Masurarea Tensiunii Si Intensitatii Curentului Electric

1

Titles you can't find anywhere else

Try Scribd FREE for 30 days to access over 125 million titles without ads or interruptions! Start Free Trial Cancel Anytime.









Cuprins Cuprins………………………………………………………………………..........2 Argument……………………………………………………………………..........3 Capitolu I........................................................................................................4 1.Masurarea tensiunii electrice.................... electrice................................ ....................... ..................... ..................... ...............4 ....4 1.1Masurarea directa in circuitul de c.c................... c.c.............................. ...................... ...................... .............4 ..4 1.2Montarea voltmetrelor in circuit................... circuit.............................. ..................... ..................... ...................... ...........4 4 1.3 Masurarea Directa a tensiunilor in circuitul de c.a.................... c.a.............................. ...........7 .7 Capitoul II........................................................................................................10 2.MASURAREA INSTENSITATII CURENTULUI ELECTRIC............... ELECTRIC......................... ..........10 10 2.1Ampermetre................................................................................................12 2.2Ampermetre cu redresoare..................... redresoare............................... ..................... ..................... ...................... ...................15 .......15 2.3Ampermetre cu termocuplu.................. termocuplu............................. ..................... ..................... ..................... ....................15 ..........15 2.4Ampermetre bazate pe efectul Hall.................. Hall............................. ...................... ..................... ..................16 ........16 BIBLIOGRAFIE................................................................................................19









Argument Ştiinta este un ansamblu de cunoştinţe abstracte şi generale,fixate într-un sistem coerent obţinut cu ajutorul unor metode adecvate şi avand menirea de a explica , prevedea şi controla un domeniu determinat al realitaţii obiective. Descoperirea şi studierea legilor şi teoremelor electromagnetismului în urmă cu un secol si jumatate,au deschis o eră nouă civilizaţiei omeneşti. Problema mecanizarii în procesul de producţie a aparut odată cu primele mijloace tehnice (obiecte,materiale) care adoptau eforturile fizice ale omului la cerinţele intervenţiei asupra proceselor în sensul minimizarii acestor eforturi.În această etapă omul este nemijlocit legat de procesul de producţie , iar intervenţiile sale fizice si intelectuale sunt absolut necesare producerii de bunuri materiale .Conceptul de mecanizare a cunoscut o continuă evoluţie in strânsă corelaţie cu evoluţia proceselor de producţie şi cu evoluţia tehnologică. Utilizarea unor manipulatoare , sisteme complexe de alimentare şi transport, scule şi materiale in procesul de producţie , în cadrul unor fluxuri tehnologice bine definite reprezentând etapa importantă in asigurarea producţiei de bunuri materiale si în acelaşi timp cerinţa primară în vederea trecerii la etapa automatizării. automatizării. Prin automatizarea proceselor de producţie se urmareşte asigurarea tuturor condiţiilor de desfaş desfaşura urare re a acesto acestora ra fară fară interv intervenţ enţia ia nemijlo nemijlocit cităă a operat operatoru orului lui uman.A uman.Acea ceastă stă etapă etapă presupune crearea a acelor mijloace tehnice capabile să asigure evolutia proceselor într-un sens prestabilit asigurându-se producţia de bunuri materiale la parametrii doriţi. Lucrarea de faţa realizată la sfarşitul perioadei de perfecţionare profesională în cadrul liceului, consider că se incadrează in contextul celor afirmate mai sus. Doresc să fac dovada gradului de pregatire in meseria”Tehnician in instalatii electrice” avand cunoştinţe dobandite in cadrul disciplinelor de invătământ: Masinii electrice , Sisteme de reglare automata si Tehnici de masurare in domeniu









Capitolu I 1.Masurarea tensiunii electrice 1.1Masurarea directa in circuitul de c.c

Tensiunea electrica este definite ca diferenta de potential electric dintre doua puncte.Unitatea de masura pentru tensiuni in sistemul S1 este voltul, avand ca sinbol V. In general, tensiunile electrice se masoara prin metode de citire directa, cu aparate gradate in volti, numite voltmeter. In masurarile de mare precizie se utilizeaza metode de compensatie. La trecerea curentului electric printr-un aparat conform legii l egii lui Ohm, la bornele acestuia apare o tensiune : U=I•ra (1) Din relatia (1) se deduce : U I = ( 2 ) r a

