1.
PROBLEME(MICRO)
1.
Informaţia privind posibilităţile de producţie este prezentată în următorul tabel: Bunuri Cafetiere (mln.) Costume
Variante alternative A B C 0 4 8 50 45 35
D 16 25
E 32 0
1. Reprezentaţi grafic curba posibilităţilor de producţie. Ce semnifică punctele de pe această curbă? 25 35 45 50 Costume Punctele A, B, C, D, E – reprezinta diferite variante de productie a celor doua bunuri ec-ce, pornindu-se de la utilizarea unui anumit volum de resurse ec-ce disponibile (financiare, materiale, umane, etc.)
2. Indicaţi
punctul M în interiorul curbei posibilităţilor de producţie şi punctul N în exteriorul ei. Ce semnifică aceste puncte? M – indica faptul ca fermierul nu si-a utilizat toate posibilitatile de productie. N – c/e ar corespunde unei Q de bunuri mai >, e/e o varianta imposibila pe TS, fiindca resursele disponibile nu sunt suficiente pentru a mari si Q de cofetiere si cea de costume→sa tinda spre ↑ productivitatii.
3. Reprezentaţi curba posibilităţilor de producţie pentru cazul când tehnologia producerii cafetierelor a fost perfecţionată, tehnologia costumelor rămânând fără schimbări.
4. Ce trebuie de făcut ca economia să atingă nivelul producţiei reprezentat de punctul N? 2.
Sa perfectioneze pe viitor tehnologiile de producere a cofetierelor si costumelor sau sa mareasca si sa foloseasca mai rational resursele disponibile pentru fabricarea acestora; investitii. Analizaţi informaţiile din tabel cu referinţă la bunurile care pot fi produse într-o gospodărie ţărănească: Grâne (kg, anual) 1000 800 600 400 200 0
Carne (kg, anual) 0 900 1200 1400 1450 1500
Trasaţi curba posibilităţilor de producţie a gospodăriei ţărăneşti.
2.
Pot fi produse în cadrul aceste gospodării: a) 500 kg grâne şi 500 kg carne? 1200 kg? Explicaţi. a) da – deoarece sunt suficiente resurse p/u fabricarea acestora. (E)
b) 800 kg grâne şi
1
b) nu – deoarece punctul F ce reflecta aceasta combinatie se afla in exteriorul curbei posibilitatii de productie si necesita noi resurse si tehnologii.
3.
Dacă stăpânul gospodăriei ţărăneşti decide să mărească producerea de carne de la 900 la 1200 kg anual,care va fi costul alternativ al acestei realocări a resurselor? Sa reduca producerea de griu de la 800 la 600 kg, adica cu 200 kg. Ca=(800-600) / (1200-900) = 200 / 300 = 2 / 3
4.
Dacă stăpânul gospodăriei ţărăneşti decide să mărească producerea de grâne de la 400 kg la 600 kg anual, care va fi costul alternativ al acestei realocări a resurselor? Sa reduca producerea de carne de la 1400 la 1200 kg, adica cu 200 kg. Co=∆x/∆y; ∆x – este bunul la care se renunţă; ∆y – bunul dorit. Ca=(1400-1200) / (600-400) = 200 / 200 = 2 / 2 = 1
5.
3.
Dacă anual în cadrul gospodăriei se produc 400 kg grâne şi 1300 kg carne, resursele economice sunt utilizate pe deplin? Argumentaţi răspunsul. Nu – deoarece combinatia respectiva (K) se afla in interiorul curbei posibilitatilor de productie, ce arata ca ar putea produce pina la 1400 kg de carne. Analizaţi informaţiile din tabel cu referinţă la cantităţile cerute şi oferite de lapte (litri pe zi): Preţul 1 l (u.m.) 1,00 1,25 1,50 1,75 2,00
Cantitatea cerută (l) 200 175 150 125 100
+5 205 180 155 130 105
Cantitatea oferită (l)
+50
-45
110 130 150 170 190
160 180 200 220 240
65 85 105 125 145
1.
Daţi reprezentarea grafică a echilibrului de pe piaţă. Care sunt coordonatele punctului de echilibru? (K) Pe=1,5 Qe=150
2.
Cu ce situaţie se va confrunta piaţa laptelui la preţul de 1,75 u.m.? Care va fi mecanismul restabilirii echilibrului pe piaţa dată? ↓ cererea de lapte, piata este in excedent de lapte, trebuie de ↓ pretul laptelui pina la restabilirea pretului de echilibru.
3.
4.
O creştere a costurilor de producţie a laptelui reduce cantitatea oferită de lapte pentru toate preţurile cu 45 litri pe zi. Care va fi noul echilibru pe piaţă şi cum se va stabili el? Daţi reprezentarea grafică a solutiei problemei. (L) Pe=1,75 Qe=125 O campanie publicitară ridică popularitatea consumului de lapte, cantitatea cerută crescând pentru toate preţurile cu 5 litri. În plus, o mai bună alimentaţie a bovinelor majorează cantitatea oferită de lapte cu 50 litri la orice nivel al preţurilor. Care va fi noul echilibru de pe piaţă şi cum poate fi el atins? Daţi reprezentarea grafică a soluţiei problemei. (M) P=1,25 Q=180. Odata cu ↑ ofertei se micsoreaza si pretul, din aceasta beneficiind consumatorii. Cererea dintr-un bun este descrisă prin funcţia Qd = 300 – 1,5P, iar oferta acestuia – prin funcţia Qs = 200 + 4P. 2
1. Determinaţi preţul
şi cantitatea de echilibru. Qd=Qs; 300-1,5P=200+4P; 100=5,5P; P=18,18; Q=300-1,5*18,18=272,73
2. Ce
cantitate din acest bun vor solicita cumpărătorii, dacă el va fi oferit gratis? P=0; 1,5*0=300
Qd=300-
3. La ce preţ al bunului cumpărătorii vor renunţa la procurarea acestuia? Qd=0; 0=300-1,5P; 1,5P=300; P=200
5. Curba cererii pentru biletele la un meci de fotbal se prezintă astfel: P
1.
100
2.
Determinaţi funcţia care descrie cererea pentru biletele la meciul de fotbal. Qd=a-bP; => 0=5000-b*100 => b=50 => Qd=5000-b*100 Qd=5000-50P Câţi spectatori vor veni la stadion, dacă preţul biletului va constitui 60 u.m.? Qd=5000-50*60=2000
Q
5000
6.
Funcţia ofertei unui bun este liniară. La preţul 40 u.m. pe piaţă au fost oferite 50 unităţi din bun. Creşterea preţului până la 90 u.m. a determinat vânzătorii să majoreze cantitatea oferită până la 300 unităţi.
1.
Determinaţi funcţia ofertei. Qs=bP-a 50=b*40 - a a=40b - 50 a=40b - 50 a=150 300=b*90 - a 300=90b - 40b+50 250=50b b=5 Qs= 5P - 150; Qs1=5*40 - 150=50; Qs2=5*90 - 150=300
2.
Ce cantitate de bun va fi oferită pe piaţă dacă preţul acestuia va constitui 120 u.m.? Qs=5*120 - 150=450
7. Preţul minim la care un bun poate fi oferit pe piaţă de către vânzători constituie 600 u.m., iar preţul
maxim pe
care cumpărătorii sunt dispuşi să-l plătească pentru acesta – 500 u.m.
1.
Care este cantitatea de bun echilibrat de pe piaţa respectivă? Nu exista un pret de echilibru, din acest motiv nu exista nici Q acceptata si de consumator si de producator.
2.
Prezentaţi grafic cererea şi oferta pentru situaţia descrisă.
P 600 500 Q
3.
Cum perfecţionarea tehnologiei de fabricare va influenţa conjunctura de pe piaţa bunului? Perfectionarea tehnologiei de fabricare va influenta pe viitor la ↓ costurilor de productie => la ↓ pretului => aparitia pretului de echilibru => aparitia Q de echilibru. Va contribui la ↑ calitatii bunului => competitivitate =>la acceptarea cumparatorului, a pretului de 600u.m. si, respectiv, la existenta Q de echilibru.
8. Cererea dintr-un bun este descrisă prin funcţia Qd = 600 – 2P, iar oferta acesteia – prin funcţia
Qs = 300 +
4P.
1.
Determinaţi preţul şi cantitatea de echilibru pe piaţa respectivă. Qd=Qs; 600-2P=300+4P; 300=6P; P=50; Q=600-2*50=500. 3
2.
Calculaţi parametrii cantitativi ai situaţiei care se va crea pe piaţă, dacă „plafonul” preţului va fi stabilit la nivelul de 10 u.m. Qd=600-2*10=580 (M); Qs=300+4*10=340 (N) Qs – este mai mica decit cea ceruta Qd => aparitia deficitului de bunuri pe piata respectiva – piata producatorului.
3.
Daţi reprezentarea grafică a soluţiei problemei.
9. Cererea dintr-un bun X este descrisă prin funcţia Qd=3000–1,5P, iar oferta acestuia – prin funcţia Qs=3,5P – 600.
1.
Determinaţi preţul şi cantitatea de echilibru al bunului X. Qd=Qs; 3000-1,5P=3,5P-600; 3600=5P; P=720; Q=3000-1,5*720=1920.
2.
Cum se va schimba preţul de echilibru după aplicarea unui impozit în mărime de 200 u.m. pe fiecare unitate vândută plătit de vânzători ? 3000-1,5P=3,5(P-200)-600; 3000-1,5P=3,5P-700-600; 4300=5P; P=860.
3.
Ce cantitate din bunul X va fi vândută pe piaţă la noul preţ? Q=3000-1,5*860=1710.
4.
Care va fi mărimea încasărilor la buget? 1710*200=342000 lei
5. Cum va fi repartizată povara fiscală între cumpărător şi vânzător? Povara fiscala=
la cumparator, 1-0,7=0,3 la producator
6. Daţi reprezentarea grafică a soluţiei problemei.
10. Cererea dintr-un bun este descrisă prin funcţia: Qd = 450 – 2 P, iar oferta acestuia – prin funcţia Qs = 3 P – 300. Producătorii bunului beneficiază de o subvenţie în mărime de 100 u.m. pentru fiecare unitate vândută.
1.
Determinaţi preţul de echilibru şi cantitatea de echilibru până la acordarea subvenţiei. Qd=450-2P; Qs=3P-300; Qd=Qs; 450-2P=3P-300; 450+300=3P+2P; 750=5P; P=150; Qd=450-2*150=150; Qs=3*150-300=150; P=150; Q=150
2.
Determinaţi preţul de echilibru şi cantitatea de echilibru după acordarea subvenţiei. Qd=450-2P; Qs=3(P+100)-300; Qd=Qs; 450-2P=3(P+100)-300; 450=3P+2P; 450=5P; P=90; Qd=450-2*90=270; Qs=3*(90+100)-300=270; P=90; Q=270
3.
Ce sumă de bani trebuie să fie alocată din buget pentru acordarea subvenţiei? 270*100 lei=27000 lei
4.
Daţi reprezentarea grafică a soluţiei problemei.
4
50 100 150 200 250 300 350 11. Pe piaţa bunului X sunt prezenţi 5 producători. Oferta individuală a fiecăruia fiind qs = 500 + 3P.
1. 2.
Determinaţi funcţia ofertei globale de pe piaţa bunului X. Qs=2500+15P
Daţi reprezentarea grafică a curbei ofertei individuale şi a celei de pe piaţa bunului X. Fie P=5; Qs1=515; Qs2=2575 Fie P=10; Qs1=530; Qs2=2650 Fie P=15; Qs1=545; Qs2=2725
12. Funcţia ofertei pe piaţa băuturilor nealcoolice este Qs = 120 +
5P. Determinaţi:
1.
Elasticitatea ofertei după preţ, preţul alcătuind 10 u.m. s=Q’(P)*(P/Qs); Q’(P)=5; s=5*(10/170)=0,29
Qs=120+5*10;
Qs=170;
2.
Tipul elasticităţii ofertei după preţ şi sensul lui economic. 0,29 < inelastica (% ∆ ofertei e/e < decit % ∆ pretului) atunci cand rata modificării ofertei este mai mică decît rata modificării preţului.
3.
