Yoga - Salutul soarelui (Surya Namaskara) Salutul soarelui este o succesiune aproape aproape neîntreruptă de 12 mişcări (6 mişcări simple care se
reiau apoi în sens invers) repetate de mai multe ori la r!nd ce toni"ică întreaga musculatura corporală şi "ace să apară o anumită accelerare du#lată de o ampli"icare armonioasă a respira$iei şi a ritmului cardiac "ără a provoca însă stări de o#oseală sau de pierdere a su"lului% &'ercitiul se practica inainte de inceperea programului de asane% Salutul yoghin al Soarelui este o tenică simplă de dinami*are amplă şi glo#ala a întregii "iin$e% +ractica sa conduce la tre*irea şi ampli"icarea armonioasă a aspectului solar masculin yang al "inn$ei si descide poarta către o sănătate per"ectă "or$ă armonie e"icien$ă şi longevitate% Efecte benefice ale exercitiului
- ,oni"ică întregul sistem digestiv prin întinderea şi comprimarea succesivă a a#domenului totodată acest ansam#lu de e'erci$ii masea*ă pro"und toate viscerele. "icatul stomacul splina intestinele rinicii activea*ă digestia şi elimină rapid constipa$ia% - +lăm!nii sunt pro"und ventila$i iar s!ngele este o'igenat şi de*into'icat prin e'plu*area rapidă de dio'id de car#on şi alte ga*e to'ice pe căile respiratorii% - /ntensi"ică activitatea cardiacă şi ast"el circula$ia sanguină este activată în întregul organism% - 0om#ate ipertensi ipertensiunea unea şi palpita$iile% - Somnul devine din ce în ce mai pro"und şi odinitor iar memoria este mult ameliorată% - /ndepărtea*ă rapid tensiunile interioare% - Stimulea*ă şi normali*ea*ă activitatea glandelor endocrine îndeose#i a glandei tiroide datorită mişcărilor de compresiune reali*ate la nivelul g!tului% - orti"ică glo#al întregul corp. g!tul umerii #ra$ele înceieturile degetele spatele #a*inul centura a#dominală coapsele pulpele picioarelor şi gle*nele% - a "emei pieptul se de*voltă normal devenind sau redevenind "erm şi elastic% - Stimulea*ă în mod #ine"ăcător activitatea uterului şi a ovarelor suprim!nd neregularită$ile ciclului menstrual precum şi durerile speci"ice cone'e cu acesta% - 3odelea*ă în mod ideal corpul reduc!nd grăsimea în e'ces din *ona a#dominală de pe şolduri coapse g!t şi #ăr#ie% - Sporeste capacitatea naturala de re*istenta în "a$a #olilor prin intarirea sistemului imunitar% - &ste cea mai rapidă metodă pentru crearea şi men$inerea unei stări interioare de spirit mereu t!năr% Contraindicaţii:
emeile în timpul ciclului menstrual nu vor practica cel pu$in în primele două *ile% 4e asemenea
viitoarele mame vor putea practică Salutul Soarelui numai p!nă la începutul celei de-a cincea luni de sarcină iar după naştere vor relua gradat% 5n ca*urile de ernie nu este deloc indicată practicarea lui%
Atitudinea interioară în timpul tehnicii:
&ste necesară o participare activă a conştiin$ei la "iecare miscare% 5n timpul antrenamentului se recomandă să "im orientati "ie cu "a$a spre soare "ie spre est (răsărit)% ,otodată este esen$ial să evocăm clar şi să păstrăm în minte c!t mai "erm şi constant imaginea s"erei gigantice de "or$ă a Soarelui consider!ndu-l un verita#il rănitor şi dispensator al întregii noastre vie$i terestre% Respiraţia:
&ste esen$ial să sincroni*ăm respira$ia cu mişcările reali*ate% 4esi poate părea complicat la prima vedere nu este dec!t un ritm respirator c!t se poate de natural suprapus ritmului mişcărilor% 0u toate acestea în primele *ile de practică at!t timp c!t mişcările nu ne sunt încă "amiliare putem să nu $inem deocamdată cont de respira$ie la e'ecu$ia lor% Tehnica de execuţie:
-şe*ăm m!inile cu palmele lipite în *ona pieptului v!r"urile degetelor mari "iind aşe*ate în sco#itura g!tului în ungi drept "a$ă de celelalte degete% 0oloana este atunci per"ect dreaptă iar tălpile sunt "oarte apropiate "ără să se atingă şi paralele% &'pirăm apoi lent pe gură d!nd a"ară tot aerul din plăm!ni% Spri7inim coatele de coaste însă mentinand palmele la locul lor% 8om e'pira atunci pro"und urmărind să e'pul*am şi utimele molecule de aer viciat din noi retrăg!nd uşor pentru aceasta *ona a#dominală% tunci c!nd plăm!nii sunt complet goi contractăm to$i muşcii încep!nd cu tălpile picioarelor apoi gam#ele coapsele a#domenul (de7a contractat datorită respira$iei "ortate) spatele pieptul #ra$ele palmele şi g!tul% +e scurt contractăm sistematic întreaga musculatură corporală% &rori ce tre#uie evitate. 4acă m!inile nu sunt aşe*ate la înăl$imea potrivită şi degetele (cu e'cep$ia degetelor mari) nu sunt lipite plăm!nii nu se pot goli complet de aerul re*idual% -9ela'ăm apoi to$i muşcii şi venim cu #ra$ele complet întinse în sus către spate cur#!nd c!t mai mult *ona #a*inului şi orientandu-ne privirea către v!r"urile degetelor% /nspirăm atunci pro"und şi "ără gra#a pe nas% Erori ce trebuie evitate:
4acă nu cur#ăm #ine spatele şi *ona #a*inului musculatura spatelui nu va întinsă su"icient de mult%
-&'pirăm pro"und pe gură aplec!ndu-ne în "a$ă p!nă c!nd atingem solul cu palmele% /dealul este să putem aşe*a palmele cu toată supra"a$a lor pe sol% 8enim de asemenea cu capul c!t mai aproape de genunci% /n "a*a "inală a mişcării vom retracta par$ial şi a#domenul% &ste admis la început în situatia în care suntem mai rigi*i ca palmele să nu atingă solul% &rori ce tre#uie evitate. 4acă nu venim su"icient de mult cu capul către genunci "le'ia corpului va "i mai pu$in accentuată iar e"ectele sale considera#il reduse% aptul de a avea #ar#ia presată c!t mai mult de piept "ace să se ameliore*e gradat toate de*ecili#rele "unc$iei tiroidiene% -/nspirăm în continuare pro"und pe nas aşe*!nd acum toată talpa piciorului drept la sol inclusiv călc!iul iar genunciul drept va "i împins către inainte gam#a coapsa şi talpa noastră dreaptă vor "orma ast"el un :% /mpingem după aceea simultan *ona #a*inului c!t mai aproape pe genunciul drept% +iciorul stang este apoi întins spre spate însă nu la ma'im pentru că în acest ca* ne va "i imposi#il să adoptăm po*itia corectă% /ndreptam apoi spatele şi simultan ne orientam privirea către tavan sau (dacă e'ersam în aer li#er) către Soare deşi ocii răm!n tot timpul încişi% Erori ce trebuie evitate:
