Analiza comparativă a celor mai recente reclame televizate din domeniile alimentar, financiar-bancar și telecomunicații - 2017Full description
cross over
Sisitema Astrologíco
rewDescripción completa
erros
erros
respuestas
Full description
respuestas
ROMÂNIA MINIST MINISTERU ERUL L APĂRĂ APĂRĂRII RII NAȚIONALE IONALE Centru de Instruire Instruire pentru pentru Comunica Comunicații si Informati Informatică că !ece"a# !ece"a# I
LUCRARE !E MAISTRU -CROSSOVER PE DOUĂ CĂI-
$ndrumator M%m% Raico&ici '(eor)(e
A"so#&ent E#&%ca E#&%cap%'(e p%'(ețea M% A#e*andru A#e*andru Andre Andreii Ioan
Si"iu +,-.
Cuprins
-% !escrierea #ucrării -%- !escrierea Crosso&er pe doua căi -%+ Sc(ema e#ectrică -%/ Lista de componente -%0 Conc#u1ii +% Componente2 materia#e ș i descrierea #or +%- Condensatoare +%+ Re1istoare +%/ Potențiometre +%0 Circuite inte)rate +%. Conc#u1ii /% Etape#e rea#i1ării proiectu#ui si definiti&area #ui /%- Se#ectarea si &erificarea componente#or /%+ Rea#i1area si &erificarea sc(emei pe p#aca de 3ncercări /%/ Montarea piese#or si &erificarea su"ansam"#e#or /%0 4erificarea funcționării si re)#area parametri#or /%. 5ina#i1area #ucrării /%6 7i"#io)rafie
Cap -8!escrierea #ucrării -%- !escrierea Crosso&er pe doua căi
Caracteristici: ·
18dB/Octava centrat la 300Hz · Consum 1.5mA la 12
O sc!em" #le$i%il"& e$'anda%il" (n domenii de #recvenț" (n #uncție de valorile #iltrului )C. *e #olosesc am'li#icatoare duale ti' +,5532 sau ec!ivalente& cu z-omot mic. *emnalul de la intrare este 'reluat de 'rimul AO si 'relucrat a'oi de #iltrul activ #iltrul de ordinul 2 cu csti- 2& se #ace controlul de nivel si este o%ținut la iesire 'rintrun un eta %u##er. entru a o%ține un semnal corect este necesar" #olosirea unor com'onente de %un" calitate& circuitul s" #ie ecranat& re-laul s" se #ac" (n urul valorii de 45& du'" ale-erea num"rului de canale și du'" ce ați selectat valorile cores'unz"toare #iltruluiam #"cut s" #aceți o ultim" veri#icare cu oscilosco'ul si -eneratorul 'entru corecția caracteristicii. alorile com'onentelor din #iltru sunt critice iar rezistentele sunt cu 'elicula metalic".
-%+ Sc(ema e#ectrică
-%/ Lista de componente Nr%Crt% 1. 2. 3. 6. 5. . 4. 8. 9. 10. 11.
-%0 Conc#u1ii ?a 'rima vedere sc!ema este destul de com'licat"& dar dac" 'rivim mai atent& este o sc!em" sim'l" alc"tuit" din cateva rezistențe& condensatoare și munca cea mai -rea #iind lasat" 'e seama circuitelor inte-rate care aut" #oarte mult la #uncționarea dis'ozitivului 'rin mai multe com'onente electrice și electronice interconectate& 'asive și active& situate 'e o 'lacuța de material semiconductor #acuta de e$em'lu din siliciu& dis'ozitiv care (n cele mai multe cazuri este (nca'sulat (ntro ca'sula etanșa 'revazut" cu elemente de cone$iune electric" s're e$terior& numite Dou" arm"turi metalice se'arate 'rintrun strat dielectric #ormeaz" un condensator. ?a (nc"rcarea celor Dou" arm"turi cu sarcinile E și& res'ectiv& FE E G 0 & cm'ul electric concentrat 'ractic numai (ntre arm"turi 'roduce& (ntre acestea& o di#erența de 'otențial& arm"tura (nc"rcat" 'ozitiv avnd 'oten țialul mai ridicat 7i-. 9.2 a.
7i-.9.2 a și % terminale sau 'ini.
Cap% + Componente2 materia#e și descrierea #or
+%- Condensatoare
Proprietatea condensatorului de a memora tensiunea între bornele sale este utilizată pe larg în electronică.