Cum se va modifica oferta firmei dacă preţul va creşte cu 10%? P=10*(10%/100%)+10=11 Qs=120+5*11=175; s=Q’(P)*(P/Qs)=5*(11/175)=0,31→elasticitatea creste; 13. Cererea la bunul X este reprezentată prin funcţia Qdx = 200 – 2Px + 5Py – 0,01I. Px = 25 u.m.; Py = 35 u.m.; I - venitul consumatorului, alcătuieşte 20 000 u.m.. Determinaţi:
1.
Coeficientul de elasticitate după preţ, după venit, elasticitatea încrucişată. Qdx=200-2*25+5*35-0,01*20000=125 dupa pretul x: dx=Q’(Px)*(Px/Qdx)= -2*(25/125)= -2*0,2= -0,4; dupa pretul y: dx=Q’(Py)*(Py/Qdx)= 5*(35/125)= 5*0,28= 1,4; dupa venit: dx=Q’(I)*(I/Qdx)= -0,01*(20000/125)= -0,01*160= -1,6; elasticitatea incrucisata: dx=Q’(Py)*(Py/Qdx)= 5*(35/125)= 5*0,28= 1,4;
2. 3.
Se referă bunul X la categoria bunurilor „normale” sau „inferioare”? Inferioare Epx<0
Bunul X este bun substituibil sau complementar pentru bunul Y? Substituibil Exy>0 14. În tabel sunt prezentate date cu privire la preţul şi cantitatea ceruta dintr-un bun: Preţul u.m. 0 20 40 60 80 100
Cantitate Elasticitatea cererii a cererii după preţ un. 0 1000 0,052 inelastica 900 0,176 inelastica 800 0,333 inelastica 700 0,538 inelastica 600 0,818 inel 500
Veniturile vânzătorilor u.m. 0 18000 32000 42000 48000 50000 5
120 140 160 180 200
1. 2. 3. 4.
1,222 elastica 1,857 elastica 3,0 elastica 5,666 elastica 19,0 elastica
400 300 200 100 0
48000 42000 32000 18000 0
Calculaţi coeficienţii elasticităţii cererii după preţ şi prezentaţi rezultatele obţinute în tabel. = -(Q1-Q0)/(P1-P0) * (P1+P0)/(Q1+Q0) Determinaţi preţurile pentru care cererea este elastică, inelastică şi cu elasticitate unitară. in tabel Calculaţi veniturile vânzătorilor si prezentaţi-le în tabel. in tabel
Analizaţi dinamica veniturilor în dependenţă de preţ. Veniturile cresc pina la limita pretului unitar de 100 lei, cind elasticitatea cererii este inelastica, dupa care veniturile incep sa scada. 15. Pe piaţa unui bun coeficientul elasticităţii cererii după preţ este egal cu -3. Cum se va modifica cantitatea ceruta dacă preţul bunului va creşte cu 10%? = -∆Q% / ∆P% ; -3= ∆Q% / 10% ; ∆Q% = -3*10%= -30% Cantitatea ceruta va scadea cu 30 % cerere elastică. 16. Pentru un bun coeficientul elasticităţii cererii după preţ este egal cu -1,5. Cum se vor modifica veniturile vânzătorilor dacă ei vor majora cantitatea oferită a bunului? = - ∆Qs% / ∆P%; -1,5= -∆Qs% / ∆P%; ∆P%= - / -1,5= +… ↑Qs = ↑P = ↓Qd = ↓Vt; elasticitatea cererii este – elastica ceea ce inseamna ca modificarea preţurilor cu 1% duce la modificarea cererii u mai mult de 1%.Oferta se majorează numai în condiţiile cînd preţul se majorează. 17. Un întreprinzător a stabilit că pentru produsele pe care le oferă pe piaţă elasticitatea cererii după preţ este egală cu -0,75. Cum va proceda el într-o astfel de situaţie pentru a-şi maximiza veniturile? = -0,75 => b este cu semnul negativ din f-tia cererii; avem elasticitate inelastica. In acest caz pentru maximizarea Vt este nevoie de cresterea preturilor si reducerea cantitatii, pina cind elasticitatea cererii in ftie de pret va atinge nivelul de -1. 18. Completaţi tabelul pentru cererea reprezentată prin funcţia Qd = 20 – 2P. P Qd Incasari din vinzari Determinaţi:
10 0 0
9 2 18
8 4 32
7 6 42
6 8 48
5 10 50
4 12 48
3 14 42
2 16 32
1 18 18
0 20 0
1. Coeficientul elasticităţii cererii într-un =b*(P/Q);
=Q’(P)*P/Q;
punct dat pentru valorile preţului : 2; 6; 5. (2)= -2*2/16= -0,25; (6)= -2*6/8= -1,5;
(5)= -2*5/10= -1.
2. Coeficientul elasticităţii cererii în arc pentru următoarele intervale a preţului: 2 şi 0; 6 şi 4; 9 şi 7. = -(Q1-Q0)/(P1-P0) * (P1+P0)/(Q1+Q0) (2;0)= -(16-20)/(2-0) * (2+0)/(16+20)=4/2 * 2/36=4/36=0,11 (6;4)= -(8-12)/(6-4) * (6+4)/(8+12)=4/2 * 10/20=20/20=1 (9;7)= -(2-6)/(9-7) * (9+7)/(2+6)=4/2 * 16/8=32/8=4
3. Încasările din vânzări.În tabel 4. Ce tip de elasticitate a cererii avem în punctul în care încasările din vânzări sunt maximale?
E(5)=1 =>
elasticitate unitara 19. În baza datelor din tabel: A 1 2 3
TU 16 26 31
B MU 16 10 5
TU 20 32 39
C MU 20 12 7
TU 15 25 33
MU 15 10 8 6
4 5 6
33 33 31
2 0 -2
42 43 43
3 1 0
38 40 41
5 2 1
1. Calculaţi valorile utilităţii totale şi marginale care lipsesc. MU=∆TU/∆X; ∆TU=MU*∆X 2. Trasaţi curbele utilităţii totale şi marginale pentru bunurile A, B şi C. 3. Ce legitate economică şi care principiu de maximizare reflectă datele obţinute din calcule? TU este maximal atunci cînd MU=0 –legea utilităţii marginale descrescînde. 20. Un consumator procură 20 unităţi din bunul X şi 15 unităţi din bunul Y. Funcţia utilităţii are forma: U = Qx x 6Qy
1. Determinaţi utilitatea totală de care beneficiază consumatorul. U=Qx*6Qy;
Ut=20*6*15=1800
2. Calculaţi utilităţile marginale ale celor două bunuri MUx=UT’(X)=6Qy=15*6=90 MUy=UT’(Y)=6Qx=20*6=120 21. Este dată funcţia utilităţii TU = 130Q – 2,5Q2. Determinaţi punctul de saţietate în care utilitatea totală este maximală. TU max pentru MU=0 => MU=TU’(Q)=130 – 5Q; 0=130-5Q; 5Q=130; Q=26 22. Un consumator procură doar bunurile X şi Y. Datele privind utilităţile marginale ale acestora sunt prezentate în tabel: Cantitatea Utilitatea Utilitatea Utilitatea Utilitatea bunului marginală a marginală a marginală a marginală a (unităţi) bunului X bunului X pe unit bunului Y bunului Y pe unit de cost de cost 1 60 60/20=3 360 360/30=12 2 51 2,55 270 9 3 45 2,25 180 6 4 40 2 135 4,5 5 36 1,8 105 3,5 6 33 1,65 90 3 7 30 1,5 75 2,5 8 27 1,35 60 2 Determinaţi, în baza legii II a lui Gössen, combinaţia optimă de bunuri pentru consumator, dacă venitul acestuia constituie 180 (200) u.m., iar preţurile bunurilor X şi Y sunt, respectiv, 20 u.m. şi 30 u.m. . Legea II a lui Gossen: MUx/Px=MUy/Py Venit consum=Qx*Px+Qy*Py Deci din tabel rezultă ca combinaţia optima va constitui consumul 1 unit din bunul X şi 6 unit din bunul Y (1*20+6*30=200 u.m) 23. Un consumator doreşte să achiziţioneze cu un venit de 3000 u.m. bunurile A şi B. Preţul fiecărui bun este de 1000 u.m./bucata, iar utilitatea totală se prezintă conform tabelului: Unităţi TUA TUB Mua MUa/Pa Mub
1 1 1
0 0 0 0 0 0
1 20 10 20 0,02 10
2 30 15 10 0,01 5
3 35 18 5 0,005 3
4 37 18 2 0,002 0
5 37 15 0 0 -3 7
MUb/Pb 1 MUa/Pa 2 Să se determine:
0 0
0,01 0,01
0,005 0,005
0,003 0,0025
0 0,001
-0,003 0
1. Utilitatea marginală a fiecărei unităţi. in tabel 2. Programul de consum în condiţiile restricţiei bugetare. Combinaţia optimă va constitui consumul de 2 bunuri A şi 1 bun B 3000= (2*1000+1*1000)
3. Utilitatea totală obţinută de la consumul combinatiei optimale de bunuri. TU=30+10=40
4. Programul de consum în condiţiile în care preţul bunului A se dublează. Pa=2000; Pb=1000 Combinaţia optima: 1 bunA şi 1 bun B; 3000=2000*1+1000*1
5. Utilitatea totală de la consumul combinatiei optimale de bunuri în condiţiile când preţul bunului A se dublează. TU=20+10=30 24. Pentru consumator utilitatea marginală a untului este reprezentată de funcţia MU m= 40 – 5Qm , iar utilitatea marginală a pâinii – de funcţia MUx= 20 – 3Qx . Preţul untului Pm= 5, preţul pâinii Px= 1. Venitul disponibil pentru a cumpăra aceste bunuri este 20 u.m. Calculaţi cantităţile de unt si pâine consumate in echilibru de către consumatorul dat. Mum/Pm=Mux/Px (40-5Qm)/5=(20-3Qx)/1; 40-5Qm=5(20-3Qx); 40-5Qm=100-15Qx Totodata trebuie sa ne încadrăm în valoparea venitului disponibil, deci trebuie sa aiba loc relaţia: Venit disponibil=Qx*Px+Qy*Py; 20=Qm*5+Qx*1 20= 5Qm+Qx Qx=20-5Qm Qx=20-5Qm 40-5Qm=5*(20-3Qx) 5*(8-Qm)=5*(20-3Qx) 8-Qm=20-3Qx Qx=20-5Qm Qm=3Qx-12
Qx=20-5*(3Qx-12) 16Qx=20+60 Qx=5 Qm=3Qx-12 Qm=3Qx-12 Qm=3
20=3*5+5*1=20 Echilibrul consumatorului:3 pîini şi 5 unităţi de unt. 25. Calculaţi şi prezentaţi grafic linia bugetară şi modificările ei pentru următoarele condiţii: Px = 50 u.m. Py = 50 u.m. Venitul = 200 Px = 50 u.m. Py = 100 u.m. u.m. Px = 100 u.m. Py = 50 u.m. P = 50 u.m. Py = 50 u.m. x Venitul = 200 u.m.
1. 2. 3.
Venitul = 200
u.m.
4.
Venitul = 300
u.m. V=X*Px+Y*Py – ecuaţia liniei bugetului Venit Px X* Py 200 50 4 50 200 50 4 100 200 100 2 50 300 50 6 50 Formule de aflare a punctelor de intersecţie: X*=V/Px; Y*=V/Py
Y* 4 2 4 6 8
În cazul 2 are lok creşterea preţului bun Y, deci curba bugetului se va deplasa la stînga În cazul 3 creşte pretul bunului X şi panta liniei bugetare se modifica, fiind m mare ca panta celei iniţiale, curba se deplasează spre stînga În cazul 4 se înregistrează o creştere a venitului disponibil deci curba se va deplasa paralel (faţă decazul1) spre dreapta, panta ramînînd aceeaşi
26. Pentru procurarea îngheţatei şi vizionarea filmelor un student cheltuie săptămânal 40 u.m.
1. Reprezentaţi linia bugetară a studentului, dacă preţul unei îngheţate este 4 u.m., iar a unui bilet la film 10 u.m. 40=4*I+10*B; Punctele de intersecţie vor fi: I*=V/Pi=40/4=10; B*=V/Pb=40/10=4
2. Cum
reducerea cheltuielilor săptămânale până la 20 u.m. va influenţa linia bugetară a studentului? Reprezentaţi grafic. 20=4*I+10*B I=20/4=5; B=20/10=2 Aceasta reprezintă reducerea venit disponibil, se schimba punctele de intersecţie şi curba se va deplasa paralel spre stînga, panta ramînînd aceeaşi.
