UNIVERSITAS
UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS” DIN GALAŢI FACULTATEA DE INGINERIE DIN BRĂILA GALATIENSIS
Sesiunea de Comunicări Comunicări ale ale Cercurilor Cercurilor Ştiinţifice Ştiinţifice Studenţeşti, Studenţeşti, mai 2011
Folosirea Metodei Drumului Critic pentru alocare si programare în timp a resurselor disponibile în vederea atingerii obiectivului de fabricare , lansare si promovare a echipamentului P Autor: Nistor Nistor Aurica Aurica 1 studentă anul IV – IEDM Îndrumător ştiinţific: Ing. Dr. Ec. Zeca Daniela 2 Facultatea de Inginerie din Brăila, Universitatea „Dunărea de Jos Jos din Galaţi” Galaţi” 1
[email protected], 2
[email protected]
Rezumat : Procesul de dirijare, alocare şi temporizare (programare în timp) a resurselor disponibile în vederea atingerii obiectivelor stabilite, într-o manieră eficientă, poate fi gestionat cu ajutorul metodei drumului critic (CPM- Critical Path Method).
1.Introducere Drumul reprezintă o succesiune de activităţi adiacente între jaloane; este marcat printr-o serie de linii,
care îsi au originea în punctul de start al proiectului si se finalizează în punctul de sfârsit. Drumul critic reprezintă drumul cel mai lung (ca durată) din proiect si orice întârziere care apare pe acest traseu, va condu nduce la întârzi rzierea rea proi roiectului. El este determi rminat nat de o serie de activităţi critice (care trebuie terminate terminate conform conform programării programării,, astfel astfel încât proiectul proiectul să se termine termine conform datei stabilite iniţial).
2.Model de stabilire a CPM pentru pentru producerea, lansarea lansarea si promovarea echipamentului P 2.1 Primul pas care trebuie făcut f ăcut in demersul nostru este stabilirea evenimentelor . Eveniment - moment semnificativ al procesului în care începe sau se termină una sau mai multe activităţi. Evenimentele, Evenimentele, necesar a se produce în cadrul proiectului nostru , sunt: A. Decizia Decizia de stabili stabilire re a oportunita oportunitatii tii produsul produsului ui B. Deciz Decizia ia de fabric fabricare are a produs produsulu uluii C. Deciz Decizia ia de vânza vânzare re a produs produsulu uluii D. Aprobarea Aprobarea docume documentati ntatiei ei de exec executie utie finală finală E. Omo Omolog logarea area spaţiu spaţiului lui supli suplimen mentar tar F. Deciz Decizia ia de înche încheier ieree a contrac contracte telor lor G. Decizia Decizia de declanşa declanşare re a campanie campanieii publicita publicitare re H. Lansarea Lansarea în fabrica fabricaţie ţie a « lotul lotului ui optim optim » I. Stab Stabil ilire ireaa bene benefic ficia iari rilo lor r J. Semna Semnare reaa cont contra ract ctul ului ui fin final al K. Aprobarea Aprobarea caietulu caietuluii de de sarcini sarcini L. Începer Începerea ea vânză vânzării rii produ produsul sului. ui. 2.2 Mijlocul prin care se atinge obiectivul producerii evenimentului este activitatea. Activitatea reprezintă o parte componentă a lucrării , bine precizată în timp , cu termene riguroase de început si sfârşit. Unele activităţi beneficiază de flexibilitate la termenele de început şi de sfârşit , altele nu .Cele care nu beneficiază de flexibilitate nu pot fi terminate mai devreme deoarece depind de realizarea altei activităţi. De asemenea nu pot depăşi termenul limită fără să provoace întârzieri activităţilor care urmează deoarece nici una din acele activităţi nu beneficiază de flexibilitate sau 1
UNIVERSITAS
UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS” DIN GALAŢI FACULTATEA DE INGINERIE DIN BRĂILA GALATIENSIS
Sesiunea de Comunicări ale Cercurilor Ştiinţifice Studenţeşti, mai 2011