Producerea unor pu#suri intense de curent2 sudura 3n puncte
?a cu'larea %rusc" a unui condensator (nc"rcat& (n 'aralel 'e o rezisten ț"& tensiunea (n 'rimul moment este aceeași cu cea la care a #ost (nc"rcat iar valoarea curentului (n 'rimul moment este dat"& 'ur și sim'lu& de le-ea lui O!m. Dac" rezistența are valoare mic"& se o% țin 'ulsuri de curent mult mai intense dect curentul necesar 'entru (nc"rcarea inițiala a condensatorului. De e$em'lu& (nc"rcarea unui condensator de 10 000 M7 'rintro rezistenț" de 1 N 'oate #i considerat" 'ractic (nc!eiat" du'" un tim' e-al cu 5 )C J 50 s . Dac" tensiunea sursei este de 50 & curentul de (nc"rcare este de ma$imum 50 1 N J 50 mA . Descarcnd condensatorul 'rin rezistența de contact de 0.01 N dintre un #ir metalic și o su'ra#aț" metalic"& curentul de descarcare aun-e (n 'rimul moment la 5 000 A datorit" valorii mici a rezistenței de contact. Desc"rcarea dureaz" (ns" numai 0.5 ms. De-aarea ener-iei (nma-azinate de condensator 12.5 (ntrun tim' att de scurt 'rovoac" to'irea local" a metalelor și se 'oate realiza sudura (n 'uncte a celor dou" 'iese.
oi 'rezenta (n continuare o a'licație a condensatoarelor e$trem de #olosit" (n lume:
1
n cazul re-imului de curent continuu& cnd 'otențialele sunt constante și sarcina de 'e condensator este constant"I aceasta (nseamn" c" intensitatea curentului este identic nul". Ast#el& caracteristica static" curenttensiune a unui condensator este aceea din 7i-. 9.2 %: curentul este nul iar tensiunea 'oate lua orice valoare. ,ste aceeași caracteristic" static" cu a unui rezistor cu ) J K circuit (ntreru't. Acest rezultat este e$'rimat adesea 'rin e$'resiile Lcurentul continuu nu trece 'rin condensatorL sau Lcondensatorul se com'ort" la curent continuu ca un circuit (ntreru'tL. Din acest motiv& la analiza re-imului de curent continuu al unui circuit electric& condensatoarele tre%uie i-norate.
⋅Q ; U = V1 − V2 = C U
1 U t = Q t ⋅; C
+%+ Re1istoare
Des're rezistoare nu este 'rea mult de comentat.Cel mai 'ertinent comentariu ar #i c" rezistoarele sunt un r"u necesar. )ezistoarele de 'utere sunt #olosite (n circuitele de se'arare 'entru %o$e #iltre 'entru a austa nivelul #iec"rui di#uzor (n 'arte& și de asemenea rezistoarele sunt #olosite (n circuite oscilante sau circuite ,E. )olul lor este s" tans#orme o anumit" cantitate de ener-ie nedorit" (n caldur". Din acest moriv cea mai im'ortant" caracteristic" a lor este 'uterea 'e care o 'ot trans#orma (n caldur"& 'utere e$'rimat" (n ați. n mod ideal un rezistor ar tre%ui sa introduc" (n circuitul electric doar o rezistenț" masurat" (n o!mii care s" 'reia o anumit" cantitate de ener-ie din circuit& #"r" s" alterneze (n alt #el semnalul care trece 'rin el. Din 'acate& nimic (n lumea aceasta nu e 'er#ect& 'rin urmare nici rezistoarele. n
#uncție de modul (n care sunt con#ecționate rezistoarele 'ot introduce (n circuit im'edanțe sau ca'acitați 'arazite.
+%/ Potențiometre
•
conectăm pinii potențiometru#ui cu trei fire2 pentru a faci#ita cup#area #a aparatu# de măsură%
•
conectam pe r9nd doi dintre cei trei pini ai potențiometru#ui #a aparatu# de măsură2 și 3n&9rtim de cursoru# potențiometru#ui o"ser&9nd 3n ace#ași timp indica ția mu#timetru#ui
eți o%serva c" (ntre doi dintre 'ini e$ist" (ntotdeauna aceea și rezistenț"& indi#erent de 'ozi ția cursorului& (n tim' ce atunci cnd cel deal treilea 'in este inclus& rezisten ța m"surat" se modi#ic" odat" cu variația cursorului.
entru ti'ul de 'otențiometru 'rezentat mai sus& (ntotdeauna 'inul varia%il este (n centru& iar ceilalți doi sunt 'ozitionați (n e$terior & ast#el (nct nu va #i nevoie s" #ace ți m"sur"tori de #iecare dat" cnd (l #olosiți. n situații (n care nu ați mai lucrat cu un anumit ti' de 'otențiometru& 'inul varia%il se 'oate determina ca mai sus.