3. Care, în situaţia iniţială, este efectul majorării preţului unui bilet la film până la 20 u.m.? Reprezentaţi grafic. Aceasta va duce la modif punctelor de intersecţie cu Oy şi curba bugetară se va deplasa spre stînga, micşorîndu-se panta acesteia. B=V/Pb=20/20=1
9
27. Conform liniei bugetare reprezentate calculaţi:
1.
Venitul consumatorului, dacă preţul bunului Y este 50 u.m. X*=V/Px; Y*=V/Py V=Y*×Py=30*50=1500 u.m.
Y
2.
30
50
Preţul bunului X. Px=V/X*=1500/50=30 u.m.
X
28. Funcţia utilităţii este U = 4Qx x Qy . Venitul rezervat de către un consumator pentru procurarea celor două bunuri constituie 240 u.m. În starea de echilibru consumatorul procură 20 unităţi din bunul X şi 30 unităţi din bunul Y.
1. Determinaţi preţurile bunurilor X şi Y. U=4*20*30=2400 MUx=TU’(X)=4Qy=4*30=120; MUy=TU’(Y)=4Qx=4*20=80; V=Qx*Px+Qy*Py 240=20*Px+30*Py 240=20*Px+30*Py 240=20*Px+30*Py 240=20*Px+30*Py MUx/Px=MUy/Py 120/Px=80/Py 80Px=120Py Px=1,5Py 240=30Py+30Py
Px=6 Py=4
Calculaţi rata marginală de substituire a bunului X. Rms= - ∆Qy/∆Qx=MUx/MUy=120/80=1,5 Rata marginală de substituire a bunului X la cîte unităţi din bunul Y se va renunţa pentru a consuma o unitate din bunul X 29. Pentru un consumator funcţia utilităţii este U = 2Qx x 3Qy , iar linia bugetară este descrisă prin ecuaţia 15Qx + 30Qy = 1200. Determinaţi combinaţia de bunuri care maximizează utilitatea consumatorului. Din linia bugetara rezulta ca Px=15 u.m., iar Py=30 u.m. TU este maximal atunci cînd MU=0 –legea utilităţii marginale descrescînde. MUx=TU’(X)=2*3Qy=6Qy; MUy=TU’(Y)=2Qx*3=6Qx; MUx/Px=MUy/Py 6Qy/15=6Qx/30 Qx=2Qy 1200=15Qx+30Qy 1200=15Qx+30Qy 1200=15*2Qy+30Qy Qx=2Qy 1200=60Qy
Qx=40 Qy=20
Y 20 40 X
30. Analizaţi datele din tabel. Numărul de Numărul lucrători de utilaje (L) 1 (K) 2 1 3 2 3 3 3 4 3 5 3 6 3 7 3
1. Calculaţi
Produsul total (TPL) 3 100 220 450 640 780 720 560
Produsul mediu al muncii (APL) 4=3/1 100 110 150 160 156 120 80
Produsul marginal al muncii (MPL) 5=∆3/∆1 100 120 230 190 140 -60 -160
indicatorii care lipsesc (produsul mediu al muncii şi produsul marginal al
muncii).
2. Trasaţi curbele produsului total, produsului mediu şi produsului marginal.
3. Ce
legitate economică şi care principiu de maximizare reflectă datele obţinute prin calcule? Legea randamentelor neproportionale: produsul total este maxim cind produsul marginal=0
31. Completaţi tabelul Numărul lucrătorilor (L) 1 1 2 3 4 5 6 7 8
Produsul total (TPL) 2 6 18 33 40 45 48 49 40
Produsul mediu (APL) 3=2/1 6 9 11 10 9 8 7 5
Produsul marginal (MPL)4=∆2/∆1 6 12 15 7 5 3 1 -9
1. Trasaţi curbele produsului total, produsului mediu şi produsului marginal.
2. Ce legitate economică şi care principiu de maximizare reflectă datele din tabel? Legea randamentelor neproportionale: produsul total este maxim cind produsul marginal=0 Pragul de raţionalitate a volumului producţiei APmax=MPL pentru 1 muncitor 32. Pentru o firmă factorul-muncă este unicul factor variabil. Dependenţa cantităţii de producţie de numărul persoanelor angajate se prezintă astfel: Numărul muncitorilor Cantitatea de producţie, unităţi
0 0
1 40
2 90
3 126
4 150
5 165
6 1740
MPL
0
0 40
0 50
0 360
0 240
0 150
90
0
0 40
0 45
420
375
330
290
0
0
APL
1. Care este produsul marginal al MPL=∆TP/∆L;
celui de al 6-lea muncitor? MPL=(1740-1650)/(6-5)=90 APL=∆TP/L;
2. La angajarea cărui muncitor produsul marginal al muncii va începe să descrească? La angajarea celui de-al III-lea muncitor. MPL=360<500
3. Câţi muncitori trebuie angajaţi pentru ca produsul mediu al muncii să înregistreze valoare maximă? APL=TP/L; Pentru ca APL sa fie max e nevoie de relatia APL=MPL=400, deci trebuie sa fie angajati doar 1 muncitor. 33. În cadrul unei întreprinderi activează 50 de salariaţi. Lunar se produc 1000 unităţi. Angajând suplimentar 4 salariaţi, întreprinderea reuşeşte să obţină o producţie totală de 1200 unităţi. Care este productivitatea medie si marginală a muncii în acest caz? 50 angajati.........1000 unitati 54 angajati ........1200 unitati Productivitatea medie: (1) APL=TP/L=1000/50=20 (2) APL=TP/L=1200/54=22,22 unitati Productivitatea marginala: (2) MPL=∆TP/∆L=(1200-1000)/(54-50)=200/4=50 unitati 34. Produsul marginal al muncii este 20 de unităţi, iar produsul marginal al capitalului – 30 unităţi. Preţul muncii PL= 4 u.m., iar preţul capitalului PK = 3 u.m. Combinarea factorilor de producţie este optimală? Dacă nu, ce este necesar de făcut pentru a ameliora situaţia?
20/4=30/3 => 5=10 => nu este optimala combinarea factorilor de productie. Este necesar de majorat capitalul si de redus factorul munca. 35. În tabel sunt prezentate date cu privire la producţia obţinuta din diferite combinaţii ale factorilor de producţie: Cantitatea de Cantitatea de capital (maşini-ore) muncă K1 = K2 = TPK=3 APK=4/1 MPK=∆4/∆1 K3 = 30 K4 = (oameni-ore) 10 20 40 10 400 600 600 60 60 700 760 20 600 1700 1700 85 110 3000 4200 30 1100 3000 3000 100 130 4200 5400 35 1200 3500 3500 100 100 4700 5900 40 1300 3800 3800 95 60 5000 6300 50 1440 4200 4200 84 40 5400 6400
1. Utilizând datele din tabel reprezentaţi izocuanta pentru volumul de producţie de 4200 unităţi. K 40 30 20 10 10 20 30 40 50
L
2. Calculaţi produsul total, mediu şi marginal, dacă, pe termen scurt, cantitatea de capital este 20 maşini-ore. Reprezentaţi grafic curba produsului total, mediu şi marginal al muncii. in tabel
36. Managerul unei firme a stabilit că produsul marginal al factorului-muncă constituie 5 unităţi, iar al factorului-capital – 10 unităţi. Calculaţi rata marginală de substituţie tehnologică.
1. a factorului-capital prin factorul-muncă; MPL=5; MPK=10 RMTS= - ∆K/∆M;
RMTSKL= MPK/MPL=10/5=2
2. a factorului-muncă prin factorul-capital. RMTSLK=MPL/MPK=5/10=0,5 37. Interacţiunea factorilor de producţie este descrisă prin funcţia de producţie Q = 30 K1/3 L1/2.
1. Calculaţi producţia totala şi produsul mediu al muncii în cazul în care cantitatea utilizată zilnic a factorului-capital constituie 27 ore, iar a factorului-muncă 25 ore.
Qtotal=30* * =30* * Produsul mediu al muncii=450/25=18
=30*3*5=450
2. Să presupunem că cantitatea utilizată a factorului-capital creşte cu 10%, iar a factoruluimuncă se reduce cu 20%. Cum se va modifica producţia? 27+10%=29,7 ore; 25-20%=20 ore. Q=30* * =30*3,0968 * 4,472=415,47 s-a redus. 38. Firma majorează consumul factorului-muncă de la 200 la 220 unităţi, iar a factorului-capital de la 200 la 300 unităţi. Ca urmare volumul producţiei creşte cu 30%. Care este efectul extinderii la scară a producţiei? FPo=200+200=400 FP1=220+300=520 Modificarea factorilor de productie=520-400/400*100%=30% ∆FP=∆Q; 30%=30% randamente de scară constante. 39. În anul 2007 firma a produs 2000 unităţi din bunul A, efectuând următoarele cheltuieli: materii prime – 50000 u.m., materiale auxiliare – 11000 u.m., amortizarea – 5000 u.m., salariu – 20000 u.m., din care 10% pentru remunerarea lucrătorilor administrativi, alte cheltuieli (de arenda, iluminare, încălzire) – 5000 u.m. În anul 2008 firma a triplat volumul de producţie, costurile variabile fiind direct proporţionale cu volumul de producţie. Determinaţi:
1. costurile totale medii în anul 2007; AC(07)=TC/Q=(FC+VC)/Q=(50000+11000+5000+20000+5000)/2000=91000/2000=45, 5
2. costurile totale medii în anul 2008. 20000-10%=18000 AC(08)=TC/Q=(FC+VC)/Q=(50000*3+11000*3+5000+18000*3+2000+5000)/6000=24 9000/6000=41,5 40. Datele cu privire la producţia şi costurile totale ale unei intreprinderi sunt prezentate în tabel: Volumul producţiei (unitati.) 1 0 10 20 30 40 50 60
Costurile totale (u.m.) 2 0 320 480 820 1400 2280 3520
Costurile medii (u.m.) 3=2/1 0 32 24 27,33 35 45,6 58,67
Costurile marginale (u.m.) 4=∆2/∆1 0 32 16 34 58 88 124
1. Determinaţi costurile medii şi marginale pentru fiecare volum de producţie. in tabel 2. Reprezentaţi grafic curbele costurilor totale, medii şi marginale a producerii bunului.
3. Pentru ce cantitate de producţie costurile medii sunt minime? Costuri=24 la Q=20 4. Determinaţi producţia care reflectă randamente de scară crescătoare. Randament de scara crescator pt segemntul MC de la 32 la 16. 41. Costurile producerii unui bun sunt date in tabel : Cantitatea produselor (unitati) 1 0 5 10 15 20 25
Costurile totale (u.m.) 2 100 180 220 300 400 550
Costurile totale fixe (u.m.) 3=100 100 100 100 100 100 100
Costurile totale variabile (u.m.) 4=2-3 0 80 110 200 300 450
Costurile medii (u.m.) 5=2/1 0 36 22 20 20 22
Costurile marginale (u.m.) 6=∆2/∆1 0 16 8 16 20 30
1. Calculaţi costurile( totale) fixe, (totale) variabile, medii şi marginale. 2. Ce legităţi reflectă modificarea diferitor tipuri de costuri? CF nu depind de Q produselor fabricate, ele fiind si atunci cind nivelul productiei este nul. CV se modifica in dependenta de VPF. La minimizarea AC si care trebuie sa fie = cu MC=20 se realizeaza volumul optim de productie. Legea randamentelor neproportionale.
3.
Dati reprezentarea grafică a costurilor din tabel.
42. Pentru o firmă costul total este descris prin funcţia TC = (5 + 2Q)3.
1.
Deduceţi funcţiile costurilor totale, fixe, variabile, medii totale, medii fixe, medii variabile şi marginale. f(TC)=(5 + 2Q)3 f(CF)= =125; f(CV)=(2 =8 f(CMT)= TC/Q=(5 + 2Q)3/Q f(CMF)=CF/Q=125/Q; f(CMV)=8 /Q=8 f(CMg)=(TC)’=3*(5+2Q
2.
