza minima minimă de de 30 30 m. m. Zgomot Im pact arhitectonic arhitectoni c redus. redus. Platforma Platforma statiei staţ iei are are 0o lungime lu ngime de de 36 36 m, m, in În Impact ~az ul in În care care vehiculul veh iculul nu nu va va functiona fu ncţ i o na in În unitati un ită ţi multiple. multiple. ~azul . elegant in În arhitectura arhitectura ora!?elor, o r aşelor , estacada estacada inlocuie!?te' Înl ocuieşte' IIncadrÎndu-se ncadrindu-se elegant con st rucţ i i l e subterane subterane (metrou), (metrou), care c are au au un un pret preţ mult mult mai mai mare;; mare. constructiile
Costul ş i intretinere Î nt r eţ i ne re este este realizat real izat prin prin conducerea conducerea Costul redus redus de de exploatare exploatare !?i sistemului vehicul,' manual manual sau sau automat, automat , !?i şi prin prin necesitatile neces ită ţile mimisistemului de de pe pe vehicul, Î ntreţi nere la la motorul motorul liniar. liniar. ni me de de intretinere ::' nime Tracţiun ea !?i ş i frinarea frÎnarea sint sînt electromagnetice electromagnetice (cu (cu motorul mot orul liniar) li niar) perperTractiunea mi ţ în d intervale interval e pina p înă la la 60 60 secunde secu nde intre între doua două unitati uni tăţi consecutive consecu tive (din(dinmitind 20 secunde secunde stationare staţi o n a re in În statie) staţ ie).. Chiar Ch iar in În zona zona cu cu rampede ram pe de 6% 6% se se tre care care 20 tre pot realiza realiza viteze viteze maxime maxime de de 72 72 km/h km/h !?i şi comerciale com erciale de de 50-60 50-60 km/h. km/h. La La vivipot teze pî n ă la la 10% 10% pot pot fifi urcate urcate fara fă ră probleme. probleme. teze mai mai mici, mi ci, rampe rampe de de pina Influenta I n f l uenţa conditiilor con d i ţii l or almosferice al mosferi ce este este minima m in i mă deoarece deoa rece gheata g h e aţa !?i şi zapada ză p ad a de de pe pe indusul indusul motorului motorului liniar liniar sint sînt topite topite continuu co nti nuu de de curentii cure n ţii inindu!?i duş i care, care, de de fapt, fapt, propulseaza p ro p u lseaz ă vehiculul. vehi cul ul. Încadrarea in În arhitectura arhitectura ora!?elor o raşelor se se realizeaza rea l izează u!?or uşor deoarece deoarece vehicuvehicuTncadrarea lele sint sînt silentioase, s ile nţ ioase, u!?oare, uşoa re , nu nu produc produc vibratii vibraţii mari mari in În estacada, estacadă , statiile st aţi ile lele sînt scurte, scurte, iar iar distanta dista n ţ a dintre dintre stilpii stîlpii estacadei estacadei poate poate cre!?te creş te la la nevoie nevoie sint p în ă la la 50 50 m, m, fara fără implicatii i m p licaţi i tehnice tehni ce deosebite deosebit e in În constructia co n strucţi a estacadei. estacadei. pina
'omenii omenii de de aplicare aplicare
s-e"" S' g u ROM-U-LlM ROM- U-LlM este est e destinat desti nat sa să functioneze fun cţ io n eze la la 0o capacitate capacitate de de a,-s:>ort de " de 6000-32000 6 000- 32 000 de de calatori călători pe pe ora oră !?i şi sens. sens. ~e 'e -.,aa JI JI minim minim dintre dint re doua două unitati unităţi consecutive consecutive este este limitat limitat la la 60 60 sese,-~:::e : e cu cu sistem sistem de de evitare evitare aa coliziunilor. coliziunilor.
\\
--
~ ~ ~ ~
II
.' -
~ ~DDD .
l
.
;
I
1.5 15
,
f
,
'l~:l ;\
-",.
. . . . . 1\.
OD_lnoc 10O,IOOCfifoc 1 , II
II
~ .~
5"7$"0 5"7S"0
320f) 3200
!ft.SO J/tSO
~
\.~ \.~
t
!r-8tltJ 1r-8fJO
N S fl /9S0
.-
.'-
/70{7 / 700
2(1(10 Z (J(JO
25'00 2S(J(J
.
~
~ ~
\.~ ~
IJ75 IJ7S
300 300
,I
I
~ 2& 2&
2600 2:;00
~ ~ l
1\\ ,
~ ~
c::=
c:::::k c:::a
~ ~
V .k:'
!