+%0 Circuite inte)rate +%0%- !efini:ia circuitu#ui inte)rat; Circuitul inte-rat C; re'rezint" o unitate constructiv" inse'ara%il" de microelemente interconectate electric Pi 'lasate cu mare densitate (n volumul sau 'e su'ra#aQa unei %aze comune. C; a'are ca un tot unitar din 'unct de vedere al 'rezent"rii& denumirii& test"rii Pi e$'loat"rii.
+%0%+ C#asificarea circuite#or inte)rate; n 'rezent e$ist" o mare diversitate constructiv" Pi #uncQional" de C;& ca urmare a necesit"Qii 'ermanente de (m%un"taQire a 'er#ormanQelor& de crePtere a -radului de inte-rare Pi sc"dere a 'reQului de cost. Cea mai mare 'ondere o constituie C; %azate 'e 'ro'rietaQile semiconductoarelor& dar e$ist" Pi C; care lucreaz" 'e alte 'rinci'ii o'toelectronice& acustoelectronice& ma-netoelectronice sau termice. C; se 'ot clasi#ica ast#el:
a) Din punct de vedere al modului de prelucrare a informaţiei.
Du'a acest criteriu se
deose%esc urmatoarele ti'uri de C;: •
•
•
CI ana#o)ice care 'relucreaz" semnale continue sau cu variaQie contin" (n tim' sau #recvenQ" Pi realizeaz" #uncQii de am'li#icare& modulare& demodulare etc.I CI di)ita#e numerice care 'relucreaz" semnale discontinue ca valoare& su% #orm" de nivele sau im'ulsuri Pi realizeaz" #uncQii lo-ice de calcul aritmetic 'e %az" de cod Pi/sau de memorareI CI de interfa:a care 'relucreaz" att semnale analo-ice ct Pi numerice& conQin convertoare analo-numerice Pi numericanalo-ice Pi #ac le-"tura dintre ec!i'amentele analo-ice Pi cele numerice.
% din punct de vedere al principiului de funcţionare C; 'ot #i: semiconductoare& o'toelectronice& acustoelectronice& ma-netoelectronice& termice. Deoarece o%iectul cursului (l constituie CI ana#o)ice semiconductoare& consideraQiile care urmeaz"& se #ac 'entru aceste ti'uri de C;.
+%0%+%- C#asificarea circuite#or inte)rate semiconductoare; a Din 'unct de vedere al te!nolo-iei de #ormare Pi conectere a elementelor com'onente C; semiconductoare se 'ot clasi#ica (n: •
•
•
CI mono#itice care au toate microelementele Pi intercone$iunile realizate 'rintrun 'roces unitar de ela%orare (n volumul sau 'e su'ra#aQa unui sin-ur cristal semiconductor& numit 'astila sau ci'. Cuvntul ci' 'rovine din termenul din lim%a en-leza RRc!i'RR& adica aPc!ie. CI pe#icu#are care au microelementele su% #orma de 'elicule conductoare& rezistive sau dielectrice& #ormate 'e un su%strat izolatorI CI (i"ride care sunt ansam%le de com'onente 'eliculare 'asive Pi com'onente discrete& active sau 'asive ci'uri monolitice& tranzistoare& condensatoare& %o%ine conectate Pi #i$ate 'e acelaPi su'ort izolator. % Din 'unct de vedere al te!nolo-iei de #a%ricare C; 'ot #i realizate (n:
•
te(no#o)ie "ipo#araI
•
te(no#o)ie MOSI
•
te(no#o)ie 7iC
+%0%/ Ni&e#u# de comp#e*itate func:iona#a a circuite#or inte)rate +ivelul de com'le$itate #uncQionala a circuitelor inte-rate se determina #ie (n #uncQie de numarul de com'onente de 'e ci'& #ie cu autorul unor elemente de re#erinQa numite circuite ec!ivalente. ;n #uncQie de com'le$itatea C; se distin- urmatoarele tre'te de inte-rare: •
SSI *mall *cale ;nte-ration circuite cu -rad redus de inte-rare care conQin 'na la 100 de com'onente 'e ci'I
MSI Medium Scale Inte-ration circuite cu -rad mediu de inte-rare care conQin (ntre 100 Pi 1.000 de com'onente 'e ci'I •
