5. Antibiograma difuzimetrica – principiu, interpretare 1. Antibiograma difuzimetrică comună
Din punct de vedere tehnic însămânţăm germenul de testat pe mediul solid (ex. agar Mueller-Hinton) turnat în plăci Petri. nsămânţarea se poate reali!a de exemplu prin "inundarea# plăcii urmată de aspirarea$ aseptic$ a excesului de inocul sau cu a%utorul unui tampon (există &i alte variante tehnice). După circa ' minute (timp în care placa Petri se lasă cu capacul întredeschis în vecinătatea ecului de ga!$ aprins) se aplică microcomprimatele în care sunt încorporate antiiotice în concentraţie concentraţie standardi!ată. standardi!ată. *plicarea microcomprimatelor se poate +ace cu a%utorul unei pense$ în condiţii aseptice$ sau cu a%utorul unui aplicator "automat# (la minim , mm distanţă între ele &i minim mm de marginea plăcii/ vom utili!a antiiotice di+erite pentru o placă Petri cu diametrul de 0 cm). Microcomprimatele treuie să vină în contact per+ect cu mediul$ motiv pentru care$ cu a%utorul unei pense le presăm u&or (după ca!). După încă -' minute$ incuăm plăcile peste noapte în termostat$ la '1 sau ,-,234$ în +uncţie de temperatura optimă de multiplicare a microorganismului testat. *ntiioticul elierat din microcomprimat di+u!ea!ă în mediu$ reali!ând !one de inhiiţie în care coloniile microiene nu se de!voltă (5igura nr. ,). 4u cât !ona de inhiiţie este mai largă$ cu atât germenul va +i considerat mai sensiil. Dacă în interiorul !onei de inhiiţie (chiar dacă diametrul înregistrat este +oarte mare) se de!voltă colonii$ "mutanţi re!istenţi#$ germenul va +i considerat re!istent (5igura nr. 6). *ceastă metodă$ cu toate că este +olosită pe scară largă în laoratoare$ permite de +apt numai eliminarea antiioticelor complet inactive &i eventual selecţionarea antiioticelor +oarte active$ pentru că tehnica nu este standardi!ată. 2. Antibiograma difuzimetrică comparativă (Stokes, Ba!"
7e e+ectuea!ă pentru microorganismul de testat în paralel cu un microorganis microorganism m de re+erinţă$ din aceea&i specie (sau o specie asemănătoare). asemănătoare). 7pre exemplu$ pentru cocii 8ram-po!itivi putem alege pentru comparaţie o tulpină de Staphylococcus spp. 9ulpina de re+erinţă are o sensiilitate cunoscută la di+eritele antiiotice pe care le utili!ăm. Prin această metodă se înlătură o parte din +actorii de eroare ai metodei precedente$ spre ex. calitatea mediului$ calitatea discurilor de antiiotice$ care vor +i identice pentru microorganismul microorganism ul de re+erinţă &i pentru microorganismul testat. :e!ultatele se exprimă cu termenii; "sensiil#$ "intermediar#$ "intermediar#$ "re!istent#$ în +uncţie de diametrul !onelor de inhiiţie a multiplicării celor doi germeni$ +aţă de acela&i antiiotic (%umătăţile de cerc se examinea!ă comparativ).. n ca!ul în care cunoa&tem 4M< (concentraţia minimă inhiitorie) a comparativ) microorganismului microorganism ului de re+erinţă$ putem +ace aprecieri cu privire la 4M< pentru microorganismul microorganismul testat. Din punct de vedere tehnic$ pe o placă de +orma unui pătrat ("împărţită# în , !one egale marcând pe partea externă a plăcii liniile de demarcaţie) se inoculea!ă în treimea medie microorganismul microorganism ul de re+erinţă iar în treimile exterioare ' microorganisme di+erite$ pentru care dorim să reali!ăm testarea.
