LEGENDA FLORII SOARELUI Dintre legende, cele mai accesibile si atragatoate sunt cele etiologice. Legendele pasarilor si plantelor isi au locul in operele unor scriitori care sau inspirat din creatia populara! ". Alecsandri, Dimitrie #olintineanu, $.Sado%eanu &alin Gruia, Al. $itru.Semni'icati%a $itr u.Semni'icati%a e legenda (o%estea 'loriisoarelui, de &alin Gruia, cu ostructura comple)a asemanatoare asemanatoare basmului, in care sunt 'olosite modalitati artistice%ariate pentru a e)plica originea si trasaturile plantei.Din pd% ideatic, legenda trans'igurea*a, prin alegorie, destinul tragic tr agic al 'etei luiSte'an "oda, "oda, al omului a'ectat de lupta 'ortelor opuse. +esatura +esatura meta'orica si iperbolicaa moti%elor muteniei, blestemului, predestinarii, predestinarii, Soarelui si Lunii, Lunii, din perspecti%e realasi realasi supranaturala, supranaturala, repre*inta un prete)t pentru a nuanta, in re%erberatii lirice si dramatice,trasaturi general umane opuse! binerau, %iatamoarte, bunataterautate, luminaintuneric. Legenda 'loriisoarelui de &alin Gruia este organi*ata in episoade narati%e intretaiate de pasa-e descripti%e. Actiunea e structurata pe doua planuri ce seintrepatrund! planul concret si cel trans'igurat, care pastrea*a datele e)istentiale.E%enimentele e)istentiale.E%enimentele se petrec in spatiul acestui pamant/, 'olosinduse 'olosinduse timpul trecut, pre%remea pre%remea lui Ste'an cel cel $are/. Naratiunea legendei incepe 'iresc, aducand in prim plan imaginea i maginea 'etei lui Ste'an"o Ste'an"oda. Fata, desi este de o 'rumusete unica, e muta, 'apt ce pro%oaca o tristetecoplesitoare %oie%odului. %oie%odului. Acesta cauta leac, s'atuinduse cu carturarii si in%atatii cei maide seama ai timpului, dar 'ara re*ultat. In cele din urma o batrana aude de neca*ul celmare al domnitorului si se pre*inta in 'ata acestuia acestuia cu gand sal a-ute.De la episodul episodul %enirii batranei la domnul intristat intriga se nuantea*a, batrana il po%atuieste pe Ste'an sa ceme Soarele la un ospat unde odrasla sa/ a%ea sa prinda graidaca il %a saruta pe alesul in%itat/.Acest moment determina impre%i*ibilul e%enimentelor, impre%i*ibilule%enimentelor impre%i*ibilule%enimentelor si al episoadelor. episoadelor. S'atul batranei parea, pentru moment, ca aduce o ra*ade speranta in su'letul %oie%odului. Dar (ia*a Rea, personapersona- male'ic, 'orta a raului,simbol al intrigii i ntrigii si %icleniei, prin %orbe mestesugite mestesugite incurca si *adarniceste *adarniceste de*legarea'etei de*legarea'etei de blestem/, anuntand anuntand Luna de necredinta SoareluiReactiile Lunii*ana rea sunt surprinse in imagini intunecoase, e)primate e)primate in stildirect si indirect , cu tonalitae de urabocet si imprecatie. Scena e tulburatoare! Lunase %aita ca nare parte de barbat/ si 'ericire, isi blestema conditia de *ana, nu de'emeie, care iar 'i adus mai multa 'ericire/. 0ura, in mania si durerea ei, ca se %ara*buna nimicind %lastarul indra*netului %oda/.Insusirile supranaturale si contrastante ale persona-elor dau pregnanta mesa-ului,in gradarea episoadelor, incepand cu noaptea ospatului/. Ast'el, Luna sa ascuns subsprinceana codrului ca so *drobeasca pe 'ata/, iar Soarele, un FatFrumos de lumina, petrecea cu "oda si cu curtenii/. (unctul culminant al naratiunii se reali*ea*a r eali*ea*a suprapunerea suprapunerea planurilor si 'ortelor con'lictuale! &and la s'arsit %eni la ospat si 'ata ' ata Domnului, ea cade in genunci in'ata Soarelui si ii cere o gura de mantuire/, dar Luna 'urioasa sa aruncat asupra 'eteica o ploaie de blestem, si ia topit cipul in 'loarea galbena. "oda "oda si mesenii plang pentru po%estea po%estea trista a 'etei/.De*nodamantu 'etei/.De*nodamantull legendei e in'atisat, de de asemenea, asemenea, prin impletirea planului'antastic planului'antastic cu cel real. Ast'el, Soarele Soarele 'urios 'ace %ant %ant Lunei, iar pe copila o ia in palmasi o sadeste sadeste in gradina/, ca ca so aiba aproape aproape si ca sa se se mai mangaie tatal ei.In 'inalul legendei cititorul este readus in planul concret, e)plicanduse, cuma)ima preci*ie si simplitate, originea si metamor'o*a 'lorii soarelui, trasaturile ei!/De atunci, 'loareasoarelui, cu 'ata ei galbena si in'iorata de durere, isi intoarce cipulintristat inspre stralucirea craiului *ilei, cerandui sarutarea mantuitoare./