Calculaţi aceste costuri pentru cazul când volumul producţiei constituie 50 unităţi. CT= (5 + 2Q)3=(5 + 2*50)3=1.157.625; CF= =125 u.m. CV=(2 =8 =8* =8*125000=1.000.000 u.m. 3 CMT= (5 + 2Q) /Q=1.157.625/50=23.152,5 u.m. CMF=125/Q=125/50=2,5 u.m. CMV=CV/Q=8 /Q=8 =8* =8*2500=20.000 u.m. CMg=3*(5+2Q =3*(5+2*50)²=33075 u.m.
3.
Determinaţi cantitatea de productie pentru care costul total este minim. TCmin=MC=0 Pentru ACmin=MC (5+2Q)³/Q=3*(5+2Q)² 5+2Q=3Q Q=5
43. În cadrul unei firme activează trei muncitori, produsul mediu zilnic al cărora constituie 25 unităţi. Dacă întreprinderea ar mai angaja un muncitor, produsul mediu al muncii s-ar majora până la 30 unităţi. Costul fix al producţiei este 600 u.m., iar salariul zilnic al fiecărui muncitor – 60 u.m. Determinaţi costul total, costul fix mediu, costul variabil mediu şi marginal pentru cazul când vor activa 4 muncitori. Cost total, Produs Cost fix Cost mediu CMT CMg CT total mediu, CMF variabil, CMV= (CT-CF)/Q Produsul 600+60*3 25*3=75 600:75=8 (780-600):75=2,4 780:75=10, mediu =780 4 (3)=25 Produsul 600+60*4 30*4=120 600:120=5 (840-600):120=2 840:120=7 (840-780): mediu =840 (120-75)= 1,33 (4)=30 44. Pentru o firmă dependenţa venitului total şi costului total de volumul producţiei fabricate este prezentată în următorul tabel: Cantitatea de 0 10 20 30 40 50 producţie, unităţi 1 Venitul total, u.m. 0 100 160 200 220 210 2 Costul total, u.m. 40 80 100 140 200 280 3 Costul mediu, u.m. 0 8 5 4,67 5 5,6 4 Profit, u.m. 0 20 60 60 20 -70 5=2-3 MC 0 4 2 4 6 8 MR 0 10 6 4 2 -1 Ce cantitate de producţie va alege firma pentru a-şi maximiza profitul? Va alege Q=30, deoarece aici obtine cel mai mare profit cu cel mai mic cost mediu de 4,66, fata de acelasi profit, dar cu cost mediu de 5u.m. MR=MC firma va înregistra profit maximal la orice structură a pieţei. Pentru cantitatea de 30 bucăţi MR=MC 45. Un întreprinzător cunoaşte că preţul unitar al bunurilor pe care le produce este de 100 u.m. Costurile fixe constituie 60000 u.m., iar costurile variabile pe unitate de produs – 20 u.m. Ce cantitate trebuie să producă şi să vândă acest întreprinzător pentru:
1. a obţine un profit total în mărime de 80000 u.m.; P=V-C=100Q-(60000+20Q); Q=1750
80000=100Q-60000+20Q;
140000=80Q;
2. a-şi recupera costurile suportate? Profit=0;
0=V-C=100Q-60000-20Q;
60000=80Q;
Q=750
46. Dependenţa dintre cantitatea produsa, încasările totale şi costurile totale ale firmei ce activeaza in conditii de concurenta perfecta sunt prezentate în tabel: Cantitatea de producţie, 0 10 20 30 40 50
unităţi 1 Încasările totale, u.m. 0 100 160 200 220 210 2 Costurile totale, u.m. 40 80 100 140 200 280 3 Venit marginal, u.m. 0 10 6 4 2 -1 4=∆2/∆1 Cost marginal, u.m. 0 4 2 4 6 8 5=∆3/∆1 Determinaţi volumul de producţie care va asigura maximizarea profitului firmei. P/u maximizarea profitului e nevoie ca Vmg=Cmg, ceea ce se obtine la producerea a 30 unitati. 47. Pe piaţa cu concurenţă perfectă activează 1000 firme. Pentru fiecare din ele dependenţa costului marginal de volumul producţiei fabricate se prezintă astfel: Cantitatea de producţie, un. 5 6 7 1 Costul marginal, u.m. 20 30 50 2 Venit 150 180 210 3=1*30 Vmg 30 30 30 4=3/1 Care va fi oferta globala pe piaţa respectivă, dacă preţul va constitui 30 u.m.? Cmg=Vmg=Preţ=30; Oferta globala=1000*6=6000 unitati 48. Pentru un agent economic dependenţa venitului total şi costului total de (volumul) producţia fabricata se prezintă astfel: Cantitatea de 0 10 20 30 40 50 producţie, unităţi 1 Venitul total, mii u.m. 0 100 190 270 340 400 2 Costul total, mii u.m. 50 110 185 260 350 450 3 Venit marginal 0 10 9 8 7 6 4=∆2/∆1 Cost marginal 0 6 7,5 7,5 9 10 5=∆3/∆1 Aplicând analiza marginală, determinaţi:
1. Venitul marginal Vmg=∆VT/∆Q 2. Costul marginal Cmg=∆CT/∆Q 3. Producţia care maximizează profitul agentului economic. Pentru a majora profitul firma va spori volumul producţiei pînă la acel moment, cînd creşterea MR va depăşi creşterea MC adică pentru cantitatea de 30 bucăţi unde MR=8 este mai mare decît MC=7,5 iar TC constant
49. Firma activează în condiţiile concurenţei perfecte. Funcţia TC = 40Q + Q 2 defineşte costurilor totale. Preţul unitar al bunurilor pe care le produce firma este 280 u.m. Ce cantitate de producţie maximizeaza profitul firmei? TC = 40Q + Q2 ; Punit=280 Pe termen scurt echilibrul firmei competitive, volumul optim al producţiei şi maximizarea profitului pot fi realizate cu condiţia egalităţii costului marginal şi venitului marginal. MC=MR=P MC=TC(Q)'=40+2Q 40+2Q=280 2Q=240 Q=120 50. Firma se află în condiţii de concurenţă perfectă. Raportul dintre costurile totale şi cantitatea de bunuri este prezentat în tabel. Cantitatea de producţie, 0 1 2 3 4 5 un.1 Costurile totale, u.m. 10 14 16 20 27 35 2 Venit total 0 7 14 21 28 35 3=1*7 Cost marginal 0 4 2 4 7 8 4=∆2/∆1 Venit marginal/pret 0 7 7 7 7 7 5=∆3/∆1 Cost mediu 0 14 8 6,67 6,75 7 6=2/1 AVC 0 4 3 3,33 4,25 5 Să se determine: 1. cantitatea optimală de producţie, dacă bunurile se vând la preţul de 7 u.m. p/u a alege Q optima avem nevoie de egalitatea Vmg=Cmg=7 la Q=4. Deci Q optima e/e 4 unitati.
2.
La ce nivel al preţului firma îşi va înceta activitatea?
AC>Preţ p/u ca firma sa-si inceteze activitatea e nevoie de Profit=0; 0=VenitCost;Venit=Cost=35; la P=5 u.m. sau la Q=5 unitati. În cazul dat firma na înregistrat costuri totale medii mai mari decat preţul, iar pentru cantitatea de 5 ea mai obţine un profit normal care se include în costurile totale.
3.
Care este pragul de rentabilitate a firmei ? Pragul de rentabilitate se obtine cu conditia ca MR=AC
4.
In perioada lungă firmele vor părăsi piaţa, vor dori să pătrundă pe piaţă ? Firmele vor parasi piata pe TL doar în cazul cand AC>Preţ. Va dori sa patrunda pe piata, insa va trebui sa corecteze factorii de productie, inclusiv dotarea tehnica a organizatiei si procesul tehnologic. 51. Costurile totale ale unei firme ce activează in condiţii de concurenţă perfectă sunt reprezentate prin funcţia TC=10Q3–80Q2+196Q+50.
1. Care trebuie să fie preţul ca firma să-şi continue activitatea în perioada scurtă de timp? P > AVCmin=MC AVC=TVC/Q=(10Q3–80Q2+196Q)/Q=10Q2–80Q+196 AVCmin=MC MC=TC(Q)'=30Q²-160Q+196 10Q2–80Q+196=30Q²-160Q+196
-20Q²+80Q=0 -20Q*(Q-4)=0 Q=4 Pentru preţul mai mare de 36 lei
2. Care trebuie să fie preţul ca firma să-şi continue activitatea în perioada lungă de timp? P =ACmin=MC AC=TC/Q=(10Q3–80Q2+196Q+50)/Q MC=(TC)’=(10Q3–80Q2+196Q+50)’=30Q2-160Q+196 (10Q3–80Q2+196Q+50)/Q=30Q2-160Q+196 52. Datele privind producţia unei firme-monopolist sunt prezentate în tabel: Preţul Cantitatea Costul Costul Venit Vmg=MR CTM CT (u.m.) oferită fix variabil total (unităţi) mediu mediu (u.m/) 6=∆5/∆2 7=3+4 8=7*2 1 2 (u.m.) (u.m.) 5=1*2 3 4 500 402 360 310 270 240 210 180 150
10 20 30 40 50 60 70 80 90
300 150 100 75 60 50 43 38 22
1. Ce cantitate de
250 200 150 100 100 150 200 250 300
5000 8040 10800 12400 13500 14400 14700 14400 13500
0 304 276 160 110 90 30 -30 -90
550 350 250 175 160 200 243 288 322
MC
Profit/ pierdere
9=∆8/∆2
10=5-8
0 150 50 -50 100 400 501 603 594
-500 1040 3300 5400 5500 2400 -2310 -8640 -15480
5500 7000 7500 7000 8000 12000 17010 23040 28980
producţie va alege firma-monopolist pentru a-şi maximiza profitul?
MC=MR
2. Pentru maximizarea profitului e nevoie de relatia MC=MR
4. Calculaţi mărimea profitului de monopol. Profitul de monopol este maxim=5500 cind are loc relatia MC=MR
1. Ce volum al producţiei va alege şi ce preţ va stabili firma pentru a-şi maximiza profitul? Πmax in conditii de monopol cînd MΠ=0 MΠ=Π'(Q) Π=P*Q-Costul*Q Π=(140-5Q)*Q – 80-20Q=140Q-5Q²-80-20Q=120Q-5Q²-80 MΠ=120-10Q=0 Q=12 P=140-5*12=80
2. Care este venitul marginal al firmei în cazul când profitul total este maxim? MC=MR Profitul este maxim MC=TC'(Q)=20
MR=140-10Q=140-10*12=20 54. Unele informaţii cu privire la activitatea firmei sunt prezentate în tabel: Q 0 1 2 3 4 5 6
VC 0 110 170 216 250 295 360
TC 150 260 320 366 400 445 510
ATC=TC/Q MC=∆TC/∆Q 0 0 260 110 160 60 122 46 100 34 89 45 85 65
P 200 175 150 135 120 105 90
TR 0 175 300 405 480 525 540
MR 0 175 125 105 75 45 15
Profit/Pierderi -150 -85 -20 39 80 80 30
1. Completaţi tabelul cu datele care lipsesc. TR=P*Q; MR=∆TR/∆Q 2. Firma activează pe piaţă cu concurenţă perfectă sau pe piaţă de monopol? Argumentaţi. Pe piata de monopol, deoarece se supune legitatii MC=MR
3. Determinaţi cantitatea
de producţie şi preţul care maximizează profitul firmei. Pentru maximizarea profitului e nevoie de relatia MC=MR
4. Determinaţi mărimea profitului (pierderilor) firmei. in tabel 55.Situaţia unei firme este descrisă prin următoarele funcţii: TR = 1000Q + 10Q2; MC = 100 + 10Q. Ce volum al producţiei va alege firma şi ce preţ va accepta, dacă:
1. ea activează în condiţiile concurenţei perfecte? conditiile concurentei perfecte: MC=MR=P TR = 1000Q + 10Q2; MC = 100 + 10Q. MR=(TR)’=(1000Q + 10Q2)’=1000+20Q 100+10Q=1000+20Q -900=10Q Q= -90 =>P=MR=1000+20*-90=1000-1800= -800
2. ea este monopolist în domeniul său de activitate? conditiile concurentei perfecte: MC=MR
Cererea firmei (unităţi)
Producţia firmei (unităţi)
Costul total (u.m.)
