Arsenie Boca-Tinerii,Familia Si Copii Nascuti in Lanturi

Din inv[!Iturile Pirintelui Arsenie Boca TINERII, FAMILIA gi copiii n5.scu!i in lan!uri Unirea intre bdrbat gi femeie - familia trebuie si fie vegnicd gi nefdlarnicd povdtuitor ghid Ctrliuzi 9i duhovnicesc spre atingerea m6ntuirii dacd alegem sd stribatem drumul existentei noastre pdmAntegti prin hdfigurile viefii de familie

,,M-am inhdmat la carul unui ideal cam greu: transformarea omului in Om, fiul mai mic al lui Dumnezeu gi frate al Fiului Sdu mai mare. insX toate idealurile mari au in ele ceva paralizant: nu te lasd sh te preocupi de nimicurile acestei vie!i" (Pdrintele Arsenie Boca

Coniinutul Prezentei cdrli este adunat de Pdrintele Arhimandrit Seraflm Popescu, - mare duhovnic, om smerit, bun, bldnd, binevoitor, alindnd sufemultor rintele suflete nec{jite - unul din primii viefuitori, impreund cu Pirintele Arsenie Eoca, ai Sfintei Mdnistiri Brdncoveanu de la Sdmbita de sus, staret intre anii 1949'1955. Niscut la 27 Octombrie 1912, trece la cele vegnice la22 Decembrie 1990. ,,Ori te-or asculta, ori nu, tu fiul omului, sd nu te temi de ei gi de vorbele lor sd nu te sperii; deSi ei vor fi pentru tine spini gi ciulini, ai sd trdiegti intre ei, ca intre scorpii; sd nu te temi de vorbele lor sd nu te sperii, ci sd Ie spui cuvintele |ulele, ori te-ar asculta, ori nu te-ar asculta" (lezechiel2, 3- 7). Trddarea misiunii preotului sau chiar gi numai implinirea ei cu nepdsare (leremia 8, 1 1 ) , iti p u n e a su p ra ta sAngele oamenilor care mor pedepsili cu dreptate pentru pdcatele lor, dar cu ei te pierzi gi tu. ,,Iar dacd tu ai prevenit un pdcdtos sd se abatd de la calea lui gi eI nu s-a abdtut, atunci el va muri pentru pdcatele lui, iar tu li-ai mdntuit viafa' (lezechiel 55, 9). Cine are minte, si ia aminte!

Din invdfdturile Pdrintelui Arsenie Boca

TINJf,R[[,) f,"ANAIL 91 coprrr niscufi in lanfuri (Despre legile gi firidelegile familiei creEtine) Lucrare tipdritd cu binecuvAntarea Preasfinlitului gA tIN I g Episcopul Argegului

Consilier editorial: PreotNicolae Tdnase Edifie ingrijit6 de Ieromonahul Teognost Mdndstirea Sfinlii Arhangheli

CuvAnt

inainte

Qfdntul Maxim Mirturisitorul fine sd ne spund cd: ,,nu mdncdrurile sunt rele, c,i ldcomia pdntecelui; nici facerea de prunci, ci curvia; nu banii, ci iubirea de bani; nici slava, ci slava degartd.lar dacd-i aga, nimic nu e rdu din cele ce sunt decdt f_eaua lor intrebuinlare, care vine din negrija minfii de-a cultiva cele firegti" (Filocalia vol. 2, pS. 77). Ori, ceea ce ingrijoreazd astdzi este faptul cd senzualitatea ia locul iubirii gi pldcerea trece in locul comuniunii. Amorul liber este socotit ca un lucru normal, iar cdsdtoria a devenit pe ntr u m ul [i un m i j l oc l es ni c i os de a dobdndi pliceri gi o asigurare impotriva neputinlelor de la bdtrdne!e. Cregtinii, insd, gtiu bine cd nunta este Taina iubirii, ,,Taina mare in Hristos gi in Bisericd", avdnd ca gco_pprocrealia (nagtereade prunci) gi desdvdrgirea personald a sotilot unul prin altul gi amdndoi prin Hristos Dumnezeu. l_drinlele Stdniloae spune cd cei doi cdsdtoriti in comuniunea gi ddrui r ea l or i l pr i v es c pe H r i s tos pr i v i ndu- se unul pe al tul . Iar c om uni unea di ntr e s o! gi sofie se intdregte prin copii. Nenorocirea este cd tocmai acegti copii, care au r olul de a i ntdr i c om uni unea fam i l i ei bi nec u-

**

Pdrintele Arsenie Boca

.1..1.

vdntate prin Taina Cununiei, sunt avortati far6 mild de mame uguratice gi necredincioase cu acordul talilor lenegi gi care 49-"ygr-sd-qi asume odatd cu trdirea pldcerii ce rezultd' din actul cregterii pruncilor care se sexual gi 1dppu4Qgfg".g vor zdmisli in mod natural, dupd rdnduiala inscrisd in fire de Dumnezeu, Creatorul vielii. impie--d.icarea zdmislirii copiilor prin tot felul de mijloace gi ucid-ereacopiilor in pdntece transformd actul sexual intr-o sursd de pldcere fdrd finalitate, golind astfel pe omul care a ales viala lumeascd de adevdratul lui sens gi conducdndu'l de fapt spre urmdri ce nu vor intdrzia sd apard, adici spre nefericire gi disperare care vor degenera in final in.vi-eii cu urmdri grave. Tra n s fo rm a rea pldceri I o r sexuale iUt-r-un i-d-ol duce la alegerea iresponsabild a pornografiei, a mijloacelor contraceptive gi a crimei de avort ca modele de viald,, incdt acestea reptezintd. o plagd a vremii noastre, precum lepra in antichitate gi ciuma in evul mediu. O statisticd recenti ne informeazd cd prin acceptarea sexualitatii, intreaga fard s-a transformat intr'un adevdrat in care sunt ucigi fdrd mild aProape un 4bat,o_q milion de copii in fiecare an. C,auzaunicd a pruncuciderii rdmdne lipsa de iubire. A omori un copil nendscut inseamnd a te pune impotriva voinfei lui Dumnezeu, iar pentru femeie inseamnd a omori c-gvadin ea insdgi, inseamni a omori iubirea gi sfinfenia, e un act de violenld asupra propriei persoane, care se transformd, patologic, intr-un instinct criminal gi

.:.*

Tinerii.

familia

rco

af e9yea74-,ges-tr*ea.ered-ita.r6.Eqni"-c_ile.-gim_a_m-e_le care au fdc-ut.avg-rturi,pe parcursul a trei sau patru generafii, hsd.3f3mgglor tendinla nefastd a repetdrii, aceleiagi fdrddelegi. Nici un motiv nu justificd actul criminal al uciderii fdtului, eaqza unicd a acestei fdrddelegi nefiind alta decdt lipsa Oe iu*b_ireJ0aterua-Fip_a1cmA qi WA inspirati de lucrarea de surpare a duhurilor rele, consideratd de dreapta credinfd a Bisericii Ortodoxe drept g n ev{,,i n d rd ci re " . ne.Utatii-Si inf I uen le-i dem o.n_i.c gi li se adaugd^ zute cabinetele de. plan-iUil6ttt ficare a familiei aflate in slqjba avortului hormonal, gi cele aflate in serviciul avortului chirurgical. De asemenea, impo-triva tinerilor gi spre distrugerea Lor, se folosesc 4rqgJe_ psi.[gl,gg1*qe moderne care sub masca ,,f€ricirii, binefacerii gi modei apusene moderne" ii incurajeazd, sd fumeze, sd.consume alcool, sd"priveasci doar filme de groazd, violenfd gi pornografie, s5.sedrogheze gi si inceapd cAt mai devreme viafa sexuald, pentru a-i_secitui dg vlagd dacd se poate cdt mai de timpuriu. De la scenele pornografice televizate la proiectele,,educative" confecfionate de instructorii de sex pentru depdgirea -miturilor gi prejudecdlilor tradifionale" cum se justified .ei, de la dansurile voit libidinoase din discoteci la lecfiile ce se predau in cabinetele de,,planificarea fami^ liei", totul este un atentat impotriva castitdfii, una din cele mai de seamd virtufi pe care se intemeiazd viala in sdnul familiei, este o tenta, tivd de a pdtrunde in sanctuarele viefii intime binecuvdntate prin nunta cregtind, cu scopul de

**


'i'*

a le devasta. Cdci, oare ce poate fi mai rdu decdt desfrAql, aceastd boald groaznicd, o adevdratd leprd morald care calcd in picioare iubirea, fidelitatea, frumusefea 9i noblelea existenfei. Acceptdnd aceste rele de bundvoie, sigur mergem spre pierzanie. in goana dqpA plas;are,vrdnd sd inldture responsabili-tAteA nagterii gi cregterii copiilor 9i sd rdmdnd doar cu pldcerea impreundrii sexuale, omul a decdzut la nivelul practicilor impotriva firi-i ajungdnd de la anticonceplionale 9i avort, adicd de la crimd premeditatd, la degradarea in homosexuali gi lesbiene fdrd ruqine, degenerdnd d e l a fu n cti a d e o m mo ral gi spir itual la cea de om animalic- decdzut din drepturile lui de fiin{d omeneascd dupd cltjpul gi.asemdnarea lui Dumnezeu\. De aici rezultd,gi uriagele tulburdri sufleteg-ti care rdbufnesc sub formd de tot felul de grave, de boli..psihice conducdnd pdnd la v_i_cji sinucidere gi care-i duc la moarte vegnicd, sub robia nemiloasd a diavolului. ,,Mu l l ico n si d e rdco p iii ca o povar d nepldcutd a cdsdtoriei, de aceea vor sd scape de ei prin vicierea actului natural. Ei urmdresc voluptatea a c t u l u i se xu a l , d a r e vi td fecunditatea.insd nici o r a [ i u n e - fi e g i ce a ma i g rea - nu poate face ceea c e i n si n e e ste co n tra n atur ii sd fie de acor d cu natura gi onest. Deoarece a-ctul coqiugal dupa n a t ura sa e ste d e sti n a t p entr u nagter eade copii, ' .Omul in cinste fiind n:a priceput, alituratu-s-a dobitoacelor celor fdrd de minte gi s-a asemdnatlor'(Psalm 48,12).

**

Tinerii,

familia

9i copiii...

**

I

cei ce-l frustreazd de consecintele lui naturale gi opereazd ucigag gi lucreazd impotriva n_"atg1"ii neonest. De aceea nu-i de mirare cd Dumnezeu a ur mdr it cu c ea m ai m ar e ur d ac eas tdc r i m d gi nu de pufine ori i-a pedepsit cu moartea, cum zice Sfdntul Augustin: ,,CAnd este evitatd conceplia copilului, este n,epermisd gi rupinoasd chiar impreunarea cu solia legitimd. Aggqsta a fdcut-o Onan, fiul lui luda, Ei pentru aceasta I-a omordt Dumnezed'. piserica cregtind, pentru a salva cdsdtor ia de l a ac eas td dec dder e, i n num el e tr im iter ii e i di v i ne, pr oc l am d c d or i c i ne l i ps egte actul conj ugal de ex er c i fi ul s du natur al gi de puter ea de pr oc r ear e a v i efi i , c al c d l egea l ui Dumnezeu gi a natur i i gi s e fac e v i nov at de o mar e neleg i ui r e" ' Prezenta carte apare din dorinfa de a-i face congtienli pe tofi tinerii, bdiefi gi fete, care aleg calea cisdtoriei, a.gupra mafllgr. rdsp-gndgri pe care trebuie sd gi le asume din momentul in care igi incep viala sexuald. Eiserica Ortodoxd a binecuvAntat de l a i nc eputur i l e ei uni r ea di ntr e bdrbat gi femeie, a agezat-o sub ascultarea poruncilor dumnezeiegti ale Sfintei Scripturi, gi a ridicat-o la rangul de Taini Sfdntd, apdrdnd-o astfel de atacurile viclene ale nevdzutului vrdjmag al omului gi al lui Dumnezeu. Tfijla_c_a Tai4i, cdsdtoria duce la unirea sotilor gi la formarea copiilor dupd placul lui Dumnezeu, spre bucuria gi pacea lor, gi spre binele societdfii 'Michel Querin, Cdsitoria gi Sterilitatea, Paris, 1958

10

*.!

Pirintele

Arsenie Boca

**

i n c are se vo r ma n i fe sta ca oam eni m atur i' 9i totodatd sPre binele lor veqnic' a'creqtini$i pentru cd este o -d.atofiemorali participe si lor ortod.ocgisd se cunune religios 9i la Sfdnta Taind a Cununiei, prin'-care primesc btttgplty3ntefsa dumnezeiasci a unirii lor' am introdus in textul cirtii, la Adaugirile editorului, gi slujba acestei Sfinte Taine, pentru ca oricdnd uo. ,r..u s.3:si aduc6 amin-!-e r4-e*f3saduinfele pe care le-au fdcut in aceste momente solemne' sd l e p o ati ci ti g i re ci ti ,fi cd n d u- seastfelimplinitor i cu fapta a celor fdgdduite 9i a poruncilor dumnezeiegti. Nenumira[i slujitori devotafi ai lui flristos 9i ai Bisericii, dintre care mulfi au fost trecufi in r d n du l sfi n fi l o r,s-a u ri d i catinapdr ar eafamiliei gi a bogd[iilor ce rezultd din unirea sfinfiti a cetor Ooi. in aceastd carte vom aduce de fali Voceaputernicigifdriegalaiubituluinostru pirinte Arsenie Boca, care cu puterea cuvdntului siu binecuvdntat a schimbat viefi, a -salvatnenu' m d r a te su fl e te d e l a i ad, a luminat dr um ul multor derutafi gi a ldsat o amintire negtearsi in inima tuturor celor care l-au cunoscut, l-au vdzut gi l-au auzit. El.a primit de la Dumnezeu dar*u[3e a pdtrunde adevdrurile dumnezeiegti r-evelatein Sfdnta Scripturd gi de a ni le desfdqura in fafa ochilorcuoatdtdemarelimpezimeinc6tlumina lor a deschis gi deschide 9i azi mulli ochi ce sunt incd intunecafi. Deqi incd nu este canonizat sfdnt de cdtre Sfdnta noastrd Biserici, poporul drept credincios

**

Tinerii,

familia

9i copiii...

**

11

care l-a cunoscut, care s-a impdrtdgit din sfinfenia viefii lui de duhovnic ai i-a auzit cuvdntul puternic Ai addnc, il cinstegte in addncul inimii gi pentru ei pdrintele Arsenie Boca se afl6 printre Sfinfii cuviogi ai neamului nostru. De asemenea gi mulli dintre cei ce numa-i au citit lucrdrile apdrute in care au gisit scrierile pdrintelui, predicile lui gi mdrturiile numeroase ale celor ce l-au cunoscut, nu pot sd rdmdnd indiferenti in fafa luminii strdlucitoare de Adevdr a cuvdntului lui, ci din contra igi schimbd din temelii viala, fie ludnd drumul cdlugdriei, fie inlelegdnd sd trdiascd cununia (cdsdtoria) la valoarea ei de Taind, gi incep din risputeri sd ducd lupta pentru mdntuire. Un sfdnt al Bisericii ruse, S@nlUl_LayrglJr,e de Cernigov (1868.1950), in predica sa ,,Despre ispitele trupegti gi despre patimf , spunea cd ,,diavolul este foarte invergunat pe ultimii dreptcredinciogi -fecioare" (ai acestui veac),ii invidiazd gi vrea sd-i atragd in pdcat, cdci Ag-*e_FtLa urmeazd sd completeze, in ceruri, rdndurile ingerilor cdzuli." De asemenea, acest sfdnt, pe cdnd era in vial6, nieiodatd nu rdmdnea la cununie, cdci fiind inzestrat cu darul.inainte vederii cunogtea dinainte cd cgi ce se uneau nu mai erau feciori, deci igi pierduserd starea de castitate. ,,Totugi o datd a rdmas gi s-a rugat mult pentru cei doi tineri, iar la sfdrgit a spus cd aceastd pereche intr-adevdr a fost o pereche de feciori, fatd gi bdiat, pentru cd.a vdzut Duhul Sfdnt trecdnd de

t2

.!*

Pirintele

Arsenie Boca

**

la unul la altul".' Din aceste mirturii se vede clar get de importantd este pentru sUflet starea de curd-fie, t5upe-asci gi sufleteascd, a celor ce aleg sd se cisdtoreasci gi cAt de pldcutd este inaintea lui Dumnezeu. De asemenea, pdrintele Lavrentie tare pldngea cdnd pdcdtosul care se spovedeala dAnsul nu descoPerea pecate de moarte' ,,Amare lacrimi virsa cdnd' mama care se spovedea mdrturisea marele pdcat al uciderii de prunci (avortul). El sPunea ci: - Mama ce a sdvArgit acest pdcat trebuie sd verse multe lacrimi indurerate 9i si se roage zi 9i noapte, cdci greu este picatul acesta. Sd vd fereasci Dumnezeu de el! Mai spun ea cd trebuie sa ne fie fricd de acest pacat, ca de foc." intr'o totald armonie cu cele descoperite de acest Sfdnt gi in deplin acord cu toatd invildtura dumnezeiasci a Sfintei noastre Biserici Ortodoxe este gi viafa, precum sunt 9i invdfdturile 9i descoperirile pe care ni le-a fdcut Pirintele nostru Arsenie Boca. ?-Azireacastitifii,, a fecioriei, pAnd la cdsdtorie, pdn6 dupd cununia civild 9i religioasd, era unul din sfaturile clare ale Pdrintelui Arsenie. Prin cuvdntul sdu, cu putere multi, a strigat in urechile tuturor celor ce vor sd audd: ,,Vo-inlalui Dumn ezeu aceasta este: sfinfirea gi sd vd ferifi de desfrdnare. ... Numai aJ-dt ' ,,Yiala,invdfaturile gi minunile SfAntului Lavrentie de la Cerni' gov" - Lucrare tipdritd la ed. Credinfa strdmogeascd,2OO3.

este nunta binecuvAntatd de Bisericd, cAt este spr e nagter e de pr unc i , r es tul e des fr i nar e." Printre pdcatele prin care se ,,t1lhdrepte energia geneticd', Pdrintele Arsenie amintea gi,,pdcatele djn in_teriorul familiei, incepdnd cu cele de dinaintea cununiei bisericegti, cu propria aleasd. Ei nu mdrturisesc pdcatul inainte gi ger Sfhnta Taind a cdsdtoriei pgste curvia nemdrturisitd. Dupd asta se mird de traiul rdu pi cd nu e binecuvintarea copiilor." De asemenea, spunea pirintele2 ,,Qi dupd cdsdtorie poate fi desfrdnare. Sub numele cdsdtoriei se ingdduie toatd risipa gi toate btestemd[iile ce se intdmpld. Se face o pervertire a energiei genepdnd acolo cd intrd in simful lor Fi desfrdnarea devine o a doua naturd. C6nd devine o a doua naturd, ei sunt fp,biti de pldcere Ei sdrdcili de putere." Sdrdcifi nu numai de puterea fizisd ci gi de putgrea moratd atdt de necesari restabilirii omului pe calea dreapti a lui Dum nez eu. Pirintele Arsenie a_ayerLizatde atdtea ori cd ce-i-cevor incepesenzualismul inainte de _cdqatorie, chiar cu partenerul sau cu partenera, grgul vor pldti acest pdcat, cu atdt mai mult cu c6t nu s-au mirturisit inainte de cdsdtorie, ca sd-gi ia iertare de la Dumnezeu.TraiUl 1flu va fi urnrarea pdcatelor de dinainte de cdsdtorie. Spunea Pirintelez ,,Avem mult de furcd, desigur cu acest vrdjmag, cel mai de temut dintre toate pdcatele, cdci desfrhnarea, datoritd instinctului sexual care e foarte puternic, fl incoldcegte pe bietul om. ... Mulli intreabd: de ce-i pdcat? E pdcat c6nd treci

I4

*.:.


**

asprd' Este necesard peste . a c e a smdsurd t d c e n z u lcare d a m ieste n[ii'ainimii'avoin|ei.a de regenerareA fntregului organism' haotizat picate gi patimi' spre a aiunge Ia starea de sdndtate." Multe sunt sfaturile 9i numeroase sunt exemplele Pe care ni le-a dat 9i ni le-a ldsat acest mare misionar al romdnilor, acest ales al lui D u mn e ze ui n cre d i n fa t cu o m isiune speciald'Dle sunt un mare tezaur de gdndire 9i spiritualitate ortodoxd. Sd dea Dumnezeu sd ajungi in fala ochilor gi a sufletelor noastre, sub formd de lucrdri tipdrite, toatd lucrarea de mdntuire a neamului pe care a ficut-o Pdrintele Arsenie Boca prin exemplul viefii lui, prin toate predicile p" .tr. le-a l6sat creqtinilor, prin toate scrierile sale, prin toate mdrturiile creqtinilor care l-au cunoscut 9i au avut binecuvdntarea sd-i'audi ei ingigi cJ-vintul lui viu, care pdtrundea 9i migca sufletele celor ce-l ascultau. Si ne ajute Dumnezeu Pe toli cregtinii, ca nici o pagind din lucrarea cea mdntuitoare a Pdrintelui Arsenie sd nu rdmdnd necunoscutd dar sd ne strdduim sd 9i implinim dupd puteri, cu darul lui Dumnezeu' Amin! (Ieromonahul

Teognosil

TAINA CASAToRIEI

,,lisus sfinfegte unirea trupeascd a b6rbatului cu femeia, ridicdnd cdsdtoria la indlfimea de mare Taind - in flristos gi in Bisericd" ( Pd rin tele Arsen ie Bocal

Un singur trup Atdta vreme cdt tofi impdralii lumii nu vor fi de prisos, vom inapoia banii insemnafi cu numele lor; atdta vreme cdt tofi oamenii nu vor fi asemenea ingerilor, neamul nostru trebuie si se inmulfeascd. Familia qi statul, injghebdri bicisniceo cdnd ne gdndim la fericirea din ceruri, sunt trebuitoare in addstarea (agteptarea) pdmdnteascd a Raiului. Dar atdta vreme cdt sunt trebuitoare, vor fi nevoite, cdt de cdt, sd nu fie din cale afard de necurate gi schiloade. Cel ce cdrmuiegte (statul) ar trebui sd simtd responsabilitatea deopotrivd cu cel ce slujegte; unirea intre bdrbat gi femeie (familia) ar trebui ' Bicisnic (becisnic) - vrednic de compdtimire, debil, sldbinog, neputincios, bolndvicios; lipsit de personalitate, de energie.

16

**

Pirintele

Arsenie Be!3

**

si fie vegnici 9i nefdfarnlci' lisus vede in cisdtorie, mai inainte de orice (duhovnice$te vorbind), impreunarea a doui trupuri. De data aceasta intdreqte spusa Vechii Legi, ,,Nu mai sunt doud trupuri cJ un 'gmgqr singur trup' cu tfUP"'. Mirele 9i mireasa fac un neputinld de despdrfit. Acel bdrbat nu va avea atta femeie; femeia aceea nu va cunoaqte alt bir' bat, pdni nu i-a despdrfit moartea' imperechereabirbatuluicufemeia,cdndnu-iuqurarea unei luxurii vagaboande, ori a unei prostitudri furige, cdnd e intdlnirea 9i oferta a doui feciorii sdnitoase, cdnd e precedatd de o alegere nesilitd, de o patimd curatdu,de'o invoiali gtiutd de lume gi consfinfitd' capAt6' caracter aproaPe mistic, pe care nimeni nu-l mai poate inldtura' Rlegerea e fdr6, schimbare, patima (pasiunea) e consfin[itd, invoiala e veqnicd' in cele ".r.tta d o u d tru p u ri ce se strdng in dor infd' sunt doud suflete ce se regisesc in iubire' Cele doud trupuri se schimbd intr;un singur trup, cele doud intr-un si n gur suflet' s-.tlf!e-t-e Cei doi gi-au amestecat sdngele; dar din aceastd contopire qe nagte o fdpturd noui' pldmdditd din viala lor: intruchiparea viditi a lor. lubirea-i face asemenea lui tontopirii Dumnezeu: fiu.rari ai mereu reinnoitei 9i miraculoasei faceri. Dar aceasti trupeascd 9i rituald vanitate' cea 'Facerea 2,24; Matei 19,5. (n'ed)' " patima inleleasd ca pasiune;

n*

Tinerii, familia 9i copiii...

**

t7

mai desdvdrgitd dintre nedesdvdrgitele injghebdri omenegti (nunta cregtind), nu trebuie sd fie tulburatd ori intreruptd niciodatd. Adulterul o stricd; divorful o curmd. Adulterul este traducerea'vicleand a unitdfii, divortul renegarea,i definitivd. Adulterul este un divor! secret, intemeiat pe minciund gi trddare; {iyorful, urmat de o noud cdsdtorie, e adulterul legiuit. Iisus o s 6ndegtetotdeauna, i n c hi p s ol em n gi rdspicat, adulterul gi divortul. intreaga-l fire se r dzvr dtea imp otriva in grozi ri i, in fala n ecred i n !e i gi a traddrii. V*e-ni"--Va.,e^zj, proorocegte El, vorbind de viala din ceruri, in care bdrbafii gi femeile nu se vor mai cununa (Luca 20, 34-36); dar atunci cununia trebuie sd cunoascd mdcar toate virtulile ingdduite de viala pdmdnteascd. Iisus, Care pornegte totdeauna de la cele vizute cdtre cele nevdzute, nu-i zice adulterin doar celui care furd sofia fratelui sdu, dar chiar gi celui ce o. privegte pe drum, cu ochii poftei". Nu-i adulterin doar cel ce se di intr-ascuns cu femeia altuia, ci gi acela care, dupd ce a alungat:o pe a sa, se insoard cu alta. intr-un singur loc pare a ingddui divorful: bgrb.atU-lgifemeii adultere, insd vina soalei izgonite n-ar putea indreptdli in nici un chip crima pe care ar sdvdrgi-o cel trddat, insurdndu-se cu alta. in fala Legii atdt de absolute gi neindurate,

'trddarea, ingelarea. " Matei 5,27-28

18

**

Pirintele

Arsenie Boca

**

pdni gi ucenicii se ridicd in doud picioare"' De ur.-e ce aga trebuie si fie, la ce bun sd se mai insoare omul? Dar Dl le rispunde: .Nu toti sunt insl,ar-.ede ceea ce sPunefi, ci doar aceia car-ora le este.{at. Deoarece sunt fameni (eunuci) ndscuti aga din sdnul maicii lor, sunt fameni ficuti de oameni gi sunt fameni in vederea impdrdliei sd o faci, facdt" (Matei Cerurilor. Cine-i in-.s,.taf-e 19, lL-12) Qununia e un hatdr ficut firii omenegti 9i rispdndirii viefii. ltu-s tofi in slarg sd se pdstreze c u r a[i , fe ci o re l n i ci 9 i singur i, ,,ci doar aceia cirora le este dat." (Matei 19,11).Desdvdrgitul celibat e.-un har, o rdsplatd a izbdnzii sufletului a s u pra tru p u l u i . Qfici.ne vrea sd inchine intreaga dragoste de care-i in stare unor fapte mari, va (trebui) sd se ,,osdndeasci" (pe sine) a rdmAne cast. Omul ce trebuie sd indeplineascd o grea solie, care-i va cere toate zilele, pdnd la cea din urmd, nu se poate lega de o femeie. -aUnUniAcere pdrisirea fiinlei tale in voia altei fiinfe, iar Mdntuitorul va sd dea tuturor fiinlelor imbinarea a doud suflete - nu-i ajunge - cdci ar face grea, poate cu neputinfd contopirea cu toate sufletele celelalte. R_ispund94L9 pe care le atrage dupd sine alegerea unei femei, nagterg? copiilor, intemeierea unei mici injghebdri in mijlocul celei mari, sunt atdt de grele, ci ar fi o zilnicd piedicd fald de alte indatoriri nespus de

**


tg

grele. Omul care vrea sd le porunceascd celorlalti oameni, sd-i schimbe, nu se poate lega pe viald cu o singurd fdpturd. Ar trebui sd fie necredincios femeii ori chemdrii sale. ii e prea dragd lumea nesfdrgitd a fralilor sdi, ca s-o indrdgeascd numai pe una singurd dintre surori. Eroul e intotdeauna singur. Singurdtatea-i e osdndd gi mdrefie. Se lipsegte de bucuriile dragostei casnice, iar iubirea din el se inmullegte spre a se impdrtdgi tuturor oamenilor, intr-o sublimizare'ode jertfd, ce intrece toate extazele pdmdntegti. Bdrbatul fdrd femeie e singur, dar liber; sufletu-i, necotropit de gdnduri lumegti, poate urca mai sus. Nu zdmislegte copii in carne gi oase, dar ii face sd nascd la a doua viald pe copiii sufletului sdu,,. insd de a tine piept absti[q tut_urorl_-qg_Eqt nenfei: ,,Cine-i in stare, s-o facd!". intemeierea impdrdliei cerurilor cere oameni care sd-gi dea tot sufletul; ddruirea trupeascd, chiar ingrdditd de indr ituir ea c ununi ei , e o m ol egi r e pentr u c el ce e chemat sd cate la cele sufletegti. Cei ce se vor scula in marea zi a izbAndirii nu vor mai avea ispite in impdrdlia Cerurilor. impreunarea bdrbatului cu ferneia fie chiar sfinlitd prin ddinuirea vegnicd a cisdtoriei, va fi inldturatd. Marea ei tintd este zdmislirea de oameni noi; dar atun_gi moartea va fi infrAntd gi nu va mai-fi nevoie de vegnica primenire a seminfiilor. '" Desdvdrgire.

" Matei 19, lO.

**

" Fiii duhovnicegti.

*.i.

Pirintele

Arsenie Boca

**

**

Tinerii,

familia

9i copiii...

**

27

Odrasle pentru Dumnezeu',

(Luca 20,34-36). Prin dobdndirea viefii veqnice 9i a firii ingeregti ' cele doud fdgdduinfe 9i credinle ale lui Hristos - ceea ce pirea cu putinld de indurat

Pdcdtogitului mascul bestial i-a ajuns impreu'

pAnd la castitatea de buna lui voie' arhanghelizatin cer, prefdcut in duh d i n vi n s fi e ch i a r g i i n a mintir e tr upul; intr-o lume in care nu se afld sdraci, bolnavi' nenorocifi, 9i duqmani, se -transfigureazd intr-o contemplafie mai presus de cele pdmAntene' Ciclul naqterilor s-a inchis' Cea de-a patra impdrdlie a fost intemeiatd o datd pentru totdeauna. Cgtdlenii acestei impdrdfii fi-vor pe vp-ci aceia iar nu alfii, de-a lungul veacurilor' g-ge-i.agi Femeia nu va mai naqte in durere' Osdrdia surghiunului e stinsd; garpele e infrdnt. Pdrintelq il sdrutd iardqi pe copilul fugit, raiul e gdsit a doua oard, gi nu va mai fi pierdut niciodatd'

,,Nagteficopii qg gdndul sd fie slqiitori ai lui Dumnezeu intre oameni: odrasle pentru Dumnezeu" (Pdrln tele Arsen ie Bocal Chiar gi dupi L_ggeaVechiului Testament, cdsdtoria este indisolubili, de nedezlegat, adicd nu era ingdduitd d_espdrfirea.$tiind aceasta, fariseii s-au apropiat de Iisus, ispitindu-Lz ,,Se cuvine, oare, ca bdrbatul sd-gi lase femeia sa pentru orice pricind?" (Matei 19,5). Iisus ii provoacd la Lege: ,,Dar n-afi citit cd Cel ce i-a ldcut dintru inceput, bdrbat Ei femeie i-a fdcut pe ei? $i a zis: Pentru aceea va ldsa omul pe tatdl sdu gi pe mama sa gi se va lipi de femeia sa gi vor fi amdndoi un=trup. Pentru aceea nu mai sunt doi, ci un trup. Deci, ce a impreunat Dumnezeu omul sd nu despartd" (Matei 19,4-O). Ei rdspund in sensul ingdduirii date de Moise, cu cartea de despdrfire. Dar lisus, C,are era la zidirea omului, le-a spus -rpg_tgl de la inceputul zidirii, in care nu merge despdrfirea, fiindcd amdndoi, birbatul gi femeia, alcdtuiesc o singurd fipturd. Iisus intdregte cdsdtoria la rostul ei de la inceputul zidirii. Iisus nu putea cobori rafiunile creafiei din '' Matei 19,3-15,Maleahi 2,15.

**

Pirintele

Arsenie Boca

**

motivele lui Moise, de aceea a ridicat cdsatoria de cdsdla rangul de Taini. Deci, dacd ar fi trdit--dgi ta. cUviinfa de Tain6' ar da 9i torili l4=y.,gt*o-4r-e-a roade vrednice de Tainele lui Dumnezeu'

lmaginedeo ratdfrumuseledinfostagrddind dela SimbdtadeSus, a MdndstiriiBrilncooeanu ArsenieBoca cilndstare!eraPdrintele D u mn e ze u a ri d i cat pe om la cinstea de cqlaborator al Siu in lume. Cdsdtoria, la rangul la care a instituit-o Dumnezeu, ar trebui sd realizeze in progresie geometricd posibilitatea acestei colabordri. ,,Oare nu i-a fdcut EI ca sd fie o singurd fdptu' rd cu trup gi suflet? $i aceastd fdpturd intrunitd (unitatea cdsdtoriei) ta ce ndzuiepte ea? Odrasle pen tru D u m n eze u f' (Ylaleahi 2'15).

**

Tinerii, familia si copiii... **

Deci, dacii in Taina Cununiei cei doi sunt o singuri fdpturd, atunci aceastd fdpturi la ce ndzuiegte ea? Odrasle pentru Dumnezeu. Rdspuns categoricl La ce atunci llristos este cap bdrbatului?'', dacd nu pentru implinirea unui suspin al firii, ,,cdci fiFtrrr2 a fost supusi {gggllg_gt_B"nJi nu din voia ei, ci dt_n__p;kinaaceluia ce a supus-o, totugi cu nddejde" (Romani 8,201, ,,Pentru cd dorul statornic al fdpturii agteaptd cu nerdbdare descoperirea fiilor lui Dumnezerl' (Romani 8,19), de vreme ce ,,fdptura insdgi se va izbdvi din robia degertdciunii, ca sd se bucure de libertatea mdririi fiilor lui Dumnezel' (Romani 8,21). L-aplei garele sfintril o r fi-are I e u i ta u d e sd Ibiticia lor. din firea de om e cea mai amard robie. C.regtereaomului la bucuria gi la odihna ,,libertdtii fiilor lui Dumnezeu" atdrnd. hotdrdt gi Ae*afiild,inca cdsdtorilitor fald de cdsdtorie; iar ei, sfinfii, nf,u]+isunt alegi tocmai din cauza atitudiUii -feligio.ase.a".pa-fintilormai inainte de a se nagte. Cdsdtoria are multe motive ca sd fie Taind. Cdnd la-milla nu va mai fi intemeiatd pe Taind, oamenii VgJ.{i.q tU-rmade fiare sdlbatice, destrdbdlate.

'' I Corinteni 11,5.

24

**

P i ri n te l "

A tl g " i "

Bota

**

.:.*

Tinerii,

familia

gi copiii...

.1.!. 25

Buna vestire ,,Buna Vestire ar trebui sd insemne o ridicare reald., nu numai doctrinard' a cdsdtoriei la rangul de Taind gi deci cu roade capabile de Taind ... Buna Vestire taie-.ho.tarul intre Sfinti gi oamenii de nimic" (Pr. Arsenie Boca)

lui Gaariil incepdturda mbntuirii s-afdcut aestirea gi n-a fugit de cdtreFecioara,cd a auzit: ,,Bucurd-te!"' ci agaa zis: tnchinare,nici nu s-atndoit ca Sarain cort, cuttdntul tdu" ' ,,latd roabaDomnului,fie mie dupd

La plinirea vremii, trimis a fost de Dumnezeu ingerul Qavriil intr-un orag din Calileia, Nazaret, cdtre Fecioara YIaria aducdndu,i vestea cd din Duhul Sfdnt gi din puterea Celui Preainalt va concepe gi va nagte pe Mesia, Fiul lui Dumnezeu, pe Care il va chema lisus. Acestea sunt datele, simplu expuse de Evangheligtii Luca gi Matei. Faptul acesta simplu cufremurd_-insd legile firii. Nici Fecioara Maria n-a putut primi faptul fdrd o puternicd intdmpinare criticd, fArd o puternicd cutremurare interioard. Iar cdt despre Iosif, paznicul gi garantul Sfintei Fecioare, gtim cd pe ascuns a vrut sd o pdrdseascd. Nagterea lui Dumnezev printre oameni era fagdduitd prin prooroci cu mii de ani in urmd. Isaia proorocul a spus ldmurit cd o Feci oard va nagte rdmdndnd totugi fecioard. De n-am fi siguri de fap-tul petrecut, cd Dum-

**

Pa"intel" A"se"i" B

**

fiptura noastrd' care a Dumnezeul nostru nu e un Dumnezeu S-a retras pdrdsit lumea in seama legilor' iar El confundat cu in afara ei undeva' El nu e nici cum s-ar natura, cu ,,marele tot", cici atunci nostru e putea nagte,,totul" in parte' Dumnezeul tegiturd cu o.fiinfi mai presus de naturd dar-'in care transmitumea, o energie activi cr'eatoare" telumiiceeacedefaptcau[dgisprecareneinin unitate-a celat tinde: plenitudinea existenfei Sfdnt se universali. Aceastd putere a Duhului vrea sd unegte (se impr euneazd) cu lumea 9i nascd din ea chipul viu al lui Dumnezeu'

**

Tinerii,

familia

gi co

Dar faptul istoric petrecut pe planul realitdlii omenegti, a zdmislirii gi nagterii Fiului lui Dumnezeuin Fiul Omului, mai are gi alte semnificafii. Cu Iisus apare in lume o noud generafie de oameni, neamul lui Iisus, care nu se nagte numai dupd legile firii, ci peste ele se suprapune o naptere, duhoyniceascd, generalia duhovniceascd a lui lisus. Noul neam duhovnicesc, cel al lui Iisus, nu-i un neam care se nagte pe pdmdnt, dupd legile lumii animale - un neam neincetat ispitit de pofte inferioare. ,,Desfacereade odinioard a omului de Dumnezeu inseamnd pentru om pierderea integritdfii, pierderea chipului androgin, care constituie chipul sdu ce(gsc, pacificat de ispitele lduntrice. Hristos Se nagte din Fecioard c-a sd sfinleascd d[n-4ou alcituirea omeneascd femeiascd gi sd o uneascd principiului masculin, ca bdrbatul cu femeia sd devind androgini,n cum a fost Iisus" (Bichner flristern). Teologul gi infeleptul german are urmdtoarea expresie minunatd privitoare lu UgUA***tqJ5ide dupd pdcat a neamului omenesc: - ,,Princdderea de la curdlia originard, Fecioara,infelepciunea, i-a pdrdsit pe oameni gi s-a retras in cer". Dar odatd cu venirea lui Iisus in firea omeneascd s-a cobordt iardgi Fecioara , vegnicainlelepciune - reddndu-i-se noul chip de viald in neamul duhovnicesc al lui lisus, neamul cel cregtinesc. " Androgin - principiul feminin gi masculin se afld unit lntr-o singurd persoand.

**

Pirintele

Arseni

S-ar Putea observ ci precum odinioard" Pdrinfilor semnificd l-asdndPe oameni 9d ajunl 6,5) qi deci sd ajungd in sd se netriind noul ,iit o" viafd (dupa trristos), omenesc retragd 9i aceasta de la noi' iar neamul sa se scufunde intr-o noud catastrofi' le flxeazd' Ke,alitdtile spirituale. numai Hilfea in temeliile omului' este eterna Feciorie qi nu eter' !n!el.e,pp!Ull-ea e acela nul feminin''. Qult-ul care ii este inchinat feminin care al Eecioarei 9i p-u al principiului de ce provine din cdderea in divinizare' Iatd aproape. cu tultul infelepciunii se confundd Domnului' Ut Cultul Sfintei Fecioare Maria' lilaica prihand 9i nagte ea natura feminind devine fird nqua generalie "Qme' f,?it, o,.rtt. Astfel se naqte biruito4neascd, generafia lui Iisus' nemuritoare' nagterilor 9i re asuPra neAiu-ns-uluinesfdrqit al ctripului larcAtAbiff;g3 mqriilor. 9"t-" care duce prin Fecioa-ra deschide se inie.star a!-.'-o-ncrului lui Du4neil"tL gi prin zimislirea sa a Fiului curdfiei' a zeu. Aceasta este cf.drsafecioriei' a calea iubirii mistice' neprih.dnirii, ' invifitura 9i cultul Fecioarei au fost intotdeauna despre aprofundate in creqtinism; insd invdfitura indeajuns' cdsdtorie 9i sfinlirea zimislirii n-au fost ,. ,,FecioarA",in inlelesul duhovnicesc al cuvdntului de tAnira, 9i p*uratieoriginari' poate fi 9i tdnirul nu numai narbatul nu numai femeia'

**

Tinerii,

familia

9i copiii...

**

ry;vsla"tigsensului mistic Ai pozitiv al iubirii dintre bdrbat gi femeie aparline problematicii congtiin!ei cregtine. Sensul mistic al iubirii, dogmatic, e,nedezvoltat gi ceea ce gdsim asupra acestui subiect la invilitorii Bisericii e sdrdcd, ci os gi n ein d estu ldto r. CJSStin is-KtlrI Bdrin&ilo r n e invafd sd cdgtigdm fecioria prin ascetisrn, dar nu ne descoperd nici unul sgnslJ mistic al. iubirii ca pe o cale ducdnd la feciorie, la restabilirea chipului integral al omului gi a vielii vegnice. Cregtinismul are motiv sd indreptdfeascd gi sd sfinteascd gi cdsdtoria gi familia omenirii pdcdtoase. El apdra gi spiritualizeazd astfel viala generatiilor decdz.ute,-(ITimotei 2,15), dar nu spune nimic asupra trAnsfigurdfii ..sa-le,asupra venirii unui nou gen. Aceastd transfigurare nu e pusd in lumind in cregtinism ca multe altele. Sfinlirea maternitdlii are un sens casnic, dar ea nu e o solulie a problemei. PgApastiecare existd intre iubirea (senzuald), care nagte gi iubir-ea misticd, orientatd spre vesnicie, creeazd o antinomie,upentru congtiinfa cregtind. Biserica invald cd ggngl decdzut gi impdrlit se transformd in Fecioara Maria in feciorie gi maternitate ilu mi natd, primi nd intr,insa Logosul lumii Car e s e nagte de l a D uhul . Dar se pare cd nici o deducfie n-a fost fdcutd in ceea ce privegte cdile pozitive de iluminare gi '" Antinomie

- contradiclie aparent insolubili intre doud sau principii, care se exclud reciproc Ai care totugi lez.et-teSi pot fi demonslrate, fiecare in parte,la fel de concludent.

30

**

Pirintele

Arsenie Boca

**

element de rasd al transfigurare a vechiului ca ----!rav s.ancrrl relicios 9i pozitiv al iubirii l: -r^ ^m na fiinld ;dqi ideii de om ca fiintd :lar. Aceasta rezulti din l creqtinism a conceP[iei atdtea alte lucrurt antroPologice' Iubirea ca 9i

arevielii.r"utoui." ri:t$,:i1H:::T:ff;:

destin in lume' "Iubirea' :elaqi loc cu mistica' Ea e fi asimilatd organlzdrii omeneqti"' de om' Nu avem lath ideii iniliale retigios al iubirii decAt o comparaliet'"tt"tttti flristos 9i Mireasa Sa intre tegaturd ca simbolic, Biserica. insemne o ridicare Buna Vestire ar trebui sd a chsitoriei la ranreal-d,nu numai doctrin ard' capabile de Taini' gul de Taind 9i deci cu roade dd-naqterii de sus' De importanfa care se lui Dumnezeuin Fiul supraPunerii oeiaini: Fiul de mult inilllarea Omului, atdrnd' neinchipuit via[a' lat6" dacd sau josnicia la care este supusd sPre phmdnt' o**alta il gJllitLqilgg migcd cerul

fr;;Aie

ca ei cumnu ar fi'

intr e Sfinti 9i tsu n a V e sti re ta i e h otar ul o a m en i i d e n i mi c'

**

Tinerii,

familia

gi copiii...

t *

Bl

Sfaturi pentru tinerii cdsdtoriti Cunogtinfele acestea urmdresc ideea de r*epponsabili-tate a cisitorifilor fafd de Legea divind. inscrisd.in file, sub formi de jnstinct. gi mai urmiresc limurirea ideii de pdcat, idee care a inceput sd fie neclard in mintea multora. {Definitia pdcatului} Pdcatul este o*corrsp.i{afiea mintii omului cu diavolul impotriva Legii lui Dumnezeu. Cu aceastd definifie de lucru, inlelegem dintr-o datd cd numai Iisus a fost fdrd de pdcat, adicd singur Dlg"-refuzat orice ldee-diabolicd din mintea, viala gi faptele Sale. Voi, ca tineri incepdtori ai viefii, sunteli poate iggnfiifi de ideea cd tineri fiind, de ce sd incepem cu copii din primul an, ci sd ne mai trdim pufin viata ci mai avem vreme gi de copii. Cu acest $flnd, dag*lp,fjgl}i Si*lua}.i de bun, vd deschideli calea cdtre pdcat gi cdtre tot felul de necazuri ca_r_g v_ip.nrate_mat-rc. Ca sd n-o luati r6u de la inceput, c6 nu aveli cum sfdrgi bine, e_recomandabil sd o luafi bine de la inceput gj.s_{,vd precizali pgzitia_..*uflete,ascA fal6 de roadele binecuvdntate de Bisericd ale cununiei , copiii. Di sunt roadele dragostei; qyitarea nu e dragoste, ci crimd. Cdutarea pldcerii numai, eu evitarea rostului firesc al instinctului, e viciu gi pdcat, gi se pedepsegte de Legea care vede toate ale or nului.

**

Pirintelg 4I9""i"

B"*

{.'}

nepedepsit nimic nu lasd} {Dumnezeu iartd dar de la Deci, daci- nu sun-tcli bine limurifl vd treziLi in grein-ceput=qAtIs.-bine' foarte ugor mullimi de geti de conviefuire, de unde vin apoi care nu vd poate necazuri 9i de nenorociri de scdpa nimeni. nici rugdciunile! altd parte ai luat-o' Nu te scapd cu vinovdfiiSpovedania doar te pune !g lemd de la cununie' pe le tale fatlr de,,hotarele legii" lui Dumnezeu care le-ai cdlcat gi-!i dn iertarea a fost' sau pentruL p","rt" negtiinti, dab aceasta qi-!i dd puterea.gi neputin-!-6, dac6'aceasta este' ca 9i convierdbdarea ispigirii, dacd te indrepfi [uire. nimic nu Dumnezeu iart6'" dar nepedepsit' Scripturd)l lasd. Aqa scrie Cartea (Sfdnta gi urmdrile IorJ {Oregelile de conviefuire a greqelilor de Iatd acum o descriere sumard t* t1"-Y'.1 convieluire 9i, legat de ele' urm:arll-e b i l e , c a r e t e a g t e a p t d i n f a f d 9 i [ i s e a l e a z a | n pe iar practica brafe. Iar dacd agastau lucrurile preventivi e teren aga confirmi, atunci misura ceamaibun6,esingurarafiuneposibildgila indemdna tuturor' nu-i bun nici La conviefuirea cisdtoritilor' atinge pe so!' tefuzul abuzul, ,ri.i ,.itt"t't' nnt""l il Aga-i fdcut pe sofie, dar 9i pe so!' Cum e aceasta? preot (n'ed')' ', Dacd-l ceri aceasta prin spovedanie la

omul de Dumnezeu: bdrbatul gi femeia, dintr-un singur trup. Cu Cunogtinfele contemporane de biologie, de endocrinologie gi de neurologie, putem intelege clar aceste lucruri. {Fie in turma lui llristos, fie in turma lui Epicut'"| ca sd serveasci soliQiqlglqu-L4o_g_tr34191ve_s, viefii in bune citdrilor conditii, are nevoie de o bund gi corectd funcfionare a glandelor noastre endocrine. Glandele noastre sunt ingirate in numdr de 7-8 (depinde cum sunt numdrate) pe toaLd,verticala staturii noastre. Doud sunt in cap, responsabile cu comenzile gi cu modul de funcfionare a tuturor celorlalte. Acestea din cap sunt sen si b i Ie, a d i cd lucr eazd i:UgogSgnAAlA cu co n ce pliata Oe via.tflin care te integrezi trup gi suflet. Pentru o clarificare pe scurt a rosturilor acestor doud glande din cap, ca sd functioneze intr-un mod sau altul, e destul sd dau ca exemplu dpq-a concepfii de viafd diametral opuse: intr-un fel vor lucra aceste glande de comandi asupra tuturor celorlalte glande din subordine cdnd te integrezi in turma lui Epicur (viata imorald) gi altfel vor conduce iconomia endocrind c6nd te integrezi in turma lui Hristos. {Cine fuge de copii, fuge de responsabilitatel Sirim peste aceste glande de pe verticala omeneascd gi ne referim putin la cele sexuale. '' Epicur (541-270 i.e.n.) - filozof materialist gi ateist grec, care a conceput infelepciunea ca o c5lduzdspre feri-rea care se dobAndegte prin cultivarea plicerii.

**


**

nici o Aici e aicil Aici au fost lisafi oamenii fird cunoFtinld exactd. Ba li s-au sPus multe minciuni gi fietare a fost l6sat in banii lui, cu gregelile 9i

pentru foarte multe necazuri ivite in familie' Tot p'roduqilor clarificare, trebuie (sPuse) 9i numele

externd. Iatidintainqleprostatei:aceastasintetizeazd sdruri ale acidului glutamic, care sunt substanfe al absolut necesare sistemului nervos ' atdt bdrbatului, cdt 9i al femeii, {.ar .nu le Pre-JrarA dSsAtlarbatul' Aici e explicafia fundamental biologicd' in temeiul cdreia fpmeia este atdrndtoare de birbat' Fdri substan[ele lui en-doc1.|4eea nu regenerea-

**

Tinerii,

familia

9i copiii...

**

zd nervos, mintal etc. Aici incepe sd se infeleagd de ce au urmdri nefaste gi abuzul gi refuzul. Dacd aceste,'substanfe extrem de valoroase pentru iconomia viefii gi pentru funcfionarea in bune condifii a sistemului nervos eunt risipite.de pldcerP, de care nu te mai saturi - atunci incep sd apard urmdrile. Abuzul pigubegte p€ birbat de necesarul de substante glutamice sistelggfui sdu nervos (15 miliarde de neuroni) Si iqcep fenomenele de carenti nervoasd, care pot ajunge pdnd la s*l"iDi.reatotaE a functiei mintale. S-au vd,zut asemenea cazur.i de tdmpenie .4..nnigtiiSi de pierdere .total6 a memori.ei, fdrd sd fie gi alte boli in organism. Respectivul era suprasolicitat, iar el s-a.predat. Urmdrile sociale se infeleg. le pdgubegte pe femei. Unul din motiRef,Ug,ul, vele obignuite este acela ,,intemeiat" pe stdvilirea numdrului de copii. Modalitatea aceasta este viciul ,,onaniei" cu femeia. pdgubesc amdndoi pagubd biologicd ce se resimte in sdndtatea amdndurora. Minfirea, trigar,efu.{e,r_i.r*ea, e unul gi acelagi viciu, ce duce in mod normal la o n.e.fyozitate Fi la o nemulfumire unul faF iL altul, pe care natura in nevinovdfia ei cautd sd o remedieze. $i cum o remediazd? CaUt-4"n"d fiecare in pdr.ti alt Partener ca si nu falsifice convietuirea. i;r fond e o rezolvare gregitd, vjnovgJd,fatd de unitatea de dragoste a Tainei Cununiei. Deci, dacd o femeie gregegte cu a ltci neva, d gvj31a*eJrisa reaJor,,,feritlu" care o impinge la gestul cdutdrii altuia"o!.rlui, care sd fie corect cu naturu.ltt majoritatea

36

Pirintele

**

Arsenie Boca

**

cazurilor de necredinfa a femeii e de vini soful cd nu gi-a umplut casa de copii. Deci, cine fuge dgSOpii, fuge de responsabilitate. $i unde fugim? !n iryesponsabiIitate. {Cdnd ili iei rdspunderea de a rodi copii, Stdpdnul vielii ili va ajutall Cdnd insd ifi iei rispunderea de a rodi copii, StdpAnul viefii ifi va ajuta si ai gi ce le da de mdncare gi-fi va asigura gi cinstea cdsdtoriei. Deci, nici abuzul, nici refuzul, c_i.g d.reaptd s.oco.Leal,igi o conviefuire corectd gi cinstiti. Mai mult chiar, galta.cans,trAngere de care hormon feminin trebuie tinut seama e_lgUAgUgA, gi la nivelul creierului, t_o-xie cancerigen. TqXiq ddnd continuu d"U_fe,rjdecapgi foarte intens cang%igen,la nivelul,sdnilor gi al uterului (fibroame uterine). De clegtele acestui hormon nu este scdpare *cg!j*e" Lg..p;*pep11m;g9 - iar sarcinile sd fie in mod natural, cum apar ele normal. Aqe-astd ordin_e.ngr-m-ala Ei naturaU a sarcinii, e singura cale. Ag-igUrdsindt-Ate4 copiilor gi a mamei. - ^$alturife peste sarcini, pp-6-(a-rea de copii, indiferent cu ce mijloace gi din ce motive, atirg i.ori,,dapd mai vin. Dar -gflrrdtatea copii lor -uf ii pedepchiar dacd nu mai vin alfii, Legg-a.d.iYiJtA --:,,g@

-

+---

s_9 9t e gi ret ro sp e-c!i y p e p-ei.-faSul i "cro,nolo gi c. cq ns t!.Sji.'a -en{gEri n d .a Agada r, ig -!-qSeF.l.nagterii de mai "kmgii e pusd obligativitatea 1nul[i. copri. QShiar Laldilia de -mantuir-ea feme'ii, dupd cum i-a descoperit Dumnezeu Sfdntului Apostol Pavel.

**

Tinerii,

familia

gi copiii...

**

37

i n cg z u I vi c i u I uigaJr a Lgr-e$e_llt ot.d'-e,-c. o-nVigJuire, aparifiia cancerului care ucide sofia-se rdstoarnd iardgi in rdspunderea sofului. eOiul care nu yjqa=eo"pii,nu trebuie luab e.un.crinrinal eamu, flaJ al sofiei sale. Nu e din turma lui flristos! Abia de la*l-A CoJriiin,sU,S,fdgufi in ordinea naturald in care apar, s-e_ n.gg[yaliz9,qZ6.aaliunea

tg5igA*1i.'9en=ggJtgen a*afe-liculinpi . TerenuI confirmd aceasta. Sunt mame cu lO-12 copii fdcufi, care trdiesc Ai ajung la vdrsta de 8O de ani sdndtoase, in destuld putere, fdrd si le doard capul sau sd fie bolnave... Femeile mai pdtimesc Ai de crizele climacte, riului (menopauza) cam de la bO-bZ de ani in sus. CAnd viala lor de pdnd aici a fost corectd gi conformd cu natura, tulburdrile acesteia trec aproa pe n eo bse rvate. EghilihlgL .g-ndggfi"n e as igurat de [o-rmalitahea conviefuirii.gi a roadelor fd c u !_e:pA nd ai ci. i n ca-zulvicillor*de_conyj^g!_u i re, perioada aceasta e o adevdratd nebunie. Nu mai vorbesc de rgflexul normalitdfii sau a normalitdlilor de convielu i re in,sfera-.,psihipului, care formeazd un capitol aparte, cu o mq!_ematicd mult mai complicatd gi cu pedepse mai greu de evitat. De asemenea, nu pomenesc aici decdt in treacdt rsflga{uLtrurfirii, in genere, in.eodul ggngfic - deci in fondul ereditar al urmagilor. precoce a tinerilor {Cauzele predispoziliei spre sexualitatel Totugi nu md pot abline de a nu pomeni unul care produce extrem de multe gi grele dificultdli

**


**

in educarea copiilor. $i anume, cdnd solul nU--da p-ace sarcinii (zice cd el nu poate, sau nu vrea sau nu se declard stipdn pe legile naturii), atunci precoce sp[g c_g.pliivin pe lume cu' pr.e_disp*Aeilii s.9x-uAlltate.Aceasta ij *ft.ge i4ddr{"tnici Si foarte ggsJe.edu.cabili(sunt certafi cu disciplina; unii genetic prezintd, cromozomul criminalitdlii circumstanle atenuante in justitie). Fug de la gcoald gi incep aventurile. Deci, tot in rispundereaso{ului se soldeazd gi aceste necazurl Explicalia biologicd: au crescut in mediul uterin hrdnifi cu sdnge prea imbibat cu progesteron, hormon sexual masculin. {Toxicitatea alcoolului gi a tutunuluil Tot in treacdt pomenesc Ai de acfiunea to' xicd a alcoolului. Dacd Q_g"emede alcg_oJlalitrul -d.gsdnge au puterea s,.fl.$.udezeo mulfime de spermatozoizi cdte doi cap in cap, fdrd sd le tulbure viala, a.tunci cg,yom_zice de belivii notorii? Iatd ce se intdmpli: acggti mongtri masculini doud cpzi, deci o capacitate dubld de migcare. au Ajungi ca atare in organismul femeii, cautd febril ovulul, pdnd gi la trompd Si acolo il fecundeazd; oul format nelalocul lui cregte astfel normal, dar trebuie extirpat cu trompd cu tot. Aga se instaleazd sterilitatea, condilie suficientd de dezechilibru, pAnd la faze clinice. Iatd ce pustiu de bine face bdutura. Femeia in cazul acesta si prefere orice agresiune, numai sterilitatea 9i dezechilibrul nu.

**

Tinerii, familia 9i copiii... **

39

Despre cei ce'gi beau minfile Ctrozavdexpresie gi adevdrati, cuvdnt cu cuvdnt. Ne reamintim ele,''c-tU-! holmonilor asupra sgoarfe,i cerebrale: excitd spre poftele genezicd. Exact acelagi lucru il face gi alcoolul, sub orice formd gi la orice grad de tdrie, a,prind spre aceleagi pofte. Nu suplinegte insd nici un hormon in rolul lui bineficdtoC qi pe oriunde trece 4"y1.glqpte,.arde g.i-_q!,rqfigpd.Q-moard alte m ilioane de c el ul e ner v oas e gi fi r e tel efoni c e. Toate isprdvile se trec la activ, intocmai ca mai sus gi se transmit zestre pdmdnteascd la copii Mai grav: dA$-p_rga"diq t_i_n_erc[e se dedau fldcdii la biuturd, se intdmpld cd ajung neroditori. q!3I!-

ogl,"-1g*sg3::i._..9. v-g.r3tr9fi"ali vor produce -""-",

nigte celule incapabile de rodire. Se apdrd gi firea pe cdt poate; nu'-ia in spate orice i se-ncarcd. Chiar daci se dau la vin mai tdrziu gi incd nu scapd de pedepse. Aga de pildd, qerp"etdtodi.in chestiune . -au gdsit forme monstruoase de sperrnatozoizi 6yfipd ba.doui. .capete, Da doui cozi, ba, al-te forme- _e.[e_S&_C.-a]e . belrsj. Betia igi inscrie urmd,fi!*epdna gi-_iucelula genezicd micd de 6O de miimi dinlr;un lrilimetru. Ceea ce e dureros e faptul urmitor: de se intdmpld ylsg"zilmisllre cu o atare sdmdntdbeatd,, gi care-i mai mult siluire decdt iubire, g1mq.eUlva fi cu maximd probabilitate gpi!_"gt$ - boali de nervi fdrd de leac. Aceasta e cu atdt mai sigut cu cdt la sc6rba gi spaima bietei mame se mai adau-

**

Pirintele

Arsenie Boca

**

**

ga Si bruftuiala cdtorva injurdturi de Dumnezeu. Deci dezechilibrul in toate pdrfile, dezechiliblu l, d ezasttu in pa tri m o n i ul-er-eEio-JA in m edi u l.,LLm !37y,dezechilibrul imgral, o mai fi avdnd gi mama ceva de addugat, dacd nu alta cel pufin spaima ce-o mdndncd gi inci e de ajuns ca sd se arate pe lume, in loc de un chip senin, rln chinuitd-edraci gi martpl la judecatd impotriva pdrinfilor sdi. Sfdrgitul befivului e sau in ganf sau in casa de nebuni, iar s.ufletul in iad incd de aici. Urmapii-lui - numai zic nimic, mila md opregte; totu9i mai am gi o mild preventivd, pentru viitor, care md face sd scriu cele prezente pentru cei ce vor sd se indrepte. " TgflqilgJeg".! u ! U1r_-ql-u i d u ce Ia a t ro f i e re a_tun adar nimeni, spun fumdtorii, nu gtie gradul tip_n_a_l-d, de vitalitate gi carenfi organicd pe care o mai a r e s a u nu o a re . Bdrbafilorl Atenlie la neatenfia cu voi ingivi qi cu urmagii vogtri, ca sd nu zic la indolenfd, tutunul gi alcoolul diminueazd. drastic potenla s e x u a l d . Ma i mu l t d e a tA ta nu vd spun. Dacd a v e t i m i n te , b i n e e sd l u a fi a minte! 4[Sppli,rmq!,b--eJivitatea=-bunicilor,apareinnepo{ ca tulburdri gi insuficienfe nervoase, pdnd la nivelul sunt o mare pacoste de epilep"i". B9. pi tgtgt "liu in patrimoniul ereditar gi duc care qq!4_qplig_"gel_gg9 treptat, dar sigur, Ja degenerarqa omului din neam neamului. in neam, deci duc la p-9ggp.e-ra-rea E4sp++3*9fil9 cresc consi derabil pen tru fiecare in partel Tu in ce concepfie de iapalegi sd te integrezi?

4L

invrEREA..MoRTrLoR" ,,inuiafi pe cei ftrorff'tts Porunca aceasta o avem gi noi, preofii, urmagii Sfinfilor Apostoli, ucenicii de azi ai Domnului. insd nu pentru trupuri moarte i-a fost Domnului grija, nu, ci pentru S$flefele moarte, pentru oam.erniicdrora le merge numele cd trdiesc dar de fapt sunt morfi. (Pdrintele Arsenie Boca)

,,Acestea zice Domnul: ,,Iatd, Eu voi deschide mormintele voastre gi vd voi scoate pe voi, poporul luleu, din mormintele voastre. ... Fi voi pune intru voi Duhul lvleu gi veli invia, gi vd voi pune pe voi pe pdmdntul vostru, Ei vefi cunoagte cd Eu sunt Domnul, grdiham gi voi face, zice Domnul' (lezechiel 37 ,12,L4). Iatd semnul lui Iona p-1[ncare au sd lreacd tofi din tqate vremqriJe Si locurile, cdnd spaima va fi mare, incdt mulfi vor vrea sd moari, dar nu mai pot, tdnguirea e degeaba; gi aga vor fi tragi de prin mormintein ziua infricogatd,,la darea de seamd a judecdlii din urmd. V_g-n_i:_v.ef i.nspdimdntafi in ziua aceea nu mai incape tdrguire: efgzi, nu crezi, is povegti, ba nu-s povegti, A[g&pi*#gd, nu mai trebuie sd crezi de vreme ce vezi. $i ce '" Matei 1O,8.