8om avea gri7ă să nu stăm cu capul aplecat sau cu ti#ia piciorului drept prependiculară pe sol% -0orpul tre#uie să "orme*e acum un 8 inversat% 0ălc!iele vor "i întinse c!t mai mult către sol ciar lipite de sol daca ne este posi#il% 0apul va "i orientat c!t mai spre interior presand #ar#ia în piept spatele va "i c!t mai drept iar privirea interioară este acum orientata către *ona om#ilicului% 0ontractam în continuare *ona a#dominală şi muşcii coapselor% &rori ce tre#uie evitate. Nu tre#uie să stăm doar pe v!r"urile picioarelor şi vom evita să $inem capul drept deoarece atunci aceasta po*i$ie nu mai este asemanatoare cu un 8 inversat% 8om evita de asemenea să avem spatele cur#at şi a#domenul necontractat% -&'pirăm apoi pe gură lasandu-ne să co#oram la sol% Singurele noastre puncte de contact cu solul tre#uie să "ie acum #ar#ia palmele pieptul genuncii şi degetele de la picioare% 5n aceasta po*i$ie a#domenul nu va putea atinge solul #a*inul "iind #ine cam#rat% Nici nasul nu poate atinge acum solul% ceasta postura con"era o cur#ura "oarte speciala coloanei verte#rale mentinuta per"ect dreaptă în postura anterioara% &rori ce tre#uie evitate. Nu ne vom aşe*a cu #a*inul la sol tălpile nu vor "i orientate în sus degetele de la picioare tre#uie să "ie spri7inite pe sol% +almele tre#uie şi ele "i'ate "erm pe sol% ,alpile tre#uie să revina apoi la acelasi punct de plecare% a început aceasta este "oarte greu de reali*at dar vom putea cu siguranta să a7ungem aici printr-o practică consecventa% -5n continuare inspiram pe nas apoi ridicam capul c!t mai mult posi#il şi cur#ăm c!t mai mult *ona #a*inului însă corpul nu atinge solul% Singurele puncte de contact cu solul sunt acum degetele de la picioare şi palmele% ;ratele sunt întinse iar umerii sunt adusi către spate pentru a permite e'pansiunea pieptului în "a$a% &rori care tre#uie evitate. 0oapsele nu tre#uie să atingă solul iar umerii nu tre#uie să vina în "a$a (deoarece ei nu permit în "elul acesta dilatarea pieptului)%
-9amanem în retentie pe plin şi revenim în postura asemanatoare cu un 8 inversat% 3odul de reali*are şi erorile posi#ile ale aceste mişcări sunt identice cu cele descrise la miscarea nr%< 0ălc!iele vor "i deci întinse c!t mai mult către sol ase*andu-le ciar lipite de sol daca ne este posi#il% 0apul va "i orientat c!t mai spre interior presand #ar#ia în piept spatele va "i c!t mai drept iar privirea interioară este acum orientata către *ona om#ilicului% 0ontractam în continuare *ona a#dominală şi muşcii coapselor (acestia se vor contracta aproape automat daca apropiem calcaiele de sol)% &rori ce tre#uie evitate. Nu tre#uie să stăm doar pe v!r"urile picioarelor şi vom evita să $inem capul drept deoarece atunci aceasta po*i$ie nu mai este asemanatoare cu un 8 inversat% 8om evita de asemenea să avem spatele cur#at şi a#domenul necontractat% -cum continuam să ne retinem su"lul (plăm!nii "iind mai departe plini cu aer)% 5n aceasta postura vom inversa însă amplasarea picioarelor "a$a de postura nr%= pentru a comprima alternativ şi simetric "iecare parte a a#domenului (acum vom intinde deci piciorul drept la sol în timp ce stangul va "i cu talpa "erm ase*ata pe sol)% &rori ce tre#uie evitate. > alta eroare dec!t cele pre*entate la descrierea po*itiei nr%= dar care decurge din cele două precedente este să ase*am la sol talpa piciorului în locul degetelor% +entru a usura e'ecu$ia vom distri#ui aproape întreaga greutate a corpului pe piciorul stang indoit şi pe #ratul stang ceea ce ne va permite să inclinam uşor #a*inul şi ne va usura reintoarcerea piciorului întins% -5n continuare e'piram pro"und şi "ără gra#a pe gură iar apoi revenim în postura nr%? Ne aplecam în "a$a% /deal este să putem aşe*a palmele cu toată supra"a$a lor pe sol vom veni de asemenea cu capul c!t mai mult către genunci iar în "a*a "inală a mişcării vom retracta par$ial şi a#domenul% &rori ce tre#uie evitate. 4acă nu venim su"icient de mult cu capul către genunci "le'ia corpului va "i mai pu$in accentuată iar e"ectele sale considera#il reduse% aptul de a avea #ar#ia presată c!t mai mult de piept "ace să se ameliore*e gradat toate de*ecili#rele "unc$iei tiroidiene% 5n continuare inspiram pro"und şi complet pe nas reali*and simultan miscarea nr%2% -9ela'ăm deci to$i muşcii şi venim cu #ra$ele complet întinse în sus către spate cur#!nd cant mai mult *ona #a*inului şi orientandu-ne privirea către v!r"urile degetelor% 0apul este şi aici întins c!t mai mult către spate% &rori ce tre#uie evitate. ;ratele nu vor "i moi iar spatele nu va "i lasat rela'at ci cur#at la ma'im% 4aca nu cur#ăm #ine spatele şi *ona #a*inului musculatura spatelui nu va "i întinsă su"icient de mult% 5n "inal e'piram din nou pro"und pe gură şi rela'am întreaga musculatura corporală revenind din nou în postura de plecare nr%1 se*am m!inile cu palmele lipite în *ona pieptului v!r"urile degetelor mari "iind aşe*ate în sco#itura g!tului în ungi drept "a$a de celelalte degete% 0oloana este atunci per"ect dreaptă iar tălpile sunt "oarte apropiate "ără să se atingă şi paralele% -Spri7inim coatele de coaste mentinand însă m!inile la locul lor% &'piratia va "i pro"unda urmărind să e'pul*am şi ultimele molecule de aer viciat din noi retrăg!nd uşor pentru aceasta *ona a#dominală% tunci c!nd plăm!nii sunt complet goi contractăm to$i muşcii încep!nd cu tălpile picioarelor apoi gam#ele coapsele a#domenul (de7a contractat datorita e'piratiei "ortate) spatele pieptul #ra$ele palmele şi g!tul pe scurt contractăm sistematic întreaga musculatura corporală% &rori ce tre#uie evitate.
4aca m!inile nu sunt aşe*ate la înăl$imea potrivită şi degetele (cu e'cep$ia degetelor mari) nu sunt lipite plăm!nii nu se pot goli complet de aerul re*idual%
Yoga idra: somnul !oghin constient Yoga Nidra @ somnul !oghin con"tientA (nidra înseamnă în lim#a sanscrită somn) este o "ormă de yoga care permite lărgirea e'traordinară a c!mpului conştiin$ei yoginului% Su# numele de Yoga Nidra te'tele tradi$ionale yogine pre*intă anumite metode practice de e'plorare a pro"un*imilor conştiin$ei umane%
a grani$a dintre rela'area pro"undă şi medita$ie e'erci$iile de Yoga Nidra sunt accesi#ile oricui "iind doar în aparen$ă simple dar permi$!nd intrarea în stări de conştiin$ă "ascinante% 4etensionarea pro"undă eliminarea naturală a stresului introspec$ia o mai #ună autocunoaştere dinami*area #ene"ică a su#conştientului eliminarea #loca7elor energetice ampli"icarea lucidită$ii şi seninătă$ii B acestea sunt doar c!teva dintre e"ectele acestor tenici yogine inedite% +entru omul o#işnuit somnul repre*intă o întrerupere totală a pre*en$ei sale conştiente% ceastă @rupereA "ace ca din anumite puncte de vedere ceea ce noi am reali*at anterior să nu ne mai poată "i uşor accesi#il% 4in anumite puncte de vedere omul tre#uie să ia de la capăt e"orturile spirituale în "iecare *i% ,radi$ia yogină su#linia*ă importan$a enormă a atingerii stării de continuitate a conştiin$ei pentru practica spirituală% •
+u#licat de. San*iana ;usuioc
•
2C pr 2D11
Somnul constient cu a#utorul plantelor terapeutice 4acă umanitatea doreşte să îşi depăşească o parte dintre #loca7ele actuale are nevoie să îşi însuşească o manieră di"erită de odină. somnul con"tient % ,ermenul nu este nou dar a#ordarea la scară largă este oarecum nouă pentru că somnul conştient "ace parte dintre tenicile de v!r" ale multor practici e*oterice transmise altădată cu caracter secretstă*i se dovedeşte necesar ca somnul conştient să "ie practicat de către to$i cei care au nevoie de