•
LSI Lar-e Scale Inte-ration circuite lar- inte-rate care conQin (ntre 1.000 Pi 10.000 de com'onente 'e ci'I
4LSI 4erS Lar-e Scale Inte-ration circuite #oarete lar- inte-rate care conQin (ntre 10.000 Pi 100.000 de com'onente 'e ci'I •
•
4+LSI sau ULSI sau SLSI 4erS4erS& Ultra sau Su'er Lar-e Scale Inte-ration circuite su'erlar- inte-rate care conQin mai mult de 100.000 de com'onente 'e ci'. +%0%0 Scurt istoric
•
)ealizarea 'rimelor C; dateaza (nca din anul 1958 Pi a 'rovocat una din cele mai im'ortante revoluQii (n industria electronica. Aceasta intra (ntro alta eta'a de dezvoltare& re'rezentata de o noua L-eneraQieL de ec!i'amente electronice avnd la %aza C;. +outatea consta (n #a'tul ca (ntrun sin-ur cristal semiconductor de dimensiuni #oarte mici& adesea microsco'ice& se 'uteau realiza sc!eme #uncQionale cu zeci de elemente& ceea ce 'ermitea construcQia unor noi a'arate electronice miniatura& cu 'er#ormanQe (m%unataQite& la 'reQuri de cost scazute. =otodata& 'rin crearea Pi dezvoltarea te!nolo-iei de ela%orare a C; se 'uneau %azele microelectronicii& ca ramura distincta& de sine statatoare a electronicii.
+%.Conc#u1ii
;n concluzie totalitatea com'onentelor electrice 'asive si active auta la com'unerea tuturor circuitelor electrice si electronice a caror utilizare o (ntalnim oriunde in lume mai mult sau mai 'utin com'licata.+ecesitatea 'e care o dezvoltam #ata de circuitele electrice si electonice este din ce in ce mai mare& deoarece avem nevoie de cunoastere mai mare si din aceasta cauza com'onentele electrice sunt si vor #i indis'ensa%ile vieții omului.
Cap% / Etape#e rea#i1arii proiectu#ui și definiti&area #ui /%- Se#ectarea si &erificarea componente#or
entru ince'ut cand am des#acut 'un-a in care erau o mulțime de com'onente& am crezut ca o sa imi #ie #oarte -reu sa de#initivez acest 'roiect &dar cu o 'rivire mai atenta si un s#at %un din 'artea indrumatorului meu am sortat cu -ria com'onentele leam veri#icat si masurat 't a o%serva daca am toate com'onentele necesare 'roiectului meu si daca sunt #un ționale.
/%+ Rea#i1area si &erificarea sc(emei pe p#acuț a de 3ncercari
Du'a ce am sortat cu -ria com'onentele am luat sc!ema electrica si am analizato cu aten ție.Am o%servat ca cele 3 circuite ine-rate sunt #olosite 'entru a a'li#ica semnalul si al re-la& dar si ca rezistențele le 'utem 'une atat in 'aralel sau in serie cat si com%inatT
Apoi am realizat schema de cablaj cu ușurința pt ca apoi sa incerc cablajul pe o placuța de incercari.
3.3 Montarea pieselor si verifcarea subansablelor
Cu autorul sc!emei de am'lasare a com'onetelor am reusit sa montez 'ieseleTDu'a aceasta a'aratul de masura șia #acut trea%aTAm veri#icat com'onetele 'entru a #i si-ur ca nu am ars nici una dintre ele cu 'istolul de li'it.
/%0 4erificarea funcț ionarii si re)#area parametrii#or
Ceva mai -reu a #ost sa alimentez circuitul deoarece alimentarea se #ace 'e U/ 15 .Cu autorul (ndrumatorului de lucrare am trecut si 'este acesta eta'a care 'ot s'une ca ma 'us (n di#icultate.
Du'a ce am re-lat 'otențiometrele du'a sarcinile curentului de alimentare am dedus ca a'roa'e am terminat lucrareaT
/%. 5ina#i1area #ucrarii
Du'a mult tim' de studiu& (m'reuna cu s#aturile (ndrumatorul meu am terminat lucrarea de