Din punct de vedere tehnic se reali!ea!ă asemănător cu prima metodă pre!entată$ dar este standardi!ată$$ +iind singura metodă di+u!imetrică recunoscută standardi!ată recunoscută pe plan internaţional$ care permite oţinerea unor re!ultate reproductiile &i corelaile între laoratoa laoratoare re di+erite (5ilm nr. ). =lementele necesare standardi!ării sunt; > mediul (în ma%oritatea ca!urilor agar Mueller-Hinton$ pentru că are o valoare nutritivă corespun!ătoare corespun!ătoa re &i nu conţine sustanţe cu acţiune inhiitoare)
o există elemente minerale care treuie adăugate în ca!ul testării anumitor microorganisme (ex. Mg'? &i 4a'?$ pentru tulpini de Pseudomonas aeruginosa$ atunci când este testată sensiilitatea la aminoglico!ide)/ o se va veri+ica pH-ul mediului (de oicei cuprins între 2$' &i 2$6)/ o există suplimente nutritive care treuie adăugate în ca!ul testării unor microorganisme pretenţioase/ o grosimea mediului treuie să +ie de 6 mm (' ml de mediu@placă de 0 cm)/ > inoculul$ care se oţine de pre+erat din colonii i!olate (cultură pură) &i treuie să aiă o turiditate corespun!ătoare standardului turidimetric $ Mc5arland (circa 1 unităţi +ormatoare de colonii@ml) în ma%oritatea ca!urilor/ > timpul de incuare (în ma%oritatea ca!urilor A-1 ore la ,-,234$ nu mai mult de '-, plăci suprapuse)$ atmos+era de incuare$ umiditatea atmos+erei de incuare/ > concentraţia sustanţelor antimicroiene din microcomprimate &i dimensiunea microcomprimatelor (A mm diametru)/ > alegerea sustanţelor antimicroiene pentru care se +ace testarea/ > păstrarea plăcilor cu mediu până în momentul utili!ării (maxim 2 !ile$ în pungi de polietilenă$ la ?634)/ > utili!area tulpinilor de re+erinţă pentru controlul de calitate/ > interpretarea re!ultatelor (se măsoară diametrul !onei de inhiiţie &i se compară re!ultatele cu cele din taelele puse la dispo!iţie de producători &i@sau centrele de re+erinţă). Metodele di+u!imetrice au de!avanta%ul că nu permit aprecierea concentraţiilor e+icace ale antiioticului la nivelul +ocarului in+ecţios
*. +eactia Aso – principiu, interpretare *ceastă reacţie poate +i utili!ată în diagnosticul retrospectiv al unei in+ecţii streptococice sau pentru con+irmarea etiologiei unei oli poststreptococice (împreună cu criteriile minore &i ma%ore de diagnostic). :eacţia *7BC determină titrul *c anti streptoli!ină C (7BC). Principiu; 9itrarea *c anti-7BC se a!ea!ă pe +aptul că 7BC are e+ect hemolitic asupra hematiilor de iepure sau de erec. n ca!ul în care în serul de cercetat există *c anti-7BC$ acţiunea hemolitică a 7BC este neutrali!ată. 4ominând diluţii din serul de cercetat cu o cantitate constantă de 7BC vom putea determina titrul *7BC. Materiale &i reactivi necesari; - ser de cercetat (sau seruri "pereche#$ recoltate la interval de ' săptămâni)/ - 7BC lio+ili!ată (standardi!ată de către producător)/ - sânge de+irinat de iepure @ erec/ - soluţie salină i!otonă$ soluţie de rivanol $,/ - epruete$ pipete gradate +oarte curate/ - aie de apă$ centri+ugă etc 9ehnica de lucru; 9reuie urmate toate indicaţiile din protocolul de lucru$ respectiv - se omogeni!ea!ă suspensia de hematii/ - se îndepărtea!ă inhitorii 7BC din serul de cercetat (utili!ăm soluţie de rivanol &i suspensie de cărune activ$ reali!ăm o diluţie de @ a serului care se va menţine , minute la A34)/ - se reali!ea!ă diluţiile de ser &i se reparti!ea!ă în tuurile de reacţie (ser în diluţii succesive) împreună cu 7BC (în cantitate constantă$ câte $ ml @ tu)/ cominarea serului de cercetat cu 7BC repre!intă prima etapă a reacţiei/ - se agită tuurile pentru omogeni!are &i se menţin timp de minute la ,234/ - urmea!ă a doua etapă a reacţiei *7BC$ respectiv adăugarea suspensie de hematii ()$ câte $ ml în +iecare tu/ - se agită pentru omogeni!are &i se incuea!ă timp de 6 minute la ,234/ - se centri+ughea!ă tuurile timp de minut (. rotaţii @ minut) &i se menţin până a doua !i la 634 (temperatura +rigiderului).