Costul marginal (u.m.)
Venit total (u.m.)
Venit margina l (u.m.)
100 90 80 70 60
50 60 70 80 90
50 60 70 80 90
4500 4700 5000 5500 6500
45 20 30 50 100
5000 5400 5600 5600 5400
50 40 20 0 -20
Ce preţ se va stabili şi ce cantitate de produse va fi oferită pe piaţă în situaţia în care fiecare firmă va fi convinsă că, dacă ea reduce preţul: 1. concurenţii vor reacţiona la fel, deci vor stabili acelaşi preţ; 2. concurenţii nu vor reacţiona. 57. În ramură activează doi producători care produc bunuri omogene. Cererea la bun poate fi reprezentată prin funcţia P = 206 – 3Q, unde Q = (Q1 + Q2) - producţia totală a celor doi producători. Costurile marginale sunt constante şi alcătuiesc 26 u.m pentru fiecare firma. 1. Determinaţi cantităţile oferite de către fiecare firmă, preţurile şi cantităţile ce se vor stabili pe piaţă in cazul echilibrului tip Cournot (dublu satelism), Stackelberg (asimetric), Bertrand (cooperant) , punctul lui Bowley (dublă dominaţie). P = 206 – 3Q, unde Q = (Q1 + Q2); MC=26 MR=MC TR=P*Q=206Q -3Q2 MR=(TR)’=(206Q -3Q2)=206 - 6Q 26=206 – 6Q Qe=180/6=30 unitati Pe=206 - 3*30=206 – 90=116 u.m. dublu satelism: Q1=20; Q2=10; P1=146; P2=176 asimetric: cooperant: Q1=Q2=15; P1=P2=161 dubla dominatie: Q1=10; Q2=20; P1=176; P2=146 2. Reprezentaţi grafic soluţia problemei prin intermediul funcţiilor de reacţie şi a echilibrului de pe piaţă. 58. Firma activează pe piaţa cu concurenţă monopolistică. Curba cererii individuale a firmei este descrisă prin funcţia P = 200 – Q, iar dependenţa costului total de producţie – prin funcţia TC = 6Q + 100. Ce preţ va stabili şi ce cantitate va oferi firma pe piaţă în perioada lungă? Dati reprezentarea grafica a soluţiei problemei . P=200-Q; TC=6Q+100 MC=MR TR=P*Q=200Q-Q2 MR=(TR)’=(200Q-Q2)=200-2Q MC=(TC)’=6 6=200-2Q 2Q=194 Q=97 unitati; P=200-97=103u.m. PeTL Pe=AC; AC=TC/Q=6Q+100/Q=6*97+100/97=682/97=7,03 u.m. P 200
103
E Profit
7,03 6
MR-MC MR 97
200
Q
PROBLEME(MACRO) 1. În anul curent economia s-a caracterizat prin următorii parametri: impozitele nete 10 mil.u.m., cheltuielile de consum 30 mil.u.m., cheltuielile administraţiilor publice 12 mil.u.m., investiţiile 15 mil.u.m. şi exporturile nete 3 mil.u.m.. Determinaţi : 1. Cheltuielile globale; Cheltuielile globale (E)= C + I + G + Xn = 30+15+12+3=60 mln. u.m. 2. Venitul global; Venitul global = C + S(economii=investitii)+Tn(taxe nete)=30+15+10=55 mln. u.m. 3. PIB. PIB = (E ) = Cons + Invest + G + Xn = 60 mln. u.m. (metoda cheltuielilor) 2. Tabelul de mai jos cuprinde unele date din conturile naţionale ale unei ţări: Indicatori Salarii şi alte venituri din muncă Cheltuieli de consum Impozite indirecte Dobânzi Profituri corporative Venituri în gospodăriile ţărăneşti şi întreprinderile individuale Amortizarea Investiţii nete Export net
Mlrd.u.m. 592 601 139 48 148 74 156 227 59
Determinaţi: 1. Valoarea PIB; PIB=Vf+Am+Tx-Se Vf=salariu+dobinzi+renta+profit +venit din gosp taranesti si intrari individ= 592+48+148+74=862 PIB=862+156+139=1157 2. Ce metodă de calcul poate fi utilizată: a fluxului de cheltuieli sau a fluxului de venituri? Metoda fluxului de venituri veniturilor 3. Evaluaţi cheltuielile guvernamentale? G=PIB-C-Ib-Xn=1157-601-383-59=114 Ib = In+A = 227 + 156 = 383 3. În economia naţională a fost creat un PIB în valoare de 6000 u.m.. Cheltuielile de consum au constituit 2800 u.m., cheltuielile guvernamentale 800 u.m., exportul net -80 u.m., exportul 260 u.m., amortizarea 170 u.m. Determinaţi: 1. PIN; PIN= PIB – A= 6000-170=5830 2. Volumul importului=E – Xn= 260 – (-80) = 340 3. Investiţiile nete= Ib-A=2480-170=2310 4. Investiţiile brute= PIB –C-G-Xn=6000-2800-800+80=2480 4. În economie a fost creat un PNB în valoare de 5000 u.m.. Cheltuielile de consum au alcătuit 3000 u.m., cheltuielile guvernamentale 960 u.m., investiţiile brute 1000 u.m., investiţiile nete 800 u.m.. Determinaţi: 1. PNN = PNB-A = 5000-A = 5000-200 = 4800 2. Exportul net = PIB-C-G-Ib = 5000-3000-960-1000 = 40 3. Amortizarea = Ib-In = 1000-800 = 200
5. Intr-o economie a fost creat un PIB în valoare de 9000 u.m.. Cheltuielile de consum au constituit 4600 u.m., cheltuielile guvernamentale 2100 u.m., exportul net 125 u.m., exportul 570 u.m., amortizarea 270 u.m. Determinaţi: 1. Mărimea investiţiilor = PIB –C-G-Xn = 9000-4600-2100-125 = 2175 2. Volumul importului = E-Xn = 570-125 = 445 3. PIN = PIB-A = 9000-270 = 8730 6. O economie închisă se caracterizează prin următoarele date: cheltuielile de consum 1500 u.m., investiţii private brute 400 u.m., impozite colectate 400 u.m., cheltuieli publice 420 u.m., din ele 80 u.m. fiind îndreptate la plătirea pensiilor şi burselor. Să se calculeze valoarea P.I.B. PIB= Cons + Invest + G + Xn = 1500+400+(420-80)=2240 7. Se cunosc următoarele date cu referinţă la menaje: salarii 1600 u.m.; plăţi de transfer 300 u.m.; impozite directe 200 u.m.; cheltuieli de consum 1200 u.m. Să se calculeze mărimea economiilor menajelor. VPd=C+S S=VPd-C VPd=VP-imp-plati neimpozabile VPd=1600-200-300=1100 S=1100-1200=(-100) - dezeconomii 8. Fie că o economie produce numai 4 bunuri. În tabel sunt prezentate cantitatea şi preţul fiecăruia din ele pentru 2 perioade de timp: Bunurile A B C D
Anul „n-1” Cantitatea 15 5 10 1
Preţul 1 1 2 10
Anul „n” Cantitatea 20 8 11 2
Preţul 1 2 4 10
Determinaţi: 1. PIB nominal pentru ambele perioade; PIB nominal perioada n-1 = ∑PoQo = 15 *1+ 5*1 + 10*2 + 1*10 = 15+5+20+10=50 PIB nominal perioada n = ∑P1Q1 = 20*1+8*2+11*4+2*10=20+16+44+20=100 2. PIB real pentru anul „n”; IPC=∑P1Qo / ∑PoQo=(1 * 15 + 2*5 + 4* 10 + 10 * 1) / (15 *1+ 5*1 + 10*2 + 1*10=15+5+20+10)=75/50=1,5 PIB real pentru anul „n”= PIB n/ IP = 100/1,5=66,67 3. Indicele de deflaţie . Indicele de deflaţie = PIBn/ PIBr* 100 = 100/ 66,67* 100% = 150 % 9. Fie că o economie produce numai 3 bunuri. În tabel sunt prezentate cantitatea şi preţul fiecăruia din ele pentru două perioade de timp: Bunurile
Anul 2008
Anul 2005
Preţul
Cantitatea
Preţul
Cantitatea
A
10
10
15
8
B
27
6
24
7
C
655
3
425
5
Determinaţi: 1. Indicele Laspeyres; Indicele Laspeyres = ∑P1Qo / ∑PoQo = (10*8 + 27*7 + 655*5)/ (15*8+24*7+425*5)= (80+189+3275) / / (120+168+2125)=3544/2413=1,47 2. Indicele Paasche;
Indicele Paasche= ∑P1Q1 / ∑PoQ1= 2227/1569=1,42 3. Indicele Fischer. Indicele Fischer= radical din1,47*1,42 = 1,72. 10. Populaţia totală a unei ţări este de 15 mil. cetăţeni, din care 8 mil. sunt apţi de muncă. Populaţia ocupată reprezintă 6 mil. persoane. Din populaţia neocupată 3/4 caută un loc de muncă şi sunt dispuşi să se angajeze imediat. Determinaţi: 1. Gradul de ocupare a forţei de muncă; Ra= Pocupata/P tot *100%=6/15*100= 40% 2. Rata şomajului real. Rata şomajului real = Someri / Pop apta care cauta de munca * 100 = 1,5 / 7,5 *100=20% Someri = (8-6)* 3 / 4 = 1,5 Pop. apta care cauta de munca = PO + S= 6 + 1,5 =7,5 11. Următoarele date caracterizează situaţia de pe piaţa muncii (mii persoane): 2000
2007
Forţa de muncă
84889
95453
Angajaţi
80796
87524
Determinaţi: 1. Numărul şomerilor şi rata şomajului în 2000 şi 2007. U – numărul şomerilor 2000: Uo=Lo – Eo=84889 – 80796=4093 ru(rata şomajului)=Uo/Lo*100%=(4093 / 84889)*100%=4,82% 2007: U1=95453 – 87524= 7929 ru=(7929 / 95453)*100%=8,31% 2. Cum poate fi explicată creşterea simultană a numărului celor angajaţi şi şomerilor? Creşterea numarului locurilor de munca, creşterea necesităţii de recalificare, creşterea nivelului economiei, etc. 3. Se poate de afirmat, că anul 2007 se caracterizează printr-o ocupare deplină a forţei de muncă? Nu, deoarece, 8,31% > 5-6%, procentul admis al nivelului şomajului într-o ţară cu economie de piaţă. 12. Iniţial numărul celor angajaţi constituia 90 mil. persoane, iar numărul şomerilor 10 mil. persoane. După o lună, din numărul celor angajaţi 0,5 mil. persoane au fost eliberate, iar un 1mil şomeri înregistraţi au încetat să caute un loc de muncă. Determinaţi: 1. Rata şomajului pentru condiţiile iniţiale; ruo=Uo/Lo*100%=[10 mil/(90 mil+10 mil)]*100=10% 2. Numărul celor angajaţi rămaşi peste 1lună; Nr celor angajati ramaşi = 90 mil – 0,5 mil=89,5 mil pers 3. Numărul şomerilor peste 1 lună; U1= Uo – 1 mil+0,5 mil=10mil – 1 mil+0,5 mil=9,5 mil pers 4. Rata şomajului după schimbările intervenite pe piaţa muncii. ru1= U1/L1*100%=[9,5 mil/(89,5+9,5)]*100%=9,6%