re"acere ma'imă în timp minim inspira$ie pentru a crea ceva util "rumosclar în acord cu armonia universală nu cu lumile tene#roase% 4e aceea este important să se adapte*e transmiterea unor in"orma$ii legate de acest su#iect ast"el înc!t să poate "i în$elese şi aplicate de către oricine% 4eseori au*im pe cei din 7ur că sunt priva$i de un somn odinitor şi nu se pot adapta la noile energii considerate prea intense% /nteresul pentru re"acerea printr-un somn odinitor tinde să preocupe pe mul$i oameni mai ales c!nd se constată din e'perien$ă proprie că un anumit gen de somn aduce inspira$ie creatoare vitalitate re"acere linişte interioară putere de concentrare intui$ie premoni$ii% +entru unii somnul a devenit o pro#lemă în sensul că acordă prea pu$in timp odinei "a$ă de necesită$i din cau*a lucrului prelungit în noapte sau pur şi simplu nu reuşesc să se rela'e*e şi să adoarmă din multiple motive. gri7ile acumulate în timpul *ilei pro#lemele de sănătate sau emo$ionale o saltea neadaptată corpului nostru cameră neaerisită sau temperatură nepotrivită medica$ie care determină insomnie ca e"ect secundar *gomote în 7urul nostru locuin$ă nouă lumină de vege în timpul nop$ii partener incompati#il% 4e"ini$ia o#işnuită a somnului "ace re"erire la întreruperea totală temporară şi reversi#ilă a contactului conştient cu e'teriorul şi interiorul nostru% 4acă nu ne putem rela'a nu avem ce întrerupe la nivel conştient şi răm!nem în stare de vege multe ore în noapte situa$ie numită @ipere'cita$ie corticalăA e'presie dată de e'isten$a unor stimuli mentali de intensitate crescută% >#oseala care împiedică somnul mai provine şi din s"ere la care nu te-ai g!ndi că pot induce insomnia. e'cesul de se'ualitate cu pierdere de "luide vitale e'cesul de transpira$ie e'cesul de alimenta$ie sau m!ncare nepotrivită care suprasolicită aparatul digestiv mic$iunea şi de"eca$ia în e'ces (aten$ie la produsele pentru slă#it) e'cesul de produse cimice la nivelul părului e'cesul de "umat e'cesul de e'punere la soare suprasolicitarea vi*uală suprasolicitarea vocală (vor#it c!ntat e'cesiv) suprasolicitarea "i*ică e'tenuantă etc% +entru al$ii somnul nu este o pro#lemă dimpotrivă dorm prea mult sau la ore ne"i*iologice în timpul *ilei% 4in păcate ei nu îşi dau seama că sunt mult prea mult timp @decupla$iA de la starea de conştien$ă şi în consecin$ă priva$i de su#limul unei vie$i în care pot deveni propriul lor stăp!n deoarece lipsa de claritate determinată de somnolen$ă te "ace pasiv şi incapa#il să iei propriile deci*ii sau î$i asumi deci*ii dictate de am#i$ii egotice care nu au legătură cu realitatea pentru că nu ai c!nd să o trăieşti% 5n această situa$ie este aproape imposi#il să atingi starea de somn conştient pentru că lenea blochea$ă stările înalte de con"tiinţă% &'perien$ele cu grupuri de voluntari au dovedit că oamenii pot "i priva$i de apă şi m!ncare mai multe *ile dacă li se o"eră un mediu calm şi securi*ant "ără să apară tul#urări de comportament în scim# "ără somn tul#urările de comportament se instalea*ă destul de repede% >are de ceE Nu cumva tocmai @decuplareaA conştientă de la via$a cotidiană te @cuplea*ăA la propria esen$ă nu cumva prin propria esen$ă te po$i @răniA şi revitali*a şi tocmai asta este ceia pentru o via$ă armonioasăE tunci cum să "acem să "im cupla$i la esen$a noastră şi în acelaşi timp să ştim ce se înt!mplă cu noi în raport cu e'teriorulE 9ăspunsul este. somnul conştient% ting!nd măiestria în practicarea somnului conştient reuşeşti să "ii de asemenea conştient de esen$a ta şi în starea de vege iar de aici ceea ce al$ii numesc miracole devin via$ă trăită "iresc% 5n starea de somn conştient ştim că visăm ştim ce se petrece cu noi şi ac$ionăm la voin$ă în conte'tul scenei pe care o visăm putem alege decorul persona7ele ce avem de învă$at ce avem de a"lat despre su#iecte sau oameni care ne interesea*ă ce avem de vindecat în noi sau în rela$iile cu ceilal$i% Nu este uşor să #ene"icie*i de această e'perien$ă dimpotrivă necesită o pregătire îndelungată pentru că la revenire la tre*ire nu mai e'istă uitarea e'perien$elor din timpul somnului şi tot ce ai reuşit să acumule*i ca e'perien$ă în somn se mani"estă în starea de vege% Sunt mai multe metode care induc treptat starea de somn conştient% 5n articolul de "a$ă vom pre*enta plantele terapeutice care administrate constant şi într-un anume "el pentru o vreme îndelungată (minim 6 luni) pot induce starea de somn conştient% 4eşi pare o durată lungă de e'erci$iu merită din plin% &vident că nu numai plantele pre*entate în articolul de "a$ă ne a7ută să avem un somn conştient% Este important să eliminăm toţi factorii pertubatori: fumatul% băuturile energi$ante% sexualitatea fără iubire% suprasolicitarea &i$uală%
alimentară% excesul fi$ic% medicamentele anxiolitice sau hipnotice% eliberarea de dogme "i emoţii negati&e (m!nie neiertare invidie gelo*ie avari$ie)%
4in multitudinea de plante a7utătoare considerăm că cele care cresc spontan în "lora $ării celui care şi le administrea*ă sunt mult mai potrivite pentru inducerea somnului con"tient% st"el 'e&ănţica pe l!ngă e"ectele antidepresive an'iolitice analge*ice şi antispastice creea*ă o stare de @calm lucidA care permite mani"estarea discernăm!ntului la toate nivelurile "iin$ei su#lim!nd stările neplăcute în stări elevate creşte concentrarea mentală dar asigură şi rela'are "avora#ilă mani"estării noastre aşa cum suntem în realitate "ără in"luen$ele celor din 7ur precum şi acceptarea propriei "iin$e% 4e remarcat culoarea acestei plante care induce stările pre*entate mai sus în cromoterapie% Se administrea*ă pe tot parcursul *ilei "ie su# "ormă de pul#ere (c!te o linguri$ă su#ligual de = ori timp de 2D minute) "ie su# "ormă de tinctură (c!te 1 linguri$ă de ? ori *ilnic cu un paar apă între mese) "ie su# "ormă de capsule c!te 2 capsule de 2 ori *ilnic între mese "ie su# "ormă de ulei aplicat e'terior (c!te o picătură pe "runte creştetul capului şi *ona occipitală)% Salcia su# "ormă de muguri (în gemoderivat) pe l!ngă e"ectul de intensi"icare a eritropoe*ei
("ormarea glo#ulelor roşii) utilă în anemii reuşeşte să su#lime*e energiile se'uale 7oase posesive care creea*ă gelo*ie o#sesie isterie tipice rela$iilor de cuplu con"lictuale în energii "eminine sau masculine proprii "iecărui aretip ca şi c!nd ar da naştere unui vas în care stările rele îşi regăsesc locul şi se luminea*ă% 0iar şi sim#olistica Salciei aminteşte de e"ectul magic al acesteia dacă evocăm scena în care >r"eu o scoate pe &uridice din tăr!mul mor$ilor $in!nd în m!nă o ramură de salcie% 5n anticitate se pare că a e'istat o legendă a *ei$ei Salciei care ulterior a cedat locul tenei% Se administrea*ă *ilnic (c!te o monodo*ă numai seara) cu un paar apă% Teiul su# "ormă de muguri (în gemoderivat) pe l!ngă e"ectul an'iolitic antispastic sedativ are
