Disciplina: Mediul internațional de afaceri Internaționale Departament: Relații Economice Internaționale
EXAMEN
Notă: fiecare întrebare are un singur răspuns corect și este este notată cu 0,5 puncte. Întrebările deschise necesită răspunsuri de 4 -5 rânduri. Orice observație privind o întrebare posibil greșită se notează pe hârtie.
1. Sintagma PEST desemnează următoarele dimensiuni ale mediului internațional de afaceri: a. politic, de mediu („environmental”), social, tehnologic; b. economic, politic, de mediu, social; c. economic, politici, social, tehnologic; tehnologic ; d. politic, de mediu, social, de transporturi („infrastructură”). 2. Criteriul fundamental de diferențiere a societăților / țărilor pe plan internațional din punct f ață de proprietate; c. atitudinea de vedere socio-economic este: a. cultura; b. atitudinea față față de firmele străine; d. interesele. 3. Proprietatea colectivă poate fi: a. atât naturală (proprietate privată colectivă) cât și artificială (proprietate de stat); b. doar doar proprietate proprietate de stat; c. doar proprietate proprietate privată; privată; d. atât naturală (proprietate privată colectivă), artificială (proprietate de stat) cât și mixtă (ca în parteneriatele public-privat). public-privat). 4. Relația dintre economia de piață și capitalism est e: a. orice sistem de tip capitalist va fi și o economie de piață; b. piață; b. există sisteme non-capitaliste (ex. socialismul de piață) care pot fi economii de piață; c. există și sisteme capitaliste care nu sunt economii de piață; d. cele două concepte sunt complet independente, nu există nici o relație între ele. 5. Conform Heritage Foundation, nu se include printre ultimele 6 țări cu cea mai redusă libertate economică: a. Venezuela; b. Cuba; c. România; România; d. Coreea de Nord. 6. Unele țări din Orientul Mijlociu sunt considerate exemple de țări în care: a. libertatea economică este pronunțată, libertatea politică redusă; redusă ; b. libertatea economică este pronunțată, libertatea politică pronunțată; c. libertatea economică este redusă, libertatea politică redusă; redusă; d. libertatea economică economică este redusă, redusă, libertatea politică pronunțată. pronunțată. 7. Existența unui sistem democratic într -o -o anumite țară este un factor care: a. este o garanție a inexistenței exproprierilor; b. nu exclude exproprierile exproprierile;; c. va expropria întotdeauna proprietățile firmelor străine; d. natura sistemului politic nu are nici un impact asupra exproprierilor. 8. Printre cele mai puțin corupte țări din lume, avem: a. Somalia; b. Siria; c. Sudanul de sud; d. Danemarca. mai departe departe” este valabil pentru: a. taxele directe; b. taxele 9. Argumentul că „ pot fi transmise mai indirecte; c. ambele categorii de taxe. 10. Nu se află printre așa-zisele avantaje ale cotei unice: a. simplifică formalitățile fiscale; b. promovează „ injustiția socială”; c. previne „avantajele” fiscale; d. accelerează creșterea economică. 1
11. Prioritate în încasarea taxelor plătite de către o firmă internațională, prin Tratatel e de evitare a dublei impuneri, o are: a. statul de origine; b. statul de implantare; c. nici unul dintre cele două state. 12. Sintagma de „mediu de afaceri” a fost utilizată inițial: a. în sfera economică; b. în sfera marketingului; c. în sfera culturală; d. în sfera legală. 13. Într-un sistem capitalist, bunurile economice vor ajunge să fie deținute de către: a. cel mai bogat dintre întreprinzători; b. de către cel pentru care are cea mai mare valoare și care are abilitatea de a plăti prețul de piață; c. de către stat; d. de către consumatori. 14. China de astăzi este: a. o economie planificată; b. o țară capitalistă; c. „o țară cu două sisteme”; d. un sistem nemaiîntâlnit până acum. 15. Conform International Property Rights Index, în 2016 drepturile de proprietate privat ă erau cel mai bine protejate în: a. România; b. Venezuela; c. Myanmar; d. Finlanda. 16. „Costurile de agenție” reprezintă: a. costurile înființării unei noi agenții de către o firmă internațională; b. discrepanțele între interesele private ale agenților și cele ale principalilor pe care aceștia îi reprezintă; c. costurile survenite în comerțul internațional în cazul participării prin intermediul unor agenți; d. costurile solicitate de către o agenție publică firmelor private.