13. Într-o economie rata şomajului a evoluat în felul următor: 6,6 % în 2005, 5,3 % în 2006, 5,0 % în 2007 şi 4,8 % în 2008, PIB real în 2008 constituind 1479, 4 mil.u.m. Determinaţi: 1. Devierea PIB real de la cel potenţial pentru fiecare an;
Legea lui Okun – devierea dintre şomajul real (Ur) şi şomajul natural (Un) va duce la devierea PIB Un (în condiţii normale)=5-6% Legea lui Okun: [(Vr-Vp)/Vp]*100%= ─ β*(Ur - Un) Unde: Vr=PIBr – devierea de la PIBp Vp=PIBp – producţia obţinută în cazul folosirii depline a resurselor β – coeficient de sensibilitate (coef lui Okun) ≈3≈2,5 2005: - 3*(6,6% - 6%) = - 3*0,6%=1,8%, deci ↑ Uc şi Un cu 0,6%, duce la ↓ PIB cu 1,8%(0,018*100%) Un=Uf+Us=6% (U normal - admis) Ur=Uc+Un, unde Uf – şomaj fricţional, Us –şomaj structural, Un – şomaj natural, Uc – şomaj ciclic 2006: -3*(5,3% - 6%)= -3*(-0,7)=+2,1% - ↓ U cu 0,7 şi ↑ PIB cu 2,1% 2007: - 3*(5,0% - 6%)= -3*(-1)=+3% 2008: -3*(4,8% - 6%)= -3*(-1,2)=+3,6% 2. PIB potenţial pentru anul 2008. (PIBr – PIBp)/PIBp = ─ β*(Ur - Un) (PIBr – PIBp)/PIBp=3,6% (PIBr – PIBp)/PIBp =0,036; [(1479,4 - PIBp)/PIBp]*100%= - 3*(4,8 - 6); PIBp=1427,99 mil 14. În tabel sunt prezentate date referitoare la PIB efectiv şi potenţial. În 2006 economia activa în condiţiile ocupării depline, nivelul şomajului alcătuind 6%. mlrd.u.m. Anul PIB potenţial
PIB efectiv
2006 3000
3000
2007 3800
3705
2008 4125
3712,1
Determinaţi cu referinţă la datele pentru anul 2007: Diferenţa absolută şi relativă dintre PIB efectiv şi potenţial; Diferenţa absoluta: PIBef – PIBp=3705 – 3800= -95mlrd Diferenţa relativă: PIBef/PIBp*100%=3705/3800*100%=97,5% Rata şomajului. (PIBr-PIBp)/PIBp= ─ β*(Ur - Un), unde Un=6% (3705-3800)/3800=-3*(Ur-6%); -95/3800=-3*(Ur-6%) -0,025=-3(Ur-6%) Ur-6%=0,083; Ur=6,083%
15. Nivelul şomajului natural a alcătuit, în anul curent , 6 % iar nivelul şomajului efectiv 10%. Determinaţi: 1. Mărimea decalajului dintre PIB real şi cel potenţial, dacă coeficientul de sensibilitate a PIB faţă de şomajul ciclic este 2; β=2; decalajul = - β(Ur-Un), unde Un=6% Decalajul = - 2*(10-6)=-8% Abaterile PIBr de la PIBp =8% 2. Dacă PIB real a constituit 600 mil.u.m., care vor fi pierderile provocate de şomajul ciclic? PIBr=600mil; (600 – PIBp)/PIBp = -8%; 600 – PIBp = - 0,08PIBp; PIBp = 652,17 mil
16. În tabel sunt prezentate datele ce ţin de IPC în anii 2005 – 2007: Anii
IPC
2005
225
2006
274
2007
310
Determinaţi: 1. Rata inflaţiei pentru anul 2006; Inflaţia – creşterea mai rapidă a banilor în circulaţie decît creşterea bunurilor fabricate ri=[(IP1 - IPo)/IPo]*100%
ri=IPC-100% IPC=ΣP1*Qo/ΣPo*Qo ri(2006)=[(IP(2006) – IP(2005))/IP(2005)]*100%=[(274-225)/225]*100%=21,8% 2. Rata inflaţie pentru anul 2007; ri(2007)=[(IP(2007) – IP(2006))/IP(2006)]*100%=[(310-274)/274]*100%=13,1% 3. Nivelul preţurilor în 2007 a crescut sau a scăzut? Nivelul preţurilor a creşcut cu aproximativ 36 (310-274)sau cu 13% 4. Rata inflaţiei în 2007 a crescut sau a scăzut? rata inflaţiei (ri) a scăzut cu aproximativ 8,7% (21,8 – 13,1) 17. În baza datelor din tabel: Anul 1 2 3 4 5
IPC 100 112 134 120 150
Rata inflaţiei, % 1 12 19,64 10,44 25
Inflaţie/dezinflaţie Inflaţie Inflaţie Inflaţie Dezinflaţie inflaţie
Rata nominală a dobânzii, %
12 17 15 18
Rata reală a dobânzii, %
0 -2,64 4,56 -7
Determinaţi: 1. Rata inflaţiei pentru fiecare an (în baza IPC); rata inflaţiei (ri)=IPC - 100% ri=(IPC1-IPCo)/IPCo 2. Care din situaţii se caracterizează prin inflaţie şi care – prin dezinflaţie; Inflaţia – creşterea preţurilor în general: punctul 2 si 3 Dezinflaţie – reducerea preţurilor: punctul 4,5 3. Rata reală a dobânzii pentru anii indicaţi.. d’r=d’n –ri d’n=d’r+ri(πۚ )-Efectul Fisher d’n-rata dobînzzii nominale; d’r – rata dobînzii reale ri(πۚ )-rata inflaţiei 18. Economia se caracterizează prin următoarele date: rata efectivă a şomajului 3.6%, şomajul natural 5,4%, rata inflaţiei anticipate 4%, coeficientul reacţiei inflaţiei la şomaj 0,5. În baza ecuaţiei curbei lui Phillips, calculaţi rata reală al inflaţiei. R-ns: Curba lui Phillips – legatura dintre nivelul infţlaţiei şi nivelul şomajului: π=πۚ –β(U-Un)±e Unde: π – ritmul real al inflaţiei, πۚ - ritmul inflaţiei aşteptate; U – nivelul şomajului real;
Un – nivelul şomajului natural, β – coef, indica reacţia i la Uc, e schimbările de şoc ale i e=0; π=πۚ –β(U-Un) π=4-0,5*(3,6-5,4)=4+0,9=4,9% 19. O economie este descrisă de curba lui Phillips: π 1 = π -1 – 0,7 (U-0,05). Determinaţi: 1. Rata naturală a şomajului; Un=0,05=5% 2. Cu cât va creşte rata şomajului dacă rata inflaţiei se va reduce cu 4 puncte? π(1)=4= π -1 – 0,7*(U-0,05) π(2)= π(1) – 4; π -1; U – constant, deci Δ π -1; Un =0 -4=-0,7*(U-0,05); -4= -0,7*U + 3,5% U=10,71 puncte, deci scaderea π va duce la majorarea şomajului cu 10,71 puncte procentuale 3. Reprezentaţi grafic dependenţa dintre inflaţie şi şomaj în perioada scurtă şi lungă de timp.
pe termen lung Pe termen scurt - este o dreapta verticala 20. Consumul autonom alcătuieşte 100 u.m., venitul disponibil al menajelor constituie 700 u.m., iar înclinaţia marginală spre consum 0,8. Determinaţi: 1. Cheltuielile destinate consumului în baza funcţiei consumului. C=Ca+CI*Vd C=Ca+CI*Vd =100+0.8*700=660 2. Cum se vor modifica ele în cazul unor transferuri suplimentare din partea statului (cu 50 u.m.)? transferuri = 50u.m. deci Vd=Vd0+50=750u.m. C=100+0.8*750=700u.m. Deci consumul se va majora cu 40u.m. (700-660=40u.m.) 21. Cheltuielile unei familii pentru procurarea bunurilor şi serviciilor necesare sunt descrise prin funcţia C = 123+0,8(Y-T). Determinaţi valoarea economiilor private dacă venitul disponibil este egal cu 1220 u.m. C=123+0.8(Y-T) Vd=1220u.m. Vd=C+S Vd=Y-T Vd=123+0.8(Y-T)+S Vd=Y-T=1220 u.m. 1220=123+0.8*1220+S
S=1220 – 123 – 976 = 121 u.m.
22. Funcţia de consum este C = 100 + 0,8Y. Datele cu referinţă la venitul disponibil sunt date în tabel: Venitul disponibil (Vd) 600 800 1000 1200 1400
Cheltuielile de consum (C)
Economiile (S)
Înclinaţia marginală spre economii (S’)
580 740 900 1060 1220
20 60 100 140 180
0.2 0.2 0.2 0.2
Determinaţi: 1. Cheltuielile de consum; C 2. Economiile; S=Vd-C 3. Înclinaţia marginală spre economii. SI=1-CI de unde CI=∆ C / ∆V sau SI=∆S / ∆Vd 23. Într-o economie, funcţia consumului reprezintă C = 5 + 0,7Y. Investiţiile autonome alcătuiesc I = 22 mil.u.m., iar valorile venitului disponibil sunt redate în tabel. Yd mil.u.m. C I AD=C+I I=Vd-C K= ∆Vd / ∆I I=Vd-C 80 61 22 83 19 90 68 22 90 22 3.3 100 75 22 98 25 3.3 Determinaţi: 1. Cheltuielile de consum; in tabel 2. Mărimea cererii agregate la diferit nivel al venitului disponibil; AD=C+G+I+Xn 3. Multiplicatorul investiţional. Multiplicatorul investitional → raportul dintre cresterea Vd si cresterea I determina de cate ori sporul de I se cuprind in sporul de Vd. Vd=C+S; S=I; Vd=C+I; I=Vd-C 24. Se cunosc următoarele date: С = 225 + 0,7(Y -Т); In=245 mil. lei; G=420 mil. lei, impozitele =200 mil. lei. Calculaţi venitul naţional. C=225+0.7(Y-T); In=245mil lei; G=420mil lei; T=200(impozite)mil lei VN=PIB=C+Ib+G+Xn Ib=In+A; A=O => Ib=In=245mil lei Vn=Y VN=PIB=C+In+G+Xn; Xn=0 => VN=225+0.7(VN-200)+245+420 0.3VN=750 VN=2500lei 25. Economiştii anticipează că peste un an situaţia economică în ţară se va caracteriză prin următorii parametri: C = 10 + 0,8Y ; I = 60 mld. u.m.; G = 100 mld. u.m.. Să se calculeze PIN anticipat pentru anul viitor. C=10+0.8Y; I=60mld u.m.; G=100mld u.m.; PIB=C+G+I+Xn PIN=PIB-A PIN=C+G+I+Xn-A; Xn=0; A=0; => PIN=C+G+I=10+0.8PIN+100+60 0.2PIN=10+100+60=170 PIN=850 mld u.m. 26. Economiştii presupun că dependenţa cheltuielilor de consum şi a investiţiilor de mărimea PIB se reflectă în următoarele ecuaţii (mlrd.u.m.) C = 8 + 0,5Y; I = 0,2Y. Conform prognozelor, cheltuielile guvernamentale în anul viitor vor alcătui 50 mld. u.m., iar exportul net 5 mld. u.m.