Pornind de la o diluţie iniţială a serului de @$ după adăugarea tuturor reactivilor titrul (numărul de unităţi *7BC) va +i '$ în tuul următor$ $ '$ AA$ '$ ,,, etc în tuurile următoare. 9itrul reacţiei *7BC este dat de cea mai mare diluţie de ser la care lipse&te complet hemoli!a. Pentru !ona noastră geogra+ică se acceptă ca normal un titru de ' (maxim ') unităţi *7BC. =xistă teste serologice &i pentru evidenţierea pre!enţei &i titrului anticorpilor +aţă de alte structuri antigenice (de exemplu streptodorna!ă$ hialuronida!ă$ streptoEina!ă). 4ontrol de calitate; Fltimele ' tuuri sunt repre!entate de tuul martor pentru hematii$ în care se veri+ică re!istenţa hematiilor &i respectiv tuul martor pentru 7BC în care se pun 7BC &i suspensia de hematii. =xistă &i posiilitatea de a reali!a o micrometodă *7BC$ reacţia e+ectuându-se în plăci de material plastic cu godeuri.
. -estu ek – principiu, interpretare Dula di+u!ie =leE *ceastă metodă permite depistarea capacităţii toxigene a unei tulpini deCorynebacterium diphteriae. n ca!ul în care tulpina este toxigenă$ toxina va di+u!a în mediu iar după unirea cu *c anti-toxină$ complexele *g-*c vor da na&tere unor linii de precipitare. ntr-o cutie Petri turnăm mediul =leE &i după ce mediul s-a întărit$ decupăm un &anţ pe unul din diametre. n &anţul respectiv pipetăm $ ml ser antidi+teric$ ser care conţine *c anti-toxină di+terică în concentraţie de . F< @ ml. *c anti-toxină di+terică vor di+u!a în mediu. După circa ' ore însămânţăm perpendicular pe &anţul cu *c anti-toxină$ de +iecare parte a &anţului$ o tulpină de Corynebacterium diphteriae toxigenă (martor po!itiv)$ o tulpină deCorynebacterium diphteriae ne-toxigenă (martor negativ) &i tulpini de cercetat$ câte un striu (de +iecare parte a &anţului) pentru +iecare tulpină.
:54 se a!ea!ă pe proprietatea sistemului de a se +ixa pe complexul imun *g-*c. n prima +a!ă a reacţiei se introduce serul de cercetat iar dacă acest ser conţine *c speci+ici +aţă de *g cunoscut se va +orma un complex *g-*c$ urmat
de +ixarea $ care se va activa pe calea clasică &i nu va mai +i Idisponiil# pentru a se +ixa pe sistemul hemolitic indicator (hematii ? *c-antihematie). n ca!ul în care serul de cercetat nu conţine *c speci+ici +aţă de *g cunoscut$ nu va avea loc +ormarea unui complex *g-*c în prima etapă a :54. După introducerea în reacţie a sistemului hemolitic indicator$ hematiile &i *cantihematie se vor cupla$ vor +orma un complex imun iar Ilier# se va +ixa pe acesta. După +ixare va urma activarea &i respectiv li!a hematiilor$ hemoli!a putând +i examinată cu ochiul lier. Tehnica de lucru:
*&a cum am menţionat$ tehnica de lucru este laorioasă &i nu va +i pre!entată în totalitate$ în cele ce urmea!ă. > serul de cercetat se va menţine , minute la A34$ în aia de apă$ pentru inactivarea propriu > principial$ :54 are loc în ' etape > în prima etapă se pun în reacţie $ serul de cercetat &i *g cunoscut/ există ' posiilităţi; a. în serul de cercetat eistă Ac specifici$ re!ultând un complex *g-*c pe care se va +ixa .în serul de cercetat nu eistă Ac specifici$ nu se +ormea!ă complex *g-*c$ rămâne lier > în a doua etapă se introduce în reacţie sistemul hemolitic indicator (hematii ? *c anti-hematie)/ există ' posiilităţi; a. nu este lier$ nu are loc hemoli!a$ . se +ixea!ă pe sistemul hemolitic$ li!ea!ă hematiile &i oservăm apariţia hemoli!ei > toţi reactivii utili!aţi treuie standardi!aţi$ respectiv se vor reali!a > omogeni!area suspensiei de hematii cu eventuală etalonare prin spectro+otometrie > titrarea serului hemolitic > titrarea în pre!enţa *g > titrarea idimensională a *g &i a serului de re+erinţă > în :54 +inală se va proceda ast+el > se diluea!ă con+orm indicaţiilor din protocolul de lucru reactivii utili!aţi (serul hemolitic$ serurile de cercetat$ *g$ serurile de re+erinţă$ ) > se reparti!ea!ă în godeurile corespun!ătoare serurile de cercetat$ *g &i