~
ftN) /{tJ(}
l I
I/S(}O SOO
/S{,7{,7 ~ ~ ~~ !SOO
15' 00 ! SOO IZf?OO I Z (/00
tSOIl 'SOIJ
I/SIlO SflO
!/5tJO SOO ~~ ~ l"-
~~
== =
ISOO ISOO
7(J/J ?(J/J
IS(J{l 1510
gOo ~OO
!!,!(}rJ., ?JOI~/5 I---
i ita litatea siste cerere, la poate satisface sat isface di diverse -~ eexl ea SIS e ull .I. La ce ere, concept nce ' ia erse e~te viteza max iima soli citari ale beneficiarului in ceea ce pprr iiv v eş te vit eza max m ă ş~ i capaci\li maxima. De exemplu, ROM-U-LlM poate transport mini minima ma şi tatea de transport pina la 90 km/h, putînd putind fi uşor u~or utilizat şi \li ca sistem subatinge viteze de pînă actuala de bază baza este compusă compusa din trei cuti cutiii de urban rapid. Unitatea actuală avind o0 capacitate maximă maxima de 500 de pasageri (60 12 m - 8 m - 12 m, avînd de locuri pe scaune).
Caracteristicile tehnice ale vehiculului -
= ---
II
-
totala Între intre feţele felele exterioare ale Lungimea totală tracliune aparatelor de tracţiune !:-alimea maximă maxima aa caroseriei !:-ăţimea Inallimea podelei de la suprafaţa suprafala şinei ~inei Inălţimea ~i B-C Ampatamentul cutiei A-B şi Ampatamentul cutiei B Ampatamentul boghiurilor Ecartamentul iniliale de rulare ale roţilor rolilor piametrele iniţiale Inallimea maximă maxima Inălţimea Numarul de scaune pentru pasageri Numărul Suprafala de stat În in picioare Suprafaţa Capacitatea: calatorilm - cu 5 căIători/m calatori/m - cu 8 căIători/m totala: Greutatea totală: - gol incarcat - maxim Încărcat Numarul de osii Numărul Sarcina pe osie: -- vehicul gol incarcat - vehicul maxim Încărcat Numarul şi \li puterea motoarelor de tracţiune tracliune Numărul frinare: Sistemul de frÎnare: comprimat - cu aer co mprimat -- cu recuperare Deceleralia de frÎnare frinare Deceleraţia Acceleralia maximă maxima Acceleraţia laterala Priza de curent - latera lă maxima Viteza maximă
32650 mm 2603 mm 700 mm 88800 800 mm 8000 mm 2000 mm 11435 435 mm 700 mm 3130 mm 60 58 m 344 518
45t+2% 45t + 2% 81,3 t
8
20/ 5,63 t + 2°/ 10,2 t 2 x 140 kW
m/s 1,5 m/s 0,8m/s 0,8 m/s
90 km/h
I
22tJ[JO tl{JO
~
......_ LCOO L{;OO _ _
~
I
Z3[JO 23[JO
I
.J2S/J 32SfJ
..~
_~. ~JflO
~
I
o O
=1
] DO DIODD O I ...... '---
: ::
'"-
-
-
!!!!
..
...
J2{}O J2()0
5750
flrSO 1~50
~I~l -
1375 /373
'"~
I
0 O
r---t
~
'"
I t-
~l ~i ~ ~
I -u;, ~
cc:FI P 't::;;:p --c::;::
0 O
u-
P ..1
T
1
,
u
'II w
~ ('\,j
2000 ZO(JO
/7(70 ' ,'7(70
- -1 -I
~
f;;
225' 225
I I
,,
~ .1=/=?:f
~
\.'\:::::::!//
~
2000 ZOOO
c; ~
I~ J ti')
I
/N3S ':' 3S 21rO(J 2t,..otl
s-
~ -~-~~r~ ~!~
== L
c==r -==:1
~!~1.1 ~I~I
/
-
('\,) N ~ ~~ (\.J
"J.
-;;;;;:;
~
N
!"'~
sot ~~ ~
-
50C' 500
lSOt? 15[}[1
!ISr;O Sf/O
1500 ISO/J
/5tJtJ !5tJtJ 12 tJOO tJOO J2
!5(JO IS(JO
ISM JS(}{)
, !/6(}O {()O
I i
I
MIl/1
r::::-~
F
6~
~I u~~
r
4
BI
llc 01 EI
;J HI
II
III
III
I
=:>Iml~
) De
'-
--'
1-------
/
1"'C79 m( ....z:::3 m(
DETALIU
. :::::::=:--..
-
--
~ .
ARTICU LATIE El ER ON
l
1
DETALIU (OMANDA ELERON DETALIU COMANDA ELERON
NIEUPORT ,
.
