Maturizarea turi zarea personal pers onalităţ ităţii ii
Ce înseamnă că omul are personalitate? se întreabă Tiberiu Rudică (2006, p.2 p.248 48). ). Răsp Răspun unsu sull psih psihol olog ogul ului ui ieşe ieşean an la acea aceast stăă între întreba bare re este este stru struct ctur urat at pe dimensiunea esenţială a maturizării sale intelectuale, afective şi morale. Astfel, dacă teoretic fiecare om are o personalitate, practic vorbim de personalitate la omul care demonstrează un „grad de maturitate psihologică într-un sector de activitate care să ne facă apţi să-l exercităm cu succes”. În acelaşi timp a avea personalitate înseamnă: a. Să-ţ Să-ţii poţi poţi aleg alegee conş conştie tient nt şi efic eficie ient nt o cale cale prop proprie rie în viaţ viaţă, ă, realiz realizân ândd un echilibru optim între posibilităţile reale şi idealurile construite. b. Să poţi poţi stimula stimula prin creati creativitate vitateaa muncii muncii tale activi activitatea tatea altora. altora. Alături de acest înţeles dat conceptului de personalitate amintim şi definiiţiile „personalitatea este subiectul lui Paul Popescu –Neveanu, care considera că „personalitatea uman uman cons consid ider erat at ca unit unitat atee biobio-ps psih ihoo-so soci cial ală, ă, ca purt purtăt ător or al func funcţi ţiil ilor or epistemice, pragmatice şi axiologice” Gordon Gordon Allport Allport optează pentru o definiţie structuralistă afirmând că
personalitatea este„ organizarea dinamică în cadrul individului a acelor sisteme psihofizice care determină gândirea şi comportamentul său caracteristic”.
Dacă pentru definirea personalităţii s-au afirmat peste 50 de definiţii, atunci când se poate vorbi de maturizarea personalităţii? Se acceptă ideea că trebuie să luăm în discuţie două concepte de: 1. mat maturitate 2. mat maturizare
Prin maturitate spunea Paul Popescu –Neveanu (1978, p.427) înţelegem o stare funcţională fizică şi fiziologică la care se ajunge printr-o dezvoltare stadială şi care prezintă un sistem complet de posibilităţi ce se conservă ca stabil în etapa vârstei adulte. Se distinge: -
constând nd în împlin împlinire ireaa o maturitate biofiziologică constâ
proce procesel selor or de creşte creştere re şi
structurarea funcţională a organelor; -
o maturitate psihică la care concură toate modalităţile de maturitate:
1. intelectua intelectuală lă – de structurare structurare a mecanism mecanismelor elor intelectu intelectuale, ale, fapt fapt ce mijloceşte mijloceşte autonomia; 1
2. emoţională emoţională – constând constând în diferenţiere diferenţiereaa emoţiilor, emoţiilor, stabiliza stabilizarea rea sentimente sentimentelor lor şi capacitatea de control a lor; 3. socială socială şi morală morală – caracteriza caracterizată tă prin deplina deplina adapta adaptare re la condiţiile condiţiile vieţii vieţii şi activităţii sociale şi prin participarea responsabilă la acestea Maturizarea (Paul Popescu –Neveanu, 1998, p.427) este un sistem de procese
bio-psiho-sociale concurând la o evoluţie individuală încheiată cu o stare de maturitate . În maturizare un rol important revine programelor ereditare care, în condiţii normale de echilibru cu mediul, mijlocesc creşterea şi organizarea funcţională. La om sunt decisive în maturizare educaţie şi activitatea de învăţare . La nivel psihic şi de
personalitate factorii de maturizare şi educaţie sunt interdependenţi. Maturizarea personalităţii este un proces corelat cu dezvoltarea sa, un proces dificil şi obstrucţionat de factori psihologici şi sociali. Exprimându-se plastic Iolanda Mitrofan vorbeşte de „ cursa cu obstacole a dezvoltării umane ”.