> pe o placă separată se prepară martorii (martor pentru sistemul hemolitic$ martor pentru $ martor pentru *g$ ' martori pentru serul de re+erinţă$ martor sigur negativ) > plăcile se introduc până a doua !i la 634 > a doua !i$ plăcile se menţin la ,23 4 timp de , minute > se adaugă în toate godeurile sistem hemolitic > plăcile se menţin la ,234 timp de , minute > se pun plăcile la 634$ până la sedimentarea hematiilor > există anumite di+erenţe între tehnicile cantitative &i cele calitative$ dar principiile sunt acelea&i
câte una pentru +iecare din ceilalţi martori$ respectiv martor pentru serul de cercetat$ martor pentru *g$ martor pentru $ martor pentru serul hemolitic)
Interpretare:
11. +eactia de agutinare pe ama – principiu, mod de ucru, interpretare Kom pre!enta atât exemple de utili!are a reacţiei de aglutinare în diagnosticul direct cât &i în diagnosticul indirect (serologic). :eamintim +aptul că în cadrul diagnosticului de laorator serologic se va determina pre!enţa (sau se va dovedi asenţa) *c necunoscuţi$ în serul pacientului respectiv$ utili!ând *g cunoscute. n diagnosticul serologic$ de regulă$ treuie să putem răspunde la minim trei întreări esenţiale; există anticorpi în serul pacientului investigatL care este titrul anticorpilorL cum evoluea!ă în dinamică (în timp) acest titruL n acest scop vom reali!a minim două determinări di+erite la un interval de 2- !ile (pentru ma%oritatea in+ecţiilor care pot +i diagnosticate ast+el). n acest capitol vom discuta atât reacţii serologice calitative cât &i reacţii serologice cantitative.
grup$ *c monovalenţi de tip$ după ca!)$ lame de microscop curate$ pahar Ger!elius cu amestec de!in+ectant etc.
această se utili!a în diagnostic$ o reacţie po!itivă pe lamă treuia să +ie con+irmată prin aglutinare în tuuri. 9ehnica de aglutinare indirectă poate +i utili!ată în diagnosticul serologic al in+ecţiilor produse de Helicobacter pylori$ Treponema pallidum (hemaglutinare pasivă) etc.
12. udatu faringian – mod de recotare, transport se recoltea!ă pre+erail dimineaţa înainte ca pacientul să mănânce &i +ără să se +i spălat pe dinţi$ +ără să +i utili!at gargarisme cu di+erite soluţii (iar dacă aceste condiţii nu au +ost respectate$ recoltarea se va +ace după minim 6 ore) pacientul stă pe scaun$ cu +aţa spre sursa de lumină &i gâtul în u&oară extensie ne a&e!ăm puţin lateral +aţă de pacient pentru a evita contaminarea cu picături eliminate în cursul unui eventual acces de tuse (de pre+erinţă vom purta mască &i ochelari) deprimăm a!a limii cu a%utorul unui apăsător de limă steril &i în condiţii de iluminare adecvată examinăm +aringele posterior$ pilierii$ amigdalele pentru a sesi!a care sunt !onele in+lamate (ro&ii$ cu depo!ite$ ulceraţii etc) &i eventualele depo!ite purulente utili!ăm utili!ăm tampoane cu vată oi&nuite > un tampon va +i utili!at pentru examen microscopic direct > un tampon va +i utili!at pentru însămânţare pe medii de cultură > în ca!ul suspicionării di+teriei se vor utili!a , tampoane solicităm pacientului să pronunţe vocala I*# &i printr-o mi&care de &tergere$ circulară$ +ermă$ recoltăm secreţia de la nivel +aringian$ amigdalian insistând în !onele unde există ulceraţii$ depo!ite (în ca!ul în care se remarcă pre!enţa unei +alse memrane o deta&ăm cu gri%ă înspre peri+erie &i recoltăm secreţia care există su această structură) treuie să evităm atingerea a!ei limii sau a palatului moale este de pre+erat utili!area imediat a p.p.