lanturi cinematice

Teoria Teoria lanturilor cinematice

Teoria lanturilor cinematice

1. Lantul cinematic

Masina unealta consta in combinarea judicioasa a unui numar de mecanisme in scopul transmiterii  puterii de le electromotor la veriga executanta. Totalitatea acestor mecanisme formeaza un lant cinematic. Lantul cinematic  este totalitatea mecanismelor care concura la obtinerea unei miscari impuse prin transmiterea si tranformarea unei miscari date (de rotatie, de translatie) . 2. Clasificarea lanturilor cinematice

 Pentru intelegere exemplificam capul unei masini unelte de rectificat a carei schema cinematica se da mai jos:

 Fig. 1 Schema cinematica simplificata a unei masini-unelte (masina pentru rectificat filete)

- Lantul cinematic de realizare a vitezei de aschiere (

 numit lant cinematic principal 

- Lantul cinematic de de realizare a avansului elicoidal: - lant cinematic de avans - Lantul cinematic pentru retragere rapida a mesei :

(  - lant cinematic ajutator (auxiliar desi nu ia parte la procesul de aschiere asigura  productivitate.

3.Reprezentarea lanturilor cinematice

!chema cinematica a unei masini complexe este foarte laborioasa si incomoda cu simbolurile clasice. Pentru simplificare se folosesc simboluri conventionale pentru mecanismele principale- reprezentate  prin rolul functional obtinand !"#$M% !T&'"T'&%L%.

 Fig.2 Schema structurala a masinii de rectificat filete  - rapoarte constante  - raport variabil  - cutie de viteza (raport variabil Pentru reprezentarea schemelor structurale se folosesc urmatoarele simboluri:

 Fig.3. Simboluri folosite pentru reprezentarea schemelor structurale $xplicam intocmind schema structurala a unui lant cinematic principal la strunjire:

M

" )P

*

+

 Fig.4.Schema structurala a unui lant cinematic principal la strunire

4. Raportul si functia (ecuatia) de transfer a unui mecanism din lantul cinematic

-

Mecanismul este caracterizat prin functia si capacitatea sa de a transmite si a transforma o marime fizica data in alta marime fizica impusa stabilind un anumit raport intre ele.

-

+iecare mecanism poseda un element de intrare prin care primeste marimea , element de iesire care emite marimea de iesire ,

,.

-

)peratia de transmitere si transformare a marimii de intrare , se numeste operatie de transfer 

-

 !aportul de transfer  este:

, intr-o marime de iesire ,

- Pentru angrenaje raportul de transfer este inversul raportului de transmitere:

-

 Functia de transfer este:

-

 !aportul de reglare a marimilor de intrare si de iesire"

-

-

#apacitatea de reglare este"

, si un

,

-

$xemplificari pentru diverse mecanisme:

  $ngrenaul cu roti dintate

 %ecanismul Surub - piulita

n

  &inion - cremaliera



 #ama - tachet 

!patiu / h

Timp - o perioada