Un om devine o personalitate matură când: a. devi devine ne conşti conştien entt de lume şi de sine sine şi îşi îşi elab elabor orea ează ză un sist sistem em propri propriou ou de reprezentări , concepţii, motive, scopuri, atitudini, convingeri în raport cu lumea şi cu sine; b. desfăşoa desfăşoară ră activităţi activităţi utile utile şi recunosc recunoscute ute şi creează creează valori valori sociale sociale;; c. se integ integrea rează ză armoni armonios os şi util util în comuni comunitat tate; e; d. are un profil profil moral moral bine definit definit care care îi permite permite să se se dedice dedice unor idei idei şi idealuri; idealuri; poate fi luat drept model pentru formarea altora personalităţi; e. şi-a format format capacit capacitatea atea de contro controll şi autocontro autocontrol; l; f. ştie să se se pună pună în valoare, valoare, să să se facă cunoscut cunoscut altora. altora. Pentru a răspunde la întrebarea ce este personalitatea matură, care sunt caracteristicile ei G. Allport apelează la criterii propuse de unii psihologi: Erik Erikson, A. Maslow. O definiţie concisă, afirmă G. Allport spune că o personalitate sănătoasă îşi stăpâneşte în mod activ mediul, manifestă o anumită unitate a personalităţii şi este capabilă capabilă să perceapă perceapă în mod corect lumea şi pe ea însăşi. însăşi. O asemenea asemenea personalita personalitate te stă pe propriile picioare fără să aibă pretenţii excesive faţă de ceilalţi. Erik Erikson delimitează 8 stadii ale dezvoltării umane cartacterizate de crize şi
conflicte, dar prin depăşirea stadiilor de vârstă se dezvoltă o forţă, o calitate ce poate 2
fi consid considera erată, tă, după după Allpor Allportt un criter criteriu iu al maturiz maturizări ăriii perso personal nalită ităţii. ţii. În ordine ordineaa stadiilor de vârstă aceste caracteristici în număr de 8 sunt: un sentiment fundamental de încredere şi simţul autonomiei, simţul de iniţiativă, siguranţă şi competenţă, identitatea personală, intimitatea, capacitatea generatoare şi creatoare, integritate, acceptare şi înţelepciune. După psihologul umanist A. Maslow caracteristicile personalităţii mature, înalt autoactualizate, sunt următoarele: 1. o percepţie percepţie mai mai eficientă eficientă a realităţii realităţii şi relaţii relaţii mai mai comode comode cu cu ea; 2. accep acceptar tarea ea Eului Eului,, a celorla celorlaţi ţi şi a naturi naturii; i; 3. spon sponta tane neit itat ate; e; 4. cent centra rare reaa pe prob proble lemă mă;; 5. detaş taşarea; 6. indepe independe ndenţa nţa de cult cultură ură şi medi mediu; u; 7. prospeţime prospeţimeaa continuă continuă a aprecie aprecierii rii (spontan (spontaneitate eitate); ); 8. oriz orizon ontu turi ri nelim nelimita itate te de cuno cunoaş aşte tere re,, inte intere ress pent pentru ru esen esenţa ţa ulti ultima ma a vieţ vieţii ii,, interes pentru religie; 9. sentiment sentiment social social – identific identificare, are, simpatie simpatie şi afecţi afecţiune; une; 10. relaţii sociale profunde, dar dar selective; 11. structură de caracter caracter democratică, respect respect pentru fiinţa umană; 12. certitudinea etică, subiecţii subiecţii sunt siguri în ce priveşte priveşte diferenţa între bine şi rău; 13. simţ neosto neostoit it al 14. spirit creato creatorr. Luând în considerare caracterizarile psihologice elaborate de psihologi cu privire la maturizarea poersonalităţii, G. Allportconcluziona că toate criteriile trecute t recute în revistă indică un ideal rareori sau poate nicodată atins, totuşi, din multitudinea de caracteristici G. Allport selectează 6 criterii, care, spune autorul, par să ofere o imagine realistă şi rezonabilă a personalităţii mature. Caracteristici definitorii ale personalităţii mature, după G. Allport
1. extensiunea simţului Eului - adică încorporarea în personalitate a unor noi şi nenumărate sfere ale interesului, astfel încât ele să devină personale în mod semnificativ; 3
2. Raporatea caldă a Eului la celălalt şi depăşirea egocentrismului – stabilirea relaţi relaţiilo ilorr cu alte alte persoa persoane, ne, raport raportare areaa caldă caldă a Eului Eului la alţii, alţii, manife manifesta starea rea capacităţii de intimitate, compasiune şi toleranţă relaţională; securitate te emoţional emoţională ă şi autoaccep autoacceptar taree – personalităţile mature dispun de 3. securita