42

*'i'


**

vezi? Vedere minunatd: tgglg.fgpJele ce le-ai fdcut intru ascuns acum sunt date pe fa!d. $i le vezi nu numai tu ci.gi toli oamenii dimpreund cu ingerii vdd intreolaltd toate faptele lor gi ale tuturor. Mai mult, oamenii au sd vadd gi toate,Uf.maril9 fapJelor,,lor, in Hg1gSii*gi inqln!_a;iiJor. Au sd vadi c.llv6ntul lui ,Dumn-ezeu pe care trebuiau sd-l asculte gi sd-l facd, pentru ca s-6nu fi venit urmdri din acelea peste o mullime de oameni. Quydntul lui Dumnezeu ii va judeca pe ei dupd faptele lor. Vor vedea toate vorbelgs-ale'au sgte_"eal-a*utrait in lume, 9i-9i vor vedea qtSAnce le-au scris, gi toate urmirilq duri!.e .gi.=cnq!"{"g lor peste oameni. f.-erj.Ujliigi vor vedea faptele uciderii de prunci, toate, toate se vor descoperi in ziua aceea. Iatd de ce o judecatd dreaptd gi vegnici nu se poate face decdt chemdndu'se tofi oamenii sd-gi vadd toate faptele cu toate urmdrile lor. in aseminare cu judecata de pe pdmAnt, gi judecata lui Dumnezeu se face dupi anumite legi. Pe pdmdnt sunt adeseori puzderie de legi, dosarele faptelor gi martori; la judecata lui Dumnezeu sunt insd numai doud legi: Legea iuhirii de Dumnezeu gi Legea iubirii de oameni, in care sunt cuprinse toate celelalte. in loc de dosare sunt G4-r=ti"le mortitEr,.aartrile.vie&ii, i4 care sunt scrise faptele oamenilor iar martorii ' toatd fdptura lui Dumnezeu. in aceste doud legi sunt puse fald in fatdt ii desparte faptele gi oamenii. P;in le"gi.le.acestea pe oameni intre buni gi rdi, precum desparte pdstorul oile de capre, oile de-a dreapta 9i

caprele de-a stdnga. (...) Dacd nu ne intoarcem de la cele dinafardla cele dinlduntru, lafdptura ce-andscutd de-susde la Dumnezeu,la Hristos, Cel ce petrece in addncul profund dar apropiat al fiecdrui om, dacd.nu vom cduta da"rULna*teril,noa.sfrecelei din Dumnezeu, atunci tlristos Iisus se afld in noi fldm6n"d gi insetat, gol, strdin gi bolnav de durerea intunecd_rii-noastre,gi pe deasupra intemnifat. Prin urmare iatd descoperite lucrdrile noastr e... Acum gtim pe Cel ce fldmdnzegte gi inseteaqd d\|pd noi, acum gtim pe eine lrnpm in temnifd pe viatd, dacd nu cumva i! Ei rdstignim zi gi noapte cdt triim... Acum e limpede de dovedit: putem avea fafd de Iisus Hristos gi de Duhul Sdu cel Sfdnt, Care este temelia gi viala noastrd dupd Dumnezeu, fie purtarea lui luda, fie iubirea lui Iisus; dar gi soarta lor in vecii vecilor. Prin urmare nu este nedreptate la Dumnezeu da-r-nu gtim noi taiqele. gi tare mai sunt frumoase tainele lui Dumnezeu. ,,Amin, amin, grdiesc voud: cine ascultd cuvintele lulele gi credg, Cetui ce lul-a trimis pe lYine, are viald vegnicd gi la judecatd nu va veni, ci s-a mutat din moarte in viald (loan 5,24). Auziti cuvdntul lui Dumneze.u, ce.gs!e chip de trecut laviala vegnicd, fdri de a trece prin focul judecdfiil Doamne, ce taine se deschidll? Cdnd a trimis Mdntuitorul pe cei 12 ucenici, deprinzdndu-i la propovdduirea impdrdfiei Cerurilor, printre alte porunci le-a dat gi aceasta:

**

Pirintele

Arsenie Boca

**

inviali pe cei morfil Porunca aceasta o avem 9l noi, preofii, urmagii Sfinfilor Apostoli, ucenicii d e a z i a i D o mn u l u i . insi 4u pentru tryPu.fi moa4le i-a fost Domnu' lui grlja, nu, ci pentru sufletele moa-rte, pentru oamenii cdrora le merge numele cd trdiesc dar de fapt sunt morfi. A gdsi in tine pe Hristos Cel cu Cruce, temelia ta dumnezeiascd, gi a clddi pe ea viala ta, cea din morfi inainte de aceasta este iny-i,g*5ggr invierea cea de obgte. Fericit 9i sfdnt este acela ce are parte de invierea cea din morti. Peste acesta moartea cea de-a doua n-are putere. ,,Amin, amin, grdiesc vottd, cd vine ceasul 9i acum este, cknd mor{ii vor auzi glasul Fiului lui Dumnezeu Ei care vor auzi vor invial' (Ioan 5'25). E glasul Fiului lui Dumnezeu ca-r-e-eh-e-Am-a la din inviere prin preofii, ucenicii 9i trimigii Sii toate vremurile: sd avefi parte de invierea cea dintdil De aceea, pentru faptele din vremea de moarte, cerePreabunului Dumnezeu prin post gi rugdciune judecata Lui milostivd. Aceasta e Taina mdrturisirii la preofi, ucenicii gi tdlmacii lui Dumnezeu intre oameni, ca sd clddegti de -ti-ristgq-lisus aici inainte viafd, noud pg-Jem-e-lt-a in Biserica Sa. Sfdnt, cel gi Duhul in QSLqg-QIW

**

Tinerii,

Misticismul

familia

9i copiii...

gi puterile

.!.*

45

naturale

Misiunea preo!ilor in regenerarea insului, familiei gi neamului _CdndUgAmuJ.q_e autonomizeazd, de Biserica l.ui flristos, atunci 1rU"m_aiaiUnge la-qunpgtinkr de drept - cum sunt neamurile care se d.g_S.in-pleapddd de Hristos. Vor protesta gi a doua oard vor fi a doua oard protestanfi, dacd nu s-au mulfumit cu protestarea lui Luther - gi le va fi dupd faptele lor. Ac est e tf eif a s'p_U_r1d-*er i_pLmi*qiu n i, a B is e r i c i i, p_fgqtilp_r_$i,g"slglqlui, a dacd nu se insereazd in ordinea normalS a locuri lor, se "inverseazd,valorile. Cdci gc-glo unde poruncegte t1ql_UJsufletului, sau v-yeg1gl4i_Eltl vegnicului, lucrul nu ddinuiegte. i, l!oi, "p_-rso[i su nte m oame ni tri misi. de D u mnezeu. Toli preolii sunt trimigii lui Dumnezeu, ca sd ajungi la _cq49p-ti"nla-ds,sing Si.d9 Dumnezey, ca gfl,.adgg4Si p-egllii la g,unogtinfa de sine gi de ca sd nu rdmdnd in intuneric Ai sd se ^D-Umnezeu, rdzvrAteascd. Dintre slujitorii lui Dumnezet), potrivit credinBisericii noastre, din vreme in vreme sunt lei alegi Unii ;i incredinfali cu o misiune speciald. Sunt misiuni care apar din vreme in vreme, misiuni speciale, aga cum apdreau la iudei in timp de l5O0 de ani patru prooroci mari gi f2

**


**

mici, de la Moise la Sfdntul loan. tsotezdtorul, ultimul prooroc. Au fost mai mulli prooroci, dar acegtia au fost aceia care au trezit credinfa adevdratd, atunci cdnd gyre-ii voiau sd se autonomizeze, sau sd slujeascd altor dumnezei. Mlsiunjlespecial€ sunt ardtate aga in Sfdnta -S-c-fipturd: .Vd voi trimite slugile lulele ditdedimineafd...", adicd. ilBiUL" de-a v-eni pedeaPsa p e.4! r q P-.d i f i e c dSaJe. Du m n eze u t r i m i t e v,9*s-ti!,o.-U ' ryj.v.fg1gt, ca s-6:Jidg-a rdgaz- sAJe ind.repli. ,,Voi trimite slujitorii Mei dis-de-diminea!d-, inainte de a incepe bdtaia lui Dumnezeu in toatd plinatatea ei. P-eacegtia ii alegea Dumnezeu cum vroia gi cum gtia in inalta Lui infelepciune. P-e qipg- este curat i-l .bagd la lucru. Un cioban cu viafa curatd a fost ales la evrei, David - degi mai avea ll frafi. Apoi aE cioban, Amg*s.Acegtia erau mai curati ca toli ceilalfi. Cdnd David a pdfit apoi una gi alta, a avut gr*ig[_egi le'a folosit in bine 9i q-celecd.deri. Dumnezeu a ales pe trimigii Sdi qi dintre preofi, pe Iezechiel.preotul, pg Isaia preotul, agadar dintre fiii preofilor. Vremea in care sun.tem o vedeli mai bine ca mine, citifi gi aveli rdgaz sd vd dafi seama cum se poartd vegtile, vedeli ce zic purtdtorii de rdzboi. Unul dintre ei, cel mai important, chiar zice: ,,Nu este vorba de invingdtori gi invinqi ci numai i i {43b. gi!.r-l"Ur d e su pravi elu i to ri I i d i struq i ". S*o1f stdrnit, l-a ce -c-iin--nang nll*-s*Utltin mdna celui oam-enilor, aga va qg,-m v--e,fl9-uminlenia eer-ului cautd cuminfe4ia oameline gi lumea. Dumneze-1t nilor in vreme de incerc,are2dacd o au ori se

Tinerii,

familia

intdrdti. D_aed_.:q__au.gi treg !a pocd"inia cer.utd fdri de care nu se poate - puternic este Dumnezeu sd intoarcd cele rele in bine. De multe ori am spus-o, incAt cred cd s-a auzit gi de urechi mari. ir q.Oi ngA*Sh.extafi1_la_p o.cdi nf d, Du m n ezeu te cheami mai intdi pgi*SleSgl_q"ens"tiintei; dacd nu asculfi iii rdnduiegte dupd aceea glggFl pr_gotiler;nu asculfi nici de aceasti chemare !_t"i dA nggazuri,.*b-pli, suferinfe - le ingdduie. Daci nici de acestea - iti grdiegte Dumnezeupu tun_ql. Unii, e drept, se fac mai credinciogi dupi ce au fost pe front. A!Si-n_uvor crede nici c6nd Dumnezeu le grdiegte gu tu.nul. Cici, dacd de glasul domol al preofilor n-au vrut sd asculte, de glasul aspru al tu nul ui la fel, qlu4siJe".randuie+te_D_umn ezeu qhe,,Aalea a cincea, care_este a,Sruhi3..., unde Ulr mai este teme-r_e_ de Dumnezeu c.,i.p-figonir.€. prin aceastd incercare dreptcre$_i_c=ig=.lr*e,ge dinciog e_Ftemd_ntujt. C_acii.g,es9=.1.9"*Zile sau egti cu ei sau cu pumnezeu. Acegtia sunt cei venili de pe pdmAnt tn_lr-te-n_ea.S_tramt-o-1drii cele_ima4i. Locul e biblic. Aga merg lucrurile .in.afaril dacd nu-gi trag de seamd QilsS. inOrepte inlduntru. Cititorii de Apocalipsi gtiu - gi Apocalipsa e cea mai cititd carte in vreme de strdmtorare. $tim cd ig_vremile d_a*pe'urnrd Dumnezeu va tr_im,[[eingerii, cdci oamenii tot nu s-au pocdit de pdcate gi de curvie. Noi, preofii, suntem slugile lui D"umnezeuintre oameni. Maleahi (proorocul) o spune:,,suntem ingerii lui Dumnezeu". Un altul zice cd a vd,zut p'-.e= Iisug Ma-rglg preot *L p-p*atg nou{-{_e slqjitori. Aqgg!|a sunt cei care vor avea

*+

Plrintele

Arsenie Boca

**

sd fie trimigi in bucata de vreme de la venirea Mdntuitorului pAnd la a doua venire. Aceasta relevd de altfel o problemd de teologie foarte importantd. Dar nu ne este dat noud si ne ocupdm de ea gi nu e nici timpul necesar. in orice caz ne silegte Scriptura la aceasta: slugi ale.lui Dumnezeu gi impreund slujitori (lucrdtori); suntem colaboratori ai lui Dumnezeu in via aceasta. Iatd, gtiind ce suntem, 9i rdspunderea noastrd in imprejurdrile actuale este de a chema pe tofi la po-cdinfd,laviafd, curati, astfel ca la ,,venirea a doua", noi, cei care suntem cu Dumnezeu, sd fim gata gi poate nu pulini sunt cei care vor intra in impdrdlia lui Dumnezeu. PJgggi au datoria de qj lum!4a pe tofi, de a ,,pescui",de.ainva+a, ea cei chemali qn{i-e i4 staae sd-L mdrturiseascd pe Mdntuitorul qi qa poatd trece pro-ba muqeni. ciei nu ca nigte fricogi, ci ca nigte oameni plini putem birui. de puterea credinfei. Urnai-Plgg Noi suntem chip-,qLqePgtinJei, dar prin Hristos, Care este Atotputernic, noi devenim puternici. Dacd suntem slugi ale Lui, avem puterea Lui. Azi ne-am impdrtdgit cu flristos. Dl triieqte in noi. Trebuie sd facem sd* sporeascd aceastd trdire gi si ajungd la puterile la care au fost cei dintdi cregtini. $i a fost in acea vreme mare credinld. Crr studenlii de "!a Sibiu m-am inteles cd dapa mai fumeazA qi nu luptd impotriva acestei patimi aga de mici, 14 per.eii nu md mai duc sd vorbesc. Nu tabacul e picdtos ci nePg!-t-l-!ade care dau dovadd. Iar daci tu azi te-ai impdrtdgit cu Hristos, cum cutezi sd pui in gura Lui figard?

**

Tinerii,

familia

9i copiii...

*.1

Iar Sfdnta i!!pg$_aqe!fg daci n-aii gtiut, v-o spun, in intregime, nu dd'nici un 93*-*c.Allsumd,Igatd" rest, a;a..gd,HristqS,.e,_-i n -trupgl, in vi n e,[g;1991-9 lre, tsasp-undereapreofilor a fost fdcutd pe in[elesul nostru de insugi Dumnezeu. Iatd ce zice cdtre lezechielproorocul: "Fiul omuluil socotitor te-am pus pe tine, peste neamul lui Israil gi dacd vei auzi vreun cuvdnt din gura Mea, dd-i de veste. Dacd Eu voi zice celui fdrddelege: ,,Pdcdtosule, cu moarte vei muri" giju nu-_ivei da de veste, ca sd se intoarcd de la cdile sale, gi sd fie viu, pdcdtosul va muri in fdrddelegea lui gi sAngele lui din mAna ta il.voi-cere. Dar dacd tu.ai dat de veste pdcdtosului sd se abatd din calea lui gi sa se pocdiascd gi nu se va pocdi de faptele lui, va muri in farddelegea lui, iar tu !i-ai mdntuit sufletul tdu" (lezechiel 3, 17-191. Agadar, tg:annlus

st rdj e r, a d i cd s6-yqfDe$tis,a di n*p a-rtea IIea . La.-predicdincepem cu: ,,in numele Tatdlui gi al Fiului gi al Sfdntului Duh", dar fereascd Dumnezeu sd pui pe seama Sfintei Treimi invdtdturile pimdntegti ci cum spune Sfdntul Apostol Petru,o: sd fie ca ale lui Dumnezeu". $i .vor!r-gJ*q;gg1ts num4i dupd ce ai terminat predica sd spui: Am.in. Unii spun Amin dupi invocare gi apoi se propovdduiesc pe ei ingigi. Noi, duhov"ni,cii,suntem mai mult decdt drepfii cdci duhovnicul este rdspqnzdtor de cum a fost iny4fqt dreptul cele ale credinfei. Ia*r_dreptul fdrd smerenie nu se mdntuiegte. De aceea, duhov'" I Petru 4, ll.

50

**

Pirintele

Arsenie Boca

**

njcii nu trebuie se se teami nici de fata .drePtuI ui", cdnd acesta n-are-Sr--rle"reni-e. Am vizut, capitalul uman este rePrezentat prin ins, familie gi neam. InQu.leste raspunzdtor de faptele sale, familia de asemenea. RdsPg-nggmai grea ca a unui cdlugir. A Igtg_qndligeste e mai greu decdt a T.At.n-gi-paqAtefi,e*i d,.g_f_o*a*gl_epurta sarcina cdlugdriei. Adevdrul spun, cici aqa este. ngAAqIAn[e de asemenea sunt qhgpa-te a umbla rn.l,u"fn-inamifUfl lui Duqtnezeu. $i impiratii pdmdntului vor aduce mdrirea lui Dumnezeu. I3!'A,deci, care este ldspunderea QLm.i*s-Luuea B:ig-g,ricii,gi din aceasta cea a preolului. $i am vd,zut gi zona in care e rispunzl,tor slalu-I, Pfin r,qa, p r i n s u b o rd o n ar ea €-c-Ul! a,fe? ga u n g4.s"*c,H!!g sau nesubordonarea fald de BiseriEi. Acum se tdrguiesc cum sd dea legi (impotriva cregtinilor). Tdrgul acesta nu duce la bine. Cel_y_19499!gic trebuie sd stea unde e, cd de se va amesteca unde nu-i este locul .o,oyo.r.Ba[i''. este de a mai salva, 999,4 Ulglgflgg__p-1e_o_tUlgi ge gelnai pqate salva; de a propov{Q.ui_rd-sp1-sat voinla lui Dumnezeu, de a scoate pe cei ce sunt credinciogi sd se mdntuiasci. Cd de cumva nu vom lumina poporul, va fi riu. ll-oi suntem datori a propovddui pe Dumnezeu in Treime dupd predania Bisericii. Noi nu propoviduim ziduri moarte, ci pe flristos Cel ristignit, cdci AA sgr1t din acei care propovdduiesc un Hristos Eri.sruce. '' Poate rdnduiegte bunul Dumnezeu 9i ajunge cartea aceasta gi pe mdna birjarilor de la conducerea de orice fel. (n. ed.)

**

Tinerii,

familia

9i copiii...

PdrinteleArsenieBocaimpreundcu Mitropolitul NicolaeBdlantn curteaMdndstirii Brhncoaeanu deIa Simbdtade Sus

52

.i.*

Pirintele

Arsenie B

Aceasta e m.iglunea Bisericii al cdrei conduc{!or este HristoJ; in iad,a,rse nelinigte9te statul si afle cap Bisericii, cd B,.isericaare cap, cdci veacurilor' {!Lis,t.cseste cu noi pdnd la 'sfArgitul pg-rtdnOgr-Uagi adeverind cuvintele: ,,cu voi sunt pdnd la sfdrgitul veacurilor". Activitatea insului, familiei, neamului, aqa trebuie infeleasd. E bine sd dau o asemdnare rusticd. Cu-caLd--glia umbld plugarul s4 aibd sdmdnfd bundl $i gtifi cu tofii cd umbli cu multd gr|a nu numai ei, ci in cele din urmd 9i statul. Cu atdt mai vdrtos noi,.du.bp-yzucii,treb,u-iesd flm cq grua asqPra,s*qnin-fei.d99#. Aici incepe problema cea mai grea a misiunii duhovnicului' Aici e misiunea celui rdnduit de Dumnezeu, din vreme in vreme, sd cheme Pe oameni la pocdin[d. Cum acfionezi asupra sqminfgid,g gm? Cdci famil-ia, ne4"!qgl. D3 a19 cu p-rin ea trdiegte r-n:s-ul, atdt maj multd importanfd cu cdt MAntuitorul a binecuvdntat nu_n!a! Sd insistdm asupra acestui capitol. Cdndenergia g_g,lt"gqi-c-A nu se stdrnegte cu preful sau cu-misura care trebuie, a-ceasta degenareazd, gi avem in jos toate formele de degenerescenld ale insului, familiei gi neamului, atqt in pr[v-!nfa-ltgp-ului - numdrul ingilor, sdndtatea lor, longevitatea' cdt' 9i a"-S!Lf-lefals sau nebunie. -!g,lyircredinld gregiti, misticism Qd.manJa*d"s*axl, pe care o numim cu un termen- intermediar ,,energie genezid" sau energie geneticd, este o problemd 9i a preotului-duhovnic $i--.a-medicului. Totul depinde de f-elul -cum lys,reazd,gi cum a,cf1ox-eazdomul asupra acestui

**

Tinerii,

familia

qi copiii...

**

53

capital vital din viala lui, de cum i-l -inv6ldm s-o chiverniseascd, pentru cd este una d_input_eril-e paturale de care e vorba in subiectul conferinfei. Dacd lucrdm asupra qng"rgie_i"Sg.ngtise cum trebuie, dacd va fi de aga fel ingrijitd gi chivernisitd, 4-tunci aceastd energie de prim ordin va fi conv--ertitd,V? da roadg- -d-9r_gge!g\gre a insului, a familiei, a neamului. insd dacd duhqvnicul s-e-lASqb-'iru_i!de*Iila (aceasta e singura omului sau d*,q-_uggtiio!4-_l.gl for-mel-e-de scuzi de luat in seamd), avem ggat_e_ p-e*ry-e-rlirg_L-eI*e_Ig-i-g-i.senetic's,adicdanormale. Deci rosluJ_dg!-avmsului este d_e_alqv,i !L-p_aeat, pdcatului. mai ales i-Ufada-qtm Vorbirdm in acest sens de convertirea energiei genetice, deci de regenerarea insului, familiei, neamului, iar in pas cu nuanfele de pervertire a energiei genetice, de degenerarea neamului. E-nergia,genetici - fie dupd categoria bdrbat sau femeie, 9i de aici incepe implelir.ea -fiziplogigr cu duhovnicia-- e o elle.rgla'naturala-m_enitd sd perpetueze splfa (specia - n.ed.). Dacd laSi pornirea.firil da caFu!,-ei, fdrA -o-ingrddire, e de aga fel incAt ea tinde spre p_SlyerJitB- din pricind cd e insofitd de momeala pldcerii. QIluI se lasd momit de momeala pldcerii gi astfel egte^.tahAftla-e nefg;La*gruetica in tot p o m eI n i cu I p6 cate I o r desfrAndrii, care pp,t*figi.in cdsdtoria legitimd. Sd vd ingir msajete prin care se !glh-4f'g;le"

gFIgr.?_,g-9,.p9!i cs:

" se cheltuiegte iralional (n.ed.)

*4.


*

l. De pe la 5-6 ani apar jocurile cu impunsdturi necurate de-a mirele cu mireasa - cu sora, verigoara..., incurajate iresponsabil chiar de pdrinlii copiilor. 2. A-doua perioadiincep-e pela--L4-15ani in atdrnare de- gradul de vitatitate a individului (poate incepe chidr mai inainte). Acum apare alta forma de desfrdnare: onania, malahia sau pe limba poporului ,,curviacu mdna", de care greu se tdmdduiegte. Ea line de la 14 pind h 75 de ani, dacd nu se ingrijegte sd se izbdveasci de ea. 5. De.sfrdnarea cu dobitoacele incepe tot in faza copildriei, poate incepe la pubertate sau adolescentd; aceastd pervertire se intdlnegte mai ales la cei debili mintal, care se debiliteazi astfel gi mai rdu. Se poate sd lind acest pdcat 9i dupd copildrie. 4. Acum, dupd aceste pdcate, dau cu ticdlogia gi in pAcatele-curvjei - stil personal, la care se trece incepdnd cu vdrsta adolescenfei. De aceea 5-nul!inu mai pot veni la cdsdtorie gi din pricind cd linuta lor are o gravd defecfiune, contractatd doare- nimic dar nu inainte. Ee-resp,eeLi-v-ul-nu-l rgugegte sd convie cu cineva 9i si-9i aleagd o -cu sofie. Fetele, de asemenea, A.u.:desfrAnarg-4.. g1,dna dar la ele merge a9a de departe, incdt ajung sd se lupte cu nebunia-gi greu reugesc sd ajungd la cdsdtorie. O vom dovedi. 5. Rlte pilcate din acest pomelnic sunt cele din interiorul familiei, incepdnd cu cele de - in funclie de (n.ed.)

**

Tinerii,

familia

9i copiii...

**

S4a1ntga cu n un i ei b ise ricegti, cu p ropri a aleasd. ca sd-gi Pj_pumjrjurls_es-ppdcatul acesta ia iertare, gi cer Sfdnta Taind a cdsdtoriei pest-e curvie nemirturisitd. Dupd asta se mird de traiul rdu gi ci nu vine binecuvdntarea copiilor (cd gu poate face copii). Ldcdnd BAcatul inainte de cdsitorie, poate s-a temut cd prinde copii, gi

aceas,-LaHa6fl rnd--fp-af "Le.-p-ul-e-r-nj"aAs-aresimlitin

tg-t-corpul gi astfel Lal-"fost par.alizake ovar.el,e.in felul acesta ajunge sj_nu_ mai,aiba copii,..sd'-fie qtearpa. A gustat mai inainte de vreme. djaj5Uptglgp"dt gi a avut o-teamd care a trecut.Brin,aa ca un curent electric ce i:a paralizat"ovarele. 6. $j""dupAcisdtorie poate fi desfrdnare - aga o numegte Scriptura; sub numele cdsdtoriei igi ingdduie toati risipa gi toat-e.bldsFmdtiile. Ce se intdmpld? Se face "p.p-ely"g,ttj"f_e a g.Lfgfgtei qenqtice pdnd acolo cd intrd in simful lor gi desf-rAnar.eadevine o a doua naturd. Dacd devine o a doua naturd, ei sunt r,obitride. p.l6.ceregi sdrdci!i.d_e-putere. Cdnd se intAmpli si mai zdmis' leasci gi copii, nedorifi sau printr-un accident, cdci cisitoria nu e datd spre pldcere, ei-este insoliH qi d-9plicere (gi asta e cu totul altceva), ggs1-

g$*Algrela sldbltd vs --d-a-ua.capit sau sldb--dnog og_ujUiZj_c._"*i.minjaLIspitifi,oameniia"u.-d-esp_arfit Pldcerea de poruncd gi se feresc de zdmislire ferire care aduce daune at6t bdrbatului cdt gi fe m e i i . Ace asta .aiu_ng_e_!o_t f4 sle ri I i ta!e. fe[1"e",4 OS_Sgp1! g_stea doua p_ricindde sterilitate, Ac-estea su n t Lqlgrele__de._perye.rtire.Acesta este felul in care s,e,tdlhdregte capitalul vital Ce-i

**

Pirintele

Arsenie Boca

**

de fdcut? De-a acfiona-energic asupra acestui capital, ca sd fie trecut sub formd de energie c-onvertitd gi sd nu se ddrdpdne in pervertirea energiei genetice. N u ma i a td t e n u n ta b i n ecuvdntatd de Biser ide prunci, cd, cAt e qpre nagtere?L(insdm6ntarea) c d t e c o mu n i u n e a d e i u b i r e dintr e par infi qi copiii care vor veni - restul e numai desfrdnare. Acest adevi-r e -greu,de primit pdni nu-i dovedegti omului urmdrile, pdni nu-i spui de ce e aga. Rdspunsul vine indatd ce ii pofi dovedi concret cs-Lizionomie iau insul, familia, neamul, cdnd ar.asculta de voinla lui Dumnezeu. - Vointa lui Dumnezev aceasta este: sfinfirea gi sd vd ferili de desfrdnare. $i ca sd qtiti s-ds-t-dpaniti vasul in sfinfenie gi cinste, nu in patima poftelor, cd numai atdta nunta e binecuvdntd de D u m n eze u , cA t e ste sp re naqter e de pr unci. Restul e desfrAnare. Desigur avem de lucru cu cel mai vrijmag dintre toate picatele, cdci peste mdsuri este inc6lcit omul cu desfrdnarea. Mulli ili ziczde ce e pdcat? Pentru cd treci d.e mdsura care, desigur, pare foarte asprd. Iatd ce pdfegte emul care desfrdneazd: de indatd ce e-Igfgia-"Raturala este tdlhdritd p-rin -qna din formele desfrdndrii, aceastd energie nu-gi mai are gi cqrsul ei in-tqrn. IJu-qi mai urmeazd funclia sa e.ndocrind. OJga-neLgcare izvordsc aceastd energie nu mai au rAgaz, nu mai prididesc sd treacd energia lor, prin transformare, in sdnge, energie care e foarte trebuitoare in circula-

Eia sdngelui, pr _qandt_a-teaes_te afec,tatd, se gubrezegte tot mai tare. De aceea trebuie o presiune de infrAnar.e, de a opri trgcerga in afard pdnd n-a trecut in aparatul circulator. Tre.cerea g-4*qr.gie-i gene-tice in sdnge este, ca si folosim o analogie, ca gi trecerea energiei ciderii de apd in energie electricd. Agadar, n.-Ue o trecere de substanfd ci. de energie; sggggl_ecapdtd granule de -energie vitald, eu rostul de-a line in bund stare intreg organismul trupesc. Oricum nu se poate. S..!Lf.!-eLul este de altd naturd decdt energia geneticd, chiar dacd aceasta este transformatd dupd cum am ardtat, ea nu se transformd in suflet, ea tot energie rdmdne. Printr-o morali riguroasd,o,adicd,dupi cum e dorinta lui Dumnezerr, energia geneticd trece ca energie vitald in sdnge. Aceastd energie se mai numegte epergie hormonied. ednd o ai i-4-.s_6nge ea ifi asigurd sindtatea in intregime, a tuturor organelor. Tot prin aceasti energie hormonicd se asiguri prin urmare gi_buna functionare a sistemului nervos cerebro-spinal simpatic ai a sistemului nervos in general. Energia aceasta, care-gi are sediul in sectorul de jos al omului (in organele genitale, cu funclie endocrind), dacd -estebine strunitd, t_rece i4 _s^44qe gi dd organismului sindtatea perfectd. O_g_igdata ce ai tdlhdrit-o, qdndtatea devine gubredd, t-gate tQnjegc,.devin gubrede: stomac, ficat, pldm dn, si m tur i l e, oas el e c hi ar . Luc r ul ac es ta 'origuroasd - neinduplecatd, severi, asprd, strictd, durd.

.1.*

Pirintele

Arsenie Boca

vedere,in toate privinfele" ' Yleca omul' Eu fdceam

acum nu ilhpvniceqte. Veneau la mdndstire 9i qtiau cum sd mullumeascd lui Dumnezeu cd s-au iacut sdndtoqi fdrd doctori' D-gp-fpria'-erau-ei'dar

tt4.

tt*

59

dar ei nu pot acliona decdt atunci cdnd au un mediu prielnic. Ca sd poatd erupe actiunea lor virulentd, se cere un mediu prielnic. in felul acesta, dacd nu egti inarmat cu siguranfa interpd a energiei hormonic.p, poli trece aproape prin bolile tuturor organelor, gi spuneau unii din oameni seria de boli prin care au trecut una dupd altaz stomac, intestine, ficat, pldmAni etc. Aceasta pentru cd,la ei nu mai exista siguranla internd care sd pareze acliunea microbilor. Acum, daca il convingi cd trebuie sd fie infrdnat, il aduci pe calea sdndtdfii fizice. Asta o fac .h.ert! 9-,ui-t* c.are distru g mi cro bi i. Iatd gi legdtura cu $gf-l,stul:{pg1a!q| qglebrospinal, gi in general sistemul nervos, e_-U-g_9i-c-Liq' n"g;*!,9-t*1g d,.llmD i' c,ea v d,zutd. 9i ce a nev d.zutd. "d--ou sau__neauzitdt. E diclionarul intre lumea "*g"fleJ$i i nafa r d,,de d i n coa ce. E 49 d iul .deJransmis i e Qe :dintre lum-ealui Dumnez,eugi lumea aceasta. Aparatul acesta de radio-recepfie este intermediarul intre cele vd.zute gi cele nevd.zute. D_acdai San_dtatea. care t.r-ebuie, traducerea se face firesc. Dacd n-ai energia endocrind,, dintre care -ceamai importantd este h"ipofiz.a,o glandd micd de la baza creierului mare, care are legdturd cu glandele din sectorul de jos al omului, deci dacd n-ai energia endocrind necesard.,r!-ai nici sdndtate. Dimpotrivd, dacd ai aceastd energie endocrind, ai gi un aparat bun de radio-recepfie gi transmisie, ca sd le faci cunoscute celui din lumea nevdzutd,. Daca-ai_q-moral.6, ju-s-ta*dacA."ducl-oviaf d curatd, se intdmpld aceastd gpnv_e-("1r,=e*a energiei

**

Pirintele

Arsenie Boca

**

yttalp gi intreg aparatul de radio-recep[ie (sistemul nervos) iti servegteadmirabil cauza'

misticism sau in domeniul psihiatriei' M-edicina spune cd nici nu poate stabili o ljmiti intre normal 9i anormal (nebun) in lumea de dincoace. Duhovnicul i-o poate spune dupd viala pe care o duce. Tot aqa pot fi clasali cei care propovdduiesc un misticism bolnav' $i sunt mulfi care vorbesc in numele acestui misticism bolnav. Merg pdnd la a zice ci sunt Hristos' A fost unul la mdndstire... gi-i ziceamz dar stai frate, nu te gribi, 9i ciutam si-i cunosc via[a"' duce la redobindirea sdndtdfii inc6t sd po[i deosebi binele de riu' Lucrurile acestea sunt aqa: ori de cdte ori ca duhovnic acfiondm energi-c,fdrd sd ne temem de ponoase, asuPra acestui capital vital - energia geneticd - tot de at6tea ori putem avea formele d e r e g en e ra rea l e i n su l u i , familiei, 9i dacd acfiunea se extinde pe o razd mai mare 9i asupra neamului. fi.egenerare- atdt in privinfa sdnatafii fizice cAt gi a minfii, cdci numai cu mintea sind-

sfir6matd aruncati de valuri pe mal' 9i oricAt te-ai strddui sd o impodobeqti cu strdlucirea unui loan Gurd de Aur' tq-t-qg"!epoat-e4$gulta' El

**

Tinerii,

familia

qi copiii...

t *

01

e tdlhdrit Frin acele p-dcatede-!gg!e pu!ere4. lgi .9*Ll9teasca.O spune S*fAntulApostol -Pdveldespre pdgdni, care d_..e.Sr au avut filozofi mari, n-au putut sd ajungd la o viald mai bund. Aceasta este de altfel $i ftageOia intelectualitdlii noastre. trg_u morald gi n-au nici credinta. De cutezi sd le-o spui ifi rdd in fafd, dar cine rdde la urmd r 6de mai b i ne. Dacd vefi fi pdtrungi de misiunea Bisericii gi de rdsp u n d e rea p reo feascd, lu e_rali-nrfa_i,.cu c-uraj pentru a curdfi pe.oarneni. in felul acesta vom avea aJggenerare gi a sufletului gi a trupului. Cd c i qu m a i c u. q*.sdn.etat e-.r"eg.'.e_n.gIgtp vo m p u t ea face fald imprejurdrilor de astdzi. Numai aga ne vom putea face preofi adevdrafi. Numai aga vom putea impiedica intinderea necredinfei. Numai aga vom putea sd scdpdm sd nu pdlim ceea ce au pdfit frafii din strana strdmbd. Adicd lucrdnd asupra acestui qapital vital, pentru ca sd putem impiedic a obrdznicia necredin!ei. Aga cd, in plind cunogtintd a misiunii noastre, putem pdgi la lucru, cEci noi nu sqnte*m" _singuri: Mdntuitorul este cu npi. p_g"r-So:ral am aceastd cunogtinfd. de care nu sunt vrednic. Mi-am vdzut Stdpdnul gi mi-a ardtat pdcatele. {ga se d,eosebegte a@_ aruldgpafS;-e, cdci mi-a ardtat pdcatele mele nu ale altora. E vorba de mobilizarea morald fdcutd cu tot natul,'. $i nu izbutesc decdt n-gm_aidacd se cu- Nat = fecior - in graiul bdndfean; Natul = de la feciorul de crai pdnd la feciorul de rdnd (adicd cu tot neamul).

**

Pirintele 1\rsen:1g

cuprinde pe mila de vArtqi, Y-feme care ii va oamenii de pe toati suprafafa pdmdntului' 'sd DU:$i Piarda caPul' Daci nu'i sdnitate, e sdzutA 9i credinla'Ea trebuiesdfieagadet.are,in6tcupretulviefiis.o

pe cei ai lui a inggrSi{lti nu este zi de lemere' ci ii bucurd. Ori de cdte ori le spun D""r"J; Dumnezeu oamenilor la mdndstire cum cheamd

**

Tinerii,

familia

9i copiii...

**

pe cei picitogi la pocdintd, tot de atdtea ori ei pldng. Ori eu, totdeauna simt semnele bucuriei pe fa!6. intr-adevdr, zilele grele pentru cel slab cu credinfa sunt pricini de pl6ns, ori pentru cel pregitit, nu. Ci mai mult, e prilej de bucurie. Noi poporul avem posibilitatea, vom rgg_en_q.f.*a nostru printr-o viald morald, asprd, qd:l .tr_ecem prin proba grea a muceniciei. cg*Ealdieei desigur vor fi de pagubd. Sd nu fim gi noi vinovafi de aceasta. Qg;i."ffli se vor lepdda de Dumnezeu gi se vor lega de stdpdnitorii veacului. Pentru acegtia nu va fi deschisd impdrifia. P€-gi ii va cuprinde atunci groaza. Di sunt contra celor care cred. Acestia (care cred) cdnd vid cd vin vremuri tari (qtiu) ci se implinegte cuvdntul lui Dumnezeut,,Cdnd veli auzi de rdzboaie gi zvonuri de rdzboaie sd nu vd inspdimdntafi, cd se cuvine sd fie acestea, dar incd nu va fi sfdrgitul, cd se va scula neam peste neam gi impdrdfie peste impdrdlie... dar c-el ce ua pdnd in sfdrgit acela se va mdntuf (Marcu lS,7-8, l5l. Cei ai credinfei suntem cei ai curajului. Nu ne temem cici trecdnd proba muceniciei, gtim ce ne agteapti. in ce privegte cuvintele: ,,Acesta este glasul de dimineald a vremii ce va sd vini", trebuie inteles cd aceasta este o misiune misticd cdtre puterile naturale, dintre care n-am vorbit decdt despre Una: energia geneticd gi am adus cdteva din dovezile Sfintei Scripturi, cici e plind, apoi dovezile gtiinfei. Ar mai trebui sd vorbesc ai despre ereditate, mediu gi destin, alte puteri

**

Pirintele

Arsenie Boca

**

naturale. (Destinul de acum, dupd conceplia cregtind, vine mai mult de la divinitate)' Acesta e nervul conferinfei. Acesta e inlelesul titlului conferintei: misticismul 9i puterile naturale. Care din acestea vor putea duce la mdntuirea omului? Atunci ndd{jduiesc cd m-arq furtund se iscd intre bine 9i riu, intre lumind 9i sunt finufi in intuneric-de intuneric, cdci pg-tt"Ltj rdu. Este o misiune misticd cdtre puterile naturale, dar cdt de cdt sd ldmuresc aceastd misiune misticd gi cdtre celelalte trei puteri naturale' si $l*ereditafea este o forfd cu care trebuie luptdm. Se poate interveni 9i in ereditate, adici gi in mediul extern ca 9i in cel intern (dupd cum am vdzut), cdt gi in cel spiritual cu deosebire; vom vedea cd se poate interveni 9i in p-,q-t^9{!i9a e din lumea lqrt4- A deslinului, care oarecum u""uitu. Cdnd auzim cuvdntul destin, Pare cd ai auzi cd e vorba de o fortd care ifi anihileazd' orice iniliativd sau care ii-ar ugura rdspunderile' Lucrul nu std tocmai aga. Cdnd p-!rrtdril-q:!41-e$u-xt,rele, pedeapsa lui Dumnezeu vine p6n'd' la al patrulea n-e.am.ASa scrie in Sfdnta Scripturd (Levitic cap. 2O), cd pdnd la al patrulea neam vine pedeapsa lui Dumnezeu. Ori de cdte ori - ca duhovnic - auzim ci un qo.p.ile neputincios, tot de atAtea ori ne tovlp (e grgditale, de influenta mediului 9i dacd mergem gi mai la rdddcina lucrurilor, ne lovim de destin ispdgegte vina pdrinfilor' De multe ori go--RiIRl. trebuie sd o ispdgeascd qi p-eceaastrArnpsrlpJ. Se poate insd interveni 9i in ereditate, 9i in

**

Tinerii,

familia

qi copiii...

**

influenta mediului gi chiar gi in zona divind a destinului nostru, care covdrgegte pe pdmdnteni. Destinul e de speriat numai intrucAt asupra celor care pdcdtuiesc e ca o forfd strivitoare. Dar dacd il considerdm in partea lui divind, atunci forla aceasta a destinului are altd fafd. in c.g2ul cdnd avem pgrvertirea energiei genetice, W{g*d.iLa-lleproas-t6, un..rnediu decdzut, cu siguranld cd ddm in boli gi trupegti gi sufletegti. C€nd 4LeSl sSgiat ,e in vraigte, cum e azi, desigur destinul e strivitor. Pedepsele vin una dupd alta. Dac5.,insd, Eiserica, preofii, statul ar,lucra spre o._lsgg-nerarea neamului, atunci destinul n-ar avea fizionomia aceasta strivitoare, ci cu totul o altd infdfigare. Ar fi o funcliune majord, de ridicarea tuturor puterilor. Destinul n'ar mai trimite conducdtori care sd te spdnzure ci care sd te qiute. De noi atirnd,, cei de mdine, de felul cum vom gti si le ddm locul, aga vor veni. Oamenii se pldng cd nu ne-au mai auzit. Dar eu i-am intrebat: N-a!i auzit de Bisericd? N-afi auzit poruncile lui Dumnezeu? Ascultatule-ali? - Ba. E de vind pdrintele? Ba. Vd tdnguifi de lipsa pdstorilor? Aici e durere, lipsesc. Dar cu ocazia aceasta vd leg cu bund tocmeasarcina, cdci o*rjqglegaturd,trupeascd peste copilul din pdntece, e*Igg, caci g"lg!ip"*4g9gcin copil toate poftele-perinfilor gi la implinirea vArstei toate rdsar cA ciupercile dupd ploaie, foatg faptele t-at-alui.cdnd sd creasc6, crgqq pi fap-telp mogtenite"

66

*t

Pirintele

Arsenie Boca

**

De indatd ce oferi s ,fletului - de la Dumnezeu venit - o temnifd intunecoasd, peste care ai semdnat toate relele, va covdrgi omul cel dinafard pe cel dinlduntru. $i chiar dacd Dumnezeu l-a trimis cu desjinafia de a fi preot, e-l fiind incdrcat cu BAcaIe, temniia de p,e*g-l il va strivi 9i el va fi neputincios, ca sd nu zic necredincios. E-lnu va avea pJlefg,-a sd propoviduiascd cu toatd puterea cu.vdntului lui Du'mnezeu, Mai .mult vA,-fi,,sgfe sminteald.Ya predica ap4 $i el va bea vin. De aceea trebuie sd intervenim, cici lumea nu se gati cu noi. Trebuie si lucrim sistematic asupra problemei morale, ca sd poati trimite Dumnezeu propovdduitori vrednici poporului, altfel se riresc tot mai mult. Ca si fie cum ii vre_a Du m n e ze u, q!4-f n 4-Et*d*g.lg pi r i ntri, ci ci a ce gt i a i i incarcd cu poveri prea mari, pe care cpPfli trebuie sd le ispigeascd, gi cdnd sunt maturi gi"ar trebui sd propoviduiascd pe Hristos, ei-sunt ispigitori ai pdcatelor inainla9ilor. Iati temeiul pentru care suntem rispunzdtori de misiunea aceasta de regenerare moralS. Cici dacd Dumnezeu nu ne va trimite conducdtori luminafi, nu Dumnezeu este de vini. in felul acesta destinul nu este ceva apdsdtor, strivitor. Dumnezeu trimite s.U. cu o anumitd misiune, dar tu, pimdnteanule, egti de vini cd ea nu se desfdgoard, c6, preotul nu poate propovddui cu toatd puterea gi nu este un povifuitor al poporului. Ci scrie: .Dad nu se wr grll de Mgatele,lpt Wntru aceasta ii voi da in mdinile copiilor lof . Deqi

**

Tinerii,

familia

qi copiii...

**

67

de noi depinde, de noi atdrnd,ce generatie vine. gtim cu tofii cd dupLrdzbojjl.9l".&.19.J$ am am cdlcat postul, am c-dzv!.-.in."toate.".pdcatele, pi desfrdnat. Am vdzut Rsta a fost -fSAU"UafeLe. g9lr,.e:atia de dupd rdzboi. i@i pig_i_gtu t5",e_[uieconcepufi copii, cdci acegtia mogtenesc S2a!4"star.ean_gf_voas*A a talalgi, care vine cu n"_elyii*?-d,r*-o-h[ti de branduri, atacuri etc. A fost cu pusca in vremea aceia, sd nu se mire nimeni ci la vremea lui, corpilgl va lua pistolul gi va ucide. Generalia de acum sd priceapd aceste zile negre vor veni. Iatd schifatd gi aceastd forld - destinul - care e gi naturald gi supranaturald. Cici jgmllate e de pe pdmdnt, iar numai cealaltd jumdtate e de la Dumnezeu. O*gSS[_dg$gi atdrnd ce zile vor vgn-i.Destinul nu e numai in m6na lui Dumneze u, QLSi,"o*Q-Qlonce.Stiure-e+i cu m lucrea zi.

Dar aceste tggi*_lq f ! gi- ef-egi!3lg a,*gqqlgl si

{g_s!inf!, le voi dezbate atunci cdnd vom pune problema natalitdtii,u. Atunci vom vorbi mai mult pe limba medicilor, cici se pare ci acolo au gi ei rdspunderea, cd au gi ei e-misiune in reg"enerarea neamului. Dar la ei e multd necredinfi. Va trebui si mai lase pe tlipocrat gi sd vind si se adape de la doctorul trupurilor 9i al sufletelor, gi sd se dea la o viafd morali. '" Problema este prezentati detaliat in lucrarea Pdrintelui Arsenie Boca: .Cdrarea impdrdfiei", Editura Sfintei Episcopii Ortodoxe Romdnea Aradului, 1995.

**

Pirintele

Arsenie Boca

**

Concluzia este ci: se impune intervenirea energicd in tinerea riguroasd a moralei, a viet'ii moraLe a insului, a familiei 9i prin aceasta a neamului. Asta pentru cd vremea o cere. Daci boala e grea gi medicamentul e mai puternic' Sunt leacuri de limiti. Cdnd betequgul s-a intins recurg la asemenea leacuri de limitd, care ori te fac sdndtos, ori te pierd. Rdul igi face de cap. Ori il ludm de coarne, noi to!i, care suntem hotirdli vom fi sd ducem o viafd dupd Dumnezeu, pierdufi gi ca neam. $d o facem ca sd nu fim pigubagi la ceasul incercdrii. Dumnezeu sd ne ajute.

**

Tinerii,

familia

TRU PU L

qi copiii...

**

S FI NTIT

' supor t om enes c al unui om indumnezeit ,Iar cei ce sunt in carne nu pot sd placd Iui Dumnezeu. Daqu_oinu sunteli in carne, eL.fa'*D-ah,dapd D-uh,ullui. Dumnezeu locuiegte intrg,vol lar dacd c,ineya nu are Duhul lui lfristos, acela nu este al Lui. Iar deCe llristos este intru voi, trapul este ploft BeB.lru pdcat; iAl-D.tiltul, viald pentru dreptate. Iar dacd Duhul Celui ce a inviat pe lisus din morli locuiegte intru vol, CeI ce a inuiat pe Ilristos llsus din mor.ti va face vii pl trupurile voastre cele muritoare, prin Duhul Sdu care locuiegte intru vof (Romani8,8-12\; Aspecte ale relatiei dintre neurologie, endocrinologie gi duhovnicie

SfhntaMdndstirePrislop,Haleg-Hunedoara, loculdeprigoandal PdrinteluiArsenieBoca. Dar gi aici afdcut o lucrareduhoaniceascd dedomeniulPatericului.

Fiecare om, gdndind mereu la lumea de dincolo de zare, ar trebui sd find ca trupul-Jui sd fie sdndtos gi sd dureze in lumea aceasta cdt are rAnduit, cu rostul de a qiunge, pAni la sfArgitul viefii lui pdmdntegti, suport omenesc al unui om indumneze i t. CAnd insd omul vede rostul sdu.numai la viala aceasta atunci inseamnd cd a levenit qumai.Jfgp, patimile i-au intunecat vedereg gi el nu vede nimic.

**

Pirintele

Arsenie Boca

**

Cum se explicd, aceasta? {StdPdn sau rob4 Dumnezeu a sddit in firea omului cdtev4 !e-g! furodamentale numite instinct-e, cum sunt instinctul conservdrii vietii gi instinctul de perpetuare a viefii. Pe acestea le avem comune cu toatd seria vieluitoarelor care, insd, le au ca norme fixe de viafd. Dqmai qlnUl poate interveni, cu libertatea vo-.r-nleigi cu funcfia co.nStii.nlgi, si modifice natura acestor norme fixe, in doud sensuri oPuse: l. - inspre dereglarea lor, devenind Patimi; 2. - inspre convertirea 9i sublimarea lor prin v-irjute, inspre e-liberareade tirania lqr prin nevo' infd 9i luptd metodicd. Astfel, dacd omul intervine in primul sens, legile de existentd sddite in fire, delgglate prin otrava picatului, devin: - patima de nutritie, manifestatd prin ldcomie, betie; - patima de proprietate, manifestatd prin avarilie, hotie; - patima de reproduc.ere, manifestatd prin desfrdnare; - patima de dominafie, manifestatd prin trufie. Deci, un instinct sidit ca lege de existenld a prin libera vointd a omului. firii devine pg!j1r.r-F Cum se explici aceasta? Numai omul vrea si desparti rostul insting,tului de pl6cerea ce-l insofeqte, alegdndu-qi pldcerea gi refuzdndu-i rostul. ,,implinirea oricirui instinct al firii e insotitd

**

Tinerii,

familia

9i copiii...

**

7t

de pldcere. Omul, numai omul, dintre toate vietuitoarele, vrea sd despartd fu_ncliabiologicd a instinctului in doud, vrea sd separe re$tul instinctului de pldcerea ce-l insofegte, alegdndu-gi pldcerea gi refuzdndu-i rostul." pldcerea, omul reugegtb @tag(Efentipnat aceastd d_gnglUfarein dauna sdndtdfii, cu inevitabile urmiri asupra urmagilor, cu pr.eful pierderii li_bSftajii pe care cdnd a avut-o a-folosito*rau, cu pletul-.-defsghrii instinctelor superioare (de naturd divini), specific omenegti, pe care nH.mgi apugi p.{_le.cutlive. Cdci Dumnezeu a dat omului legile dupd care si se conducd in viala sa gi pulerea de a vrea sau a nu vrea sd le respecte, adicd a dat omului c-i4ste_4primejdio-asd a li b-ertafi i voi nlei _Aale. Deci, dacd se invoiegte sd rdmAnd intre rosturile sale, gdndite de Dumnezeu, va trdi dupd fire in toatd libertatea. [in turma lui Epicur: in robia patimilor] insi dacd alege sd meargi imp_otriva legilor vietii, deci ipqp",o,[.1i"firii gi impotriva intenfii-lqr lui Dumnezeu, atunci picdtuiegte, igi viciazd libertatea sa, aduce in-fi{mitglea jn..[i_rp_9i igi primejduiegte viafa sa in intregimea sensului ei. - aceste f,orfe oarbe ale firii , au ln-gjln.g!-_g"Le rost in apdrarea vietii amenintatd de moarte. Cum insd nOajpritatea oarnenilor zu_gkfgg_latrostul normal al instinctelor urmdrind ax^clll-sivpl_aper_e-a ce rezultd, din satisfacerea lor gi tqfuzdndu-le ro-s!ul, oamenii au ajuns in robia patimilor,

**

Pirintele

Arsenie Boca

**

pierzdndu-gi libertatea. fldcerea, cdutatd numai pentru ea insigi, cheamd repetarea din ce in ce mai deasd a actului de satisfacere a ei, pdnd ce ajunge la distrugerea oricirei cenzuri moralg, pdnd 4ê.f.gSlangorganismul 9i impingdndu-l dintolo de posibilitalile sale funcfion"ale, pe unii din supugii ei ducdndu-i pdnd la doaga nebuniei. {Sub cenzura raliuniil $i totugi existd $i al doilea sens de modificare a tgUcliei"ins"[inEle-lor, s-e-nsuldivin, Pe care l-am amintit mai sus. CLc,ifirea om-eneascdeste formatd din doud naturi: - u-na, a noastrd, care este natura biologicd, fizicd; - 9i alta e n4_tgra d-Uh-qygfgeAp-af, de origine divind, care locuiegte v,remelnic in temnila aceslui !1up, EgPq!--9i "-Uj|g!rt trebuie sd le formdm intr-o unitate, aga cum am fost gdndili de Dumnezeu la inceputul zidirii. De aceea, pentru ca omul sd cd, .,,nu mai trup", nu devi ni nunai natqf4,-D,lologi peste mecanismul funclional al omului au fost puse de la zidirea lui, doui foruri de condu-g9Ee: l. cenzura rafiunii qi 2. mdrturia congtiinfei. {Despre mecanismul funclional al omuluil Despre mecanismul functional al omului putem spune mai intdi cd omul are aproxinnativ 15 miliarde de neuroni, care aparlin sistemului nervos gi care au nevoie de hran6.$Lmediu: l. Oxigenul pe care hematiile din sdnge il

**

Tinerii,

familia

gi copiii...

**

73

duc la creier. 2. CJicqggUJIl este zahdrul special pieparat dg..ficat pentru neuroni. 5. tt_grm_q*n_ri, adicd plodusul glandelor endocrine, ca-re ageresc intreg organismul gi cu deosebire sistemul nervos. 4.Qp*m=nUl, dreptul la somn fiind obligatoriu, gtiindu-se cd omul moare dupd optzile de nesomn.

s. 9SggggpUg*qgyj_M necesardleuroniler,

care aduce cu sine infrdnarea de la orice excese. {Ilormonii sunt agenlii de stimulare a vielifl in organismul nostru avem rdsfirate mai multe._gla_nd_e a cdror sgcre,fieinternd sunt hormonii. Acegtia sunt un fel de siruri, un fel de substanfe chimice care arL-rostu"Lsd stdrneascd la lucru anumite organe, interne, sd agereascd nervii gi sd invioreze gdndirea, sd ne facdviala pldcutd gi cu interes pentru ea, intr-un cuvdnt hormonii sunt agenfii de stimulare a viefii. Printre aceste glande sunt Si aglg care rodesc sdmdnfa de om, gi care, spre deosebire de celelalte, gg o funcliu4e $qbla, u,na internd - secrelia hormonilor, gi alta. externd, - producerea celulelor germinative; pe ldngd alte rosturi mai au gi Be acela de a stimula-fu.n-eJiunea--celo-rlatteglande gi de a da o configurafie specificd, plind de vigoare gi precisd, corpului intreg, fie bdrbat, fie femeie. in s6nge se mai afld pe ldngd horm-oni 9i vitaminele, sec,refie celula.rd a fiecdrui fesut in parte, apoi o-xigenJoxiRe, microbi gi altele. Toate acestea la un loc dau ceea ce se nu^

74

**

Pirintele

Arsenie Boca

*.t

meste q>u! .nqs--trujnterjor sau umoral, care trebuie sd aibd o compozifie normald 9i determinatd pentru ca organismul nostru sd funclioneze bine, cdci cu deosebire aceasta are influeni[d asupra sistemului.nervos gi a g,apitalei sale, crelerul. lar dac-6.n.o are, apar t:*Iblririle organice 9i f-uncfionale, un adevdrat convoi de neputinfe. $tiind acestea B-u-temschifa o-relafie de con' flict precum gi d-e buni invoiali intre raJiu-ne-9i

j$net, fi-indci rnlre -99.ncepga... -d-e--Ytala-9i gste glAndg o s-trdnsi legdturS. aceste

**

Inpnru.

Tinelii,

familia

gi co

Fr!' c.n{!!!r.qll.rrrl .dlca: l!lu!q.st'Irl, .dtarl tl frara mcnl., ftlca d. mollPatE mad. Irpof.4a. Jt kclttf|. trac..Dot Ftr

Itu

@

hfrd.aEtlcl

hluva rphart

D.||lru a Iol

fLegdtura intre conceplia de viald gi glandele endocrinel Astfel : i4!r;-gn fel "exces iv fu n cf i o neazd toate glandele endocrine cdnd un om are, de exemplu, concepfia de viatd a lui Epicur gi a urmagilor sdi bazatd pe pldcere. insd, c6nd ai cea mai bund conceptie de viatd, adicd revelatia cregtind, atunci nllse mai prqdUce acest exces-de.-hornoni care s6 te .desf-rAne-ze sag s{ te dezechilib-reze. Schema urmdtoare ne ajutd sd infelegem care-i cumpdna ce trebuie urmdriti. Glanda genitald ( 1) [vezi punctul din schemd) se serveste de hormona genitald ca sd sensibilizeze scoarfa cerebrali, adicd sd o facd sensibili pentru impresia eroticd (2). Impresiile erotice (vezi punctul2) provoacd o excitatie sexuald (5), care anihileazd (4) mai multe cenzuri, adici: ezitdri gi frdne morale, fricd de molipsire gi teamd.de impotentd, g.a.

@ cadrrJ d. .rtcfl., cJr trhnue|fa.ud

Obr.a.a-b|lrciit d.lunonlolt .al|Ibrorts

laq.a o.nfnaA

I

dcl.aotEanua Filn lrdtud2|

Cercul vicios, intre starea organicd, mediu inconjurdtor gi gilndurile omului.

76

**

Pirintele

Arsenie Boca

**

Dxcitafia trece apoi prin miduva spindrii (5) pentru a lovi centrul de erecfie (6), care prin mijtocirea unui reflex nervos varsi un aflux de sdnge in formafiile erotice (71. Din aceastd schemd tehnicd putem infelege, pe rAnd, urmdtoarele: - Instinctu-I,dggi e fdrd minte, totuqi g*Pglte pi fard incaui-int5-ec-ela faptd f,{fu.i.gplIg3*gg#i larea cdtorva -c-e47gfi.(Ce binel $i ce rdu e, cdnd insdgi stdpdnirea ^migtii e coruptd 9i cenzura cumpiratil). - Apoi, ca Lg-.frugdi, gloanfele instinctului, iau la fintd capitala sistemului nervos, creietul, nu pe vreo cale a lor aparte, ci, afldndu-se in e.rice moment in toatd structura sdngelui, la c,el dintAi motiv sQmnal4! de "o'chi, deodatd se 9i reped in poarta forului de judecatd, anuntdnd q51Vig 9i poruncile- in-sti-ncLului.De altfel, o.-c*[!i, urechile, ndrile gi gura sunt zone erogene; tot atdtea parti de cremene 9i iascd in care mediul din.afar6. lovegte cu amnarul in mediul dinlaqntru gi-l aprinde cu scdnteile poftelor sPre vdpaia faptelor. - Schema ne mai pune pe gdnduri asupra unui lucru. fiu-etiunile gene'zice se deqteaptd incd din vremea copildriei, cdnd minteg nu gtie sd infrdneze unele ca acelea. De ce oare e rdnduiala de-a'ndoaselea...? Dacd socotim dalgria pdrinfilor de a-gi suPraveghea gi de a-gi preveni copiii, la lrreme, despre aceste noutdti gingage, firegte cd r6.op,underqa cdderil-or nu rdmdne numai in seama copiilor,

**

sau a lui Dumnezet), ci"pqfati-i au sd dea seama. j.a_t__egpdrinfilor. Copiii se reazimd in privinfd neurologici gi endocrind, deci dqpa fire, aga trebuie sd fie: incd din copilirie sd izvorascd aceastd energie interzisd, e?, sub acfiunea ei, sd se dezvolte gi sd se agereascd intreg organismul gi cu deosebire sistemul nervos. Deci hornnonii se dovedesc igvordnd gu._qost, dar actiunea lor trebuie intovirdgitn deinfrAnare, altfel cJ_9s..[e*lea_S.aUAtpaSa a organismului gi a qislqpUlu,i -ne-ry"psar fi profund atteratd, atdt organic cAt gi funcfional, fie ci ar lipsi hormonii, fie cd ar lipsi infrAnarea-. Catd vreme cele doud foruri dq qgple_v_eg-tp,re,

c.SI3I1I1jIgtii .q.i-eefU=t=U=gF.p.,i de Dumnezeu " u lu i, lucr gazi peste conslrgclia psiho fizicd a om

in armonie, i3gli11s.fele nu-i dau omului lupte, pentru cn a-qSefeaprimesc aprobarea, satisface_ rea gi rostul lor concret.

" latd, cAt de clar demascd pdrintele Arsenie Boca, toatd zdroaba de sisif a celor din comunitatea europeand gi a sistemului de invdfdmdnt de la noi din RomAnia de azi

78

**

Pirintele

Arsenie Boc

ICare sunt urmdrlle cilnd patimile 4iung sd conducd minteaT

primi iertarea de la Dumnezeu' in situalia in care in-frdngerile morale se lin lanf prin deasa lol repetare 9i prin gravitatealor' urmeazd sanctiuni ale congtiinlei mai grele dec6t mustrarea 9i anume: d-e-2-e-S[!jbrulm!4$

aceasth viafd. Toate acestea sunt u;m!'r!!g in tr-q.pale ca al omului.

mereu se obraznicegte cu drepturile sale biologice asupra ,g_-gr,g!l+i.,_q9f"egc Ai biruie, intre cele doud naturi ale omului, bio.lo.gica..qispirituald, s€ qiunge la un contrast "ne.lirnitat, incAt Duhul lgi Dumnezeu se retrage din om. InSfin-chil rupe zdgazul rdnduielii, te indeamnd si iegi dintr'o ascultare care.ti.p,.e'pafeca un lan!, sau ca o temnifi; aceasta este situafia de lupp.j4tr.g trup gi suflet, intr"e_bine gi riu, pe teren_qfginlil".gi.inim"ii n_oastre.Instinctu| se 16zvrdtegte. Cu cdt egti mai luptat de instinet cu atdt egti mairdzvrdtit. De aceea tinerefea trebuie disciplinatd. {Dacd ai o conceplie de viald ortodoxii, atunci ceJl?Jl{A fatiUnii rezistfl Dar si vedem acum cum decurge o relatie de bund invoiald intre ratiune, c_aU$tiida qi i4stinct in forul interior al unui om cu o concepfie de viald sdndtoasd, in acord cu voinla lui Dumnezeu. Sd luim, de exemplu, instinctul de reprodu, cere (sexual). Acesta comandd glanda endocrind corespunzdtoare sd-gi verse in sdnge hormonii, care ajungi la nivelul creierului erotizeazd scoarta cerebrald, dgt_ermindnd aparilia pe_-..-e_c_ra,quI minfii a gdndurilor gi imaginilor in favoarea satisfaceri i acestui instinct. Acum .gAUd-"urite #*r invoirea, d4qc_enzum af;iunii rezistd gi le respin^ ge iar ppnglr_injaaduce Numele lui Dumn ezeu care-i arde pe diavolii ce stau ascun-9ij.U.Fpa_!g[e instinefiului, aduce Crucea Domnului, care inieam-

**

Pdrintele Ar

nd lSpadarga

**

Tinerii,

familia

9i copiii...

**

81

lepaoarea qe pldcere. PtaLsJre' sine, lepddarea Ee" de" sine,

nceJsta qanzrrramanifestatd prin g4ndurl-de

putern 1ce 9i lu m i n o ase, a f i r m a te cu . LeZjSIgllIA, cd insugi Domnul lisus luptd cu lo6ta in locul nostru, produce in organism o satana"iedinfa reacfie chimici in care substanfele endocrine din sdng e, care erotizau scoarfa cerebrald' se Astneutralizeazd' p.rintr:o aparilie de anticorpi' fel toate gAndurile, imaginile 9i rePrezentdrile p-l.grgi in minte se restabilegte un echilibru 9i o ii"iqt" intocmai cu linigtea pe care a restabilit-o IisuscdndavenitpemarelauceniciiLuiinvdlui! i d e t a |a zu ri |e i n fu ri a te .L i n i gtir eauneifur t- uni de gdnduri sigur scoate un strig6t interior de recunoagtere: ,,Domnul meu Ei Dumnezeul met' (Ioan 20,28 ) 9i mdrturisirea: ,,Tu egti Fiul lui D umneze d' (t{abei 14'33)' tv-ati intrebat de ce Sfintii nu putrezescff Concepfia de viafd este aceea in care te integrezi trup 9i suflet. Aceasta va frdna producerea hormonilorgivaechilibrasistemulendocrin. Prinaceastasemodificdpozi'tivstructuracelulelor intregului corp 9i se atmonizeazd' cu aceastd invdtdturi. De exemplu: Sfintii nu putrezesc' ei ajung izvoare de mir, nu de putoare' Fire--a_lo'rpamanteascd a fost inghifitd d9 vi3!4-S-fdntului buh, ei au devenit temple ale Duhului SfAnt 9i fii ai'tui Dumnezeu, iar alli Sfinti au fost rnpifi intr-unaltmoddeexistenldgimormintelelorau rdmas goale.

Pravila albi Adicd o dare pe fald a unor stdri de lucruyi privitoare Ia cdsdtorie gi in afara ei, dimpreund cu urmdrile ei, in cea mai mare parte necazuri fdrd indreptare, gi rdnduiala de urmat pentru cine vrea sd creadd gi sd nu ajungd Ia acestea. Cel cdzut intre tdlhari (Luca 1O,5O)a fost incredintat Bisericii, ca slujitorii ei sd poarte grijd de ddnsul, spdldndu-i rdnile cu vin gi turndndu-i untdelemn - adicd pocdinfa care e asprd ca Qi-vinul pe rand gi impdrtigirea harului celor 7 Sfinte Taine, izvordnd acestea din flristos, Pomul Vietii, ca un untdelemn ce unge rdnile omului gi-l timdduiegte pe deplin. Cdderea intre tdlhari este eiilJlgrSa_fifiio[re: negti din Rai in lumea aceasta, iar cddere4.este de la ..desdvdrgire - ,,cici,indafd dupd cdlcarea poruncii s-a fdcut i11..omstrivezlegi ardtatd aseminarea cu dobit_oacelenecuvdntdtoare, deoarece trebuia dupd ce s-a acoperit str.dlucirea mintii, ca firea oamenilor sd fie chinuitd pe dreptate de insugirile dobitoacelor",", p_a4a_cegJIIul igi va veni intru qgpg$Ll4t4gg5j[e gi la simfirea (q4Jionalq). tnd-retiel s.alede fdpturd cereascd Astfel, einsugire prin care omul se aseamdnd dobitoacelor este gi inmulfirea. Chipul cunoscut a[_4qgiterii lrupuf,ilqr a venit omului tocmai din * Sfantul Maxim Mirturisitorul - Rdspunsuri cdtre Talasie, i. I.