$ sau în cel mult -, ore/ în ca!ul în care acest lucru nu este posiil$ tamponul va +i trimis către laorator în mediu de transport 1#. 3rocutura – mod de recotare, transport, interpretare 9ractul urinar este în mod normal necontaminat$ în schim uretra distală poate pre!enta o +loră microiană +oarte variată$ +iind contaminată cu microorganisme provenind din !ona genitală sau de la nivelul colonului. Dintre aceste microorganisme putem i!ola de la nivelul uretrei distale sta+ilococi coagula!o-negativi$ E. coli$ !lebsiella spp.$ Proteus spp.$ acili di+teromor+i$ enterococi$ streptococi$ neisserii sapro+ite$ "ycoplasma spp.$#replasma spp. sau $usobacterium spp. Ba acela&i nivel ar putea +i identi+icate &i tulpini de Candida spp.$ Clostridium spp.$ di+eriţi coci gram po!itivi sau gram negativi anaeroi$ lactoaili$ mNcoacterii netuerculoase$ sta+ilococi aurii etc. 4oloni!area microiană a uretrei distale explică motivul pentru care în marea ma%oritate a ca!urilor vom reali!a urocutura cantitativă . 4u toate că indi+erent de gri%a cu care vom recolta p.p. (urina) acesta va +i contaminat$ prin aprecierea cantitativă a numărului de unităţi +ormatoare de colonii în urina proaspăt recoltată$ Idin mi%locul %etului#$ putem să preci!ăm dacă pacientul are sau nu in+ecţie urinară. Mai multe studii au arătat că atunci
când se demonstrea!ă pre!enţa a acterii @ ml$ aceasta indică o in+ecţie a tractului urinar (<9F) în aproximativ 1 dintre ca!uri în timp ce o valoare de 6 acterii @ ml indică <9F în mai puţin de , dintre ca!uri. Datorită acestor re!ultate$ în practica medicală se consideră că ne a+lăm în situaţia unei <9F atunci când numărul de acterii @ ml urină este O @ ml. 4u toate acestea$ dorim să suliniem că interpretarea re!ultatului nu treuie reali!ată mecanic &i deci!ia +inală în ceea ce prive&te identi+icarea acteriei$ e+ectuarea testării sensiilităţii la antiiotice &i respectiv redactarea uletinului de anali!ă ar treui să +ie luată având în vedere aspectul macroscopic al urinii (ex. purulent)$ re!ultatul examenului microscopic al sedimentului urinar (ex. pre!enţa de PM)$ numărul de unităţi +ormatoare de colonii @ ml urină &i elemente clinice (ex. disurie$ micţiuni mai +recvente$ +eră)$ cu alte cuvinte colaorarea între clinică &i laorator este esenţială. 7pre exemplu$ în ca!ul unor elemente sugestive$ chiar dacă numărul de acterii este de 6 @ ml$ putem lua deci!ia să repetăm urocultura iar i!olarea aceleia&i acterii poate indica pre!enţa <9F. Pe de altă parte$ i!olarea a peste 6 unităţi +ormatoare @ ml în ca!ul sta+ilococilor sau levurilor este luată în considerare iar pre!enţa în urină a %isteria monocytogenes la +emeile însărcinate sau pre!enţa în urină aSalmonella typhi sunt semni+icative indi+erent de numărul F54 @ ml. Pentru a sulinia încă o dată importanţa etapei de recoltare &i transport a urinei amintim +aptul că urina repre!intă un +oarte un mediu de cultură pentru ma%oritatea acteriilor care pot contamina p.p. iar o proă de urină care are iniţial (în momentul recoltării) , acterii @ ml$ după ' ore la temperatura camerei va conţine acterii @ ml. 4lasi+icarea <9F se poate +ace după mai multe criterii. <9F %oase includ cistita dar după unii autori &i uretrita$ prostatita &i epididimita. <9F înalte includ pielone+rita acută$ necro!a papilară (complicaţie a pielone+ritei acute sau care poate apărea în asenţa in+ecţiei)$ acesul renal sau pielone+rita cronică (după unii autori).