Daca in caracteristica statica de functionare se exprima I prin U/ra se obtine: α

 U  = f    = f 1 (U ) r  a 

( 3 )

Din aceasta relatie se observa ca indicatia α este o functie si de tensiunea de la bornele aparatului, deci acesta poate functiona si ca voltmetru. Daca prin aparat trece un curent egal cu curentul sau nominal atunci indicatia sa va fi maxima si tensiunea la bornele sale va reprezenta tensiunea nominala a aparatului : Ua =Ia•rr ( 4 ) Deci, orice aparat de masurat se caracterizeaza, pe langa curentul sau nomonal Ia si rezistenta sa proprie ra, si prin tensiunea sa nominala Ua . 1.2Montarea voltmetrelor in circuit

Pentru ca voltmetru sa masoare tensiunea electrica intre doua puncte ale unui circuit, el trebuie montat in paralel pe circuit intre cele doua puncte,astfel in cat tensiunea de masurat sa fie egala cu tensiunea de la bornele sale. Ca si cazul ampermetrelor, la mutarea voltmetrului in circuit este necesar ca functionarea circuitului sa se modifice cat mai putin. In circuitul din figura 1,a,inainte de montare voltmetrului tensiunea intre punctele a,b este : U =

RE R + r i

=

1 1+

r i

E

R

Dupa montarea voltmetrului (figurei 1.b), tensiunea intre punctele a, b devine: Rr v U m =

R + r v r i +

Rr v R + r v

E

E =

1+

r i R

⋅

R + r v

Pentru ca U = Um este necesar ca raportul

r v

R

=

r v

r v

sa fie aproximativ egal cu 1. Acest lucru este









Fig 1

A. Extinderea Extinderea domeniul domeniului ui de masurare masurare

De obicei, caderea de tensiune nominala la bornele aparatelor magnetoelectrice este foarte mica, sub un volt. Cand tensiunea de masurat U este mai mare decat tensiunea nominala a aparatului, se poate extinde domeniul de masurare cu ajutorul unor dispozitive numite rezistente aditionale. Rezistenta aditionala este o rezistenta de valuare mare, care se monteaza in serie cu aparatul magnetoelectric si pe care cade o parte din tensiunea de masurat .

Pentru dimensionarea rezistentelor aditionale se considera circuitul din figura 2 . Se observa ca atat prin instrumentul de masurat, cat si prin rezistenta aditionala, trece acelasi curent, Ia : •

I a

(3.16)

=

U a r a

=

U a r a

+

r ad

Fig 2

Din aceasta relatie se poate deduce: U U a

=

r a

+

r ad

r a

= 1+

r ad r a

=

n,

(3.17) in care n indica de cate ori tensiunea de masurate este mai mare decat tensiunea nominala si se numeste coeficient de multiplicare. Din relatia: n =1+

r ad









In relatia (3.19), daca se considera U = 1V, se obtine: 1 R[Ω/ V ] = I a

Relatia (3.20) arata ca rezistenta in ohmi pe volt ce caracterizeaza un aparat este inversul curentului sau nominal.

Rezistenta aditionala pentru un anumit domeniu de masurare se va obtine inmultind rezistenta in ohm pe volt cu tensiunea corespunzatoare intervalului respectiv : r ad

=

U

1

I a

=

U I a

(3.21)

Avand in vedere ca voltmetrele voltmetrele trebuie sa indeplineasca indeplineasca conditia r v > R, cu cat voltmetrul are rezistenta in ohm pe volt mai mare, cu atat el este mai bun. Cele mai bune voltmetre care se construiesc in prezent folosesc aparate magnetoelectrice avand curentul nominal de 10 µ A , adica o rezistenta de 100 000 Ω/V.