82

**

Pirintele

Arsenie Boca

**

p-ricina ciderii, din neascultare. Cici ar fi fost cu putinfd Di qn alt chip de inmulfire, nepitimag qi nepdcitos. cdnd insd a pdcdtuit' Adam urma sd moard' gi sd se stingi omul din zidire. Dum-n-ezeuinsd vdzdnd, peste toate veacurile ci multi au sd'se i-qlgr4rci din dobitocie, l-a osdndit la calea naqte' rii trupegti, care consti din pdtimire (poftd) qi pacat - pdcatul avdndu-gi porneala in patimd (poftn) gi pldcere, iar pofta (pldcerea) fiind datd pentru acest chip de nagtere, ca intr:o' lege- de pedeapsi dati firii. firealsi-Igiekr au fost legate intr'o inldnfuire rea. Cici cu cdt se silea firea si ddinuiascd in viala aceasta prin nagtere curatd, cu atdt se strdngea pe sine-gi mai mult in lanlul legii pdcatului, sporindu-se 9i moartea. I s-a dat deci omului pedeapsa sd se lupte cu moartea de care se atinsese cu voia. Dorul dupd Dumnezeu se intoarse in pofti pdtimagi dupd trup. Minte"a intunecdndu-se 9i intorcdndu-se de la vederea lui Dumnezeu, 4 -4N in pldccre !-a!19utsimlurilor trupeqti,.care se lipescde ca"de un bine gi fug de^durere ca de un riu. Iar , pJ{gerea e momeala cu care-ohoful" (d-iavo--l-ulla"arigea pe om si se coboare din lerusalim la lerihon. P-e-drum ul acestei pogordri, tpa-t-e-puterile, i n-c--eJ i tp r i i I e, -Si. std p a n-iilg ce I e d i n vi zd u h u ri-ca qgluhpi--'se sileau sd*inirs pe intrecute in+artea patlmilqare,a.firli, adicd in pofti 9i in-iutime, 9i si le povdrneasci in- contra fmi". Voinia i-a in- Coloseni 2,15.

*r'.

Tinerii,

familia

9i copiii...

**

83

to rs-o g3.-s-ayr,ahlr m aDi s p i ta vi cle an u I u i : p ld cer*ea,gi sd ocoleascd povara nagterii de fii ca pe o durere. Cdci q*fqst,pdndit o-$gl Si in_Lat-u*r"q-glatutlli_nlnJii $i a.liberei voin{e. Da_(minteal, care odinioard avea vd,zdnd pe Dumnezeu intr-insa, al idolilor, avdnd in loc de un 4Sg!0*.g.,,,!emp_lu singur Dumnezeu, multe chipuri ale p_atinilor ne.eurate."- Sj4.lga nemaidepdndnd in sine vederea lui Dumnezef,l"',? intrat in robia stdpdnitorului lumii acesteia', care A-mgalgi.re"in infdfigdrile ceJgf S g Pll -s*-e-sim luril"or. Ea f i i n d o pu t-ere^-arzdt94re, ca una ce avea sd sdldgluiascd intr-insa pe Dumnezeu, gi.cafglu0in.tg3) incd este foc - acum ndscocegte gi aprinde plicerile trupului, ea insdgi fiind retinutd astfel injegitura- pitin€Si clL$imtwile*. 9i iatd a9a, furigdndu-se in sfatul Eintii legea pdcatului, care este p.Ldcereasim,turiJor, pentru care s-a gi hotirAt moartea trupului, de atunci mjntea multora da tru.pqlui numai sfaturi impotriva firii, sau sfatul fdrddelegii. -Egg_{e*qca;fl este legea Eltput_gi, iar imboldirea prin deprinderea patimilor este lumina lui potrivit cu aceastd lege de ocard; gi pari de ocard este arderea cdnd lucrd patimile, sau, pe scurt, (ocul de ocard este pdcatul; lgmi.na de ecar6.. deprinderea picatului, iar flacdra - lucrar-ea(p.dcatului). Prin urmare, nu se cade minlli sd se incdlzeascd in focul acesta, nici sd se lumi'Sfdntul Maxim Mdrturisitorul, i. SS. '' Ne mai sdligluind pe Dumnezeu. " diavolul 'Sfdntul Maxim Mirturisitorul - Sc. 17,i.58.

84

**

Pirintele

Arsenie Boca

**

*'i'

neze cu lumina aceasta, nici sd ardd in aceastd flacdrd. Qdqi ceea ce pentru s-[mfuri este lumind 9i p@cere,pentru rtline este addnc de intuneric""n' Qimilfffle nu sunt in stare decdt de ritdcire 9i nu aprind decdt stricdciunea truPurilor, iar Fi4tea impinsd in acestea este ng*numai contra firii ci gi impogqiva lui Dumnezeu.Iar o-m-infp innebu' n4a-de.pim-Luqs-ide pglLale contra firii' prin care lucreazl. toat6, pofta vrdjmaqd, (,,fiindcd dorin!4 cdrnii este vrijmdqie impotriva lui Dumnezeu" Rom. 8,7), ce pfaturi poate sd dea decdt sfaturile tdlharilor care Eisdppsc pe cei care coboari din Ierusalim la Ierihon: copiii ce vin in lumea aceasta'"' {PrdPddul adus de Patimi: apringi de pofte contra firii' oamenii igi prdpddesc sdmdnla gi vlaga pi igi pustiesc neamulf" * SfAntul Maxim Mdrturisitorul 'Sc. 20,i.54 * ,,Q?rg venilga !u! Iis-us lapunta djn Cana si nu aibd 9i un inleles mai adAnc? Oare sd nu insemneze ceva mai mult faptul cd teUU-nta face prima dovadd a dumnezeirii Sale? Oare nu trebuie de aici inainte socotit 9i Dumnezeu ca prezent la nunti? Oare Dumnezeu nu are nici un cuvAnt in biologie? Nici un lucru? Nici un sens? Nici o conducere? A dat legile gi a pdrdsit lumea? Sau legile il exclud pe Dumnezeu? De ce dar a ridicat -caSaforia la rangul de Taini intre

'u Asta e rdvna cea mai mare a diavolului, prin cei ce apus de la dreapta credinfd. $tie el' dar gtim 9i noi, a-qg-lpunde nu se mai sluje9te SfAnta Liturghie, unde mai sunt suflete vii, rdvnitoare spre mdntuire, diavolul

au cd nu se

Tinerii,

familia

9i copiii...

**

85

Mai departe si schimbdm pulin cuvintele. $tiinfa medicinii printre multele ei invdfdminte o are gi pe aceasta: a bdgat de seamd cd toate [esuturile omului se pot drege, adicd se tdmdduiesc, numai celula nervoasd atinsd odatd, nu se mai drege niciodatd; lucrul ei se opregte fulgerdtor. Celula nervoasi si o asemindm cu un ghem de la care pleacd fire in mai multe pdrli cu rost de ,,telefoane". Creierul ar fi ghemul cel mai mare, sau ,,centrala telefonicd", prin care sufletul primegte vegtile gi trimite hotdrdrile sale tuturor ,,creieragilor" mai mici, celule nervoase imprdgtiate (impdrfite) in tot trupul. Prin gira spindrii duc mii de,,fire telefonice" la creier. Prin creier lucreazd mintea asupra trupului, care (mintea) este parte a sufletului gi nu a trupului. 9i dovedegte gtiinta cd desfrdnarea, sau risipirea in orice fel, omoard milioane de celule nervoase. Iatd cum: in tot trupul, dar mai cu deosebire in 7 locuri, izvordgte un fel de putere, foarte-foarte trebuincioasd pentru bundstarea intregului om trupesc. Aceasta e vlaga de viafd. intre cele 7 izvoare de vlagd, printre cele mai puternice este gi izvorul ce inmuguregte sdmdnla de om. Cdnd omul se line dupd desfrdnare, robit afld la el acasd, adicd aco]o e iadul. Dupi ce au_d-dr6mat tot ce se poate_distruge p_4tefjal, acum vor sd ne distrugd gi Dreapta credinfd. Are bunul Dumnezeu cdte o mdnd de tirdnd pentru fiecare spurcatd guq4.,,P_gJ'lAft!_e_v19grii,

lupapygtalllg_o3T"g--4i1"o"."-,",19_9*Ig_.lgt9lg-ArsenieBoca_. Dumnezeu ne-a promis cd e cu noi pdni la sfArgitul veacu. rilor. Problema e sa"nu ne ldsdm noi de Dumnezeu. (n.ed)

**

Pirintele

Arsenie Boca

**

d e s p u r c a ta e i p l d ce re , i zvor ul nu m ai poate dovedi sd verse gi induntru, in sAnge, partea de vlagd neapdrat trebuincioasd, pentru cd tot lucrul izvorului e ,,tdlhdrit" in afar6'. Acum, dacd de pe urma niravului desfrAndrii scade puterea izvorului de a mai vdrsa in s6nge felul sdu de vlagd, scdderea aceasta de putere aduce moartea a milioane de celule nervoase' Cdci toate lesuturile din om pot rdbda de foame sau pot lucra cu schimbul, sau se topesc ca sd se facd mdncare celorlalte 9i, la vreme prielnicd, iarigi se inmulfesc la loc, numai celula nervoasa, odatd omorAtd de foame, nu mai invie niciodatd' Iar mAncarea ei este aceastd vlagd a celor 7 intoare' Acum suntem pe cale de a inlelege ce se petrece cu mulli care sldbesc la minte vdzdnd cu ochii. $colarii, de unde la inceput invilau bine, acum de cdnd cu onania le sldbeqte mintea 9i trebuie sd pdrdseascd gcoala. Dar la ndravul lor mai este cineva rdspunzdtor 9i si nu ne grdbim' Iatd pe nume cdteva feluri de patimi prin care igi prdpddesc oamenii sdmdnta gi vlaga, apringi de pofte contra firii: - onania sau malahia; - Curvia; - Sodomia (homosexualitatea); - Bestialitatea (cu animalele); Iar in cdsdtoria legitimd: - DesfrAnarea; - Fereala de zdmislire (evitarea de a concepe copiii); - Crima de avort; - Preacurvia; - Necurdfia; - Nesocotirea vremurilor oprite de Bisericd;

**


**

8?

' Alte nenumite spurciciuni. Dar ce e atunci dupa fire? Numai gi humai zdmislirea pruncilor. Cdsdtoria e o Taind dintre cele 7, tocmai ca si nu ingiduie intr-insa atdta gerpdrie de fdrdde-. legi, incdt in zilele noastre trebuie sd strigdm amarnic: Ridicafi cdsdtoria din desfrdnare mdcar la r6nduiala dobitoacelorl Binecuvdntarea lui Dumnezeu nu s-a dat fdrddelegilorl E chiar aga de greu de infeles? Dar zic unii: - Noi putem fi gi fdrd binecuvdntarea lui Dumnezeu. Iertali de intreb arei - Unde? in iad? Da, pentru cine nu vrea sd infeleagi, nici Dumnezeu nu a avut ce sd mai zicd decdt aceasta: ,,Cine este nedrept, sd nedreptdleascd mai departe, cine e spurcat, sd se spurce pi mai greu, cine e drept, sd facd dreptate gi mai departe, cine std sfdnt, sd se sfinleascd gi mai mult. Iatd, vin curdnd Ei plata lulea este cu luline, ca sd dau fiecdruia dupd fapta ft2.r"(Apocalipsa 22, Ll-Iz). $i mai zice gtiinla cd tot omul a venit pe lume cu un anumit numdr de celule nervoase. Prin faptele lui cele de desfrdnare pierde dintre ele un numdr de celule, mai mic sau mai mare. $i precum peste toate fdrddelegile atdrnd legile, aga gi peste viala desfrdnatului: i se scriu faptele in sdmAnfd.lar cum copilul este imbinarea celor doi pdrinfi, a celor patru bunici, a celor opt strdbunici, a celor gaisprezece strd-strdbunici, asta e mogtenirea in sus care se numird pdnd la al

...& Pirintele

Arsenie Boca

negte ca sd se arate 9i moqteniri indepdrtate' Firea line la sindtate, de aceea moqtenirii bolnave de la un pdrinte ii sare in ajutor cu Paro tea sdndtoasd de la celdlalt, dar neputinfa poartd totuqi neardtatd in cojoc' inclinirilor acestora, sd le zicem grdu 9i

vedem cam multd neghind in larina aceasta' Iar somnuldecareevorbaeadormireastrdjiimin!ii, toropeala in patimile fdrddelegilor' "Omul

**

Tinerii,

familia

9i copiii...

**

vrdjmag", diavolul, a strecurat in firea omeneascd din neam in neam tot mai multd neghind, sau inclinarea drdceas cd,a fdrddelegii. Dar nu numai patima desfrdndrii omoari grduncioara nervoasd, ci toate patimile. Mdnia aprinsd, durerea peste mdsurd pentru o dragoste pdmdnteascd la cdli nu le-a fdcut sdnge rdu gi nu i-a pilit guta? Ddrdmarea cea mai cumplitd insd vine din patima befiei. Otrava bduturii pe ldngi amortirea gi arderea tuturor nervilor, ii stricd gi sd' mdnfa toatd intr-un chip nemaivdzut, dupd cum mdrturisegte gtiinfa. Iar daci cineva cheamd copiii la viald in starea aceasta, peste bietul copil atdrnd necaz mare, necaz greu, boala indrdcirii. Cdci ori unde este o ddrdmiturd mai mare, vine gi puterea rea, diavolul, ca la o ispravd a sa, ardtdndu-se prin chinuirea ce o face copilului nevinovat. Aga se face d vedem nesfdrgitul gir de urmagi nenorocifi: orbi, gchiopi, uscali sau putrezind de vii, altii strdmbi in fel gi chip gi mai greu ca toate chinuifi de draci. Iar altii in ce privegte mintea, pornili de mici spre rele, gi cAnd vor fi mai mari azvArlind in pdrinti gi in Dumnezeu gi sfdrgind ndprasnic. Mare ddrdmare in firea omeneascd. Acestea sunt fdrddelegile in chip de om, ce pldngdnd strigd vinovdliile pirinfilor gi aduc doar durere mare in toate pdrfile. Iar dacd vrefi: singura scdpare sigurd este de a nu ajunge aici. Este o cale care insd n-are firddelegi ' Taina cununiei. Aceasta-itoatd taina gi cursul ei.

€.*

Pirintele

Arsenie Boca

**

Ori, acegtia sunt prunci ndscufi din somnul necurat, martori ai nelegiuirii pdrinfilor, cdnd stai sd cercetezi (inlelepciunea 4,6). Legea atotputernicd ce intoarce faptele oamenilor in bratele lor o strigd Sfdnta Carte in fiecare veac de oameniz ,,Fiii desfrdna[ilor nu vor avea desdvhrgire, gi sdmdnla iepitd din patul nelegiuit se va stinge, cd de vor trdi Ei vor avea viald lungd' nu vor fi de nici-o treabd gi necinstite vor fi betrilnelile lor cele mai de pe urmd, iar de vor muri de timpuriu vor fi fdrd de nddeide Ei fdrd de mdngdiere in ziuaiu drept are groaznic s l9). ,,8u, Domnul Dumnezeul tdu' sunt un Dumnezeu rAvnitor care pedepsesc pe copii pentru vina pdrinlilor ce Md urdsc pe luline phnd la al treilea neam gi al patrulea neam gi lufd milostivesc phnd ta at miilea neam' cdtre cei ce IuId iubesc Ai pdzesc poruncile Mele' (Iegirea 20' 5-6)' Dar milostivirea lui Dumnezerr, care nu de bundvoie umilegte gi pedepsegte pe fiii oamenilor (Pldngerile lui Ieremia 3,55), aduce in cdte unii inclindrile bune ale strdbunilor 9i copilul de mic ajunge la deosebirea intre bine gi rdu. Despre acegtia zice Dumnezevz ,,[Jn copil care vd' zdnd pdcatele, vdzhnd toate clte le-a fdcut tatdl sdu, el se pdzeEte gi nu face nimic asemenea'... acest om nu va muri pentru nedreptdlile pdrintetui sdu, ci fn veci va trdi, pentru cd fiul a fdcut ceea ce era drept Ei legiuit gi toate legiuirile Iulele le-a tinut gi te-a fmplinit, de aceea va trdi." (lezeclriel 18, 14-19; 17, l9l.

{Ridiarea dsiitoriei din desfrflnare Ia indllimea de Taind este singura stauild in alea pustiiriif, Iatd cdt de cdt infeleasd sporirea pustiirii ce se lucreazd in ascuns in firea fiecdrui rdnd de oameni, care acum, in zilele noastre, s_a ardtat' in afard, cu urgie mare. Cdci: ,,De unde vin rdzboaiele gi de unde certurile dintre voi? Nu oare de aici: din poftele voastre care se luptd in mddularele voastreT (lacob 4, l). Cine va opri prdpddul pustiirii? _ ,,Fdrd pline nu puteli face nimic(bun)t,'(Ioan 15,5).prdpddul pustiirii nu se va opri pdni cdnd nu vor scoate oamenii desfrAnarea din inimile lor gi pdnd nu vor gti de Dumnezeu (Osea 4, l-l}). ,,Cei ce se lin de trup, poftesc cele trupegti iar cei ce se lin de Duh, cele duhounicegti, Cdci cugetul trupului este moarte, iar cugetul Duhului este uiald gi pace. Pentru cd cugetut trupului urdjmdgie este impotriua lui Dumnezeu, fiindcd nu se supune legii lui Dumnezeu gi nici nu poate. De aceea, cei ce sunt in trup (in curvie) nu pot sd placd lui Dumneze,u." (Rom. g, 5,9). Cei ce sunt ai lui Hristos, gi-au rdstignit trupul impreund cu poftel e. ,,Nu suntem datori trupului, ca sd vieluim dupd trup. Cdci dacd uiefui[i potriuit trupului, vefi muri, iar dacd uci"' La pagina bOO pi Efl sunt date detalii despre noile descoperiri gtiinlifice ale savanfilor din Rusia ,"upiu actiunii mascate de distrug ere a familiilor prin efoitut dugmdnos de infectare a gaioirii tinerilor este accentuat efectul dezastruos al avorturilor at6t asupra existenfei nafiilor cdt 9i din perspectivamdntuirii.

92

**

Pirintele

Arsenie Boca

**

deli cu Duhul poftele trupului' vefi fi vii' Fiindcd toli c6li cu Duhul lui Dumnezeu se poartd' ace7tia fiii lui Dumnezeu sunt"' (Romani 8' 12-14)' sfinfirea ,,Cdci aceasta este voia lui Dumnezeu: voastrd, a vd feri voi de toatd desfrdnarea' Sd gtie fiecare dintre voi sd-gi stdpdneascd vasul pofsdu intru sfinlenie gi cinste' nu in patima telor cum fac necredinciogii, care nu cunosc Pe Dumnezeu,.. Cd nu ne'a chemat Dumnezeu spre necurdfie, ci spre sfinfenid'(I Tesaloniceni 4' 5-7)' Pe vremea Sfdntului Apostol Pavel incd sufla

muceniciei. Sfdntul Pavel' insd, socotind copiii

le dd sfatul acesta: ',Bine este pentru oricine sd fie apa cum se gdsegte. Legat egti cu femeie' nu cduta desfacere. Dezlegat eEti de femeie' nu cduta femeie... Cd de acum vremea s-a scurtat' Aga incdt cei ce au femei' sd fie ca gi cum nu ar avea... cei ce cumpdrd ca gi cum n-ar stdphni gi cei ce se folosesc de lumea aceasta' ca gi cum nu s-ar folosi de ea. Cdci fala acestei lumi trece"' (I Cor. 7,25'40). in zilele acestea mai de pe urmd' cdnd 9i noud ni se pare cd ,,de acum vremea s-a scurtat"' cercetdnd firea durerilor, am aflat desfranarea

**

Tinerii,

familia

gi copiii...

**

inclegtdnd pe oameni gi lucrdndu-le de zor ddrdmarea in intindere gi in addncime. Iar pe-de altd parte preolii vremurilor noastre n-au mai urmdrit-o ca pdcat gi ca atare sd o mdture afard din Taina lui Dumnezetf,,adicd din cdsdtoria cregtL nd. Aga se face cd, ,,Iipsind preotului cunogtinla legii gi bdtrdnului sfatuf (Iezechiel 2,26), oamenii orbecdie in mullimea negtiinlei gi a lipsei de sfat, care s-a intins ca o noapte de osdndd peste biefii oameni, care dorm linigtili somnul de primejdie, de bund credinld cd aceea* nu-i pdcat. Dar fiind rdnduit si vdd gi sd ascult mereu durerile oamenilor, care vin de pe urma pdcatelor gi a lipsei de sfat, gi ajungdnd adesea una cu durerea lor, intr-o zi, slujind Sfdnta Liturghie, rugdndu-md, ,,pentru pacea a toatd lumea gi pentru bundstarea Sfintelor lui Dumnezeu bisericf , aud deodatd in urechea dinlduntru infruntarea amarnicd: ,,Nu te ruga de Mine sd le dau pace, roagd-te de oameni sd-gischimbe purtdrile, dacd vor sd mai vadd pace pe pdmdnt". $i am inleles pe urmd multe lucruri... drept aeeea, ascultdtor Poruncii, trebuie sd strig cuvdntul Scripturii ca o sunare de alarmd: ,,Dumnezeu vestegte acum pe oameni, ca to!i, de pretutindeni, sd se pocdiascd" (Fapte IZ,bO). Adicd sd vind la viald curatd, dupd invdldtura drept mdritoare a Bisericii lui Hristos, iar cdnd vremea o va cere, sd mdrturiseascd pe Hristos cu prelul viefii, netemAndu-se de moarte. in alt fel nu se * Desfrdnarea dintre sofi.

**

Pirintele

Arsenie Boca

**

poate ridica o stavild pustiirii ce se intinde peste bie[ii oameni. Iar ridicarea stavilei este ridicarea cdsdtoriei din desfrdnare,Ia indlfimea de Taind' intre cele 7 Sfinte Taine, ca oamenii si nu ingd' duie gerpdria fdridelegilor. Iubirea desfrdnirii ii face pe oameni grogi la minte gi la obraz, 9i nu infeleg cinstea. De aceea, mugurii cdsdtoriei lor, copiii, ii dau pe pdrinli cu capul de toli perefii 9i prin purtirile lor rele le azvdrle cu copite in obraz, iar la rAndul lor indoit vor lua gi ei de la coPiii lor. Ldmurit cd lucrurile nu mergeau bine! Nu fdrd inleles ,,a fost chemat 9i Iisus la nuntd, cu ucenicii Sdi" (Ioan 2,2), ci ca sd pricepem cd la nuntd se face prima minune dumnezeiascd, spre bine. Numai prin tocmirea cdsitoriei dupd Hristos, care este mintea desdvdrqit stdpdnd peste patimi, se pot scoate inclindrile rele afar6' din fire gi sd nu mai fie date moqtenire sporitd din neam in neam gi sd chinuiasci pe oameni. Iar viafa curatd a cdsdtoriei, dupd cinstea ei de Taind, este aceasta: l. Binecuvdntatd este numai rodirea, de copii; tot ce este in afard de rostul acesta, in privinfa trupeascd, este desfrdnare gi pdcat 9i sd nu se mai facd.. 2.Vremi ingiduite pentru chemarea copiilor sunt numai zilele intre posturi. insd dacd numai sofii amdndoi sunt invoifi pentru rostul rodirii de copii; 5. Vremi oprite sunt acestea: Cele patru posturi mari de Peste an;

Cele trei zile de post pe sdptdmdnd (miercuri gi vineri, iar luni numai dacd este voin!d): Sirbdtorile gi zilele asupra sdrbdtorilor; Vremea necurdtiei; Vremea de sldbiciune sau de boald a unuia din sofi; Vremile de tulburdri gi rdzboaie, precum gi oarecare vreme dupd acestea, pentru cei ce au luat parte la ele; Vremea opritd cu mare asprime este toatd vremea sarcinii, precum gi toati vremea aliptdrii. 4. Cei ce se dovedesc neroditori, si se infefeagd la petrecerea frdfeascd, evitdnd picatul; 5. De la incetarea semnelor femei i, inceteazd gi datoria cisdtoriei, a chemdrii de copii. 6. Urmdnd aga, nu se mai intdmpld: Crime de avort; Blestemdtia ferelii; Fdrddelegea desfrdndrii gi alte spurcdciuni. Iatd cu ce rdnduiali sd fie sofii de un infeles. De ce aga? Ldmuriri: l. {Binecuvdntatd

este numai rodirea de copifl O cisitorie cregtind nu e cu putinld decdt intre cregtini convingi. Necredinciogii in Dumnezeu nu pot avea parte de Taina lui Dumnezen, in care nu cred. Pdnd cdnd cineva este in afara credinlei cregtine dreptmdritoare, tot ce face e pdcat gi picatut ii este lege. Cu necredinciogii nu e cu putinfdviala curatd. Prin rdbd area chinuirii de la ei, pot fi biruifi de Dumn ezeu gi inviafi din moartea in

**

Pirintele

Arsenie Boca

**

care traiesc. Caci cdtd vreme sunt numai trup' sunt printre morti gi cdnd afld despre Dumnezeu gi suflet, invie din morfi gi incep pocdinfa. Aiutati-le, rdbddnd toate de la ei, dar impotrivindu-vd picatului, chiar dacd ar fi aceasta o mucenicie neintreruptd. ,,femeia sd se teamd de bdrbat'cdnd Hristos este capul bdrbatului (Dfeseni 5, 22-24; I Corinteni I1,5), dar cdnd capul lui e pdcatul gi ,,dumnezEul lui e stomacrJl", n-are ce sfat de mdntuire lua de la ddnsul. Fdri Hristos este mort, iar sfatul morfilor duce la moarte; acolo sd nu mergefi. De morfi sd nu avefi fricd' De cei ce nu se tem de Dumnezeu, nici voud sd nu vd fie teami. Toatd teama sd vd fie de pdcat, cdci pe aceasta au avut-o qi Sfintii. De aceea sunt oprili de la cisdtorie: l. a. Nebunii; b. indrdcifii; c. Bdutorii; d' Slabii de minte gi cei cu boli lumeqti. 2. Rudeniile de s6nge pdnd la gradul opt' (Verii de-al IV-lea grad ii ingdduie pravila bisericeascd, insd am vdzutgi la depirtarea asta copii insemnali cu pdcatul amestecirii de sdnge 9i cu sindtatea zdruncinati pentru totdeauna). 5. Cei prea deosebiti cu vdrsta. Depdrlarea cea mai mare ce poate fi ingdduitd este de gapte ani. Ce trece peste acegtia dovedegte patima desfrdndrii care se rd'zbund.Viduvii sd ia viduve. 4. Vdrsta ingdduitd pentru fete: de la l8 la20 ani, iar pentru bdiefi: spre 25 de ani. Adicd vdrsta la care sd priceapd pe ce cale merg 9i cum trebuie si meargd. $i incd de ceva trebuie sd se agtepte o vdrstd mai mdrigoard: ca si se vadd pe

cdt e cu putinfd toate inclinirile din cei doi tineri, care numai cu vdrsta se aratd. Aga se intdmpld cd inainte de cisdtorie au o purtare, iar dupd o oarecare vreme risar alte purtdri, pentru care bucuros ai fi cdutat tovardgul viefii in alti parte. 5. Cisdtoriile ficute dupd sfatul sau sila pdrintilor, care socoteau averea - patima licomiei - n'au dus la capdt bun. Averea toatd s-a imprdgtiat. 6. Cercetafi ce purtdri au avut pdrinfii, cei patru bunici, strdbunicii, cdci agchia nu sare departe de butuc (trunchi). 7. Nu incepefi cdsdtoria cu pdcatul, cd siliti Taina lui Dumnezeu, gi-L veti avea impotrivd. ?dnd la cununia Bisericii, toli sunt datori a avea fecioria nestricatd, gi fete gi bdieti. Celui ce crede in Dumnezeu gi fine posturile gi are un duhovnic, ii este cu putintd. Celuilalt, nu i-a fost cu putinfd intdi, nu-i va fi nici pe urmd. De aceea, cei ce robesc la patimi trebuie sd dovedeasci intdi indreptarea de toate patimile gi sd ajungd la credinta lucrdtoare, apoi sd intemeieze cdsdtorii, cdci altfel numai inmulfesc rdul intre oameni, mai osdndind $i pe alfii impreuni cu ddngii. ICdsdtoria nu este numai o aprindere de trupuri, ci este chip al unirii sufletului cu Dumnezeul Dacd inainte de Hristos, Tobit (8, 8) a zis cuvdntul: ,,Doamne, iatd, iau pe aceastd sord a m ea, n u pen tru implin irea poftelor m ele (curvie), ci o fac cu inimd curatd', ci intr-adevdr ca femeie, cine, in vremea noastrd mai crede aga?

.:..!. Pdrintele Arsenie Boca

**

Cdsdtoria nu este numai o aprindere de trupuri, iar unde este num ai atdta vine ura 9i face vrajbdl Nunta este mai mult decdt acestea, este chip al unirii sufletului cu Dumnezeu. De aceea numai cdnd cei doi sofi sunt unifi cu sufletul in Dumnezeu, diinuiegte gi unirea cea trupeasci 9i aduce roade dupi Dumnezeu: copii curati, trdgitori spre El. 2. Si 5. {Vremi oprite gi vremi ingdduite chemdrii pruncilor la viafdl tr opritd vremea posturilor gi a sdrbdtorilor. intdi e sufletul gi Dumnezeu, gi Pe urmd trupul. Cdnd poarti omul SrUe de suflet, iese din pofta trupeascd, o stinge chiar; ca si poatd primi Sfdnta impirtiganie, mdncarea sufletului, 9i de care trebuie si se apropie tot cregtinul micar de patru ori pe an. Postul e rAnduit tocmai spre stingerea poftelor trupului. Cdtd vreme omul nu iese din pofti nu se poate apropia de Dumnezeu. Copiii chemafi in sdrbitori gi posturi, tofi poartd in ei picatul pdrintesc. Cdci precum pdrinlii lor n-au finut seamd de ziua Domnului, aga nici copiii nu vor fine seamd de voia lui Dumnezeu gi de sfatul pdrintilor. E opritd vremea necurdfiei. in Lege, cei ce cdlcau rdnduiala aceasta erau omordfi cu pietre, pentru ci pruncul ce se zimislea in vremea necurdtiei la ei, avea inclindri spre lepr6, fiind o fard caldd, iar la noi va avea incliniri sPre orice putrezire de viu.

E opritd vremea de tulburiri gi rdzboaie, pentru cei ce iau parte la ele, fiindcd in acestea li se zdruncini nervii gi au o pornire spre vdrsare de sdnge. Apoi mai e gtiut cd pruncul ce se va nagte, se va aldtura pdrintelui mai slab ca si find cumpina; se infelege astfel de ce in rdndul de copii de dupd rdzboaie sunt mai multi bdiefi gi mogtenesc apucdturile rdzboinice ale tafilor, dar gi zdruncinarea lor nervoasd din vremea cdnd i-au chemat la viald; se mai intelege de aici gi de ce copiii acegtia vor face revolufii gi vor sfdrgi cam prost, ca unii ce vor fi mereu in stare de rdzboi cu ceilalli oameni. De aceea, mai agteaptd pulin pdnd ce se mai linigtesc nervii gi nu mai ai vise tulburate cu spaime de rdzboi, cd in starea aceasta nu poti chema decdt un bdiat, care, gi din graba ta, poate apuca pe calea pugcdriei. Ia sfatul la vreme, cd acesta face minunil {E opritd cu mare asprime vremea sarcinii gi vremea aldptdrifl Iatd pentru ce e opritd toatd vremea sarcinii: O datd, pentru cd nu mai are rost*. Apoi, pentru cd toate simfirile celor doi pdrinti, dar mai ales ale mamei, prin care trece in vremea aceea, se intipdresc cu deosebire, in mugurele ce s-a pldmddit. Deci iatd o mare cheie a lucrurilor: precum au fost purtdrile gi toate simfim intele m am ei i n v r em ea c el or noud l uni . "" Pruncul fiind deja in pdntecele man'Iei.

**

Pirintel"

AEPn!9 Jglg

va intipdri intr-insul cu tdrie mare. Iar cdnd se va nagte, pdnd nu qiunge sd priceapd se va juca cu sora .de-a mirele cu mireasa sa', qi inci de la gapte ani. Mai tdrziu va incerca la dobitoace, sau se va deda la curvie cu mdna, Pe urma la curvie in toatd regula, patimi care-i vor omori milioane de celule nervoase. $i de nu se va intAlni cu cineva care si-i cunoascd boala, pe la vdrsta cdsdtoriei qiunge in doaga nebuniei. Despre sporul la carte nici nu mai vorbesc, patima aceasta le tdmpegte mintea, cdci incepe sd se poatd face de pe la 14 ani. Iar daci nu i se dd de leac, nu lasi pe om nici la 70 de ani. Toate patimile sldbesc puterea de impotrivire a sufletului, pustiind gi trup qi suflet gi pierzdndu-le pentru veqnicie. Cei ce pdtimesc de aceasta, intdi sd se tdmddufdrd sd socoteascd roada bolnavi ce vor chema-o pe lume sa se chinuiasci, 9i peste toate, daci aduc vreo roadd. Prin urmare, inclindrile Pe care le-au avut pirinfii in vremea sarcinii, acelea vor fi conducdtoare in toatd viala copilului ce vine. Acum e vremea cea mai scumpd de a ingriji de purtdrile viitoare ale copilului, cdci acum pofi semdna intr-insul inclindrile unui sfdnt, sau apucdturile tdlharului. Se roagd pdrinfii in vremea asta, se impdrtdgesc cu Sfintele Taine, petrec cu dragos-

**

Tinerii,

familia

qi copiii...

**

101

te de Dumnezeu, aga va fi gi toatd viafa copilului ce se va nagte, gi nu vei avea bdtaie de cap cu el cd nu crede, ci n-ascultd gi umbld dupd rele. intors, gtifi cum el Dar gi vremea aldptdrii trebuie finutd curati, cd incd e legat de mami gi de purtirile ei. Apoi nu poate rodi copil nou, pentru ci nu-gi poate impdrfi sdngele in trei pdrli gi toate si meargi bine: o parte cu laptele, alta pentru sine gi a treia parte pentru cel de pe cale. Dacd sunt mai degi decdt ingdduie rdnduiala aceasta, toti sunt slabi gi nu-s de trai. Dar de aici se mai infelege ceva: cd pe mdsurd ce s-a intirit desfrdnarea in mddularele oamenilor, a scdzut gi puterea lor de apdrare impotriva bolilor de tot felul, iar cdzdnd in acestea foarte greu se timdduiesc, degi mijloacele de vindecare sunt din ce in ce mai bune. Orice fel de desfrdnare e o putrezire inceatd ca gunoiul care arde...gi scurteazd zilele omului. Luali aminte, cd pentru osteneala pdrinfilor dupd voia lui Dumnezeu, Se milostivegte Dumnezeu spre copii gi-i binecuvinteazd, cu daruri, precum insugi a zis: ,,pdnd Ia aI miilea neanf' (legirea 20, 6) pentru cei ce-L iubesc pe El. 4. gi 5. {Despre sofii nerodltorll inainte de cdsdtorie intrebafi medicii cum stafi (cu rodirea sau nerodirea pdntecelui). Iar cei ce n-afi fdcut-o pdnd la cdsdtorie, intrebafi-i ce se mai poate drege. De aici vd pot spune aceasta: se poate intdmpla ca amdndoi sotii sd

LO2

't'*


**

fie roditori gi totugi roade nu aduc. Ce si fie? Ye unul din so!i, cu deosebire pe bdrbat, l-au ajuns faptele lui din tinerefe: era curvar, onanist, sau alt chip de pdtimaS, qi mult fdcdnd fdridelegile acelea i-a sldbit frdna gi repede il trece firea, inainte de clipa cdnd s-ar fi deschis tot pentru o clipd mitrasul femeii sd-i primeascd sdmdnfa. Femeia n-are agadar nici o descdrcare, bdrbatul nu o mulfumegte, i se face scdrbd de el, incetul cu incetul se imbolndvegte. Iar daci se duc la doctori, acegtia cunoscdnd gi ei pricina, ci n-au potrivite timpurile, dau sfatul pdcitos de a incerca cu altul, gi iatd stricdndu-se cdsdtoria. $i de unde incepitura la toate acestea? Din pdcatele tineretilor, pe care atotputernicia 9i rdnduiala firii !i le-a intors sd ti le duci in spate. Iatd de ce trebuie fecioria nestricati sd o aibd gi feciorii. Faceti bine gi finefi posturile, osteni[i-vi trupurile sd nu zburde (sd nu azvdrle?)gi ... este Dumnezeu, Care ajuti pe tot cel ce zicezDoamne ajutdl intdrifi-vi cu Sfdnta impdrtdganie gi nu se poate s6 nu se poati. Iar daci n-ati fdcut acestea gi afi ajuns aicioo, plecafi-vi puterii mai tari gi petreceti pentru suflet. Cdci tot ce se dovedegte fdrd rost pentru Dumnezeu tulbu16 congtiin[a gi mirturisegte cd-i picat. Ajungi aici sd linem parte congtiintei, ca sd fim pe placul lui Dumnezeu gi sd dobdndim iertare. Un sfat: si vd dorili copii de la inceput, din tinerefe, pdnd ce pdrinfii nu s-au hodorogit de

grfiile vietii gi de multe pdcate, cdci sunt mai ageri gi de mai bund nddejde in viafd. Copiii de la bitrdnetea pdrinfilor sunt mai stingi, pare cd lipsegte vlaga din ei gi duc o viald chinuiti, pentru ci au mogtenit o zestre slibitd''. Cdci viafa $i , aga este o cheltuire neinduratd, gi daci mai e gi cu gregeli, le dai ca povard copiilor. Totugi se poate ajunge pdnd la 12 copii firi cusur, ceea ce va veni vremea sd fie o datorie. Urmdnd aga (dupd sfaturile de mai sus) nu se mai intdmpld: a). Crima de avort. Crima de avort este mai mare decdt simpla crimd, pentru cd se face contra unui copil fird apdrare. De aceea cere cap de mamd gi de tatd. Sdngele lor strigd la Cer rdzbunare gi pufini scap6. Nenorocirile intre oameni, rdzboaiele au gi rostul acesta de-a face dreptate acolo unde nu s-a fdcut pocdinfi. ,,Se nu spurcafi pimdntul pe care aveli sd trdifi; cd sdngele spurcd pimdntul, gi pimdntul nu se poate curdli de sdngele vdrsat pe el altminteri, decdt cu sdngele celui ce l-a vdrsat" (Numeri 35, 53). b). Blestemdfia ferelii de zdmislire Iatd unde duce blestemdfia ferelii de zdmislire: la imbolndvirea nervilor interni ai sofiei, care rispund cu un capdt in gale, incdt femeia nu mai poate ridica de jos nici un braf de lemne gi nu mai poate merge. Vin durerile de stomac Ai de rdrunchi, gi acestea ugureazd cdpdtarea

* Neroditori.

.'Clitinat5.

104

**

Pirintele

Arsenie Boca

**

diferitelor boli, care greu se mai vindecd, printre care gi ,,poala albd".lar a treia supdrare este ca stricd toat6, rdnduiala diniuntrul femeii, care ajunge desdvdrgit neroditoare. Aga se rd'zbund' firea pentru fapta aceasta. De aceea nu trebuie sd indrdzneascd fetele a se gAndi la cdsdtorie inainte de vdrstd ( 18-20 de ani), cdnd sd fie in stare de a nagte copii. Sfatul greqit al pdrinlilor de a le cdsdtori prea tinere cu soli prea deosebili ca vdrstd, ii face pe acegtia sd se fereascd de sarcind, negtiind urmarea care este mult mai multd decdt ingirai aici. Aga se intdmpld cd neamul celor fdrd de sfat se stinge. c). Fdridelegea desfrdndrii Nu apdrali desfrdnarea cd nu are nici o apdrare. Ea nu intrefine ci mai curdnd sau mai tdrziu macind dragostea intre soli 9i duce la urd gi rdzbunare, ca orice Pdcat. Alte lucruri de gtiut: {De Ia pdrinfi gi bunici se mogtenegte inclinarea de a crede sau a nu crede in Dumnezeul Vdd oameni, dar mai ales copii, chinuindu-se intre a crede in Dumnezeu gi a nu crede. Lupta lor intre bine gi rdu, de multe ori, e aga de mare incdt se tem sd nu-gi piardd mintea. Iar ei incd sunt copii. De unde vine chinuiala aceasta? De la pdrinlii gi bunicii care sunt intr-insul. Se aflau intre ddngii unii care credeau in Dumnezeu 9i alfii care credeau in cel rdu. Se mogtenegte atdt inclinarea de a crede in Dumnezeu Precum se mogtenegte gi inclinarea de a nu crede. Tot ce e

**

Tinerii,

familia

qi copiii...

**

10b

sdndtos in pdrinfi inclind spre Dumnezeu, iar tot ce e pdcdtos sau bolnav inclind spre incephtorul rdutdlii; iar in copil se bat cap in cap aceste inclindri potrivnice. Dacd nu este cineva ca sd-l ajute in vremea lui de cumpdnd, se poate in-. tdmpla sd fie biruitd partea bund de cea rea, cdci mai totdeauna imprejurdrilen, din afard aga ,,ajntd" - dacd insd are parte de un sfat la vreme trece cu bine peste vremea chinuirii sale gi mai vede linigtea. Cunoascd deci, cd firea pdrintelui necredincios, cit a mogtenit-o, trebuie sd o biruie, lipindu-se de Dumnezeu, Care nu are de lepddat pe nimeni. Unii ca acegtia trebuie sd cdlitoreasci in viald cu foarte mare grija gi sd nu cadd de la poruncd la desfrdnare, cd se pot stdrni la bdtrdnefe gdnduri de hulire impotriva lui Dumnezen, chiar in vremea rugdciunii gi gata, gata, sd dea in deznddejde de mdntuire. Mdntuirea se afld insd rdbddnd toatd supdrarea aceasta. Iatd de ce nu e bine nicidecum sd-!i dai copilul in casa necredinciosului, cd e chinuire gi pentru el gi pentru urmagii lui, din neam in neam. Erau multe gi mari pricinile pentru care trebuia un leac puternic ca acesta. Iatd-l dat la indemdna fiecdruia, tuturora: unora spre bucurie mare, altora spre supdrare mare. Cei ce au pdzit cu sfinlenie pravila sfkntd, sfinfi-se-vori gi cei ce au invdlat-o, vor gti ce sd rdspundd. (inEe" Imboldurile.

106

**

Pirintele

Arsenie Boc

lepciunea lui Solomon 6, lO). Pentru necredincioqi - ,,dupd sfatul Pdrin[ilor" - n-am nici un cuvdnt, iar pe desfrdnali ii va judeca Dumnezeu. Pdstorul igi pdzegte oile ... iar lupii il gdsesc d e v i n i ; n i mi c n o u . Chemdm insi din nou pe Iisus la nuntd ... cdci cei ce se pogoard in lumea aceasta (copiii), vin in vremea noastri peste misurd de rinifi, 9i urmdrile cele mai grele abia de acum vin. I a t i d e ce vi n e Ii su s l a nuntd 9i nuntagii la judecatd. Doamne, ajuti-ne sd facem voia Ta! Aminl

Despre durerile oamenilor Lucrul care ii arde pe toti este pocania pocdinta - pe care o trimite Dumnezeu, ori vrem, ori nu vrem. De aceea es,tebine casd ne.pocdim d-e -b"un"ayoie,sd nu agteptim si neJrimita Dult' nezeu pocdinta Rrin--neeazart de tot felul' cdci pricinile pentru care ne trimite Dumnezeu necazurile sunt pdcatele noastre. Deci, dacd pdfeqti necazuri in viati, afld cd'ai fdcut gregeli. Necazurile sunt mila lui Dumnezeu cu noi. Acum sd vd dezvelesc cdteva feluri de pdcate, ca astfel sd pricepefi insegi durerile voastre. I. Betegugurile trupului. Din trei pricini se imbolnivegte trupul: 1. De otrivuri din lipsa postului.

C*q-r"ng-a1 este o otravd., gi se mistuie tot cu ajutorul unei o"trdvi care este fierea. 2. Din nagtere, pentru cd fislmarna sau*tata cdnd s-a zdmislit copilul. Fugili de 4114*fqst.!'1gaz birbafi ca de foc, cdnd sunt amelifi de bduturd, J. Din desfrdnare, pentru cd_trec..rndsura qu_v__eniffi gi incepe sd-i doard spatele, spinarea, galele, sldlesc nervii, deyjn.,iuli gi nerdbdd.tori. Toate acestea, pentru cd nu gi-au infrdnat poftele (puterile). Este tocmai ca bogatul care sdrdcegte. Aga gi trupul care gi-a mdncat toatd vlaga. II. Vrajba in casd. Ascultafi pricinile pe care le au gi apoi ce sd fac6,,pentru ca sd nu le mai aibd. V;zu"bain casd vlqe_d1lp4=1gtp.TOate igi au izvorul in pdcate. l. Neapdrat vine vrajba in casd atunci cdnd cdsdtoria s'a inceput cu stdngul, adici cu desfrd[!!Lea. 2. YIai vine, apoi, daci sotii trdiesc in cdsitorie nelegitimd, sau fdrii *culqgnie bis_e,fic_egs.cd. D9!e- !.Ulp*I_im picat, pe care tofi il pldtesc cu vrajba. De aceea, tofi trebuie sd intre la cumintenie gi sd se legiuiascd dacd sunt aga. b. Din curvii nemdrturisite, fdcute inainte sau {upi cdsitorie. Aptfel au intrat intr-o c3se nguecqg*peg__e-!e*d4i-ceas.capejlrr&ulpipe-sufletg!lg_r$i, pentru cd M acelpd.cat elg- gi "!9..spargd casa, tgcmAi pentru ci n-au omordt pe diavolul, care le face acest lucru. 4.Ldcomia de avere a unui pdrinte cdnd gi-a mdritat fata sau gi-a cdsdtorit feciorul. O aseme-

Pirintele

Arsenie Boca

nea cisitorie nu fine, pqntru cd s-a fdcut cU I lgcrale a di4v,otului. De vei mdrita fata ta numai pl"tt" auere, cisdtoria lor va sfdrqi cu vr4ibi'9i cu spargerea casei aceleia. Prin urmare, cuminti[i-vd parinfilor cu sfaturile cdnd vd mdritafi fetele sau vi insurati feciorii. 5.Nepotrivirea de vdrst6. Sunt pdrinfi care-gi miritd fetele la 14-16ani, iar la 18' 19 ani fata lor este vdduvd (sau divorfatd - n.ed.) 9i incd cu -de .-vdrst6, copil. Aceasta di n cauza rlepot-ri-Vir-ii fata unui in tdndrd aga fatd, o cdci ce poate face vldjgan, om in toatd firea. ^{ceastd difer.enlA.rnale

de vArstdeste qg.P3$t i1?intea lgi ogn"-n.e^zett' $i din cauza aceasta, cgqa-.4gg.eanu iine ci se sparge gi in aceste cazuri pirinfii trebuie sd recunoasci ci: au dat un sfat Prost. 6. Oin negrija de suflet a celor din casd, din negr[ja oe sp6rr6danie, de Sfdnta impdrtdpanie 9i de rdnduielile Bisericii, care sunt poruncile lui Dumnezeu. Fiindcd dacd nu le pdzesc pe acestea, pdzesc pe ale diavolului, 9i nu pot sd aibd linigte' 7. Din petrecere a fdrd post. Cei ce 9-e,umplU 4-e*grgniesunt cei plini de fiere, care se inmulfegte in corpul omului atunci c6nd-mirlancn cglng.lllllLa-gi nu postegte. Plini de fiere fiind, se umptu de mdnie gi astfel igi sar in cap unii la alfii. Aga, pentru o v-orba c6t de neinsemnatd, pentru o bucatd de lemn ce nu e la locul ei, ii sare in cap celuilalt. S. 9i o ultimd pricind este 6sslrdnarea so[i' 1e1.Dar sofii cum desfrdneaz6' cdnd sunt legiui[i? Aga bine, cdci nu mai lin seamd de miercuri,

d*e.vineri, de zilele postului gi de sdrbdtori. Nu m ai fin nici o r dndui al d. gi bate D um nez eu nerdndui ala ca sd se facd rAnduiald. III. O alta din durerile noastre: paguba din cur te gi uite, paguba i n agoni s eal av oas tr d. $i acum, iatd pricinile pentru care Dumnezeu trimite pocania asupra avutului nostru. l. Unii din s tdp6ni Ie dr dc ui e gi atunc i s i nu se mire dgg_li*qg impline,Fle eu.vfinjul, cdci di Dumnezeu dupd cuvdntul lor. 2. Lucreazd duminica. Ci dacd Dumnezeu n-a lucrat duminica, nici tie nu ifi este ingdduit ca si lucrezi gi da_c-dvei !uc1a" v.ei pierde nu numai caea_se3! tqcrat duminica ci gi ce.eace ai lucrat ttr-gursul--saptamAnii. Se nu ascultafi de sfatul niminui cdnd este vorba de cinstirea duminicii. Fiecare igi are socoteala lui, tu insi ai un suflet. Cd.i u#n! yLWa sd ceri gp3 cu bi"lgt. 5. 9i mai are pagubd cel ce se uitd la agoniseala sa ca la oc hi i di n c ap. $i - a l i pi t i ni m a l ui de lycruri pieritoare. Pentru altceva a dat Dumnezgu inina, n_uca sd ti-o impotmolegti cu gunoiul Lumii, cl ca sd ti-o indrepti spre Tatdl, Cel din ceruri. PgD!_SA-Liubjm, de El sd ne lipim inima, cdci neasemdnatd este plata pe care ne,o dd Dumnezeu, fald de cea dati de lume. De aceea nu:ti lipi iUtma ta nici de propriii tdi copii, cdci de-i pdtimi durere in cele iubite peste mdsurd, cine te va mdngAia? 4.' Ai .r r - pdr at di n m dnd r ea, di n m dnd pdti magd, din r-ndnacare a furat sau de la unul care

110

*.:'

Pirintele

Arsenie Boca

**

a curvit. De aceea, raai-i:Oainte de a o amesteca cu ale tale, dd:i Pultnd apa sfinlitd' cu fdind' cdci trec Ai asupra pdmdntultl P-g si gtifi, p-a-p--4.[ete c-g5p1l-caI ci gi a s-qp-r3,vilgl-oJ' Cdnd a fost izgonit Adam din Rai, Dumnezeu a blestemat pdmdntul: ,,Pentru cd ai ascultat de glasul femeii tale gi ai mhncat din pomul din care fi-am poruncit: nrllrlrl€Ii din acela sd nu md' ndnci, gi ai mhncat dintr'insul' bJestemat sd- fie pd m 6n t uI intr u I u cr,urile ^tale I in tr a n e caz-! ri' vei mAnca dintr-insul in toate zilete viefii tale! SBint Fi-paldmidn ifi va rodi lie gi te vei hrdni cu iarba pdm1ntutuil i4 sqlg4lea felei talA iti vei mdnca pdinea ta, pdnd"cdnd te vei intoarce i"npamkntul din care egti luat; ci pdm4nt--e,at!ptia-pdmAntte vei intoqygg!' (Facg;;reil3, l7-:l-g).Iar femeii i-a zis: ,,V-gi.inmulfi mereu necazurile tale gi suspinul tdu, in dturen vei nagte copiii; Fi-spre'hiirbatul td-u va fi intoarcerea ta; gi el te va stdpdnif' (Facerea 3,16). I3tn. cum o pregeald a noastrd.-?-Lage agupra intregii averi. 5. Cineva se tine de vriJi asuPra ta, iar tu 4;ai q-crotirealui Dumnezeu asupra ta. Cineva lucreazd,cu diavolul asupra ta 9i asuPra vitelor tale 9i atunci tu tdnjegti gi vitele tale. De, ce pot lucra aceste puteri? Pentru cd tu n-ai ocrotirea lui Dumnezeu. 9i aa sa nu mai poatd luera'duhurile rel e, gltrd !e gt9--t-i*HgpgfJalL prin post, -fi sfegtanie, pune-fi o Sfdntd Cruce in curte 9i roagfute lui Dumnezeu sd te ocroteascd. 6. Mai poli avea necazuri 9i din cauzd'.dt-.\\ rtea in care stai tu, sau p*9-P.3p4"nlqlpe care-l

lucrezi apasd Jurdminte, blesteme sau nedrepta. te: Q4_lu3li--_s."gfllp,s;a=ng^Jek^Lio brazdi din pdmdntul care nu este al vostru, -ed-c-i.-adqqe a*qpreJ_U1tli gi Erp"grte, dar se mai poate sg__a-i p-ds,ate. Poate ca A]_SU.UDAJaI alte aceastd curte intr-o vreme poate cu b.-a.n-i muncili cdnd fidiai in d.gsfr6n.a"Le. De acegti bani, degi i-ai muncit, nu te vei putea folosi, cdci gi asupra_.lor atdrna Si

nd i-ai muncit gi..te ..urma?P?sa*B[aatrRlede .*c.d

regte Dumnezeu p-dnd in.p6nzele'albe. Pentru ce? Pentru cd rLU."temdrturisegti, pentru cd tii gerpii in sdn 9i Dumnezeulasd sd te mugte. 7. Apase blestemele pdrinfilor sau ale altula asupra casei tale gi asupra ta. 8. Omoruri sau sinuctderi fdcute in curtea ta, sau ce este gi mai des, copili lepddafi gi ingropati ici, colo. Ba in gunoi, ba ldngd o altoaie. "gi lqpddarea copiilor e"qgg, paeat strjgdtor la. cer. 9. Stipdnii au p-gs.q,!e;_e;pd4turi_sJ!9 din tine. pe sau mai urmd refe Si U-U*_l-9.:aU-iSpdp"it, cd nu-i destul sd le spui sub patraflr, treb.uje sd le gl i spd gegti d e b u n dvo l e. D'p.sc.gea,-v"f4*e*Ua-!aje l_ui Dgln-pezeu asupra voastrd, .p,e-$tgjgt, .pe, cAmp, peste vite gi peste tot lucrul m6inilor-voastre. IV. Copiii inddrdtnicl, neascultdtori, necredlnciogi gi desfrdnafl. ce i lalf i de asem eTpfi p-artnliiJuafLandnte, nea fili cu mare bdgare de seamd ca sd nu cddeli in astfel de gregeli, cdnd vdva veni rdndul. Coplll inddrdtnici vln din urmdtoarele p_{glni: l. Pdrlntli nu au pdzlt 19i nu s-au putut

L12

**

Pirintele

Arsenie Boca

.i.*

infrdna de la poftele trupeqti 9i aqa au.aAlgat zilele gi timpurile 4-eingdduite care sunt: miercurea, vinerea, duminica, sdrbdtorile de peste an 9i posturile intregi. fq[| copiii care rezultd' sunt neascultdtori 9i inddrdtnici, pentru ca.4id paTlnfii lor nu au ascultat de poruncile lui Dumn*ezeu d,e a pd,zi zilele sfinli-tp. intrebafi-vd cugetele 9i vd vor sPune ce este ingdduit. Astfel, ii vefi vedea plAngdnd 9i veli pldnge gi voi gi aga vefi ispdqi pdcatul in care i-ali zdmislit. Desigur cd vd doare , dacd nu le-afi fi fdcut nici nu v-ar fi durut. 2. Mamele nu s-au pdzit pdnd la curdfenie deplind gi aga se nasc copii plini de bube 9i pot muri. $i Q3cAin vremea aceea taIA a mai fost 9i DgA| se nagte un copil care va fi slibdnog fieru mintea, fie cu trupul, fie cu amdndoud. $i iatd cum vei avea pocania de la Dumnezeu cu propriul tdu rod. S. in vremea safai-+Linu te-ai pdzit de bdrbat, de aceea mulfi copii se nasc morti sau mor de tineri sau dacd trdiesc aluneci in curvie, pentru pecetea curveascd pe ei incd din ca g#I*ilt-9p'_qLit pdntecele mam91[9Y". Sg gdsesc acestea in Sfdnta Scripturd, gaai

pri4 cite tlece mgu?ti#i ts.at-e fie bune, fie rele, sg*lgfig1figggg 9i in dS*".sarSina, g,opil. CAnd va cregte mare, toate ii vor rdsiriin gale.

**

Tinerii,

familia

si copiii...

**

118

Despre copiii lepddafi Astdzi Irod s-a multiplicat; aproape ci nu mai existd familie in care Irod nu-gi ucide copiii. Doar pulini copii fugari mai scapd in Viafd. Unde egti Maica Domnului sd scapi pe maica omului dg p,ofta ucigagd a lui lrod? (Pdrintele Arsenie Boca')

Altd durere pe care o avefi voi, mamelor gi tafilor, sunt copiii lepddati. Acesta este r{ppa.SAt plfigaleilgcAr. pste uciderea la m[jloc, gi nu este cu nimic mai ugoari. Ascultati toli cu luare aminte: g?.ngple lqr 99519-.{iZbunare.De asemene?, nu vei avea noroc45 n1_qicu ceilalii, ci numai pl6n_sgi jale. Rdzbunarea sdngelui vdrsat se face fdrd mild, o-ri ti-i ia Du_mnezeu9i pe ceilalti copii, p-ri.vgr cere insugi cap-ul-marnei. $tifi bine cd a.ceasta se intdmpld. h-.gulte rytgm9 (qc-igage)atunci pe-lo"c.Iar aceasta aga se. tocmegte cd a!3ta supAr,zuevei avea in casd, cd ifi.pierzi cumpdtul gi uifi de marea mild a lui Dumnezeu, ce o are cu toti pdcdtogii,.li.-qe..aBrg-

pie diavglutde tine QiiliDagAiggp{gndul,se-ti iei lumea in cap gi sn-ti faci capdtul. Acesta este glasul impotriva tuturor celor care fac aga. UAI9 i;pilitp pdlesc mamele care fac aga, cS!,5*?Lltgig ggpf. Iar dacd vrei sd scapi tu gi ceilalfi copii, pe n.Noroc = gansd, fericire, mulfumire, izbindd.

tr4

a*

Pirintele

Arsenie Boca

**

care i-ai fdcut, t-rSn-{e-*a.Dui-in-lgc tot atdfia copii, ai altor femei sdrace gi sd-i botezL iar dacd nu, iqrli gi botgzali gata gi si ingrijeqti da dan$ii ca dg c-gpjiij6i, cu imbricdminte, cu incdlfdminte, fdind, bani de gcoali, pdnd ce sunt in stare sd-pi cdgtige pdinea, 9i ce scoti din copiii tei, 4ceeasd iasd gi din aceia. Iar toate necazurilape care le vei avea in vremea aceasta, fie pen.[pg,.gi' fie,de la ei, sd le rabzi pe toate, nddijduind in mila lui Dumnezerr, cd iti va ierta.pdcatul, cdci pJiJtJ6bgare ispdg-egti picatul. Iar nnilp*slsnia eu astgggg"la bi ru ie inai ntea j udecdf i i. Acesta este un cuvdnt de mdngdiere pentru voi, dar facefi intocmai cdci f-416de p"umg^9Zg31 ruf*lg-poii pfdti cu minciun!. $i-ti va sPune (iAtplul cd ai dat destul, numai a1a, ca sd te bage dator, ca sd-i fii gi lui datornic, 9i sd nu-ti pldte9ti fatd de Dumnezeu datoria. $i sd inveti pe cele tinere si nu facd gi ele aga cum ai ficut tu, pentru cd tu gtii cu c6td infrigurare pdtimegti in sufletul tiu. Vrei copii pufini, nu ldsa pe bifp-qlul-tiu sa s-e atingd de tine. insd, ca si putefi face lucrul acesta, tlgbuie sd vd infrdnafi cH*PgSHl,.lap*gg7!c-aU foamg4. Cici llupului acestuia de pe noi n focul iadului. De nu-i pasd, dacd ne qi-ci*npU.d sd nu ne-Pe,gglle aceea, ar trebui ca pgftdg"lUi, ci s{,le mai uqi-dgnl cu P""gqSI --T9 sfituieqte bdrbatul ca si ucizi copiii?-Sfatul este alJ$U.i_I9_igAS,nu-l asculta, ci mai bine r-q-bddsi fii alungatd de la casa lui, gi Dumnezeu va vedea osteneala ta, gi nu te va pdrisi, ci te va milui, de vei fi vrednicd.

**

Tinerii,

familia

9i copiii...

SfhntulStelian,ouotitorul copiilor

**

1lb

116

r..t

Pirintele

Arsenie Boca

in toate acestea de pdnd aici se incurcd cici acegtia sunt i.g-b-i-lt oamenii care LkJlg.g*-tgsc, incep, iar eu vd. dg*laAlqre]ele care dgffitomac

spun ce SiSs*la-U44xiaje*.

Prin urmare sd vd pocditi 9i sd nu mai p d cdtu i !i. -S*aa!-e1ga [i ! 3*"gpove-da n i e cu ra-t4-gi Ia $tanta i mpdrtiqan i e, qdqi 3! tfgl .n u vi n-9q-c1g!!1g4asupra voastrd gi asupra avutului l,-!fLpum-np-ze4r vostru. Nu uitafi, insd' gaci pggl$_ este poqr!3, Iar cu acestea vine ocrotiiar m!f3l!il1|-e_s_!-e=983. rea vie a lui Dumnezeu, fdr6. de care nu putem face nimic. ,,Mdrturisi-voi asupra mea Domnului fdrddeIegea mea, Ei indatd Tu ai ridicat pedeapsa pdcatului med' (Psalmul 51,6). Asupra noastrd atdrnd, pqd.eapsa pdcatului gi urmeazd. sd-l-ispdgim gi sd-l scoatem din obicei. ,,De aceea, Loatd sluga sd se roage la vrerne, chiar potop de ar veni sd nu-l poatd potopi". V^gdeficum trebuie si

vi fie asezdmi.ntul usinlii, "t_ljnii ,F_LJLs.p+4gI Dumnezeu vostru, curdfite? Cdci 4u"-.BhzgSje t.r_gpylspg.gc.gt,ip.lma gi min-te,a cu viclegug, iar dacd ne indreptdm, zilele se inseninqazd. gi ne vom bucura. Dacd vefi fi gi implinitori, nu numai ascultdtori, se vor urni necazurile din loc ai nici eu nu am bdtut toaca la urechile surzilor. Mai sunt incd multe de dezbdtut, cu ajutorul lui Dumnezeu, dar nu se pot toate dintr-o datd,,ci pe rdnd, gi cu cdt le veli auzi (gi le vefi citi) mai des cu atdt le veli fine minte mai bine.