rezervă de timp la termenele de început si sfârşit. Toate aceste activităţi sunt interdependente. Sunt mai multe înşiruiri de activităţi prin care se poate ajunge de la începutul proiectului până la sfârşitul acestuia. De fapt pot exista mai multe drumuri critice dacă nu au rezervă de timp si determină acelaşi termen limită. De obicei, dacă sunt mai multe drumuri critice o mare parte din activităţi coincid. Lista activităţilor : (A -B) - Cercetarea pieţei (A -X) - Studiu de fezabilitate (A -Y) - Studiu de eficientă (B -C) - Executie si omologare prototip (B -Z) - Elaborarea documentaţiei de execuţie a prototipului (C -D) - Planificarea producţiei, documentaţiei tehnologice şi a S.D.V-urilor (C -E) - Extinderea spaţiilor de producţie (C -K) -Elaborarea instrucţiunilor de funcţionare, vânzare, servicii şi garanţie (C -G) -Elaborarea planului de publicitate (C – F) -Obţinerea avizelor legale şi a licenţelor de vânzare (D – I) -Planificarea vanzărilor (D - H) -Organizarea fabricaţiei (E -H) -Executarea instalaţiilor suplimentare de producţie şi a S.D.V-urilor specifice (I - L) - Asigurarea reţelei de desfacere (H - J) - Fabricaţia produsului (J - L) -Organizarea livrărilor la beneficiar (G - L) -Campania publicitară (F - L) - Încheierea contractelor de reprezentare şi intermedieri (K - L) - Şcolarizarea personalului de service (K -W)- Organizarea reţelei de service
2.3 Există şi activităţi fictive, care se introduc în mod artificial în construirea reţelei pentru a asigura o relaţie de precedenţă/secvenţialitate firească a activităţilor anterioare şi următoare. Nu au durată şi nu necesită resurse. Sunt reprezentate grafic printr-o sageată punctată între două evenimente care altfel nu ar fi fost unite de o activitate reală. Activităţi fictive : (cu aceleaşi noduri dar cu durata « 0 ») (X - B)(Y - B)(Z - C)(W- L)-
Se vor reprezenta în grafic cu o linie intreruptă
2
UNIVERSITAS
UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS” DIN GALAŢI FACULTATEA DE INGINERIE DIN BRĂILA Sesiunea de Comunicări ale Cercurilor Ştiinţifice Studenţeşti, mai 2011
GALATIENSIS
2.4 Diagrama CPM –faza primară Se vor nota în grafic duratele activităţilor (zile)
F 17
X 18
Z
46 0
A
30 11
12
G
21
22
0
B 0
60
C
35 40
Y
28
D
I
25 30E 30
14
L
15 70 H
13
70
J
K
21
0 28
W
După însumarea duratelor tuturor drumurilor început- sfârşit (activitatea A-activitatea E), se constată că drumul critic este : A – B –C – E –H – J- L şi cumulează duratele activităţilor succesive cele mai lungi, durata totală fiind de 245 zile.
3
UNIVERSITAS
UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS” DIN GALAŢI FACULTATEA DE INGINERIE DIN BRĂILA GALATIENSIS
Sesiunea de Comunicări ale Cercurilor Ştiinţifice Studenţeşti, mai 2011
2.5 Tabel centralizator : Pentru evidenţierea duratelor, a momentelor de inceput şi terminare a activităţilor, precum şi în mod special a rezervelor de timp ale unor activităţi, se va completa un tabel centralizator: Tabelul nr.1 Nr crt
Simbolul activităţii
Durata activităţii (zile)
Începere Începere cel mai cel mai devreme târziu
Termina Termina -re -re cel mai cel mai devreme târziu 0 30 30
Timp rezervă
1
A-B
30
0
0
2
A-X
18
0
12
18
30
12
3
A-Y
11
0
19
11
30
19
4
B-C
60
30
30
90
90
0
5
B-Z
46
30
44
76
90
14
6
C-E
40
90
90
130
130
0
7
E-H
30
130
130
160
160
0
8
H-J
70
160
160
230
230
0
9 10 11 12 13 14 15 16
J-L C-E-H-J-L C-F-L C-G-L C-D-I-L C-D-H-J-L C-K-L C-K-W-L
15 155 17+12=29 21+22=43 35+28+14=77 35+25+70+15=145 13+21=34 13+28+O=41
230 90 90 90 90 90 90 90
230 90 216 202 168 100 211 204
245 245 119 133 167 235 124 131
245 245 245 245 245 245 245 245
0 0 126 112 78 10 121 114
Observaţie:Pentru grupele de activităţi paralele cu drumul critic, numerotate de la nr crt.11 până la 16, este menţionat timpul de rezervă total pe acea ramură, care va fi defalcat la rândul său pe activităţi elementare utilizând fie principiul proporţionalităţii cu duratele acestora, (vezi tabelul nr. 2), fie principiul repartizării pe criterii tehnologice, economice, sau de personal.