"24 24 ·'
u e.e ma; mal man man succese succeseÎnindezvoltarea dezvoltarea Ce 7.C;,el de de ~Înătoare vinatoare Înin anii anii primului primului _~ ;G-e --? z:>o: mondial mondial le-a le·a Înregistrat inregistrat firma firma t2_ .:.ceza :--.Jieuport :'-l"ieuport, infiintata de de pilotii pilotii şi~i ;:..-.<:eză , infiintata : ~5·n.:ClOnJ -.s:-:-uclOrii - - frat fratii Eduard şi~i Charles Charles ii Eduard "_::>oTt. Morti Într-un intr·un accident accident de de _:XlrI Morti pe cînd elnd Încercau ince rcau un un monoplan, mono plan, _~ ~: :e;e pe : _ ;>,_;in ;)t..iin inaintea inaintea izbucnirii izbucnirii războiului, razboiului, :_ de -.2_cerea firmei firmei aa fost fost preluată preluata de : : -~c_cerea ~_ lui Eduard Eduard Nieuport, Nieuport, iar iar proiecproiec· "_.aa lui 'c ~ea nOilor noilor aparate aparate aa fost fost Încred incredinlata '-ea intată lalentat constructor constructor de de avioane, avioane, __- _. talentat -g:-:erul Gustave Gustave Delage. Delage. Sub Sub conducondu· -:,;.1erul :e-ea ,, ~eaacestuia, acestuia,Îninanul anul 1915, 1915,aafost fostcreat creat .:.aparat aparal nou, nou, ooriginal, care aa fost fost de de· ..: riginal, care _:nil Nieuport Nieuport 9.9. Caracteristicile Caracteristicile avio avio- -_-n:t - _ ~l au fost foarte bune, acest tip are· ~li, au fost foa rte bune, acest tip a rede plecare plecare pentru pentru Înin:}-ezenrat punctul punctul de ::-eZe'llat :-eaga familie famil ie de de avioane avioane biplane biplane de de --eaga .'-.a:oare: Nieuport 11, 11, 17, 17, 21, 21, 23. 23. ;-~:oare : Nieuport :~ ,.~ne de vînătoare vinatoare de de acest acest tip tip .:...· v,me de 11, 17) 17) au au fost fost cons construite licenta .' . 11, truite Înin licent ă Rusia. Anglia,Italia Italiaşi~iRusia '-"- Anglia, . reu~ita aa reprezenta reprezentat-o O reuşită t·o aavionul vionul e~port 24, 24, cu cu varianta varianta sa sa N.N. 24 24 bis bis. _.• •. euport . ~ezentam caracteristicile carac teristicile principale principale hezentăm acestui aparat aparat care care aa intrat intrat Înindota dota· ;;ae e acestui · :ea aviat aviatiei romime Înin anii anii 1918/1919. 1918/ 1919. -ea iei române Fuzelajul luilui Nieuport Nieuport 24 24 bis bis era era for for:'uzelajul -a:din din 44 lonjeroane lonjeroanedin dinlemn lemnde defrasin frasin. . ~a'
o
Rigiditatea sasa eera data de de forma forma t ip tip Rigiditatea ra dată coca. Aceasta secliune rorotunda co că. Ac eastă sectiune t u ndă aa fufuzeze lajului s s-a format prin printr-o aplatilajului -a format tr-o uu~oara şoară aplati· defrasin frasinşi~ifoi foizareaa foformelor dinlemn lemnde zare rmelor din lor uş u~oare de placaj. placaj. Căptuşeala captu~ala păr partii oa re de ţ ii lor exterioare capotei moto motorului fost exte rioare şi~i capotei rului aa fost de aluminiu, aluminiu, parparconfectionata din fofoi confec tio nată din i de tea posteri posterioara fost acoperită acopi'rita cu cu tea oară aa fost pinza. pînză .
Aripile, construite din lemn, lemn, erau erau Aripile , co nstruite din acoperite cu cu pîpinza. Aripa superioară sUpi'rioara acoperite nză. Aripa avea 22 lonjeroane lonjeroane făfara "V" transversal transversal avea ră "V" cu unghi unghi neînsem neinsemnat de atac atac. Eleroacu nat de . Eleroaerau dispuse dispuse nu numai aripile supesupi" nele erau nele mai lalaaripile rioare. Aripile Aripile inferioare inferioare erau erau Căptu captu~ite rioare_ şi te tot cu cu pînză pinza fifixata cuajajutorul cui~oare tot xată cu utor ul cuiş oare lor. lor. era construit construit Ampenajul posterior era Ampena jul posterior din tuburi tuburi de de oţel otel ccu profils subtire, plat din u profil ubtire, plat imbracaminte din pînză. pinza. La La Nieuport Nieuport şi~i Îm brăc ămin te din 24 bis bis s·a s-a renunţat renuntat lala derivă, deriva, rereveninvenin24 du-se lala stabilizatorul stabilizatorul tradiţional traditional dde du·se e didimensiunimari. mario mensiuni Trenul de aterizare aterizare era era compus compus din din Trenu l de tuburi de de oţel otel sudate sudate, terminate cu cu tuburi , terminate cu doua roti roti pre prevazute două văzute ccu u ppneuri, neuri, cu frine. 8echia, forma formata aamartizoare mortiz oare ş ~i i frîne . Bechia, tă dintr-un ssuport cu patină, patina, montat montat Înin dintr·un uport cu coada avionului, constituia cel de-al coada a vionului, constit uia cel de -al sprijin aal pi' treilea punct punct dde e sprijin l aavionului vio nului pe treilea