[Plata pdcatelor pdrinlilor izbegte gi-n urmagil Iatd ce-i cu relele: ele vin pe capul oamenilor - gi uneori chiar pe cap - de pe urma pdcatelor, ca platd, ca ispdgire gi ca hotar al pdcatelor. p2; durerea cea mai mare, pedeapsa cea mai grea, e ' doua Lege" - Deuteronomul (cap. 5, 9-lO): ,,Ped_epsescpdcatele pdrint'ilor in.--c_opii,pdnd Ia aI treilea gi pdnd la al patrulea neam, al celor ce luld urdsc pe Mine. !g^c*mi!A pand la al miilea neam celor ce md iubesc pe Mine, gi pdzesc poruncile Meld'. *Cglgmai grele boli sunt bolile de nervi. Mor nervii gi te trezegti sldbdnog, tremurdnd sau nebun la casa de nebuni. Nu e o boald de moarte gi, odatd instalatd, n-are leac. gi cine dist5uge 1 pqrvii? Iatd ce ne spun gi doctorii: befia, desfld- i B@rF" cu bolile ei, g€np gi supdrdrile pesle i .g16surd.Deci,ferifi:v-d-de acesfea, cd ele omoard' milioane de firigoare (celule) nervoase care nu se mai refac in veac. Toate fesuturile se refac, afard de celula nervoasd. patimag de acest€? r:d,r€ urmagi U_g".ta-ta sdndtogi, ba gi-n nepolii gi strdnepolii g*di se mogtenegte ceva gdunos, care la o intdmplare oare_c?rerdbufnegte afard. E destul sd se imbete un tatd o datd, ca sd aibd, din belia aceea, un q.rma$ c u- b o a Ia co p i i l_o-r: ep i Iep ti c. n*9 gg!" t."9__a:q i spg4ie sgtia o datd, iA yfep-ea sar.ainii, ca dintr-aceasta s-dse aleagi un co.pjl nenorocit pe toatd

118

**


**

viala. Aga se rdzbund pflcatele pdrintilor in bietii ggpii, care nu au nici o vind 9i nici un viitor. Spun acestea gi mai am de gdnd sd mai spun, fiindcd prin regiunea aceasta - odinioard' capitala Daciei - ?-cum se bea c9-!.rnAlmult rachiu, de aceea aici sunt cei mai mulfi copii- bolnavi (,e nervi - degi oamenii pdtimesc ai de alt rdu mai mare: nu vor sd aibd coPii; (...). Noud, preofilor, Iisus nu ne-a dat 9i darul tdmdduirii minunate, cum il avea El gi cum il da la putini dintre Sfinfi, din vreme in vreme; ne-a dat insd un dar mai marez al iertdrii pdcatelorl Nu l-a dat ingerilor, dar l-a dat oamenilor. e mai ma re decdt O:efgli-9"Ija,ri-t*na*q-a!*q-Lor darul minunilor, intrucAt privegte s"u*_Ig!#I,pe cdnd minunile privesc de obicei -t5-gpul.O iertare a sufletului, o curdfire a lui, uneori e o adevdrald inviere din morli" gi.i mai de pre! aceasta decdt a tdmddui un picior. Fdrd darul minunilor intre oameni ne putem mdntui, dar f/r-d d3-fUJ-prgotilor, al iertdJii-pa.qa'

telor. nJm9"4inu se mAntuiegt..k*n:q*9gl9ggl

preotul pe -i""pdm6nt, aqa rdmAne: nedezlega!-nici t**;*t*" **#

in eer 0latei 18, 18).Si pre,otulnu te poate dezJeasupra--Ia ga dacd tu nu vii sa;ti--ry"rif!"uf,iSgS[i pa_c_3t9!e \alp.De asemenea,preotul nu te poate dezlega ca oarecum cu sila - dacd nu-!i -da-i in.pu!r*.toata"-silinla de a te dezlega de toate n dravurile,.t-aler-ele. i n sem n eazd, ;i l11Selgggg {9r !a r9_ap g_9".?tg_tg d e.E.I g,,m-ai "face-.ler tar ea p dcate Io r nu i n seam n d

**


*4. 119

sd lq.Spoyedegti.mereu gi sd le iei iardgi de la capit gi iar sd le spovedegti gi iar sd le iel de la capdt. Cregtinismul mai e gi chestiune de"gg_fuc*-e,r&*3".*-v.oin[€i. Preotului ii trebuie bundvoinla voastrd ca sd o faci v.-ojntd,sd o facd fdflg_ -dg qgfa-eter,sd o-facd simlire de obraz. Oamenii umbld dupa ficdtorii de minuni, fie ei 9i vrdjitori. Dar vi spun ca $"h.Bl13.age'a4_a! @f.e e invierea viefii tale pe temelia ei, Iisg,s Ifiistos; e incregtinarea viefii tale. Asta-i minunea cea mai mare -,,innoirea vietii tale" - care ne std cu adevdrat la indemdnd gi ni s-a dat noud, preofilor, poruncd: ,,inviafi pe cei mor{it D*.U,p*4 i n-y-i.ereajA"-tanie,*te-Iis u-s. Ce i n se m n ea zd. a c ea s' ta, n-ar putea sd [i-o spund nimeni mai bine decdt ingigi cei ce au inviat din moarte sigurd, ca dintr-un vis... Oare de unde incepe slSbdnogirea (paralizia)? De I a sp got.eaIa Jrfr fa-qd_A#iniii. I_S-e_p_a.Ig* ei cd e mai bine sd nu se conducd dupi Dumnezeu, ci dupd capul ei, dupd pdcat. gi aga d6,-.omul drept in. plata picatului, ca gi cum ar da cu oigtea-n gard. rgj'ngintssJaha dovedesc Ai aceia carq U.H.!Vpr la gtergerea pdcatelor, gi n-au de ce *{=,y-.in-a agtepta tdmdduirea bolilqr. Ajutd, dg.ctorii, dar

tr_eb ui e s6:ticurdtestiiHFalstrfJsr-l$1. o*Aca-""g3F_enii-fu L-pslrivipJ*rlAtile*dy-pa p"9*f!*llq![g*Mj*mro$"?Lst; 9i nu dupd momeala pdcatelor, ?_r preveni, ar ocoli lpg|g_pagg*sjel-g dar aga, drept in ele igi sparg capul. qgg,gF,.-Urilpr, $i apoi umbld pldngdnd... Las6-te, frate, condus

L20

**

Pirintele

Arsenie Boca

**

d e u n s f at d u mn e ze i e sc, cd d e nu..., capul car e n-ascultd...odatd se sparge 9i nu mai are cine [i-l lega! Oare de ce vin oamenii aga de in sild la spo' vedit? - Fiindcd gtiu cd li se cere lepddarea de pdcate; ori, lor te=plac pdcatele mai mult decdt infrdnarea de la ele. E o poveste gtiutd pretutindeni, totuqi o voi spune gi aici: $titi cd sqnt gerpi care sug laptele gi s.,unt"y.Api,care, gdati supte de garpe, aleargd nebune dupd Sarpe sd le sugd iardgi. $i aga se intdmpld cd vaca se aproPie de intdrcat, dar de ndrav nu se intarcd gi se duce mereu la garpe. $arpele ii suge sdngele, iar dacd nu-i prea vine, in sfdrgit, o mugcd. Iati prostia de vaci osAnditd la moarte. Dar gi p.rostia de om, tot la moarte-i osdndiToatd tinerefea ta o dai dracului 9i vezi la 15. urmd ci ai ales riu. Dar intrebarea este: {ac6-ti mai rdm6.n zile sd le dai lui Dumnezeu? $i altd intrebaie: dacd-ti mai primegte Dumnezeu o grdmadi de cioburi, in loc de un vas frumos gi intreg cum puteai si fii? Aspre vorbe! Dar ista'i un rdspuns la intrebarea: D*9ce nu vin oame4ii la spovedit tgpnngyatA pi-Xffi viefii lor? Pentru q.I

_-a-"a::*ll.w:q

de ficut decdt pdcatul. $i iardgi: nimic nu pricepe omul mai greu ca: -Ce e acela: pdcatul?", cdnd petrece in el. De aceea pdcdtuim cu ugurinlA, dar ne pocdim cu anevoiel', (llie Miniat, D i d a h i i , pg . l l 5 ).

**

t2l

$!ta p-ricind care te impiedicd de la spoveda_ nie e c4nl9*eSi pr-e-9-!"r-rj Egti nemullumit de pieot, iar de care ai fi mulfumit, [i-e fricd. La unul nu te lasd pdcatele lui, la altul nu te lasd sd mergi pdcatele tale. (...)

qgsg_p*ullo_J"Ulc- indiferenr de bogdfia,

sdrdcia, cultura mai pufind sau chiar gi sirdcia morald - esJe reprezent_antu,Llp..i-*n'__gm \gqlu, t:tnts.ul lqi *Dumnez_e]l9i credinciogii n-a., nici un motiv de a-l ocoli. D_azulacesta, al pr_qg!!ei,e dgr.-ullui Dumnez,e! gi e in funcfie de Dumn,ezeu (€arnd de_Dumnezgu]l, el nu e in atdrnare de omul care-L reprezintd pe Dumnezeu. fJin"ggggl *l-tlgii-Sale, IaI preotu lui ), p_qmE-A_29u-IFTai[8, li_lndce t-u qgtb p.alrafir, in fafa Altarutui, tui D*_g;4pezeute mdrturisegti. Nu de la tine se cer calitdfile preotului; (..e_-1a."!ip*9" se cere cdinfa din i3fm.Agi vointa de a te indrepta. Suntefi nemulfumiti de preofi? Qgr v"gi,oare, ce-afi fdcut pentru preofi, ca sd fifi mai multumifi? C.e-ruFalrde Ia Dumnezeu un copil md,car, pe care si-l inchinali shliirii lui Dumnezeu? Credeti cd vina o poartd numai ei, preotii? Ei sunt fiii vogtri! Cum i-afi ndscut, aga-i aveti. Ce le gdsifi vind numai lor? Vd trebuie preofi mai buni? Nagtefi_i!! Iatd, v3[spun cd tot poporul_este f6_spunZd.tor gi_ nu are slujitori malstrdrzezii _sp:e.D_umn_ezeu, mai ai impnrdliei lui Dumnezeu! Poporul igi are in toate privinfele p,eygJur_-tglii pe care ii meritd. Repet: Vd trebuie preoli mai buni? Nagtefi_i!

t22

**

Pirintele

Arsenie Boca

**

$eanuL lf.aptefi copii cl1-gruqgJ si fie slujitori aim n ezeu intre oa m-eni! lU_i _D-u Iatd ce spune Scriptura in privinla aceasta (se intreabd proorocul): ,,Oare nu i-a fdcut DI ca sd fie o singurd fdpturd cu trup gi suflet? $i aceastd fd-ptun-tntruniti (unitatel cdsdtqEbi) Ia ce ndzuiePte ea? pentru Dumnezeu( (Ylaleahi 2, l5)' O*a-fg.-q-!p Aceasta e pretenlia lui Dumnezeu de la cdsdtorie 9i dupi atare roade tdnjili 9i voi, bdg-and insd yind roadelor pe care le-ali dat (copiilor vogtri - preofii). TinqffiUea sldbdnqgiei n-e-a-m-ului, de aici incepe! Asta i-ar fi iertareal Nu mai stafi cu-,gdndufl ucigag-e impotriva copiilor!

**

Tinerii,

familia

gi co

**

r23

D E S P R E E R E D I T A T D9 I F A M I L I D indrumdri, ldmuriri gi indemnuri. Aprecieri gi cdliuzire, recomanddri gi povete (Dxtrase din scrierile pdrintelui Arsenie Boca)

Familia, ca sd fie binecuvdntatd de Dumnezeu, trebuie sd porneascd de la castitatea solilor pdnd la cdsdtoria religioasd, adicd pdnd la Taina Nunfii. ,,Energia genezicd este necesard sofilor, in familia constituitd legal, civil gi bisericegte, pentru echilibrul mintal. Regula de aur constd in evitarea extremelor: nici abuz din partea unuia, nici refuz din partea celuilalt. Dar sd nu se creadd cd intre cele doui extreme totul este ingdduit." ... ,,Trebuie pdstratd o anumitd frdnd, un anumit calendar, dupd calendarul bisericesc. Astfel trebuie pdzite zilele de post de miercurea gi vinerea , care pentru cregtini sunt doud zile de intristare, meditalie gi rugiciune, nu de pldceri trupegti. La fel duminicile gi sdrbdtorile, cdnd se sdvdrgegte Sfdnta Liturghie, jertfa Domnului nostru Iisus Hristos pentru noi; la fel gi zilele de spovedanie gi primirea Sfintei Euharistii; de asemenea gi posturile anuale." ,,in cadrul familiei existd o intreag d gamd,a desfrdndrii, prin aga - zisele aberalii sexuale, incdt se pune accentul numai pe pldcerea ero-

124

n{.


ticd, nebuneascd gi care devine o a doua naturi a sofilor, incdt ajung sdrdcifi de putere 9i robili de pldcere." ,,Cdnd se intdmpld sd vind 9i o zdmislire, nedoritd sau prin accident, energia naturald sldbitd va da un copil slibdnog sau debil fizic Ai mintal." ,,Un trecut pdcdtos n-a prea trecut: insofe9te ca un cazierjudiciar. Ispdgirea e obligatorie (...) rdbddnd palmele trecutului peste obrazul minfii". ,,Sufletule trimis de Dumnezeu in momentuL conceperii, gi Dumnezeu singur gtie ce va fi cu copilul acela, cu ce capacitdti va fi venit in lume gi ce va face in lume. Numai te trezeqti la bitrdnefe cu ispdgirea pentru copiii pe care nu i-ai ldsat sd se nascd gi chiar i-ai avortat." ,,?rima iubire e cdtre pdrinte. Primul copil avea tatd pe Dumnezeu. Iubirea vrea ca ceea ce iubegte ea sd ddinuiascd vegnic; nu poate concepe ca obiectul ei sd moard. ... Asta dovedeqte cd iubirea igi are sensul in Dumnezeu, Care e vegnic Ai invegnicegte gi Pe cel ce iubegte pe D u m n e ze u ." ,,Dar oamenii se mai incdlcesc Ai cu iubirea de trup. Iubirea aceasta nu e egald in toate cazurile cu pdcatul, ci zicem cd in tot cazul e infectatd de pdcat. (...).Faptul dragostei trupegti lasd o puternicd impresie in toatd pivnila fiinfei, in acea zond, de noud zecimi a subcongtientului. C,enzuramorald astupi un depozit de dinamitd, dupd ce n-a reugit sd,-l refuze. O injurdturd de Dumnezeu e explozia acestui depozit.latd de ce, cdnd injurd bdrbafii, folosesc cuvdntul - ce nu se

scrie - al iubirii trupegti. partea de irjosire gi pdcat a acestei iubiri, pe care o simt ifi trupul lor, le izbucnegte din subcongtient gi, cu ea, izbesc furios cenzura morald gi idealul de dragoste - pe Dumnezeul celui pe care-l injurd. g inJur dtur de un m om ent de i ndr dc i r e a m dni ei , o clipd de intunecare a minfii - aSa pldtegte cenzura congtiinlei negrija de mai inainte. injurdturile dovedesc, prin urmare, cd aceastd iubire intre trupuri a fost inchisd intr,un blestem, intr-o rugine gi intr-o necinste. Totul, schematizat in simboluri, coboard in intunericul subcongtientului. Cdnd deci pe unii cu cenzura slabd sldbiciune mogtenitd genetic - ii scoate din sdrite vreo imprejurare oarecare, afluxul de sdnge gi fiere la creier face de li se intunecd orice congtiinfd.,9i incep rafalete injurdturii. Deci unii injuri pe Dumnezeu pe fald; algii il injurd cdnd se roagd. Situalia ingrozegte pe cei ce pdtimesc neputinla asta. Ea vine, din cdt se poate vedea, din poveri ereditare, din fapte consumate, din auzire, din conlinutul memoriei congtiente sau incongtiente, printr-un mecanism al suprapunerii de imagini, gi anume, peste cele cuvioase, cele necuvioase, stdrnite de hormoni, sau, in sfdrgit, prin mecanismul de contrast. Cdnd mediul interior sau exterior e favorabil genezelor recesive, energia lor latentd nu intdrzie sd rdbufneasci prin subcongtient asupra congtiinfei, gi astfel s-o inldture, s-o intunece, gi aga mai departe. Tot intr-o situalie de contrast e gi trupul ce

126

**

Pirintele

Arsenie Boca

**

se roag6. De aceea unii, nesuferind cont rezolv6,situalia gregit: nu se mai roagd' i n s A , p u ri fi c6 n d u 'g i tru p u l d e patlmi, au izbutit s6-l aducd in armonie cu lintele superioare ale c o n g t i i n fe i , i n cd t tru p u l l o r p r ezenta m ulte din caracterele sufletului. Dincoace (la necredinciogi), multe din patimile trupului se fac ai insugiri ale sufletului. i n j u r d tu ri l e a u a ce e a q i obdr gie cu hulele' numai cdt unele sunt invoite de minte, celelalte sunt cenzurale. De aceea vinovdlia celor de pe urmd e neasemdnat mai micd. tlulele dovedesc o vinovdtie mai veche, nu una de acum' Ele sunt o pedeapsd, insd nu duc la nebunie, cum se tem cei mai mulfi. i4iurdtura insd il dovedegte pe respectivul ci, cel pufin in momentul acela, e un iresponsabil, deci dezechilibrat in structura geneticd, in mediul umoral, in serviciul de cenzurd 9i in sistemul nervos. Temnila ii deschide porfile gi-l va lua in brafe, de nu va fi cu luare aminte' O hulire mai primejdioasi e minciuna, pdcatul impotriva adevdrului. Sunt construcfii de oameni aga de bizare, capabile de adevdrate mutalii biologice. Minte cdte unul, in chipul cel mai firesc cu putintd, de std soarele in loc; iar dupd ce-i trece unda asta, nici mdcar nu-gi mai aduce aminte, iar dacd,'iaduci probele in obraz, nu recunoagte nimic. O putere dinlduntru il impinge sd mintd mereu 9i sd i se pard cd e omul cel mai cinstit. E ca 9i cdnd o noapte s'ar fi ldsat peste mintea lui, ca 9i cdnd o altd persoand ar fi injurat, ar fi mintit sau ar fi furat, aga sunt cdte

**

Tinerii,

familia

9i copiii...

.:.* I27

unii de infundati in contraziceri. Acesta e un alt neajuns al cisdtoriilor gregite, in care nu s-a finut seamd gi de calitdfile sufletegti ale celeilalte pdrti. Acestea se pot vedea mai bine in pdrinfii celor ce se cdsdtoresc, intrucdt vremea le-a scos la iveali toate scdderile sau insugirile, gi, agchia nu sare departe de butuc. Zgircenia, ldcomia, invidia, befia, necredinfa, minciuna, curvia gi celelalte configureazd organismul potrivit cu fiecare din aceste patimi gi se rezumd apoi in factorii ereditari, gi aga se seamdnd in urmagi patimile contra firii, ca tot atdtea boabe de neghind in larina lui Dumnezeu,Iar ei, la rdndul lor, ce vrei sd rodeascd? Sau aceleagi, sau urmirile acestora, sau pe amdndoud, urmdnd, fie modul dominant al ereditdfii, dupi care caracterele normale sau patologice trec de la generatori la urmagi aproape obligatoriu, fie urmdnd modul atavic, cdnd caracterele se ascund o generatie sau doud gi apar, dintr-o datd,, pe neagteptate, intr-al 1-lea sau al 4-lea neam de oameni. Nu cumva aga vin repetifiile istoriei?" ,,O mare dizarmonie constd in faptul cd instinctul bdrbatului e in conflict cu instinctul femeii. Instinctul bdrbatului vrea mereu femeia, ca prilej al descircdrilor sale genetice. Instinctul femeii insd e maternitatea. Copilului pdnd se desprinde de mamd, ii trebuie doi ani, deci, dupd rAnduiala firii, trebuie sd fie ldsatd in pace. Deci, ce va face bdrbatul? Sau igi va perverti sofia, fdcdnd-o sd umble gi ea dupi pldcerea pdtimagd, cdutdnd sd scape de rostul firii sale,

i

r28

**

Pirintele

Arsenie Boca

**

sau o va face criminald, pundnd-o sd-gi ucidi in pdntece fiinfa fdrd apdrare, sau va practica scdrba onaniei cu femeia sa (Facetea58,9), pdzind-o de rostul zdmislirii, dar necinstind-o, cum nu se mai poate spune. Alfii recurg la sterilizare, allii la aventuri, sau la lupanarenn.Un atare bdrbat nu-gi va mdntui solia prin nagterea de fii, ci o va osdndi cu ucigagii 9i curvarii, printre care 9i el de asemeneava fi (Apocalipsa 2L' 8). P r e a p u l i n i su n t b d rb a fi i car e- 9i stipdnesc instinctul irafional, prin puterile rafionale ale sufletului, reglementdndu-l potrivit cu rostul sdu originar. Si iardgi, gi mai pulini sunt cei ce-i convertescenergia prin infrdnare, sdltdnd sensul firii la rosturi mai presus de fire. Deci pl6cerea, cdutatd numai pentru ea insdqi, cheamd repetarea din ce in ce mai deasd a actului, pdnd ce ajunge la distrugerea sistemului nervos. Mai mult chiar: ea aprinde organismul gi-l impinge pdnd dincolo de posibilitdtile sale funcfionale; ea cere extenuarea 9i atrage urm6rile ei, aberaliile gi nenumitele perversiuni; ea provoacd frdngerea oricdrei cenzuri morale qi-gi duce supugii pdnd la doaga nebuniei. ... De multe din nevoile acestea sunt de vind 9i pirinfii celor doui pdrfi. Aga, de pildi, ag vrea sd gtiu de ce nu-s pdrinlii la fel de grdbifi gi cu insurarea bdiefilor, pe cdt sunt de grdbiti cu mdritarea fetelor? Fapta lor gregitd incurajeazd tdinuit sau pe o.Lupanar - bordel, casd de desfrdnare.

fald frauda neomaltusiand - onania cu femeia, fereala, pdzirea - ceea ce e o ptagd de-o nebdnuitd intindere in toate mediile sociale. latd cd, dupd scurtd vreme, se aratd gi pedepsele acestei fraude, cu deosebire la femei: tulburdri grave alg sdndtitii, fenomene dureroase ale pdntecelui, tulburdri indeosebi nervoase gi mintale, cu desdvdrgire necunoscute nici chiar medicilor. Aga zic medicii. De la pdntece durerile se intind la rinichi gi josul pdntecelui, uneori in membrele inferioare. in Durerile se stdrnesc Ai cresc in vremea mersului, in vremea ridicdrii sau aqezdrii pe scaun, a ridicdrii vreunui lucru (gi peste toate in vremea intimitdfii), lucru care aduce uneori grave neinlelegeri conjugale. Deodatd cu durerile acestea apar tulburdrile nervoase, care schimbi profund starea psihicd gi mintald a bolnavilor. Caracterul schimbitor ajunge iritabil, irascibil pdnd la exces. Din nimicuri apar explozii violente, furii, adevirate sincope ale judecdlii, care nu mai pot fi infrdnte sau stdpdnite. E un adevdrat dezechilibru umoral, care face pe biata victimd sd treaci de la explozia violenfei pdnd la tristetea gi melancolia cea mai profundd gi uneori pdni la ideea sinuciderii. Astea-s frauda gi isprava. De aceea nu tdcem, ci demascdm, impingi de mild 9i ajutali de gtiinfd. Dxplicafia: intr-un raport conjugal normal, organele genitale feminine trec succesiv printr-o fazd de congestie intensd gi o fazd de sldbdnogire bruscd, ce stabilegte cursul regulat in circulalia

130

**

Pirintele

Arsenie Boca

**

sdngelui. Actul conjugal falsificat, neisprdvit, fird concluzia naturali, lasd sd persiste in vase o stare dq inecare, ce cu vremea ia un caracter permanent. Urmeazd o tulburare a nutri[iei fesuturilor, pe urmi tulburarea lor anatomicd. Mulfimea firigoarelor nervoase ale plexului hipo-gastric, firigoare care pleacd de la uter 9i se unesc cu sistemul cerebro-spinal, induri apdsdri, iritafii, care la obdrgie sunt dureri locale, dar cu tulburdri reflexe la distanfd, iar cu vremea arunci pe bolnavi in plin domeniu psihiatric. Congestiile acestea cu repetitie produc alterdri intense gi profunde in sdnul fesuturilor, care-gi pierd astfel funcfiunea lor normald. Aga se instaleazd, cu viclegug, sterilitatea definitivd, incurabili, dupd cdte o lungd perioadi de sterilitate voit6. Atunci in zadar mai doregti copii, mugurii vietii, cici firea te pedepsegte cu aceasti crudd intoarcere a lucrurilor, ifi calificd fapta gi ifi condamnd neamul la moarte. Ultimul efect: denatabilitatea, depopularea etc. Aga se stinge neamul... Parc6.auzim glasul de foc al lui Osea Proorocul: ,,Domnul sti la judecatd cu locuitorii pdmdntului, fiindcd nu mai este credinfi, nici iubire, nici cunoagtere de Dumnezeu in fard. Tofi jurd strdmb, mint, furd gi sunt desfrdnafi, sdvArgesc fapte silnice. De aceea lara e in mare jale, iar locuitorii fdrd vlagd ... Poporul meu va pieri, pentru cd nu mai cunoagte pe Domnul. Cdnd se vor desfrAna, nu se vor mai inmulli cici au pdrdsit pe Dumnezeu. (Osea 4, l-l0).

**

Tinerii,

familia

9i copiii...

**

Domnulnostrulisus Hristos,model deascultaredepdrin[i gi aieluirepepdmhnt

131

L32

**

Plrintele

Arsenie Boca

*t

Problema iscatd are 9i urmeri, suntem chiar pe cale sd inhdtdm cdteva cercuri vicioase, de pild6: insugirile copilului atdrnd de gradul de pervertire la care a ajuns instinctul materniHtii la femeie. Daci i-a fost stdrnitd senzualitalea' ceea ce e o decddere de la rostul firii sale, o pervertire convenabili Pentru mascul - evolutia embrionului in atari conditii de viatd intrauterind aduce Pe lume un'coPil ugor aplecat sPre onanie precoce gi tdrzie, gi va fi un copil artdgos. ereditar nervos, 9i predisPus sPneboli nervoase. Toatd aceasta povari igi are rdddcina numai in aceastil trezire afardde cale a senzualit2ifii mamei. Invers, daci mama n-a fost incd impinsd in acea aprindere a senzualititii, nici in vremea dezvoltdrii intrauterine n-a fost tulburatd de bdrbat gi nici in vremea aldptdrii copilului, noul venit va fi un copil Prea putin inclinat spre trezirea geneticd prematuri, neatras sPre onanie 9i aproape deloc predispus sPre nervozitate. Deci, dacd mama igi pervertegte rostul maternitdfii sale, aduce pe lume copii predispugi unor pervertiri sporite care le va distruge sistemul nervos, sau de se vor cdsitori vor miri decdde' rea gi necazurile. Acesta-i ocolul de cercuri gi se soldeazi cu stingerea neamului celui ce apucd pe panta pervertirii rosturilor firii. De aici urmeazd, cd.toatd,vremea sarcinii 9i a aldptdrii, bdrbatul trebuie sd se inftdneze, ca sd nu tulbure viafa viitoare a celui ce vine in lume cu un anumit rost de la Dumnezeu.

**

Tinerii, familia

gi copiii...

**

133

DesfrAnarea bdrbatului gi pervertirea femeii zdddrnicesc rosturile urmdrite de Dumne2eu cu oamenii, de aceea Dl a dat oamenilor poruncd, frAna a gaptea: ,Sd nu desfrdnezi". ,,Funcfiunile genezice (hormonale' n.ed.) se, degteaptd incd din vremea copildriei, cdnd mintea nu gtie sd infrdneze unele ca acelea. De ce oare e rdnduiala de-a-ndoaselea...? in privinla neurologicd gi endocrini, deci dupi fire, aga trebuie sd fie: incd din copilirie sd izvorascd aceastii energie interzisi, ca, sub aciiunea ei, sd se dezvolte gi sd se agereascd intreg organismul gi cu deosebire sistemul nervos. Deci hormonii se dovedesc izvordnd cu rosl dar acfiunea lor trebuie intovdrdgiti de infrdnare, altfel cregterea sdndtoasd a organismului gi a sistemului nervos ar fi profund alteratd, atdt organic cdt gi functional, fie cd ar lipsi hormonii, fie cd ar lipsi infrinarea. Dacd socotim datoria pdrintilor de a-gi supraveghea gi de a-gi preveni copiii la vreme, despre aceste noutdli gingage (viafa sexuald gi capcanele ei - n.ed.), firegte cd rdspunderea cdderilor nu rdmdne numai in seama copiilor, sau a lui Dumnezeu, ci pdrintii au sd dea seama inaintea lui Dumnezeu. Copiii se reazimd, pe mintea pdr infilor .* ( . ..) n"Aceasta dacd pdrinlii au mintea indreptatd spre Hristos, adicd spre mAntuire, cd dacd o au educatd gi indreptatd dupd normele Comunitilii europene atunci cu adevdrat nu mai au minte, deci nu mai pot lua aminte; cu adevdrat e vai de ei dar e mai vai de copiii care vor avea gi ei copii (n.ed.)

134

**


**

inlelegdnd infrdnarea ca o condilie de sdndtate a sistemului nervos, iar desfrdnarea ca o povdrnire spre dezechilibru, e bine sd precizdm l i m i t e l e b i o l o g i ce g i p si h o l ogice ale acestei porunci a firii, evitdnd bdnuiala de neinfelegere a chestiunii gi, pe cdt cu putinfd, cArteala 9i vijelia mAniei. Sunt oameni care ar vrea sd petreacd dupa dreapta socoteald, dar,nu indrdznegte nimeni ca sd le-o spund. Chiar autorii de cdrli privitoare la aceastd poruncd a firii dau sfaturi mai rele de cum ar da la vite. Ei nu considerd omul 9i in natura lui morald gi spirituald. De i-ar indruma mdcar la rdnduiala vitelor, ar fi cu mult mai in!elepfi. Medicul, care povdluind pe oameni crede cd n-are trebuinld de suflet gi de Dumnezeu Autorul gi Stapdnul vielii - e, pdnd la un loc, un bun veterinar. Dar dorm cam tot pe aceeaqi dungd gi oamenii ce nici nu vor sd gtie de vreo socoteald, de vreo frdnd. morald, sau de vreo pedeapsd automatd gi fdrd indurare a libertinajului lor, care-i va ajunge din urmd. Md folosesc insd de orientarea spre psihologie gi spirit a medicinii moderne, in urma cdreia igi dd silinla sd fie mai mult o medicind preventivd. Deci n-am sd strdmtorez pe nimeni spre porlile Cerului, ci ajut numai ldmurirea problemei gi libera hotdrAre a oricui, spre un cdgtig mai bun, aprofunddnd corespondenla mediului endocrin cu mediul moral, gi reflexul lor in congtiinfd. Este o corespondenfd intre trup gi suflet, intre calitatea trupului gi caracterul sufletului; o

interpdtrundere ondulatorie. Presupuneli o noapte cu lund gi un lac linigtit, in care-cineva aruncd doud pietre in puncte diferite; se vdd valurile apei, intretdindu-se in cercuri, gi pe ele migcdndu-se petece de lund. Cam aga ceva ar fi atingerea sufletului cu undele trupului, degi sufletul e de altd naturd, nu mai pulin deosebiti de trup, decdt oglindirea de lund pe vdlurelele apei. $i totugi se rdsfrdng intreolattd. Hormonii, prin trup, influenleazd spiritul; intr-un fel, al bdrbatului, gi intr-alt fel, al femeii. Astfel, bdrbatul dobdndegte, pe ldngd configurafia vigorii anatomice, gi sentimentul virilitdtii sale. Intelectualitatea biruie asupra sensibilitdtii; puterile minfii se dovedesc creatoare. Cu altii e activ; inclinat mai mult spre tiranie, decdt spre supunere; mai curdnd spre brutalitate, decdt spre bundtate. Cu cdt notele diferentiale sunt mai accentuate, cu atdt avem de-a face cu un caracter mai agresiv. Mi se pare ci tot aici trebuie ciutat gi suportul trufiei. Poate de aici igi are obArgia faptul cd, mai ales birbafii, nici lui Dumnezeu nu vor sd se supund, iar cdnd se aprind la mdnie, nu gdsesc cuvAnt mai expresiv ca injurdtura de Dumnezeu gi de toate cele sfinte. Caracterul agresiv al masculului se observd ca o notd comund gi in firea animald. Omul gdndegte cu toate organele sale. Foliculina, hormonul feminin, are o acliune cu totul diferitd. Astfel, pe ldngd configurafia anatomicd, proprie destinului de mamd' ii pdstreazd. totugi insugirile copiliriei: voce subfire,

136

**

Pirintele

Arsenie Boca

.:. *

infafigarea de copil, prietena copiilor; mai mult sensibild decdt intelectuald, mai mult primitoare decdt creatoare. Presimte prin instinct, nu prin judecdfi. Mintea ei e inima. D inclin atd,mai bucuros spre suferinli gi supunere, decdt spre asuprire qi dominafie gi, dupd Scripturi, veqnic atrasd spre bdrbat (Facerea 3,L6). Deci, dacd am socoti numai capdtul fiziologic al deosebirii bdrbat-femeie, gisim o mare disonantd. Tot rostul fiziologic al bdrbatului - ca de altfel in intreg regnul animal - nu e altul decdt aventura, cu prima intdmplatd in cale. Bdrbatul e poligam din fire - aga ca evreii de odinioard gi ca turcii de pdnd mai ddundzi. inleleptul Solomon avea o mie de femei, insd i-au pldtit femeile bine'cd l-au smintit la minte, incdt s-a lepddat de Dumnezeu (III Regi ll,5-4). Tot rostul gi configuratia femeii e maternitatea. Chiar gi mdntuirea ei e condifionatd de nagterea de fii - dacd stdruie cu deplind infelepciune in credinfd, in iubire gi in sfinlenie (I Timotei2,lS). intre instinctul poligamic ai instinctul maternitniii e un adevirat conflict biologic ai pricini de tragedii. Ce vrea unul, nu corespunde cu ce vrea altul. Drept aceea, li s-au dat oamenilor normele divine gi minte, ca sd trdiascd intr-o rdnduiali dupd fire - rdnduiald morald 9i spirituald, dispuse ierarhic - iar nu si-gi facd de cap, trdind impotriva firii, impotriva moralei, impotriva spiritului, cu totul anarhic, ceea ce de multe ori au sd pldteascd cu capul, sau ei, sau urmagii lor. $i incd n-am isprdvit corespondenfa endocri-

**

Tinerii,

familia

9i copiii...

**

L37

nologie - neurologie gi psihologie, mai trebuie gi geneticd, fiindci un convoi nesfdrgit de necajifi md silegte sd le scriu durerea. Reamintim ordnduirea firii, cd organismul intreg gi indeosebi sistemul nervos se dezvoltd bine datoritd gi hormonilor genetici - insd numai sub o cenzurd de infrdnare. De aceea, pdnd la cdsdtoria legald, toli tinerii trebuie sd fie curafi, cu fecioria pdzitd, gi bdiefi gi fete. Minunea e gi cu putintd gi cu trebuintd. Din ce in ce se afld tot mai mulfi medici care zic aga. Dar chiar de n-ar zice nici unul, omul e o realitate mult mai complexd decdt s ec tor ul s tudi at de m edi c , gi v om vedea cd situatia lucrurilor, in realul lor, impune categoric frAna a gaptea a lui Dumnezeu, ca sd normalizeze in ierarhia naturald, morald gi spirituald, nibdddile acestui instinct anarhic, binecuvdntat gi plin de blestem. ,,Bisericacregtind mereu atrage aminte fiilor sdi duhovnicegti sd nu se cufunde, caintr-un rost ultim al vietii, in emotiile irafionalitilfii." ,,Domnul Hristos a mers la nunta din Cana ca sd aminteascd oamenilor obdrgia lor divind, ridicdnd nunta la valoarea gi harul de Taind a Bisericii. Cdnd insd oamenii nesocotescaceastd obdrgie gi degradeazd nunta, nepdzind hotarele legii, ei devin numai trup (tracerea 6,5) gi se fac fiii pierzdrii (lsaia 1,4), fiii diavolului (loan 8,44), care-L rdstignesc pe Hristos". ,,ln opera recreatiunii omului in Hristos, cele doud pdrti (soful gi sotia) trebuie sd se simtd cd sunt chemate la cinstea de colaboratori ai lui

138

**

Pirintele

Arsenie Boca

**

Dumnezeu (l Corinteni 5,9), Care urmdregte printr-ingii o intenlie divind, imbrdcatd in pui de om' O cdsdtorie cu o aga socoteald o binecuvinteazl' Dumnezeu cdnd ridicd nunta de la instinct la rostul ei spiritual,la cinstea de Taind. D singura garantie a unei cisdtorii durabile 9i pldcute lui Dumnezeu. Cdnd vrea Dumnezeu sd intrupeze un gdnd in lumea vdzuh6.,ca pe,,un nou fiu al Sdu 9i sd-l suie pe treptele desdvdrqirii fipturilor Sale, neapdrat ii trebuie gi o cisdtorie corespunzdtoare pe pdm6nt. Situafia aceasta a lui Dumnezeu o gisim exprimatd in Scripturi, sub diferite forme. Astfel, prin Isaia proorocul, Cuvdntul se tdnguie: ,,Piere dreptul Ei nimeni nu ia aminte; se duc oamenii cinstili gi nimdnui nu-i pasd cd din pricina rdutdlii a pierit cel drepf'(Isaia 57, l)' - Cum pier drepfii gi nimeni nu ia aminte? - Foarte simplu: Ci nu se mai nasc. - 9i e de vini omul? Trebuie sd se intrebe omul de ce nu se mai nasc drePfii? - lat6, cd trebuie, de vreme ce-i aflat de vind, iati cd disparifia dreptului e o problemd de care suntem tragi la rdspundere. Cdsdtoria are cuvdntul. Din cele de pdnd aici s-a infeles ceva din mecanismul ereditdfii, al mediului dirijat de religie gi de educafie, iar aici, vorbind de trdirea cregtind, ne afldm in plind structurare spirituald', atdrndtoare totugi de factorii omeneqti ai cisitoriei. intr-o atare perspectivd ni se face pe deplin inleles cuvdntul Sfdntului Pavel, care chiar condi-

lioneazd mAntuirea femeii de menirea ei de mamd. ,,Femeia se va mdntui prin nagterd de fii, dacd stdruie cu deplind inlelepciune (aga numeau cei vechi infrdnarea), in credinfd, in iubire gi in sfinlenie" (I Timotei2, l5). Nagterea de fii, deodatd cu o vieluire in infrdnare, e ceva care contravine instinctului poligamic Ai fdrd altd socoteald al bdrbatului fdrd Hristos; deci nu e cu putinld implinirea intentiei divine decdt cu un so! in stare de aceeagi credintd gi viefuire. Convingerea cd se poate gi ceea ce ni s-ar pdrea cd nu se poate, e o putere nebdnuitd; un fel de amplificare a voinlei omului cu voinla lui Dumnezeu. Avem probe unde nici n-am bdnui despre puterile sufletului asupra lumii fizice, deci gi asupra trupului: in fizica modernd. Prin simpla atingere a unui obiect structura acestuia s-a schimbat intrucdtva. Prin simpla indreptare a energiei cunoscdtoare a sufletului asupra unui lucru, acesta se influenleazd gi se schimbd intrucdtva, incdt nu e identic in mod absolut cu el insugi de mai inainte de experientd. Drept aceea, nu se poate vorbi de o determinare riguroasd a configurafiei materiei, ci cel mult de un indeterminism in fizicd. Pachetele acestea de energie, care bombardeazd materia sau celula vie, dau acele mutalii neprevd.zutein structura obiectivului lor. S-a scris chiar despre biologia quantelor. Toate constatdrile astea sunt legate de nume proprii, recunoscu-te de lumea intreagd. De aici refinem faptul cd organismul viu inre-

140

**

Pirintele

Arsenie Boca

**

gistreazd cu atat mai ugor un bombardament al energiei sufletului gi-i pricinuiegte mutafia infinitezimald.,dupd dorin[d. (...)Deci, cum sd nu fie in stare blestemul unei babe, aproape cojiti de materie, zvdrlit cu urgia cea mai mare Pe urma unui vinovat, ca vointa ei sd nu-l ajungn qi sd nu-i schimbe configuralia fizicd 9i psihic6? Cdndirea indreptatd ca o sdgeatd poate pricinui la [intd leziuni organice. $i iardgi: cum sd nu fie in stare rugdciunea cu iubire sd-l foloseascd 9i sd-l schimbe (pe acela), din rdu in bun? Cu ce sd fie mai prejos rugdciunea unei mame pentru mugurele sdu, zisd cu tot focul fiinlei sale, ca aceasta sd nu-l foloseascdin chipul pe care ea il doregte? Mai mult: toate stdrile trupegti 9i sufletegti ale celor doi pdrinti, iar mai cu deosebire ale mamei in vremea celor noud luni, se intipdresc in copil, ca tendinfe sau predispozilii, pe care copilul le va avea pentru toatd viafa. Supdrdri, amdrdciuni, dureri, predispun copilul la tristefe, melancolie, nesindtate. Deci toate acestea trebuie ocolite. in vremea aceea, dacd mama furd oarece, copilul va fura toatd viata. Se imbatd mama odatd, copilul se va imbdta toatd viala mai ales befia are gi suport ereditar. Se roagi mama lui Dumnezeu? Se va ruga 9i copilul ei. Nota sufleteascd dominanti in familie, cu deosebire din vremea sarcinii, 9i mai ales a mamei, va fi caracteristica intregii viefi a urmagilor. Acum e vremea cdnd sd faci ce vrei din copilul tdu, acum egti cu deosebire datoare sd-l pdzegti de toate relele cu care n-ai vrea sd te supere,

**

Tinerii,

familia

Si copiii...

**

I4l

fiindcd numai acum potri $i te ascultd cu desdvdrgire. Deci nu te lisa corupta de soful mai slab de fire gi neinstare sd priceapd minunea ce o sdvdrgegte credinla ta, ca sd nu pldngi degeaba de pe urma ticdlogiilor copilului tdu pe care nu l-ai pdzit curat in vremea in care trebuia pdzit. indreaptd purtdrile tale, mam d, cdtre Dumnezeu, Care sdvdrgegteprin tine minunea imbindrii unui pui d e om c u un pui de c er , r ds pl atd de fericire pentru ostenelile tale. in astfel de stridanii orice mamd se va mdntui. Iatd faza spirituald a viefii de familie, ribddnd pentru un rost divin o pravild sfdntd, despre care zice Sfdnta Scripturd.z .Cei ce-au pdzit cu sfinfenie pravila sfdntd, sfinfi-se-vor gi cei ce-or inviifa-o vor gti ce sd rdspundif' (infelepciunea lui Solomon 6,l O) ." Dar conflictul sau disonanla dintre instinctul poligamic al bdrbatului gi instinctul maternitdtii al femeii, nu se poate infrdnge, nu se poate rezolva gi nu se poate converti, decdt in cazul cdnd ambele pdrfi trdiesc invdidtura cregtind din toate puterile fiinfei lor. Cregtinismul e a doua creafie a lumii, a doua creafie a omului, o crealie din nou a firii. Iisus Hristos il insofegte pe om prin invdldtura Sa, prin Biserica Sa, prin rdnduielile Sale, prin sdldg^ luirea Sa intru noi gi intru to!i, ca un Dumnezeu pretutindeni de fafd, iar mai mult decdt acestea care se gtiau - gi pdnd aici. Iisus Hristos intovdrdgegte, cdrmuiegte chiar creafia fiecdrui om ce vine in lume in temeiul

L42

**

Pirintele

Arsenie Boca

**

pretutindenitdlii gi Atotputerniciei Sale de Dum' nezeu. El este cauza primard care configureazd viala in toate particularitdfile sale, incdt fiecare ins e unic intre oameni. El decide, in infinitul mic, ce calitdii gi ce defecte sd fie expulzate prin cele doud globule polare, care cuPrind jumdtate din numdrul cromozomilor, 9i nicidecum hazardul. El inclind sd fie una sau alta din configurafiile probabile pentru noi gi pigure pentru Dumnezeu ale viitorului ins; El formeazd destinul nostru in aga fel incdt, o a1ezare specificd in infinitul mic sd aibd urmdri imense in configurafia 9i in faptele noastre viitoare. Toate acestea le face contabilitatea absolutd a lui Dumnezeu, care creeazd in dependenld cu omul 9i potrivit cu lui din faptele sale, ajungAndu-l cu riutilile urmd gi intorcdndu-i-le in brafe, sau iertdndu-l d e e l e , d a cd s-a si l i t p ri n l u p td cu sine insugi sd-gi dobdndeascd iertarea. Iegirea din inghesuirea aceasta' dupd care: ,,Tusingur te pedepsegti cu riutatea 9i tu singur te lovegti cu ateismul tdu" (Ier. 2,I9) nu e cu putinfi, decdt trdind prezenla nevd,zutd' a lui tlristos in noi, trdind invdfdtura cregtind in toate fibrele fiinfei, ceea ce face cu putinld lui Dumnezeu sd.scoatd afard, prin mecanismul ereditdfii, neghina recesivd, gi in vremea strdduinfei celui in cauzd,,sd facd sd revind mullime de geneze recesive in geneze dominante, ceea ce lui Dumnezeu ii este foarte cu putintd. Puterile credinfei, amplificate de puterea gi binecuvdntarea lui Dumnezeu, au influenfd nebdnuit de mare asu-

erii, familia

gi co

**

L4g

pra eventualelor noastre infirmitdti. Minunea acestei refaceri se intdmpld oriunde se a?ld credintd de indeajuns ca sd strimute configurafia recesivd intr-una dominantd, fie prin calea nagterilor, fie de-a dreptul. Puterea lui Dumnezeu nu are hotarele neputintei noastre gi de aceea nimic nu-i este cu neputinfd. Unde insd nu vrem gi noi, nu intervine, ne-a fdcut fdrd noi, dar nu desdvdrgegte lucrul fdrd noi. Abia un birbat care are cap pe Hristos (l Cor. ll,5) va fi in stare sd,gi infrdngd pornirile perver, tirii gi sd pdzeasci netulburat vremea cuvenitd mugurului viefii, de la rodire pdnd la desprinderea deplind de la sdnul mamei. Un atare bdrbat pd,zegtefdri vrajbd predania pravilei bitrAne, care-l opregte in posturi gi sdrbitori gi in zilele asupra lor, ca pe unul ce gtie: ce binecuvinEeazd Dumnezeu gi ce pedepsegte. Vorbim aici cu toati intelegerea gi cunogtinta ce s-a nimerit la indemdnd ci bdrbatii cu un sistem nervos rezistent sunt capabili de infr6nare. Pe cdnd slabii, nervogii, dezechilibratii devin gi mai anormali in urma infrdnirii poftelor lor genezice. Persoanele tari se fac mai tari, prin aceastd formd de ascezi. Asta o spune Alexis Carrel, un mare doctor al timpului, in Omul, fiinld necunoscutd. Iatd de ce la cdsitorie nu ajunge numdrul anilor ingdduifi de lege, ci se cere gi vdrsta cre, dinfei in Dumnezerr, prin care, pd,zind hotarele legii, sd se asigure stdpdnirea peste patimi. Majo-

L44

**

Pirintele

Arsenie Boca

*n

**

ratul pdrfilor il decide mintea, nu instinctul; credinfa, nu necredin[a; infranarea nu desfrdnarea' Viata noastrd, in dezvoltarea ei, are 3 fazez - faza vegetativd, Pdnd la nagtere; - faza biopsihicd, fdtd.limite precise, - qi f.azaduhovniceasci. Mulfi nu trdiesc decdt primele doud faze ale viefii, iar mai sus n-au nici gdnd sd ajungd. Trdind intr-o cdsdtorie cu, ace$tia, nu pofi fi decdt intr-un permanent dezechilibru cu cerinfele duhului. Viala acestora e o iqiurdturd continui la adresa duhului, iar pentru partea cregtind e un fel de mucenicie fdrd nidejde sigurd. Cregterea normald desfdgoa16,viala omului in faza duhovniceascd, in trdirea intensd a credinfei cregtine; tinerii abia acum, qiunqi la trdirea cregtind a viefii, numai cu aceasta aduc garanfii suficiente, cd.in cdsdtorie vor trdi pdzind legile lui Dumnezeu 9i infrAndnd patimile contra firii. Cdci oricum s-ar ciuta nu i se di acestui instinct alt rost de la Dumnezeu, decdt singur rostul rodirii de copii, orice denaturare a acestui rost e desfrdnare 9i cidere de la trdirea cregtini la viala pdgdni. Faptul cd un birbat nu se poate stdpdni, il degradeaz6.,il coboard de la cinstea de om 9i de la rangul de bdrbat gi-l cufundd in regnul din subordine, al oricdrui mascul. Situalia aceasta mai are 9i alte urmiri, pe ldngi cele zise mai sus. Dacd omul e construit pe mai multe planuri de existenfd, pe mai multe zone, orice nesocotire, orice dezechilibrare din

I

fr ii 9

:

Tinerii, familia si copiii...

**

L4d

condilia armonicd, are urmdri. Omul care se intunecd despre Dumnezeu gi suflet,- despre morald gi ordnduirea spirituald a venirii copiilor pe lume, omul care n-are nici un Dumnezeu gi nu-l intereseazd nimic decdt curvia lui, sigur cd roada lui va insuma in sine toatd lipsa sa de echilibru cu marele mediu divin, in care ne migcdm, trdim gi suntem. Moise, care prin revelafie gtia geneticd, ne dd cdteva documente potrivite gi la pozilia la care ajunserdm, astfel: Qeneza 5,27. Toate zilele lui lulatusalem pe care le-a trdit au fost 969 de ani gi apoi a murit.,, Qeneza 6, l. fi cdnd au inceput oamenii a se inmulfi pe piimdnt gi Ii s-au ndscut fiice. 6. 2. Vdzdnd fiii lui Dumnezeu cd fetele oamenilor sunt frumoase gi-au ales din ele sofii. care pe cine a voit, 6. 3. Fi a zis Domnul Dumnezelr: oMtr ua rdmdnea Duhul luleu pururea in oamenii acegtia, pentru cd sunt numai trup. Deci vor fi zilele Ior I2O de anf . Cu toate acestea, pricina s-a lecuit abia in puhoaiele potopului. Rdutatea insi a trecut asupra urmagilor gi prin puntea lui Noe, incdt pe vremea lui David le-a mai ficut Dumnezeu o reducere de ani. Psalmul 89,10. ,ZiIeIe omului sunt 7O de ani, iar de vor fi in putere 8O de anL Fi ce este mai mult decdt acegtia, osteneald gi durerd'.

L46

**


**

Care va fi media viefii in zilele noastre, urmirifi necrologic buletinul demografic ai aflali; dar chiar fdri nici o urmdrire fapt este cd nu mai venerabili, adevdrate sunt bdtrdni: bitrdni printre oameni. chipuri ale lui Dumnezeu Scurtarea vietii, prin urmare, a venit neamului omenesc ca o plati pentru cdderea in desfrdnare. Nici cd se poate mai drept. L-a inzestrat Dumnezeu pe om cu atdtea daruri minunate, ca el sd renunle la ele gi si se coboare satisfdcut la singur rolul de mascul gi femeld? Asta-i toatd' aspirafia lui? Neinvifat la un ideal mai inalt, sau nevrdnd si osteneascd mai sus, aga dupd cum a rdnduit Dumnezeu o institufie, Biserica, tocmai cu acest scop ca sd-l indrepte gi sd-l qiute spre impdrdtia duhului, sigur ci se afli in disonanfi gi in dezechilibru cu Dumnezeu. De Dumnezeu nu scapi pe simplul motiv cd nu-L asculti sau ii tigiduiegti existenta, gi-I nesocotegti Biserica, pentru cd El are o rdnduiali gi-fi cere s-o urmezi. Solomon, ca unul ce avea s-o pdfeascd, a intrevd,zut acestea, (infelepciune cap. 5): lO. Cei nelegiuifi pedepsili vor fi... 12. femeile lor sunt fdrd minte gi copiii lor sunt stricafi, iar spila lor blestematd. 15. Drept aceea. fericitd este cea stearpd care nu s-a pdngdrit gi care n-a cunoscut pat cu pdcat; ea avea-va roadd Ia cercetarea sufletelor. 16. Fiii desfrdnalilor nu vor avea desdudrgire gi sdmhnfa din patul nelegiuit se va stinge. 17. Cdci de vor gi avea viafd lungd, nu vor fi de

**

Tinerii, familia gi copiii... **

L47

nici o treabd gi bdtrdnelile lor Ia urmd de tot, vor fi ldrd cinste. 18. Iar de vor muri de timpuriu vor fi frrd nddejde gi ftdrd mdngdiere vor fi in ziua judecdfii. 19. Cdci neamul celui nedrept are groaznic sftrgit. inlelepciune cap. 4: 3. Flullimea pruncilor Ia cei nelegiuili nu este de nici un folos, din mlddilele lor spurcate nu se infige rdddcind in addnc Ai nu vor avea tem ei n ezdruncinat. 4. Chiar dacd se vor imbrdca vremelnic cu ramuri, fiind fdrd temeinicie, se vor zgudui de udnt gi se vor dezrdddcina de puterea vijeliei. 5. Ramurile vor fi frdnte mai inainte de maturitate, rodul lor va fi netrebnic, crud Ia mdncare gi de nimic bun. 6. fiindcd pruncii ndsculi din somnul necurat sunt martori ai nelegiuirii pdrinfilor cdnd stai sd-i cercetezi. Acestea sunt mirturii biblice despre destinul de mizerie al roadelor fdrddelegii, de pe urma instinctului desfrdnat gi poligamic. Prin cuvdntul lui Iezechiel Proorocul strdbate totugi o razd,de indurare, pentru cdteva, pufine, exceplii. Ne intereseazd enorm lucrul acesta, al redresdrii unei mogteniri mizerabile. Astfel, in locul ce urmeazd e vorba de un tatd fdcdtor de toate relele, dar, printr-un concurs de ajutoare vdzute gi nevdzute, copilul sdu pricepe deosebirea dintre bine gi rdu gi se feregte de faptele tatdlui. Biruie

148

*.i.

Pirintele

Arsenie Boca

**

**

Tinerii,

familia

qi copiii...

**

in el mogtenirea, probabil, mai bund, a mamei. Deci, dacd unui atare pdrinte (lezechiel cap.

r8): 14. ,,De i s-a ndscut un fiu care vdzdnd pdcatete, vdzdnd toate cdte le-a fdcut tatdl sdu' el se pdzegte gi nu face nimic asemenea, 17. Acest om nu va muri pentru nedreptdlile pdrintelui sdu, ci in veci va trdi. 19. Dar ve[i zice: pentru ce fiul sd nu poarte nedreptatea tatdlui sdu? Pentru cd fiul a td' cut ceea ce era drept gi legiuit gi toate Iegiuirile lulele le-a linut gi le-a implinit; de aceea va trdf'

LU PTA

iu porRrvA D E S F ' R A N A R I I

Ad i c d e cu p u ti n !a , p e n tr u fer icite exceptii, d e s p o v d ra re a d e su b o mo gtenir e mizer abila? D a , e c u p u ti n fd , cu p re l u l g i cu osteneala unei v i e t i c u ra te .

I

.Desfrdul este rana prin care a venit moartea in lume. De fapt, nebunia gi desfrdul sunt acelagi lucru. Dste o rand mereu deschisd pe unde se scurge substanfa speciei noastre mizerabile (care nu vrea sd gtie de Dumnezeu). De ce efort nu ar fi fost capabil creierul omului dacd musca otrivitd (demonul) nu gi-ar fi depus in el larva sa. Desfrdul ameninfi sd sufoce inteligenla omului ca gi virilitatea sa. El este incapabil sd creeze, ci numai si murddreascd. Tu, desfrdnare, tu singurd ai adus moartea in lume. Desfrdul nu se cunoagte, ci se vede. Chi, purile lacome, felele dureroase, masca pldcerii golitd de orice ipocrizie produce fricd privirii unui copil nevinovat, care fdrd sd vrea asistd la astfel de scene." (Qeorges Bernanos Jurnalul unui preot de fard)

149

I

150

**

Pirintele

Arsenie Boca

Tinerii,

**

familia

gi printre povefele cu care ne cregte sprg mdsura bdrbatului desdvdrgit este gi postul. Trebuie deci si-i ascultdm porunca gi si postim. Sfinfii pdrinti, cei de demult, au bdgat de seamd cd toate relele de la stomac incep, de aceea au zis o vorbi aspr6, cd postul este poarta gi patrafirul este uga (cdtre impirdlia lui Dumnezeu), toli ceilalfi ne furd vremea. Astd,zi,din darul lui Dumrtezerr, urmeazd sd vd dovedesc, ca sd credefi cu tofii: lupta postului cu relele sau despre felul cum postul ucide patimile. Relele sau pdcatele sunt de trei feluri, iati-le: l. Pdcate impotriva noastri ingine. 2. ?d.cateimpotriva aproapelui. 3. ?d,cateimpotriva Duhului Sfdnt, impotriva Adevirului. Toate aceste trei feluri sunt gi pdcate inaintea lui Dumnezeu, cdci tu nu egti al tdu, ci al lui Dumnezeu. Prin urmare gi picatele pe care le faci impotriva ta sunt intocmai gi picate impotriva lui Dumnezeu. De ce? De aceea, fiindcd egti fiul lui Dumnezeu. Astizi si stdruim cu deosebire asupra pdcatelor impotriva noastrd ingine, gi asupra picatelor impotriva aproapelui. Pdcatele impotriva noastrd ingine duc la invdrtogarea inimii - o cunoagtem cu tofii, gi o cunosc Ai eu. Dar ele mai duc ai la intunecarea simlirii (care ne indepdrteazd) de Dumnezeu, Acestea sunt cele gapte pdcate de cdpetenie sau pdcate de moarte: mdndria, iubirea de argint,

Despre luPta Postului cu relele Dintre toti cei care au avut de la Dumnezeu vreo slujbd citre oameni, chemitorii la pocdinld au fost cei mai curajogi, cdci toli au acoperit chemarea cu viala lor, recunoscdndu-se intre pdcdtogi cei dintdi. $! dacd a fost nevoie, i-au chemat la pocdinfd cu pretul vielii lor. Cdci cuvdntul lor a fost deschis, curat de la Dumnezeu gi ucigag de rele. Toli au vorbit tare 9i rds' colitor de viafd, de suflet. V-am spus astea, ca sd vd deprindeli cu chemarea la pocdintd gi cu felul ei de a fi, ca si rdzbatd gi-n urechile surzilor celor mari. Din cuvdntul trecut v'aduc aminte, ca sd afle to!i: cd nu vor fi spovediti 9i impdrtdgiti la mdnistire decdt cei ce de aici inainte vor tine posturile aga cum sunt rdnduite de Biserica noastrd Ortodoxd. Pirinlii m-au ndscut din trup, iar Biserica din apd gi din Duh;9i mai mare este nagterea duhovniceascd a Bisericii decdt nagterea trupeascd a pdrinfilor. De la naqterea duhovniceascd - Sfdntul Botez gi Mirungerea - am primit pe ingerul pdzitor tot in Bisericd - de aceea se boteazd, copiii mici, orice ar zice allii - care sd ne apere de toatd primejdia vd,zutd,9inevizutd. [spovedania deasd Ia Preot, postul trupului gi al minfii, rugdciunea gi pocdinla sunt cele mai puternice arme in lupta impotriva desfrdndriil Deci dacd Biserica ne nagte, ea ne gi cregte, \_

7 r52

**

Pirintele

Arsenie Boca

**

desfrdnarea, lacomia, pizma, mAnia 9i lenea. intre acestea gapte se afld 9i rdddcina relelor: ldcomia stomacului sau dumnezeul cel mincinos al trupului. Acesta trebuie ars cu postul 9i scos afardl Cdci de nu va fi ars gi scos afard, iatd, o sd vedeli cum cregte gi se intinde acest pom al diavolului, acest dumnezeu mincinos al truPului; gi iatd cum anume: Ldcomia stomacului odrislepte dintr-o datd, din rdddcind, o puzderie de ramuri, din care mai ardtoase sunt trei: mdnia, desfrdnarea 9i iubirea de avere. Trebuie sd mai gtifi un lucru, ci pdcatele sau patimile au doui fe!e: una a omului 9i alta a diavolului; s"u doud laturi: una vd,zuti 9i a doua nevdzutd. De acolo, din umbrd, sunt conduse 9i sporite toate patimile noastre. Diavolul, marele sforar al relelor, are slugi sau cipetenii pentru fiecare patimi. Aga sd intelegeti, cum intotdeauna patimile le-au numit Sfintii Pirinti prin chiar dracii lor. Astfel: dracul licomiei de avere, dracul ldcomiei stomacului, dracul mdniei, dracul curviei Si toti ceilalfi. Le-au numit aga pentru cd aceste pdcate sunt conduse din umbri de diavolul. $i le-au numit dupd cipetenia carelucreazd din umbrd. $titi din Noul Testament cd din Maria Magdalena, care s-a apropiat de Iisus cu gdnd ispititor, Iisus a scos gapte draci. in ea erau toate cele gapte cdpetenii ale rdului. $i tot din Noul Testament gtiti 9i despre indrdcitul din latura Qadarenilor, in care intrase

t L.

;l

i

un legheon - o legiune de draci - cdt abia le-a ajuns o turmd de porci care s-a aruncat in mare. Acum sd luafi seama ci am sd vd invdf, ca sd putefi 9i voi sd prindeli 9i sd vedefi in voi ingivd lucrarea duhului rdu. Vorbesc deschis - deci'sd nu se supere nimeni. Alfii mai subfiri la nas se supdrd. Noi insi trebuie sd vorbim deschis, cdci toli suntem ispitifi. D foarte ugor sd-i descoperi lucrarea lui necuratd, care se face in noi. De pildd, cu ldcomia stomacului, bdgafi de seamd cd stomacul se umple, dar pofta nu se saturd. Iatd lucrul dracului: poftd peste fire. Vedeli ce ugor il puteli prinde, dacd gtifi?! D cunoscutd ldcomia lupilor gi totugi lupii nu mdndnci mai mult decdt le este foame. Acum dacd lor le-a fost foame rdu, asta-i altceva. Cdinii ascund pdinea care n-o mai pot mdnca. lat5 dar, ci fiarele, animalele, nu trec cu poftirea peste fire - numai omul trece, cdci numai pe om are diavolul mdnie gi numai pe om il rdzboiepte gi-l incearci. lNiciodatd sd nu ascultali de poftfl Iati de ce sd nu ascultafi de pofti niciodati, cdci sins a ascultat de poftd a ascultat de diavoAsta s-o fineli minte in privinta stomacului. 1111. aga e cu toate patimile. Cdnd va fi vreme mai $i multd vd voi spune gi despre acelea. Rdzboiul stomacului, insd, e primul rdzboi pe care l-a pierdut omul (in rai) gi prima biruinfd a diavolului. gi cu el (diavolul) ndddjduiegte sd-i

154

.i. *

Pirintele

Arsenie Boca

**

**

cdgtige gi Pe oameni gi si-i desfacd de Dumne$i sd gtifi, ci de nu-gi vor trage de seami ".rr. oamenii, diavolul va birui. Iatd de ce strigam, s-audd toti: inapoi la post cdci fdrd de Post ne merge rdu! $i iatd cdt de riu. Cine nu se leapidi de carne 9i de grdsime repede va fi incolfit de mdnie 9i de desfrdnare' celelalte doud laturi ale licomiei stomacului' $i sd vedefi cum: Mdncarea de carne, 9i mai ales mdncati cu impingerea necuratd a poftei, ca sd se fac6' sdnge are nevoie de fiere, care este o otravd veninul nostru. Fierea aceasta topeqte carnea 9i grisimea, intocmai cum topegte soda slinina' cdnd fac femeile sdpun. Fierea e o otravd tare' Dacd sporegte mdncarea de carne, sporegte gi otrava, cu care trebuie topitd carnea' $i atdta sporegte otrava, incdt nu mai incape in begica ficatului, gi atunci simti dureri la capitul pieptu' lui, cdci sti beqica sd crape de plin6. Fierea cdti nu incape, umbld prin sdnge de sus in jos fdrd rost gi, otravd cum e, atac6' nervii, ii sldbegte, 9i de aici vine nerdbdarea, de aici vine nervozita' tea, de aici mdnia. Din fierea care atacd nervii' Aici e cheia, de ce se supird unii aga de ugor, din nimicuri, din fleacuri; sd moard de supdrare c6' le e plin sdngele de fiere gi li se rup telefoanele ci aga le zic eu la nervi - 9i cea mai ugoard vorbd ii aprinde gi-i chinuie grozav;9i ei la rdndul lor ii chinuie pe alfii. Deschideli uga ca sd audd 9i cei de afard"

I

,a ll

Tinerii,

familia

9i copiii

**

IOD

Deschidefi'o bine, dar deschidefi gi -voi ugile sufletelor voastre, ca sd intre Duhul luminii, ca sd auzifi, gi sd nu vd aflali numai auzitori, ci gi implinitori! Vedefi dar, ce fierea este petrolul, nerviisunt fitilul qi mdnia para diavolului. El a aprins fitilul, cdci el vrea si ddrdme cu orice pref gi pe orice cdi acest locag al Duhului Sfdnt, care e propriul nostru trup. Acest trup, care nu este al nostru, ci este templu al Duhului Sfdnt. Credefi voi aceasta!? Doar std scris: ,,Oare nu gtili cd trupul vostru este locag aI Duhului Sfhnt ce locuieEte intru voi, pe care-L aveli de la Dumnezeu, gi cd voi nu sunte[i ai vogtri? Cdci sunteli cumpdrali cu prefl Prosldvili dar pe Dumnezeu in trupul vostru gi intru duhul vostru, care sunt ale lui Dumnezef' (I Corinteni 6, l9-2O). gi vedeti cu ce a inceput? Cu ldcomia stomacului, adicd cu pofta peste fire. in mdncarea de carne mai sunt gi alte primejdii: o mulfime de alte otrdvuri, care incd ddrdmd casa de pe noi; acelea aduc: bolile de inimd, durerile de rdrunchi, de ficat gi altele. Toate se tdmdduiesc de la sine inldturdnd pricina care le-a adus, curdtind sdngele prin post. Cdci toate bolile sunt cu putinfd, dacd sdngele este otrdvit. Vrei sd te insdnitogegti? Fd calea intoarsd. Deci luali aminte la ce mdncafi. Cici uite aga pedepsegte Dumnezeu nesocotirea postului, cu boala, gi incd multe fdrd leac, cum de pildi e cancerul sau racul - care se face din mdncarea

I

156

**

Pirintele

Arsenie Boca

**

foarte deasd a creierului de dobitoace, de aceea este mai mult boala origenilor 9i a mdcelarilor de la sate. Paralizia sau slibiciunea unei jumet.5.!i de trup, tot din nesocotirea postului se trage. De obicei cu paralizie pedepseqteDumnezeu pe toli nesdtuii de avere. Da poate fi 9i mogtenire. $i atunci, dacd simfi acest lucru, ai putea-o ocoli sau stinge postind foarte mult. Dar cum am zis, cu paralizie pedepsegte de obicei Dumnezeu pe tofi nesdliogii de avere - cdci aceqtia gi-au fdcut socoteala gregitd, zicdnd ci dacd postesc nu mai pot alerga gi lucra. Ei au crezut sfatul viclean al diavolului iubirii de avere. Deci au fdcut o socoteald gregiti inaintea lui Dumnezeu, De aceea toli harnicii sd ia aminte 9i sd lind post, ca nu cumva dupd multa alergdturd deqartd sd vind o vreme cAnd sd trebuiascd sd stea la pat tot restul viefii. Dar gi asta de li se intdmpld, tot mild de la Dumnezeu sd o socoteascd, deoarece le dd prilej de a cumpdni 9i a-gi cunoagte gregeala. Cdci Dumnezeu nu pedepseqte spre moarte, ci spre intoarcere; cdci trupul nu pdlegte nimic cdnd din el scofi unealta cea rea. Sfinlii au scos cu totul altceva: sfegnic al Duhului Sfdnt. Prin urmare, cine nu pdzeqte postul i se va aprinde in gurd Para mdniei, de unde incepe toatd vrajba; iar in timpul lui vor incolli boli peste boli. {Din ldcomia stomacului se napte 9i curvial Nu pot ldsa sd nu vd spun cd din ldcomia stomacului se mai nagte 9i curvia. Despre -agr-1r-l $rd-c-eseal ei nu se mai indoieqte nimeni: aces'

Tinerii,

familia

ta-i focul iadului. Acum luafi aminte, cdci n-am rdgaz sd vd spun mai pe larg, ci numai ceva, din propriile voastre dureri. UHn!?rjntr-atdt e binecuvdntatd de Dumnezen, cdt este spre nagtere de fii; incolo, chiar intre sofii legiuifi, e desfrdnare; gi pentru ea vine bdtaia lui Dumnezeu pe oameni in fel si fel de chipuri. SftanAl*e_ain trg**-*o_Jie p ri ci n a p en t r u ca re vine vremea d-9.gg,-b.^gt de li se sparge casa. pentru 9a pos_!u!U!qi a sdrbdtoriler nu se pot infr la pofta trupeascd gi aga zdmislesc c,g.piiin zile neingdduite, peste care nu se afld darul lui Dumnezev, ci pedeapsa lui Dumnezeu. Pentru nepdz.ireade pofta trupeascd pe care au i4tjpgriko..in-^.ei, in vremea celor noud luni de sarcind, se nasc c-g-p-ii ind4f4tnici, neascultdtori glfdrd frfg-q_deDumnezeu. Acegtia vor cddea in tofi gi mulfumire in viald nu vor avea. C11qv_ie

pdli=ryfilor, cA nu._e.glUfna L"ugtiam,!q-te, -cuviape care ii ai, s3lr*xr"ei sd-i ai: gEli ,t3*:gp-tM r@ qld-e.toatdviala lor, cdci cilfr

le-ai dat-o aga o aut Qiso.piiifai te vor judeca pe tine dupd cum.bine gtiti gi bine patifi. Iar cdnd. te'or supdra, fii cuminte gi nu-i blestema, ascqlt?nd 4e,.diavolul pdnd in sfdrgit, ci$_age-fi de sea m d cA *ig*ed g a*-qnx-i pj c.glgkja Ie ce I e n t_e,.

i te. Roag?jti pent r u _qi si tg T_gJ"tI:gtk5[*+S"i.ep€e

roagd-te gi pentru tine , chiar cdnd te_or blestema' sd te i er te D um nez eu. P*izili, despre lat.U-rapoftirii trupegti, frica gi cuviinfa cregtineascd gi nu vd amdgifi de trup,

r'

158

**

Pirintele

Arsenie Boca

**

de vreli sd vd bucurali de copiii vogtri, iar de nu, a$ggmr=sp.orlrelele, incdt va junghiS fiul pe tahds-4ugi va sugruma fiiq-pe, mamd-sal Qq1lgip-9-^@n-ta Qcripturdl-Cgjg.A-y9.f iLry-v-f"g--tneSdin=g;gt"a* L u a l i p ri n u rma re se a ma 9i invdlali 9i pe copiii vogtri qi quAtail.xade duhul.neEu;at{de diavolul) cu q,arev-a!i deprins a fi. Lua{r-s-eama, cd' dep.L"*yfgil .sA ru,.sa.def,L din cregtindtate gi dacd YrQli .s! birqie -chi;;ut,lgi D**40ng.Zglt..ill.ngr,9i nu al diavolului - prin patimile sale - luptafi-vd din rdsputeri cu -d-Im-4.p,gstului, cdci d_qPdcum ve(eti 3gs*kt! -ep-!9-Y.gge9lll patimilor. Pentru cd este 9i.g?r de la Dumnqz*eu, d;t--fniliror celor ce luptd lupt-a cea bund. Faceli incepdtura aceasta 9i veli vedea".cu-m vi se va innoi viala gi se va linigti casa.