Dintre legende, cele etiologice sunt cele mai accesibile pentru 1colari 1i pre1colari. Legendele p2s2rilor 1i plantelor 31i au locul lor 3n operele unor scriitori care sau inspirat din crea4ia popular2! "asile Alecsandri, Dimitrie #olintineanu, $iail Sado%eanu, &2lin Gruia, Ale)andru $itru etc. Ace1tia dau %ia42 1i prospe4ime unor ade%2ruri 1tiin4i'ice, ade%2ruri trans'igurate prin modalit24i artisitice originale, bogate 3n resurse morale. Semni'icati%2 e legenda (o%estea 'lorii 5 soarelui, de &2lin Gruia, cu o structur2 comple)2, asem2n2toare basmului, 3n care sunt 'olosite modalit24i artistice %ariate pentru a e)plica originea 1i tr2s2turile plantei. Din punct de %edere ideatic, legenda trans'igurea*2, prin alegorie, destinul tragic al 'etei lui 6te'an"od2/, al omului a'ectat de lupta 'or4elor opuse. 7es2tura meta'oric2 1i iperbolic2 a moti%elor mu4eniei, blestemului, predestin2rii, Soarelui 1i Lunei, din perspecti%e real2 1i supranatural2, repre*int2 un prete)t pentru a nuan4a, 3n re%erbera4ii lirice 1i dramatice, tr2s2turi general 5 umane opuse! bine 5r2u, %ia42 5 moarte, bun2tate 5 r2utate, lumin2 5 3ntuneric. &ompo*i4ia. Legenda (o%estea 'loriisoarelui de &2lin Gruia, este organi*at2 3n episoade narrati%e, 3ntret2iate de pasa-e descripti%e. Ac4iunea e structurat2 pe dou2 planuri ce se 3ntrep2trund! planul concret 1i cel trans'igurat, care p2strea*2 datele e)isten4iale. E%enimentele sunt circumstan4iale 3n spa4iul acestui p2m8nt/, 'olosinduse timpul trecut 9pre %remea lui 6te'an cel $are/:. Nara4iunea legendei (o%estea 'loriisoarelui 3ncepe 'iresc, aduc8nd 3n prim plan imaginea 'etei lui 6te'an 5 "od2/. Fata, de1i este de o 'rumuse4e unic2, e mut2, 'apt ce pro%oac2 o triste4e cople1itoare %oie%odului. Acesta caut2 leac, s'2tuinduse cu c2rturarii 1i %racii cei mai %esti4i ai timpului, dar '2r2 re*ultat. ;ntrun t8r*iu, o b2tr8n2 aude de neca*ul domnului 1i se pre*int2 3n 'a4a acestuia cu g8nd s2l a-ute. De la episodul %enirii b2tr8nei la domnul 3ntristat, intriga se nuan4ea*2. #2tr8na 3l po%24uie1te pe 6te'an s2 ceme Soarele la un osp24, unde odrasla sa a%ea s2 prind2 grai, dac2 3l %a s2ruta pe alesul in%itat/. Acest moment determin2 impre%i*ibilul 3nt8mpl2rilor 1i al episoadelor. S'atul b2tr8nei p2rea, pentru moment, c2 adduce o ra*2 de speran42 3n su'letul %oie%odului. Dar (ia*2Rea, persona- male'ic, 'or42 a r2ului, s
;nsu1irile supranaturale 1i contrastante ale persona-elor dau pregnan42 mesa-ului, 3n gradarea episoadelor, 3ncep8nd cu noaptea osp24ului/. Ast'el, Luna sa ascuns sub spr8nceana codrului ca so *drobeasc2 pe 'at2/, iar Soarele, un F2tFrumos de lumin2, petrecea cu "od2 1i cu to4i curtenii/. (unctul culminant al nara4iunii se reali*ea*2 prin suprapunerea planurilor 1i a 'or4elor con'lictuale! &8nd la s'8r1it, %eni la osp24 1i 'ata Domnului, ea cade 3n genunci 3n 'a4a Soarelui 1iI cere o gur2 de m8ntuire/, dar Luna 'urioas2 sa aruncat asupra 'etei ca o ploaie de bluestem, 1i ia topit cipul 3n 'loarea glben2. "od2 1i mesenii pl8ng pentru po%estea trist2 a 'etei/. De*nod2m8ntul legendei e 3n'24i1at prin 3mpletirea planului 'antastic cu cel real. Ast'el, Soarele 'urios 'ace %8nt Lunei, iar pe copil2 o ia 3n palm2 1io s2de1te 3n gr2din2/, ca so aib2 aproape 1i ca s2 se mai m8ng8ie tat2l ei. ;n 'inalul legendei, cititorul este readus 3n planul concret, e)plic8nduse cu ma)im2 preci*ie 1i simplitate, originea 1i metamor'o*a 'lorii soarelui, tr2s2turile ei! De atunci, 'loareasoarelui, cu 'a4a ei galben2 1i 3n'iorat2 de durere, 31i 3ntoarce cipul 3ntristat 3nspre str2lucirea craiului *ilei, cer8ndui s2rutarea m8ntuitoare/.