sol Înin moment momentul luarii contactului cu sol ul l uă ri i co ntact ulu i cu pamintul,înin tim timpul rulajului lala aaterizare pămîntul, p ul rulajului ter izare decolare, precum timpul şi~i lala decolare , prec um şi~iÎnin timp ul s statationa avionuluilalasol. sol. ţ io năriiriiavionului era dotat dotat ccu motor rotarotaAvionul era u uun n motor Avionul tivtip tip" "Le Rhone"de 120 120CCPo Eliceaera era Le Rhone"de P . Elicea tiv cu pas pas fifix. Armamentul era era ddin in lelemn mn cu x . Armamentul compus dintr-o mitraliera Vickers, fi-ficomp us dintr -o mit ralieră Vickers, xataîninfaţa fala ca carlingii, cetră tragea princîmelmxată rlingii, ce ge a prin Sepputea montaaadoua douamitramitraelicei.Se ppul ul elicei. utea monta liera pe pi' aaripa sUpi'rioara (mitraliera tip lieră ripa su pe rioară ( mit ralieră tip Lewis), care trăge tragea afaracîmpulu elmpului eli), care a Îninafara i eliLewis cei. La La nevoie nevoie, pilotii luau luau lala bord bard şi~i cei. , piloţii bombe de de ca calibru mic ce ce sese aruncau aruncau bombe lib ru mic
manual. Din Din fotografiile totogratiile pe pe care care leIe ( manual. este de de obice obicei arg: nem, culoarea este i arg:r ne m, culoarea Unele eexemplare au fost fost vopsi vopsile xemplare au te ş Unele kaki . kaki. care au au zburat zburat pe pi'aa Printre pilotii ii care Prin tre pilot tip de de aparat aparat amintim amintim pe pe It.It. Şti $l tip SZinatescu Dumitru Băd Baduie Sănăte scu şi~i It.It. Dumitru ule '
VAlERIU AVIi AVR VALERIU Oesene de deŞERBAN $ERBAN IONE; IONE Desene
,,
grupul aeaeronautic de lala Tec Tecuci. inin grupul ronautic de uci.
a!aturi de de escadrila escadrila Nieuport Nieuport 11, 11, aau alături u ramas Înin dotare dotare pîpina preajma anului rămas nă Înin preaj ma anulUI 1925 şi$i un un n numar inca neprecizat de 1925 umă r În c ă nepreci zat de
avioane.Nieu Nieuport 24. Ma Maii multe multe fotograf fotogralii aVioane port 24. ii din arhi arhlva Muzeului Milita Militar din BBucure$ti din va Muzeului r din uc ure ş t i prezinta acest avion sub culorile de inp r ezintă acest av io n s ub c ul oril e de Înmatriculare alale Printre matriculare e aarmatei rmatei roromane. mâ ne. Pri ntre ele o0 fot lotogralie deosebitii pe fuze· luzeosebit ă , ,uunde nde pe ele ografie de laJ a fost desenat un cap de mort. Nu se laj a fost desenat un cap de morI. Nu se gt ie cui cui aa aparţ apar\inut avionul acest ştie i n u t avi onul şi$i Înin aces t sens o0 co contribu\ie a cititorilor revistei sens n t r ib u ţ i e a ci titorilor revistei binevenitii. noastre enită . noast re ararfiIibinev
DATETEHNICE TEHNICE DATE Constructor: Societe Anonyme Anonyme des des Etablisse Etablissement Constructor: Societe ments s • "
port port Motor:le LeRhâ Rhone rotativde de120 120CCP ne rotativ P Motor: Anvergura:8,15 8,15mm Anvergura: Lunglmea: 6,4 m Lungimea: 6,4 m Suprafalaporta portanta: 15 m2 n tă: 15 m' Suprafata Greutatea:567 567kg kglaladecol decolare are Greutatea: Viteza: 170 km /orii Viteza: 170 k m / o ră Tlmpul necesar atingerli altiludlnli de3000 3000m: m :94 9.4erml Timpul necesar at ingerii altltudin li de i" ~ Altltudineamaximă maxima: 6 800 m : 6 800 m Altitudinea Autonomie de zbor: 1,7 ore Autonomie de zbor: 1,7 ore Armament :1-2 1-2mitraliere mitraliere Armament:
ao
1M
b-__- __ .........1 M ~---~ ~-~-
r
_~_-"1r-n---T=---
I _~
22 M M
I
.-
.-'- . -
I
tl N lIE I lE III UJ IP 0O R R lr li" 24 -MOTOR -MOTOR VEDEREA U U
LE
ROHNE
--LUNGIME L UNGIME -- ANVERGU ANVERGU R A A
_I -.-"-
DETALIU
-SUPRAFATA PORTANTA
MONTANTI MONTANTI CENTRAL! CENTRALI
15.0 15,0 m 567.0 567, OKg
--GR GREUTATE EUTATE --VITEZA V I TEZA
170 Kmlh Km Ih
-TIMP - TIMP DE URCARE LA LA 3000 m m -PLAFON -PLAFON -- ARMAM AR M A M ENT EN T
-.---~-
120 120 HP HP 6. 4 m 6,4 8,15 m
9, 9.44 min min.. 6800 m m 11 MITRALIERA WICKERS ++ 1 MITRALIERA LEWIS LEWIS PE PLA NUL NUL SUPERIOR SUPERIOR
-u
L.I--+-----. -
.. -4-=-'-_DETALIU DETALIU
ARTICULAT IE PRCF ARTICULATIE PIL" I
Ie VE DE R EA VEDEREA
FF
\
~II
-$--.