17. Argumentați de ce corupția afectează prosperitatea unei țări. Teoria agenției + intervenția statului în economie → tot mai multe posibilități de corupție:
→ agenți ai statului (oameni politici + funcționari publici) acceptă o compensare materială pentru „favorizarea” anumitor agenț i economici → din perspectiva firmelor, mita este un cost suplimentar al operării afacerii = dpdv teoretic, ignorând alte elemente, cel mai eficient producător ar fi capabil să ofere cea mai mare mită Cu toate acestea, apare „selecția adversă” = cei care reușesc pe „calea politică” sunt alții decât cei care reușesc pe „calea economică”
•
•
Probleme suplimentare privind coruptia: mita activă / ofensivă (corupătorul ia inițiativă dării de mită pentru a obține favoruri pe care de altfel nu le- ar fi obținut) versus mita pasivă / defensivă (corupătorul acceptă la inițiativa celui corupt darea de mită pentru a evita pierderea unui avantaj pe care l -ar fi obținut pe căi legale) mita către oficiali publici versus mita către reprezentanți ai unor firme private → ar tr ebui „mita privată” pedepsită prin lege? Argumentul contrar este că ea este reglată prin mecanisme contractuale (firmele interzic angajaților asemenea practici) și economice (firmele care nu interzic vor pierde competiția economică datorită costurilor ridi cate)
2
18. Discutați pe scurt problemele ridicate de activitatea de lobby în mediul de afaceri. Def : = activitatea prin care agenții privați încearcă să influențeze procesul de luare a deciziilor în sfera publică într -un stat democrat (mai ales sfera legisl ativă) astfel încât deciziile să îi avantajeze (sau cel puțin să nu îi dezavantajeze) - teoretic, orice cetățean are dreptul de a exprima opinii și înainta propuneri celor care îl reprezintă în forurile legislative („no taxation without representation” ); - cu toate aceastea, nici un membru al legislativului nu este obligat să înainteze orice propunere legislativă a alegătorilor firmelor din circumscripția sa electorală → agenda sa poate fi influențată de diferite tipuri de actori, precum firmele de lobby - poate lua inclusiv forma contribuțiilor la campania electorală (de regulă limitate la o sumă maximală acolo unde sunt permise) 19. Discutați pe scurt un mecanism de gestiune a riscului politic. -încercarea de a negocia direct cu guvernele locale; - cultivarea unor relații informale cu lideri politici locali; - activități de lobby sau advocacy; - cooperarea strânsă cu comunitățile locale (acolo unde firma își desfășoară activitățile) sau cu alți actori – non-politici – care pot juca un rol de a influența decizia politică; - promovarea societăților -mixte cu companii locale ca și formă de implicare pe piața locală; - acoperirea riscului politic prin diferite mecanisme financiar- contractuale, precum polițe de asigurare împotriva riscului politic sau contracte financiare derivate pe anumite active (valutare, rata dobânzii, etc.);
20. Comentați în câteva rânduri fenomenul de „ dolarizare” al unei economii care se confruntă cu hiperinflație (pentru moneda locală). Mecanisme de a face fata inflatiei (perspectiva firmelor) •
•
deținerea a cât mai puțin numerar în moneda supusă inflației (Legea lui Gresham = „moneda proastă scoate de pe piață moneda bună”) utilizarea unor monede „sănătoase” ca monedă contractuală în cazul încasărilor (ex. „dolarizarea economiei” în țările din tranziție în anii 90) și a plății în monedă inflaționată → clauza valutară = exprimarea valorii unui contract în mai multe monede și posibilitatea unei părți de a solicita stingerea obligațiilor contractuale în moneda aleasă → „ clauza aur ” / clauza marfă = exprimarea valorii contractului / tranzacției în metal prețios = posibilitatea de a solicita plata prin echivalentul în metal prețios
3
•
•
•
•
contractarea în avans a unei achiziții de valută „sănătoasă” (contracte forward / futures / opțiuni) = pe piețele financiare sau la agenții specializate (bănci de export / import) = agenții economici încearcă „blocarea” unui anumit curs de schimb în avans apelarea la credite în moneda inflaționată (mai ales în cazul ratelor real negative ale dobânzii unde rata inflației > dobânda nominală) apelarea la tranzacții în barter pentru a evita deținerile și creanțele în moneda inflaționată etc.