Tinerii,

familia

Cdndurile bune gi gdndurile rele Sfaturi duhovnicegti intr-o clipd is pe pdmdnt gi in cer! De la m ar gi ni l e l um i i gi di n addnc ur i s e reintorc Ai ne spun in goapta lor tot ce avem de indeplinit: bine sau riu, dar tu, omule, alegel Qd_n*durile rele... puzderiet Dle tdbdrdsc de obicei ip*minrea omului concentrat la_rtrgdc.i-unesau

, Fgl4f e-l*es-ivdrpi-bj4 9!eI

Musafirii nedorifi, dacd incolfesc ca gi buruienile prin straturi, smulge-Je mai inainte de a cregtg-in propria ta minte. Ce strat minunafl Un pimdnt atdt de roditor... Dar dlrci nu vei ptivi buruienile din vreme, te.vei pomeni in toamna viefii tale cg.a.S-ffp.Ade i;"(e. -4gd. Doregti sd fii de folos pentru tine, pentru viapentru omenire? Smulge din stratul pe care_l !d, a i*b*gr u i a n a g a-n-d-u-l glpJr.rqat 9i 4gp ri y i g d n d u ri Ie rele ca intr-o oglindd Si nJ,a-t,._+U-J__e__f6S-USi pentru a le_ vedga pe toate felele. Cggl {e=*g.igr,i-n-c*gpe Pd.gALul,indildngqr,Le sub amigirea tor. C_ufio_tii nu se face tdrg, ci se alungdl De vrei, !e po-fi pdsdri zburdtoare; dar qgjtqglghjde ?.99oti

ca sd le arunci sraunil:Tu"a-r" {9T-ea,s--!-reieinrii

sd treacd in zbor peste ograda suflgtului tdu, fdrd $.LS -oailrana. Te vei uita gi nu vor mai fi, caZE vor zbura mai departe gi pdcatul se va risipi ca un fum mai inainte de a facejeratic pe vatra su-

160

I

**


**

fletului tdu. O, voi, gdnduri abia ndscute, de ce vd ldsali tulburate? De ce fugili (de sub cenzura minlii) ca o turmd de oi cdnd dau peste p69une strdind? Vedeli cum se risipesc de sub ochii pdstorului? Ori le sfdgie sdlbatica fiard, ori le otrdvegte o iarbd rea. V-5qiajsJ4lel-or de a .scdpa de su'b-suPravegherea-noultd, Pagubd aduce. Omulel P-une mdna Pe Jgiag*Lrugaciunii 9i fd-le ocol in=.staulul minlii ca sd stea a-qasi sub mila Domnului (sub frdna congtiinfei), Q-arc l*e hrdnegte gi Care primegte rugdciunile noastre: ,,sufletele Ig- sfinte1te' trupurile 19- -c-t41zlsgte. c ug et eI e I ei4 dre-pleaz d, g 6n d uri I e IS p H-rgleg! "e-gi a7a ne izbdvegte pe noi de tot necazul celor rele Ei al durerif (din Ceaslov). Nemiloaga b.-gAba sufletelor omeneqti, microbul strecurat in rana sufletului' cuiele diavolului bdtute in pomul viefii omenegti, smulge-le cu clegtele rugdciunii gi-ti unge durerea cu harul Sfintei Taine. Seapd-te de satana; l-ai cunoscut poate la o i4iuriturd. Ooo... 9i e apa dellelean' Cdci spune Sf6ntul Iacop ca !!Ig*t igi are locul ei intre mddularele noastrb, dar gP*Slcdtot trupul gi uata itt fldciri aria viefii. C.rezici i4iurdtura te astdmpdri sau iti sporegte puterile? D numai o morfind a sufletului te ugureazi pentru o clipd Sllgjge41ga de amirdciune pentru o veqnicie. Fii hotdrAtl incearcd 9i ai si vezi cdt poate un om care vrea sd fie curat' Un inger bun doregte sd te ajute, nu'l refuza. Sau poate ai ajuns r-obul bdutu+ii, de necaz,

Tinerii, din necumpitare, din patimi? Ooo...l -nu gtii cd belia e culcugul satanei in sufletul amefit? N-ai vdzut cd unde:s bdldriile se ascund gerpii gi viperele? Dar, oare, iU*U3.lA"f_i_il,e befi,ei (tulburarea gi Qangelui a creierului) nu se ingrdmddesc ge1p!.ipatimilor - murddria trupeascd gi sufleteascd: vorhajo.snice gi glume pe,gontrglate, injurituri, desfrd.ugl altelg? Adu-fi aminte cd Sfa.Utulpavet scrie corintenilor cd: nici curvarii, nici furii, nici lresdfiogii de averi, nici betivii, nici cei rdi de guri nu vor mogteni impdrdfia lui Dumn ezeu. Mdntuitorul nostru voiegte ca. ,,Tofi oamenii sd se mdntuiascd gi U.c_u7eEtj.Il-Iaadeu-i|41l_g1 sd vind' (l Cor. 2, 4) Nu intdrzia! Nu uita cd _egti cdl^dtorprin viafa asta. O3re nu gtii, omule, ci din prima pi pdnd in u[lima zi avielii tale trr alergi mereu? igi transporti spre limanul impdrdtiei lui Dumnezeu, "gflSlqt ie-ciJuta trupului tdu. Te-ai g d n d i t CUg sd-t i_pr_eg ate$tl_acea st4-ciru@? Nici un om chibzuit, sau intreg la minte, nu incarcd lemne, fAn sau altceva in carul sdu p6nd nu-l pregdtegte mai intdi: il lungegte, pune lanfuri, prdjind, unge osiile gi apoi incarcd povara pe care doregte sd o transporte. Dacd pentru incdrcdtura unei poveri obignuite ne pregdtim cdrufa cu atdta grije, cu atdt mai vdrtos trebuie sd ne F-regdtim cdrufa tf-unrilU,i cu lanfurile infrdndrii pentru ca sd putem transporta cu pacg sufletul nostru. Dacd noi, oamenii, nu indrdznim sd incdrcdm o ciruti nepregdtitd, cu atdt mai vdrtos Domnul

L62

**

Pirintele

Arsenie Boca

**

nostru Iisus Hristos nu va revarsa harul Sdu intr-un trup neingr,ijit gi un suflet pustiit. npostol Pavel care Nu o spun eu, ci tFllul zicezorice faceli cu cuvdntul sau cu lucrul , lo.aIs ca pentru Domnul, sa le faceli din tot s,,-1rf!-e.!gl, iar nu ca pentru oameni (Coloseni 5,23). I-n--:nuEi prln -El sd multum iti lu i mglg Dom nu !ui-l Ls.us. Dumnezeu Tatdl, iar varhirea--*\masfte sd fie dreasd cu sare gi cu grabd sd asculte, zdbaynic-la vorbd, zdbavnic la mdnie (lacov 1,19).Dacd cineva socotegte cd e cucernic, dar 4u-9i tine -lim-bain frdu, igi amdgegte in-i.ma, cucernicia acestuia este zadarnicd (Iacov L,26). De a ceea, o m u Ie, cand-J.g"DgEgi,.g d n-degtgig 9-aJaLbaja rdmdne scrisd ig**ufielHl celui ce o aeau-lta,glandgste:k sd te zidegti pe tine 9i pe el cdci 9i el gi tu sunteli ai lui qg*fiecar.e.--qu"y-aJ1t flristos, eafe pentru noi, cregtinii, e-sJetemelia vietii noastre. ,,Dupd harul lui Dumnezeu' cel dat mie, eu, ca un infelept megter am pus temelia; sd ia seama..eum iar altul zidegte. Dar {!W z&g&; cdci nimeni nu poate Pune altd temelie' decdt cea pusd, care este liFll-s lIristos. Iar de zidepte cineua Pe aceastd temelie: aur, argint' sau pietre scumpe. Iemne. ftn, trestie, Iucrul fiecdruia se va fa-ee-caltoscut; il-ua vddi ziua (Domnului). Pentru cd tn""fnc se descoperd.. gi focul iasu€i.va Idmuri c-e-.k!. e^s-te-.lugra-!fieedrwa. Dacd lucrul cuiva, pe care I-a zidit, va rdmdne, va lua platd. Dacd lucrul cuiva se va arde, el va fi pdgubit; el insd se va mdntui. dar aga ca prin loC (LCorintgnj S_,l2l.Nu uita cd egti o=e.a"rinilidi duhovniceasci

*d.inmarea clddire a Eisericii lui flristos. Ra.mdi c\rminte in.a_c_"estzid socotindu-te legat de celelalte cdrdmizi cu mortarul iubirii. Nu te smulge din linta acestui..zid duhoynic*esc,ci, rotunjindu-ti cuvintele printr-o frdmdntiturd curatd a gdndurilo_r, arde-le in cuptorul pf-infiiiluminate gi abia apoi trimite-le pe marele gantier al vietii omenegti. Clddirea construitd astfel, niciodatd nu se va prdbugi. Fericifi cei ce mor in Domnul cdci faptele lor vin cu ei gi trdiesc in vegnicie. Omule, trebuie sn,g sehirnbi.viata - reteazd, - crengile rele: sudalmele, cu foarfeca v..q-.tl-e_.talp neascultdrile, gi va rimdnea un pom care nu va putrezi in veac, e cuvdntul lui Dumnezeu. in."fie.car&.zi citegte, dacd poti, mdcar un vg.rset, mdcar U_ngap"jlgl sau un psalm, de care q.q1filegi gdndulile, mutdndu-te de la cele stricdcloase la cele vegnice. D31nd astfel dgJJ"a.nr qggd-gllfi, nu-l vei mai ldsa sd zdmisleascd pdcatul, care sd nascd fapte ruginoase. Bugdciunea Si postg!, -agestearipi sufletegti, puternice arme de luptd duhovniceascd, cu care-fi pofi cdgtiga biruinta impotriva la tot pdcatul, le cunogti gi tu, omule, gi gtii c6t de folositoare sunt. Dal Rugdciunea gi postul sunt minunatele U.1teltgdu-hovn-icegticu care iti strdngi laolaltd roada ostenelilor duhovnicegti, ca gi pe altd parte uneltele gospoddregti - cdnd trebuie sd cosegti pdcatul, cdnd sd aduni rd.r-tutilpgi cdnd sd nimicegti buruiana gQ_n{q.fllorsdlbatice. Folosegte-tede ele cdnd trebuie, cdci nimeni

L64

*.:.

Pirintele

Arsenie Boca

**

nu cunoagte mai bine ca tine unde si aduni 9i unde sd tai, n.uma-it-u,omule.-$tii. Cdci scris este: ,,vreme este s!.pMnSIi Fi vreme este sd"..vQtbpStigi vreme este sLt:4,,cîgi toate Ia vremea lor Fi toate c u a I easd in I elep ci u n d! {Eccles iastulS*4-B ). ,,Du voiesc, zice Sfdntul Apostol ?avel, ca toli oamenii sd fie cum sunt eu. Dir fiecare are d.anil sdu de Ia Dumnezen" (l Corinteni 7,71. Mai degrabi atdta cdt faci, fd,-cu d-Uh=de pentru ci Dumnezeu celor trufagi le g-Ilr_e-[en-ie, std impotrivd; iar celor smeriti le -dd*har. Te afli in-pclst, nu uita cd postul te ajutd 9i este sala de agteptare,in care cregtinul imbolndvit de picate trebuie si cugete, pdnd-i vine rdndul, cum sd-gi dezvdluie boala mai sincer inaiulea duh-ovnicului sdu la spove,danie, pentru c{--qq vfgme cq ai vqni"t la,doctor sd nu-cunrva s-6te intorci nevindecat, ci si ai parte in mod folositor de ceregtile doctorii ale Sfintei Treimi. e respiralia sufletului, iar postul tsugaE-r-urr-ea e apa care stinge vdpaia patimilor. arice-:rnealtd e,cu doud tiiguri. D-aca-4l-o in loc sd taie, ea*ls.lai.e, in ft1[o-segticu.m*tJ--e-b]tie, loc sd clddeascd, te ddrdmd. Deci, fii cu nadejdea in Domnul cdnd folosegti uneltele Lui. Adu'ti aminte de acel sobor tainic care a pus la cale trldarea gi prinderea lui Iisus. Dra intr-o gi a -treia zi, vinerga, a fost strdzi de mie-_r-cuyi puns pentru picatele noastre 9i zdrobit pentru fdrddelegile noastre. Hristos a fost pedepsit pen' tru mdntuirea noastrd gi prin rdnile Lui noi toti ne'am vindecat.

**

Tinerii

**

165

Chinuit a fost gi supus gi nu gi-a deschis gura Sa, ca o oaie spre junghiere S-a adus- gi ca un miel fdrd de glas inaintea celui ce-L tunde, aga nu gi-a deschis gura Sa (FapteleApostolilor g,52). Deci a fost rdstignit pentru pdcatele noastre. fiindcd in aceste doud zile a pdtimit Iisus pen_ $i tru noi tofi, dorind in chip deosebit sd ne scoatd din mocirla pdcatului, a patimilor, a pieirii vegni_ ce, vrdnd sd ne mdntuiascd, vom rimdne, oare, nepdsitori la marea Lui jertfd? Sd nu ne jertfim gi noi mdcar atdt, prin infrdnare?

ClopotnilaMdndstirii Prislop,in stil athonit, construitddePdrinteleArsenieBoca

166

**

Pirintele

Arsenie Boca

**

Gdndurile gi vicleniile lor Toate patimile dezldnfuie o concurenld pentru bunur.ile lumii acesteia incdt oamenii se,vdd unii pe alfii duqmani de moarte 9i qjung la crime 9i rdzboaie. (Pdrin tel e Arseni e Boca)

fire, de la S14-(uri-Le vin in m-inte de laDumnezbu gi qe la diavol. Dlg-lA f-Lresunt cele numite: foamea, setea, frigul gi celelalte. sunt gdndurile cu gr[id de D-**!.+.DJrmA-9Ugu sufleC de luminarea lui, de aducerea omului intreg,-pufat inaintea lui Dumnezetl, precum 9i at-enli o n d ri I e g-ax+tii n [e i 9i al tel e a se m e n ea' e' gi loate?-Uita de Dumnezeu, Precum b altd caracteristicd a lui este cE sileSte-amq! la toate extremele care-i sunt peste putere. creierul, (;ebuie s4-p!ie s{ d-e9$cm[tgalTu b*gg,$cAce vine de la Dumnezeu, sa-u de la fire, sau de.la diavol Al1lqinlga trecem prin mormdnt dincolo, ea nu-i suPusd morfii. Toate acestea ca gdnduri. Dar di.ay,gJUlincurcd lucrurile 9i altfel, le strdmbd! la toate -S-!r€mnagi cele ale firii, imbiind denaturdrile gi exageririle ca s-o uzeze 9i s-o innebuneascd dupd tot felul de pldceri egoiste'

S_,ka-m ba 9i .gg Ie-a-LeJui -Dumn eze,u. Da cd miXtface cu omul ctrm face !9a nu ia aminte, $.a"_v"plUt clq*sectarii. Tlage in gregeala pe om si nu asculte-de orice rdnduiald ci-numai-.de-eapul.lui in c_areel (diavolul) e profesor. Ce intereseazd, aici, cu deosebire, e cg;Qqe diavolul cq instinctele primare ale omului, cum fq,(ggrad eazd, cum le exagerea2d....prezentdndu-le ca drgpturi. la ceva - ,,minfind cd asta-i l*ibertatea lui". Qa asta;LeJ gi altceva nimic. De cumva Omul crescdnd 4f!d cn mai are gi*qrrlgte9i Su.flet,le umfld de mdndrie, de aroganfd, de suficientd de sine, de neascultare gi inddrdtnicie. O alti caracteristicd a diavolului: este i chiar gi in vis cu ,,invdfdturile lui". g_5ss.sijle.ser
sunt 99t. Lligr"g .de vini. tleVro?ete,pgi_b9_?9]-9 qfectutSsnqlUrjJiiacestuiinstinct primar al firii

in cdteva generatii succesive dar pot apare gi intr-o generalie dati. Deci ornul, condus&14.-qe-pi sldbit efapinifea._d_e,.q!, a acoperit mustrarea

168

**

Pirintele

Arsenie Boca

**

Tingrii,

d.*econgtiinta, care acum ea face explozie 9i gdsind r1r- g-asldbitd o alungd in schizofrenie, i n p a r a n o i a g i i n a l te n e n o rocir i ner voase' gnlgAg.lqgerigi nu e dupd fire; ea e mai prequs de Iire, ca atare c*efe o putere in--El-us.Se infelege ca I putere mai presus de fire de la c-itate b iol o g i q[-d e-"rezisDu m n eze u d a r gi -q'_ggP? fjlii sau 4 povdrnigului denaturdrii. Cdnd au zis ucenicii Mdntuitorului intr-un context: ,,Nu e bine a se insoti omul cu femeie", Domnul Hristos, Autorul omului, le-a rdspuns: pricqp cuvdntul acesta, ci numai aceia ,, .!-o_li cdrora Ie este dat'(Ylatei 19,9) Cum dat? Dat in congtiinla lui geneticd, mai lB,ainte de a fi vreuna din zilele lui pe pdmdnt. cu ajutorul ordnduirii speciale, a Dat ca I,e"""SJi,n unor gene... in cromozomii sdi specifici xx sau W, ca tensiunea lor cea dupd fire sd poati favoriza c.r.lns&,rbLrealubiriif.izice - pentru o singurd p ersoa nd, o p u sd sexul u i - in iubllqduhgylllc-aqfi ei. ar oricum oamenii to_Ji eg111l-v_qls3lgpentrg Potrivnicul (diavolul) e ingddujt si ispiteascd cu pldcerile patimilor: senz!!,a]it*rupul qi ryf[_e-*tul luxul, slava degartd, ispita puterii tatga,ldcomia, sau a mdririi trecdtoa_r€,4 mdndriei sau aroganfei, cu patima proprietdf,ii sau poate ispiti omul fdcdndu-l sd intre in contextul unei conceptii de ti m,iI e v iald d iametral o p use Revelaf i e i. T-qq !e__pa d e z l d n l u i e o co n cu re n fd p entr u bunur ile lumii acesteia incdt oamenii se vdd unii pe allii dugm a n i de mo a rte g i a j u n g l a c r ime gi r izboaie.

i j

fi

L ..

r)

familia

gi co

*.:.

169

I-ubirea de oameni e infrdntd dg*"egoisme ?ntagonicg sau demonice. eamenii po.tinnehuni dacd rdmdn sau ofteazd, cu exglUglvitate numai Pentru v-iala d9 aeum.$i.deaici. I ib"ertatea_lorcu care sunt impodobifi de creafie ngfotosinql-_f,sub inQrutn_a"Le-a." I{i Dumnezeu, ajung in cea mai demonici robie gi omul e pierdut cu voia- gi cu tp,tn!-eafui.Deci, de ce sunt ingdduite devierea gi potrivnicul? Ca sd se vadd inclind ljb,_erta_ t-ea duhului__omului gi de acea dire_cli_esd aiba parte in vecii vecilor. ,,Iatd. pus-am inaintea felei.-uoastre apa gi focul, viala gi moartea; spre care veli intinde pe aceea veli avea-o" (I_e[s_eirah,lE, 16-17; -.A Deuteronom 5O,16) Numai intre contrarii se desivdrgegte iubirea. lui sarsaild igi pierd puterea cdnd Q_6_ndurile sunt spuse, denuntate la preot. Mai greu este cu neajunsurile.eus-dif€Jietesute in fire. La obdrgie gi acestea tot pe cel..vicl.eanil au la rdddcind. Sunt_lqepqgnlq_qlpdlla_r:ede care greu scapi, ba de unele din ele nu scapi. Exemplu: alcoolismul bunicilor, strdbunicilor, se soldeazd in urmagi cu un creier mai slab. D_eSeendengiacestora merg pdnd la al treilea neam. Sfdnta Scripturi pomenegte gi de-al patrulea neam..., de-al cincilea ngam nu mai spune nimic, dovadd cd s-a stins neamul acesta. Orice ldmurire luminati nu poate inlocui cSl-ulel-e nervoa-sedistruse de alcool. Sunt deci gi imposibilitdli de luptd cu poverile ereditare..pe inaintagi sd-i iertdm gi cu asta ii ajutdm lajudecatd.

170

**

Pirintele

Arsenie Boca

**

Tinerii,

familia

coprrr...

coPILARIE gI SF'INTENID

impdrdfia lui Dumn ezeu este fdgdduitd copiilor, oamenilor ce o primesc fdrd discufie, ca nigte copii, oamenilor ce au venit la lisus de copii. Deci, cum sd nu se supere impdratul cdnd copiii sunt oprili de a veni la lisus, cdnd Iisus le este interzis?

Pentru tdria uedin[ei OrtodoxePecarea aaut-o PdrinteleArsenieBocagi pentruminunile pe carele-afdcut Dumnezeuprin sfinlia sa, Ia icoane agail arepoporulcelbine-credincios:

Pdrintii 9i copiii Iisus vorbea intr-o casd, poate in Capernaum. Iar bdrbafii, femeile, tofi nevoifii de odihnd gi mdngdiere, umpluserd casa gi-L impresurau de-aproape, se uitau la El cum te uifi la pdrintele pe care l-ai regisit, la fratele care s,a ficut bine, la binefdcdtorul care mdntuie. Atdta erau de infometafi de cuvdntul Sdu acei bdrbati gi acele femei, cd lisus gi prietenii Sdi nu aveau parte nici mdcar sd inghiti o inghifiturd. Vorbea de multd vreme gi aceia ar fi dorit sd mai vorbeascd, pdnd noaptea, fdrd intrerupere, fdrd a se odihni o clipd. De-atdta vreme-L addstau. Ppfintii gi m-amele,lor addstaserd in josnicd p.dngdrire gi dobitoceascd incrucigare de brale, mii de ani. Ei ingigi de prea multd vreme addstau, in ceaJa tdmpi a unui dor nelimurit. Cu

L72

**

Pirintele

Arsenie Boca

**

tofii oftasere noapte de noapte dupi o ddrd de lumind, dupd o fdgdduiald de fericire, dupd un cuvdnt de iubire. Iar acum il vedeau in fafi pe Cel ce impdrfea rdspldlile indelungatelor agteptdri. $i le cereau fdrd alte amdniri. Acei bdrbafi gi acele femei stdteau in jurul lui lisus, nerdbddtori ca nigte creditori cu drep' turi, care, in sfdrgit, puseserd mAna pe dumnezeiescul lor datornic - vegnic agteptat - si-gi ceard partea p6nd la cel din urmd ban. N-aveau decdt si se lipseascd de m6ncare - veacuri dupd veacuri pdrinfii lor trebuit-au sd se lipseascd de pdinea adevdrului, ani dupi ani ei ingigi nu-gi putuserd potoli foamea cu pdinea nddejdii. Iisus, agadar, le vorbegte de una oamenilor care au ticsit casa. Rostegte iarigi cele mai ademenitoare imagini ale inspirafiei Sale, Povestegte noutdfile cele mai nedezmintite despre impdrdfia Cerurilor, Se uitd la ei cu acei ochi plini de invocafie, Se coboari in inima sufletelor, coboard de cu zoriin larcul neguros al caselor. Oricare dintre noi gi-ar da zilele ce'i mai rdmdn ca sd fie privit de acei ochi, ca sd cate o clipd, sd asculte o singurd datd glasu-I cotropitor ce se schimbd-n melodioasd armonie, graiul acelasmerit. Acei oameni care au rdposat, acele sdrmane femei, acei nemernici care-s pulbere azi in vdzduhul pustiului ori noroi sub copitele cdmile' lor, acei bdrbafi gi acele femei pe care nimeni nu ii pizmuia, atdta vreme cdtpizmd poate fi dupd o moarte atAt de indelungatd gi invdluitd in ceafa depdrtdrii, acei bdrbafi gi acele femei ii auzeau

t

Tinerii,

familia

Bisericalui Hristos gi Familiacregtind,,dupdchipul Bisericii,, Hristos gi Bisericasa sunt acorounde Domnurintemeiazd gi binecuointeazd deprunci tn cadrulei. familia gi naEterea Binecuaintarea familiei cu mulli copii, a mameirhani_ toare,esteacolo unde se ia ?n seriosrdspundereamaternd, adicdpurtareacrucii... Trddarea acesteimisiuni aducegrflae mustrdri de congtiinld,singuraEi sigurascdpareestespoaeda_ nia Ia preot,pocdin[apentru aaortul sdaArgit,rugdciuneagi facereacanonului.Attd ieEiredin acestlad, categoiic,nu est-e.

*{.

glasul, ii vedeau ochii. Dar iatd un zgomot, larmd pe la uga casei. Careva dd sd intre. Unul din cei de fatd ii spune lui lisus: ,,YlamaTa, fratii gi surorile Tale au venit sd Te caute." Dar Iisus std locului: ,,Cine-i mama? Cine-s frafii?" $i rotindu-$i ochii deasupra celor ce'i stdteau in preajmd, le zicez ,,la@,mama 9i i va i m p I i n i v"oinf.a' D omnu f r afii, a$gAffidigtffi"p l u i. -!.[i;*efr ats, .Mi: e s,ard, Mi: %"RG[Iltd.ln tre a ga-wti fa4ili_e, aici imi este. Alta n:am. Ireg4-tgt*ite.oe sfuge-n.au--pref cdnd nu-s consfinfite in suflet. Tatdl lvleu e Pdrintele care Md face asemenea Lui, in-.,des.6vdr$irea ."b,inelui. trafii *im-i sunt sirmanii ce-au pldns, surorile - femeile ce-au impdrtdgit iubirile pentru lubire." Prin aceste cuvinte nu infelegea sd Se lepede de indurerat'a Fecioard, din al cdrei pdntece Se ndscuse, ci voia si sp u n d cd ?iua-ru-rghiunului voi.Ld.e-,hunivo i e, nu-.m1lli3g3 de mica familie din Naeareb era pe dea-ntregul al menirii Sale de Mdntuitor al marii familii omenegti. filkJte*dgh_g*v""njSg3$edin noua iconomie. a rnantuirii intrece gi lasi in urmi simplg-f-i!rc$i€ nu4 urdgte trupeased. Daqa vine cineva-la M-iU-g"gi pe tatdl sdu, pe mama sa, nevasta, copiii, fratii 9i surorile, pdnd chiar gi propria'i viald,,nu-mi poala"untricd, va sd fie pusi mai te fi ucenic. [gbjy..g.? prejos de iubirea obgteascd. Dgti tinut sd alggi intre vechile lqgdtufi de dragoste ale omului vechi gi singura iubire a o_-4_tgl"U.Lpgu. Familia se va stinge atunci cdnd oamenii, in viala cereasci, v.or fi mai mult decdt oameni.

L7d

Acum familia e o piedicd pentru cel ce-i-ajutdpe ceilalli sd intre in Rai. ,,Sd nu chemali ioua tiU pe pdmdn t, cd up u t p.sfc_htAj -voctfu,,*e&!,-e-!n _gg!!!rf -lvrAtSi'tr2p). Cel ce-gi va pirisi familia. fi'va rdspldtit in nesaf. ,,Adevdr vd grdiesc voud, cd nimeni nu este care gi-a ldsat casd, neuastd, frafi, pdrinfi, copii din dragostea pentru impdrdfia lui Dumnezeu, cAIe €A nu ia cU mult mai in vremea aceasta gi in veacul ce va sd uinii viald vegnicd" (Luca lg,2g,AO). talil*qet din "car,urj e vrednic de incredere, fratii vogtri din impdrdlie sunt vrednici de incre_ dere, d"41. p.6rin ucigagii vogtri: gi de frali gi de rude gi de prieteni, gi vQ. upr pe mulfi dintre voi gi va,t! fi -urdti de toti Pgl! (Luca_2J"16:tZ). Cu toate acestea, mdcar pdrinfii s-ar cuveni sd fie credinciogi. Cdci, dupd Iisus, p-alin.tiiau cu nngll;ngi mari indato-riri faEdde copii, decdt au g-opiii fafd de pdrinfi. et,r6v_echeaLege nu-i cunoagte decdt pe cei dintdi: Cinstegte pe tatdl gi pe mama fa. Qgp[ii sunt avufia celui ce i-a ficut. Viafa pe acele timpuri pare atdt de frumoasd gi de pref cd nu vor fi in stare niciodatd sd se pld_ teasci de datorie. Vor trebui sd fie mereu robi, vegnic robi. Nu au a trdi decdt pentru bdtr6n, la poruncile bdtrdnului. gi aici, dumnezeiescul geniu al Rdsturndto_ rului vede ce le lipsegte strdbunilor. Eari-niii tr-ebuie s6.dea fdrd zgArre,nie, fdrd rdgaz- sd dea. Cblar_daci copiii sunt".rii, chiar dacd-l pdrdsesc

L76

**


**

pe pdrinte, chiar dacd nu-s vrednici de nimic, dupd chibzuinta mdruntei infelepciuni a lumii, Tatdt nostru e jumdtate o rugiciune a copiilor cdtre Pdrinte. E rugdciunea 9i cererea Pe care orice copil i-ar putea-o face tatdlui sdu. Iar pdrinfii chiar dacd dau tot, pot fi pdrinfi' Dacd fiii se lasd de ei spre a se arunca in vdltoarea vietii desfrdnate, trebuie sd fie iertafi de indatd ce se intorc, precum iertat a fost fiul risipitor din parabold. Dacd igi lasd pirinfii spre a cduta o viald mai inaltd gi mai desdvdrqitd - cum sunt cei ce se indreaptd pe ciile impdriliei - fi-vor rispldtifi inmiit, in aceastdviald' 9i in cea de-a doua. Dar pdrinfii, oricum ar fi, sunt d4!o14.ici, gro-ez4tgJAgp.Und-efp pe care gi-au luat-o ddnd viaF u-nor fdpturi Jtoi, va (trebuie) sd fie implinitd. Asemenea singurului Tatd din ceruri, sunt celor [fn.*i sd le dea celor ce cgr 9i celor.-c-e-.tgrc, vrednici gi celor nevrednici, celor ce stau la masa casei gi celor ce hoindresc prin lume, celor buni gi celor -rdi, celor dintdi ca 9i celor de pe urmd. Nu le este ingdduit si se dea inapoi nici din fafa copiilor ce fug de ei gi ii lovesc, din fafa copiilor ce se leapddd de ddngii. ,,?e care dintre voi I'ar ldsa inima sd-i dea copilului sdu o piatrd cdnd cere pdine?" Cine nu-i va da atunci copilului care se indepdrteazd fdr6' sd ceard nimic, cel mai mare dar: iubirea care nu agteaptd rdsplata iubirii? Totugi sunt fii ai Fiului Omului, dar nimeni nu-l putea spune tati dupi legea firii 9i a cdrnii. ?oate singura bucurie ce nu dezamigeqte

**

177

dintre dezamdgitoarele bucurii ale oamenilor, e aceea de a.iine la piept ori pe genunchi un co-pilag imbujorat la fald de un s6nge care sd fie al tdu, care sd-li zdmbeascd cu cea dintdi strdfulge_ rare a ochilor, care sd-fi ingdne numele, sd.te facd sd mai descoperi o datd duiogia pierdutd a celei dintdi pruncii. Sd simfi lipitd de pielea im_ b,itrdnitd, intdritd de vdnturi gi argild, a carne noud, moale gi ndscdndd, sub care sdngele parcd ar pdstra inc6 ceva din dulceala laptelui, o carne pldmdditd parci din petale calde gi vii, sd simti cd astd carne-i a ta, fdcuti-n carnea femeii tale, hrdnitd cu laptele sdnilor ei, si iscodegti ivirea inceatd a sufletu!-ui in aceastd carne care-i a ta, care-i a aceleia a ta, si fii singurul tati al acestei singure fdpturi, al acestei flori ce-i gata sd se involte-n lumina lumii, sd te recunogti in ea, sd-ti descoperi ochii aceia mirati, sd-fi auzi iardgi glasul in frageda-i gurd, sd copildregti din nou pentru acest copilag, pentru a fi vrednic de el, pentru a-i fi mai aproape, si te faci mai mic, mai bun, mai curat, uitdnd toti anii ce te-au apropiat ticufi de moarte, si uifi trufia bdrbd_ fiei, fdlogia intelepciunii, cele dintdi brdzddturi ale fetei, ispigirile, pdngdririle, josniciile vietii, gi sd.redobdndegti fecioria ldng6 acea feciorie, pe care n-ai mai cunoscut-o niciodatd, sd fii, cu un cuvdnt, pdrintele unui copil al tdu, care cregte zi de zi in patul tdu, in casa ta, in brafele nevestei tale, 9 fdrd indoiali cea mai mare desfdtare o"meneascddin care ii gu4!-da-tqomului cu sufle-

I

L78

**

Pirintele

Arsenie Boca

**

tul incdtu9at in mdduva tinei. Iisus simfea inclinarea pentru copii ca gi pentru picitogi. Spirit absolut, nu-l pldceau decdt extremele. Nevinovdfia gi cdderea erau pentru El arvunele mAntuirii. Nevinovdfia,pentru cd n-are nevoie sd fie curdtitd; josnicia, pentru care se simlea mai cotropitoare nevoia de a se curifi. in primejdie sunt oamenii de mijloc: cei jumdtate stricali gi jumdtate neatingi; oamenii ciumafi pe dinduntru gi care vor sd pard neintinali gi buni la Dumnezeu; cei ce gi-au pierdut odatd cu copildria curdlenia din ndscare qi nU_Simtin,ea mirosul greu al lduntricei lor putreziri. Iisus ii iubea cu duiogie pe copii gi cu mild pe ucigagi, cu duiogie pe cei curali gi cu mild pe cei ce nu pot zdbovi sd se curefe. Mdna-l stdruia cu voiogie pe pdrul afinat al pruncului desprins de la sdn gi nu dddea in lituri pdrul prostituatei, imbibat cu mirodenii. Iegea in calea pdcdtogilor, deoarece ei n-aveau intotdeauna tdria sd-l iasd in cale, dar ii chema la Sine pe copii, deoarece copiii il simt pe cel ce,i indrdgegte gi dau fuga la el cu bucurie. Mamele-I intindeau pruncii sd-i atingd. Ucenicii, cu obignuita lor ndtdngie, le tineau de riu, iar lisus, Care vedea acestea, a trebuit sd-i d_qieneascd.,,Ldsa!i copiii in pace gi nu,i oprifi si vind la Mine, cici a lor e impdrdfia Cerurilor, $i adevdrat grdiesc: fiecare dintre voi care nu va intra in impdrdtia lui Dumnezeu ca un copil - nu va mai intra intr-insa." Ucenicii, oameni in toatd puterea cuvdntu-

Tinerii,

familia

coplrr

lui, mdndri de puterea lor de oameni cu trecere gi de slujitori ai Stdpdnului de mdine, nu pricepeau cum de-l venea invifdtorului sd-gi piardd vremea cu nigte copii ce abia-abia incepeau si lege cuvintele gi nici nu puteau inlelege .incd !4fcul vorbelor celor vdrstnici. Dar Iisus, pundnd in mijlocul lor pe unul dintre acegti copii, ii !inu de rdu: ,,Adevdr grdiesc voud, c! de nu vd vefi schimba gi sd vd faceli ca pruncii, nu vefi intra intru impdrdlia Cerurilor Cd cine se v_Asmegi pe si-n,eca pruncul acesta, acela mare este intru impdrdfia Cerurilor gi cine ua primi un.prrl&c ca acesta intru numele Pfeu, pe Mine tld primegte. t4r cl4g va,s.minti (ndrdvi la rele) pe unut din acegti copilagi care cred intru luIine, mai de folos i-ar fi lui ca sd-i spdnzure o piatrd de moard de g6t gi sd se inece in adAncut mdrif'(Matei lg, O-6). $i aici rdsturnarea valorilor e totali. Dupd strdvechea Lege, copilul era acela care trebuia sd-i poarte respect omului mare, si-l cinsteascd pe bdtrAn. Cel mic era finut sd-l ia pe cel mare drept pildd, desdvdrgirea era lisatd pe seama vdrstei coapte sau mai degrabd pe seama bdtrdnefii. Copilul era respectat numai intr-atdt c6t pdstra in el nddejdea unei viitoare bdrbdfii. Iisus rdstoarnd Legea, cei mari sd ia pildd de la cei mici, vdrstnicii trebuie sd se intoarcd iardgi in copildrie, pdrinfii sd se poarte cum se poartd copiii. in lumea aceea in care avea trecere puterea, in care se bucura de faimd doar magterula6 * magter = neindurdtor,rdu, crud, neinduplecaf aspru, vitreg.

180

*.i.


.i.':'

imbogdlirii gi al obijduirii, copilul mai-mai cd nu era om. i4- noua lume propoviduitd de flristos, in care vor domni doar castitateaincrezdtoare 9i drdgdligia nevinovdfiei, copiii sunt icoana fericirilor de mdine. Copilul, care pdnd atunci pdrea om ,,neintreg", e mai desdvdrgit ca bdrbatul. Bdrbatul, care crede c6,a ajuns la deplindtatea vdrstei gi a sufletului sdu, va (trebui) sd se intoarcd inapoi, sd se despoaie de ndrivita-i bdtrdnele gi sd se-ntoarcd iardgi la anii copildriei. Din cdlduzitor ajunge cdlduzit, de la locul dintAi coboard iardgi la cel din urmd. Iisus, intrucdt il privea pe El, igi dezvdluia fdfig copildria gi Se mdrturisea fdrd pic de sfiald asemenea copiilor ce-I iegeau in cale: ,,Oricare dintre voi intinde mdna unui copilag ca acesta, Mie Mi-o intinde." Sfdntul, sdracul, poetul se infdligeazd sub aceastd noud intruchipare - care le intruchipeazd, pe toate: copilul, curat gi neintinat ca sfdntul, gol gi nevoiag ca sdracul, uimit gi indrdgos titarca poetul. Ilsus nu-i iubegte pe copii numai ca modele n e g t i u to a re a l e ca n d i d a fi l or la desdvdr gir ea impdrdfiei, dar gi ca adevdralii mljlocitori ai adevdrului. Negtiinla.tgr e mai luminatd decdt invdful invdfafilor; nevinovdlia ler e mai puternicd decdt infelepciunea ce se rdsfrdnge in vorbele intrefesute de rafionamente. Ilgmai o-glinda netedd poate primi rdsfr6ngerile revelatiei. ,,lululfumescu-li !ie, Pdrinfe - strigd. intr-o zi - inaripat, entuziast, infldcdrat, insufletit.

Doamne aI cerului gi al pdm1ntului, cd-ai ascuns acestea de cei inlelepli pi pricepufi gi le_ai desco_ perit pe ele pruncilotl' (Vlatei ll,21). Celor price_ pufi le stricd ins{gi invdfdtura lor, deoarece socotesc ca gtiu totul. pe cei infelepJi ii incurcd insdgi infelepciunea lor, deoarece nu-s in stare sd descopere altd lumind, afard de lumina minfii. Numai cei negtiutori pricep nepriceperea, .nevi_ Uova[ii - nevinovdtia, indrdgostifii - dragostea. Revelafia lui lisus, dezvdluitd numai in fala sufletelor feciorelnice, std in umilire, in purificare, in mild. Qi omul crescAnd ge g[.1i_qd, se !.1gfegte,deprinde pdcdtoasa desfdtare a urii. Se depdrteazd zilnic de Rai, e din ce in ce mai neinstare sd-l gdseascd. Se simte bine in treptata_i eq_lordre, se fdlegte cu netrebnica-i gtiin! d ce ascunde singurul adevdr de care ar aveanevoie. Ca sd descopere iardgi Raiul cel nou, impdrd_ lia nevinovdtiei gi a iubirii, omul vArstnic e nevoit sd se regdseascd copil; copilul prin harul nagterii e de la inceput aga cum vor trebui sd fie vdrstnicii, dupd cumplite strddanii. Iisus cautd, da, tovdrdgia bdrbalilor gi a femeilot a pdcdtogilor gi a pdcdtoaselor, dar Se sim te a fi i n m i j l oc ul adev dr al i l or Sdi fr afi , numai cdnd mdngdie capul copiilor, pe care femeile galileene I-l intind lui Iisus ca pe o ofrandd.

t82

**


impdrilia

**

copiilor

Copiii odihnesc Ai refac omul! Ei rezumd gingdgia gi frumuselea, puritatea gi nevinovdlia, gi credinfa. Chiar ei sunt o refacere a omului. Chiar pe Iisus copiii L-au odihnit. Cei mari il amdrau mereu. Nu iegise bine din necredincioasa Betsaidd unde'abia tdmdduise un orb, n-a izbdvit bine pe Petru de ,,milostivirea" satanei, cdnd a precizat curajul in riscurile mdntuirii, cdnd, iatd, altA surprizd, o micime omeneascd. in drum spre Capernaum, ucenicii se pripeau gi se intrebau, care e mai mare intre ei? Cine gtie dacd Petru a mai avut vreo pretenfie? Cdnd i-a intrebat Iisus despre ce vorbeau intre ei pe cale, ucenicii au tdcut, semn cd au vorbit din ale lui satana. Acesta, diavolul, se strdmutase din Petru in ceilalfi, pe altd temd, a celor omenegti. Dupd atdtea gi de la atdlia gi de la tofi, Iisus avea nevoie de odihnd. Deci qezdnd, i-a chemat! $i de cdte ori i-a chemat..., gi le-a zis: ,,De voiegte cineva sd fie intdiul, acesta sd fie cel mai de pe urmd Ia toli gi sluga tuturof'(Marcu 9,55). M a re i n a i n te a l u i D u mnezeu nu poate fi decdt omul smerit. Oamenii ajung mari prin vitejii, bogdfie, putere, chiar inlelepciune - dar aceasta este trufie, gi cu ea sperii lumea; gi aga egti mare inaintea lumii. ,,Lurmea", insd, nu e cuprinsd in scoarfele

**

183

cdrfii ceregti; dar in schimb (lumea) se inscrie acolo cu un pahar de apd dat unui dr um e! in numele dragostei de oameni.

Cuvdntul ar putea fi ldrgit. Dacd mamele ar primi copiii in numele Domnului, ce strdvezii ar fi ei in chipul lui Iisusl Abia atunci gi-ar putea da seam a m am el e pe c i ne au pr i m i t pr i n c opi i . Copiii ajung in brafele lui Dumn ezen,fiindca sunt cei mai aproape de El. Modul lor de a fi e

In ochii copiilor, senindtatea e de culoarea cerului. Nu e Dumnezeu mai real in impdrdfia copiilor decdt intr-un tratat de mecanicd cereascd? Dumnezeu gi copiii au inrudirea pe care noi, cei mari, o pierdem. Sfinfii sunt nigte mari copiil gi ce departe ne linem de eil

184

**

Pirintele

Arsenie Boca

S-a suparat

**

Iisusa8

M a t e i 19 ,3 -L 3 ; B i b l i a d i n 1 9 14. 3. 9i au venit Ia Dhnsul Fariseii, ispitindu-L Pe EI gi zicdnd: Oare se cade omului sd-7i lase femeia sa pentru fiegtece Pricind? 4. Iar EI rdspunzdnd a zis lor: Dar nu ali citit' cd Cela ce a fdcut dinthi, bdrbat gi femeie i-a fdcut pe ei? 5. Fi a zis: Pentru aceasta va ldsa omul pe tatdl sdu, gi pe mama sa, gi se va lipi de femeia sa' gi vor fi amdndoi un truP. 6. Pentru aceea nu mai sunt doi, ci un trup. Deci ce a impreunat Dumnezeu, omul sd nu despartd. 7. Zis-au Lui: Dar cum luloise a Poruncit ca sd i se dea carte de despdrlire gi sd o lase pe ea? 8. Zis-a lor: Moise dupd invdrtogarea inimii voastre v-a dat voie sd vd ldsafi femeile voastre; dar dintru inceput nu a fost aga. 9. Iatd grdiesc voud: Cd oricine igi va ldsa femeia sa afard de cuvdnt de curvie. gi va lua alta, preacurve7te, gi cela ce va lua pe cea Idsatd preacurvegte. LO.Zis-au Lui ucenicii Lui: Dacd aga este pricina omului cu femeia, nu este de folos a se insura. 11. Iar El a zis lor: Nu to[i pricep cuvdntul acesta, ci celora ce s-a dat. * Matei 19,3-14.

**

185

12. Cd sunt fameni, care din pilntecele maicii Ior s-au ndscut ala; gi sunt fameni, care s-au scopit de oameni; gi sunt fameni, care singuri pe sine s-au scopit pentru impdrd{ia Cerurilor. Cela ce poate inlelege sd infeleagd. L3. Atunci s-au adus Ia Ddnsul prunci, ca sd pund mdinile peste ei, gi sd se roage. Iar ucenicii i-au certat pe ei. Cdt de pufin au inleles chiar ucenicii lui Iisus sensul cdsdtoriei, se vede din ceea ce a urmat indati dupd aceasti ldmurire. Mai mult au inteles mamele ce-gi aduceau la El pruncii, ca sd-$i pund mdinile peste ei gi sd-i binecuvdnteze. Ucenicii ii certau pe cei care-i aduceau. Iisus, vdzdnd aceasta, S-a supdrat gi le-a zis: ,,Ldsafi pruncii sd vind Ia luline gi nu-i oprifi, cd a unora ca acestora este impdrdlia Cerurilor. Si pun6ndu-$i peste ei luldinile, S-a dus de acolo.,, (Matei lg,14,15). Iatd o supirare a lui lisus. Supdrare a cd, copiii nu sunt ldsati de mici sd vind la lisus. Este lucru gtiut, cd omul din copildrie aduce inchinarea pentru Durnnezeu, indiferentismul sau necredinfa. Rar cdnd este altfel. Copildria este intervalul viefii mai apropiat de sfinfenie, mai capabil de credinfd. $i oricum, in orice domeniu, ,,credin[a" este factorul pe care se clddegte gi pe care se conteazd. Dacd acest factor este inclinat dintru inceput (din copildrie) spre Dumnezeu.,vom avea ,,credinfa in Dumnezeu". Daci este inclinat

186

**

Pirintele

Arsenie Boca

**

impotriva Lui, vom avea,,credintd in necredinfd"z ,,Cred Doamne' aiutd necredinlei meld" pe Filozofia, oricare ar fi Qd, se bazeazd' factorul primordi al al credinfei in rafiune' al credinlei in gtiinfd etc.

**

Tinerii,

familia

9i copiii.

**

t87

Cu toate cd lucrurile pot sa se desfdgoare gi in favoarea necredinfei, totugi Dumnezeu rdnduiegte fiecirei generalii libertatea de a decide. Mare este raspunderea celor ce opresc copiii de la Iisus. ,,FIai bine i-ar fi legat de grumaz o piatrd de moard gi l-ar fi aruncat in mare decdt sd sminteascii pe unul din acegtia mai micf' (Luca 17,2).

Sfintenia

este interzis?

un grai de altd naturd de cum poate vorbi omul'

Lui lisus toate lucrurile, intdmplirile, oamenii de tot felul, pdnd gi copiii ii prilejuiau motive de revelafie. De la toate lucrurile lumii, Iisus ridicd oamenii la raliunile supranaturale ale Providentei. Pe copii, de pildd, Iisus i-a gdsit modelul sufletului deschis spre Dumnezeu. Ei, degi nu infeleg nimic Ai nu schileazd nici o impotrivire dialecticd, cred totul gi cu credinfd pun intrebdri uimitoare lui Dumnezeu. Pentru ei, existenla lui Dumnezeu gi prezenla divini este un lucru de la sine inteles. Nu in zadar s-au aldturat aceste doud cuvinte: copildria gi sfinfenia. De fapt, omul incepe viafa cu sfinfenia, apoi o pierde: devine pdcdtos, devine ,,intrebdtorul complicat gi cumplit al veacului acestuia". Acum intreabd din necredintd. Urmeazd o viald zdrobitd de toate urmdrile necredinfei. Acestea scot din om sau un umilit gi infeleptit, sau un rdzvrdtit cu desdvdrgire.

188

**

Plrintele

Arsenie Boca

**

Iatd de ce marile concluzii, ca de pildd a lui Solomon, a degertdciunii lucrurilor de sub soare, sau a lui Socrate, a cdruia singura qtiinfn sigurd a fost cd nu gtie nimic, gi a altor mdrturisitori sinceri ai neputinfei gi tragediei omului, ii apropie iarigi ca pe nigte copii de Dumnezeu. Mare pref are prima nevinovdlie a viefii, dar ndsculi din nou sunt gi oamenii ldmurili prin ,,cuptorul smereniei"... Parcd.se intrevede explicafia la intreb areaz de ce toli inlelepfii iubesc copiii? Pentru cd sunt din aceeagi familie duhovniceasci.

Vederea prin vdl Sd nu se creadd ingust, cd dreptul apare numai in religie. Dreptul poate sd se arate in oricare dintre valorile sau talanlii lui Dumnezeu. Dacd insd abia in religie apare, asta se datoreazd faptului cd aici se mai gtie ceva despre 4ftrrrylre4 gmuluj de Dumnezeu. Deci purtdtorul o1lqdrei ya!_o. ti, dacd va ajunge- la e-u-no+tinla atQrndrii sale de Dumnezeu, va ajunge drept. Dreptul e omul lui Dumnezeu, ori de poartd slujba preotului, ori pe-a impdratului, ori pe-a invdfatului, ori pe-a artistului, ori pe,a vistiernicului, ori pe-a bogatului, ori pe-a sdracului. Un singur lucru i se cere pentru aceasta: sd se cunoascd pe sine ca avdndu-gi obdrgia duhovniceascd gi toatd inzestrarea de la Dumnezeu. Sunt mulfi drepfi care nici nu gtiu despre ei ci

.!.*

189

sunt drepfi. Pentru ei negtiinfa e o ma\e acoperire de primejdiiae. Pentru toti cei ce au o rdspundere intre oa, meni, e neapirat de trebuintd sd-gi cunoascd atdrnarea lor de Dumnezeu gi Lui sd-l intoarcd cinstea gi slujba pe care o au intre oameni. Tot ceea ce impiedicd aceastd situafie normald e vdlul de pe minte, e zidul despdrfitor de Dumnezeu al pdcatului. Dumnezeu pe tofi ii trimite inzestrali gi in stare sd fie drepfi. Dar trecdnd ei prin poarta nagterii pdmdntegti iau in spate poveri pdrintegti, care'i spetesc, ii incovoaie gi-i impldntd cu privirea spre pdmdnt. pe urmd, sldbili de osteneala viefii gi de mediul inconjurdtor, greu se vor decide sd reprezinte cauza lui Dumnezeu. ,,fnainte de-a te urzi fn pintece... te-am sfingi te-am rdnduit prooroc pentru popoard' lit (leremia 1,5), zice Dumnezeu lui leremia, care se cam lepdda de slujba de prooroc. Iona s-a lepddat mult gi bine, Petru s-a lepddat; impdrali s-au lepddat; preoti s,au lepddat. Se vede cd e un risc al viefii de-a te tine de Dumnezeu. E o ciudatd rugine de oameni in a te face mai bun. Iar indrdzneala de-asluji lui Dumnezeu gi a-i indernna gi pe ei sd-l slujeascd,de cele mai multe ori te pune in pri m ej di e c u oam eni i . E fr i c a oi i de l up. Dar dacd gi Iisus S,ar fi infricogat de oameni gi '" $i anume, pllfnejgia cdderii in mdndrie a celor congtienfi de virtutea lor. ia sfdnta lor negtiinfaei (dreptii) sunt simpfi ca florile, 411.gtiu-nimi_cdespre frumuselea lor. (Cdrareaimpdrdfiei,ed. l99S).

190

&&


**

de iad, ce s-ar mai fi ales de nddejdea noastrd? Precum in trupul lui lisus se ascundea Dumnezeu, aga gi in fiptura cregtinilor se ascunde flristos. Aici e minunea, cd oile biruie lupii, oricdt de mare le-ar fi haita. Spre a vedea cu ochii o minune ca aceasta, e o singuri cale de urmat: viala curatd - potrivitd cu firea - care ajutd gi oamenilor, gi-I ajutd 9i lui Dumnezeu ca sd ne poatd ajuta. Nu-i att chip obignuit de-a surpa zidul 9i de-a subtia vdlul ce desparte pe oameni de Dumnezeu 9i bagd haosul in zidire. Cdci acesta este pdcatul desfrdului gi a toatd firddelegea, care intdrzie sau face cu Hristos in noi, vom avea adevdratul termen de comparalie li ne vom cunoaqte destinul. in copiii veni[i dintr-o viefuire curatd a cdsdtoriei, precumpdnesc inclindrile bune 9i nu-i biruie imprejurdrile rele ale mediului, pe care eventual l-ar gdsi gi, poate cd, chiar impotriva acestui mediu sunt rdnduifi. Ei sunt de mici mai strdvezii spre Dumnezeu gi prin asta se vede cd au chemare sd-I fie ueenici, iar daci vremea le-o va cere ii vor fi gi mucenici. Un bdrbat de gtiinld,, care mdrturiseqte pe Dumnezeu, adeseori e mucenic; un conducitor de neamuri, dacd, se declard atdrndtor de Dumnezeu, de asemenea e mucenic, invinuit pe nedrept de sldbiciune. $i aga pdlesc pe rdnd oricare dintre ddruifii lui Dumnezen, cdnd nu se invoiesc la sfatul lumii, sd tdlhdreascd pe Dumne'

t'*

tgl

zeu de darul ce li-l dase spre tot lucrul bun. Cu cdt ,,vdlt;'|" fesut din pdcate gi agternut peste ochiul congtiinlei e mai subfire, cu atdt cei ddruiti afld mai repede cine sunt gi ce trimitere au de la Dumnezeu. Iisus, ca om adevdrat, n-avea nici un vdl despdrfitor, incdt la 12 ani rdspundea dreptului Iosif gi Sfintei Fecioare cu aerul cel mai natural cu putinfd: ,,N-ali gtiut cd in casa Tatdlui luleu se cade sd fiuT (Luca Z,4g) Era in templul din lerusalim, inconjurat de bogoslovii Legii vechi, intrebdndu-i gi rdspunzdndu-le din Scripturi. Deci Sfinfii, dreplii prin excelenfd, pe mdsura credinfei gi a curdliei lor, mogteniti din pdrinfi gi sporitd cu propria lor osteneald, sunt o cuvdntare vie, pentru cd au intr-ingii pe DumnezeuCuvdntul, Cel ce strigd printr-ingii voia Sa cdtre ceilalfi oameni. in jurul acestora se intdregte gi se intinde credinfa, gi mulfi se mdntuiesc. prin ei se potolegte anarhia, prin ei se restabilegte echilibrul gi armonia gi prin ei gi ceilalli intrevdd pe Dumnezeu. Sfintenia e tocmai aceastd transparenle strdvezenia lui Dumnezeu in fdptura Sa, prietenia aceea de mare cuviinti a sufletului cu Tatil sdu' singur a s i tuafi e nor m al d gi de l a s i ne i n!e, leasd a omului gi a oamenilor. Convingerea eo urmare a credinfei care e un dar al Duhului Sfdnt. Numai cd Duhul Sf6nt trebuie agonisit cu atenfie gi nevoinld prin toate prilejurile prin care trecem sau din cele ce ne vin

792

**

Pirintele

Arsenie Boca

**

.l.l

Familia

crestind"

.:..:.

asupra noastra gi punand iubirea noastra de sine la cele mai grele incercdri cu atdt cdgtigul e mai mare: mdntuirea. Lumea este impusd fiecdruia ca o piatrd de tocild pe care fiecare are sd-gi ascutd facultilile sale spirituale. Prin lume unii se subliazd sufletegte pdnd la indlfimea cunoagterii lui Dumnezeu gi a capacitdlii de impreund lucrdtori cu El. Deci lumea poate fi tot aga de bine cale spre Dumnezeu, precum poate fi gi cale largd spre iad. C d l d to ri m p ri n l u me , unii cu fala spr e Adevdr, allii cu fafa spre aparentl gi cu spatele spre Adevdr - unii cdldtorim spre rai iar allii cdldtorim spre iad. Lumea este pomul cunogtinlei binelui gi rdului - pomul de incercare a omului. Din aceastd incercare nu poate iegi limpede decdt numai cu ajutorul Duhului SfAnt, numai cu ajutorul viefii duhovnicegti. Omul duhovnicesc vede, omui lumesc nu vede. Cdnd cel ce vede nu mai judecd pe cel ce nu vede, ci-l iubegte gi cu iubirea lui il scoate din orbire, face dovada celeilalte lumi, dovada lui Dumnezeu.

Maica Domnului nostru Iisus Hristos, model de vieluire pentru mamele cregtine

!-ii

*--

#

i*J

s

tjj:q

f*

g

{ fr e

t) {9

plangd, iatd toatd osteneala piringilor din familia cregtindde azi. Hal de cregtini ortodocgi suntem noi?

.l.l

Pd"rintele Arsenie Boca *.1

**

Familia

cregtind"

.1.1.

Spre aceastdimpdrdteasi aleargd toate femeile qi fetele ce se impodobesc ai se fardeazd, iubitoare de cadouri, mergAnd pe stradi mai mult dezbrdcate decat imbricate, uguratice, cele cu inima impietritd - slugi ale diavolului pentru a-i aduce impdritesei copiii avortati sau lepddafi. Iatd gi medicul - ald slugd a diavolului - care pentru bani ucide fdtul cu sabia chiuretei qi-l aruncd demoniloi tn iad. ingerul Domnului plAnge gi se scArbegte de fapta avortoarelor gi a medicului. Iatd toatd zdroaba gi roadele ostenelilor mai marilor zllei, de a educa pe om fdrd de Dumnezeu [a emisiunilor mizerabile ale televizi.unri, ziarelor gi revistelor pornografice de tot felul. Iatd prima etapd de indobitocire gi indrdcire in masd a tineretului" inainte de instaurarea lui Antihrist] (n.ed)

Noul Irod - avortoarea - impdrdteasa contemporand in brafele cdreia aleargd tofi cei ce cu dinadinsul vor s d meargd la iad

(Detaliu) sceptrul ei estecoasagi sabiaputernicd a morfii ca gi mAnadoctorului, insetatede sAngenevinovat

.l.l

Pd.rintele Arsenie

Boca

.1.:

Familia

cregtind-

.i..1.

(Detaliu) Pdrul ei estealc Stuit din gerpi iar coroana are ca diadem 5 cranii de om.

Veni!i la mine, mAnca-v-ar tata - zice diavolul cd pat de smoald clocotitoare vd pregdtesc tuturor celor ce-L ingelali gi fugifi de Hristos

Dreapta Judecatd a Domnului nostru Iisus Hristos unde fiecareigi va primi plata pentru ceeace a f dcut pe p dmAnt

.!*

Parintele Arsenie Boca *'l

**

Tinerii,

familia

CUNOA$TERDA

9i copiii...

**

1gB

DE SINE

Despre caractere Si temperamentes0 in obgtile monahale, uLaul-dinmarile.gbstacole_ pe4trtr_cregterea duhovniceascd, pentru Unirea inimilor gi pacea sufletelor, constd in gsI.aeterelejnca-:n-e d e mrx aleSi-netr,ansf i gu ra te pr_ingratia divind gi efortul general. Nici un monah nu trebuie si invoce caracterul sdu, oricum ar fi, pentru a se scuza de lipsurile sale gi de intdrzierea sa in calea desdvdrgirii, ci trebuie bine a indruma caracterul sdu, cdci cine voiegte se poate schimba. indrumdtorul de suflete trebuie sd faci mai intdi urlmics-tudiu asupra c.4racterului celui ce v-1nei-n monahism. Cdci, @e_a=din punet de veder-.9=t\4com cu om nu se aseamdnd, cu .a.tdt mai q!ul! nu se aseamind din punct de vedere moral. Existd totugi apropieri mai mari sau mai mici intre oameni, dupd care se pot clasa astfel: qgest4 are aspiratii inalte, instincte nobile gi dezinteresate, celdlalt din contrd, manifestd tendinte viclene, gusturi grosiere, este egoist

V i n o M a i c a D o m n u l u i s d s c a p ip e m a i c a o m u l u i de pofta ucigagi a lui Irod

- Dxtrase fdcute de pdrintele Arsenie Boca din cartea ,,?rivire generald asupra monahismului" de Arhimandrit D. Endcescu. Aceste cunogtinfe pot folosi tuturor celor care vor sd ajungd sd se cunoasci mai bine pe ei ingigi, deci gi tinerilor care pdgesc spre intemeierea unei familii.