VE DEREA VEDEREA
TREN
X X
ATERIZARE
-
::,.- =
51 Ce!)/.! Z ~ PE
t'lTRALIERA "'TRALIERA
-
ANDA E-LEROAN E-LEROANEE TIJAA [OM COMANDA TIJ
.. ARIPA DETALIU MON1ANl " ON1AN1 ARIPA
*" /
\
VED EREA TT VEDEREA
M
o
UJ
.--------..~ ~ II
(;
U.
•
'~[
, M
N N
+ oo
• o£:)
$1 ŞI
PERFORMANTE PERFORMANŢE 16,80 m m 16,80 17,00 m m 17,00 m 5,70 m 5,70
:J
Oi anlicuplu anticupl Greutate Greutate Greutate Greutate Greutate utilă utilii Greulate Viteza maximă maxima Viteză Viteza de croaziera Viteză de croazieră Vitezli de de urcare urcare Viteză Platon static static Plalon Platon dinamic dinamlc Plafon Autonomie Autonomie
3,90 m m 3,90 8400 kg 8400 kg 11 000 000 kg 11 kg 000 kg 11 000 kg 310 km 310 km //hh 295 km/h km/h 295 12,5 m/ m /ss 12,5 2200 m m 2200 500 m 500 m km km
co ca
u U
I J IA
q
R4
1:1
-
Mi-24 (Hind), (Hind). alal cărui carui prototip prototip aa zbuzbuMi-24 prima dată datii În in 1972, 1972, provine provine din din rat pentru pentru prima rat cunoscutul elicopter de transport Mi-8 cunoscutul elicopter de transport Mi-8 (Hip) , de de la la care care aa preluat preluat o0 parte parte din din subsub(Hip). ansamblurile transmisiei transmisiei principale, principale, rotorotoansamblurile ~i, intr-o altii configura\ie, elirul portant rul portant şi, Într-o altă configuraţie, eliMi-24 poate poate fifi considerat considerat cea anticuplu. anticuplu. Mi-24 cea primul elicopter elicopter sovietic sovietic cu cu destinaţie destina\ie primul in prezent prezent au au fost fost conconstrict militară militarii.. Pînă Pinii În strict struite aproape 2 000 de exemplare, in struite aproape 2 000 de exemplare, În mai multe versiuni (A, B, C, D, F, R), din mai multe versiuni (A, B, C, O, F, R) , din care peste peste jumătate jumiitate se se află aflii În in dotarea dotarea care in serviserviavia\iei tactice tactice sovietice', sovietice·, iar iar restul restul În aviaţiei 12 state din ciul fol1elor aeriene ale altor ciul forţelor aeriene ale altor 12 state din Europa, Asia, Africa ~i America CenEuropa, Asia, Africa şi America Cen1975-1978, pe pe două douii tralii. Intre Intre anii anii 1975-1978, trală. versiuni de de record, record, denumite denumite A-10, A-10, au au versiuni ob\inute unsprezece recorduri uniofost fost obţinute unsprezece recorduri unionale şi ~i opt opt mondiale, mondiale, dintre dintre care care amintim amintim nale pe cele cele mondiale mondiale de de viteză vitezii În in circuit circuit Îninpe chis de 1 000 km, de 332,646 km/orii, ob\ichis de 1 000 km , de 332,646 km/oră , obţi nut la 13 august 1975 de echipajul feminut la 13 august 1975 de echipajul feminin Galina Galina Rastorgueva-Ludmila Rastorgueva-Ludmila PoPonin ~i de de viteză vitezii pe pe bază bazii de de 15/25 15/25 lianskaia, şi liansl
=. . :
":S· . . re,s:a e: ca C2 tI.-'o :.e.:e"':S ' : ... : ::a-: '"'3'7 ..... ~ s:a s o" et S· o"'szru .. tor ;:>r n 49S~
POS"'"A PE REDACT EI POS"""A ACT E ORIA MANESCU. Ă.NESCU. Co ştanţa. Dupa Du pă Conslanta. ece' oc parte carte d~I,,~re ,ntre pre prefenntele •. :ce' ennţele 5" sa~ s'acu:e 'n aces număr :. s'n: sa: s~ac" t e :n acest numar. Vă Va _. -- -- pe pent·u sugest 'i SI si vă va asiguram -- w t·u sugestii aSigurăm :a; ",0"" ne seama de ele ele.. : :>r' ; 'le MIHAl FLORIN, PloieştI. Pfoie~Ii. Deocamdata Deocamdată MIHAI -' w_ del'n em planunle planurile detaliate detaliale ale avioje\'rJe"1 - __ F\',190 FIN 190 Br~Ienl-Bahna. ZAVATE CRISnNEL, Broştenl-Bahna. :::O~sv tatll numărul numarul 1/ 1984 (2). l,..O s.... l tal BALAN BĂLAN FLORIN DAN, Roman. Mem:' Comisiei "Baza ::' " Bază materiala" materială" de la Fe::.e'a\ la Romana de Modelism ne-au in.:le'a: a Română 'o ='~at at ca că in parlea partea a doua a acestui an . OC" 0'" putea găsi gasi motoare moloare term ice de di• e'Se e'se capacitati capacităţ i cu preluri preţ uri sub 500 lei/bu::a:aa Nu ştim slim dacă daca s-a incercat comanqă comanda ::a pElntru ghidarea modelelor. in :)O: ~o ,ca că pentru In :;,-mca 'e nlca mililara militară se folosesc lasere de ilupen~ru rachetele an anti- ~are a lintelor ~ ţintelor pen/ru tir C :anc. :3 :; _-
-JJ
PETREŞENIUC P£TRE~ENIUC
DRAGOŞ, DRAGO~
Dănnăneştl. Danniine~li.