şi ac$iune vasodilatatoare #l!ndă% c$ionea*ă asupra a'ei cortico-ipotalamice şi asupra su#stan$ei reticulate cresc!nd nivelul de serotonină cu e"ect calmant şi de inducere a stării de #unătate a"ectivitate iu#ire necondi$ionată% &ste indicat în distonie neurovegetativă nevro*e epilepsie iperemotivitate colici a#dominale% 5n anticitate era considerat un ar#ore sacru cre*!ndu- se că ramurile sale aveau "or$a unui talisman care prote7a împotriva "ulgerului şi spiritelor rele% Se consumă numai seara c!te 1 monodo*ă cu un paar de apă% (ăducelul em#lemă a speran$ei imediate la vecii greci iar la egipteni asociat cu cultul
ecioarei 3aria se spune că are puterea unui talisman (să alunge spiritele rele să prote7e*e de "ulgere să apere recoltele şi să gonească şerpii)% &li#erea*ă inima de toate emo$iile negative şi permite mani"estarea iu#irii liniştirea min$ii care se poate @co#orîA în Su"let acum împăcat şi liniştit permi$!nd un somn lucid% Se administrea*ă pe tot parcursul *ilei "ie su# "ormă de gemoderivat (c!te o monodo*ă de 2 ori *ilnic între mese cu apă) "ie su# "ormă de pul#ere (c!te o liguri$ă su#ligual de = ori timp de 2D minute) "ie su# "ormă de tinctură (c!te 1 linguri$ă de ? ori *ilnic cu un paar apă între mese) "ie su# "ormă de capsule (c!te 2 capsule de 2 ori *ilnic între mese)% 5n toate ca*urile pentru ca administrarea acestor plante să inducă e"ectul urmărit în timp minim adică un somn mai înt!i odinitor iar apoi conştient este necesar ca apa cu care le îngi$im să "ie @încărcatăA cu sugestia @somn conştientA% &'perien$ele 7apone*ului 3asaru &moto cu privire la memoria apei ne transmit un mesa7 simplu de aplicat dar deose#it de e"icient. pe sticla din care consumăm apă să scriem mesa7e "or$ă care induc apei cum să ac$ione*e în interiorul corpului nostru% st"el recomandăm ca în a doua parte a *ilei apa din care consuma$i să "ie depo*itată într-un recipient din sticlă pe care să lipi$i o eticetă cu mesa7ul @somn conştientA% dministrarea
plantelor pre*entate mai sus împreună cu apa ast"el încărcată energetic va scurta e"ortul de a o#$ine starea de somn conştient iar de aici p!nă la starea de co-creator a propriei vie$i nu este dec!t un pas% 4r% 0orina 9ăducea medic şi psiolog sursa. 9evista Fo"igal
Recomandari pentru sanatatea varstei a treia 9ecomandările pe care vi le "acem permit o îm#unătă$ire semni"icativă a vie$ii persoanelor a"late la v!rsta a treia şi cărora nu le este indi"erent cum trăiesc% ) Consumaţi multe lichide *hrănitoare+, ceasta este v!rsta la care desidratarea se simte cel mai tare de la un procent de CD-Cdată trecută perioada maturită$ii focul digesti& nu mai are aceea"i intensitate de aceea este necesar să evita$i crudită$ile şi alimentele uscate precum şi produsele de co"etărie şi patiserie care suprasolicită sistemul digestiv% 4acă vă este po"tă de dulciuri opta$i pentru cele preparate în casă "olosind miere sau *aăr #run% K :ilnic diminea$a lua$i c!te pu$in din următoarele remedii naturale cu efect re&igorant. polen lăptişor de matcă cătină "iole de ginseng% K ua$i remedii tonice cerebrale (gingko #ilo#a #usuioc ro*marin)L yurveda (medicina tradi$ională indiană) recomandă administrarea de asemenea remedii la orice v!rstă cu at!t mai mult acum% Inul dintre motive este acela că odată cu înaintarea în v!rstă memoria este tot mai încărcată şi solicitată iar aceste remedii repre*intă o adevărată rană pentru celulele nervoase% K oarte important. lua$i remedii pentru restabilirea echilibrului hormonal L > mare parte din pro#lemele #ătr!ne$ii se declanşea*ă odată cu instalarea menopau*ei respectiv andropau*ei% 4acă lua$i plante ce con$in "ito-ormoni indi"erent de c!t de înaintat sunte$i în v!rstă atunci starea generală a organismului va "i mult îm#unătă$ită% ceasta deoarece ormonii au un rol deose#it de important în men$inerea stării de sănătate şi a stării de J#ineA% +entru #ăr#a$i sunt recomandate. col$ii #a#ei #r!nca ursului năpra*nic iar pentru "emei plante indiene precum. satavari asoka lemn dulce% Sursa. ttp.MMindianer#al%ro •
+u#licat de. San*iana ;usuioc
•
2D an 2D1?
&'ercitiile "i*ice si tratamentul natural al dia#etului Recomandarile traditionale a!ur&edice
/n anul 6DD i%Fr% inteleptul Susruta cele#ru practician ayurvedic ii s"atuia dia#eticii o#e*i sa reali*e*e e'ercitii "i*ice viguroase cum ar "i de e'emplu parcurgerea pe 7os a unei distante de cel putin = km sau sapatul unei gropi ori a unei "antani% 4e asemenea el ii s"atuia pe dia#eticii sla#i sa nu "aca e"ort "i*ic prea mare "ara sa renunte insa la activitatea "i*ica% 4upa descoperirea insulinei oslin si Oatsc au su#liniat importanta e'ercitiului "i*ic drept unul din cele trei principii de #a*a al tratamentului dia#eticilor% paritia medicamentelor ipoglicemiante orale in anii P
0ontrolul dietei e"ortul "i*ic controlat si scaderea in greutate a necesitat un e"ort sustinut din partea #olnavului care avea nevoie de o motivatie puternica si de o constanta vigilenta% /ngititul unei pastile sau doua *ilnic era mult prea con"orta#il iar daca *aarul sanguin scadea atunci de ce sa il mai interese*e pe cel #olnav e'ercitiile "i*iceE /n tot acest conte't ne"iresc producatorii de medicamente puteau "oarte usor sa isi lanse*e si sa isi promove*e medicamentele% 4ar cine promovea*a e'ercitiile "i*ic si scaderea in greutate prin mi7loace naturaleE 9e*ultatele unui studiu clinic prospectiv initiat in anii PCD si des"asurat pe o durata de *ece ani intitulat +rogramul universitar de dia#et a procedat la compararea di"eritelor modalitati terapeutice "olosite pentru tratarea dia#etului% 9e*ultatele au "ost *guduitoare% 0onclu*ia principala a "ost aceea ca e'ista o relatie "oarte stransa intre mortalitatea mare din cau*e cardiovasculare si "olosirea medicamentelor pe #a*a de sul"oniluree% cea conclu*ie a "ost cel putin nelinistitoare atat pentru medici cat si pentru #olnavi% 9e*ultatele au constituit su#iectul unei mari controverse dar ceea ce a re*ultat #un de aici a "ost "aptul ca sa inteles rolul e'ercitiilor "i*ice si al necesitatii pierderii in greutate ca modalitate primara de tratament al dia#etului declansat la maturitate% /n pre*ent un medic #un nu ar prescrie de la inceput nici insulina nici medicamente orale unor dia#etici asimptomatici a caror dieta si regim de viata (e'ercitii "i*ice) nu au "ost mai intai respectate cu riguro*itate si sinceritate% 3ai mult decat inainte el va pune accentul pe necesitatea unui e'ercitiu "i*ic regulat si pe scaderea in greutate% Care sunt efectele exercitiilor fi$ice in diabet.