B. Voltmetre Voltmetre cu mai multe domenii domenii de masurare masurare

Unele voltmetre portative sunt prevazute cu rezistente aditionale pentru mai multe domenii de masurare, ce se schimba cu ajutorul unui comutator. Rezistentele aditionale pot fi realizate separat, cate una pentru fiecare interval de masurare, sau pot fi formate din mai multe rezistente legate in serie (fig. 3, a si b). Pentru cel de-al doilea caz r ad 1

= R1 ;

r ad 2

= R1+ R 2 ;

.......... .......... .... r adk

= R 1 + R 2 + ... + R h

Figura 3 VOLMETRU CU MAI MULTE INTERVALLE DE MASURARE a- cu cate o rezistenta aditionala pentru fiecare interval interval ; b- cu rezistenta in serie











Transformatoarele de masurat masurat sunt sunt transformatoare electrice, speciale, speciale, larg larg utilizate in tehnic tehnicaa masurarilor datorita urmatoarelor avantaje : — permit extinderea intervalelor de masurare ale aparatelor de masurat utilizate in curent alternativ (ampermetre, voltmetre, wattmetre, varmetre, contoare etc.) ; — asigura protectia personalului de deservire, prin izolarea aparateior de masurat fata de circuitele de inalta tensiune; — permit standardizarea aparatelor de masurat pentru anumite valori adoptate la fabricarea in serie a acestora : 5 A sau 1 A pentra ampermetre si 100 V sau 110 V pentru pentru voltmetre. voltmetre. Dupa marimea pe care o reduc, transformatoarele tr ansformatoarele de masurat se | impart in transformatoare de curent si transformatoare de tensiune. Uneori ele sunt numite „reducatoare" de curent sau de tensiune. Principiul de functionare functionare al acestor transformatoare transformatoare este este asemanator asemanator cu cel al transformatoarelor de forfa si consta in transferul de energie electromagnetica de la o infasurare i nfasurare primara la o infasurare secundara, prin fenomenul de inductie electromagnetica. Constructia. Un transformator este un ausamblu de bobina ( infasurari) infasurari) cuplate magnetic. Pentru a se realiza un cuplaj magnetic strans, cele doua infasurari sunt asezate pe un miez magnetic comun astfel incat aproape tot fluxul magnetic crcat_de. o infasurare sa treaca si prin cealalta. In figura 7.1 este reprezentat scheatic scheatic un transformator. Pe miezul miezul magnetic sint infasurate N1 spire_reprezentand infasurarea primara si N2 spire reprezentand infasurarea secundara. La bornele infasurarii primare se aplica o tensiune U1, iar la bornele infasurarii secundare se ob|ine o tensiune U 2 2. Prin infasurarea primara trece un curent de intensitate I lt lt iar prin infasurarea secundara secundara un curent curent de intensitate I 2 2 . Rolul transformatorului este de a transmite energia electromagnetica din circuitul primar in circuital secundar, modificand parametrii care caracterizeaza aceasta energie (tensiunea si intensitatea curentului de la .iesire au valori diferite de cele ale tensiunii si ale intensitatii curentului de la intrare).









\Stiind ca ambele infasurari sint strabatute de acelasi flux magnetic si considerind lungimea tuturor spirelor egala, se poate afirma afir ma ca in fiecare spira se induce aceeasi tensiune U sp sp. ; lnfasurarea primara, care are N l l spire, va avea la bornele sale o tensiune U l l == N1Usp iar U p. Reluind infaurarea secundara, care are N 2 2 spire, va avea la bornele sale o tensiune U 2 2 = N 2 2U sp s relatia (7.3), se poate scrie : I 1 I 2

=

U 2 U 1

=

N 2U sp N 1U sp

=

N 2 N 1

De aici rezulta ca raportul intensitatiior curentilor este invers proportional cu raportul tensiunilor si ca raportul tensiunilor este proportional cu raportul numarului de spire. se pastreaza, cu o anuinita aproximatie, datorita La un transformator real aceste proprietati se unor fenomene care vor fi aratate in continuare. B . Erori, Clase de precizie

La utilizarea transformatoarelor de curent in masurari, intervin unele erori specifice, cunoscute sub numele de eroare de curent si eroare de unghi. • Eroarea de curent intervine ca urmare a diferentelor ce apar intre valoarea intensitatii curentului I 1 masurata prin intermediul transformatorului si valoarea reala a intensitatii aceluiasi curent.