194

**

Pirintele

Arsenie Boca

**

etc. Unul produce o impresie agreabile, place prin manierele gi demnitatea sa; altul este peniDil, in el totul jignegte, este un stuf de spini care inteapd din toate pirtile. Aceste semne exter,ioare oglindesc gt4tez liunlric-d; afard.de caz de boald - fizignomia este i-qq31lrgsgflgtutui, prin ea ne triddm fdri s5.vrem. Aproape intotdeauna cei care se pldng de alfii ar trebui sd se pldngd de ei ingigi, cici fiecare

apl--eg9_4..dlnld$ntrtrl g_g1gqlglv-r_etii's3_lg*eiviaf din y-*o.in[a_"Sl-din Uggs, adicd dln ggpt-ime4te!9, congtiinta noastrd. La egalitate de talente, de situafiune (sociald), unul cade, altul reugegte, din cauza caracterului. in viald caracterul joacd un rol important.

Despre

caractere

Bunul caracter, amabil gi prevenitor, igi im' pune legea de a nu jigni, cu voinfi, pe nimeni. P_-rin in del u n gate gi pe rseverente efortu ri'', lenetintele rele ale naturii au fost slibite, ba chiar inlocuite cu bune. Persoana care are un bun caracter n-are '' Prin peTge-verent4-in rugdciune cdtre Dumnezeu, Creatorg!_nostru, Care, cu adevirat, numai El ne poate ajuta sd ne indreptdm. Cdci, desdvdrgit, nUmaiJl ne cu_noagtg 9i pgate repara cu mdna Lui nevdzutd neputinfa -noastrd, dacd-l cerem smerit gi ne rugdm cu multi durere gi lacrimi pentru cUritirea de propriile noastre rdutdti, de care suntem congtienfi gi convingi dar asupra cdrora nu avem prea mare putere. (n.ed.).

**

195

trebuinfd sd caute pldcerea in afard; fiindcd BagleSg -b"gsurieinainte de a se reflectiB-g*laja qldve Fi de a strdluci altora, au iluminat mai intdi isinra de unde au plecat. B_r*nUl-.qa [?.ctpr invi n g e rd u ta tea om en eascd gi chiar dacd nu reugeste gl g_.Sgpg_I!-A cg demnitgt&,,ori de unde ar veni, transformdnd-o in mari merite pentru el in ceruri. Bunul caracter rlu cornpromite nimic. Dl'g!!e s$lg$ in imprej u rd ri d efavorabile 9i-i9i revarsd rd;punsul cAnd solutiile favorabile vin de la sine printr'o intervenfie a Providentei divine. Ca sd poti obfine asemen ea rezultate trebuie se fit_ i4gufletit de "Crsdinl4.Jarg in Dumn ez@u; cdci dacd priv-egticreaturile gi evenimentele din punAt de vedere pur omenesc, indatd_eptidorni4g!-de*,.ernoiip gi ugor vei aluneca la nemulfumjre, *descurqjare, mdnie, rdzbunare. Trebuie a recunoagte cd da9{ ci4_evaSg_ggpfl;d,aceasta se face pentru cd e prea sensibil, "orgolios $r -nu dPqluldevir-tuosElandetea e fiica umilintei dupi cum eelleUia,supararea,nelinigteaetc.pro-vi&dt11.,_o_.rgoJlg. Cum va putea lisus, Care a recomandat

Wiut"as-i -bJan.de-lea,sd recunoascd pe oameni

ca ai Sdi, printre cei care nu practicd aceste virtu!i esenfiale? Rdul caracter are s_uf.s, g in org-oliq Ei _s,e,44ualitate. orgpliul nggte qus_ep-ti}ilijatea_sl gelozia, iar senzualitatea indeamnd la cdutarea OUpd indpstuHri gi produce melar.raolia gi scrupulul rdu infeles.

196

**

Pirintele

Arsenie Boca

**

Caracterul orgolios. Nu este nimeni mai orb decdt orgoliosul (trufagul). El se crede superior tuturor gi igi atribuie totul lui gi nimic,aproapelui gi lui Dumnezeu. E mdndru, disprefuitor, violent, casant, voiegte ca tofi si se plece inaintea lui 9i el totdeauna sd aibd dreptate. Caracterul susceptibil. Un suflet susceptibil e totdeauna rdnit de procedeele altora; el ia totul in riu, nu suportd sd fie corijat sau contrazis, observafiile le crede intotdeauna nemeritate. De aici o viati de tristefe, de oftdri, chiar de imbuf' nare, de antipatie gi de ranchiunuri fdrd de sfdrgit. Caracterul gelos. Gelozia e supirarea ce o simte cineva la vederea avantajelor care se intdmpld aproapelui. Acest suflet igi inchipuie cd e ldsat la o parte gi mereu pdndegte pe superiori gi pe frafi. Caracterul inegal. Acest caracter e plin de contradicfii, ce-i displdcea ieri, ii place astd.zi. Originalitatea gi capriciul ii constituie fondul gi nu poate niciodatd sd fie hotdrdt. Aci admi16.,aci criticd, se pldnge, preferd totdeauna alt lucru decdt pe cel pe care-l are, altd ocupafie, altd locuinli. Caracterul egoist aduni totul pentru el, este pretenfios, are oroare de ocupatiuni grele, igi atribuie toate lui, totul i se cuvine. Caracterul distrat nu este niciodatd desdvdrgit in indatoririle sale ci se lasd in totul antrenat de reveriile imaginafiei lui gi este cu totul superficial in exercitiile de pietate. Caracterul superficial n-are fond serios de

**

Tinerii, fami

pietate ci se mullumegte cu practicile exterioare 9i se lasd tdrdt de cea mai micd tentafie (ispitit). Caracterul scrupulos are un fel fals gi ingust de a aprecia lucrurile; se incipdfdneazd a reveni mereu asupra spuselor sale chiar dacd n-ane dreptate, gi se lasi pradi nelinigtii care-i paralizeazd viala spirituali. Caracterul melancolic, descurajdndu-se la cea mai micd dificultate, este o greutate pentru el insugi. Melancolicul suferd gi face sd sufere de aceea i s-a zis cu dreptatez ,,caracter trist, trist caracter". Rdul caracter pe unde trece nu izbutegte gi, in loc sd se acuze pe sine, aruncd vina pe alfii care au nenorocirea sd fie pe ldngd el. Dl se laudd cd nu este lingugitor gi cd are curajul sd spund fiecdruia fapta lui. igi inchipuie cd stipdnegte inimile subalternilor - le domind prin teroare. Este vorba insd de a nu-gi abandona nimeni sufletul sdu instinctelor naturii gi capriciilor de circumstanld. Aceasti experienti de a ne cuceri pe noi ingine nu este cu neputinfd fiindcd atdlia alfii au realizat-o, numai sd voiascd dumnezeiescul ajutor. in caracter existi doud pdrfi: cea care revine naturii gi cea care revine persoanei morale. Asupra pdrtii naturale aproape nu putem avea stipdnire, cdci ceea ce este cineva prin temperament, aceea gi rdmdne. Dacd cineva este din o[el, olelul trebuie si-l lucreze; iar dacd cineva este ca o rdchitd, sd se trateze ca atare. Cu alte cuvinte, dacd cineva este sanguinic, va

198

**


**

rdmAne tot astfel; gi daci e nervos, va rdmdne tot nervos. insd oricare ar fi fondul natural, nu trebuie nimeni sd se descurqieze cdci nu existd pdmdnt atdt de ingrat, din care sd nu se poatd scoate printr-o abild culturd, un secerig mulfumitor. in ceea ce privegte partea care revine persoanei morale, voinfa noastrd are deplind putere asupra ei prin chemarea ajutorului lui Dumnezeu, prin dreptatea congtiinfei, prin tdria voinfei, prin bundtatea inimii gi prin demnitatea [inutei noastre.

Despre temperamente gi influenla lor asupra caracterului Este constatat cd ffe..gg^resufe_rd-influenta t_emperamentului sdu, dar sd nu descurajdm ci sd ne silim a deveni ceea ce trebuie cu ajutorul Harului lui Dumnezeu. in fiec_a-retempq.rarnent se afld ayaqlaie care trebuie dezvoltate gi (g[=gglecare trebuie cor[iate. Ce ar fi intr-o mdndstire unde fiecare cdlugir ar urma temperamentul sdu: adicd biliosul (colericul) ar fi mereu in mdnie, flegmaticul totdeauna incapabil de cel mai mic efort, sanguinul n-ar face dec6t sd se amuze iar melancolicul ar purta peste tot tristefea gi neincrederea sa? Trebuie sd menliondm cd nu se gdsegte nici un tip exclusiv, nici pur sanguinic, nici pur nervos gi cd nimeni nu se regdsegtegi nu se recunoagte in mod absolut in nici unul din portretele date

de naturaligti; ci fiecare gdsegte in diferitele cadre trisdturile care-i aparfin. l. Temperamentul sanguinic este constituit prin predominarea sdngelui, care dd un plus de viald, circuldnd cu rapiditate in tot organism.ul, rdspdndind vioiciunea gi dispozifia. De aceea, in general, sanguinul este superficial gi schimbdtor. Imaginafia lui pulin vagaboandi igi formeazd visuri incdntitoare care dispar pentru a face loc altora. Sensibilitatea este vie insd neconstantd, cici sanguinul trece repede de la rds la pldns. De la bucuria delirantd la neagri intristare. Este foarte sensibil la incercdri gi suferd la cele mai mici indelicatefi, insd uitd ugor. Foarte impresionabil dar schimbdtor, i se potrivegte proverbul ,depdrtarea ochilor, depdr tarea inim ii ". Spiritul sanguin ului este scdp drdtor,sesizeazd repede, dar nu aprofundeazd,, adicd cu mai multd lucire decdt soliditate. Aceste calitifi de suprafatd totugi ii aduc succese: aprins cum este, migcd sufletele gi se lanseazd in acfiune. Sanguinul este vesel gi amabil, e fericit sd trdiasci, e bucuria societdfilor. Manifestd mai ales pietate sentimentald, suspind dupd cer, dupi eroism, insd cu condifia sd le obfind fdrd eforturi prea mari. Ceea ce-i lipsegte sanguinului este voinfa statornicd in hotdrdrile sale. El trebuie si ajungd sd'gi stdpdneascd vointa, are nevoie de o reguli care sd-i susfini voinfa sa pe calea cea bund in mod constant. Sfaturile unui bun prieten ii sunt foarte utile, el are trebuintd sd simtd cd este

**

Pirintele

Arsenie Boca

**

iubit, cd se intereseazd,de el 9i la atenfii rdspunde cu multd afectiune. Dacd cineva il trateazd cu multd duritate sau numai cu indiferen{d ii inchide inima pentru totdeauna. Sanguinului dacd. i se prezintd virtutea in aspectele ei atrdgdtoare, repede va inlelege cd trebuie sd-gi purifice (viata) inima gi sd iubeascd pe Dumnezeu pdnd la eroism. 2. Temperamentul bilios sau coleric se caracterizeazd.prin trebuinfa de a lucra gi a se consuma in lucru. Biliogii sunt impulsivi, pasionafi gi oameni de voinfd. S6ngele lor bogat gi abundent traverseazd. puternic mugchii 9i ajunge in vine innegrit de produsurile arderilor organice. Aceste rdmdgife se depun in stratele pigmentare ale pielii gi de aceea colericii au in general culoarea pufin galbeni. Cum aceste persoane cheltuiesc multd energie, ele sunt de obicei slabe, au trdsdturile ascufite - trdsdturi care dau figurii un aspect aspru gi o expresie severi. Caracterele influentate de acest temperament sunt ambitioase, orgolioase, independente, geloase, neincrezdtoare, tdinuite gi gata sd trateze pe allii cu trufie, pdnd la cruzime. Ei sunt de o apropiere seacd gi brusci, de o relatie dificild gi durd; foarte grdbifi si mustre pe alfii insd ei nu suferd sd fie mustrafi. La acegti mari activi, sensibilitatea nu este deloc delicatd. in trebuinla ce o simt de a actiona, ei nu au timp sd asculte suferinfele altora gi nici pe ale lor. Cdnd intdlnesc obstacole, devin violenfi gi mdnia lor este

**

20r

teribild gi de temut. Cdnd sunt invingi pilstreazd ura in inimi pdnd se pot rdzbuna. Se remarcd la ei o pirtinire de mirat gi nu revin uFor asupra aprecierilor anterioare, chiar cdnd le condamnd in sinea lor. Avantqiele acestui temperament: activitate, energie, vointd gi iubire de tot ce este frumos gi mdre!. Dacd pot studia, biliopil acumuleazd multe cunogtinfe datoritd obignuintei de a lucra pdni la oboseald. Ce pot face azi nu lasd pe mdine, mintea lor este mereu frdmdntatd, iar pentru a termina ceva mai repede calcd in picioare totul chiar convenienlele cele mai elementare. Asemenea persoane ar fi neprefuite dacd ele ar $ti si-gi stdpdneasci gi sd-gi canalizeze energiile. Biliogii seamdnd cu maginile incdlzite la tensiune ridicatd, lansate la mare vitezd, insd cdrora le lipsesc frdne destul de sigure. Di n-ar trebui sd urmeze instinctul lor cdci degi fac pagi mari, uneori ii fac afard din drum, adesea fac mai mult decdt trebuie gi de multe ori nu fac nici ceea ce trebuie. incredere au numai in ei ingigi. Persoanele bilioase trebuie conduse cu bldndefe gi bundtate cdci un procedeu grafios le calmeazd gi impiedicd inflamalia bilei lor. Sd nu uite cuvintele Mdntuitorului: ,,invdfali-vd de la Mine, ci sunt bldnd gi smerit cu inima." Meditarea adevdrurilor eterne de asemenea va aduce pace gi linigte in natura lor prea arzdtoare. Cdci biliogii sunt capabili de mari virtufi, dupd cum sunt capabili gi de mari gregeli.

**

Pirintele

Arsenie Boca

**

5. Temperamentul nervos sau melancolic Nervogii sau melancolicii, numifi gi atro-bilia r i ( b il a n e a g rd ) d i n ca u za tendintelor spr e melancolie, se disting prin predominarea sistemului nervos asupra celorlalte pdrfi ale organismului; ei par a aveaputin s6nge gi destui nervi - mai multd sensibilitate decdt activitate. Culoarea lor este pali, se resimt de cele mai mici vibralii ale temperaturii gi mai ales la toate emofiile sufletului. PIelancolicil sunt de o sensibilitate extremi, vorbesc sub impresiunea momentului gi spun cuvinte pe care le regretd imediat - cdci ei nu mai sunt stdpdni pe sine in aceste momente de exaltare. Iubirea gi ura igi impart viata acestor persoane. Din propria lor inifiativd, nervogii fac pufin, insd cdnd sunt exaltafi, acfiunea lor devine febrild, chiar violenti, dar ei se uzeazi repede prin aceste eforturi nervoase. Sensibilitatea este mai pufin iute decdt la sanguinici, insd mult mai profundi. in timp ce la cea mai mici dificultate sanguinul se agitd, nervosul pare calm gi insensibil degi resimte impresiunea dureroasi pdni la inimd. in timp ce sanguinul respinge injuria ca pe un cdrbune aprins, nervosul o lasi sd-l impresioneze. Nervosul (melancolicul)nu se increde in sine (in el) insugi; el iubegte binele, insd se crede neputincios sd-l realizeze gi suferd de bolile pe care i le creeazd imaginafia lui. Nu este lipsit de inimi gi o oferd delicat gi fidel, insd el suferd mai mult decdt se bucurd: cdci sau simte cd nu i

familia

gi co

**

203

se rdspunde cu aceeagi dragoste, sau timid gi stdngaci, el nu gtie sau nu poate sd,gi exprime durerea ce o incearcd. intr-adevdr, nervosul nu este deschis, expresiv ca sanguinul. Neincrederea sa fafd de alfii mdregte gi mai mult melancolia sa. El (uneori) atribuie uitdrilor aparente, vorbe_ lor banale, procedurilor indiferente, o gravitate pe care n'o au gi vede in cei ce-l supdrd involun_ tar, persecutori gi cdldi. Daci-l stdpdnegte vreo antipatie-, nu mai poate suporta persoana aceea gi obsesia il duce pdnd la nebunie. pentru nervos lucrul intelectual este obositor gi nu poate dura la el mult timp. Cum tot rdul la nervos vine de la voinfd, care e supusd la eclipse, nervosul trebuie sd se convingd cd depresiunile gi intristdrile lui vin de la sldbiciunea lui organicd. in general persoanele nervoase trebuie primite cu rezervd la cdlugdrie, fiindci sunt expuse a lua visurile lor drept manifestdri ale voinlei divine, apoi dispoziliile pe care le au pentru izolare gi singurdtate ii fac sd se despartd de exercifiile viefii de obgte gi sd se lase pradd visurilor lor. Aceste persoane sunt potrivite pentru activitdfile contemplative, cdci nefiind aga de rispdndite cu sufletul ca sangui, nii, se fixeazd mai mult gi aprofundeazd mai bine. 4. Temperamentul flegmatic sau limfatic Acest temperament este determinat de pre' antipatie = sentiment de sild, de aversiune fal6 de cineva sau de ceva.

**

Pirintele

Arsenie Boca

**

dominarea limfei in sdnge. Persoanele cu acest temperament au o aParenld molegitd, un aer de neinsemn 6tate. Nu treb u ie confun dali I i m fa ti ci i cu apaticii, care sunt lenegi potenfi, 9i nici cu amorfii, ci ei sunt persoane de valoare. Sensibilitatea flegmaticilor nu este nici iute, nici find, ci profundd. Inteligenla lor poate sd fie deschisi 9i chiar judicioasd, insd ea nu este imbognfiE de imaginafie. Limbajul lor este clar, iust 9i pozitiv - mai mult decdt este colorat 9i antrenant. Ei pot deveni de o mAnie gi de o ambifie inddrdtnicd, care nu dd inapoi dinaintea nici unui exces. Flegmaticii sunt prudenti, rezervali, nu merg decdt la sigur gi qiung la scop fird sd jigneascd pe cineva. Totugi ei lasi si le scape ocazii favora' bile, sunt din acei care nu sting fitilul pdnd fumegd incd gi ocolesc obstacolele in loc de a le sfirdma. in timp ce biliosul trebuie infrdnat, flegmati' cultrebuie stimulat. Este bine ca si li se impund o ocupafie intelectuald sau corporali care s6-i absoarbd fdrd insd a-i coplegi. Judecata flegmaticilor este dreaptd gi intelege utilitatea observa' fiilor gi chiar a reprogurilor adresate lor cu bunitate gi fermitate. Deci dacd cineva nu-qi dd seama de ceea ce este, nu inlelege nici trebuinla de a se corija, de a se imbundtdti ca fire. Pentru a realiza calitdfile cele mai de dorit ale caracterelor, si facem un imprumut de la cele 4 tipuri: de la sanguin vom lua buna dispozi-

**

Tinerii,

familia

si copiii...

**

ZO5

[ie, de la nervos, profunzimea gi delicatefea sentimentald, de la bilios, activitatea gi tenacitatea, de la flegmatic, stdpdnirea de sine, prudenla gi spiritul de continuitate. Monahismul nu-i compus din persoane perfecte ci din persoane ce tind spre perfecfiune. Trebuie pururea a avea in fatd lupta cu sine de fiecare zi cu ajutorul lui Dumnezeu.

Despre cunoagterea

de sine

Cel ce pe sine se cunoagte in destul, se dispretuiegte gi nu se lasd mdgulit, cdtugi de pulin, de laudele oamenilor. infrdneazd-fi dorinfa prea vie de a cunoagte cd nu vei afla in aceasta decdt o mare risipire gi tot pe atdta ingelare. Celor care gtiu multe, lesne le vine si pard gi sd treacd drept indemdnatici. Cu cdt vei cunoagte mai mult gi mai bine, cu atdt vei fi judecat mai aspru, de nu vei trdi mai cu sfinfenie. Oricdt de inzestrat ai fi gi oricdtd gtiinfd ai avea sd nu-ti faci din ele temeiuri de ingdmfare, ci mai intdi de toate teme-te din pricina luminilor ce !i-au fost ddruite. Nebun intru totul este cel care are alte gdnduri decdt acelea privitoare la mdntuirea sa. Multimea cuvintelor nu indestuleazd deloc sufletul, ci numai o viafd sfdntd gi un cuget curat dau potolire duhului gi o mare incredere in a grdi lui Dumnezeu. ?lacd-fi sd trdiegti necunoscut gi sd te soco-

**

Plrintele

Arsenie Boca

**

tegti drept nimica. $tiinfa cea mai inaltd gi cea mai folositoare iat'o: sd te cunogti deplin - 9i si te disprefuiegti pe tine insuli. A nu te crede lucru mare gi a cugeta cd altii sunt mai de seamd decAt tine, e o mare infelep' ciune gi o mare desdvdrgire. Fie de-ai vedea pe fratele tdu sdvdrgind pe fald o gregeald, fie chiar una foarte grea - nu cugeta, cu toate acestea, cd ai fi tu mai bun ca el, cdci nu gtii cAtd vreme vei mai fi statornic in cele bune. Toti suntem gubrezi - dar crede cd nimeni nu-i mai gubred ca tine. Trufia l-a pierdut pe om, insd smerenia il ridicd gi-l ageazd din nou in impdcarea cu Dumnezeu. Meritul omului in fala lui Dumnezeu nu std in ceea ce gtie ci in ceea ce face. $tiinfa fdrd fapte nu-l va acoperi deloc la judecata cea mare, ci mai degrabd il va impovdra. $tiinta purcede 9i ea de la Dumnezeu, dar in ea se ascunde o mare capcand gi o mare ispiti. Ea adesea umfld,, zice Apostolul, hrdnegte trufia, insufld o tainicd iubire de sine, iubire ticdloasi gi nebuneascd totodatd. Sd nu uitdm niciodatd cd nimic suntem gi cd drept bogdlie a noastrd avem numai pdcatul.

Despre prevederea in faptele noastre Nu trebuie sd ddm crezare oricdrui cuvdnt gi nici sd ddm ascultare oricdrei porniri lduntrice, ci sd cdntdrim fiecare lucru, dupd Dumnezeu, cu infelepciune gi cu indelungd bdgare de seam6.

**

207

Mare infelepciune este sd nu faci _nimic cu grdbire - gi sd nu stdrui cu incdpdldnare in ceea ce crezi tu. De asemenea tot infelepciune este sd nu crezi, fdrd cernere, tot ceea ce grdiesc oamenii gi sd nu porfi de indatd pe la urechile altora ce se aude gi ce se crede. Dumnezeu trebuie sd fie felul cel din urmd al faptelor noastre, cum gi al ndzuintelor noastre. $i cum nimeni nu se cunoagte pe sine, aga cd nu poate fi siegi cdlduzd,,inlelepciunea ne invafd sd nu pornim la o ispravd mai de seamd pdnd ce nu pr imim sfat, i n duh de s upuner e, de um i l i nfd. Aceastd cuveniti temere de tine (de sine) insuli scutegte de scdderi gi de cdderi gi curdld inima. Sfatul te va pdzi - zice Scriptura - gi te va intoarce de la calea cea rea.

Despre invdfdtura

adevdrului

La ce ne folosesc acele vorbiri indemdnatice despre lucruri ascunse gi intunecoase, de care la ziua judecdtii nu vom fi tinufi de riu cd nu le-am cunoscut. O, Adevdr, care Dumnezeu egti, fd sd fiu una cu Tine intr-o dragoste vegnicd. in Tine sdldglu_ iegte tot ceea ce doresc, tot ceea ce vreau. Tofi invdtatii sd tacd, toatd fdptura sd amuleascd in falaTa, grdiegte-mi numai Tu. Un duh curat, simplu gi statornic, nu-i nicio_ datd imprdgtiat chiar in mijlocul multor indelet_ niciri, fiindcd el face totul ca sd cinsteascd pe

**

Pirintele

Arsenie Boca

**

**

Dumnezeu, gi fiindci, pagnic fiind in el insugi, igi dd osteneala sd nu se caute pe sine in nimic. Cea mai grea luptd in viala aceasta nu este alta decdt biruirea de sine. Cdci biruirea de sine duce la propdgirea binelui. Orice desdvdrgire, in viala aceasta, este amestecatd gi cu pulini nedesdvdrgire - 9i Pe toate le vedem ca printr-o ceati. Cei mai mulfi se indeletnicesc mai osebit a cunoagte decdt atrdi cum se cuvine, se rdtdcesc adesea, iar din truda lor nu se aleg decAt cu puline roade, sau deloc. O, dacd ar fi tot atdt de harnici cu stdrpirea stricdciunilor lor gi cu cultivarea virtufii, cum sunt cu vdnturarea degar' telor vorbiri, n-am vedea atAtea rele, nici atdtea scandaluri, gi sldbdnogie in lume. Fdri indoiald, la ziua judecifii nu vom fi intrebafi ce-am citit, ci ce'am fdcut, nici dacd am vorbit cu dibdcie, ci dacd am trdit cum se cuvine. Acela cu adevdrat e mare, cate are o mare dragoste. Acela cu adevdrat e mare, care-i mic in ochii lui insugi gi pentru care slava lumii nu-i decdt o curatd nimicnicie. Sunt doud invdfdturi, dar nu-i decdt un singur adevir. Sunt doui invdfdturi: una a lui Dumnezeu, neclitinatd ca gi El, alta a omului, schimbdtoare ca gi el. invdldtura lui Dumnezeu se imprdgtie in sufletele pregdtite s-o primeascd prin infelepciunea necreatd gi Cuvdntul dumnezeiesc. Ea este o pdrticicd din El insugi gi fdrd de moarte. Este pusd la indemAna oricui gi este ddruitd mai din

209

belgug celui smerit cu inima.

imi aparfine, eu am spus cel dintdi acest lucru, nu se gtia nimic despre aceasta inainte de mine...,, Placi-fi sd intrebi, ascultd in tdcere vorbirile bdtrdnilor, cdci ele nu sunt spuse in degert. Dorinfa de a gti a pierdut pe omul dintdi, el cduta cunoagterea, care hrdnegte trufia, gi a gasit moartea.

lmagineile la Altarul din pddure; - Sfrmbdtade Sus MdndstireaBrfrncoaeflnu Cu timp gi fdrd timp, cu aoialui Dumnezeu Eifdrd aoiamai marilor lumii, PdrinteleArsenie oa predicanetncetat:,,Pocdili-adcd s-a apropiat impdrdliaCerurilor" (Matei 3, 2)

2ro

**

Pirintele

Arsenie Boca

**

,,Oare nu Stii, omul€, cd din Prima 9i pdnd in ultima zi a vlelii tale tu alergi mereu? Cd i$i transporli sufletul spre limanul impird{iei lui Dumnezeu, in cirula trupului tEu? Te-ai gdndit cum sd-[i pregfiteqti aceastd cdrufd? tlici un om chibzuit, sau intreg la minte, nu incarcd lemne, fdn sau altceva in carul sdu pdnd nu-l pregdtegte mai intAi: il lungegte, pune lanfuri, prdjind, unge osiile gi apoi incarcd povara Pe care doregte sd o transporte. Daci pentru incdrcdtura unei poveri obignuite ne pregdtim cdrufa cu atilta griia, cu atdt mai vdrtos trebuie sd ne pregdtim cdrgta trupului cu lanfurile infrf,' nirii pentru ca si putem transporta cu pac€ sufletul nostru. Dacd noi, oamenii, nu indrdznim sd in' cdrcim o cdrufd nepregdtiti, cu atdt mai vdrtos Domnul nostru lisus Hristos nu va revdrsa harul Siu intr-un trup neingrijit gi un suflet pustiit." ,,Fii hotdrdtl incearcd gi ai si vezi cdt poate un om care vrea sd fie curat. Un inger bun doreqte sd te ajute, nu-l refuza." {Pdrintele Arsenie Bocal

**

Tinerii,

familia

Si copiii...

**

2L'1.

ADAUG I RI LD EDITO RULU I

I. Cdteva mdrturii despre darurile primite de Pdrintele Arsenie Boca de la Dumnezeu, adunate de N . N . Despre primdvara sufl eteascd (februarie lg47 )z ,,CAnd pdmdntul se apropie de soare, razele soarelui cad mai perpendicular gi incdlzesc mai mult pdmdntul. Atunci gheata se topegte, pdraiele incep sd curgd, iar apoi incepe primdvara: florile, g6,zele etc. - se apropie de Tot astfel cdnd pgzu"l.!.""U1":orn Qoarele llristos - incepe si se incdlzeascd sufletul de cdldura iubirii lui Hristos, incep sd curgd lacrimile de pocdintd gi urmeazd o primdvard, renagtere - sufleteascd. Se ddrdmd Zjdul -chineZee"c-':al pdcatelor - care despdrfea sufletul de tlristos". -PSSAlgk sunt cazidulchinezesc care a tinut China iutr-o stare de inapoiere, neldsdnd sd pdtrundd civilizaJia acolo" . Ne-a povestit noud unlucru foarte important: - -C€n-d.eram",copil,in casa mamei mele era o !c-.oania Domnului care-mi pldcea foarte mult.

212

**

Pirintele

Arsenie Boca

**

Odati am intrebat-o pe mama: - De ce imi place aga de mult acea icoand? lar ea mi-a spus: - Ei, dragul meu gi scumpul meu, c6t team p u r t a t i n p d n te ce , fo a rte m ult m - am uitat pi r{t:am lggat la -aeeasta icoan6." Ne mai povestea despre felul de inpisiuitor pe care il poate avea q$.S_o-.pil: - ,,Cdnd eram copil se intdmpla ca mama sd se certe cu bunica. Eu md duceam la bunica pi ii s p u n ea m: - Mata egti mai bdtrAnd, trebuie si fii mai infeleaptd. Nu lua in seamd v_orbelemamei. Md duceam gi la mama gi-i ziceam: ' Bunica e bdtrdnd gi nu trebuie si pui la inimd toate cdte le spune ea. $i aga le ficeam de se impdcau." - Ne'a povestit acest lucru din tineretea sfintiei sale: ',,Dupd ce-am terminat studiile, rpanur credea c-am sd md stabilesc ca orice om la casa lui. Cdnd a aflat ce intentii am, mi-a luat capul in mdini, m-a sdrutat gi m-a binecuvdntat zicdndu'mi: - oO, dragul meu gi scumpul meu, de_€n=d md rog eu pentru astal" * Nigte credincioase l-au gdsit odatd pe Pdrintele mdturdnd prin Bisericd. Una din ele a cerut mdtura, ca sd termine ea de mdturat gi Pdrintele i-a rdspuns: - .E? c_Umdtura asta t-lebuie sii mdtur eu -.--teaja trufia gi mdnd.ria din sufletele voastref

....* Tinerii

**

2r3

* O pereche de oameni, so! gi sofie, erau cdsdtorili de 5-6 ani gi neavdnd copii au'venit la Pdrintele. Cdnd le-a dat drumul le-a spus: - ,VA duceti.doi gi veti veni trei',,lucru ce s-a gi im plinit . * -9famjtie a venit la Pirintele sd ceard sfat pentru Sgpilul lor care pldngea mult mai ales iJ[Ainte de a adormi gi trebuia legdnat indelung in cdrucior. - ,,?drinte, nu gtim ce sd mai facem cu el, cd tare mai este riu. La aceste cuvinte Pirintete a ripostat imediat: - Q.q-nu-zj-agti n i cio.rat{ co pil u lu i cLeste*du cd ci gg:ri.ntgg EU-p UtElg sd fa sifete_ce*zici, a u Ptrte-rea q{ f4cn dupi cuvdnJul*aa. inlo [d€gr44g sd folosepti +gmai vorbe bune gi sd i te adresezi 4g$ai cu cuvinte frumoase." # th&t-fanAr Pirintele i-a spus: - ,,Bine cd ai venit gi tu, bine cd te-a trimis Dumnezeu, ca sd aibi capit gi suferinlata. Fe-ti inv_ent4rgl de toate jurdmintele ficute dracului gi {e__toatedricuielile gi du,te la preotul tdu duhovnic de te spovedegte de toate; spovedegte-te Qi*d-e 9tranie gi pdrdsegte-o; cere iertare lui Dumnezeu, cdsdtoregte-te gi fii cregtin bun!" * Qq vreo lO ani inainte de,a incepe pdrintele propovdduirea, q11prlr4fliinistru al fdrii a cdzut vie-tima unui atentat palitic. Cu prilejul acesta doi credinciogi, sof gi sotie, v*o3bindintre ei in

i ntimitate, atrspus atdtz,,Fing i-a" iaC"'ilcffi f"st

un ticdlos!" Peste vreo ll

ani au ajuns sd se

214

**

Pirintele

Arsenie Boca

**

mdrturiseasca Pdrintelui. Au mdrturisit ce gi-au adus aminte iar la urmd Pdrintele, cunoscdnd pdcatele lor, le-a spus cd sunt pA.*-_aSIlA-QIIr*gr, amintindu-le cd au spus de acel ministru cd: ,,Bine i:au fd,cutl" Mitropolitul, pentru gospoddria lui, avea un .,-." cAine foarte rdu care stdtea toatd vremea legat. intr-o seard, slobozindu-se cAinele, pe care-l numeau ,,lup", a sdrit la o credincioasd. Ca prin minune a apdrut Pirintele intre cdine gi acea persoand. A vorbit cu cAinele ca gi cu un om gi ddndu-i sd miroasd o mdnugd a persoanei i-a spus cdinelui: ,,Na,miroase, gi de-acum sd nu te mai apropii de ear." De atunci inainte cdinele ocolea sistematic acea persoand. *

Spunea odatd aceste cuvinte: - ,,Q-drt( md sui .ia munte, diave-lul imi rdstoarnd brazi in cale gi-mi rostogolegte stdncile, ca doar-doar sd'i fac pe voie,-sd md m-dnri". m intr-o vreme venise la mdndstire o adv-entistd fdcdnd tulburare multi in popor. Duminicd, dupd slujbd, iegind Pdrintele prin sfintele ugi imbrdcat in vegminte gi cu Sfdnta Cruce in mdnd, i-a spus femeii, cu voce linigtitd: - ,llarie, f6-ti Crucel" Femeia a inceput si batjocoreascd Sfdnta Cruce in aga hal, incdl fd,ceaspume la gurd de tare ce striga pi ocdra. Pdrintele a ldsat-o o vreme in pace, apoi i-a zis iardgi, tot in linipte: - ,,na-il Cruce, Ylariet", la care adventista pi

mai mult s-a indricit, impg-lrivindu-se cu cuvinte din Scripturi gi fdcdnd de ocard SfAnta-Cruce. Vdzdnd Pdrintele cd nu izbdndegte altfel, a ridicat Sfdnta Cruce pe care o finea in mdnd gi a zis cu mdnie: - ,,Arzd-te:ar Sfdnta Cruce sd te ard.d.,'. in clipa aceea, femeia a cdzutjos zvdrcolin{ulse ca-ntr,un acces de indrdcire si dinire

a.sdrit6.f9i,.t _ssetr;n ;'t$ p.+gale-tq*e

lgLe, care a iegit din bigericd gi a luat-o ttgc;;ne pdnd ce nu s-a mai vdzut. Qp_aimaa fost foarte mare printre credinciogi, dar adventista a rimas linigtitd, fdrd simfire. Pdrintele a spus s-o ridice 2 bdrbali gi s-o ducd in tinda bisericii ca sd-gi revind. Iar cdtre credinciogi a zis: - ,,Ati vAzV!. cine n-o ldsa sd-gi facd SfAnta Qruce?" Qdnd femeia gi-a revenit, prim_ul lu_c_rupe care,l:a fdcut a fost sd se inchine cu semnul $-fintei Cruci, fiind slobozitd acum de diavolul. Intrebdndu-l cineva in urmd pe pdrintele, dllcd e_{?*yinoyatd femeia pi dacd pdrintele s-a supdrat pe ea, el a rdspuns: ' ,,Qg!*vjglea{rs:a strccurat in aceastd femeie pe Aici gi si md pomenesc Qg_s.A;f_ASe.tulp"llf_a.1g m-am mdniat pe el gi 9!*f"-ea anc..h€!e.ne*-aa*eeA l-am ars cu Sfdnta Cruce". -Qggk;iiSi*g9;"[ala*fg-ce n-au cu ce se ap_A.{a 9g,$i-at:ot,n-au un semn, ql-qgnt ai lui gi de aceea nu-i lasi sd-gi facd cruce.-

216

**

Pirintele

Arsenie Boca

**

,,?@LeJg trebuie ispdgite dupd spovedanie aici (in v!a[a aceast4), prin ca4on 9i prin suferinle purtate eu.rdbdare,ca sd scdpim de ispdqir e a d e d i n co l o ." ,,U-neraUu le vir#S-qilcre-49[flcd vor da sea[ra de faptele lor, iar necredincioqii nici nu vor sd creadd, Q9 gcee-4mai grozavd,va fi rdsplatalor." ,,To!i avem o gend oncogend 9i ne putem im^ bolndvi de mai multe ori fdrd sd gtim, dar prin spovedanie sincerd gi impdrtdpirea cu-SfAnta Euharistie ne refacem. Trebuie sd ne intdf,imgu SfinteleTaine,Qg.e4e.fgr:*e-du.h-qgip-g-agcd,capabile sd stdvileascd aJrarhia ditl_pl_e"t"er 9i (in orga4-i9se dovedegte supra44-tg1al mul nostru. fg-c_torul, capabil de atdtea ori sd ne scape din multe incurcdturi." ule .Dgngg-e_eeue prclu^tindeni doar cd- Lre-bfugat. Uneo-ri chiar o rugdciune scurtd fdcutd insd din tpt sufletul gi$gJoatd inlna te ajutd daci o zici cu putere. Chiar numai primele cuvinte din Tatdl nostru, dar cu adevdrat, infe[ggilnd pi crezdnd pe Dumnezeu caTat[, te pot qiuta. Pute= rea lui Dumnezeu it! re_pard.miqtea gi-!i scoate obsg_siiledin c-4p,te scapd din necaz, numai ca trebuie si-L chemi, si-L rogi. Apoi tlebu-i9*!!4qp ca si-fi alimentezi mintga cu cele bune, cu cele religioase, prin rug.iciune, meditafie Si citirea cdrtilor de suflet ziditoare." ,,Mulfi birbafi preferd pentru cdsdtorie femei sterile, ca sd poatd profita fdrd restricfii, dar vina

**

2r7

o vor pldti prin ratarea viefii. cici instardndu-se sterilitatea la femeie din cauza antecedentelor sexuale aventuroase inainte de cdsdtorie, se poate pierde echilibrul. Retroactiv nu se mai poate corecta nimic. Nu te cdsdtori cu o femeie sterild oricdt de priceputd ar fi intr_o meserie,, -UJqgi_htAcare se pl ngea de cdderea fiului qg]t in_desfidnare gi care i-a adresat intreb area. uCum s'a putut ca sd ajungd fiul meu un aga desfrdna t prdpddi t?,, p{r jg!*qle,i:a.rdspuns: uDaca 4i curajul sd ascugi, ascultd: - ^r!p[,4rale]edau pace femelei in timpul sarcinii gi nu o tulburd. Bdrbafii cred""cd au drepturi @. nelimitate gi profiti de sarcina femeii spre o s ex u a I i ta te ca re oju lhur.a*Sj Jl-e__ell.g.i__pe co p i I u I cg.pM.-dp_viatd. Apugr au loc Ai bune gi rele: biolo gice gi arti fi ciale, nenatu _ tmls_jrelj-te rale, jn-s-g{iu_qaposibilitdfi inprBlcgJ care are sA-vina-in -lume. Cgpilut se trezegte de mic cu preocupiri sexuale, care se maturizeazd mai d_evremedecdt posjbilitifile de.trdnar.e ale creierylui gi deci iatd cine e vinovat.u Tatdl a pus capul in pdmdnt gi a plecat fdrd sd mai zicd nimic.,, ,,Sdnu vd certafi cuc.opiii vogtri pentru pdcat*ele lor, ci si_yorhifi cu Dumnezeu despre ei, despre indreptarea lor. Sd vorbegti de fiul tdu lui Dumnezeu, nu cu fiul despre Dumnezeu, in Care nu crede." ,,Satana are- d4eglul sd asupreascd UJ-mai atdt cdt ii ingdduie Dumn ezeu. pentru ca sd se retragd dintr-un copil, toatd familia lui trebuie sd

2r8

**

Pirintele

Ar

se caiascA." * ,,Tinerele fele, dupd 20 de.ani s6 se cisitoreasc6, sd nascd copii, cici ispitele sunt mari' Singurdtatea nu e bund 9i o fatd poate cidea ugor." *,,Ld cdsitorie sd se afle, s-d..setind seama dg-*cA _s.gtulsausolia viitoare provine diA.P.4.4nfi . Aceia degrgg!-gaZA*citsrtu tor-i-a.sd se intrebe'dgcd aee'ia au trecut pe la b iseried, la spo-vedanie." Spunea: ,,CAndbdrbatul este plin de alcool gi trdiegte cu femeia lui se instaleaza g-qrqinlg4lfaJf pot duce .!*e;tne,care trebuie operate, cdci altfel chiar la moartea femeii. Deci feriti-vd de legdturi conjugale cdnd bdrbafii sunt plini de alcool." Spunea Pdrintele: ,,Devreme,in adolescentd, uneori gi mai devreme - la pubertate - apat faptele rele ale curviei, patimi legate de instinctul sexual. Aga se invafd mai intdi onania - p6catul lui Onan (Facerea 38,9) - aceastd g-zurd.a instiJrcOdatd invifatd, gtg-u te mai pofi tgIIi*gSI*d* deivala de ea Si g3"epJiJr*nggi dupd insuritoare. tlgll.?.!.p*rt4*9p-o-Yedan!epoti fi iertat 9i iTbdvit, l-a invifat pe Onan prin hotdrdre eroica. Q.3;*sg-tLA gi-i invafd pe tofi ceilalti. Se invatd Si in armald gi ei4i e, f ifit d i p_!4-c!ris o r i .. . d a r e ste cu*184"p. -e-"P--r-im

e de foartemaretre-butnta ca 1gqlg#glu!.eliry*riFat -c-tglglglui,c{ci o*Hte se varsdin sdngegi fine creierul in echilibru."

**

279

de castitate ori -de infrAnare, de. abs-.tinenfd, pentru cd s_g.c.9_nvertescrnai ugor e.p_eig.r;i$^fir i*ligggta. Ln_ergia Senazicd (energia n*-"nald a sdmdntei de om) alim-eyrtgVzd gi S;_e_fglgl mai ales c_eIlr-ul.memoriei gi_fi pofi tua eiamenele fdrd fricd. e*e-ic,eipsd igi tdlhiresc aceastd glgrgle sd nu se astepte rfiliiGlti"la rele. Se gtie cd Uggiiggn$i igi convertgsc endocrin energh _l_o--f aproape total,Fi nu au nevoie_.defemeie,,. * -@Iur:fuli4cg ajutd la, curdlirea reziduurj_ lgr din organism. Ascensiunile la munte gi efortul pe care trebuie sd-l faci qgdJaJFJAfK. Adicd a5tSgea@ arterele gLle.cu-r-afd gi astfel nu se aju_U-g__e_ la ingrogarea lor. AeJ_ul,muntele gi oxige14[ inldturd rdutdfile gi calcifiazd oasele.,, * -qg$:LrniSi sd mdndnce h-rdt_r_-24_de _d*ulee uS Fa ca sd nu se imbolndveasci gi ca si nu se trezeascd cu defectiuni. kgglgtg {rebuie mdncat, p-_u-Ld-u-t, cdci asimilarea lui se face in cavitatea bucald." :,,Pdrintele ne vorbea despre ,,mecanismul functional al omului" gi ne spunea: o11r,ulare aproximativ lb miliarde de neuroni, care aparlin sistemului nervos gi care au nevoie de hrand gi m ediu: l. Oligenu_I.din, a.er pe care hematiile din sdnge il duc la creier. in combinafie cu hidroge_ nB!d"d apa, de asemenea necesard vielii. Trehuie c3.gtat aeruLcuraL de munte, din pdduri, de lafard. 2. Q!&qggXuf este zahdrul special preparat qg-USAt pentru n-eur-qni.Se depoziteazd in ficat,

**


**

mugchi, fesuturi, favorizi,nd sdndtatea organismului. {_[poolql,fgma!.Uldistrug ficatul; imbolndvindu-se ficatul nu se mai fabricd glicogenul gi sdndtatea suferd. 5 . H o rmo n i i (a d i cd p r odusul glandelor cu secrelie internd: ep-ifiza,hipofiza, tiroida, timusul, pancreasul, suprarenala gi glandele sexuale) le vqgsd -d.tfeg[in sdnge Qlflgergsp intreg organismul gi cu deosebire sistemul nervos. Qis,_te*qql lucreazd in strdnsd colaborare cu sisteend_o--c."fln mul nervos. Hormonii sexuali alimenteazd gi ei creierul, in special q.gntru!-LnglpAf]gi.Prin _s,e.xualitate, aceste substanfe sunt aruncate afard.. +. 9glggg!, dreptul la somn fiind obligatoriu, gtiindu-se cd omul moare dupd opt _7.i_l"e "de--nesomn. Qeluta nervoasi ca gi intreg organismul are nevoie de somn ca sd se refaci, pentru ca omul sd poatd depune efortul intelectual gi fizic necesar viefii. Nqpfile pierdute in nesomn gi petreceri sunt zile pierdute din anii vietii.

5. q*censeplr_9* =Ciggte_g-gJig!! necesard

Seurgnilor aduce cu sine i!=f,ranafegde la orice excese. Ori cildtoregti in viatd cu o concepfie sigurd de viafd, 4 lui tlri-qfgrs,ori orbecdiegti pe drumul vielii fdri sens, fdrd ideal, fdrd busold, fdri destin. C*eluJanervoa-gFare nevoie de aceastd 99nqgP,li9-"gg."viala.FIistd -o-legaturd intre concep[t419]igl,qAs4 qi glandele hipofiza gi epifiza, care comandd proliferarea hormonilor necesari sistemului nervos. Una are capacitatea de a plod- uce, alta de a frilna; frtneaZd cdnd ai o concepfie restrictivd. in concepfiile de viald :E;+

**

22r

p e n tru ca f,eB.g.;.Be n-ul*bio.elec,tric.di n crei_ersd s e producd normal, intdrind inteligenfa gi memoja. - $gq*eptia de vialA este aceea in care te integle?i trup gi suflet. 4{c_gaseva-frdna producerea hormonilor gi va echilibra sistemul endocrin. P.,rinaceasta se modifici pozitiv structura celulelor intregului corp gi se armonizeazd cu aceastd invdfdturd." - Neinfelegerile dintre oameni au o explicafie: incompatibilitatea (nepotrivirea) dintre ei. E valabil gi intre sofi. Vorbindu-se despre diferite virtuti, cei mai mulfi ldudau Qreapta socoteald. pdrintele, o vre_ me a tdcut, apoi a spus cuiva in taind: ,,p bund gi dreapta socoteald, insd OfAgg*.gq e Dar de sus*,,. - Unui bd tr dn c r edi nc i os i i m ur i s e s ofi a. L- a intrebat pe Pdrintele: ,,Dupd ce semn o va recu_ noagte in viata viitoare?" gi i-a rdspuns: ,,Dupd d-ragoste". Spunea odati gi acest lucru: - -i**jfud, degi sunt multi acolo, {iggfe*g5fe gingul cici neavdnd dragogLe, nu poate impdr_ tdgi altuia nimic". Zicea iardgi cdtre cei mai apropiafi ai sdi: -,,Nu gtiti qr.t e de grgg si vorbegti la oameni de diferite grade de culturi, de diferite stdri

**

Pirintele Arsenie Boca

**

sociale Si din diferite locu.-ri. De-o pildd (spre pildd): vorbegti despre P-o.-s-t 9i nu aude cel imbui' bat, cd nu-i convine, ci cdte o biati bdbup car€ abia igi tine sufletul ei ci de slabd ce-i"' * Cineva se pldngea de nedesdvdrqirea preofilor iar Pdrintele a zist - ,,Dacdvrefi preofi buni, napteti-i pi qfgpJ-ejLi' Oare de ce se pldnge Dumnezeu omului prin glasul lui David: nPiere cel drept gi nimeni nu ia aminteo? Cum pier dreptii? Ca nu se mai nasc"' * Qlumea, zicdndz - ,,Foaieverde, de dai, n-ai Ia nu da, sd vezi cum n-ait" sau ,,Foaieverde, de dai, n-ai Ia mai dd sd vezi cum ait" c Spunea: ,,Dacdintr-o zi nu v-ati rugat -cu atdta tilrie, incdt si simt-ifi cd v-a stat pdnd 9i rdsuflarea in loc (in piept), in ziua aceea inseamni cd nu v-ati rugat. Qg![ee.fgaunei rugdciuni nu este lun gi m ea ei, c1-![5i"4,j p.tgneit ruL?a-ei". n ,;,Chnd doi sau trei se adund pe pdmdnt in numele luleu, sunt gi Eu in miilocttl lor', adicd atunci cdnd pglgr-Ll-9*-qUflet"e9li,infelegerea, atrylirg-e qi yo-inla se adund pe pdmdntul ,ipi[gii in pomenirea preasfdntului nume, atunci aduc prezenla Mdntuitorului in suf let". -Desprerugiciune mai sPunea: - ,,.$ugdciunea tdlharului a fost scurtd, !"gX-a strdpuns cer-u-l.Pdnd afldm asta, ne purtim ca

4

*.:. 223 tdlharii." -Cg.q 1ng_igreq ispita pe care o poate intdmpina omul in calea mdntuirii este ispita ,,nop!ii din Qhetsimani", adicd qp.q{gn$ ldsare in pdrdsire din partea lui Dumnezeu. Dacd rezistd cineva la aeeaslagobe, acela a dobdndit desivdrgirea. - Dupd ce Saul a gregit, Dumnezeu nu i-a rdspuns nici prin prooroci, nici prin ursit (un fel de a intreba pe Dumnezeu). Dacd el ar fi inleles atunci cd aceastd pdrdsire este nurnai vremelnicd,,ar fi avut fabrl,are gi n-ar fi cdzut la vorbirea cu morfii." -

Cineva l-a intrebat pe pdrintele, zicilnd: ' in- M6ntuitorul era plenitudinea dumnezeirii. Cum deci, tocma_i in clipa cdnd implinegte rostul venirii Sale pe pdmdnt, prin jertfa de cruce, El se mdrturisegte pdrdsit de Tatdl? $i a rdspuns Pirintele aga: - -plavolul pdnd la urmd ryAS!-iU-t-"ggr3-_ggp IbH. Dgci, dgcd nu s-ar fi recunoscut pe Sine pdrdsit de Dumnezeu, atunci diavolul n-ar fi indrdznit sd se apropie cu_moartea de trupul Domnului". - ,,CJ1-l1gi-lg, intotdeauna spus ddnsul.

s_UD!siqggratigg,, a

- ,,Iar dacd va veni asupra ta vreo fuJ.tg_p_a*9i vre,q cldtinare, acestea vor fi pj".glAgu-tangascultdrii tale. Cdci pe cel cg.3scultd cu adevdrat pjgj diavolul insugi, spun Pdrinfii, nu-l poate vdtdma." Spunea: .L9-g4atura

firea e ugor, ;4,g_l!'_pai

224

**

P[rintele Arsenie Boca

**

denaturarea introdusd in u$or decdt A*'s*c-p3Je fire." * Despre tulburarea duhului (Eccles.7-9-lO): ,,Nu te grdbi sd te intdrdti intru duhul tiu, cdci t4dnia sdldpluiegtein sdnul celui nebun. Nu spune niciodatd: uCum se face c6, zilele cele de altddatd au fost mai bune decdt acestea!" C-dci nu din infelepciune intrebi una ca asta." Despre purtar€a obraznicd (lsaia 3,5)z ,,in popor se vor strdmtora unul pe altul, 9i fiecare va impila pe aProapele sdu, cel tdndr se va purta obraznic falA de cel bdtrAn 9i cel de neam prost fafd' de cel de neam ales." * Din Filocalia - vol VIII - A celordintre monahi - Calist gi Ignatie XanthoPol: .Pg!!!qlle stau ldnga yirlg.fi gi locuiesc uqd se trezegte in langd ugd: - cdnd cultivdm q -v,i-f-t-Ule noi o dorinld contrard; cAnd ne in-frd-nim de la pliceri se trezegte in noi o dorinld dupd acele pldceri, intrucAt le ldsdm mult timp nesatisfdtrezeqte in noi dorinla cute; - qdnd qg*g,,Ine-rl.4lse de a ne ardta cd suntem ,cineva". Numai cei ce au ajuns la treapta desdvAlgitd a virtufilor au d o b d n d i t 49 p dti m irea sa u a L*dgflinla!--fua-siue dorintei dupd pldcerile $gl dorinfa de trezire a contrare. \ pe dragul rdnduielii, care fine la'un".loc atdt cele ceregti, cdt gi cele pdmdntegti, su-ntem stdpAnifi de fricd, de uimire 9i de spaimd pentru nimicnicia gi trdnddvirea noastrd gi pentru- c-ele alese din prostie, din pdrerea de sine, spre o

**

225

viefuire stdngace, primejdioasd, dupd o rdnduiald proprie gi.in chip nesupus. Cdci, cu'adevdrat l-UBta-a.ce?stae plind de fricd gi zeci de mii sunt tdlharii gi nenumdrate cursele ispititorilor. pe ldngd acestea, edderile nu se pot numdra. De aceea, diU-cei-mu$i, foarte pufini sunt cei ce se -.g,.Jl_c.A . | 3,23). Ace gti a insd treb u i e ryanlgi e_s,S sd-gi faci drumul precum voiesc. Cdci __fpcgl v3r c_gfgacum este lucrul fiecdruia" (I Cor S,lO). ,,SuigulCarmelului" din $fAntul Ioan al Crucii: J-gdgffitA**m"gg1qri e* g! v-oi4!a, su n t p u teri I e sufletului. Qf,qot+J?,l_ddejdea gi dragostea sunt obieete qrai presus de fire ale puterilor sufletului, prin care sufletul ajunge la unirea cu Dumnezeu. - Qre_djrtjatrebuie sd lucreze asupra judecdfii (priceperii). - Dadgidea trebuie sd lucreze asupra memoriei. - Dragostea trebuie sd lucreze asupra vointei. Credinta. Sfdntul Pavel zice despre credinfd: despre lucrurile ,,Credinfa este incredinlarea gi ndddjduite adeverirea celor nevdzutd' (Evrei 11,1). Cu toate cd rafiUnea se alipegte in chip desdvdrgit gi cu toatd tdria de aceste lucruri ale credinfei, ef,p-nuse descoperd inlelegerii, cdci de s-ar descoperi n-ar mai fi credinfd. Nqdqi={ea.Nu se vede, fiindcd dacd s-ar vedea n-ar mai fi nddejde, ,cdci ceea ce ar vedea oricine, la ce ar mai ndd{jdui. ppgostga. Ne punq si iubim pe Dumnezeu deasupra tuturor lucrurilor, gi aceasta nu se

**

Pirintele

Arsenie Boca

**

poate decdt numai prin lepidarea.de sine gi de toate. ,,Fiecare din voi dacd nu se leapddd de tot ce are nu poate sd-Mi fie Mie ucenic" (Luca 14,35). Despre dragoste. Fie de'ag avea toatd gtiinfa lumii, dacd n-am dragoste, la ce-mi folosegte aceasta in fata lui Dumnezeu, care md va judeca dupdJapte. - Despre inclindrile destrdbdlate De indatd ce g.m*ulincepe s4 doreascd un lucru intr-un chip destrdbdlat, nelinig-te_ail cuprinde indatd in suflet. Iy-Iandrulpi zgarpj".t_Ul n-au linigte niciodatd, ci pgfgcUl gi smeritul in duh trdiesc in belgug de pace. QmFl care nu-i inci cu totul mort pentru sine, l-esne este ispitit gi cade coplegit- denimicuri g,ide fleacuri. Yasn nu va fi deloc in inima omului trup_esc,a omului ca-I_9:iroDitde lucruriledinaf,ard, ci pacea-i partga omului plin de rdvnd gi duhovnicesc. Un jug greu apasi pe grumajii copiilor lui Adam, frimdntaEi fdrd odihnd de poftele firii stricate. Atunci cdnd sunt cupringi de poftelefirii strisdcio-as-e,ca.d - gi sufletul lor e cuprins de tristefe, tulbu rare, amAr dciune gi remugcare.

**

Tinerii,

fami

I I . D E S P R DT A I N A N U N T I I " ' ?

-.'

lnvdtdtura revelatd

Institui td gi ex i s tentd i n Bi s er i c d,

*-{:Entiieste valabild Ugmai pentru persoan6El-e

se-=.cisitoresc cU _,scop,ulintdririi lor spiritualharice sau a-. unirii co4iugale reciproce prin aceastd mare Taind a Bisericii, pentru binecuvdntata nagtere de prunci gi educarea lor cregtind spre induhovnicirea gi mAntuirea lor. Despre instituirea dumnezeiascd a Tai n ei Nu nti i gi insemn dtatea ei moral-reli gioasd Dupd cuvintele Sfdntului profet Moise, Dumnezeu l-a creat mai intdi pe om gi apoi pe femeie - ca ajutor omului, ca ei fiind doi sd formeze un singur trup (Facerea2, lB, 22-24), gi binecuvdntdndu-i, le-a zis: Cregteli, gi vd inmullifi gi umpleli pdmdntul (Facerea l,ZB). Tot astfel, gi dupd potopul universal, Dumnezeu l-a binecuvdntat pe Noe gi pe fiii lui gi le-a zis: Cregtefi Ei vd inmullili gi umpleli pdmdntul (Facerea 9,1). Aceastd grije deosebitd a lui Dumnezeu fafd de nunta instituitd de El insugi aratd ldmurit cd nunta a fost bine pldcutd lui Dumnezeu gi cd ea 'Acest capitol este extras din Dogmele Bisericii Ortodoxe vol.4, alcdtuite de Sfdntul Silvestru, Episcop de Canev; ed. ,,Credinfa strdmogeascd" 2OOl.

**

Pirintele

Arsenie Boca

**

avea sa ocupe un loc insemnat in planurile dumnezeiegti despre destinul lumii gi de aceea se 9i gdsegte sub o deosebitd ingrijire dumnezeiascd'. Tot de aici se mai vede cd persoanele unite prin cdsdtorie, conform cu voinfa dumnezeiascd, totdeauna trebuiau si priveascd nunta ca fiind un l u c r u ma re 9 i sfd n t, u n i t cu inalte obligatii 9i indatoriri, nu numai unul fald de altul, ci gi cdtre Dumnezeu. Deci, ca o consecintd, la intemeierea cdsdtoriei, natural, trebuiau si se umple de sentimente cucernice gi de supunere inaintea Domnului Dumnezeu cu rugdciuni citre El, spre a le da binecuvdntarea Sa pdrinteascd gi 4iutorul Sdu cel intru tot puternic in viafa ce le std inainte. inalta insemndtate morald, a Tainei Nuntii 9i importanta binecuvdntirii lui Dumnezeu pentru ea se poate vedea, pe de o parte, din istorisirea profetului Moise despre deosebita ingrijire dumnezeiascl. pentru curdlenia femeiascd a lui Sarra, femeia lui Avraam (Facerea 12,17),dar mai mult din istorisirea cisdtoriei lui Isaac cu Rebeca. Trimifdnd Avraam, dupd cuvintele profetului Moise, pe slujitorul sdu in Mesopotamia, ca sd aleagd femeie fiului siu Isaac, iatd ce i-a spus la plecare: Domnul Dumnezeul Cerului gi Dumne' zeul pdmdntului (...) Acesta va trimite pe ingerul Sdu inaintea ta gi vei lua de acolo femeie feciorului meu (Facerea24,7). Ajungdnd slujitorul lui Avraam in oragul lui Nahor gi oprindu-se afard de orag la o fdntdnd, s-a adresat lui Dumnezeu cu urmdtoarea rugdciune: Doamne, Dumnezeul stdpdnului meu Avraam, fd cale bund inaintea mea

**

229

astdzi gi mild cu stdpdnul meu Avraam. Iatd, eu stau Ia lhntdna apei gi fetele celor ce locuiesc in cetate ies ca sd scoatd apd. $i fecioara cdreia eu ii voi zice: pleacd uadra ta sii beau gi ea imi ua zice: bea tu gi cdmilele tale te voi addpa p6nd ca vor inceta toate sd bea, aceasta va fi gdtitd lui Isaac slugii tale; gi intru aceasta voi cunoagte cd ai ftcut mild cu stdpdnul meu Avraam (Facerea 24, 12-15).gi indatd dupd aceasta, cdnd una din fecioarele care veniserd la fdnt6nd, anume Rebeca, a indeplinit tot ce se ceruse de slujitorul lui Avraam gi cdnd toate acestea au fost comunicate pdrintelui fecioarei, Batuel, fiul lui Nahor gi fratelui ei Laban, le-o cerurd pe Rebeca ca femeie lui Isaac, atunci, iatd ce i-au rdspuns ei: De Ia Domnul a iegit lucrul acesta (qi) nu vom putea grdi fie impotrivd, nici bine nici rdu. Iatd Rebeca este inaintea ta ia-o gi mergi gi va fi femeia feciorului stdpdnului tdu cum a grdit Domnul (Facerea 24, b0-bl). gi dupd ce a convenit la aceasta gi Rebeca, au slobozit,o gi au binecuvdntat-o zic6nd: Sora noastrd egti, fd-te intru mii de zeci de mii (Facerea 24, 60). De aici, ugor s e poate v edea c dt de m ar e insemndtate religioasd se dddea nunlii in peri, oada patriarhald gi cdt de multd considerafie se dddea, la intemeierea cdsdtoriei, bunei voinle gi binecuvdntirii lui Dumnezeu, dupd cum gi binecuvdntdrilor rudelor de aproape a viitorilor sofi - binecuvdntdri care in aceastd perioadd erau egale binecuvdntdrilor preolegti. inci din perioada Vechiului Testament,

**

Pirintele

Arsenie Boca

**

nunta era trecutd la datoriile moral-religioase gi pusd sub scutul legilor date de Dumnezeu lui Moise, care pedepseau aspru atdt pentru cdlcarea curdleniei gi credinfei familiale*, cdt gi pentru permisiunea datd gradelor de inrudire mai apropiate de a contracta cdsdtoria". Din toate acestea, reiese cd nunta, dupd sensul Legii lui Moise, nu se putea intemeia fdrd gtiinfa gi binecuvdntarea preofilor. [dntuitorul nostru lisus flristos, Care nu a venit ca sd strice Legea Vechiului Testament ci s-o implineascd, nu numai cd n-a diminuat insemndtatea moral-religioasd a nuntii, ci, din contra, prin invdtituraSa.a intdrit-o ridic6.nd-ola indllimea de Taind in Bisericd. Totugi, Qf nu o cpnsiderd necesari pentru*Jofi, ci pentru .,ggii aratd, cd e."mai.Dine sd rimdni in stare-de.feci.o4ig, dacd qe cred vrednici de a pistra..pe rteplin atdt curdtenia feci-orelnic--da -.trupului, cAt gi castitatea gi curdlenia qufletului lor (Matei 19, IO-12; 5, 27-28). Astfel, la intrebarea fariseilor: pentru orice canrz6, oare, poate omul si se despartd de femeia sa?, El le-a rdspuns urmdtoarele: Dar n-afi citit cd Cel ce i-a fdcut dintdi, bdrbat gi femeie i-a tdcut pe ei gi a zis: Pentru aceasta va ldsa omul pe tatdl sdu gi pe mama sa gi se va lipi de femeia sa gi vor fi amdndoi un trup. Pentru aceea nu mai sunt-doi, ci un trup. Deci, c.eea ce a impreunat Dumnezeu, omul sd nu - leviticul 20, lo-l1; A doua lege22,22; cnnf.legirea 20, l+17 * Leviticul 20, 14, 17,20 qi 2l

**

Tinerii,

familia

qi copiii...