Microorganismele mai +recvent implicate în producerea unei infec4ii a tractuui urinar sunt în ordine descrescătoare E. coli$ !lebsiella pneumoniae$!lebsiella o&ytoca$ Enterobacter cloacae$ Enterobacter aerogenes$ Pseudomonas aeruginosa$ Proteus mirabilis$ Proteus 'ulgaris$ Citrobacter freundii$ Citrobacter di'ersus$ Enterococcus faecalis$ sta+ilococii coagula!ă-negativi. *denovirusurile pot determina cistite hemoragice la copii. Mai rar$ în ordine descrescătoare etiologia <9F poate +i repre!entată de Staphylococcus aureus$ (cinetobacter calcoaceticus$ streptococi -hemolitici din grupele *$ G$ 4 sau 8$ "organella morgani$ Pro'idencia rettgeri$ P. stuartii$ Serratia li)uefaciens$ Serratia marcescens$ Candida albicans$ Salmonella spp.$ Corynebacterium urealyticum. 4u privire la E. coli$ cel mai +recvent microorganism implicat în <9F$ există anumite grupuri uropatogene$ spre ex. C$ C'$ C2 etc. n mod cert$ există di+erenţe în ceea ce prive&te etiologia <9F pe grupe de vârstă$ în +uncţie de sex sau la pacienţii spitali!aţi în comparaţie cu pacienţii pentru care se solicită urocultura în amulatoriu.
+eaizarea urocuturii +ecotarea !i transportu produsuui patoogic
n <9F se pot recolta urină$ sânge (ex. în pielone+rita acută) sau chiar &i B4:. n continuare vom discuta despre recoltarea &i transportul urinei. n a+ară de recomandările generale menţionate anterio$ treuie să suliniem unele aspecte particulare > n ca!ul în care nu se poate recolta prima urină de dimineaţă$ treuie a&teptat pentru recoltare ,-6 ore după micţiune > :ecoltarea se reali!ea!ă după spălarea cu apă &i săpun a organelor genitale &i a perineului/ există recomandări speci+ice pentru sexul +eminin &i masculin &i respectiv pentru copilul mic > =ste pre+erail ca recoltarea să aiă loc într-un spaţiu corespun!ător în apropiere de laorator iar personalul medical treuie să explice &i eventual să asiste recoltarea > =ste contraindicată recoltarea urinei la domiciliu (pot exista erori de recoltare iar prelungirea timpului de transport va conduce la multiplicarea acteriilor$ a&a cum am menţionat mai sus)/ după recoltare$ în ca!ul în care urina nu este prelucrată imediat (sau în cel mult , de minute după recoltare)$ p.p. treuie menţinut la temperatura +rigiderului iar transportul treuie reali!at la ?63 4 > De regulă se recoltea!ă urina Idin mi%locul %etului#/ după spălarea organelor genitale &i a perineului$ prin micţiune se elimină circa ml urină (îndepărtând ast+el o parte a germenilor de la nivelul uretrei distale) &i aia apoi se recoltea!ă '- ml (pre+erail ml) urină în recipientul steril$ după care micţiunea continuă > =xistă &i alte tehnici de recoltare$ neinva!ive sau inva!ive (puncţie &i aspiraţie suprapuiană$ cateteri!are uretrală$ cu riscurile respective). aminarea macroscopică !i microscopică a urinei
:eali!ăm iniţial examenul macroscopic/ p.p. poate +i tulure$ opalescent$ poate pre!enta un anumit miros etc. n vederea examenului microscopic al urinei omogeni!ăm urina prin Irăsturnare#$ de '-, ori. Punem o picătură de urină pe lamă$ acoperim cu o lamelă &i examinăm cu microscopul cu imersie (sau microscopul cu contrast de +a!ă). n ca!ul în care identi+icăm pre!enţa a cel puţin unei acterii pe +iecare câmp$ în +iecare dintre câmpuri succesive$ putem cu o ună aproximaţie să considerăm că avem o acteriurie de acterii @ ml. *lternativ se poate utili!a preparatul colorat 8ram. =ste necesar să apreciem concomitent &i pre!enţa piuriei (peste leucocite @ mm, de urină). *u +ost imaginate o serie de alte teste pentru aprecierea piuriei &i acteriuriei$ spre exemplu testul 8riess (detectarea nitriţilor în urină)$ detectarea estera!ei leucocitare$ teste ioluminiscente etc. Piuria &i acteriuria treuie interpretate în contextul clinic. =xamenul sedimentului urinar permite vi!uali!area de celule epiteliale (malpighiene$ ve!icale$ uretrale etc)$ celule sanguine (leucocite$ hematii)$ cilindrii urinari (hialini$ leucocitari$ eritrocitari$ epiteliali$ granulari etc)$ cristale urinare$ levuri (eventual înmugurite$ cu lastoconidii)$ Trichomonas 'aginalisetc/ examenul sedimentului urinar este +oarte util &i treuie reali!at de +iecare dată. utivarea urinei