~ yem in pregatire A,am pregătire mai multe planuri ale vnor autovehicule ce au fost in dotarea aruror - atel române romane in cel eel de-al doilea razboi ~ate, război "'ondial, ndl al . inclusiv Austro-Daimler. Siblu (deoJUGUREANU MIRCEA, Sibiu camdata). ::amd ată). Exista Există destul de multe solinumărul experimental din : ,:iiri ari pentru numarul revistei, dar nu chiar atit de multe '983 al revistei. ''lci t să sa justifice retiparirea. inca ''lcit retipărirea. Exista Există incă nave, avioane. avioane, atit de multe modele de nave. at'l bl1 ndate, cai ferate etc. incit probabil ca bl'nd ate. căi că jaca vor fi publicate publieate numai cele reprejacă zentative suplimentul nostru nu va relua ...J n subiect cel eel pulin 0 suta ani! Din puţin o sută de anii recate, la poş po~ta primese abonată nu se primesc recate. Ia "'lente decit pe un singur an. mente CiRSTINA IULIAN, IULlAN, Constanta. Conslanta. Speram Sperăm CÎRSTINA ca planurile din acest numar satisfac că număr sat isfac prelerintele ~i exigentele Oricum, sinteti 'erinţ ele şi exigenţele dv. Oricum. sînteţi bmevenit mai bt 'leven it la redaclie redacţie pentru a m ai gasi găsi plan uri de nave. unele planuri CATALlN, Str. Sir. Cerbulul 3, SiTACHE CĂTĂLIN, naia, 2180, Prahova, cauta caută la schimb pladetaliate 'luri detal iate pentru avioanele Douglas Oouglas SBD Dauntless, Helldiver, SBO Oauntless. Curtiss SB20 Helldiver. Grumman Wildcat,. Douglas TBO TBD Grumm an F4F Wildcat Devastator, Grumman F6F Hellcat. PenDevastator. :ru a vă va face surprize placute "u plăcute in În numerele ",1'loare itoare,. nu vă va spunem deocamdata deocamdată decit .: gind la gînd gind cu bucuri bueurie. c· e. PAM FIR IONEL, RÎndunelelor Rindunelelor 30, FePAMFIR I~li, 8575, jud. judo lalomlta, lalomita, dore$te sa coteşti, doreşte să ,espondeze construe-espondeze pe teme legate de construc; ,a vehiculelor cu pedale avind mai mult mull ;'a de doua două roiL roţi. Sir. MiirgeanuMOHAI ALEXANDRU, Str. Mărgeanu et. 8, ap. 20, Bala Baia Mare, 4800, lui 1, bl. A, el. Maramure~, doreşte dore~te scheme verifiJud. Maramure" telecomanda. cate pentru stalli staţii de telecomandă. Miercurea-Cluc. DEFTA ROBERT, Mlercurea-Cluc. delermina scara la care este Pentru a determina prezentat un model, masurali măsuraţi lungimea oe desen şi ~i impartili pe impărţiţi la aceasta această valoare Jngimea din caseta tehnică. tehnica. Toate celeungimea alte sint de obicei desenate la a te elemente sînt aceea$i acee aşi scara. scară . Yamato era piturat gri cirme semicomsemieomşi avea doua două cÎrme deschis $i oensale, montate pe direc\ia pensate, direcţia arborilor nleriori (cei mai lungi) ai elicelor. elicelor. nterlori BALOG IOSIF, Braşov. Bra~ov. Cruci~alorul Crucişătorul sabela din 1888 este pregiitit. ""'''isabeta pregătit. Variag a
For one year subscription (4 issues) send 10 $ USA or equivalent to: Pour un an d'abonnement (4 numeros) envoyez 10 $ USA ou I'equivalent a: Fur ein jahr abonnement (4 nummern) senden 10 $ USA gleichwertlg: oder gleichwertig: correspondence: Adresse de corresponaence: Adresse der redaction: Correspondence adresse:
II
t·
I
SUMMARY Page
Page page
C8 pot Iiti asam blate prin bplre, lip Ire, In nu mece num~ rale anterioare. rele in continuare programe Vom publica In telecomanda ~i şi calde simulare pentru telecomandă modele lor. Observaliile sint coculul modelelor Observaţiile dv. sînt recte. recte POSTU OCTAVIAN, Alexandria. Pentru a participa la Cupa UTC. luali luaţi lele· gatura gătura cu activistii activiştii sectiei secţiei PTAP de la Judelean UTC. Judeţean UTC. Recordul Comitetul viteza pentru avioane propro · mondial de viteză avionul sovietiC soviet,c pulsate cu elice ÎIil deline deţine av,onul depa~it 750 km/h km/h.. TurboproTu 114. ce a depăşit 14795 CPo pulsoarele ce il ÎI echipeaza ech ipează au 14 795 CP Sir. ArPOPOVICI BOGDAN FLORIN, Str. A 7, se. sC. B, el. et. 4, ap. 64, Concului 4, bl. A7, slanta, 8700, doreste stanta, doreşte sa să corespondeze ism si