Determinaţi PIB prognozat pentru anul viitor. C=8+0.5Y; I=0.2Y; PIB=Y; G=50 mld u.m.; Xn=PNBa=5 mld. u.m. PIB=C+G+I+Xn PIB=8+0.5PIB+50+0.2PIB+5 0.3PIB=63 PIB=210 mld u.m. 27. Ecuaţia ce descrie curba cererii agregate în anul de bază este Y = 3 300 – 3P, iar în anul curent Y = 3 270 – 3P. PNB potenţial nu s-a modificat şi a rămas la nivelul 3 000 u.m. Determinaţi: 1. PNB de echilibru în perioada scurtă; AD0:Y=3300-3P; AD1:Y=3270-3P; PNB1=PNB0=3000 u.m. PNB=PIB=AD 0: 3000=3300-3P Pe=100 1: 3000=3270-3P Pe=90 2. Nivelul inflaţiei în perioada lungă; ri = (P1-P0) /P0 *100%=(90-100)/100 *100%= -10% - situatie de deflatie 3. Prezentaţi grafic situaţia dată. P 100
P0e
90
V 29. Funcţia economiilor reprezentă S = 0,25Yd - 20. Volumul investiţiilor este egal cu 30 u.m. Determinaţi: 1. Venitul naţional de echilibru; 30=0.25Vd-20 0,25Vd=50 VN=Vd; VN=200 u.m. 2. Cu cât va fi egal venitul naţional dacă, aşteptând o micşorare a veniturilor, gospodăriile vor majora economiile cu 20 u.m.? S1=S0+20 S0+20=0.25Vd-20 So=I 30+20=0.25Vd-20 0,25Vd=50 VN=280u.m. 30. Într-o economie închisă funcţia de economisire este S = 0,3(Y–T)–300, bugetul de stat este echilibrat, cheltuielile guvernamentale constituie 300 u.m., iar investiţiile 600 u.m. Determinaţi: 1. Funcţia de consum; C’+S’=1 C=Ca+C’*Vd Ca=300 C’+S’=1 => C’=1-S’; C’=1-0,3=0,7 => C=300+0,7(Y-T) 2. Venitul de echilibru; AD=AS=V AD= C+G+I+Xn; Xn=0 V=300+0,7V+300+600 0,3V=1200 V= 4000 venitul de echilibru 3. Venitul disponibil;
4. Noul venit de echilibru dacă investiţiile cresc cu 100 u.m. V=300+0,7V+300+(600+100) 0,3V=1300 V=4333,33 u.m. 31. Cunoaştem, că în economie venitul naţional de echilibru este mai mic cu 153 u.m. decât venitul naţional corespunzător ocupării depline. Consumul menajelor este С = 151,3+0,8(YT), investiţiile I= 0,05Y+85,4, achiziţiile guvernamentale sunt egale cu impozitele, rata de impozitare pe venit este egală cu 0,25. Determinaţi venitul naţional corespunzător ocupării depline. imp=Rimp*V Rimp=imp / venit AD=VN=C+G+I+Xn; Xn=0 Ve=Vo-153 Vo-153=151,3+0,8[(Vo-153)-0,25(Vo-153)]+0,25(Vo-153)+0,05(Vo-153)+85,4 Vo-153=151,3+0,8(0,75Vo-114,75)+0,25Vo-38,25+0,05Vo-7,65+85,4 Vo=343,8+0,6Vo -91,8+0,3Vo 0,1 Vo=252 Vo=2520 u.m. venitul national in cazul ocuparii depline 32. Dacă în economie impozitele autonome alcătuiesc 50 mln.u.m., veniturile agregate 4000 mln.u.m., cota impozitară 15%, suma colectărilor impozitare va fi: d. 650 mln.u.m.. Imp=Ta+(T*V), Ta-impozite autonome; V – venit; t – cota impozitului Tx= Ta+(t*V)=50+15%*4000=650 mln u.m. 33. Dacă achiziţiile publice cresc cu 100 mln.u.m., înclinaţia marginală spre consum este 0,75, atunci PIB va creşte cu: d. 400 mii u.m. ΔPIB=ΔV=ΔG*1/1-C’ - efectul multiplicatorului ΔPIB=100*1/1-0,75=400 mln u.m. 34. Funcţia consumului este reprezentată de ecuaţia C=100 + 0,6 (Y-T). Determinaţi: 1. Cum se va modifica venitul de echilibru dacă impozitele se vor micşora cu un 1 mil. u.m.? T1=To-1mln u.m AD=V=C+G+I+Xn; G,I,Xn=0; To=0 Ve=100+0,6[Ve-(To-1)]; Ve=100-0,6Ve+0,6 1,6Ve=100,6 Ve= 62,875 – se va majora (direct) 2. Cum se va modifica venitul de echilibru dacă cheltuielile guvernamentale vor creşte cu 1 mil.u.m.? G1=Go+1 AD=Ve=C+G+I+Xn; I,Xn=0 Ve=100+0,6(Ve-T)+Go-1; T,Go=0 Ve=100+0,6Ve-1 0,4Ve=99 Ve=274,5 – se va micsora (invers) 35. În anul trecut PNB a constituit 1000 u.m., G = 100 u.m.. Majorând cheltuielile cu 60 u.m. guvernul a reuşit să mărească PNB cu 200 u.m., deficitul bugetului constituind 0. Determinaţi înclinaţia marginală spre consum? PNB=PIB ΔG=60; ΔPIB=PIB1-PIBo=200
1-C’=ΔG/ΔPIB C’= 1- (ΔG/ΔPIB) = 1 –(60/200)=1-0,3=0,7 36. Economia se află în stare de echilibru. Înclinaţia marginală spre consum alcătuieşte 0,8, iar înclinaţia marginală spre import 0. Cum se modifică PIB de echilibru, dacă statul majorează cheltuielile guvernamentale cu 2 mld. u.m., în timp ce încasările impozitare rămân neschimbate? ΔPIB=ΔG*1/(1-C’) ΔPIB=ΔG*1/(1-C’)=2*1/1-0,8=10 mld u.m 37. Economia ţării se caracterizează prin următoarele: venitul efectiv Y = 3500 u.m.; înclinaţia marginală spre consum 0,8; venitul de echilibru Y* = 3700 u.m.. 1. Cum trebuie să se modifice cheltuielile guvernamentale (celelalte condiţii rămânând constante) pentru ca economia să atingă starea de echilibru (Y* = 3700)? ΔPIB=ΔG*1/(1-C’) = ΔG*K ; ΔPIB=Ye-Y ΔG=ΔPIB/ K=(3700-3500)*5=40 trebuie sa se majoreze 2. Cum trebuie să se modifice încasările impozitare (celelalte condiţii rămânând constante), pentru ca economia să atingă starea de echilibru? Incasari impozitare = 0,8*(3700-3500) = 160 u.m Pt a ajunge in stare de echilibru (Vefectiv=Vechilibru) incasarile impozitare trebuie sa se micsoreze cu 160 u.m ceea ce va genera majorarea venitului, si nemijlocit atingerea situatiei de echilibru. 38. Într-o economie, funcţia de consum este C = 500 + 0,75 (Y–T); investiţiile constituie 1500 u.m.; cheltuielile publice 1000 u.m., bugetul de stat este echilibrat. Determinaţi: 1. Venitul de echilibru; Ve=C+G+I+Xn; Xn=0 Ve=500+0,75Ve+1500+1000 Ve=0,75Ve+3000 0,25Ve=3000 Ve=12000 u.m. 2. Dacă venitul de echilibru devine egal cu 10000 u.m., cu cât ar trebui să crească cheltuielile publice, dacă acestea vor fi finanţate în totalitate din datoria publică. Ve=1000u.m.; C'=0,75; I=1500 ∆G=∆PIB*(1-C’)= (12000 - 10000)*(1-0,75)=500 u.m. trebuie sa se majoreze 39. Următoarele date caracterizează o economie: C = 1000 + 0,9Yd; G = 600u.m.; I = 390u.m.; T = 400 u.m. Determinaţi: 1. PIB de echilibru; PIB = C + G + I + Xn, PIBe = 1000+0,9PIB+600 + 390, 0,1PIBe = 1990, PIB = 19900. 2. Multiplicatorul cheltuielilor guvernamentale; K= 1: (1-C`), C`= 0,9, k= 10 3. Influenţa asupra PIB a majorării cheltuielilor guvernamentale cu 1 mil. lei. ∆ PIB = ∆G* K= 1*10 = 10 mil. lei – cu 10 mil. lei se va majora PIB la modificarea G cu 1 mil. lei 40. Sunt cunoscute următoarele date: С=0,8(Y -Т), volumul investiţiilor 184,5 u.m., achiziţiile guvernamentale 307,5 u.m., taxa impozitelor pe venit 0,25. Piaţa bunurilor şi serviciilor se afla în echilibru, însă capacitatea de producţie permite majorarea venitului naţional de 1,2 ori.
Cum statul trebuie să schimbe valoarea achiziţiilor guvernamentale şi taxa impozitului pe venit ca să asigure utilizarea deplină a capacităţilor de producţie, utilizând metoda bugetului echilibrat? C` = 0.8 T = 0,25*V V0 = C + G + I = 0,8(V- 0,25*V) + 307,5 + 184,5; 0,4V = 492; V= 1230; V1 = 1,2 * V0 = 1476, Mod. V = 1476 – 1230 = 246 - mod.V = mod.G * 1/(1-0,8); mod.G = 49,2 u.m; G1 = 307,5 + 49.2 = 356,7 u.m – marimea noilor achizitii guvernamentale. 1476 = 0,8(1476 –t *1476) + 356,7 + 184,5; 1180,8 t = 246; t = 0,21 – cota noului impozit C = 0,8(V-T); 41. Cererea de monedă pe motiv tranzacţional alcătuieşte 400 mlrd.u.m. Oferta monetară este de 510 mlrd.u.m. Rata anuală a dobânzii, % 14 13 12 11 10 9 8
Cererea de monedă pe motiv speculativ 30 50 70 90 110 130 150
Cererea monetară totală 400+30=439 400+50=450 470 490 510 530 550
Determinaţi: 1. Cererea monetară totală; in tabel 2. Rata dobânzii de echilibru; Ls=Ld = 510 = dodinda = 10% 3. Rata dobânzii de echilibru pentru condiţiile când oferta monetară creşte până la 530 mlrd.u.m. Rde = 9%; 4. Rata dobânzii de echilibru pentru condiţiile când oferta monetară se reduce până la 450 mlrd.u.m. Rde = 13% 42. Cererea de monedă pe motiv tranzacţional alcătuieşte 10% din PIB nominal, oferta monetară este de 350 mlrd.u.m., iar cererea pe motiv speculativ este reflectată în tabel: r 16 14 12 10
1.