/n 1HHC s-a descoperit ca vite*a de meta#oli*are a gluco*ei este marita in timpul e"ortului muscular% /n 1Q1Q llen a demonstrat ca e'ercitiile "i*ice induc o scadere a *aarurilor din sange si pot im#unatati toleranta la car#oidrati a #olnavilor de dia#et% +e de alta parte s-a apreciat ca la dia#eticii ketotici sla#iti e'ercitiul are e"ecte adverse% /n era insulinei aRrence a demonstrat ca e'ercitiul "i*ic potentea*a e"ectele ipoglicemiante ale insulinei in7ectata su#cutanat% 0and au "ost comparati copii #olnavi de dia#et 7uvenil dintr-o ta#ara de vara unii care "aceau e'ercitii altii care nu "aceau s-a descoperit ca necesitatile pentru insulina scad prin e"ort "i*ic% oldstein si altii au descris "actorul de activitate musculara care este eli#erat prin "olosirea muscilor care aparent stimulea*a preluarea gluco*ei ciar si in muscii rela'ati%
Stimularea preluarii gluco*ei in timpul e"ortului muscular ar putea depinde de cresterea legarii insulinei de receptorii sai din celulele musculare re*ultand o sensi#ilitatea marita la insulina% Necesitatile crescute de com#usti#il pentru e"ortul muscular (aci*i grasi li#eri gluco*a) sunt satis"acute in principal prin cresterea producerii a trei ormoni noradrenalina adrenalina si glucagonul stimulata de ormonul de crestere si de corti*ol% Noradrenalina creste vite*a de lipoli*a si de eli#erare a aci*ilor grasi li#eri din depo*itele de grasime% drenalina stimulea*a pana la de 6 ori glicogenoli*a in timpul e'ercitiilor "i*ice si mo#ili*ea*a si glicogenul din "icat stimulea*a glucagonul si ini#a secretia de insulina% lucagonul are un rol central in eli#erarea din "icat a gluco*ei indusa de e"ort% ntrenamentele "i*ice determina o im#unatatire a per"ormantelor miocardului a transportului o'igenului si a e'tragerii o'igenului in musci% Nivelul mioglo#inei este crescut numarul si marimea mitocondriilor creste la "el si continutul lor en*imatic si activitatea en*imatica% st"el ca pentru aceeasi cantitate de o'igen e'tras necesitatea meta#olica si circulatorie este sca*uta% /n su#iectii antrenati descreste activitatea catecolaminei% &'ercitiile cresc activitatea "i#rinolitica a plasmei "apt important deoarece dia#eticii pre*inta o scaderea semni"icativa a "i#rinoli*ei plasmaticei si o "i#rinopatie primara care pot precede anomalii meta#olice si vasculare% Rolul &indecator al practicii Y/0A
/n pre*ent e'ista un mare entu*iasm larg raspandit privind e"ectul posturilor corporale din Y> (numite asana) in tratarea dia#etului% ,ipul de e'ercitii "i*ice recomandat de inteleptul ayurvedic Susruta (plim#ari lungi saparea unei "antani sapatul in gradina calaria) poate "i in mod "ericit completat cu practicarea e'ercitiilor Y> aceasta pentru ca asana-ele actionea*a reglator intr-un mod di"erit% /n practica e'ercitiilor "i*ice din Y> se pune accentul in special pe autocontrolul mintii% Ina dintre metodele moderne de control al *aarului din sange este #io"eed#ack-ul% /n aceasta tenica rela'area musculara se o#tine cu a7utorul unui electromiogra"% /deea care sta la #a*a tenicii este aceea ca stresul produce o crestere a *aarului in sange (prin mecanismul neuroendocrin) iar tenicile de rela'are produc o descrestere prin acelasi mecanism% lte date recente arata ca meditatia a7uta considera#il la modi"icarea tiparului meta#olic de la tipul (sistemul nervos simpatic suprae'citat) la tipul ; (predominanta parasimpaticului)% /mpulsul adrenergic este esential in sporturile competitive iar posturile corporale Y> (asanaele) reduc tendinta catre suprastimulare% 0eea ce este de apreciat este ca e'ercitiile "i*ice dinamice si asana-ele nu sunt ecivalente iar #ene"iciile "iecarora sunt mediate de mecanisme di"erite% /m#inarea acestor doua tipuri de e'ercitii "i*ice poate conduce la o reglare sistemica generala cu e"ecte #ene"ice in reglarea proceselor meta#olice si in ecili#rarea "unctionarii organismului uman% sursa. ayurvedaromania%ro
Simptome ale -1A2ET3'31 45 Creșterea setei si a ne&oii de urinare
tunci c!nd nivelul de gluco*ă din s!nge este crescut rinicii încearcă să "acă "a ță dar e'cesul va "i în cele din urmă e'cretat în urina dumneavoastră împreună cu "luidele din organism% cest lucru duce la urinare mai "recventă deoarece corpul tău% încearcă să
e'pul*e*e gluco*a% st"el ai devenit cronic desidratat și nevoia de a #ea mai mult devine crescută% 65 Creșterea foamei
0orpul tău are nevoie să "olosească insulină pentru a trage gluco*a din celule% 0!nd ave ți o lipsă de insulină sau sunt re*istențe la insulină organismul nu poate stoca gluco*a in celulele voastre% 0elulele au nevoie de gluco*ă pentru energie% +entru că nu poate stoca gluco*a corpul tău nu are energia de care are nevoie% cest lucru se traduce "oame crescută ca încercare a organismului de a crește numărul de calorii pentru energie% 75 Slăbiciune și oboseală
Slă#iciunea și o#oseala sunt un re*ultat al incapacită ții organismului de a utili*a în mod corespun*ător energie (gluco*ă)% ără a "i capa#il de a trage gluco*a din celule organismul nu are valoarea corectă de energie pentru a "unc ționa optim% cest lucru duce la o#oseală și slă#iciune% 85 9urnicături sau amorțeală
urnicăturile sau amorțeala cunoscute su# numele de neuropatie dia#etică este deteriorarea nervilor deteriorare care apare ca o complica ție a nivelului de gluco*ă din s!nge% 0!nd nivelul de gluco*ă din s!nge este ridicat se inter"erea*ă cu semnalele transmise de nervi% 5n plus pereții vaselor de sange mici sunt slă#iți% ceste simptome apar de o#icei în e'tremită ți ultraperi"erice încep!nd cu picioarele% 5 ;ederea încețoșată
In alt domeniu care este e'trem de sensi#il la e"ectele cre șterii gluco*ei din s!nge sunt ocii% 0ristalinul se poate um"la și își poate scim#a "orma cau*!nd încețo șarea privirii% <5 Răni care se &indecă lent
5ntr-un studiu de la Iniversitatea din TarRick cercetatorii au descoperit că receptorii care recunosc in"ecțiile devin or#i atunci c!nd cresc nivelurile de gluco*ă din s!nge% luco*a ridicată ini#ă e"ectiv procesul de lucru normal al sistemului imunitar% cest lucru incetine ște activitatea celulelor al#e din s!nge și în esen ță procesul normal de vindecare% =5 1nfecții frec&ente
Similar cu vindecarea lentă in"ec țiile "recvente sunt un alt simptom care apare la nivelurile crescute de gluco*ă din s!nge% In răspuns imun încetinit poate duce la un risc crescut de in"ec ții "recvente% +iele uscată sen*ație de m!ncărime sau piele @sol*oasăA 0orpul tau este "ormat în propor ție de 5 1ritabilitate
ți "ost vreodată cu energia scă*ută și în"ometatE 0u siguranță puteți spune că nu a "ost în cea mai #ună stare de spirit la acel moment% cum imagina ți-vă că toate caloriile și energia care ar tre#ui sa "ie stocate în celulele pentru a menține o stare de "unc ționare sunt eliminate din organism% ceasta duce la o sen*ație de rău general și irita#ilitate din cau*a "aptului că esti intro stare continuă de energie pierdută% 4acă pre*entați oricare dintre simptomele descrise mai sus adresa ți-vă medicului dumneavoastră și "aceți-vă o programare pentru a veri"ica nivelul gluco*ei din s!nge% •
+u#licat de. San*iana ;usuioc
•
DH pr 2D1<