**

23I

despartd (Matei 19, 4:6). Iar cdnd fariseii i-au obiectat cd Moise a legiuit sd se dea carte de despdrfire gi sd se despartd de femeie,lisus le-a rdsp u n s : M oi s e dap"_41nlrAr bp.a re a i n i m i i voas.tre a dat voie sd vd ldsafi femeile voastre, dar dintru inceput n-a fost aga. ,lpin, grdiesc voud cd Otigire igi va ldsa femeia sa, afard doar de cuvdntul dg-"-cu-ruiegi va lua alta, preeturcuasts, gi cel ce va Iua p.,gg_=e**!a._$Attd preacurveFte gnatei 19, 8-9). Unirea conjugald este pusd in dependenld directd de Dumnezeu, Care ii da caracterul de nedesfacere, gi deci, de la sine se inlelege cd faptele conjugale, incepAnd de la intemeierea nunfii gi pdnd la despdrfirea ei prin divorf (numai in caz de adulter), Hristos nu le raporta la autoritatea civild, ci la autoritatea lui Dumnezeu (Matei 22,21) qi erau incredinfate judecdfii Bisericii intemeiate de Dl pe pdmdnt, imputerni, citd cu astfel de drept. Prin faptul ci flristos, prin prezenla Sa personald, a cinstit gi a binecuvdntat nunta in Cana Calileii, inseamnd.cd a plicut lui Hristos sd instituie in Biserica Sa o deosebitd lucrare sfinfiti, care s6 dea celor unifi-prin cisdtorie, binecuvAntafge-4u"mngzeiasc6 $i harul necesar. Aceasta se intdregte gi prin invdfdtura Apostolilor, cdt gi prin practica apostolicd a Bisericii. Astfel, afanjulj'pnslpl P.avelse crede in drept gi chiar obligat sd,rezolve prima chestiune referi^ toare la Taina Nuntii, fiind indreptdfit, deoarece cregtinii il intrebau: Ce este mai bine: a rdmdne feciorelnici gi necdsdtoriti sau a se cdsdtori? gi

232

**

Pirintele

Arsenie Boca

**

el le rdspunde: Eing este omului de femeie sd nu se atingd, iar pentru a inldtura curvia fiecare sd-gi aibd femeia sa gi fiecare sd-gi aibd bdrbatul sdu (...) zic celor necdsdtorili gi vdduvelor bine este lor de vor rdmdne, Precum (sunt) gi eu' iar de nu se vor putea stdpAni, mai bine sd se cdsd' toreascd decdt sd ardd (in focul iadului). Despre feciorie (referitor la feciorie) n-am Porunca Domnului, ci eu vd sfdtuiesc ca unul ce am primit mild de Ia Domnul sd fiu credincios. Socotesc dar cd acest lucru este bun pentru nevoia de acum cd este bine ca omul sd fie a7a (...). Te:4i legat cu femei4 (te-ai cdsitorit), n-ai gregit. $i de s-a mdritat fecioara n-a gregit, dar.unii ca acegtia vor avea necaz in trup, iar eu vd cruf (md doare pentru voi)... $i voiesc c.4.v9! sd fiti fdrd de griid, ce! n-eiAF*qfA!griiegte.,dg".ale DomnuJgi cum va pldcea Domnului, iar q*e!.*c,es-a inpurat griiegte de ale lumii cum va pldcea femeii (...). Fecioar? se grijegte de cele ale Domnului, cum va pldcea Domnului ca sd fie sfdntd Ei cu trupul gi cu sufletul, iar f.emeia (cea mdritatd) se griiegte de ale lumii cum va pldcea bdrbatului ei.* Toate aceste sfaturi ale Apostolului, se infelege, alu."insemnitate dumnezeiasci 9i sunt reguld gi lege pentru toli credinciogii Bisericii, atAt din perioada Apostolicd., cdt gi astizi. Sfdntul Apostol Pavel dJt .h,otardri-clare,-atdt in privinta B;ilaini s-fht*eniei nuntii pentru ca * I Corinteni 7, 1,2,8,9,25,26,2A, 32-34; cl I Timotei 5, 14; 3,2;1,6

**

233

astfel edsdtoria sd fie curatd gi patul neintinat (Evrei 15,4), cat Si referitor la apdrarea nunfii de despdrfirea fdrd temei binecuvdntat gi dupd bunul plac, chiar gi in cazul cdnd s-ar int6mpla ca bdrbatul si fie credincios, iar femeia necre_ dincioasd, gi viceversa, pentru care Apostolul gi face urmdtoarea observafie, de altfel, foarte insemnatd: $i a7a poruncesc in toate bisericile I Corinteni 7, lO-lZ). Qfdntul Apostol pavel, mustrdnd aspru pp dasc-i[i,mincin_o5i care opreau nunta gi ng_4q_alggg ceea ce a creat Dumnezeu, spun ez Toatd fdptura Iui Dumnezeu este bund gi nimic nu este de Iepddat epre se primegte ett-Jn_a.ItrUlfuiLe, pentru se sfinlesc pTin cuv6ntu! tui Q? Dumnezeu gi prtn rlgdCiune.- Sfinlirea prin cuvdntul lui Dumn ezeu gi rugdciunea de care se vorbegte aici, Sfdntul Apostol Pavel o referd nu numai la mdncarea pe care o dispretuiau dascdlii mincinogi, dar gi la rr*u.1nta pe care o interziceau acegti dascdli gi, de ac,eea,dupd ideea Apostolului, ele trebuiau sd fie premergdtoare intrdrii in cdsdtorie. Tot {postolul pavel scrie: femeia legatd este, prin lege, cAt timp ii trdiegte bdrbatul, iar dacd_i moare bdrbatul - este liberd, dupd care (_dacd) ryz v,H, sd se mdrite - (dar) p*qmA! intru Domnul (I Corinteni 7,59). Dxpresia din urmd: numai intru Domnul, aratd, ca gpla de care se vorbegte aici tf-ebrrie*sa-fie jntemeiatd iA. num_ele Don? 4Ulu i, s-au eonlq_rm_9U--pqI_U-.Lqa Domnului gi a Aposto" I Timotei 4,5-5.

234

**


**

ljlo.r, prin urmare'cu gtiinla 9i binecuvdntarea care era unitd, cu sfinlirea Eis-eri-cii,bin-ecu-v--antare prin cuvAntul lui Dumnezeu 9i cu rugdciunea, despre care amintegte Sfdntul Apostol Pavel, in Epistola sa citre Timotei (I Timotei 4,5). Deosebitd atenfie meritd insd locul din Epis' tola cdtre Efeseni in care Sfdntul Apostol ?avel, i[9 fa m i lialareci proce ale bd rbaex p u nd n d rl";t.fq"ri tului gi femeii, spune urmdtoarele Eemei! Plecali-vd bdrbalilor vogtri ca Domnului, cdci bdrbatul este cap femeii, d-upd cum gi flristos este caP B-is-ericii; gi acesta este mhntuitor trupului. Dar precum Biserica se supune lui llristos apa gi lubifemeile - bdrbafilor lor intru toate. Aihattt fi-vd femeile voastre precum gi Ilristos a iubit Biserica gi pe Sine S-a dat pentru ddnsa ca Pe ea sd o sfinfeascd, curdfdnd'o cu baia apei pfin cuv-Ant; ca sd o pund pe ea Lui'$i inainte mdritd' Biserica neavdnd intindciune sau prihand sau altceva de acest fel, ci sd fie sfinlitd gi fdrd prisd-gi iubeascd hand. Aga sunt datori Mrbalii femeile lor, ca gi trupurile lor, Cel ce-gi iube.gte pe femeia.s-a, pe sine se iubegte, cdci nimeni, nicio' datd nu-gi urdgte trupul sdu, ci-l hrdnegte 7i'l incdlzegte pe el, precum gLllristos Biserica; cd din carnea mddulare suntem. ale Truptlui-Lui u.a-lisa gi aceasta Lui. din oasele Pentru Lui p-mgl pe tatdl sdu gi pe mama sa gi se-vaJipi de femeia sa 9i vor fi amdndoi gAJfUp. kiZa*aeeapla q.4{g-9.s!9' iar eu zic de lfristos gi de Bisericd: (Dfeseni5,22-32). Aici, evident, e vorba de bdrbatul gi femeia cregtind, cei ce sunt in Bisericd 9i in

tlristos, fald de care ei sunt membrele Lui, trup din Trupul Lui gi os din Oasele Lui. prih urmare, este vorba despre @e, deosebi_ td nu numai de cea pigdni, dar gi de cea cregtind in care sau bdrbatul este necredincios sau femeia este necredincioasd. pcntru_aceetia-din:urma Apostolul spune: in cazul cdnd solul (sau sofia) necredincios(d) nu..voiegte sd mai trdiascd impreund, poate sd se despartd (l Corinte ni 7 ,lS). Care este, insi, d,g=qsebireacaracteristicd a n"Ulu,tiicregtine fald de cea pdgdnd dupd Sfdntul Apostol? Deosebirea caracteristicd se cuprinde in fap_ tul cd ints-meiglga cdsdtoriei cregtine reprezintd unire-a spirjtual.haricd a lui Hristos cu Biserica: pentru ci capul.femeii - (bdrbatul fafd de femeie), este ceea. ce este llfiS_t*qSfafd, de Bise,rf_c^F gi. ei gi mdntuitorul trupului ei. _q4Pul dupd cum Biserica se supune lui Hristos, aga gi femeia este datoare sd se supund bdrbatului gi, dupd cum IUiStos a iubit B_iserica_Sa,incdt S-a dat pe Sine pe_ntruea, pentru sfinlenia gi curdlenia ei, aga gi b".4g4tul e dator sd-gi iubeascd femeia sa ca gi trupul sdu propriu. $i de aceea nunta nu numai cd este Taind, dar incd este o Taind mare, cum se exprimd Apostolul: Taina aceasta mare este, iar eu zic de lfristos gi de Biseric*. lar dacd

**

Pirintele

Arsenie Boca

**

intemeierea cisdtoriei cregtine este Taind mare, inchipuind unirea spiritual-haricd a lui Hristos cu Biserica, atunci se pune intrebarea, ce altceva putea sd facd aceastd unire, ca atare, dA-e6,nu nHn[[ate?*harului care se revarsd asupra ei din unirea mistic'harici a lui flristos cu Biserica, ca prototip al nuntii? Aici, Apostolul face comparafie intre bdrbatul, care e dator sd-9i iubeascd femeia sa, 9i Flristos care $i-a iubit gi-$i iubegte Biserica, 9i face urm dtoarea observafie: Cd Hristos 5-a dat pe Sine pentru ddnsa pentru ca s-o sfinfeascd, curdfind-o prin baie de apd in*outtfu,t ca sd o pund pe ea inaintea Lui mdritd Bisericd, neavdnd intindciune sau prihand sau altceva de acest fel, ci sd fie sfdntd gi fdrd de prihand (Efeseni 5,25' 27). lfatural cd o astfel de lucrare sfinlitd a fost instituitd de Hristos pentru sfintirea nunfii cregtine.

servesc ca chip al unirii lui Hristos cu Biserica, aceasta se vede din contextul cuvdntdrii in care 9)iectul de'capetenie sunt raporturite conjugale dintre bdrbat 9i femeie, iar despre unirea lui Hristos cu Biserica se vorbegte numai atdta cdt e necesar pentru ldmurirea 9i determinarea inaltei insemndtdli 9i obligativitdtii nunlii creqtine.

Doctrina Sfi ntilor pdrinfi in primele trei secole ale cregtinismului invdldtura Pdrinfilor Bisericii vechi gi practica ne aratd cd,,a existat din vechime sfinlita I,ucrarea nunfii gi incd o aga lucrare, prin care se comunici celor cdsdtorifi un deosebit har dumnezeiesc. Astfel QF 4,!1!1.lgn4tig, pu rtd toru t de D um n ezeu, repetd numai ideile Apostolului pavel, care se referi la indatoririle reciproce ale sofilor. in Epistola qdtre Policarp, el dd urmdtoarele sfaturi: ,,Sfdtuiescpe surorile mele sd fie multumite cu convietuitorii lor dqpd _!fgppi_9_r4b. De asemenea, poruncesc frafilor mei, in numele lui Iisus Hristos, ca sd-giiubeascd pe convie[uitoarele lor, cum gi Hristos iubegte Biserica,,. La aceasta, el mai adaugd urmatoarea reguld, referindu_se la intg:Ueierea cdsdtoriilor: ,,lar cei ce voiesc sd se insoare gi si se mdrite s_Un.Ldatori sd inlemeiezlz cdsdtoria c+Sg!4ftl (pecdrvcirpns) gpiqqopUllfi (preo t u l u i ), p e n t r u ca n u n t a sA*[ie.i nJrg*_D*o&AU l,,i a r nu _9-gp4_pqfla. fg$l trebuie sd fie intru stava Domnului"'n.De aici, este evident gi neindoielnic ca gfiar iq primele timpuri, intemeierea cdsdtoriilor in Biserica cregtind era cu totul sub supravegherea ierarhilor Bisericii, aga cd, fdrd gtiinla sau permisiunea lor nu se putea sdvdrgi nici-o nuntd cregtind. '" Epistola cdtre Policarp, c. 5.

**

Pirintele

Arsenie Boca

**

A mai tratat, despre nuntd, incd unul dintre bdrbatii apostolici, Qfe.4lul lferma, dar numai despre o chestiune referitodrq la aceastd Taini: ,,Dacd.birbatul sau femeia rnoare gi cel rdmas contracteazd din nou o cdsdtoris, pdcdtuiegte el, oare"? Cu aceasti intrebare se adreseaz1, el pdstorului (ingerului) qi capete urmdtorul rdspuns: ,,Nu pdcituiegte, dar qaSA nu se maiq.ggloregle a doua oard, atunqi igi procurd. mare s-lavdla Domnul"*.'Se vede de aici cd in qecqlul r_gft-Uglgf$pggtoliSi a doua nuhte nu era consideratd,ca pdcat, cdt gi faptul cd asemenea chestiuni conjugale erau recunosctrte in Bisericd, ca fiind sub autoritatea ei, iar nU in afar6,de sfera bisericeascd,(deci) numai Bissyiqa le rezolva. De aceea, maltdrziu, tot ceea ce era conform cu invdldtura Mdntuitorului Iisus lristos, S*&*$a! - Aglr" recunoagte ca lege durlnezeiasci, cdreia trebuiau sd-i urmeze cu striclqls cei ce intemeiau cds{toria, pe cdnd eE-gges3 nu.-era.gq_nfo*rm c,uinvdldtura Mdntuitorului e ra l-qge.gmeneascd gi care nu era urmatd decdt de pdgdnii care admiteau unirea coqiugald orlcum. .p.fApQgllrin.eu ii mustrd pe pigdni, care, degi considerau nunta ca Taind raligioasi, tgtugi, o Q!gpretuiau P-fin exagerata lor destrdbdlare. Sfdntul Irineu face urmdtoareq observalie: voind 9i, pdgdnii, s-i-$i acopere-Si s{-gi indreptdfeascd {".ggJfibelarea ,,Di ne arat6' Pe noi ca pe nigte oameni ce nu gtim nimic Ai cqls ne pdzim de a * Pdstor.lib. II, De mandat IV, 4.

nu gregi nici cu*cu-vdntul, nici cll"*ggg*a[Ul, de frica l_gi_Dumnezeu,i4r pe ddngii se inalfd gi se nur.nescsdmdnfa aleasd gi perfectd." Deosebitd atenfie meritd invitdtura lui despre nuntd ca Taind bisericeascd lert-1ilian atdt fald de claritatea gi determin area ei, cdt gi fald de complexitatea ei. Becunoscdnd superioritatea n_U-n[ii-are$ttne fatd de nunlile ereticilor, cd cr_e_9t[nd e Taini, inchipuind UnueA m_igtiU'!,t_4J4 pÛ.Fiserica,Tertulian mai invafi g?_fulgi Ufiq-t,o-S_ totodatd gi despre rlecgstrAlell comunicdrii unui

deosebit hansfinlitor {Le-l-or unill prin c6sdtsrie,

pentru ca Ugirea nuntii lor sd fie ceea ce trebuie - unirea tui Hristos s_df_ie,fald cu idealU[ei-_i-n-a_Lt c_ll_Eiserica.Aga, igi sfdtuiegte (g_m.eiaca in caz de moartea lui si nu intemeieze a doua cdsitorie, urmdnd exemplul celor chemafi la viala sfdntd , a slujitorilor sfinfiti, d_arnici sd n-o disprefuiascd. in acelagi timp, c.preaatAt de la femeia sa, cdt gi de la oricine va intra in a doua cdsitorie, ca nunta lor sd nu fie d-ecAt_inDomnUl. Dxplicdnd cuvintele Apostolului: Decdt in Domnul, in sensul ci nu trebuie sd se intemeieze cdsdtoria decdt nggg4i cu cregtin sau cregtind. pS$fg__roirea acestui har e necesar ca

g,ngji€g1Gffi

numai unul gi

celdlalt sd fie pdgdn. Pentru ci in caz contrar, ei n:all_-dr-eplul sd prezinte contractul lor de cdsdtorie i.naintea Tr_ibunalului Domnului gi deci nunta lor nu poate fi legal contractatd.

Cdci @

sfinfegte 3gnpgi

ceea ce gdsegte curat. $i ceea ce nu poate fi

240

**

Pirintele

Arsenie Boca

**

sfintit, gste necurat; iar ce este necurat, nu are nimic comun cu.ce este sfdnt, afard doar cd-l spurcd gi-l pierde. De aceea pot, oare, ei sd prezinte astfel de contracte de cdsdtorie inaintea Tribunalului Domnului? $i putem (oare) sd recunoagtem o astfel de nuntd intemeiatd dupd lege? Igftulia"n, pundnd 4gqtg pe aceeagi treaptd Tg_lna"potgzu,|gi, Mirungerii gi a Euha,risJlei, _c_u zi ce z - D$plg! s i I i n d u -se sa-lni 9 s=g4sga a d evd r ul, cautd,gA;pg&e in misterele pdgAne chiar in-s-egi Tainele dumnezeie$ti. pl chiar boteazd pe oricare, ca pe aderenfi ai sdi, figdduindu-le curdlirea de pdcate prin scdlddtoare gi dupd aceea ii pecetluiegte pe soldalii sii- gi sdvArgegte cu multd pompd proaducerea pdinilor (...) gi chiar reprezintd pe marele sacrificator in timpul sivdrgirii nunfii". Din acest citat se vede cd, pentru a ayga sfintita lucrare a nuntii, ca @, gi alte Taine, trebuie sdvdrgite ggCId de epiS-qgpi sau de preofi, ca imputerniciti ai episcopului. referindu-se la nuntd ca lucrare sfinQ_r-!gen, titd, i4, care se comunicd cslqf*_-cAsgtodfl:rc , face indicafie in locul {e_ggg_D--t!*hg-t!fig.ng2eppp qnde, tratdnd faptul cd IJgggi:P;1ICIIgZ.Jr ii un*eflle pe cei ce se cdsdtoresc ai legitura lor o este Acela face nedezlegabili, spune: ,,D-rur,nne_zgu Ceirea,unit pe.doi intr.unul (...)Si intrucdt i-a qnit D-umnezeu, apoi i;g_pyjgfe4- acestei .uniri existd in cei unifi Un*d**r".Iar {4"nrl acesta se considera pe- aceeagi treaptd cu darul pe care, dupd cuvintele lui Origen, l-a dat Dumnezeu, prin

i, familia

gi co

**

247

rugdciunea Bisericii, celor ce s-au fdgdduit cd vor rdmdne feciorelnici. Ca o confirmard servegte faptul cA, rnqa,,qin e, mulfi puneau " jq.mgnahisrn ga in tre Ta in el*eBi se ri cji ",. g i lggE _e_f de aici rezultd cd gi gset gAna!_b_efUl,Ui care se dd c*q!-qruuiti prin cdsdtorie li se dA $JE13-I in E-i*ssricd 9i prjn rugdciunile Bisericii.

invifdtura pdrintilor gi dascdlilor bisericegti in perioada Sinoadelor ecumenice I ) Pd r i nfi i gi das c dl i i ac es tei per i oade invitau ldmurit despre nunti, ci este o lucrare sfinfiitd bisericeascd, care comunicd persoanelor unite prin cdsdtorie b.inecuvdntarea gi harul lui D]rmnezeu, care sfinlesc unirea lor prin cdsdtorie gi o fac nedespdrtibile. Q-Fntql Vasile cel |ulare aratd cd unirea prin cdsdtorie, care ii leagd la un loc pe bdrbat cu femeie, este jugul ce gi l-au luat asupra lor cu binecuvdntareu, prin miilocirea gi participarea preolilor (slqiitorilor sfinfilii ai) Bisericii, ear-e_au dreptut de a comunica altora binecuvdntarea lui Dumnezeu. * Slkntul Ambrozie afirmd de,a dreptul cd ,,nunta cregtind tf_ebuie se se sfinteascd cu acoperdmdntul gi binecuvdntarea preofeascd,,. Mai mult, in alt loc, vorbind tot despre acest subiect, Sfdntul Ambrozie spune urmdtoarele: "' Dionisie Areopag. De eccles. hierarch. n. 6. n. l_b 'Omilia la Hexaemeron,n.5.

242

**


**

,,Kecunoagtem cd Stdpdnul gi pdzitorul cdsitoriei este Dumnezeu, Care nu ingdduie ca patul strdin sd fie intinat. $i c-el ce face lucrul.?-c-Qsta pdcdtuiegte i-mpqtriva lui Dumn ezeu, cdci*e-aled Legegj-tf-igi schimbd harul Lui. Pdcdtuind impotriva lui Dumnezeu, omul se lipsegte d*=9*g1 P-e;'tiaratd, Ambrozie Sfdntul cipa la Taina cereasci". cd persoanelor unite prin cdsitorie, impreund cu sfinfirea primitd de ei, prin acoperdmdntul 9i b i n e cuvd n ta rea p reofeascd, I i. _qe-t4ai co-4g1141q-d d:e--la Dulrrn-ezeu 9i un deosebit:h"ar mistic, Pe care sunt datori si-l pdstreze prin observarea sfinfeniei nunfii $i pe care nu-l pot pierde de€t prin cdlcarea acestei sfinfenii. Sfhntul Grigorie Teologul, vorbind tot despre partea aceasta a nunlii gi avdnd in vedere neinfelegerile ce existau in timpul sdu referitor la curdlenia gi sfinlenia nunlii, iatd ce spunea auditoriului sdu: ,pacd, nu te-ai atins de *ltril1p, egti curat gi dupd intrarea in cdsdtorie. Primesc eu rdspunderea, eu sunt impreundtorul, eu sunt introducdtorul miresei (...), eu voi urma lui Hristos - Mirelui celui curat, Care face minuni la nuntd gi prin. prezenla Sa procuri cinste cisitoriei"u.. De aici se vede nu numai faptul cA jF g_ggg! intrdrii persoanelor in cdsdtorie se sdvdrgea "apupra.!or o anumitd lucrare sfintiti prin slqiitorii sfinfiti, cdt gi faptul cd aceasti lucrare sfinfitd, dupd credinfa Bisericii, comunica unirii care lor in cisdtorie puterea sa sfinfitoare, p:1g.u'Cuvdntul 40,la SfAntul Botez, Opp. Sf. Pdrinti III, 288.

irEUqi*lla$U1tp-rut A comunicat-o, oarecdnd, c"-a"na .9aliIei i, pri n prezenf a s a-aco!o. lS$ii -o.i-n

Tot acestea le repetd qi Sfintul loan Ourd de Aur invdfdnd cu aceeagi claritate, cd nunlile trebuie sd se sivdrgeascd p.rfg_bln_reUyaJ1-tA.f*e3r. Fi rlag4Eiunjle-.Preotrilorgi cd prin aceasta se,cemunrsd celor cdsdtorili d-eosebitulhar dumnezeiesc pe care sunt datori s**l.pdstr-eze totdeauna sfdnt gi, i-n puterea cdruia nunta nu se mai poate desface niciodatd, dupd cum (nu se mai poate desface niciodatd) nici unirea lui Hristos cu Biserica*. ,,Qum au procedat locuitorii din Cana Q-alileii, zice el, aga sd procedeze gi acum cei ce Qe*c-dsitoresc:Ea*atDa-_in*mfitqgy!,lgfp9*F_f-i_s.t"gs. Dar cum poate fi aceasta? p_5i_n mij-l_qeirea_ p;eotilor. C.-glce vd primegte pe*uni, a zis Domnul, p.".-e? lyr4-eMd primegte(Ytatei lO,4O). in alt loc, luptdnd impotriva obiceiului de a sdrbdtori nunta cu cAnt6.riruginoase, Sf,antul Ioan Qurd de Aur spune: .lgntyu ce ngcinstegti in public S-f€nta Taind a Nunfii? Toate acestea trebuie sd le inldturi gi sd o inveti pe copild sd fie ruginoasd chiar de la inceput gi sd-i cheme pe preofi gi prin rugdciune gi binecuvdntare sd incheie legdtura cdsdtoriei, pentru ca qA.sporea.,scdiubirea mirelui gi sd se pdzeascd curdtenia miresei, gi mai ales ca (...) qqiii, uniti prin h?JqU_ut_pgULnSZ-eJ, sa petreacd o viafi pldcuti*.

"'Omilia 20 la Efeseni, c. 5, vers 52; Omilia 62laylatei, c. 19, vers 4; De non iterand. co4iug. n. 1,2. * omilii 48la Facere, n.6.

244

**

Plrintele

Arsenie Boca

**

Tot astfel invdfau despre Taina Nunfii qi-cg-4; fq,mporanii Sfdntului Ioan Curd,-deAur Sirifie 9i Inocenliu 1- dintre care cel dintdi recunoqtea at6"t(de mult) sfdnta binecuv6ntare data mir,esei de cdtre preot, incAt cdlcarea gi intinarea acestei b i n e cu vd n td ri o co n si d e ra sacr ilegiu*; iar cel de-al doilea afirma cd lziu-ecuvdntarea datd de preot celor ce se cdsdtoresc reprezintd forma legii instituite de Dumnezewincd din vechime-. Instituirea formei acesteia pentru creqtini, Sfdn' tul Epifanie, Chiril al Alexandriei gi Fericitul Augustin o raportau la insugi lisus Flristos 9i vedeau ip participarea la nunta-din Cana Galileii inceputul binecuvdntdrii nun[ii qLggti.ne.De aceea, Fericitul Augustin numegte de-a dreptul Taini' lucrarea sfinfitd bisericeascd a nuntii gi unegte cu insemndtatea ei mistic-haricd nedesfacerea nunfii cregtine. El zice: ,,Vrednicia p.-until..qtla toate popoarele constd in na$terea de prunci gi iry.pizirea._curdtenipi, iar la poporul lui Dumnezeu consH gi.in s{ipfireaTal"[qi, dupi care chiar gi ceea ce se desparte prin divorf nu se mai poate uni cu altul intrucdt birbatul sdu este v i u *, p e n tru ci i n B i se ri cd se sdv6r gegte nu numai unirea prin cisdtorie, ci gi Taina". Chiar qi Sfdntul Leon,?apd al Romei, numegte lucrarea sfinliti a nunfii cregtine: Taina Nuntii (nupfiale mysterium)u",spundnd cd in timpul lui se sdvdr"" Epistola citre Himerium, c. 5; conf. c. 15. - Epistola cdtre Wictric, c. ll; conf. c. lO. * De bono co4iugii c.24. "" Epistola citre Rustic. Narbonn. 167 curs. comp. lat. t.54

Fga*Qnnta Lilurg[r1e pentru cei ce se cdsdtoreau qi""dgpa"Sgse impd.rtdgeau li se da binecuVAntarea bisericeascd cu' ru gdci u nile coresp u n zdtoar e,o. Despre cdntdrile gi rugdciunile ce se rosteau de slujitorii sfinfili la sfinlirea unirii celor cdsdtorifi mai vorbegte gi Sffntut paulin de Nola,.Iar Teodor Studitul citeazd insdgi r_ugdciunea care se intrebuinla in timpul tui gi se intreb uinleazd St.aeum in EisericA, in timpul cQnd se pun cunucelor ce se cisdtoresc. Rugdciunea U_ljlap_e-eap-ul se citegte astfel: ,,Tu, Doamne, trimite mdna Ta din SfAnt Locagul Tiu gi unegte pe robul Tiu gi pe roaba Ta, g,nindu-i intr:un gdn(, incunundndu-i intr-un singur trup, pe care ai binevoit s_dse uneasci unul cu altul, nunta lor cinstitd o aratd,, patul lor il pdzegte nespurcat gi viata lor fdrd de prihand a fi binevoiegts"-. Rugdciunile nuntii se considerau atdt de necesare la cununie, incdt esenla nunfii, potrivit cu credinfa Bisericii vechi, Eatriarhul Fotie o determicol. 1197. - Lib sacrament. eccles. rom. n. bO curs. comp. lat. t. 5b col. l5O. '' Patrologia greacS, curs complet, t. 61. S. paulini poem XXV p. 655. " Dpistola 22 dtre Simeon, patrologia greacd curs com_ plet, t. 99 col. 975. Despre punerea cununiilor de citre preot pe capul celor ce se cdsdtoresc chiar gi la cdsdtoria persoanelor impdritegti, care se sdvdrgegte in prezenla patriarhilor, mirturisegte ldmurit TEofan Mdrturisitorut, ddnd informafii despre cununia lui Teodosie fiul lui Mavrichie cu fiica patriciului German, a lui Eraclie cu Dudoxia gi a lui Leon cu lrina (Theophan, chronograph, ann.594, p.258;ann.602p.2bO; ann 761 p.SZ4l.

246

'l*

Pirintele

Arsenie Boca

**

nd astfel: ,,Nunta nu conste numai in impreunarffi tr,up-ea sc d, c i i n I p c ra re a,Sfinj r--!A,ar u gd-qiunils-. 2) De aceea, Pdrinfii gi dascdlii acestei perioade, ca gi predecesorii lor, degi puneau fecioria mai presus de nuntd, totugi preluiau mult gi nunta, apdrdndu-i sfinlenia impotriva diferitelor i-nvdtf,turi eretice cum au ficut Eusebiu, Sfkntul Epifaniu gi fericitul Augustin in privinla aceasta, insd, meritd deosebiti atenfie opinia Qfdntulg1 QbUfr_lâllerusalimu!,Ui, Sfd n tu Iu i Gri g o ri e Teol o g u I gi Sfdntului loan Qurd de-Aur, despre vJggni-cJg r '3-p,.a-fecjqrigi _pi a ,n-Ur$ii.,,Fiind fecior (sau fecioard), spune Sfdntul Chiril, nu trebuie sa fii qro-gant, fald de cei ce sunt cdsdtoriti. Cdci nunta este cinstitd gi patul neintinat, spune Apostolul (trvrei 13,4).9"itu care pd,zegticurdfenia, nu egti ndscut tot din cei unili prin cdsdtorie? llu disprelui valoarea e.rgintului, pentru ci ai anr" . Acelagi lucru il repetd gi Sthntul Cirigorie Teologul, invdfdnd: ,,Bun lucru este nunta, dar nu pot zice cd este superioard fecioriei. Fecioria n-ar fi aga de superioard,, dacd n'ar fi mai bund dintre tot ce-i bun. Dar s-dnu se amirascd prin aceasta cei ce poartd lanlurile nun!ii!... Din contrd, fecioarele gi femeile sd se uneascd laolalti, sd formeze xA tBt in,Domnul gi sd servgAqe-d un"a-alteia--ca podoabd! [:4r fi fost feciorelnici, dqcdlg-Rf"fifost {utnta; cdci de unde a apdrut in lume fecior_e-l.nic-gl?N-ar fi fost nunta cinstitd dacd feciorelnicul rr:ar fi adus lui Dumnezeu viata sa". Sfdntul loan

milia gi co

Ourd de Aurexprimd insd aceastd idee mult mai

.^

5) Din aceastd cauzd, in aceastd perioad d,,ca

'n Vezi Papa Sirilie epistola cdtre Himer. Opp. Leon t. III.

lat. t. 56, col.554;rnnocentr Dpist.cdtre

Rlll:_.uo.:9.-p!. Dxsuper, et Victric. Ibid. col. SOO,5lg.

'*

-Ztr

^ Nomocanon. Tit. 15.

*.:. 247

n!U!-aaszus---ae--rlnsa, in viafa -preacuvioasei

:1acf_U-a.SglAaa, iatd ce scrie, fafd de_ref,uzr,rl.eide a intra In casdtorie, dupd moartea mirelui sdu ales gi hotdrdt de

248

**

**

Piri

chipul urmetul dintre prima 9i a doua nuntd in - pogordmdnt tor: ,,P;il00ai.lgnt-ieste lege, a do-ua - concesie*. Tgt a$a-inrrdtau-si alti Pirinli biseriAmbrozie' cegti ca Sfilntut Chiril al lerusalimului' considerau Ioan Curd de Aur gi Epifaniu' care nuntaadouacaadmisdgipogorimAntpentru hotdrdre a nep-utinfa lor trupeasc'6"' Aceastd insi Bisericii despre nunta a doua s-a exprimat mai ldmurit in faptgl cd fiebuia si fie uniti4-su

pe ca sd se P-u-Ba-9urr'unule focai,nta^,qi 1ALA cdsdtorie'"' capul celor ce se unesc prin aceastd

pdrinlii sdi: ,,CAnd pirinfii

ades.elvorbeau

cu ea despre

ia"ai6.i., pentrucdrmulli, fatd de frumusefe"."i'l"-t-1L:: 49cuvlrncantractezlcdsdtoriecu ea, eaj-e-sPunea:este ce era hotdnelegiuit ca si nu respecli nunta ;i;;i;hi"t tt adresezi la altul' cdnd se gtie cd ;eA e" pdrinli 9i "a esteJ.na dupd cum qi na$tereagimoariea nunta i[esenfi duPd uii'û ca €LtmiLsu--eg eSLe*-UnA;oe asernen "u, trdieste la*D-qmngz€u ci pdrinlilor B-a*nnurit, ffinil"" ci numai cdt $# inJru naaej(-ea !nv-i-e5-!-i,-ciel nu-i mort' ca sd nu nerational est-e deci d.gpirtat Pentru .rn ti-p, 9i preacuvioasei (Viata lips-eqte-. pdstrezi credinla -it"f"i "L part' VIII' p' 151; iru"ii"u. Opp. Sfdntut Crigorie de Nissa la Dpistola cdtre II Omilia Aur di conf. Sfdntul toan Guri Tit. c.l, vers.6) - CuvAntul5T Opp. Sf. pdrinli lll'22O' -VezisfhntulloanOurddeAur(OmiliallcdtreTit'c'I'v' Epifanie (exposit' O;\ iiritie(Epistola citre Himer, c.8-12); Ieronim (Epist' niaei. iattro-t. n.2t; Drezia 59, n. 4. ) Si Fer. ad. ocean.82). ,"Yezicanonul 4 al Sfdntului Vasile cel lulare fila 596)' n Yezi Shntul Nichifor Mdrturisitorul(nomocanonul

Tinerii,

familia

qi copiii...

**

249

Invdfdtura gi hotdrdrile Sinoadelor ecumenice despre Taina Nuntii Ceea ce au invdfat diferitii Pdrinfi gi dascEli bisericeqti din perioada examinatd despre Taina Nunfii cregtine a fost confirmat de Bisericd in hot6rdrile ei luate in aceastd perioadi atdt de sinoadele locale, cdt mai ales la Sinoadele ecumenice. 1) Biserica recunoagte cd nunta cregtind depinde intru totul gi este sub autoritatea gi gtiinla sa, iar aceasta se vede ldmurit din canoanele gi practica bisericeascd care hotdrdsc, pe de o parte, legalitatea gi nelegalitatea nuntilqr, iar pe de alta, ii obligd pe preofi sd sdvdrgeascdcdsdtoriils-legale qi sa refuze binecuvAntarea nunlilor ilegale*. Cd nunlile cregtine s-au sdvdrgit gi se sdvdrgesc printr-o anumitd lucrare sfinfitd bisericeascd, intre altele, se vede aceasta din cAnp_qgl tII -alsinodufui- din c ^ rta gi n?, care gldsu iegte: ,,Mirelegi mireasa, cdnd trebuie sd vind ca sd primeascd binecuvdntar-ea de la preot, trebuie sd fie adugi de pdrinfii sau nagii lor gi primind binecuvdntarea, din respect cdtre ea (pentru Taina Nuntii), sunt datori si petreacl, acea noapte in feciorie""'. u"Yezi Sffintul Vasile cel lulare canoane_le;20.-71.-?_9 gL V; Tim o ta 7 n i:xa n a ri ei canonA7Ji"oau f di n Neo-Cesarea canonul 2,3; Sinodul din Laodiceea @nonul lO, 5l; Sinodul din Calcedon canonul 14; Sinodul Trul. canonul 55, 54,72 gi a7. "' Capit. 15. Binii. Concil. t.l, p.72a.

250

**

Pirinte

2\ ea Bilserica nutrea un deosebit respect vede fald de feciorie 9i necdsitorie, aceasta se ldmurit din rdnduiala ca episcopii sau ierarhii bisericegti si nu fie cdsdtorili obissi care a fost ridicat la treapta de canon 9i care s-a practicat incd din vechime aProape pretutindeniu" Afard de aceasta, cum cd tsiserica' avea destul respect gi cdtre viala conjugald, aceasta se vede' de asemenea, din asprele sale hotdrAri sinodale' impoin t r i v a ce l o r ce d i sP re fu i a u cdsitor ia' avdnd vedere pe slujitorii bisericeqti cisdtorifi"" cerdnd de la ei celibatul absolutu,, cAt 9i din intenliile sale de care se conducea in asemenea cazuri 9i care in canonul l5 at Sinodului Trulan se exprimd astfel: ,,(a$a-Proceddm) pentru ca sd nu fim pe constrdngi cu chipul acesta sd-L scdrbim Dumnezeu cu nunta instituitd 9i binecuvdntatd de Dl gi in Prezenta Lui". 5) ea slujitorilor sfinlili - preofilor 9i diaeonilor - nu, le interzicea Biserica sd intemeieze cisdtoria mai inainte de hirotonie 9i cd li se permitea sd trdiascd impreund cu femeile lor 9i hupa hirotonie, aceasta se vede ldmurit 9i se confirmd de canoanele sinoadelor lo'cale=din Ancira', Oangra" NeoCesareea' 9i sinodul al V-lea

* Sinodul Trulan, canonul 12' 48' ', Sinodul din Gangra, canonul 4' 15. ". Sinodul Trulan, canonul * Sinodul din Ancira, canonul 1O' * Sinodul din Gangra, canonul4' - Sinodul din Neocesarea, canonul 8'

**

25t

din Cartaginff, care, cdnd le confirma cdsdtoria de-a dreptul, cdnd presupunea gi indreptdfea viala cor{ugald a slqiitorilor sfintifi. Aceste canoane erau indreptate mai ales impotfiva Biseriail.-Apu se ne, care i"n,e -ep""1rS*e sd Ieg i u i ascd g,eIi b a tu I cleuuluis". Co_nlra- ?-g_-e-ste-i-_inovalii .a Bisericii Apusene este indreptat mai cu seamd urmdtorul c-an"g-nal Sinqdtrlui*a VL[ea- ecumenfc, care gldsuiegte: ,,intrucdt am vdzut ca in_.8--iq_e-J!_ca Komei s'a stabilit in formd de canon, ca toli acei care vor si fie hirotonili diaconi sau preofi, sd fie indatorali sd nu comunice mai mult cu femeile lor, de aceea noi urmdnd vechiul canon, al discrp_llngi p:_lsqn*qm-iei apos to-lice, prerrni tem ca imp reu n d viefuirea slujitorilor sfinfili cu femeile lor legiuite sd se.continue gi mai departe, neintrerupt, nedesff,cAn.d legdtura lor cu femeile. gi astfel, dacd cineva se crede vrednic de a fi hirotonit ipodiacon, sau diacon, sau preot, unuia ca acestuia utsidgcum sd nu:i. fie ca impe_diment la hirolpn i e tr6irea jnrpreund -cu -fem e i a sa I eg i u it_d. in timpul instaldrii unui astfel de cleric, nu i se pretinde indatorirea ca el sd se ablind de la comunicarea legitimd cu femeia sa (...).Iar dacd cineva va proceda funpo"trjvacanoanelor apostolice gi _vaindrdzni sd lipseascd pe cineva dintre preoli sau diaconi sau ipodiaconi de legdturd gi comunicarea cu femeia sa, sd fie depus; de * Sinodul V din Cartagina, canon lg, bO, 44,45. "" [a sinoadele din Elvira in anul bO5 (capiL 55. Binii. Concil t. I, p. 255) din Tauric in anul 597 (capit. 7. Ibid. p.7O2); din Venegiain anul 455 (capit. t. II. Binii. Concil t. ftl, p. 565).

**

Pirintele

Arsenie Boca

**

va asemenea, orice preot sau diacon care igi fie alunga femeia sa, sub motiv de cuvioqie' sd fi inOepartat de la lucrarea celor sfinte' iar de va neinduplecat, sd fie d€Pus"'o' Oaca la..,primul Sinod ecumenic s-a hotdrdt: nici ,,Marele sinod, a stabilit fdrd exceplie' c'a Lpiscopului, nici preotului, nici diaconului 9i' in glnerat nimdnui, din cei ce se afld in cle'r' nu i se permite sd aibd femeie in casa sa de locuit' afard ho.t de mamd sau sord, sau astfel de persoand care ar fi striind de orice bdnuiald""" apoi a ceasti hotd rd re Lu-selap orta deloc la sl qi ito ri i sfin[ifi, ce-gi aveau femeile tor legitime' ci kr-A-qgi care aveau prelenf,i a cd' trdiesc necdsdtoriti 9i' in acelagi timp, igi aveau lAngd ei femei s-trdine 9i' prin aceasta, ii scandalizarr'P€ mulfi' In sensul acesta explicd Q(e4tul Vasile cel Mary-e-c-g€I c-Angn, sciiinO in aceastd privinfd urmdtoarele: ,,Canonul expus de Sfintii Pdrinfi, ta9iltqdul-din Nlc&ea,interziceade-adreptulslujitorilorsfinfili casdaibiincaselelorfemeicucaresitrdiascd impreund. in aceasta sti toatd vrednicia celibatului - ca,sd nu aibd comunicar'e cu sexul femipin' Prin urmare, qel ce se prezintd feciorelnic numai cu numele, face acelagi lucru pe care il fac Ai cei ce trdiesc impreund cu femeile' Unul ca acesta se dd pe sine ca vrednic de feciorie numa! 9-!r pldcpflle numele, nepirisind,insd dezordinea 9i trupegti. Pentru aceasta, urm6nd hotdrdrilor Sfin' * Sinodul Trulan, canonul 15. canonul S' "'sinodul I ecumenic din Niceea,

**

253

tilor Pdrinfi, noi poruncim ca slujitorul sfinlit (care trdiegte in afard de nuntd) strse despartd de orice fe,meie,altfel i se interzice de amaisluji cele sfinte,,,,. Afard de aceasta, dacd la sinodul al V_Leadin C.Arlagina (in anrrl,-!Llg),,bine s-a judecat ca cei ce se ordnduiesc episcopi, preofi gi diaconi, sunt obligafi prin insdgi luminarea lor, apdstra lanfu_ rile curdfeniei, cum se cuvine sd fie preolilor lui Dumnezeu, cei ce servesc lucrdrile sfintite dumnezeiegti, sunt datori sd se abfind intru totul, pentru ca gi noi si pistrdm de asemenea.ceea q"q:U-i.-,s-a*da[.pfin Aposto[! gi am apucat din cea mai addncd vechime", cdt gi ,,ca episcopii, preofii gi diaconii 9i toti acei c€Sq_gling de cele sfinte, sh-pineasc[._castitatea gi sd se abfind de la femei"".. Apoi, qensul acestor canoane, de altfel destul de limurit, este incd mai bine determinat de sinodul, Trulan, care fald de ele gi alte canoane ale sinodului din Cartagin a, a hotdrAt urmdtoarele: ,,$tim cd gi in Cartagina, pdrinfii adunafi la sinod, ingrijindu-se de curd[enia vietii sl uj i tori lor sfi n !i [i, ronqlaIalga i pod i acon ii ca re s,g-gli4gde_S_fiute!_e Taine gi diaconii gi preotii ig. tiM, gd se abfind de la locuirea impreund cu femeile lor. prin urmare gi noi sd pdstrdm aceasta ca mogtenire de la Apostoli gi observatd din cea mai indepdrtatd vechime; S!_tlJK[_tinpglcdnd trebuie si intri in ceLe sftuxt€, eS-U*ktor sd te abtii intf1t-!*o*A!gcasd pofi primi "'Sfdntul Vasile cel Mare, canonul gg. "'Sinod. V din Cartagina, canonul b, 4.

254

**

Pirintele

Arse

d-g!a Dumnezeu cele cerute in simplitate""o' 4) Mai departe, pe cdnd pJima nunti era mult respectatd de Bisericd, a doua nunt*-de abia era permisi numai ca Pogorimdnt pentru neputinlele omenegti. Aceasta lesne se poate vedea din canoanele sinoadelor locale din NeoCas"areeat gi Laadiceea"' primite de Sinodul al cdt gi din canoanele sftntului @, Vasile cel \ulare', dupd care cgi-ceintemeiau a doua qasito.rie erau supugi pocdinlei 9i unor epitimii' a doua era conside5) Ca, in sfdrgit, n-un-ta= ratd de Bisericd ca- nep-ermisi" fald de slqiifodi din canoa-gJigtrili,aceasta se poate vedea, atdt li se parte, nete bisericegti, prin care, pe de o

cei cdsdtoriti a doua cdsdtorie gi, ca-9*q+S.-egln[9, a.doua oard 4u mai puteau sd fie primili in cler gi nici nu mai puteau fi suferifi dacd intAmpldtor s-ar fi aftat cineva in astfel de pozifie' Qanoanele care permit slujitorilor sfinfiti sn intemeie ze casatoria mai inainte de hirotonie 9i care interzic cdsdtoria dupd hirotonie sunt: Qanonut al Lo-lea al Sinodului din Ancira, Canonul I al sinodului din Neo-cesarea 9i d&lea'-a'l Sinodului Trulan, dintre care ultimul, cel mai * * * .

Sinodul Trulan, canonul 15. Sinodul din Neo-Cesarea, canonul 7. Sinodul din Laodiceea, canonul l. Sfdntul Vasile cel Mare, canonul4'

familia

gi co

*.:. 255

complet dupd confinut, gldsuiegte astfel: ,,intru_

inte, niei ipodiacon, nici diacon, nici preot, rtu m-al3lg perm.Ls-iun-ea sA -se cdsdtoreascd, dupd ce s-a sdvdrgit hirotonia asupra lui. Dar dacd va indrdzni cineva sd facd aceasta, si[ se depund. Iar dacd Ciney-adin cei sg an.intrat in cler, ar voi sd se uneascd cu_fgmeia n[i_i,apoi

sd facd -aceasta dg-,-hi-r-gt--o*nia in i p odi asp.n,--diaa9-g*g.i1 u p*g' g:,o*t,, "u.

Dgqpre a {oua cdsdtorie , fald de persoanele sfinfite, Qftntul Vasile cel ]ulare, in canon ul 12, vorbegte urmitoarele: ,,Celor intrafi in a doua cdsdtorie, -earronuJle interzice cu desdvdrgire de a 4ai fi slujitori bisericegti,,. Iar Sinodul Trulan, pundnd felurite pedepse vremelnice in caz de cdlcarea acestui canon vechl.bised-eesc,iatd ce a stabilit, mai pe urmd, in aceastd privinfd: ,,De acum hotdrdm gi reconstituim canonul care zicez Cel ce d^qpA,B*o_tgz a contractat a,dsr&r*Q4gdtorie

* Conf. Sf, Vasile cel lulare. canonul 27; Sinodul Trulan, canonul 26

**

Pirintele

Arsenie Boca

**

**

Tinerii,

familia

9i copiii...

**

ZbT

Concluzie gi observafii din cele precedente, despre soarta de mai tdrziu a doctrinei despre Taina Nuntii

Pdrintele Arsenie Boca La akrsta de 35 de ani (1946)

Din cele precedente reiese ldmurit cd Biserica Cregtind, intemeindu-se pe invifdtura Domnului nostru Iisus flristos gi a Sfinfilor Apostoli, privea neintrerupt incd din vechime la Taina cununiei membrilor sdi cregtini: l) Ca la un obiect moral-religios, care era sub conducerea sa proprie gi totdeauna a considerat ca strict necesar de a sfinli nunta printr-o deosebiti lucrare mistic-haricd, pentru ca gi dupi duh gi dupd forfd, nunta sd fie chipul mistic-haric ai neintrerupt al unirii lui Hristos cu Biserica. 2) Degi Biserica totdeauna a considerat fecioria superioard viefii conjugale, totugi necontenit a respectat nunta, intrucdt ea rdspundea idealului sdu - unirii lui Hristos cu Biserica, gi anume nunta intdi, de aceea, 5) Ea niciodati n-a interzis nunta aceasta, nici slujitorilor sfinfifi, numai ca ea sd fi fost sdvdrgitd inainte de hirotonia lor. 4) Referitor la a doua nunti, Biserica a invoit-o numai ca pogordmdnt fatd de neputinlele omenegti gi de aceea, 5) A pi fost cu desivdrgire interzisd persoanelor sfinfite. ASa a invdfat Biserica veche universald

**

Pirintele

Arsenie Boca

**

despre Taina Nunfii, aqa a continuat, 9i tot aqa continui si invefe gi acum Biserica Ortodoxd de Rdsdrit, pdstrAnd cu fricd moqtenirea sa duhovniceascd. Dar nu putem spune tot aqa 9i despre Biserica Apuseand, care gi-a permis 9i in acest caz s6,se abatd mult de la invdldtura 9i Canoanele Bisericii vechi universale. Pdstrdnd Taina Nunlii gi respectdnd totodatd nunta cregtind sfinliti prin aceastd taind, Biserica Apuseand totugi nu considera nunta ca rdspunzdnd pe deplin vredniciei cinului sfdnt gi, impotriva invdldturii directe gi a canoanelor Apostolice, a interzis-o tuturor persoanelor duhovnicegti, 9i prin aceasta, se infelege, a distrus cu desdvdrqire inalta insemndtate atdt a nunlii cregtine cdt 9i a insdgi Tainei nunfii. in modul acesta, a adus un nenumdrat numdr de rele morale 9i duhovnicegti care s-au rdsfrdnt mai intdi asuPra sa insdgi gi pe urmd asupra intregii lumi cregtine apusene. Cu toate acestea, in primele trei secole ale cregtinismului a existat in insdgi Biserica Romei, obiceiul comun tuturor Bisericilor vechi de a ldsa voin!6 liberd persoanelor cu dorinfa de a intra in cler sd-gi aleagi sau prima cdsdtorie sau celibatul, fdrd, sd se ia vreo decizie in aceastd perioadi pentru a-i opri pe slujitorii Bisericii de la viala conjugald sau de a introduce celibatul absolut in cler. De abia in secolul al patrulea a inceput si facd incerciri pe fald gi, din timp in timp, si le repete cu stdruinfi* in acest sens "" Aceasta se vede din hotdrArile sinoadelor Bisericii Apu'

**

Tinerii,

familia

qi copiii...

**

259

persoanelor ce voiesc sd intre in cler, pretinzdndu-le, cdnd celibatul absolut, cdnd ablinerea de la femeile lor, in cazul cd sunt cdsdtoriti. $i aceste incercdri au intdlnit, nu dupd mult timp, la Sinodul al Vl-lea ecumenic, o astfel de piedigd puternicd, de care au trebuit sd se sfdrdme cu desdvdrgire. Sinodul acesta, afldnd cd in Biserica Romei a inceput sd se introducd obiceiul de a pretinde celor ce voiesc sd intre in slujirea Bisericii, cdsdtorifi fiind, despdrfirea de femeile lor, a inldturat cu desdvdrgire acest obicei ca neconform cu canoanele Apostolilor. pentru ca aceste canoane sd rdmdnd intacte pe viitor, sinodul a hotdrdt: ,,Dacd,cineva, impotriva Canoanelor Apostolice, ar indrdzni sd lipseascd pe careva din persoanele sfinfite - preot, diacon, ipodiacon - de unirea gi comunitatea cu femeia sa legitimd, si fie depus ca gi acela dintre preoli sau diaconi care ar voi sd-gi alunge femeia sub motiv de cucernicie, sd fie indepdrtat de la lucrdrile sfinfite gi de va stdrui in aceasta sd se d€punfl",*. Netindnd socoteali de faptul cd la amintitul Sinod ecumenic, impreund cu toli reprezentanlii Bisericii' greci, sirieni, africani, egipteni, armeni gi europeni - au participat gi trimigii episcopului Romei gi hotdrdrile acestui sinod au fost primite in intregime atdt de episcopul Romei, de atunci, Sergiu, cdt gi de urmagii lui, Biserica Romei n-a sene de care am vorbit (din sec. IV, V, VI) convocate la Dlvira, Tauric Ai la Venetia. '' Sinodul Trulan, canonul 15.

**

Pirintele

Arsenie Boca

**

intrerupt incercdrile de mai inainte de a introduce celibatul absolut al clerului, ci, din contri, trecdnd din veac in veac ideea aceasta ca moqtenire s-a inriddcinat din ce in ce mai mult 9i n-au incetat apusenii sd lucreze decdt atunci, cdnd gi-au atins scopul. Scopul acesta s-a atins in timpul a doud sinoade apusene finute la Roma (745 qi 888) gi unul la Augusburg la (952)'"" Au contribuit foarte mult la atingerea acestui scop gi episcopii Romei, $tefan VI (t 891), Leon IX (+ lO54\, Nicolae II (+ 1061) 9i Alexandru II (+ lO73\-'. De abia in timpul lui Grigorie VII cel Ctrozav,care la Sinodul din Roma (1074) a cerut tuturor slujitorilor sfintili cdsdtorili sau sd se despartd cu desdvdrqire de femeile lor sau sd-qi pdriseascd demnitatea sfdntd'o'; iar la urmitoarele doud sinoade convocate la Roma in anii 1078 gi 1O85,s-a intdrit definitiv 9i s-a sanclionat in Biserica Apuseand legea despre celibatul absolut al clerului'on. Cdt a fost gi este de pdgubitoare 9i nebisericeascd aceastd lege, aceasta se vede ldmurit din tulburdrile gi rdscoalele in mijlocul cirora s-a aplicat aceastd lege'o',care de pretutindeni au fdcut sd se protesteze gi sd se spund ci ,,Qrigorie este eretic Ai propovdduieqte o invdfiturd extravagantd gi cd a uitat cuvintele Domnuluiz nu toli rorff,2Jsn. Annal. ecclesiastic. sub. 1119. ann. '- A. Natalis. Istoria bisericeascd, t. VII, p. 5OO, ed. 1787 r o [r [ i d . t . X I I I , p . 4 5 e d . 1 7 8 8 . ' o al b i d . p . 4 9 . rorff,2J6J1.Annal. ecclesiastic. An. 1075.

**

26L

infeleg cuvdntul acesta;... cela ce poate infelege, sd inleleagd (Matei lg, ll-12), cdt gi cuvintele apostolice: cine nu se poate stdp6ni. sd se cdsdtoreascd, (pentru) cd mai bine este sd se cdsdtoreascd decdt sd ardd (in focul iadului) (I Corinteni 7,9); forleazd pe oameni si trdiasci ca ingerii; se impotrivegte legii naturale gi dd libertate comple, td desfrdndrilor gi necurdfeniei ascunse,,,*.Conse, cinfele triste, pentru Biserica Apusean d, rezultate din toate acestea, s-au manifestat curdnd in demoralizarea exageratd a clerului, iar mai pe urmd - in privirile ugoare ale unor intregi comunitdli cregtine - asupra nunfii, fapt care, la rdndul sdu, in dezvoltarea sa mai dep arte, i-a fdcut pe mulfi sd jigneascd gi chiar sd nege cu totul cdsd tor i a r el i gi oas d ( nunta bi s er i c eas c d) gi s-o inlocuiascd cu aga numita - cdsdtorie civild. Luteranismul, apirut din cauza nenumdratelor negdri exagerate ale Bisericii Apusene, care neagd nu numai lucruri nelegale gi nedrepte, dar multe chiar gi drepte gi sfinte, foarte ugor s-a rdsculat impotriva nunlii cregtine gi a invdldturii clare a Sfdntului Apostol pavel gi i-a refuzatorice insemndtate mistic-religioasd, injosind totodatd lucrarea misticd la treapta de simplu obicei , tradifie, prin care nu se poate comunica celor unifi prin cdsdtorie nimic haric, ci numai li se dovedegte cd ei, conform invoirii reciproce dintre ddngii, sunt obligafi sd trdiascd potrivit nunlii instituitd de Dumn ezeu. Cdteva state, educate '* lamberL Chronic. historic apud. germano.s.sub. 1O74.an.

'i'*

Pirintele

Arsenie Boca

**

sub influenla acestui antagonism fa!6 de Bisericd, au mai fdcut incd un pas inainte in aceastd direcfie, ajungdnd sd inldture orice reguld gi obicei religios in privinfa nunlii civile sau curat juridice, care nu infdligeazd, decdt fenomenul cel mai detestabil, atAt din punct de vedere cregtinesc Ai religios cdt gi din cel juridic. Cdci, cine nu gtie cd nunta, dupd esenfa sa lduntricd, nu-i deloc intemeiatd pe contractul obligafiilor exterioare reciproce dintre persoanele unite prin cdsdtorie, ci din contrd, nunta se zidegte pe temelia completei simpatii reciproce gi a increderii - curat liberd, spiritual-morald gi religioasd, prin urmare, unirea asta formeazd, sfera morald care sti in afard de cercul legilor civile. Cu atdt mai mult trebuie sd spunem aceasta despre nunta, cu adevdrat cregtini, care infdligeazd o legdturd religioasd spiritual-morald mult mai profundd gi tainicd, fiindcd unirea asta este destinatd sd fie chipul unirii mistic-harice a lui Hristos cu Biserica. $i prin ce s-ar putea motiva acest amestec al autoritdlilor civile in intemeierea nunlilor cregtine? Yoate prin faptul cd aici este gi o parte care cade cu totul sub autoritatea gi administralia puterilor civile, adicd congldsuirea sau necongldsuirea nunlii contractate cu legile existente in stat? Dar, dacd ar fi aga, atunci ar fi de ajuns sd se prezinte cei unifi prin cdsdtorie la notariat sau la judecdtorii de pace gi sd le declare cd nunta lor e impiedicatd sau nu de lege, iar nu si dea nunlii lor insdgi sancfiunea legald, ceea ce face, in fafa lor, cu totul de

1..1 268

prisos sfintirea ce se dd nunfii in Bisericd. Dar, poate s-a crezut cd se dd prin dceasta o mai mare tdrie nunfii gi, intr-ad evdr, primegte nunta, oare, o astfel de tdrie, intemeindu,se pe forma juridico,legald, pe forla gi autoritatea sia_ tului? Nicidecum. pentru cd a pune la temelia nunlii gi pentru pdstrarea viefii.conjugale numai singure obligaliile juridico-externe, iar nu principiile spirituale gi moral-religioase ale dragostei, congtiinfei gi datoriei; a intemeia nunta numai pe iscdlitura actului nuplial juridic prin mijlocirea autoritdfilor civile - a notarului sau ajudecdtorilor, iar nu pe binecuvdntarea gi rugdciunea preotului, care-i mijlocitor intre om gi Dumnezeu; in sfdrgit, a intemeia nunta pe forla autoritdfilor statului, ce se fdgdduiegte celor unifi prin cdsd_ torie, in caz de trebuinld, iar nu pe puterea spiritual-haricd al lui Dumnezeu; sau, intr_un cuvdnt, a intemeia nunta pe autoritatea omeneas_ cd, iar nu dumnezeiascd, asta nu va intdri gi ofeli legdturile nuntii, ci dimpotrivd - le sldbegte,o,;

264

**


**

asta nu va indlla nunta, ci mai degrabd o injosegte gi o profaneaza, pundnd-o in rdnd cu orice act ordinar sau de comert. Au injosit 9i au nimicit insemndtatea cregtineascd a nunfii; au injosit gi chiar au nimicit nu numai singurd temelia Bisericii, dar chiar gi temelia Statului, care nu se intemeiazd, gi nu se fortificd decdt pe

6,55). P"_unAndu-lp-e-..Papdin locul Mdntuitorului putem 2199,2 .14?+g33ap. aqa.sapiuld" sau Ja.aga cap, aga gandiroadele duhovnicegti, agestea se vdd daad Cat*Oespre &". ii oclri duhovnicegti Oi vrei sd le-ve'zt. C'd zice Sfdntul Apostol Petru: "Pe preolii cei dintre voi ii rog ca unul ce sunt impreund-preot gi martor al patimilor lui llristos 9i pdrtag al slavei celei ce ua sd se descopere; Pdstorili turma lui Dumnezeu, datd in paza voastrd' cercetdnd'o' nu cu silnicie, ci cu voie bund, dupd Dumnezeu, nu pentru cdgtig urdt, ci din dragoste; nu ca Ei cum ati Ii stdpAni peste Biserici, ci pilde fdcdndu'vd turmei.Iar cdnd Se va veli lua cununa cea neve5te' ardta Mai-marele pdstorilor jitd a mdririi. Asemenea gi voi cei tinert. fiilor duhovnicegti, supunefhvd preofilor; pi toti. unul altuia plecdndu'vd' smerita cugetare sd agonisifi, pentru ci Dumnezeu celor mdndri te std impotrivd, iar celor smerili Ie dd har. Deci' smerifi-vd sub mdna cea tare a lui Dumnezeu' ca EI sd utd inatle Ia timpul cuvenit. Toati griia voastrd aruncdnd spre Ddnsul, cd EI se ingriiegte de voi. Fiti trAii gi privegheafi, pentru cd potrivnicul vostru, diavolul, umbld, rdcnind ca un leu, cdutAnd pe cine sd inghitd. Cdruia stafi impotrivd' intdrifi fiind in credinfd, gtiind cd aceleagi patimi se intimpld gi frdlimei voastre cei din lume. Iar Dumnezeul a tot harul, Care ne-a chemat Ia slava Sa cea vegnicd, prin Ilristos lisus, Acela pe voi care ali suferit pulind vreme, sd vd facd desdvdrgifi, sd vd intdreascd, sd vd facd puternici, sd vd intemeieze. Aceluia slaua gi stdpdnirea in vecii vecilor Amin! (l Petru 5, f -f O) (n.ed.)

trdinicia gi temeinicia viefii de familie.,* Dar, poate cA nu au avut aceasta in-vedere gi nici nu au prevdzut aceasta cei ce au instituit nunta civild. insd, in tot cazul nu mai rdmdne nici o bdnuiald ci ei n-au fost condugi de o idee gi de o vedere sdndtoasd, ci de un antagonism extrem impotriva Bisericii Apusene gi cd acest antagonism i-a impins prea departe, incepdnd sd pund mdna - sd acapareze in mdinile lor nu numai ceea ce este al Cezarului, dar gi tot ceea ce este al lui Dumnezeu, iar prin aceasta s-au fdcut vinovafi de fapta ce se nume$te sacrilegiu (profanare, pdngdrire, nelegiuire). De aceea, Biserica Ortodoxd de Rdsdrit, care niciodati nu a gtiut gi nici astdzi nu gtie alti nuntd, afard de nunta care se intemeiazd gi se sdvdrgegte cu gtiinla ei (a Bisericii) 9i prin mijlocul Tainei instituiti pentru aceasta de cdtre insugi ,* Poate gi aici este mAna ascunsd a celor care propovidu, iesc astdzi .drepturile omului": curvia, homosexu alitatea, lesbianismul... cd ne e gi rugine sd le spunem gi pe celelalte. ,Drepturile" pe care le propovdduiesc ei impotriva legilor lui Dumnezeu nu sunt demne de atribuit nici animalelor. Cd zice Duhul Sfdnt in psalmul 4g, t2: ,gi omut. in cinstea lui Dumnezeu fiind, nu a priceput. aldturatu-s-a dobitoacelor celor frrd de minte gi s-a asemdnat lor.. Numai cd dobitoacele se impreuneazd doar pentru perpetuarea speciei lor, o datd sau de doud ori pe an, deci ele nu calcd legea lui Dumnezeu. Omul insd, prin patima curviei, a preacurviei gi toate celelalte, a dzut cu mult mai jos decdt dobitoacele cele firi de minte, deci a dzut in indrdcire. Aga cd, sd ne strdduim ,,sd rldlcilm cdsiltoria din desffinare mllar Ia rilndulala dobitoaelof celor fdrd de minte, degi pentru mAntuire nu este de ajuns. (n.ed.)