n mod oi&nuit$ pentru cultivare putem utili!a ,-6 medii di+erite. Din motive de economie am putea însămânţa o %umătate de placă cu mediu Mac4onEeN (+ără cristal violet)$ o %umătate de placă cu gelo!ă-sânge &i câte un sector de placă cu mediu agar telurit &i respectiv agar cu eo!ină &i alastru de metilen (=MG) în
ca!ul în care examenul microscopic al urinei este po!itiv. Dacă examenul microscopic este negativ$ însămânţăm doar o %umătate de placă Petri cu mediu Mac4onEeN. C variantă de însămânţare pentru mediile Mac4onEeN &i gelo!ă-sânge este utili!area unei anse calirate de Ql cu a%utorul căreia prelevăm urină prin atingerea supra+eţei p.p. după omogeni!are. nsămânţăm iniţial un striu pe centrul %umătăţii de placă după care întindem p.p. în striuri paralele$ perpendiculare pe primul striu. n +inal +ără sterili!ăm ansa întindem p.p în striuri paralele în unghi de 63 +aţă de striurile precedente. După o incuare de 1-'6 ore la ,-,23 4$ înmulţind cu numărul de F54 de!voltate$ putem aprecia care este numărul de acterii @ ml de urină. 5recvent este utili!ată însămânţarea urinei după diluare (ex. @) cu a%utorul pipetei gradate. nsămânţăm de ex. pe o placă cu mediu Mac4onEeN $ ml de urină diluată @$ incuăm în condiţiile cunoscute &i după apariţia coloniilor calculăm numărul de acterii @ ml prin înmulţirea numărului de F54R inversul diluţie R inversul volumului însămânţat. nterpretarea rezutateor urocuturii cantitative
> Bipsa multiplicării acteriene sau de!voltarea de F54 în concentraţie de , @ ml de urină repre!intă o urocultură negativă > Dorim să suliniem din nou că re!ultatul microiologic treuie să +ie anali!at în contextul clinic &i corelat cu re!ultatul microscopiei iar în ca!ul anumitor acterii (ex. Salmonella typhi) re!ultatul este po!itiv indi+erent de concentraţia F54 @ ml de urină. n ca!ul unei uroculturi po!itive$ acteria i!olată se identi+ică (pe a!a caracterelor mor+otinctoriale$ de cultură$ iochimice$ alte caractere) &i se testea!ă sensiilitatea la antiiotice &i chimioterapice$ de regulă prin metoda di+u!imetrică (ve!i capitolul 6). =xistă o serie de încercări pentru optimi!area diagnosticului <9F$ inclusiv aordarea unor tehnici miniaturi!ate. Dintre acestea vom aminti metoda imaginată în
Mediul 4B=D de pe prima parte a lamei (4Nsteine - Bactose - =lectrolNte De+icient agar) are culoare verde &i permite numărarea coloniilor acteriene (indirect a numărului de F54 @ ml urină) &i identi+icarea pre!umtivă. 4oncentraţia scă!ută de electroliţi inhiă inva!ia Proteus spp. Mediul Mac4onEeN +ără cristal violet de pe a doua parte a lamei are culoare ro!/ inhiă ma%oritatea acteriilor gram po!itive. 9ehnica de lucru; De&uruăm capacul &i extragem lama +ără să atingem supra+aţa agarului. Pregătim o suspensie acteriană în soluţie salină +i!iologică sterilă cu -A acterii pe ml din +iecare dintre tulpinile de re+erinţă > Staphylococcus aureus *944 '0', > Escherichia coli *944 '0'' > Proteus mirabilis *944 '6, > Staphylococcus aureus: apar colonii doar pe mediul 4B=D. 5ermentarea lacto!ei este indicată de pre!enţa culorii galene în %urul coloniilor de!voltate. > Escherichia coli: apar colonii galene pe 4B=D &i colonii ro! pe Mac4onEeN. > Proteus mirabilis: apar colonii translucide iar culoarea 4B=D este alastră/ pe Mac 4onEeN apar colonii incolore.