Hiperinflația este un termen economic ce se referă la o inflație cu o rată foarte mare și crescătoare. Tendința oamenilor în perioade de hiperinflație este să renunțe la bani și să se întoarcă la Troc.
Problema ,,revolving doors”
Există cazuri de foști funcționari ai statului care părăsesc posturile din sectorul public pentru a se angaja în sectorul privat sau, invers, de angajați din se ctorul privat care ajung în funcții publice (mai ales la nivel decizional înalt) → suspiciuni privind posibile conflicte de interese: odată ajunși în funcție publică, favorizează firma sau firmele cu care anticipează că vor avea de-a face în viitor; odată ce părăsesc funcția publică, ar putea lua informații dar și utiliza contacte (din instituțiile de stat dar nu numai) pentru a obține favoruri pentru firmele la care s-a angajat; această problemă este aproape imposibil de combătut (drepturile indivizilo r de a se angaja oriunde având în vedere specializarea lor) deși există țări în care se discuta introducerea unui termen de grație în care funcționarul public să nu profeseze într -o activitate care are de- a face cu instituția publică la care a lucrat
Concurenta fiscala: Conceptul de politică fiscală reprezintă ansamblul măsurilor iniţiate şi implementate de Guvern, prin intermediul bugetelor publice, în scopul realizării şi menţinerii echilibrului macroeconomic în economia reală. Concurenţa fiscală poate avea mai multe forme de manifestare, în funcţie de scopurile urmărite de autorităţi, de instrumentele fiscale utilizate, precum şi de raporturile ierarhice în care se află autorităţile publice respective. În funcţie de scopurile urmărite de autorităţi rezultă domeniile de manifestare, când concurenţa dintre guverne are loc pentru atragerea: ƒ investiţiilor străine directe; ƒ investiţiilor de portofoliu, capitalului financiar cu grad ridicat de mobilitate, necesar pentru finanţarea companiilor autohtone şi întărirea pieţei financiare locale; ƒ fluxurilor financiare interne 4
din cadrul grupurilor multinaţionale, care pot fi canalizate înspre propria jurisdicţie fiscală prin atragerea acelor funcţii corporative utilizate pentru transferul internaţional al pro fiturilor în scopul optimizării fiscale; ƒ cumpărătorilor din străinătate, în special ai produselor purtătoare de accize, în situaţia în care există diferenţe semnificative între acestea; ƒ forţei de muncă înalt calificate, considerată a avea un grad de mobilitate mai ridicat. În funcţie de raporturile ierarhice în care se află autorităţile publice implicate, putem avea: concurenţă fiscală pe orizontală, când autorităţile sunt situate pe acelaşi nivel de guvernare, şi concurenţă fiscală pe verticală, atunci când autorităţi publice aflate pe diferite niveluri de guvernare impozitează aceeaşi materie impozabilă. În funcţie de instrumentele fiscale utilizate de autorităţi, avem: concurenţă prin cotele de impunere, când autorităţile stabilesc cote de impunere mai mici în raport cu cotele practicate în alte jurisdicţii fiscale; concurenţă prin bazele de impunere, când autorităţile acordă diferite facilităţi în stabilirea materiei impozabile (acordarea de deduceri, prevederi cu privire la tratamentul fiscal al pierderilor,
diferite posibilităţi de înregistrare a amortizării etc.); concurenţă prin cheltuieli publice („expenditure competition”), când autorităţile alocă un volum important de cheltuieli pentru a furniza bunuri publice care cresc productivitatea întreprinderilor (de exemplu, infrastructura), în
scopul de a le determina să aleagă propria jurisdicţie fiscală.
5