3omordica (castravetele amar) recomandata in dia#et o#e*itate cancer 3omordica carantia "ace parte din amilia 0ucur#itaceae cunoscut su# numele de castravete amar creşte în *onele tropicale din ma*on "rica de &st sia /ndia merica de Sud și 0arai#e% Semințele "ructele "run*ele și rădăcina plantei au "ost "olosite în medicina tradi țională pentru in"ecții micro#iene tul#urări menstruale vindecarea rănilor in"lama ții "e#ră ipertensiune arterială și tul#urari intestinale% 5n pre*ent 3omordica carantia (în primul r!nd su# "orma de e'tract din "ruct) este util în următoarele tipuri de patologii. dia#et *aarat dislipidemie in"ec$ii micro#iene şi posi#il ca un agent citoto'ic pentru anumite tipuri de cancer% Compo$iţie
4eși cercetările nu au "ost de"initivate componentele principale responsa#ile pentru proprietă țile ipoglicemiante ale 3omordica carantia sunt peptide insulin-like momordicina și aci*ii de tip oleanolic% +-insulina este structural și "armacologic similară cu insulină #ovină și este compusă din două lanțuri polipeptidice legate prin disul"ură% 30 are de asemenea numeroase alte componente inclusiv proteine glico*ide saponine și minerale vitaminele și 0 și #eta-caroten% ?ecanisme de acţiune
3ecanismul cel mai #ine cercetat este e"ectul de scădere a gluco*ei din s!nge% 0ercetarea cu a7utorul animalelor de la#orator a demonstrat că e'tractele de 3omordica 0arantia cresc utili*area gluco*ei de către "icat scad gluconeogene*a prin ini#area a două en*ime ceie (gluco*ă-6-"os"ata*ă și "ructo*ă-16-#is"os"ata*a) și îm#unătatesc o'idarea gluco*ei prin activarea gluco*o-6-"os"at deidrogena*ei% &'tractele de 30 de asemenea îm#unătă țesc recaptarea celulară a gluco*ei promovea*ă eli#erarea de insulină și poten țea*ă e"ectul și creșterea numărului de celulelor #eta producătoare de insulina din pancreasul animalelor% &'tractele de 3omordica 0arantia s-au dovedit a ini#a cre șterea și proli"erarea di"eritelor tipuri de celule canceroase la animale și în vitro% cest e"ect poate "i atri#uit "ie unui ini#itor puternic al guanilat cicla*ei o en*imă pre*entă în cantităti mari în multe tipuri de tumori canceroase "ie modi"icării sistemului imunitar (prin diminuarea secre ției intestinale de interleukina-C la pacien$ii cu cancer reducerea numărului de lim"ocite și creşterea popula ției ,-elper și a celulelor natural killer)% 3omordica 0arantia are un e"ect antiviral anti#acterial şi antipara*itar cu spectru larg de activitate% 4eși mecanismele nu au "ost determinate pentru toate organismele în ca*ul in"ec ției virale se consideră că anumite componente ale castravetelui amar pot preveni penetrarea peretelui celular de către diverse virusuri% Recomandări terapeutice 45 -iabetul $aharat de tip 6 "i complicaţiile acestuia: Studiile au demonstrat o îm#unăta$ire
semni"icativă statistic a toleranței la gluco*ă la dia#eticii de tip 2 cărora li s-a administrat 3omordica 0arantia% ceasta are rol în conservarea celulelor U pancreatice şi a "unc$iilor acestora% 4atele o#$inute din studiile clinice atestă că aportul suplimentar de castravete amar poate duce
la micşorarea unor parametri principali cum ar "i F#1c și glicemia și prin urmare reduce cu p!nă la =2G riscul de a de*volta secele în această popula$ie de pacien$i% Studiu clinic. +entru =D pacie$ti diagnostica$i cu dia#et *aarat tip 2 s-a administrat 3omordica carantia su# "ormă de ta#letă% Itili*area do*ei de 1DD mg M kg M *i a arătat un e"ect mai rapid (1< minute) și de mai scurtă durată (?D de minute) pentru stimularea secre ției de insulină dec!t place#o re*ult!nd mai mici variatii ale glicemiei legate de masă% 0onclu*ia. cest produs pe #a*ă de plante are potențialul de a "i utili*at pentru reducerea iperglicemiei postprandiale% (,e 3>0F 43 study. ,e &""ect >" 3omordica 0Frantia ,a#lets on lucose and /nsulin evels 4uring te +ostprandial State mong +atients Rit ,ype 2 4ia#etes 3ellitus Seila ,% im 3%4%1 0ecilia % imeno 3%4%- septem#er 2D1D) Neuropatia dia#etică este o complica ție a dia#etului *aarat îngri7orătoare și poate "i o cau*ă de andicap sever% 3omordica 0arantia poate să înt!r*ie sau să prevină neuropatia indusă de dia#et acțion!nd ca antio'idantii prevenind de*voltarea de anomalii "unc ționale cau*ate de dia#et *aarat% 65 -islipidemii: &"ecte ipolipemiante ale 3omordica 0arantia re*ultă din ini#area activită ții
lipa*ei pancreatice și ulterior scăderea a#sor# ției lipidelor% 4iminuarea semni"icativă a trigliceridelor și a colesterolului 4 și cre șterea F4 colesterol s-au o#servat în toate studiile% 75 /be$itate. In alt mecanism prin care castravetele amar scade glicemia în mod indirect este
prin reducerea tesutului adipos și normali*area toleran ței la gluco*ă%>#e*itatea sau grăsimea corporală e'cesivă repre*intă un "actor de risc ma7or pentru a de*volta dia#et *aarat de tip 2% 3ai mult de HD de procente din dia#etici de tip 2 sunt o#e*i sau supraponderali% &'cesul de tesut adipos în special în 7urul a#domenului determină celulele organismului de a deveni re*istente la insulina proprie și conduce la iperglicemie% 4e aceea mul ți dia#etici supraponderali pot îm#unătăți glicemia scă*!nd în greutate prin alimenta ția corectă și e'ercitii "i*ice regulate% > alta cale pentru dia#etici de a pierde în greutate este utili*area de suplimente pe #a*ă de plante cum ar "i 3omordica 0arantia% 85 1nfecţii microbiene: &'tractele 3omordica 0arantia ini#ă de*voltarea a numeroase #acterii
gram-negative și gram-po*itive inclusiv &% coli Salmonella Sigella Stapylococcus +seudomonas Strepto#acillus Streptococcus Felico#acter pylori și organisme para*itare &% istolytica și +lasmodium "alciparum% &"ectul antiviral in ca*ul F/8 FS8 +olio se reali*ea*a prin a"ectarea replicării virale deoarece 3omordica 0arantia ini#a sinte*ei proteinelor în celulele in"ectate% 5 @ipertensiunea arteriala: 3omordica carantia poate produce o normali*are a presiunii
arteriale sistolice% /ncidența ipertensiunii arteriale a crescut la persoanele cu dia#et *aarat tip 2% 4ia#etul repre*intă în sine un risc ma7or de mor#iditate și mortalitate cardiovasculară% cest risc este considera#il crescut de co-e'istența ipertensiunii arteriale% <5 Rol anticancerigen: Studiile în vitro au arătat că "ructele de castravete amar și e'tractele din
semințe ini#ă creșterea liniilor de celule cancerigene de mai multe tipuri. adenocarcinom de prostată cancer de colon cancer de s!n leucemie lim"oidă lim"om ;oala Fodgkin melanomul carcinom scuamos de lim#ă și de laringe carcinoamele ve*icii urinare
Toxicitate si efecte secundare
/ngestia orală de 3omordica 0arantia este sigură "apt demonstrat de consumul pe termen lung a "ructelor în culturile asiatice% +entru că semințele de castravete amar con$in momordicina dovedita a avea e"ecte anti"ertilitate (la şoareci de se' "eminin) acestea nu sunt recomandate persoanelor care doresc să răm!na gravide% Vn porto"oliul Fo"igal se regăseşte acest remediu natural su# "orma de comprimat acoperit ce con$ine pul#ere şi e'tract din 3omordica carantia (castravete amar) şi e'cipien$i% +rodusul este #ine tolerat la do*ele şi ritmul de administrare recomandate (dul$i. c!te 2 - 6 comprimate acoperite pe *i în "unc$ie de nivelul glicemiei) mai ales dacă preparatul este recomandat de un medic cu e'perien$ă în "itoterapie% 4r% niela Oinn - 3edic specialist medicină de "amilie