Figura 7.3 Montarea transformatoarelor de masurat a,b-transformatoare de curent ; c-transformator de tensiune Pentru determinarea valoari intensitati curentului masurat prin intermediul unui transformator tr ansformator de curent, se utilizeaza raportul nominalde transformare intre valorile nominale ale intensitatilor









K 1

=

I 1 I 2

Acest raport nu este constant, el putind fi influentat de valoarea intensitatii curentului I1 si de conditiile de functionare a transformatorului. Eroarea de curent este rezultatul inegalitatii raportului de transformare nominal cu raportul de transformare real. Ea reprezmta eroarea relativa cu care se masoara intensitatea curentului din pri-marul transformatorului: ε =

I 1m

− I 1

I 1

=

K 1m I 2

− K 1 I 2

K 1 I 2

=

K 1n

− K 1

K 1

• Eroarea de unghi δ se defineste ca fiind egala cu unghiul de defazaj mtre\ curentul I I I si\ curentul I2, luat cu semn schimbat (fig. 7.4, a) Prezenta erorii de unghi arata ca in in cazurile reale

defazajul intre curentii I1 si I2 nu este de 180°, ca in cazul ideal. Eroarea de unghi nu afecteaza indicatiile ampermetrelor,dar introduce erori in indicatiile wattmetrelor, contoarelor si ale altor aparate, la care indicatia depinde de defazajul curentilor din cir-cuitele lor. • Clase de preeizie. ln,functie de erorile de curent si de de unghi se definesc de precizie precizie ale tansformatoarelor de curent, conform

Figura 7.4 Erori de unghi a-Transformatoare de curent ;b-la transformatoare de tensiune C . Tipuri constructive

Exista un numar foarte mare de tipuri si forme constructive de transformatoare de curent. Ele se construiesc fie ca transformatoare industriale, fie ca transformatoare de laborator,









Figura 7.5 Tipuri constructive de transformatoare de curent a-tip support ;b-tip bara ;c-tip cleste ;d-de laborator

Capitolu II 2.MASURAREA INSTENSITATII CURENTULUI ELECTRIC

Măsurarea intensităţii curentului electric se face cu ajutorul metodelor de măsurare directe sau indirecte intr-o gama de valori cuprinsă intre 10-12 şi 104A. Pentru măsurarea intensităţii curentului electric dintr-o latură a unui circuit electric este necesară introducerea in latura de circuit respectivă, a unui ampermetru sau a unui traductor de curent rezultand o perturbare a funcţionării circuitului respectiv. Metodele şi mijloacele de măsurare a intensităţii curentului electric prezintă particularităţi in funcţie de nivelul semnalului (intensităţi mici sau mari) şi de forma curentului electric măsurat (curent continuu sau alternativ, de joasă sau inaltă frecvenţă). Măsurarea curenţilor electrici de intensitate mică in c.c. se face cu ajutorul galvanometrelor magnetoelectrice cu bobină mobilă, avand constanta de curent mai mică decat 10-6A/div. In curent continuu, in domeniul 10-6...101A, se folosesc ampermetre magnetoelectrice. Deoarece indicaţia acestora este proporţională cu valoarea medie a curentului ce străbate bobina instrumentului, ele nu pot fi folosite direct şi in c.a. Intensitatea curentului electric poate fi exprimată matematic prin relaţia: Intensitatea curentului electric este o mărime fizică scalară egală cu sarcina electronică transportata in unitatea de timp printr-o secţiune transversală a circuitului. Unitatea de măsură pentru intensitatea curentului electric, in sistemul SI, este amperul [A]. Multiplii şi submultiplii amperului sunt: - microamperul μA; - miliamperul mA; - kiloamperul kA.









Fig. 1

Conectarea ampermetrului in circuitul de măsurare nu trebuie să influenţeze valoarea mărimii de măsurat şi, implicit, regimul de lucru al circuitului. Practic, oricat de precise ar fi aparatele de măsurat folosite, acestea vor introduce erori de măsurare. Intre valoarea mărimii indicate de aparatele de măsurat şi cea reală, care exista inainte de conectarea acestora in circuitul de măsurare, este o diferenţă determinată de rezistenţa aparatului de măsurat (Ra – rezistenţa ampermetrului nu este zero). In concluzie, eroarea introdusă este cu atat mai mare cu cat consumul aparatelor de măsurat este mai mare. Se impune o corecţie care depinde de rezistenţa internă a aparatului de măsurat. Aceasta trebuie să fie mult mai mică decat rezistenţa consumatorului, pentru a nu influenţa măsurarea: R A < R (mult mai mică). In curent continuu, măsurarea intensităţii curentului electric se face cu ajutorul ampermetrelor, care au in compunerea lor dispozitive magnetoelectrice (metodă des uzitată) (fig. 3), feromagnetice, electrodinamice sau ferodinamice (fig.4), ampermetrele ferodinamice (electrodinamice) sunt realizate ca aparate de laborator de clasa 0,1; 0,5. Ca atare aceste aparate sunt mai rar utilizate in măsurările industriale.