pe teme de model modelism şi iahting. Comane~ti. Mo· OLTEANU DANUT, DĂNUŢ, Comăneşti. dele deie de locomotive cu aburi functionale funcţionale exista există cu siguranla siguranţă la Muzeul Cailor Căilor Ferate din Bucuresti. Bucureşti. Sir. Craiovei, bl. LAIBER CRISTlAN, CRISTIAN, Str. sc. F, et. 3, ap. 12, Piteşti Pile~ti,, tel. 31, se. 97645598, doreste doreşte sa să corespondeze pe aviaţie moderna. modernă. teme de avialie CRUCERU COSTIN, Bacau. Bacău . Luati Luaţi legatura gătura cu membrii cercului de automoau tomodele de la Casa pionierilor din localitate. deie localitate. bucurăm ca că ali aţi putut achiziliona achiziţiona din Ne bucuram comert comerţ in În orasul oraşul dv. un motor Raduga si şi 4. o stalie staţie de telecomanda telecomandă Pilot 4. . BALATESCU A, Iancu lancu BĂLĂTESCU MIRCEA, Sir. Str. A. judo Timiş, Timi~, of era accesooferă 17, Lugoj, 1800, jud. RDG,, numerii de cai căi ferate TT si şi HO din ROG rele 2/84, 1/85. 1 si 3/87. şi 3/87. Bucure~li.. Nu pu' puNEAGU ROGER, Bucureşti blicam blicăm scheme pentru stalii staţii de telecomanda eonstruite de amatori amatori,. decît decit daca mandă construite dacă sint prezentate redactiei acestea sînt redacţiei in În stare functiune si MTTc.. şi cu autorizatie autorizaţie MTTc de funcţiune APOSTICA NICU, com. Birse~li APOSTICĂ BÎrseşti 138, judo Vrancea, of. Birse~1i dore~te sa jud. Birseşti 5377, doreşte să faca schimb de documentatie facă documentaţ ie pentru avioane ultrausoare. ultrauşoare . Bucure~ti Sir. 10SOVAR EMIL, Bucureşti Str. Lt. LI. Iodoreşte nescu Anton 12, sector 2, 73311, doreste ale unu i traIJler planurile unui U-boot si şi un uI trauler romiinesc. românesc. ENCIU OVIDIU, Sir. Str. Bralla Brăila 210, bl. C4, et. 8, Gala!i, ap. 34, el. Galaţi , 6200, doreste sa să cotemee legate de istoria respondeze pe tem marinei. CONSTANTINESCU CONSTANTINES. C U COSMIN, Clujl/88. Napoca. Gasili Găsiţ, planul solicitat in În nr. 1/88. TATARAN TĂTĂRAN PAVEL, Cart. 1 Mai, Aleea Salu Mare, 3900, Begoniei, bl. 1, ap. 10, Satu faca schimb de programe doreste sa doreşte să facă minicalculatoare. inclusiv in pentru minicalculatoare. În limbajele Basic Plus sau Fortran. Fo rtran. Sir. Boreea, Borcea, GHEORGHIU DANIEL, Str. ap.. 11, et. el. 2, sc. sC. A, CăIăraşi, Calara~i, 8500, bl. 33, ap 1, 2, 3. 4/85 si doreste doreşte numerele 1. şi 1/86. Turnu-Măgurele IAR CARAGEA DAN, Turnu-Miigurele nr. 3/1984. puteţi gasi găsi in În nr. 93 iIîl puteli
Page
Page
Page
Page
Page
Dage
Page
Last
2-3
- An original artlcll articl. the XIXlh XIXlh cen Romanian made Romanlan liday rockets rockels missiles. The I mlsslles, was printed prlnted In for the "model lor of 01 1852. ten: 4-7 - Among the ten thousands 01 of Mustangs built ring WW 2, one a yet not com~ known story: . epy Anne", bro from Irom Italy to Bu rest by aRoma a Roma pilot. 8-15 - Original drawing the French Dar Dai " Fr ei steam tug "Fre< Mistral" , accoi accor Mistral", nied by colour pictures. pictures. - Computer aide( 17 mulatlon of mulation 01 the class (publishe, (publishe the last issue further analysed lurther 18- 19 - Original drawing 18-19 the German Da military vehicle, mllitary vehicle. del 1901 1901,, are Iiil ded together wil story in the Rl R< nlan Army. Is the plar 20-21 - ANT 66 is the first flrst Soviet Soviel lar scientific E Iar dltions. ditlons. Ora .... and plctures pictures ilir ded. experimental 22-23 - An experim ental manian made Ii II manlan train ilt In traln bu built in iova is olterac offere< lova ml the railway mi lers. 24-27 - At the end of 01 WW1, Roman i81 i 81 recleved some I port pia 24 pla They are presE as depicted In in ( photogr; nal photogri Drawings achl Drawlngs achi by comparisor those publisr.e publishe, Modelist Kons tor. 28-30 - The famous lamous M h, h. hellicopter. of 8 world and ,I Soviet unional uniona t Sovlet cords is prese. prese umbe rs cover - Next nnumbers include orl Include ori drawings of thE cific Steam er clfic (Rom~ of CFR (RomI Railroads) .