simţul proporţiei, îşi asumă conştient noi riscuri şi noi şanse, sunt tolerante la frustrare, se acceptă pe ele însele; 4. perceprea realistă şi reflectarea veridică a realităţii externe – adică percep, gândesc şi acţionează în conformitate cu realitatea externă, pe care o reflectă în mod veridic; 5. capacitate de auto-obiectivare auto-obiectivare a Eului Eului - adică sunt capabile de a fi ele însele, dispun de capacitate de auto-obiectivare în intenţii, de autocunoaştere; 6. filosofi filosofia a unificat unificatoar oaree a vieţii vieţii şi orientar orientarea ea valorică valorică,, concepţi concepţiee generală generală despre lume – adică trăiesc în armonie cu o filosofie de viaţă unificatoare, sunt
capabile de a-şi forma şi a susţien o concepţie generală despre lume, pe care o vor transpune în mod constant în practică. Caracteristici ale personalităţii mature, după T. Rudică
Drumul maturizării personalităţii presupune, în principal, o ridicare progresivă a omului pe treptele conştiinţei. Procesul de conştientizare se efectuează atât pe plan intelectual, cât şi în plan afectiv şi axiologic. ( T. Rudica) Un om inteligent paote fi rămas în urmă din punct de vedere afectiv şi eticoumanitar; altfel spus, el poate fi rămas pe o treaptă de egocentrism psihologic, de incapacitate de a depăşi limitele trăirilor şi intereselor sale egoiste. Psihologul umanist contemporan, contemporan, Tiberiu Rudică Rudică din şcoala de psihologie ieşeană ieşeană redă dinamica procesului maturizării personalităţii ca un parcurs existenţial barat de obstacole, fenomene de natură psihosocială. După După cum cum subl sublin inia ia şi Vasile asile Pave Pavelc lcuu în pref prefaţ aţaa lucră lucrării rii Maturizarea personalităţii, autorul oferă un mod de interpretare teoretic şi practic a complexului
fenomen al socializării afective şi morale a fiinţei umane în relaţie cu dezvolatarea sa intelectuală. Maturitatea vieţii noatre afective este, aşadar, un reflex (produs) firesc al maturizării intelectuale şi morale, volitive a personalităţii, concretizată în capacitatea persoanei de a se elibera de poziţiile rigide ale egocentrismului psihologic şi de a
4
conş conştii tiine neti tiza za im impo porta rtanţ nţaa atât atât a scop scopur uril ilor or şi a motiv motivaţ aţiil iilor or indi indivi vidu dual ale, e, cât cât şi a aspiraţiilor şi a trebuinţelor societăţii şi umanităţii. Principalele caracteristici ale personalităţii mature, după T. Rudică sunt: afirmarea a conştien conştientă, tă, respons responsabil abilă ă şi altruistă altruistă duce la progres social şi 1. afirmare
împlinirea intelectuală, afectivă şi morală; echilibrul ul între între afect afect şi intelect, intelect, intre cele două dimensiuni pot interveni 2. echilibr
armonii şi dizarmonii: personalităţi dominante de afecte, trăirea simultana a două sentimente opuse, etc. O dezvoltare deplină a personalităţii pe plan afectiv, intelectual şi moral se face prin creaţia continuă a unor sisteme şi instanţe noi de rezolvare a conflictelor motivaţionale. 3. autenticitate in comportament: armonie intre gandire, simţire şi acţiune.Pe drumul drumul maturizarii maturizarii personalitaţii, personalitaţii, oamenii oamenii pot manifesta manifesta comportame comportamente nte de simulare, disimulare, ipocrizie care trebuie reduse şi prevenite prin educaţia promovată in familie. 4. responsabilitate şi consecven ţa in indeplinirea rolurilor sociale; 5. manifestare creativa şi înlăturarea formalismului ; 6. concordan ţa şi echi echili libr bru u intr intree eul eul real, eal, eul eul norm normat ativ iv si eul eul idea ideall in comportamentul de orientare vocaţionala, o buna alegere a profesiei – acord între înt re struct structura ura indivi individua duală lă a persoa persoanei nei şi exigen exigenţel ţelee psihof psihofizi iziolo ologic gicee ale domeniului vizat; 7. abilitate abilitatea a de a disocia disocia intre bine şi r ău, de a evalua for ţele personale, de puterea de a recunoaste si de a dep ăşi greşelile.
8. capacitat capacitatea ea de a trece trece de la tendinţele tendinţele egoist egoiste, e, la abordare abordareaa altruista altruista a relaţiilor relaţiilor cu celălalt, de a manifesta atitudini empatice şi prosociale. ATENTIE!
Se recomanda sa dati exemple din lucrarile : •
Rudica, T., Maturizarea Maturizarea Personalitaii;
•
Rudica, T., Trepte ale maturizarii personalitatii
5