7 modalitati prin care poti inlatura si preveni DIABETUL! 4in ne"ericire 4/;&,I de tip 2 este una dintre cele mai raspandite #oli la ora actuala nutritia de"icitara si stresul "iind principalii "actori cau*atori% /m momentul de "ata dia#etul este cap de a"is in ma7oritatea tarilor de*voltate "iind dovada unui stil de viata nesanatos% /n momentul in care sistemul imunitar este sla#it dia#etul se instalea*a "iind acea a"ectiune care atrage mai multe #oli dupa ea de asemenea gra#este procesul de im#atranire si "avori*ea*a o#e*itatea% 8estea cea #una este ca 4/;&,I poate "i prevenit si ciar invinsL /n momentul in care te otarasti sa previi aceasta a"ectiune teri#ila vei crea o stare de sanatate optima si de asemenea vei scadea riscul de a su"eri alte complicatii cau*ate de dia#et cum ar "i. pro#leme ale inimii in"arcturi #oli ale rinicilor or#ire distrugerea sistemului nervos si multe alte complicatii la nivelul sanatatii% ?ai #os &ei descoperi = metode prin care poti inlatura si pre&eni -1A2ET3': 45 Asigurati necesarul de &itamine pentru a controla nivelul insulinei% Studiile arata ca acele
persoane care nu su"era de un de"icit al vitaminei 4 nu sunt predispuse la 4/;&,% 4aca vrei sa ai parte de 8/,3/N 4 asigura-te ca stai in lumina soarelui cel putin ?D de minute pe *i iar daca nu ai parte de asa ceva o poti asimila direct din alimente ca. soia sucul de portocale ciuperci cereale% 4esigur ca poti recurge si la suplimentele cimice de vitamina 4 dar tine minte ca organismul asimilea*a vitaminele mult mai #ine din alimente% 65 9oloseste otetul pentru a #alansa nivelul *aarului din sange% In nivel optim al *aarului din
sange este un lucru de*ira#il pentru orice persoana care-si doreste o sanatate optima% oloseste otetul in salate sau pur si simplu adauga doua lingurite dietei tale *ilnice% 75Renunta la fumat5 umatul nu "ace altceva decat sa creasca riscul de a "ace dia#et% 4e ceE
+entru ca intervine in activitatea pancreasului determinandu-l sa nu mai poata sta#ili*a nivelul de *aar din sange% cest lucru poate da peste cap intregul meta#olism e'punandu-te in "ata #olilor cronice% 85 E&ita $aharul5 cesta creea*a deviatii ale *aarului din sange iar tu ai putea "ace dia#et
deoarece se creea*a o re*istenta la insulina in acest "el ( tine minte ca a#ilitatea corpului tau de a "olosi corect insulina este ceia unei sanatati optime)% 4in ne"ericire *aarul ra"inat este pre*ent in ma7oritatea produselor tocmai de aceea este important sa citesti eticeta inainte de a
cumpara un produs% 4e e'emplu o cutie de suc contine apro'imativ 1D-1< lingurite de *aar "iind e'trem de nociv sanatatii tale% 5 9oloseste condimentul turmeric5 cesta este o adevarata minune a *ilelor noastre
demonstrandu-si e"icacitatea in tratarea a nenumarate a"ectiuni% ,I93&9/0I poate reduce nivelul gluco*ei din sange a7uta la eliminarea grasimii din *ona centurii a#dominale si inversea*a in"lamatiile e'istente in corp% +oti sa adaugi acest condiment mancarurilor tale care vor deveni mult mai gustoase% 4e asemenea poti lua suplimente pe #a*a de ,I93&9/0% <5 u uita de magne$iu5 0ine are un nivel ridicat de magne*iu in corp nu va "i e'pus riscului de
a "ace 4/;&, ( din pacate HDG din oameni su"era de un de"icit al magne*iului% 0e poti "aceE 0onsuma alimente care sunt #ogate in 3N&:/I ca. avocado seminte de dovleac "run*ele de salata #roccoli si "asolea pestrita%
=5 9oloseste scortisoara pentru a scapa de e"ectul car#oidratilor% 4aca vei adauga 7umatate
de lingurita de scortisoara in cereale sau in smootie-uri vei incetini procesul de a#sortie al car#oidratilor asa ca vei reusi sa reduci nivelul *aarului din sange (daca iei tratament pentru dia#et vor#este intai cu medicul inainte de a lua scortisoara aceasta ar putea intra in contradictie cu tratamentul)% 4e asemenea S0>9,/S>9 poate creste nivelul meta#olismului gluco*ei cu apro'imativ 2DG% 0el mai indicat ar "i sa te asiguri ca dieta ta de *i cu *i contine cat mai multe legume crude organice grasimi sanatoase si proteine de calitate% 4e asemenea redu cantitatea de car#oidrati% 4upa cum ve*i tot ceea ce tre#uie sa "aci este sa-ti scim#i stilul de viata iar in acest "el 4/;&,I nu va "i pre*ent in viata ta% SIrsa. ttp.MMRRR%cure7oy%comMcontentMC-tips-to-dodge-dia#etesM •
+u#licat de. San*iana ;usuioc
•
11 4ec 2D1=
9e*ulatele sunt spectaculoase. = dintre ei renunta complet la medicamente si insulina (inclusiv unul cu dia#et tip / B despre care se spune ca este insulino dependent toata viata lui si #inenteles netrata#il ca asa se spune in medicina conventionala J4ia#etul nu se poate vindecaA% Inul dintre ei renunta dupa 2 saptamani dar oricum si in ca*ul lui e"ectele erau vi*i#ile (renuntase complet la medicamente si insulina si avea valori normale de sanatate)% 0el de-al 6 lea cel mai re#el si conditionat dintre toti care avea dia#et de tip 1 din copilarie nu a respectat conditiile de vindecare 1DDG a a7uns la < unitati de insulina in loc de CD cate lua de o#icei si sia scim#at un pic atitudinea "ata de viata si tratament in sine%% Ne sunt pre*entate incercarile psiologice prin care trec eroii nostrii si lupta cu ideile preconcepute cu multiplele conditionari pe care societatea medicina conventionala mass media antura7ul parintii rudele samd ni l-au o"erit de cand am venit pe lume% &ste evident si rolul pe care il poate avea si credinta intr-un anumit tratament (adeseori aceasta credinta "iind su"icienta pentru a vindeca) entu*iasmul optimismul gandirea po*itiva perseverenta ra#darea% •
+u#licat de. San*iana ;usuioc
•
12 3ar 2D1D
ura cu ulei de loarea soarelui
Se ia o lingura de ulei de "loarea soarelui in gura% Ne clatim gura cu uleiul il plim#am peste tot prin gura "ara sa ingitim nimic din el timp de1D-1< minute% +rocedura tre#uie sa "ie "acuta cu calm "ara gra#a dimineata pe stomacul gol% 4upa 1< minute uleiul se "ace al# ca laptele si apos% poi tre#uie e'pectorat (scuipat) la canal pentru ca este plin de micro#i si "oarte periculos pentru transmiterea di"eritelor #oli% 4upa ce uleiul a "ost eliminat se va clati gura "oarte #ine cu apa de mai multe ori deoarece cea mai mica picatura poate deveni "ocar de in"ectie% 4aca uleiul nu este al# ci gal#en inseamna ca procedura nu a "ost e'ecutata corect si deci tre#uie repetata% 4aca vrem ca tratamentul sa "ie accelerat vom repeta metoda de trei ori pe *i timp de 1= *ile% +rimele re*ultate vi*i#ile sunt. optimi*area "lu'ului sanguin al#irea dintilor% 8eti simti o inviorare in intregul organism cura avand un e"ect tonic asupra sa% &ste posi#il ca in timpul tratamentului sa apara accentuarea unor tul#urari organismul poate reactiona dar aceste semnale constituie dovada ca organismul a inceput sa reactione*e energic sa se puri"ice de to'ine deci in asemenea situatii nu tre#uie intrerupt tratamentul% 1ndicatii: #oli cronice respiratorii. #ronsita astm tul#urari produse de o#oseala u*ura si
stres. ce"alee migrena colita varice "le#ita trom#o"le#ita a"ectiuni epatice a"ectiuni intestinale a"ectiuni renale a"ectiuni ginecologice a"ectiuni articulare ec*eme eruptii #oli de u*ura%