Ls 100 150 200 250
Ld, totala 200+100=300 200+ 150= 350 400 450
Determinaţi: Rata dobânzii de echilibru pentru PIB nominal egal cu 2000 mlrd.u.m.; Ltranzactionala = 10% *2000= 200; Ld = Om = 350 => dobinda=14%
2. Cum se va modifica rata dobânzii de echilibru dacă oferta monetară va creşte de la 350 la 400 mlrd.u.m.? Ld = Om = 400 => dobinda=12% 43. În economie s-a stabilit echilibrul simultan pe piaţa bunurilor şi serviciilor şi pe pieţele financiare. Completaţi tabelul indicând consecinţele apariţiei în economie a următoarelor evenimente: a) cererea pentru bani ca avere scade; b) impozitul pe venit creşte;
c) exportul ţării creşte. Evenimentul
1 a b c
Care piata este influentata 2 monetara bunurilor bunurilor
Ce curbă in IS-LM este influenţată 3 LM IS IS
Cum se modifică venitul naţional 4 Mics VN Mics, VN Maj. VN
Cum se modifică rata dobănzii 5 Majoreaza Miscoreaza Majoreaza
44. În economie s-a stabilit echilibrul simultan pe piaţa bunurilor şi serviciilor şi pe pieţele financiare. Completaţi tabelul indicând consecinţele apariţiei în economie a următoarelor evenimente: a) reducerea înclinaţiei marginale spre economii; b) viteza de rotaţie a banilor scade; c) oferta de bani creşte. Evenimentu l 1
Care piaţă este influenţată 2
Ce curbă in IS-LM este influenţată 3
Cum se modifică venitul naţional 4
Cum se modifică rata dobănzii 5
a
bunurilor
IS
Maj. VN
Majoreaza
b
monetara
LM
Mics, VN
Majoreaza
c
monetara
LM
Maj. VN
Miscoreaza
45. Economia unei ţări este caracterizată prin următoarele date: exportul de bunuri: 19650 u.m., importul de bunuri: 21758 u.m., venituri obţinute din investiţiile efectuate în exterior: 3621 u.m., venituri plătite investitorilor străini: 1394 u.m.,cheltuielile efectuate pentru turism în alte ţări:1919 u.m.,veniturile ţării din turism:1750 u.m., transferuri unilaterale în exterior: 2388 u.m., ieşirea de capital din ţară: 4174 u.m., intrarea de capital în ţară: 6612 u.m. Determinaţi: 1. Soldul contului curent = (19650-21758) + (1750-: 1919)+ (-2388) = -4665 u.m; 2. Soldul contului de capital şi financiar = (3621-1394) +(6612 – 4174) = 4665 u.m; 3. Soldul balanţei de plăţi = -4665+ 4665 = 0. 46. Presupunem că funcţia exportului net este Nx = 50 – 0,1Y, iar curba respectivă o notăm cu Nx. a) Cînd exportul net este zero (export = import) cît de mare este venitul? Nx=0, 50 – 0,1Y= 0, Y= 500 b) Cînd exportul net autonom creşte cu 10 u.m., deoarece a crescut activitatea în străinătate, care este funcţia exportului? Notaţi acestă curbă cu Nx'. Nx= Nxautonom – Nx`Y; Nx= 50+10 -0,1Y; Nx` = 60-0,1Y; c) Cînd funcţia exportului este Nx = 60 – 0,1Y şi exportul net este zero, cît de mare este output-ul? Nx=0; 60-0,1Y(PIB)=0; PIB = 600; d) Dacă valoarea monedei naţionale creşte, făcînd ca importurile autonome să crescă cu 15 u.m, pe cind exporturole autonome scad cu 5 u.m., care va fi funcţia exportului? (notaţi această curbă cu Nx''). Nx'' = 50-5 – 0,1Y+15; Nx'' = 60 – 0,1Y e) Pentru funcţia Nx = 40 – 0,1Y, dacă exportul net este zero, care este nivelul output-ului agregat? Nx = 0; 40-0,1Y(PIB) = 0 PIB=400, f)
Reprezentaţi grafic rezultatele obţinute în punctele a-e.(de facut)
47.Dacă funcţia exportului net este Nx = 100 - 0,2Y, exportul net va fie gal cu zero pentru un venit egal cu : Nx = 0; 100-0,2Y= 0; Y = 500u.m a) 300 u.m. b)400 u.m. c)500 u.m. d)600 u.m. 48. Folosiţi următoarele date pentru a elabora balanţa comerţului cu mărfuri, balanţa contului curent, balanţa contului de capital şi balanţa de plăţi a unei ţări. Presupunem că nu există modificări în rezervele de valori ale guvernului şi organismelor oficiale. Indicatori Suma, u.m. Exportul de mărfuri 19 650 Importul de mărfuri 21 758 Venitul din dobînzi încasate de locuitorii ţării 3 621 Venitul din dobînzi plătit străinilor 1 394 Cheltuieli pentru călătorii în străinătate ale cetăţenilor ţării 1 919 Cheltuieli pentru călătorii ale cetăţenilor străini în ţară 1 750 Transferurile unilaterale ale ţării 2 388 Fluxurile ieşirilor de capital din ţară 4 174 Fluxurile întrărilor de capital în ţară 6 612 1. Soldul contului curent= (Ex - Im) + (Cheltuieli pentru călătorii ale cetăţenilor străini în ţară - Cheltuieli pentru călătorii în străinătate ale cetăţenilor ţării) + (-Transferurile unilaterale ale ţării) = (19650-21758) + (1750- 1919)+ (-2388) = -4665 u.m; 2. Soldul contului de capital şi financiar = (Venitul din dobînzi încasate - Venitul din dobînzi plătit) + (Fluxurile întrărilor - Fluxurile ieşirilor) = (3621-1394) + (6612 – 4174) = 4665 u.m; 3. Soldul balanţei de plăţi = Soldul contului curent + Soldul contului de capital şi financiar = -4665+ 4665 = 0 49. Calculaţi în baza datelor din tabel soldul contului curent, soldul contului de capital şi soldul balanţei de plăţi externe. Indicatori Mln. u. m. Export de bunuri şi servicii 145 Import de bunuri şi servicii 167 Venituri din exterior 20 Venituri către exterior 15 Transferuri externe nete 5 Import de capital 24 Export de capital 18 Soldul contului curent=(Ex - Im)+(Vt din exterior – Vt catre exterior)+(Tr externe) = (145 – 167) + (20-15) + (-5) = -22; Soldul contului de capital şi financiar = (Ex de capital – Im de capital)=18-24 = -6; Soldul balanţei de plăţi = Soldul contului curent + Soldul contului de capital şi financiar = -22 +(-6) = -28 mln u.m, 50. Situaţia într-o economie este descrisă prin următoarele date (mil. u.m.): Funcţia de consum C = 47,5 + 0,85Yd, Investiţiile I = 100-5i, Achiziţii guvernamentale G = 100, Taxele T = 100 Exportul net Nx =50 - 0,1Y Masa monetară M = 100 Cererea de monedă L = 0,2Y – 10i, Rada dobînzii i = 5% şi există o mobilitate a capitalului. a) Determinaţi venitul de echilibru şi rata dobînzii de echilibru. V = C+G+I+Nx;
V= 47,5+0,85(V-T)+100 +100-5*i + 50 – 0,1V; 0,25V = 212,5 – 5i; M=L; 100=0,2V-10i; 100=170-4i-10i 14i=70 i=5 0,25V=212,5-5i V=850-20i V=850-20i V=750 b)Este balanţa de plăţi echilibrată? Cît constituie soldul contului curent şi soldul contului de capital la nivelul de echilibru al venitului? I=5%, iar prin faptul ca exista o mobilitate a capitalului balanta de plati este echilibrata. Nx= 50-0.1; Soldul cintului curent= 50-0,1*750 = -25mil u.m Soldul balanţei de plăţi = Soldul contului curent; Soldul contului de capital şi financiar = +25 mil u.m c) Ce efect va avea o creştere de 10 u.m. în cheltuiala guvernamentală asupra venitului de echilibru? Dar asupra balanţei de plăţi? C`=0,85 ∆PIB= ∆G *1/(1-C”)= 10*1/(1-0,85) =66,67; Majorarea G cu 10 u.m va influenta asupra consumului in sensul majorarii acestuia. G1=100+10=110; PIB1=750+66,7=816,67; Nx=50-0,1PIB=50-0,1*816,67=-31,667 – soldul contului curent Balanta de plati=-31,667+25=-6,667 – pasiva 51. Calculaţi pe baza datelor din tabel soldul contului curent. Indicatori Mln. u. m. Export de bunuri şi servicii 240,5 Import de bunuri şi servicii 120,5 Venituri din exterior 20 Venituri către exterior 15 Transferuri externe nete -5 Soldul contului curent =(240,5 – 120,5) +(20-15)+(-5) = +120 mln u.m 52.. Figura de mai jos prezintă piata valutară intre două ţări Molodva şi SUA.: a. explicaţi semnificaţia celor două curbe? Curba S – arată oferta de lei a razidentilor dinRM care doresc să cumpare bunuri si valori dinUSA. Curba D – reprezintă cererea de lei a rezidentilor dinUSA care doresc să cumpere bunuri si servicii din RM; b. care este nivelul de echilibru al cursului de schimb în cazul unui sistem de cursuri flotante? ON este nivelul de echilibru al cursului de schimb,. La acest punct soldul balantei de plăti este 0. c. presupunem un regim de curs fix cu rata stabilita la nivelul OA. Ce masuri se asteapta din partea Bancii Nationale? Care este situatia balantei de plati in acest caz? La rata de schimb OA există un exces de cerere de lei (=[BC]) care trebuie oferit de BNM în schimbul adăugirilor la rezervele sale valutare străine. Soldul balantei de plăti este pozitivă. d. nivelul cursului de schimb este stabilit la nivelul OF. Ce masuri se asteapta din partea Bancii Nationale? Care este situatia balantei de plati in acest caz? OF – există un deficit al balantei de plati (= cu segmentul GH), BNM trebuie să micsoreze excesul de ofertă de lei pe baza rezervelor sale de valută străină. e. Ce masuri ar fi necesare daca Guvernul ar dori sa mentina pe termen lung nivelul OF al cursului? Pe termen lung deficitul balantei de plăti nu poate fi sustinut pt că rezervele de valută străină se epuizează. Pt a mentine rata de schimb OF Guvernul RM trebuie să influenteze D si S astfel ca
rata de schimd OF să fie rata de achilibru. Promovarea bunurilor moldovenesti în USA este imosibil să se facă, astfel că este mai probabil ca Guvernul să ia măsuri de descurajare a importulor poate printr-o politică contractionistă. rata deschimb$/leu
S F-----------------G--------H N------------------- E A-------------B---------C D Cantitatea de lei 53. Presupunem ca pretul unei lire sterline este 2$ , iar pretul uneui EURO este 0,4 $. a. Care ar trebui sa fie pretul lirei sterline exprimat in EURO ? 1 liră = 2$/0,4$ /euro = 5 euro b.Daca piata ar plati 6 EURO pentru o lira sterlina, cum ar putea un englez sa obtina profituri pe urma unei activitati de arbitraj ? 54. Presupunem ca cursul de schimb este 80 lei / $. Inflatia in Moldova este 5%, iar in SUA este zero.Cat ar trebui sa fie cursul de schimb dupa un an, tinand cont de teoria paritatii puterii de cumparare. Ri=IP-100% ; 5%=IP-100% ; IP=105% Curs de schimb= 80*105%=84 lei/$ 55. Fie următoarele date referitoare la două ţări A şi B, intr-o anumită perioadă de timp : Perioada
Curs de schimb Nominal 1 1340 1430 1620 1750 1610 1780 1770 1770 1510 1540 1590 1570
Indicele preţurilor în ţara A 2 73.0 75.1 80.4 83.5 90.8 100.0 104.9 108.7 110.6 113.8 116.5 122.4
Indicele preţurilor în ţara B =nation 3 81.9 84.0 86.6 92.4 98.8 100.0 105.4 108.2 111.7 113.8 115.1 120.9
Curs de schimb Real 4=1*3/2 1503,37 1599,46 1744,92 1936,53 1751,85 1780,00 1778,44 1761,86 1525,02 1540,00 1570,89 1550,76
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. a. să se calculeze curs de schimb real in fiecare an din perioada respectiva. Curs de schimb real=Curs de schimb nominal*B(tara nationala)/A b. sa se calculeze curs de schimbin functie de PPP. Curs PPP = curs real * B/A.
Curs de schimb calculat în funcţie de PPP= 4* 3/2 1686,66 1789,01 1879,48 2142,94 1906,20 1780,00 1786,92 1753,76 1540,19 1540,00 1552,01 1531,76
56. În figura de mai jos este prezentat echilibrul intern şi extern al balanţei de plăţi. a. descrieţi ce se întâmplă în cadranele 1,2,3,4. 1 – deficit, sub-utilizare, 2– deficit inflație, 3 – excedent inflație, 4- excedent, sub-utilizare; b. În care cadran avem excedent al plăţilor şi în care deficit. 3,4 – excedent, 1,2 - deficit c. În care cadran avem inflaţie.
2; 3 d. În care cadran avem subocupare. 1; 4 Rata dobanzii interne
3
BP= 0
4 1 0
-
-
2 Y*
venitul
Y
57. O economie este caracterizata prin urmatoarele ecuatii: C = 170 + 0,75Yd I = 350 - 20r G = 500 T = 0,2Y Nx = 280 L = 0,6Y -10r M/P=400 Calculaţi: 1. Nivelul venitului şi rata dobânzii de echilibru 2. Venitul disponibil, consumul, economiile personale, investiţiile 3. Veniturile din impozite şi soldul bugetar 4. Cererea de monedă 58. O economie este caracterizata prin urmatoarele ecuatii: C=50 + 0,8 Yd I = 200-10r T = 0,25Y G = 400 L = 0,4Y-8r M=580 P=2 Determinaţi: Nivelul venitului şi rata dobânzii de echilibru V= C+G+I+Nx; Nx=0; V= 50 + 0,8( V – 0,25V) +400 + 200- 10r; 0,4V= 650 – 10r; L = M; 0,4V-8r = 580; 0,4V – 8r=580 650-10r-8r=580 18r=70 r=3,89 0,4V= 650 -10r V=1625 – 25r V=1625-25r V = 1527,75 Consumul şi economiile C = 50 + 0,8(V-0,25V) = 50 + 0,8*(1527,75 – 1527,75 *0,25) = 966,65; S = Vd – C = (1527,75 – 1527,75 *0,25) – 966,65 = 179,16 Soldul bugetar. = 0,25V – G = 0,25*1527,75 – 500 = -118 – deficit, Dacă G creşte cu 100 u.m cum se va modifica nivelul venitului şi rata dobânzii de echilibru. C` = 0,8; ∆V = ∆G * 1/(1-C”)= 100*1/(1-0,8)= 500 – majorarea Venitului V1 = V0 + 500 = 1527,75 +500 = 2027,75 L=M; 0,4*2027,75 -8r = 580; 8r = 231,1; r = 28,89%