4
UNIVERSITAS
UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS” DIN GALAŢI FACULTATEA DE INGINERIE DIN BRĂILA GALATIENSIS
Sesiunea de Comunicări ale Cercurilor Ştiinţifice Studenţeşti, mai 2011
Tabelul nr.2 Nr crt
Simbolul activităţii
Durata activităţii (zile)
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21
C-F-L C-F F-L C-G-L C-G G-L C-D-I-L C-D D-I F-L C-D-H-J-L C-D D-H H-J J-L C-K-L C-K K-L C-K-W-L C-K K-W
17+12=29 17 12 21+22=43 21 22 35+28+14=77 35 28 14 35+25+70+15=145 35 25 70 15 13+21=34 13 21 13+28+0=41 13 28
Începere cel mai devreme
Începere cel mai târziu
Termina -re cel mai devreme
90 90 181 90 90 166 90 90 161 217 90 90 127 154 229 90 90 149 90 90 139
216 164 239 202 145 223 168 126 189 231 100 92 129 159 230 211 136 224 204 103 217
119 107 193 133 111 188 167 125 189 231 235 125 152 224 244 124 103 170 131 126 167
5
Termina Timp -re rezervă cel mai penru târziu activităţi sau grupe de activităţi 245 126 181 74 245 52 245 112 166 55 245 57 245 78 161 36 217 28 245 14 245 10 127 2 154 2 229 5 245 1 245 121 149 46 245 75 245 114 139 36 245 78
UNIVERSITAS
UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS” DIN GALAŢI FACULTATEA DE INGINERIE DIN BRĂILA Sesiunea de Comunicări ale Cercurilor Ştiinţifice Studenţeşti, mai 2011
GALATIENSIS
2.6 Reprezentarea grafică a rezultatelor din tabelele nr. 1 şi nr. 2, se poate face sub forma unei diagrame CPM faza finală:
F 107/74/181
17 X 18/12/30
12
Z 76/14/90
G 111/55/166
21 18 30
A 0/0/0
0 B 30/0/30
11
0 Y 11/19/30
46 6 0
22
0
C 90/0/90
35
28
D 125/36/161
40
I 189/28/217
25
E 130/0/130
H 160/0/160
13
14
L 245/0/245
15 21 J
230/0/230
K 103/46/149
28
W 167/78/245
3. Concluzie : Metoda Drumului Critic CPM prezintă o serie de avantaje , dintre care evidenţiem : - determinarea cu anticipaţie a duratei de execuţie a proiectelor complexe; - pe timpul desfăşurării proiectului permite un control permanent al execuţiei acestuia; - explicitarea legăturilor logice şi tehnologice dintre activităţi; - evidenţierea activităţilor critice; - evidenţierea activităţilor necritice, care dispun de rezerve de timp; - permite efectuarea de actualizări periodice fără a reface graful; - oferă posibilitatea de a efectua calcule de optimizare a duratei unui proiect, după criteriul costului; - reprezintă o metodă operativă şi raţională care permite programarea în timp a activităţilor ţinând seama de resurse. Există şi câteva dezavantaje , puţine la număr care , în principal , se referă la : 6
UNIVERSITAS
UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS” DIN GALAŢI FACULTATEA DE INGINERIE DIN BRĂILA GALATIENSIS
Sesiunea de Comunicări ale Cercurilor Ştiinţifice Studenţeşti, mai 2011
- greutatea desenării grafului, fiind foarte greu de reprezentat exact toate condiţionările din proiect, în condiţiile în care acestea sunt foarte complicate iar desenul trebuie să fie destul de simplu şi clar încât să fie inteligibil şi deci util; - chiar dacă se respectă toate regulile de construire a grafului, rămân încă destule variante de desenare astfel încât două reprezentări ale aceluiaşi proiect făcute de doi indivizi pot să nu semene aproape deloc. Problema desenării graficului este deja rezolvată de tehnica de calcul , care permite aplicarea metodei pe cale computerizată .
7