In funcţie de principiul de funcţionare, există mai multe tipuri de ampermetre. Pentru a exemplifica, amintim doua dintre cele mai intalnite tipuri de ampermetre analogice: - ampermetre a căror funcţionare este bazată de efectul magnetic al curentului electric (ampermetrul magnetoelectric sau cel feromagnetic); - ampermetre a căror funcţionare este bazată pe efectul termic al curentului electric (ampermetrul termic). Ampermetrul magnetoelectric este este unul dintre cele mai folosite instrumente instrumente pentru măsurarea intensităţii unui curent electric continuu. Componenta principal a acestui instrument este o bobina plasată intre polii unui magnet in forma literei U . La trecerea curentului electric prin spirele bobinei, va acţiona asupra acesteia un cuplu de forte determinat de acţiunea campului magnetic asupra conductoarelor parcurse de curent. Echilibrul de rotaţie este asigurat prin acţiunea unui alt cuplu de forte, de natura elastică, ampermetrul fiind prevăzut cu un sistem de arcuri. Prin deformarea acestora, la rotirea cadrului de care este fixată bobina, cuplul forţelor elastice va acţiona ca un cuplu rezistent. In ultimii ani, instrumentele digitale au apărut şi in componenta truselor şcolare, precizia acestora fiind superioară instrumentelor analogice (pot fi puse in evidenţă şi micile variaţii ale valorii intensităţii unui curent electric acceptat ca fiind continuu). Mai mult, achiziţionand un multimetru veţi avea la dispoziţie mai multe instrumente de măsură intr-un singur aparat care va incape in palma. 2.1Ampermetre









Datorita sensibilitatii ridicate, consumului propriu redus, clasei de preciziei bune, ampermetrele magnetoelectrice se utilizeaza cu precadere ca aparate de laborator. Ele se construiesc pentru domenii cuprinse intre 0,1 si 100 A cu sunturi interioare si pana la 10 kA cu sunturi exterioare. Daca Ra este rezistenta bobinei mobile a ampermetrului magnetoelectric, Ia – domeniul de masura al acestuia, I – curentul ce se masoara, de n ori mai mare decat Ia (I = nIa), rezistenta Rs a suntului simplu se calculeaza cu relatia: Schema electrica a suntului este prezentata in figura 5,a, iar a unui sunt multiplu, in figura 5.b.

Fig. 5 Cele n sectiuni ale suntului multiplu, de valori R1, R2, …, Rk, …, Rn pot fi determinate prin rezolvarea unui system de n ecuatii care pot fi scrise pentru cele n domenii stabilite initial: I1, I2, …Ik, …, In. Una din ecuatii – de exemplu ecuatia pentru domeniul k – se obtine apeland la caderea de tensiune pe sunt cu caderea de tensiune la bornele aparatului:









Fig. 6

Functionarea ampermetrelor electrodinamice este influentata de campurile magnetice exterioare, temperatura mediului ambiant si in c.a. de frecventa curentului masurat. Reducerea erorilor determinate de prezenta campurilor magnetice exterioare se poate realiza prin ecranarea dispozitivului de masurat. Erorile de temperatura sunt nesemnificative pentru ampermetrele ale caror bobine sunt legate conform schemei din figura fi gura 6.a. In cazul legarii bobinelor dupa schema din figura 6.b, eroarea de temperatura – determinata in principal de variatia rezistentei bobinei mobile – se poate diminua considerabil prin conectarea in serie cu aceasta a unui rezistor R din manganina. La functionarea in curent alternativ a ampermetrelor electrodinamice, modificarea frecventei curentului este o posibila sursa de eroare. Daca la ampermetrele cu schema serie, influenta frecventei asupra rezultatului masurarii este neglijabila (pana la 1-2 kHz), la ampermetrele cu schema in paralel compensarea erorilor de frecventa se realizeaza prin suntarea unei parti din rezistenta aditionala a bobinei mobile cu un condensator de capacitate C , care compenseaza reactanta inductiva a circuitului (intr-un interval restrans de variatie a frecventei). fr ecventei). Ampermetre electromagnetice (feromagnetice)