(salmii si &indecarea S-a constatat că citirea consecventă a unor te'te #i#lice îm#unătă$eşte climatul psiic "ăc!ndu-l "avora#il resta#ilirii sănătă$ii% m au*it despre medici care şi-au selectat un repertoriu de te'te #i#lice pe care le rostesc at!t pentru spirituali*area actului medical clasic c!t şi ca terapie autonomă% 4e e'emplu ştiu că un medic "oloseşte sistematic +salmul 22 (2?) pentru ecili#rare endocrină% ectura +salmilor se recomandă şi în pro"ila'ia degenerativa% /ată motive pentru care propunem să se "acă o corela$ie între +salmi şi vindecare% In +salm care a "ost selectat pentru o tre#uin$ă psio-somatică va "i citit cel pu$in în şapte *ile la r!nd (sau 16 21 ?? si =D) "ie de către terapeut (care cunoaşte modul adecvat de citire sau de asociere cu practica sa medicală) "ie de pacient sau de penitent însuşi% 0itirea lui se "ace într-o stare de destindere de linişte lăuntrică cu uitare de sine trăind pro"und "iecare cuv!nt al +salmului (şi cu o lum!nare aprinsă către S"!nta ,reime)% 4in cei 1
+salmul 22 (în unele ;i#lii este numerotat ca +salmul 2?) începe cu versetul. 4omnul mă paşte şi nimic nu-mi va lipsi (4omnul este păstorul meu)% Se citeşte pentru orice "el de poticnire maladivă psiică sau somatică% &ste un +salm al însănătoşirii dinspre spirit spre trup% +uterea lui constă nu doar în sugestie ci în activarea aretipului ,atălui protector şi dătător de via$ă% ,atăl care #iruieşte valea um#rei mor$ii stimul!nd resursele vie$ii neutrali*!nd potrivnicii sau tăietorii vie$ii% ,oiagul ,ău şi varga ,a acestea m-au m!ng!iatW. lovirea sor$ii este resim$ită ca opera$ie psiică de întărire% +salmul acesta este construit în întregime pe aretipul renaşterii şi pe sim#olul salvării. încep!nd cu salvarea "i*ică (rana apa) continu!nd cu cea energetică (%%% Su"letul meu l-a întors) şi termin!nd cu cea ponti"icală (ca să locuiesc în casa 4omnuluiW)% &"ectul medical şi atitudinea mentală imunogenă decurg din identi"icarea cu realitatea 4uului%
+salmul 1D2 (1D?) care începe cu ;inecuv!ntea*ă su"lete al meu pe 4omnulW% cesta con$ine sugestii puternice care creea*ă un #ine mental X condi$ia resta#ilirii sănătătii% +acientul e întărit în redescoperirea legii revelate% &ste prin e'celen$ă un psalm al regenerării al întineririi% 115 (salmii profilactici: < "i 7>
+salmul 6 care începe cu 4oamne nu cu m!nia ,a să mă mustri pe mine nici cu urgia ,a să mă cer$iW% &ste un +salm care eviden$ia*ă rela$ia între păcat şi #oală% &roarea contra*icerea legii păcatul au ca urmare o îm#olnăvire somatică sau psiică% ;oala psiică apare mai înt!i ca o îngustare a min$ii alteori ca o tul#urare de personalitate ca o scindare sau o di*armonie% +salmul 6 nu lasă păcatul să se încui#e*e p!nă a7unge #oală ci-l stopea*ă% ,re#uie spus că #oala nu e o pedeapsă pentru păcat ci o oprire de la păcat% Nu concepem un 4umne*eu pedepsitor% &l a plantat în om în "iecare celulă a corpului omenesc legea Sa% 0!nd legea este încălcată sau contra*isă se mani"estă durerea şi #oala X nu întru pedeapsă însă ci întru resta#ilirea legii (#oala nu este o pedeapsă ci o repercusiune a contra*icerii legilor Iniversului)% +salmul ?H (?Q) care începe cu :is-am. +ă*i-voi căile mele ca să nu păcătuiesc eu cu lim#a meaW (:is-am 8oi vegea asupra căilor meleW)% &ste un +salm care ne îndeamnă la luarea de cunoştin$ă a condi$iei noastre de trecători de pelerini pe acest păm!nt% mintirea mor$ii nu naşte triste$e ci o valori*are corectă a vie$ii% &ste aici con$inut şi mesa7ul din &cle*iast. ,oate sunt *adarnice numai poruncile lui 4umne*eu dau sens în acest universW /n alt +salm găsim o idee care ar părea şocantă prin parado'ul ei. minciună sunt "iii oamenilor ca o traumă de tre*ire spre 4u spre salvare spirituală% 1115 (salmii penitentei sau ai purificării: 64% 74% B% 484
5nsănătoşirea presupune două etape. arderea negativitătii ancestrale sau aci*i$ionate (karmaLLL) şi resta#ilirea comuniunii cu armonia divină (iertarea şi iu#irea)% +salmul 21 (22) care începe cu 4umne*eul meu% 4umne*eul meu ia aminte la mine pentru ce m-ai părăsitE (4umne*eule 4umne*euleL +entru ce m-ai părăsitW) tim că lisus pe cruce "ăcea rugăciunea Sa rostind ciar acest +salm. &li &liL ama sa#atani E (3at% 2C. =6)% Nu-i vor#a deci de o poticnire sau o de*năde7de a Sa ci de peniten$ă pentru neamul omenesc% lisus rosteşte acest +salm căci în acel moment &l îi împlineştepro"e$ia în acest +salm se spune. W Străpuns-au m!inile mele şi picioarele mele (W) şi pentru cămaşa mea au aruncat sor$i% +eniten$a ui arde păcatul lumii% 0itind acest +salm reactuali*ăm peniten$a lui Fristos însuşi% +salmul ?1 (?2)% erici$i cărora s-au iertat "ărădelegile şi cărora s-au acoperit păcatele% ericit #ăr#atul căruia nu-i va socoti 4omnul păcatul nici nu este în gura lui vicleşugW (erice de cel cu "ărădelegea iertată şi de cel cu păcatul acoperit% erice de omul căruia nu-i $ine în seamă 4omnul nelegiuireaL erice de omul căruia 4omnul nu-i socoteşte greşala)% &ste un +salm cu putere de întărire% pare însă între#area. e'istă oare greşeli care nu sunt socotiteE reşeli pentru care nu plăteşti prin #oală sau moarteE &'istă greşeli pe care 4umne*eu le-ar trece cu vedereaE 9ăspunsul (a"irmativ) re*ultă şi din acest psalm dar şi din o#servarea unei ca*uistici a peniten$ei universale înso$it însă de următoarea e'plica$ie. prin greşeală te micşore*i% +o$i trăi şi micşorat suport!nd însă toate inconvenientele micşorării tale. marginali*are mediocritateW +o$i trăi micşorat şi sănătos (L) cu condi$ia să nu ieşi de su# #inecuv!ntare ca micşorarea să nu devină nimicire% +salmul
1;5 (salmii desă&r"irii: 8 "i 44D5 'itania 'egii
+salmul =< (=6)% 4umne*eu este scăparea şi puterea noastră a7utor întru neca*urile ce ne împresoară% (4umne*eu este adăpostul şi spri7inul nostruW) &ste un +salm al practicii spirituale% devărata sănătate nu este o pro#lemă medicală ci su"letească% 4e aici reiese şi importan$a acestui +salm al asce*ei unde găsim scris. >pri$i-vă şi cunoaşte$i că &u sunt 4umne*euW (>preşte-te şi cunoaşte W) (=<. 1D) Inii autori "ilocalici (/saia +ustnicul de e'emplu) au de*voltat acest verset vor#ind despre cele 6 opriri ale reali*ării% +salmul 11H (11Q)% erici$i cei "ără priană în cale care um#lă în legea 4omnului% (erice de cei "ără priană în calea lorW)% +salmul acesta îi încununea*ă pe to$i ceilal$i% &ste un tratat de medicină de în$elepciune de mistică% &l reaminteşte secretul restaurării omului. interiori*area egii revelate şi cau*a #olilor. încălcarea legilor universale% 0ele mai importante legi universale pe care le încalcă omul sunt iu#irea de 4umne*eu şi iu#irea de semen% ceastă încălcare se numeşte. agresivitate egoism m!ndrie "urie vanitate os!ndirea aproapelui şi neputin$a iertăriiLL +siologia numeşte această serie de erori structurate în caracter comple'ul 0ain. tendin$a omului de a-şi elimina semenul% ceastă tendin$ă X adesea tradusă în practică X are ca urmare şi ca avertisment o îm#olnăvire% ;lestemul #las"emia ura os!ndirea au ca primă urmare o ce"alee o dereglare endocrină sau circulatorie o scădere energetică% Nu ca să te pedepsească ci ca să te oprească de la încălcarea legii universale% +salmul 11H ne tre*eşte în memorie detaliile legii rememorarea lor continuă întru deplina sănătate a trupului şi întru iluminarea min$ii% N>, ;&N&% Se în$elege că nu numai +salmii selecta$i de noi aici ci to$i ceilal$i au o energie #ene"ică salvării noastre% Scrierile revelate con$in coduri puternice dar adesea enigmatice pierdute uneori de noi oamenii moderni% 9egăsirea lor cere un travaliu ascetic de "iecare dată răsplătit% Sursa. do#recatalin%Rordpress%com