ROMPRESFILA TELIA, TELlA, export-import press, presă, PO Box 12201 Bucure,ti, Bucureşti, Calea Grivitei 64telex 10376. MODELISM - ISSN 42431.
Piala Scinteii 1, cod 79784, BucurE MODELlSM, Piata Bucur4
Redactor'1ef: lOAN ALBESCU Redactor-şet ing. IOAN Redactor'1ef adjunct prof. GHEORGHE BADEA Redactor-şef ILiE MIHAESCU redacţie: ing. ILIE MIHĂESCU Secretar responsabil de redactie: p
r as~ . '. ' -:' GORDEA GAB I. B GO~DEA GABI, Bra -:"a3 apa n.•: . ...... ...,,... ~ '.83 aca""...,! - 2.? aa"" ,.,4 ~~,:ea c ed 2 ~ ",... 0., --~~ ANTON-FRANC ISC . THOMANI ANTON-FRANCISC Azugii 3. 3, bl. 11 4, ap. ap . 18 18. A A. Valea Azugll 11,, el. 4. judo Prahova. Prahova. olera ofe ra Oub dub,,' C 2188, jud. ~r a lecţia "Tehnlum Tehnlum (dde apar' e leclia e la apar't E" p nr. nr. 2 $i şi 4/ 1984
T
Tlparul executat la Tiparul Combinatul Poligrafic Stintell" .."Casa Casa Scinteii" Ad ministr8\ la Administraţia
"
ni.,.'
A
r'i
I TI":' 1 A
Revista poat e Ifii giisita la poate găsită la lia cata log ul p resei el e( ţia 86 in catalogul presei R SR.. Prel ul unul unu l iin n 1988 in RSR Preţu nament anual anua l (4 numere), n u mere), Ii namenl s iv taxa tax a de livrare liv ra re la domlCl d omici siv
,I
,I
A
~
t
. . .,rc; . .
,pO
, ,,,PACIFIC 2213... din grupul i~ean de locomotive refuglal Ie .. PACIFIC .• dinIU,nii grupul ieşean locomotive refugiat spr&2213. mijlQcul august 1944 de a fost condus la BMad.Ia de Tecuci Tecuci spre mijlocul lunii august 1944- a fost condus Blrlad- dein citre mecanicul Nicolae Tarilungi cu un tren la mlfttar către mecanicul Nicolae Ţarălungă cu un tren mlUtar - in" noaptea 22123 August 1944." noaptea 22/23 August 1944." Oepozllie la Tribunalul Foqanl.
DepoziţIe
la Tribunalul FOctanl. martle 1945 martie 1945 inhimat Ja unul dlntte aceste gr. ale grupulul de lupti Înhămat la unulcedintre ac......'i'e~)neig1pd 1rlmUrt 9~..e ale grupului defrontuluptă Braul\ ultlmele au depi$it spre IInla ,
"
"-,,,It
,I
Braun, .ultimele ce au1944 depă 'lMfIl. nd I,a spre frontului dupi 22 august - şitcaTe~1 un :caIt4e curse un linia car suprainlui dUpă __ 22 august 1944 fragiiul .... ca un· cal efe curse, la un.....car cireal , elegantul PAClJflC S-a oprit un supraintlmp mal """", eleganlul fragilul PACIFIC ......9Prit ..... un 23.08. timp 1944. mal . cărcat i~elungat cu ~Q~şistat" lnalitte de Bmad mlercuri . Joc:Ielungat cu. două staI" tnamt, de am pe la '1800.~.'!. . ' Birlad... miercuri 23.08.1944,J" ~'cam pe la 1000 .•: '. . ' ,
DO~OI'ul fe' Hamel - Raport &Supra actlvititil balallonulur ' Dowul batallonulut .if' şef HameI - Raport 'asupra deactivităţII asalt al Annatel a H. oi! de asalt al Armatei a 8-a.
PrIn. in d~1 tanCWIlor angaj_e in l,.ptă pentru. Blrtad. - a celOr din avangarda .vinatef a 6-a SovleliCie de tancuri şi a c elor co",.ndate de către .alorul Braun - PACIFlC-uI 2213 explocfqd .s ub lovltu". şapte prolectila. "Izbitura proiectilelor a dă ftI'!flna de m-o azvlrllt jos m-am lovit la cap... Cind ......1IIf;fi'tll'iietlcit, maşina era departe; abia se vedea din aburi. ' Pe . - . . nu mal ca nimenI... Nld In cabină, nici pe plat,.;-=!rau morii cu II... Opărl11. DIn cazan ..... lit.... aburi
,J
'.,fl_4tr1!ftd•••"'
.