Ampermetrele feromagnetice sunt sunt aparate de masura analogice analogice folosite pentru masurarea curentului alternativ de frecventa industriala, putand insa fi folosite f olosite si pentru masurarea curentului continuu. Deviatia α a sistemului mobil este proportionala cu patratul curentului: α = kI2. Functionarea in c.c. a acestor ampermetre este influentata de histerezisul









Fig. 7

Aparatele ferodinamice se caracterizeaza prin robustete, robustete, fiabilitate ridicata, capacitate de supraincarcare relativ ridicata. Ele au insa un consum propriu destul de ridicat, iar precizia este relativ modesta. 2.2Ampermetre cu redresoare

Ampermetrele cu redresoare se obtin obtin prin asocierea uni dispozitiv dispozitiv magnetoelectric cu unul sau mai multe dispozitive de redresare. Se pot masura astfel curenti alternativi beneficiind de performantele aparatelor magnetoelectrice (precizie si sensibilitate ridicata, consum propriu scazut). In figura 8, este prezentata schema electrica a unui aparat magnetoelectric cu redresor.









Functionarea acestora se bazeaza pe efectul Seebeck care consta in aparitia unei tensiuni continue (tensiune termoelectrica) la capetele „reci” ale unui termocuplu format din doi electrozi cu proprietati termoelectrice cat mai diferite, atunci cand capelte „calde” (sudate) ale acestuia sunt incalzite la o anumita temperatura. Astfel, daca T este temperatura capetelor sudate, T0 – temperatura capetelor reci, tensiunea termoelectromotare ET, masurata cu ajutorul unui dispozitiv magnetoelectric, este data de o relatie de forma: Daca variatia de temperatura este determinta de efectul termoelectric al curentului alternativ care parcurge o rezistenta inseriata in circuitul de utilizare, se poate aprecia ca intre tensiunea termoelectromotoare ET si valoarea efectiva a curentului (care strabate firul fir ul incalzitor) exista o corespondenta univoca (in conditiile mentinerii rezistentei firului incalzitor si a temperaturii T0 la valori constante). Dupa modul in care se transmite tr ansmite caldura de la firul incalzitor la termocuplu deosebim: Termocupluri cu incalzire directa; Termocupluri cu incalzire indirecta. La termocupluri cu incalzire directa (figura 9.a) capetele calde ale acestora sunt in contact direct cu firul incalzitor realizat din material magnetic cu o mare rezistivitate (constantan, crom-nichel, platin-cromel). Aceste termocupluri au dezavantajul de a nu putea fi etalonate in c.c. deoarece in acest caz indicatia este dependenta de sensul curentului (o parte a curentului de etalonare trecand prin aparat).











Unde k1 este o constanta care depinde de materialul si dimensiunile placii. Daca curentul IC este constant, dependenta dintre UH si inductanta B este liniara: Pe portiunea liniara (liniarizata) a caracteristicii de magnetizare, B = k2H (H – intensitatea campului magnetic). Presupunand campul magnetic creat de o bobina parcursa de un curent I si de o dependenta liniara intre intensitatea campului magnetic H si curentul care l-a determinat, rezulta:









Fig. 11

Deoarece la variatiile de temperatura se modifica atat constanta k1 cat si conductivitatea materialului semiconductor, pentru reducerea erorilor de temperatura se utilizeaza scheme speciale de compensare cu termorezistente legate in serie sau paralel in circuitul curentului de









BIBLIOGRAFIE 1. M. I. : Electrote Electrotehnica hnica si masurari masurari electrice electrice 2. M II. : Tehnoligii Tehnoligii in in electromecani electromecanica ca 3. Actionari Actionari si automatizari automatizariii E.D.P E.D.P 1988 4. Stabilizato Stabilizatoare are de tensiune tensiune Editura Editura Tehnica Tehnica 1980 5. Pornirea Pornirea si protectia protectia motoarelor motoarelor asincrone asincrone trifazate trifazate Colectia Electricianului 1985 6. Tirist Tiristoare oare de de putere putere 7. Masini aparate aparate actionari actionari si automatizar automatizarii manual cls. cls. a XII – a 8. Electrotehnic Electrotehnica a si electronica electronica aplicata aplicata E.D.P 1994

Masurarea Tensiunii Si Intensitatii Curentului Electric

Recommend Documents