Dumnezeu, nu Poate sd priveascd decdt cu tristefe, dar gi cu scdrbi la aparilia a9a numitelor cdsdtorii civile, in comunitdlile (a$a zise) cregtine. Biserica Ortodoxd de Rdsdrit nu poate, de asemenea, sd nu se scArbeascd9i sd deplAngd motivele intrebuinfate de Biserica Apuseand, motive care au servit foarte mult la producerea acestui eveniment antibisericesc, atdt de trist'

PdrinteleArsenie Bocatmpreundcu al[i Pdrinli slujitori in curtea mdndstirii Brhncoaeanu de la Shmbdtade Sus

Tinerii,

III.

familia

gi co

**

267

SF'ATURI

PENTRUCEI CE URMEAZASA SE CUNUNE. ,Cdnd familia nu va mai fi intemeiatd pe Taind, oamenii vor fi o turmd de fiare sdlbatice, destribi late', (Pdrin tele Arsenie Boca)

In Sfdnta Scripturd gi mai ales in Noul Testament este accentuatd valoarea familiei, gi mai ales importanfa legdturii sfinte dintre bdrbat gi femeie prin Taina Cununiei. in textul biblic despre crearea omului citim cd Dumnezeu a zis: ,,Nu este bine sd fie omul singur; sd-i facem ajutor asemenea luif' (Facerea 2,18). indlfimea gi sublimitatea legdturii dintre bdrbat gi femeie este ardtatd in versetul 24, unde citim: ,,...Fi se va uni cu femeia sa gi vor fi am6ndoi un trup" (Facerea Z,Z4). Agadar, cei doi devin un trup, gi nu oricum, ci in urma unei uniri pe care o infdptuiegte Dumnezeu. Lucrarea sfdntd de unire a bdrbatului cu femeia nu are loc spon_ tan, de la sine, ci in urma unei mijlociri cdtre Dumnezeu, mljlocire pe care o face nu cel ce vrea sd se uneascd (cu partenerul de viald), ci cel care este ales gi investit cu putere haricd _ adicd preotul, slujitorul lui Dumnezeu. Valoarea sfdntd a legdturii dintre bdrbat gi femeie in Vechiul

**

Pirintele

Arsenie Boca

**

Testamentestesubliniatdgidefaptulcd rdsplata adulterul era asimitat cu idolatria' iar pentru acest Pdcat era omor6'rea' despre in Noul Testament gdsim invildturi in scrieTaina legiturii dintre bdrbat 9i femeie cdtre rile Sfdntului Apostol Pavel' in Epistola Efeseni, la capitolul 5, versetele 2l-352 lui Dumne' ,,Plecafi-vd unul altuia fntru frica vogtri' ca zeu. Femeilor plecafi'vd bdrbafilor Domnului.Cdcibdrbatulestecapfemeiiprecum gi llristos este cap Bisericii; gi ,acesta este mdntuitorul trupului. Ci precum Biserica se supune intru Iui Ilristos' aEa gi femeile bdrbalilor lor toate. Bdrbafilor iubifi-vd femeile voastre' Precum pen' gi llristos a iubit Biserica' 9i pe Sine S-a dat cu tru dilnsa, ca pe ea sd o sfinfeascd' curdfind'o ea baia apei prin cuvdnt' Ca sd o puie inainte Pe nici Lui-$i sldvitd Bisericd' neavdnd intindciune' sau altceva de acest fel' ci ca sd fie prihand, 'sfdntd gi fdrd de prihand' Aga sunt datori bdrba[ii CeI sd-gi iiOeascd femeile lor ca gi trupurile lor' iubegte' ce igi iubepte pe femeia sa, pe sine se ci il Cd nimeni niciodatd nu 7i-a urdt trupul sdu' hrdnegte 1i-l incdlzegte pe el' precum Fi Ilristos Lui' Biserica; cd mddulare suntem ale trupului va din carnea Lui gi din oasele Lui' Pentru aceea gi se va Idsa omul pe tatdl sdu gi pe muma sa' Iipi de femeia sa' gi vor fi amdndoi un trup' Taina de aceasta mare este; iar eu zic de llristos 9i Bisericd. Deci dar gi voi' fiecare aFa sd-gi iubeasse cd pe femeia sa, ca pe sine; iar femeia sd tea-mdde bdrbaf'. (Biblia, edilia din l9l4)

**

Tinerii,

familia

9i copiii...

**

ZG9

Sfdntul Apostol Pavelne arate cd Taina unirii dintre bdrbat gi femeie este la fel de sublimd dar gi gr eu de i nl el es r al i onal c a gi T ai na uni r i i dintre Hristos gi Bisericd. Aceastd legdturd este o legdturd profundd, fiinfiald, care practic nu poate fi distrusd dacd este adevdratd (daci nu e pdngiritd prin adulter). Unirea dintre bdrbat gi femeie in conceptia Sfdntului Apostol pavel se infdptuiegte prin Hristos, Care lucreazd in lume prin ,,mdinile" Sale, care sunt episcopii gi preofii. Primul indemn pe care il facem tinerilor este acela de a nu confunda iubirea (ca stare gi trdire duhovniceascd) cu sexul. Porunca cea mare a iubirii pe care am primit o de la Hristos nu se r efer d, la sex c i l a i ubi r ea duhov ni c eas c d. i n zilele noastre tot mai mulfi tineri ,,adapteazd" porunca lui Hristos gi o denatureazd cobordnd-o Ia nivelul redus gi distructiv al pldcerii gi nu fac nici cel mai mic efort de a se ridica pe ei ingigi la indllimea sfdntd a iubirii ca virtute. Moda ,,cdsdtoriei de probd", pe care personal (sd-mi fie iertati violen!a limbajului) o compar cu perioada efectudrii rodajului unui vehicul, nu este altceva decdt un atentat grav la adresa mdntuirii, sdndtdlii morale, fizice gi spirituale a persoanei, familiei gi societdfii, indepdrtdndu-L pe Dumnezeu din viala lor. Am inceput sd importdm ,,sdrbdtori" care constituie acordul dat de cdtre autoritdfile civile tiner ilor de a s e des fr 6.na, fdr d a s e tem e de nimic. Ce altceva este ,,Ziua Sfdntului Valentin" decdt un indemn la desfrdu?

**

Pirintele

Arsen

Prinurmare,doitineri(barbatqifemeie)ce si vor sd se uneasc6 prin Taina Cununiei trebuie deplini' se iubeascd cu adevirat, cu o iubire sa iubire care cuprinde Pe om in integritatea psiho-somaticd care il inalti citre Dumnezeu' dar nici Aceasti iubire nu exclud e atraclia fizicd nu ii exagereazd, importanfa' in detrimentul iubirii duhovnicegti. Un alt indemn este acela de a alege parteneexact rul de viald dupd calitdlile spirituale' mai ne dupd calitatea viefii tui duhovniceqti' Sa mai amintim cd Domnul Hristos a sPus: "Cdutafi gi intai impdrdlia lui Dumnezeu gi dreptatea Lui' toatecelelalteseVoraddugavoud',(Matei6,33). te Partenerul de via!6 daci este un bun cregtin va ajuta sd implinegti acest indemn al Mdntuito' rului Iisus flristos. Se cuvine ca tinerii ce vin in fata Sfdntului Altar sd fie feciori, curafi sufletegte 9i trupegte. Ce alt dar mai de valoare pot aduce tinerii miri decdt neprihdn irea? Tinerii care igi pdstreazd' cu fecioria pdnd la Cununie pot fi aseminafi mucenicii. Spun aceasta pentru cd' in zilele noastre, rdzboiul acesta nevdzut impotriva ispitei curviei este foarte dur 9i trebuie tdrie, pricepere, lui cur4i, ribdare 9i dorinta de a fi plicut Dumnezeu ca sd il pofi duce pdnd la sfdrgit' Cdnd te prezinfi inaintea lui tlristos trebuie sd fii curat. Curdlenia ta trebuie sd fie deplind' adicd gi trupeascd dar 9i sufleteascd' De aceea' priinainte de Cununie tinerii sunt datori sd se Nu meneascd prin Sfdnta Taind a Spovedaniei'

rii, familia

gi co

**

271

existi o baie mai eficientd pentru suflet decdt Spovedania gi lacrimile de cdinfd. prin spovedania la preot, daci este completd, autenticd gi sinceri, omul recapdti neprihdnirea pe care o are orice prunc. Aceastd stare o cere Hristos cAnd spune cd dacd nu vom fi ca pruncii nu vom putea intra intru impdrdlia lui Dumnezeu. Am ardtat cd prin Taina Cununiei tinerii se unesc prin flristos. Hristos este Cel care unegte gi unegte dacd este prezent in cei ce se unesc. Acest lucru inseamnd, cd, tinerii trebuie sd primeascd Trupul gi Sdngele lui Hristos, adicd Sfdnta impdrtdganie. Acest lucru se poate realizanumai daci Cununia se sdvArgegteDuminica gi cei doi participd la Sfdnta Liturghie. O rugdciune de Ia Taina Cununiei spune cd ,,... rugdciunile pdrinlilor intdresc casele copiiIor." Aceste cuvinte ne aratd cd tinerii ce se cununi trebuie sd aibi binecuvdntarea (acordul) pdrinfilor. Pentru copii, pdrinlii sunt chipul lui Dumnezeu. Cei ce ascultd gi respectd pe pdrinfi, ascultd gi respectd pe Dumnezeu. Relalia copil, pdrinte este identicd cu relafia om-Dumn ezeu. De aceea acordul pirinfilor este o binecuvdntare de la Dumnezeu. Nu in ultimul rdnd trebuie sd ardtdm cd de mare importanld este acordul duhovnicului. Acesta poate sd realizeze care este jum dtatea" potrivita a fiului sdu duhovnicesc. prin sfaturile sale duhovnicul ajutd pe cei doi sd se armonizeze pentru ca viala de familie sd fie o adevdratd binecuvdntare de la Dumnezeu.

272

**

Pdrintele Arsenie Bo

Sunt gi aspecte la care trebuie si se ia aminte: - e bine ca si se resPecte recomandarea ca nunta sd nu se faci in Post; - mirii gi nagii sd fie ortodocai; cd ce pdrtdgie au sectarii gi necredincioqii cu Hristos? - n u n ta sd se fa cd din convinger e 9i nu pentru cd aga este obiceiul; - sd nu se urmdreascd cdgtigul material ci cel duhovnicesc: implinirea celor doi in Hristos 9i naqLereade prunci pentru impdrdfia lui Dumnezeu; - cei ce participd la slujbd sd se roage, nu si vorbeasci ce nu se cade a se vorbi in bisericd, pentru ca prin ticerea lor sd-i qiute pe miri sd poatd participa gi cu mintea la slujbi; - mi ri i sd i mp re vn e ze iubir ea cu r espectul reciproc Ai cu ascultareafald de DumnezetJ gi cu siguranld vor primi ajutor de la Dumnezeu; - la fotograf e bine sd se meargd dupd slujbd' Cu speranfa cd aceste rdnduri vor avea de la Dumnezeu menirea de a fi de folos, dorim celor ce se vor cununa o viafd de familie binecuvdntatd de Dumnezeu. Preot Du mitru |ulihdilA Parohia ,,5f, Arhidiacon $tefan" ' Tdtdragi'Iagi B i se ri ca Orto d o xd a binecuvdntat de la inceputurile ei unirea dintre bdrbat 9i femeie, a agezat-o sub ascu ltar ea po ru n ci lo r du m n ezei egti ale Sfintei Scripturi prin Dogmele 9i Canoanele Bisericii gi a ridicat-o la rangul de Taind Sfdnti,

**

273

apdrdnd-o astfel de atacurile viclene ale nevdzutului vrdjmag al omului gi al lui Dlrmnezeu. Trditd ca Taind, cdsdtoria duce la unirea sofilor gi la formarea copiilor dupd placul lui Dumnezeu, spre bucuria gi pacea lor, gi spre binele societdlii in care se vor manifesta ca oameni maturi, gi totodatd spre binele lor vegnic. $i pentru cd este o datorie de suflet a cregtinilor ortodocgi si se cunune religios primind Sfdnta Taind a Cununiei, prin care dobdndesc binecuvdntarea dumnezeiascd a unirii lor feciorelnice'o", am introdus in textul cirfii gi stujba acestei Sfinte Taine, pentru ca oricdnd vor vrea sd'gi aducd aminte de fdgdduintele pe care le-au fdcut in aceste momente solemne, sd le poatd citi gi reciti, fdcAndu-se astfel gi implinitori cu fapta a celor fdgiduite gi a poruncilor dumnezeiegti.( n .ed.) .

'os[2q{ din cauza sldbiciunii firii, cei doi tineri au gregit inainte de cununie curvind in ascuns sau pe fald, cu gdndul sau cu fapta, trebuie neapdrat si-gi spovedeasci pdcatele inainte de a se cununa. Astfel igi pot recdpdta aproape total starea de curdfie prin pociinfd adAnci gi spovedanie sincerd, fdrd si le fie rugine de a-gi destdinui neputinla la preotul duhovnic, care-i va dezlega de pdcate gi le va da un canon de ispdgire. implinirea cu bundvoinfd a canonului dupi spovedania fdcutd cu durere pentru cd au ofensat pe Dumnezeu din cauza nerdbdirii lor, le va aduce impdcarea cu Dumnezeu, pacea in suflete gi binecuv6n tarea unirii lor. (n.ed.)

274

.i. *

Plrintele

Arsenie Boca

Tinerii,

**

familia

IV. TAINA

gi co

**

275

CUNUNIf,IIIO

Slujba ce se face laLogodnd

Pd.rinteleArsenie tmpreund,cu familia Pd,rintelui Dumitru Stdniloaie

Dupd dumnezeiasca Liturghie, preotul, agezAnd o masd in mijlocul bisericii, pune Sfdnta Cruce gi Sfdnta Evanghelie pe masd, aprinzdnd gi fdcliile in sfegnice.gi venind cei care vor sd se logodeascd, stau in m[jlocul bisericii inaintea mesei; preotul, luAndu-le inelele, le pune pe Sfdnta Evanghelie, al bdrbatului de-a dreapta, iar al femeii de-a stdnga, ddnd nagilor fdclii aprinse si le find in mdna dreapti; gi binecuvdntdnd de trei ori capetele celor ce se logodesc, cddegte dupd obicei;9i fiind diacon zice: Binecuvi nteazd, pdrinte. Iar preotul zice cu glas: Binecuvdntat este Dumnezeul nostru, totdeauna, acum gi pururea gi in vecii vecilor. Strana: Amin. Diaconul: Cu pace, Domnului sd ne rugdm. Strana: Doamne, miluiegte. Preotul: Pentru pacea de sus gi pentru mdntuirea sufletelor noastre, Domnului sd ne rugdm. Pentru pacea a toatd lumea, pentru bundstarea sfintelor lui Dumnezeu biserici gi pentru unirea tuturor, Domnului sd ne rugdm. ',oAcest capitol este preluat din Aghiazmatar, Dd. IBMBOR,

r992

276

*.i.


**

Pentru sfdnti biserica aceasta 9i pentru cei ce intrd intr-insa cu credinfd, cu evlavie pi cu fricd de Dumnezeu, Domnului sd ne rugdm' Pentru ?rea Fericitul Pdrintele nostru (N), Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romdne, (pentru (inalt-) Yrea Sfintitul (Arhi-) Dpiscopul (9i Mitropolitul) nostru (N)), pentru cinstita preofime 9i intru Hristos diaconime, pentru tot clerul 9i poporul, Domnului sd ne rugim. Pentru (aici se vor face pomeniri, potrivit indrumdrilor Sfdntului Sinod), Domnului sd ne rugdm' Pentru robii lui Dumnezeu (N), care acum se logodesc unul cu altul, 9i pentru mdntuirea lor, Domnului sd ne rugdm. Pentru ca si le dea lor fii spre mogtenirea neamului, gi toate cererile cele citre mdntuire, Domnului si ne rugdm. Pentru ca sd li se trimiti lor dragoste desdvdrgitd, pagnici 9i ajutor, Domnului sd ne rugim' Pentru ca sd fie binecuvdntati ei in deplind i n f e l e g e re g i i n cre d i n l d ' tar e, Dom nului si n e r u gd m. Pentru ca sd fle pdziJi ei in viafd 9i petrecere fird prih and, Domnului sd ne rugim. Ca Domnul Dumnezeul nostru si le diruiasci lor nunti cinstitd gi viald neintinatd, Domnului sd ne rugim. Pentru ca si fie izbdvifi ei 9i noi de tot necazul, mdnia gi nevoia, Domnului sd ne rugdm. Apiri, mdntuiegte, miluiepte 9i ne pizegte pe noi, Dumnezeule, cu darul Tiu. Pe Preasf6,nta, curata, PreabinecuvAntata,

rii, familia

gi co

**

277

Mirita, StEpdna noastrd, de Dumn ezeu Ndscitoa_ r ea gi pur u r ea F ec i oar a M dr i a, c u tofi s fi nti i pomenind-o, pe noi inpine gi unii pe alfii gi toatd viala noastrd, lui flristos Dumnezeu si o ddm. Preotul - Ecfonisul: Cd lie se cuvine toatd slava, cinstea gi inchi_ ndciunea, Tatdlui gi Fiului gi Sfdntului Duh, acum gi pururea gi in vecii vecilor. Strana: Amin. Dupd aceea preotul zice cu glas mare aceastd rugdciune: Dumnezeule cel vegnic, Care pe cele despdrfite Ie aduni intru unire gi ai pus dragostea legdturd neintreruptd; Cel ce ai binecuvdntat pe Isaac gi pe Rebeca gi i-ai ardtat pe ei mogteni fdgiduintei Tale; insufi binecuvi nteazd, gi pe robii Tdi acegtia, povdtuindu-i pe ddngii spre tot lucrul bun. Cd milostiv gi iubitor de oameni Dumnezeu egti gi fie slavd indlfdm, Tatdlui gi Fiului gi Sfdntului Duh, acum gi pururea gi in vecii vecilor. Strana: Amin. Preotul: Pace tuturor. Diaconul: Capetele noastre Domnului sd le plecim. $i preotul citegte in taini rugdciunea aceasta: Doamne, Dumnezeul nostru, Cel ce dintre neamuri mai inainte fi-ai logodit Biserica, fecioari curatd, binecuvi nteazd logodna aceasta; unegte gi pdzegte pe robii Tei acegtia in pace gi intr-un gdnd. Preotul cu glas tare zice Ecfonisul: Cn fie se cuvine toatd slava, cinstea gi inchi-

278

**

Pirintele

Arsenie Boca

*':'

ndciunea, Tatdlui gi Fiului 9i SfAntului Duh, acum pi pururea gi in vecii vecilor. Strana: Amin. Apoi preotul, ludnd intdi inelul cel din dreapta, face cu el chipul crucii pe fala bdrbatului, zicdnd de trei ori: Se logodegte robul lui Dumnezeu (N), cu roaba lui Dumnezeu (N), in numele Tatdlui 9i al Fiului gi al Sfdntului Duh, Amin. $i-l pune preotul, impreund cu nunul, in degetul inelar al mdinii drepte a mirelui. Agijderea 9i miresei, fdcdnd chipul crucii, zice de trei ori: Se logodegte roaba lui Dumnezeu (N),cu robul lui Dumn ezeu (N), in numele Tatdlui 9i al Fiului gi al Sfdntului Duh, Amin. Iar inelul acesta il pune preotul, impreund cu nuna, in degetul inelar al mAinii drepte a miresei. Apoi nunii schimbd inelele in degetul inelar al mdinii stdngi a mirilor. Apoi preotul zice aceastd Rugdciune: Domnului sd ne rugdm. Doamne, Dumnezeul nostru, Care impreuni cu sluga patriarhului Avraam ai cdldtorit in Mesopotamia, trimitdndu-l si logodeascd femeie stdpdnului siu Isaac Ai prin m[jlocirea scoaterii de apd i-ai descoperit sd-i logodeascd pe Rebeca; insufi binecuvi nteazl,logodna robilor Tdi acestora (N), gi intdregte cuvdntul ce gi-au dat. Unegte-i pe ei cu sfdnta unire cea de la Tine. Cd Tu din inceput ai zidit parte bdrbdteasci gi femeiasci gi de la Tine se insotegte bdrbatului femeie sPre qiutor gi spre ddinuirea neamului omenesc;

Insuti dar, Stdpdne, Dumnezeul nostru, Cel ce ai trimis adevdrul peste mogtenirea Ta gi Tdgddu, inta Ta peste robii Tdi, pdrintii nogtri, cei aGgi ai Tii din neam in neam, cautd spre robul Tdu (N) gi spre roaba Ta (N) gi intdregte logodna lor in credinfd, in infelegere, in adevir gi in dragoste. Cd Tu, Doamne, ai ardtatsi se dea logodire gi sd se intdreasci toate. prin inel s-a dat lui Iosif stdpdnir ea i n Egi pt; pr i n i nel s - a pr eam dr i t Daniel in fara Babilonului; prin inel s-a ardtat adevirul Tamarei; prin inel pdrintele nostru cel ceresc S-a indurat spre fiul cel risipitor, cdnd a zis: dali inel in dreapta lui gi, junghiind vifelul cel gras, mAncdnd, sd ne veselim. Aceastd dreaptd a Ta, Doamne, a intrarmat pe Moise in Marea Rogie, cdci prin cuvdntul Tiu cel adevdrat cerurile s-au intdrit gi pdmdntul s-a intemeiat. gi dreapta robilor Tdi si se binecuvinteze cu cuvdntul Tdu cel puternic Ai cu bratul Tdu cel inalt, insuli dar gi acum, Stdpdne, binecuvin teazd.aceastdpunere a inelelor cu binecuvdntare cereascd, gi ingerul Domnului sd meargd inaintea lor in toate zilele vietii lor. Cd Tu egti Cel ce binecuvintezi gi sfintegti toate cdte sunt gi fie slavd inilfdm, Tatdlui gi Fiului gi Sfdntului Duh, acum gi pururea gi in vecii vecilor. Strana: Amin. Apoi ectenia aceasta: Miluiegte-ne pe noi, Dumnezeule, dupd mare mila Ta, rugdmu-ne !ie, auzi-ne 9i ne miluiegte. incd ne rugdm pentru preaFericitul pdrintele nostru (N), Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romdne,

280

**

P6rintele Arsenie Boca

**

fpentru (inalt-) Prea Sfinfitul (Arhi-) Episcopul gi Mitropolitul nostru (N)1,Si pentru tofi fra[ii nogtri cei intru Hristos. (aici se vor face incd ne rugdm pentru p o m e n i ri , p o tri vi t i n d ru mdr ilor SfAntului Sinod) , pentru sindtatea gi mdntuirea lor. incd ne rugdm pentru robii lui Dumnezeu (N), care s-au logodit unul cu altul, pentru sdndtatea g i p e n tru md n tu i re a l o r. incd ne rugdm pentru toli dreptmdritorii cregtini, care sunt de fald la sdvdrgirea acestei sfinte slujbe, pentru sdndtatea gi mAntuirea lor. Ecfonisul: Cd milostiv gi iubitor de oameni Dumnezeu egti gi Jie slavd indlfdm, Tatdlui gi Fiului 9i Sfdnt u l u i D u h , a cu m g i p u ru re a gi in vecii vecilor . S tra n a :A mi n .

Scurtd invdldturd despre nunt6, extras de la Sf d n tu l S i me o n , A rh i e p i scopulTesalonicului. C a p . 2 8 O.P e n tru n u n i : Se cuvine a gti cd nunii cei primitori ai curdfiei gi ai unirii, fiind pdrinli gi invdldtori ai unirii intr-un gdnd gi ai insofirii, trebuie sd fie ortodocgi gi iubitori de Dumnezeu. Se cuvine a gti gi aceasta, cd de vor vrea sd se cunune cei logodili indatd dupd logodnd, aga precum sunt strAngi in bisericd, numaidec6t incepe preotul Psalmul "fericili to[i..., gi corul credinciogilor sau cdntdrelii cdntd: Slavd !ie, Dumnezeul nostru, slavd !ie, dupit cum se aratd

.1.*

287

la inceputul c ununi ei . Iar de va fi trecut cdtdva vreme dupa logodna lor, atunci preotul avdnd gtire, iardgi-pregXtegte masa in mijlocul bisericii, dupd cum s_a ardtatla inceputul logodnei, punAnd peste Sfdnta Evan_ ghelie, in l oc ul i nel el or , c ununi i l e: a bdr batul ui de-a dreapta 9i a femeii de-a stdnga. gi venind cei ce vor s d s e c unune, av dnd l um dndr i apr i ns e, ii cddegte preotul, citind psalmul I27, iar credin_ ciogii sau cdntdrefii, la fiecare stih, cdntd: Slavd !ie, Dumnezeul nostru, slavd Tie.

Pirintele

Arsenie Boca

S L U JB AC U N UNIEI Dupd ce vin cei logodifi in bisericd, stau inaintea mesei cu lumdndrile aprinse: preotul ii cddegte, citind Psalmul 127, iar credinciogii sau cdntdrelii cdntd la fiecare stih: Slav6'"fie,Dumnezeul nostru, slavd Jie. Preotul: Fericifi to'fi cei ce se tem de Domnul' Strana: Slavd !ie, Dumnezeul nostru, slavd fie' Preotul: Care umbl6 in cdile Lui. Strana: Slavd Jie, Dumnezeul nostru... Preotul: Rodul muncii mAinilor tale vei mdnca' Strana: Slavd !ie, Dumnezeul nostru,... Preotul: Fericit e9ti; bine-fi va fi! Strana: Slavi fie, Dumnezeul nostru,... Preotul: Femeia ta ca o vie roditoare, in laturile casei tale. Strana: Slavd !ie, Dumnezeul nostru,... Preotul: Fiii tei ca nigte vlistare tinere de mdslin, imprejurul mesei tale. Strana: Slavi !ie, Dumnezeul nostru,... Preotul: latd., aga se va binecuvdnta omul, cel ce se teme de Domnul. Strana: Slavd !ie, Dumnezeul nostru,... Preotul:Te va binecuvdnta Domnul din Sion 9i vei vedea bundtdiile Ierusalimului in toate zilele vietii tale. Strana: Slavd fie, Dumnezeul nostru,... Preotul: $i vei vedea pe fiii fiilor tdi. Pace peste Israel!

**

2BB

Strana: Slavd |ie, Dumnezeul nostru,... Apoi, inchindndu-se, preotul sdrufd Sfdnta Cruce gi Sfdnta Dvanghelie, fdcdnd binecuvdnta_ rea deasupra cununiilor cu Evanghelia. gi fiind diacon, zice: Binecuvinteazd, pdrinte. Iar preotul, cu glas mare: Binecuvdntati este imp drdlia Tatdlui sia Fiului gi a Sfdntului Duh, acum pi pururea gi in vecii vecilor. Strana: Amin. Diaconul: Cu pace, Domnului sd ne rugim. Strana: Doamne miluiegte. Diaconul: pentru pacea de sus gi pentru mdn_ tuirea sufletelor noastre, Domnului sd ne rugdm. Pentru pacea a toatd lumea, pentru bundstarea sfintelor lui Dumnezeu biserici gi pentru unirea tuturor, Domnului sd ne rugdm. Pentru sfdntd biserica aceasta gi pentru cei ce intri intr,insa cu credinfd, cu evlavie gi cu fricd de Dumn ezeu, Domnului sd ne rugdm. Pentru prea Fericitul pdrintele nostru (n), patriarhul Bisericii Ortodoxe Romdne, (pentru (inalt-) ?rea Sfinfitul (Arhi-) Episcopul giMitropolitul nostru (n)), pentru cinstita preo;ime gi intru flristos diaconime, pentru tot clerul ti poporul, Domnului sd ne rugdm. Pentru ... (aici se vor face pomeniri, potrivit indrumdrilor Sfdntului Sinod), Domnului sd ne r ugdm . Pentru robii lui Dumn ezeu (N), care acum se insofesc unul cu altul prin Taina Nuntii, gi pentru mAntuirea lor, Domnului si ne rugdm.

**

Pirintele

Arsenie Boca

**

Pentru ca sd fie binecuvdntatd nunta aceasta' ca gi aceeadin Cana Qalileii, Domnului sd ne rugam. Pentru ca sd se dea lor viafd cumpdtatd 9i nagtere de prunci buni sPre folos, Domnului si n e r u g d m. Pentru ca sd se veseleascd ei la vederea fiilor gi a fiicelor lor, Domnului si ne rugim' Pentru ca si li se ddruiascd lor bucuria nagterii de prunci buni 9i purtare fdrd de prihand in vial6,, Domnului si ne rugdm. Pentru ca sd li se ddruiasci lor 9i noud toate cererile cele cdtre mdntuire, Domnului si ne r u g d m. Pentru ca sd fie izbivifi ei 9i noi de tot necazul' mdnia, primejdia gi nevoia, Domnului sd ne rugim' Apdrd, mdntuiegte, miluieqte 9i ne pdzeqte pe noi, Dumnezeule, cu harul Tdu. Pe Pre a sf dnta, cu ra t a, Pre ab i n ecu vd n tat a, l"|.d' rita Stdpdna noastrd', de Dumnezeu Ndscitoarea gi pururea Fecioara Ylaria, cu tofi sfintii pomenind-o, pe noi ingine 9i unii pe altii 9i toatd viala noastrd lui Hristos Dumnezeu sd'o dim' Preotul, Ecfonisul: Ca Tie se cuvine toatd slava, cinstea 9i inchindciunea, Tatdlui 9i Fiului 9i SfAntului Duh, acum gi pururea 9i in vecii vecilor. Strana: Amin. Diaconul: Domnului sd ne rugdm. Preotul zice cu glas mare aceastd Rugiciune: Dumnezeule cel preacurat 9i Ziditorule a toati fdptura, Care din iubireaTa de oameni ai

**

285

prefdcut coasta strdmogului Adam in femeie gi i'ai binecuvdntat pe ddngii gi ai zis: cre-gtegi gi vd inmulliti gi stdpdnili pdmdntul; gi pe amdndoi i_ai ardtat un trup prin insofire; cdci pentru aceasta va ldsa omul pe tatdl sdu gi pe mama sa gi se va uni cu femeia sa gi vor fi amdndoi un trup, $i pe c,are i-a unit Dumnezeu omul si nu-i despartd. Cel ce ai binecuvdntat pe robul Tdu Avraam gi ai deschis pdntecele Sarrei, gi l,ai fdcut tatd, a multe neamuri; Cel ce ai ddruit pe Isaac Rebecdi gi ai binecuvdntat nagterea ei; Care ai insofit pe Iacov cu Rahela gi dintr-insul ai ardtat doispre_ zece patriarhi; Cel ce ai insofit pe Iosif cu Asineta gi le,ai ddruit lor prunci pe Efrem gi pe Manase; Care ai primit peZaharia si pe Elisabeta gi le-ai dat lor prunc pe inaintemergdtorul; Cel ce din riddcina lui Iesei dupd trup. ai crescut pe pururea Fecioara, gi dintr-insa Te-ai intrupat gi Te-ai ndscut spre mdntuirea neamului omenesc; Care, pentru negrditul Tdu dar gi multa bundtate, ai venit in Cana ealileii gi nunta c,are era acolo ai binecuvdntat-o, ca sd ardli cd din voia Ta se face insotirea cea dupd Lege gi nagterea de prunci dintr-insa. insufi, Stipdne preasfinte, primegte rugdciunea noastrd a robilor Tdi gi precum acolo gi aici, fiind de fatd cu ajutorul Tdu cel nevdzut, binecuvinteazd, nunta aceasta. gi de robilor Tdi acestora (N)viafd pagnicd, lungimi de zile, intelepciune, dragoste unuia cdtre altul intru legitura pdcii, dar de prunci, semintie cu viati indelungatd, cununa cea nevegtejitd a mdririi, invrednicepte-i pe ddngii a-gi vedea pe

*.!.

Pirintele

Arsenie Boc

fiii fiilor lor.?6'zeqtevialalor fdrd bAntuiali' $i le di lor din roua cerului de sus 9i din belgugul pdmdntului. Umple casele lor de grAu, de vin' de untdelemn gi de toatd bundtatea, ca sd dea 9i celor lipsifi; 9i ddruiegte 9i celor ce sunt dimpreund cu Odn9ii toate cererile cele pentru mdntuire' Ci Dumn ezeumilostiv 9i indurat 9i de oameni iubitor egti, 9i fie slavd inilfdm, impreuni 9i Cetui fdrd de incepqt al Tiu Pdrinte 9i Preasfdn' tului gi bunului 9i de viall fdcdtorului Tiu Duh' acum gi pururea 9i in vecii vecilor' Strana: Amin. Diaconul: Domnului si ne rugdm' Iar preotul citeqte cu glas mare aceastd Rugdciune: Binecuvdntat egti, Doamne, Dumnezeul nostru, sfinfitorul nunfii celei tainice 9i preacurate gi legiuitorul nunfii celei trupegti, pdzitorul nestricdciunii gi chivernisitorul cel bun al celor de trebuinfi viefii, insuii Stipdne, Cel ce din inceput ai zidit Pe om 9i l-ai Pus Pe ddnsul ca Pe un stipdn al fdpturii 9i ai zis: nu este bine sd fie omul singur pe pdmdnt; si-i facem lui qiutor dintr-insul; 9i luAnd una din coastele lui, i-ai zis femeie, pe care vd,zdnd-o Adam a zisz *Iatd acum os din oasele mele gi trup din trupul meu; aceasta se va numi femeie' cd din bdrbatul sdu s-a luat ea; pentru aceasta va liisa omul pe tatdl sdu gi Pe mama sa' gi se va uni cu femeia sa 9i vor fi amhndoi un trup; Fi Pe care Dumnezeu i-a unit omul sd nu'i despartd". $i acum, Stdpdne Doamne, Dumnezeul nostru, trimite harul Tiu

amilia gi co

**

287

cel ceresc peste robii Tdi acegtia (N) gi di roabei Tale acesteia sd se plece in toate bdrbaturui sdu, gi robului Tiu acestuia sd fie cap femeii, ca si vieluiascd dupd voia Ta. Binecuvinteazd-i pe ddngii, Doamne Dumnezeul nostru, precum ai binecuvdntat pe Avraam gi pe Sarra. Binecuvinteazd-i pe ddngii, Doamne Dumnezeul nostru, precum ai binecuvdntat pe Isaac gi pe Rebeca. Binecuvinteazd,_ipe Oanjii, Doamne Dumnezeul nostru, precum ai binecuvdntat pe lacov Si pe toli patriarhii. Binecuvinteazd-i pe ddngii, Doamne, Dumn ezeul nostru, precum ai binecuvdntat pe Iosif gi pe Asineta. Binecuvi nteazd-ipe d6ngii, Doamne, Dumnezeul nostru, precum ai binecuvdntat pe Moise gi pe Semfora. Binecuvinteazd-i pe ddngii, Doamne, Dumnezeul nostru, precum ai binecuv6ntat pe Ioachim gi Ana. Binecuvi nteazd_i pe aanjii, Doamne Dumnezeul nostru, precum ai binecu_ vdntat pe Zaharia gi pe Elisabeta. Pdzegte-i pe ddngii Doamne, Dumnezeul nos_ tru, precumaipdzit pe Noe in corabie. pdzegte_ipe ddngii, Doamne Dumnezeul nostru, precum ai pdzit pe lona in pdntecete chitului. pdzegte_ipe ddngii, Doamne Dumnezeul nostru, precum aipdzit de foc pe sfintii trei tineri, trimifdndu-le lor ioui din cer. gi sd vie peste ddngii bucuria aceea pe care a avut-o fericita Elena cdnd a afratcinstita cruce. Adu-li aminte de ddngii Doamne, Dumnezeul nostru, precum li-ai adus aminte de Enoh, de Sem gi de llie. Adu-fi aminte de ddngii, Doamne Dumnezeul nostru, precum |i-ai adus aminte de

**


*.!.

sfinlii Tdi patru zeci de mucenici, trimifdndu'le lor cununi din cer. Adu-li aminte, Doamne Dum' nezeul nostru, 9i de pirintii lor, care i-au ndscut gi i-au crescut, pentru cd rugdciunile pdrintilor intdresc temeliile caselor copiilor. Adu-fi aminte' Doamne Dumnezeul nostru, 9i de robii Tai (N) nagii lor gi de nuntaqii care s-au adunat la sivdrgirea acestei Sfinte Taine. Adu-Ti aminte' Doamne Dumnezeul nostru, de robul Tdu (N) qi de roaba Ta (N),9i-i binecuvinteazd pe ddnqii, Dd-le lor roadd pdntecelui, prunci buni 9i bund infelegere sufleteasci 9i trupeascd' inalfd-i pe ddngii ca cedrii Libanului, ca o vie odrdslitd' Dd-le lor roadele pimdntului, ca,Ioatd' indestularea avdnd, sd sporeasci spre tot lucrul bun 9i bineplicut lie 9i sd vadd pe fiii fiilor lor ca nigte mlddife tinere de mdstin imprejurul mesei lor, 9i bine pldcdnd inaintea Ta sd strdluceascd ca luminitorii pe cer in Tine, Domnul nostru, Cdruia se cuvine slava, puterea, cinstea 9i inchiniciunea, impreund 9i Pdrintelui Tdu celui fdrd' de inceput gi Duhului Tiu celui de viafd fdcdtor, acum gi pururea 9i in vecii vecilor. Strana: Amin. Diaconul: Domnului sd ne rugdm. Preotul zice cu glas mare aceastd Rugdciune: D umn e ze u l e ce l sfd n t, Qar e din fir dnd ai fdcut pe om gi din coasta lui ai fdcut femeie 9i ai insofit-o lui spre ajutor, pentru cd aga a pldcut s l a v ei T a l e sd n u fi e o mu l singur pe pdm dnt, insuli gi acum, Stdpdne, intinde mdna Ta din sfdntul Tdu locag gi unegte pe robul Tiu (N) cu

roaba Ta (N),pentru cd de citre Tine se insolegte bdrbatul cu femeia. Unegte-i pe ddngti intr-un gAnd; in cun une azd,-iintr,un trup; ddruiegte-le lor roadd pdntecelui, dobdndire de prunci buni. Cd a Ta este stdpdnirea gi a Ta este impdrdfia. gi puterea gi slava, a Tatdlui gi a Fiului gi a Sfdntului Duh, acum gi pururea gi in vecii vecilor. Strana: Amin. Cdnd preotul zice: (une1te pe robul Tdu (N) cu roaba Ta (N), ia dreapta mirelui gi o unegte cu dreapta miresei. Dupd terminarea rugdciunii preotul ia cunu_ nia mirelui gi face cu ea chipul Sfintei Cruci pe fala lui, zicAnd de trei ori: Se cunund robul lui Dumn ezeu (N) cu roaba lui Dumnezeu (N), in numele Tatdlui gi al Fiului gi al Sfdntului Duh, Amin. $i sdrutdnd mirele cununia,,,, o pune preotul ,,' in ,,Liber. I. tract. II, despre fid. et charit. n. 4.,, Sfilntul Zenon aI Veronei (f cam pe la 260) numegte lucrarea sfin_ litd bisericeascd, (nunta) care ii unegte pe doi oameni iltrlun singur trup prin iubirea conjugali, de_a dreptul ',Taind vrednicd de respect". rar shntut ruletodie aI pata-

l t

mistic, frumoasd fecioard! Iatd rdsplata pentru lupta curatd a castitdfii, curdfenieit Md togodesc Cuvdntului gi primesc in dar cununa vegnicd a nestricdciunii; pundnd cununa pe cap md infrumusetez cu florile cele luminoase gi negrdite ale infelepciunii; inconjur cu Hristos, Care imi

290

'l*

Pirintele

Arsenie Boca

**

Tinerii,

familia

gi co

impreund cu nagul pe capul mirelui. Asemenea s e f a ce g i l a mi re a sd , p u n dnd pr eotul cununia impreuni cu naga, dupd ce a zis iaraqi de trei ori: Se cunund roaba lui Dumnezeu (N) cu robul lui Dumnezeu (N), in numele Tatdlui 9i al Fiului gi al Sfdntului Duh, Amin. $i binecuvinteazd preotul de trei ori, c6ntdnd: Doamne, Dumnezeul nostru, cu mirire gi cu cinste incununeazd:! Pe ddnqii. Apoi prochimenul, glasul al 8-lea: Pus-ai pe capetele lor cununi de pietre scumPe. Stih: Viatd au cerut de la Tine gi le-ai dat lor. APOSTOLUL Din Epistola cdtre Efeseni a Sfdntului Apostol ?avel, citire (5,20'35):

Fratilor, mullumiti totdeauna pentru toate, intru numele Domnului nostru Iisus flristos, lui Dumnezeu gi Tatdl. Supunefi'vd unul altuia, intru frica lui Hristos. Femeile sd se supund bdrbatilor lor ca Domnului, pentru cd bdrbatul este cap femeii, precum gi Hristos este cap Bisericii, trupul Siu, al cirui mdntuitor gi este. Cdci precum Biserica se supune lui Hristos, aga gi femeile bdrbatilor lor, intru toate. va da rdsplata in ceruri, imprejurul impdratului celui fdrd de inceput gi fdrd de moarte; md. fac purtdtoare de lumini a luminilor celor neaccesibile gi voi cdnta cintare noud cu ceata ingerilor" (Combefis. biblioth. graec. Patr. p. I, orat. 6). Aceste chipuri de logodni a fecioarelor cu Hristos, se infelege, Sfdntul Metodie le-a imprumutat din regula Tainei Cununiei care se sdvdrgea in Bisericd in timpul sdu.

Bdrbafilor, iubiti pe femeile voastre, dupd cum gi Hristos a iubit Biserica gi S-a dat pe Sine pentru ea, ca s-o sfinfeascd, curdtind,o cu baia apei prin cuvdnt. gi ca s-o infdligeze Siegi, Bisericd sldviti, neavdnd patd sau intiniciune, ori altceva de acest fel, ci ca sd fie sfdntd gi fdrd de prihani. Agadar, bdrbafii sunt datori sd-gi iubeascd femeile, ca pe insigi trupurile lor. Cel ce_giiubegte femeia, pe sine se iubegte. Cdci nimeni vreodati nu gi-a urdt trupul sdu, ci fiecare il hrinegte gi il incdlzegte, precum gi flristos Biserica. Pentru cd suntem mddulare ale trupului Lui, din carnea Lui gi din oasele Lui. De aceea, va ldsa omul pe tatdl sdu $i pe mama sa gi se va alipi de femeia sa gi vor fi amdndoi un trup.

**

Pirintele

Arsenie Boca

**

Taina aceasta mare este; iar eu zlcin Hristos 9i in Bisericd. Astfel gi voi, fiecare aga sd-gi iubeascd femei a ca pe sine insugi; iar femeia sd se teamd de bdrbat. Preotul: Pace,lie. Citetul: Aliluia, glasul al 5-lea: Tu, Doamne, ne vei pdzi gi ne vei apdra de neamul acesta in veac. DVANAHELIA Din Sfdnta Evanghelie de la loan, citire: (2' l-ll)

I

in vremea aceea s'a ficut nuntd in Cana Galileii gi era Mama lui lisus acolo. $i a fost chemat gi Iisus 9i ucenicii Sai la nunti. $i sfdrgindu-se vinul, a zis Mama lui Iisus cdtre El: Nu mai au vin. A zis ei lisus: Ce ne privegte pe Mine gi Pe tine, femeie? inci n-a venit ceasul PIeu. Mama Lui a zis celor ce slujeau: Faceti orice vd va sPune. $i erau acolo Fase vase de piatrd, puse pentru curifirea iudeilor, care luau cdte doud sau trei vedre. Zis-a lor lisus: Umplefi vasele cu apd. $i le-au umplut pdni sus. $i le-a zis: Scoateii acum gi aducefi nunului. Iar ei i-au dus. $i cdnd nunul a gustat aPa care se fdcuse vin pi nu gtia de unde este, ci numai slqiitorii care scoseserd apa gtiau, a chemat nunul pe mire gi i-a zis: Orice om Pune intdi vinul cel bun gi, cdnd se amefesc, Pune pe cel mai slab. Dar tu ai linut vinul cel bun pdnd acum. Acest inceput al minunilor l-a ficut lisus in Cana Calileii 9i $i-a ardtatslava Sa; $i ucenicii Sdi au crezut in El.

**

Tinerii,

familia

**

293

Diaconul: Sd zicem tofi din tot sufletul gi din tot cugetul nostru, sd zicem Diaconul: Doamne atotstdpdnitorule, Dumnezeul pdrintilor nogtri, rugemu-ne fie, auzi-ne gi ne miluiegte. Miluiegte-ne pe noi, Dumnezeule, dupd mare mila Ta, ne rugdm lie, auzi,ne gi ne miluiegte. incd ne rugdm pentru mila, viala, pacea, "arratatea, mdntuirea, paza, iertarea gi ldsarea pdcatelor robilor Tei (N). incd ne rugim pentru poporul ce std inainte in sfdntd biserica aceasta, pentru sdndtatea gi mdntuirea lui. incd ne rugdm pentru tofi fratii nogtri gi pentru toti drept-mdritorii cregtini, pentru sdndtatea gi mdntuirea lor. Preotul: Cd milostiv gi iubitor de oameni Dumnezeu egti gi lie slavd indltdm, Tatdlui gi Fiului gi Sfdntului Duh, acum gi pururea gi in vecii vecilor. Strana: Amin. Diaconul : D om nul ui s d ne r ugi m . Preotul zice aceasti Rugdciune: Doamne Dumnezeul nostru , Care, in purtarea Ta de SrUe cea de mdntuire, ai binevoit in Cana Qalileii a ardta nunta cinstitd prin veni rea Ta, insuti gi acum pe robii Tdi aceptia (N), pe care ai binevoit a-i insofi unul cu altul, pdzegte-iin pace gi buni-intelegere. Arati nunta lor cinstiti, feregte patul lor neintinat. Binevoiegte sd-gi petreacd viala lor fdrd prihani. $i-i invrednicegte pe ddngii si qiungi bdtrdnefi fericite, cu inimd curatd implinind poruncile Tale. Cdci Tu egti

*':'

I


**

Dumnezeul nostru, Dumnezeu Care miluiegti 9i mdntuiegti, 9i lie slavd initfdm, impreund 9i Celui fdrd de inceput al Tdu Pirinte 9i Preasfdntului gi bunului gi de viatrl ficdtorului Tiu Duh' acum gi pururea gi in vecii vecilor. Strana: Amin. Diaconul: Apard, mdntuie9te, miluieste Si ne pd,zeqtepe noi, Dumnezeule, cu harul Tiu' Ziuatoatd desdvdrgitd, sfdnti, paqnicd 9i fird de pdcat, la Domnul sd cerem. inger de pace, credincios indreptdtor, p6'zitor sufletelor gi trupurilor noastre,la Domnul sd cerem. Mitd Si iertare de pdcatele 9i de gregalele noastre, la Domnul si cerem. Cele bune gi de folos sufletelor noastre 9i pace lumii, la Domnul sd cerem. Cealaltd vreme a viefii noastre in pace 9i in pocdinti si o sdvdrgim, la Domnul si cerem' Sfdrgit cregtinesc vietii noastre, fird durere, neinfruntat, in Pace, 9i rdspuns bun la infrico9dtoareajudecatd a lui flristos, la Domnul sd cerem' Unitatea credintei 9i impdrtigirea Sfdntului Duh cerdnd, pe noi ingine 9i unii pe altii 9i toati viafa noastrd lui Hristos Dumnezeu sd o dim' Strana: !ie, Doamne. Preotul: $i ne invrednicegte pe noi, Stdpdne, cu indrdznire, firi de osdndd, sd, cutezdm a Te chema pe Tine, Dumnezeule cel ceresc, Tatd, gi a zicet Strana: Tatdl nostru... Preotul: Cd,a Ta este impdrdfia 9i puterea 9i

**

295

slava, a Tatdlui gi a Fiului gi a Sfdntqlui Duh, acum gi pururea gi in vecii vecilor. Strana: Amin. Preotul: Pace tuturor. Diaconul: Capetele voastre Domnului sd.le pleca[i. Apoi se aduce paharul cu vin gi paine gi le bi necuvi n teazd p reotul. Diaconul: Domnului sd ne rugdm. Preotul zice aceastd Rugdciune: Dumnezeule, Cel ce toate le-ai fdcut cu putereaTa gi ai zidit lumea gi ai infrumusefat cununa tuturor celor fdcute de Tine, gi acest pahar de obgte, pe care l-ai dat celor ce se insotesc prin u n i rea n u nli i, b i n e cuvi nteazd-l cu b in ecuvdn tare duhovniceascd. Cd s-a binecuvdntat numele Tdu gi s-a preaslivit impdrdfia Ta, a Tatdlui gi a Fiului gi a Sfdntului Duh, acum gi pururea gi in vecii vecilor. Strana: Amin. Apoi cdntdrelii cdntd: paharul mAntuirii...; iar preotul, ludnd pdinea gi paharul cu vin, dd mirelui de gustd din ele de trei ori; agijderea gi miresei. $i indatd, ludnd cddelnita, incepe a cddi imprejurul mesei (tetrapodului) fdcdnd ocolire cu cei cununafi gi cu nunii, de trei ori, gi cdntdnd tropa, rul acesta, glasul al b-lea: Isaie, ddnfuiegte: Fecioara a avut in pdntece gi a ndscut Fiu pe Emanuel, pe Dumnezeu gi Omul; Risiritul este numele Lui, pe Care sldvin, du-L, pe Fecioara o fericim. Alte tropare, glasul al7-lea:

**

Pirintele

Arsenie Boca

**

**

Tinerii,

familia

9i copiii...

**

297

Sfinfilor mucenici, care bine v-afi nevoit 9i v-ati incununat, rugafi-vd Domnului si se mdntuiascd sufletele noastre. Slavd fie, Hristoase Dumnezeule; lauda apostolilor gi bucuria Plucenicilor, a cdror propov6duire este Treimea cea de o fiinfd'

l I I

de alta, zice: Mdrit sd fii mire ca Avraam, 9i binecuvdntat sd fii ca Isaac, sd te inmulfeqti ca Iacov, umbldnd in pace gi lucrdndin dreptate poruncile lui Dumnezeu' Preotul, impreund cu nunul, ia cununia' o dd mirelui de o sdrutd, gi o ageazd'pe Sfdnta Evanghelie. Apoi indatd vine mireasa 9i, fdcdnd la fel'

Legii, cd aga a binevoit Dumnezeu' npoi Preotul, daci nu line cuvdntare' zice cdtre tineri: latd,,fiilor duhovnicepti' prin punerea mdini-

cinstiti, gi cd nu vi veti abate de la datoriile voastre nici unul, nici altul, urmdnd ce este pldcut lui Dumnezeu 9i oamenilor.

Diaconul: Domnului sd ne rugdm. Preotul zice aceastd Rugdciune: Doamne Dumnezeul nostru, Care ai venit in Cana Qalileii gi nunta de acolo ai binecuvdntat-o, binecuvinteazd gi pe robii Tii acegtia, care cu purtarea Ta de grijd s'au insofit prin unirea nuntii. Binecuvinteazd, intrdrile gi iegirile lor. inmultegte cu bundtdfi viala lor. Primegte cununile lor in impdrdlia Ta, pdzindu-i curafi, fdri prihand gi neasupriti in vecii vecilor. Strana: Amin. Preotul: Pace tuturor. Diaconul: Capetele voastre Domnului sd le plecati. Preotul zice aceastd Rugdciune:

**

Plrintele

Arsenie Boca

**

Tatdl, Fiul 9i Sfdntul Duh, Treimea cea intru tot sfdntd gi de o fiintd 9i incepitoare de viafd' o Dumnezeire gi o impdrdfie, sd vi binecuvinteze

Preasfintei Niscitoarei de Dumnezeu 9i ale tuturor sfintilor. Slavd Jie, Hristoase Dumn ezeul nostru, slavi fie' Strana: Slav6...$i acum... Preotul, ecfonisul: Cel ce cu venirea Sa in Cana Galileii a ardtat nunta cinstiti, flristos, Adeviratul Dumnezeul nostru, Pentru rugdciunile preacuratei Maicii Sale, ale sfinfilor, miritilor 9i intru tot liudatilor Apostoli, ale sfinfilor de Dumnezeu incununati 9i intocmai cu Apostolii impdrali Constantin pi Elena, ate Sfdntului marelui mucenic Procopie' gi ale tuturor sfinfilor, si ne miluiasci 9i sd ne mdntuiascd pe noi, ca un bun 9i iubitor oameni' Dupi aceasta, cdntdrelii cAntS: Cuvine-se cu adevdrat...;iarmirii, nunul gi nuna, mergdnd dupd preot, sdrutd icoana Mdntuitorului 9i a Maicii Domnului de ldngd ugile impdrdtegti; venind apoi la locul lor unde pdrinfii tinerilor 9i toate neamurile, cdte se vor afla aici, fac inchindciuni 9i sirutd Sfdnta Evanghelie, Sfdnta Cruce, cununiile, mdna preotului gi feliciti pe miri 9i pe nuni, iar preotul, binecuvdntdndu-i zice: Pentru rugdciunile"' gi celelalte.

l

Rugdciune in a opta zi dupi cununie V-en-i,ndtinerii frr'r-ini6{,rz de dimineatd la bisericd, preotul ia epitrahilul gi iese in tihda biser icii unde agteaptd ti ner i i - av dnd apr i ns e lumindrile de la nuntd gi face inceput: Binecuvdntat este Dumnezeul nostru...,Sfinte Dumnezeule..., Preasfdntd Treim e..., Tatdl nostru... Cd a Ta este impdrdfia... gi troparul sfinlilor mucenici. Apoi, ing"enunchind tinerii, preotul zice: Domnului sd ne rugdm. Doamne Dumnezeul nostru, Care ai binecuvAntat cununa anului gi ai inmulfit fdpturile Tale, binecuvinteazd Si pe robii Tdi acegtia (N), pe care, cu alege_reaTa, ai binevoit a-i insoti unul pe altul. Trimite-te lor, pe ingerul Tdu cel p-d,ziftorca sd-i pd,zeascd,deorice rdtdcire pdnd la sfdrgit. invrednicegte-i a intra in sfdntd biserica Ta gi a se impdrtdgi cu Sfintele Tale Taine, ca totdeauna si sldveascd preasfdnt numeleTiu, al Tatdlui gi al Fiului gi al Sfdntului Duh, acum gi pururea gi in vecii vecilor.

',, D-acd-sfdnta Taini a cununiei s-a oficiat Duminica, 9UAa _gtg_nta.Liturghie, aga cum recomandd Biserica, atunci ziua a opta este tot Duminica, aga incdt tinerii vor veni de dimineafd pentru citirea rugdciunilor, inainte de inceperea Sfintei Liturghii, pentru ca apoi sd poati si participe la toatd slqiba Sfintei Liturghii, ca o peiefluire a inceputului cregtinesc al vielii lor de familie. (n.ed.)

**

P[rintele

Arsenie Boca

**

Strana: Amin. Preotul: ?ace tuturor. Diaconul: Capetele voastre Domnului sd le plecafi. Preotul: intr-o unire au ajuns robii Tdi prin binecuvdntarea Ta, Doamne, invrednicindu-se a primi Sfdnta Taind a cununiei prin rugdciunile preo;ilor Tai. De, Doamne, ca robul Teu (N) sd fie cap so;iei sale, Precum 9i roaba Ta (N) sd fie plecatd bdrbatului sdu, ca prin aceasta sd rdmdnd nezdruncinatd unirea lor pdni la sfdrpit' 9i Sfdntului fie slavd sd inalfe, Tatilui 9i Fiului 9i Duh, acum gi pururea 9i in vecii vecilor' Amin' $i face sfdrqit: Slavi ]ie, Hristoase Dumnezeul nostru, slavd !ie. S l a vd ...$ i acum ... Cel ce cu venirea Sa in Q.ana.Aali-leii a ardtat nunta cinstitd... 9i celelalte. Apoi binecuvdntdndu-i, Preotul intrd cu ei in bisericd, zicdnd mirele: Intra-vom in casa Ta, Doamne, ne vom inchina in sfdntd biserica Ta. Mai adaugd gi alte rugdciuni ce va gti, sdrutdnd sfintele icoane; apoi, ddnd cdntdrelilor lumdndrile pentru a fi folosite in bisericd, plecdndu-se spre strane, se duce fiecare la locul sdu' ascultdnd Sfdnta Liturghie cu luare aminte'

**

V. Cine

leagind

301

copilul?

Textul de mai jos, este extras din filmul ,,Clne leagdnd copilulT realizat de Valentina lulatveeua, film din ciclul._$coala pdrinfilo(, turnat in Rusia in anul 2OOI, gi este introdus de editor pentru conlinutul lui actual gi profund educatiu EI este un semnal de alarmd pentru grauitatea.{aptelor ce se petrec sub ochii nogtri f_i_9qâcordulnostru, aI tuturor pdrintelui Arsenie Boca oferd Invdfdturile solufia acestei grave probleme. Trebuie insd vg!=etd de fier spre jertfirea de sine gi mai ales g!#d-!nin+e (la_ toate niy".etete de organizare aociald). spre a lua aminte Ia poruncile lui Dumnezeu, singurele care apdrd viala gi duc Ia Viafa vegnicd.

Privind la m-Ul[imile din marile orage, nu pofi sd-[i inchipui ci este adevdrat, dar totugi aga este: Rgqiaqe.sting€. insugi pregedintele putin a declarat-o in public Ai ne-a avertizatz - ,Dacd lendipga actuald continud, suprauiefu_ iyga naliunii noastre este in pericol. tLeflaktA"tea s-a accentuat. lulaternitdfile AUAt4oate- eg ne:a adus Ia aceastd catastroft? Scdderea nivelutui de trai? EpidemiileT poluarea? Avorturile? Toate Ia un IocT

**

Pirintele

Arsenie Boca

**

Md chinuiau aceste intrebdri 9i am cdutat un preocurdspuns gi oameni de suflet care sd fie pagi Oe aceleaqi probleme' $i i-am gdsit' Iatd un este om al cdrui mod de gdndire m-a uimit: el agademicianul Igor Alexeevici Gundaroy' cercetdtor in demografie. El sPune: De la inceputul anilor go neo=rlalila@ in Rusia a crescut de o datd 9i jumdtate' Este Prac-

u n u l d i n fa cto ri i so ci o -e co n om icimater ialicunos-

g9!!rologi.9. sgc-i3l-qr9-o9r9kgi.9. C-u c6'teva .mii de l-niinaintea noastrd ei s-au ocupat de cereetarea

sullelu! u,i) u_i(a I Uh-ul-uri, sp.l1itut "'

Modul de gdndire al cercetdtorului Gundarov a fost atdt de surprinzdtor pentru mine incdt la

Gundarov:

milia gi co

**

BoB

u-Eihlia ne spune c.trrrrsalnAsuran.gradul de v$le-fs-a sq,qigtajii dupd hplgle oamenilor. Avem un indiciu clar gi anume p*q,fllngil-e" lUi D=U.m_n -eLeu. Existd in Biblie gi mai ales in Noul festament, statistici exq.gti ai pdcatului oius l$t-."gt".i fiecdrei porunci: - sd nu ucizi - c__rjmele, - sd nu furi - furturile, - sd nu curvegti - divorfuri!.e gi violuril.e, - sd nu-!i faci chip cioplit - alcoolismul, narco, U!-ania.., - sd nu cazi in disperare - sinuciderile, - cinstirea pdrinlilor - pdrinlii pirdsifi de copii sAU,invers, copiii abandonali in maternitdfi. Teglg 3!g-s_!ga_qun!_d-il !eg.-g.alui Dumn ezey. Aceastd relafie este furnizatd de Noul Testament unde Domnul ne-a spus: ,,Mergefi in direclia in care gradul de viciere morald exprimat de acegti parametri este mai mic,,. Adicd spre.Biseri-cdiar n-u in direcfie opusd. Cdnd gledql de viciere cregte, drumul e opus Bisericii, cdnd scade e spre Bisericd. pornind de la acestea putem, ca sd sp u n e m a ga, c-g.g_n_t i f i ca Vigi g-r*e.A-mp r-dA d i n d i fe _ rite regiuni gi eelnpara ldrile d-in punctul de . Putem apr ec i a r efor m el e i i qdq_sde el e i n s oc i etate. Astfel, dacd e sd ne ludm dupd Evanghelie,reforq_e_!e noasLre "g.gnt= , intrucdt concentra_ fia pacatului a crescut de 2* _si chiar dg 5- 9ri. Agadar co nc hi d foar te c l ar , dr um ul ac es ta nu duce spr e Bi s er i c d.,

**

Plrintele

Arsenie Boca

**

Dj4 _pu1-rctde-Je*dSIg Eg"mo-grgJlcne punem intrebarea, cum sunt legate toate acestea: Ug$e t"ilalga, pieirea \drii, faptul cd pierdem c2te un fd,rd a avea un rd'zboi declaryili,ott-*d-p-v-rSiLa"nua-l rat, degi avem senzalia cd asistdm cu adevdrat la un r6.zboi; iar subiectul nostru este direct legat de aceasta. Este rdzboiul noii generalii. Un rAzboi nemaiintdlnit care este infricoqdtor intrucdt ulinformape^rcgpuJca a{Ate. Este n:U--egte fional. $i toate acestea nu se fac i-n p{mul rAnd pentru a**Cp1AyA. pepravarea nu este decdt o I est e c o n sec i n !d s ec u n d a r d, ssg p-q| p rJn-clP-a a pifea credinfei, dls.t"rugereafamiliei 9i sc natalitdlii. Vreau sd vd intreb, ali fost weodatd la vreo nuntd la tprd? A[i observat qu ce se--a'seamdnd gdnt-eCelgd-enuntd ruseqti? Vd spun eu. C-uDes,etele -de-jnrnor-mantAfe. Dar qtili de ce? Este prohodita ng{ilLqvA$ia, este pldnsa fecioria. Iat6' cdt de preluitd era castitatea in cultura rus6. Castitatea este o mare taind,. Nu degeaba !oa!e pql,"oarele,o ocroteau ca pe o zestre de mare pret. De ce oare? in mod cu totul neaqteptat ne:au rdspu n s,qflf iva-, sav-antri gen-eti-eie ni -Eilizicie'n i dintr-un institut al Academiei de gtiinfe din g odei. Desc o R.u,s i a . pi a u d esc o p e r i t ef-gc-!-B!,[e-l--eperirea lor a devenit imediat senzafie.Iatd ce ne spun ei: n- Nu m-am ocupat, in special, de telegonie dar arn $eqcqperit cd din punct de vedere,genetic, Din omul, animalele gi plantele suu"Llrolog-r-a-fjse. acest punct de vedere ele nu sunt localizabile

eqelftic. adicd qg.nt t_elgpqrlg_bile.sunt- asimila_bile lg*s.lyi deoarece egnlin iexte, 9i-anume _ dqryrne2giggli. La inceput a fost Cuvdnt-ut, LgX-tg. dar Cuvdntul nu a fost numai la inceput, El 9,Ig!4 Si*a-c"-um,in-npipt4-{t4min noi ggpdurilegi c uvi n tel g:-Talal ui. eg*r-s$ c. C,eeste te I efr ni a ? Uni i spun cd este o s_impldgtiinfd. Simplist vorbind, dacd o,zebr.dqi-o_iapd se impere cheazd, nu rezultd nimic, fiindcd genomruifqlor sunt incompatibi_ le. D-a;"p-ggJ"gsatiy-a*alri,iapa poate n,qgte m6nji v-argafi. Din punct de vedere al geneticii m.gte_ rialiste, este o aberafie. Dar ggngtlqa*.AUan!|CEi_. explicd foarte clar acest lucru. C1-g14ozo-ii a,, informalia nu doar pe 9?p?qitatea dA'a*EreIU_gIa qlgIiald gi ci pe cale.-gM.latarie, 94le piin emise de molecule gi atomi. l::- i.apa au H,gf{" ajuns spermato zoizii unei zebre, au rdmas o vreme acolo, apoi in.apar.enJdau dispdrut, Si din punetul de vedere al g..eneticiicl.asice n_ar trebui sd se intdmple l-hi", -.dar nu e aga,.,E",_!*r{mAn gc.l*{gSUnformd"pe-Lrnde, sub formd ile textg) de i4fgJp-afie. Puteli apoi s,o distrugeli dar ea va r{ m dn e in*msm.otie. Spgr_mAtg3giai i a u pro p ri etatea d*qaradia fqtpni, urld_e ladio gi holograme. Toate acestea sg.tn^LDArS.qS. Ct,- anume? Deoc_amdatd rug gtim, pentru cd ggngtjca cuanticd este abia la inceput. {celagi luc-.4use petrece in gazul oamenilor. Dacd o femeie albd are o relalie qexuald cu un negru, in urma cdreia nagte sau nu - acest lucru nu conte azd _ gi dacd pegf_g ciEiua ani se mdritd.:.r alb, eqpoalg "tr dar genatica "gqtg..qn copil neg{u. pare ridicol, Ciiantiia

**

Pirintele

Arsenie Boca

**

e;pli cd aceasta. Qontactele sexuale dezordo nate qui" ut Loc azlatdt de des in lumea intreagd' 9i mai ales la noi, d3rq naptere la astfel de cazuri' Dacd o fatd are contacte sexuale cu diverqi par-

*.:.

Tinerii,

9i copiii...

**

307

luna in care se afld fdtul. Dar iatd ce ne spun in continuare cercetdtorii: u- Ayorturile sunt, in sine, at-..fo*arte grav. Avem d""qygZt E[!in.ti e experimentale clare care aratd c estq elim-ipgt purtdtorul de

[q-N. (fdtul)

zestrea genetici a fdtului care se naqte cu o mulfime d€Jidi." Am cdldtorit mult in strdindtate in ultimii ani ( Lq4-!-qp invdlafi cum e b uie sd intr dm in casa izat6, iar eu md intreb: problema 4p-eastaeste lumea civilizatd?, c6nd n u m d r ul I e ste co n cu b i n a j ul adulfil lesbianismul gi homosexualitatea? lume, incd \gr4 gare a rispdndit SIDA in intreaga Oin iggZ, inci din timpul lui Clinton, congresul a hotdrdt i;rcetarea educafiei sexuale in gcoli 9i inilierea de leclii de castitate. Dar iatd' c6'la noi' astdzi, aceastd educafie sexuald se introduce in inci gi mari E*cgli,gi pentru aceasta sunt alocate io-nduri guvernam€n-tale (i mpozilele)' I.a".pi -p reqedintele de acum, George Bush jr', a propus interzicerea oricdrui fel de avort, indiferent de

familia

?6"'d8tfi ;mis-ia-de forcini

qgntinu , chiar dacd ,gDN.ul mate;.igl nu mai existd. In plan subtil a rdmas o urmd. Fo_tonii continud sd emitd, iar graficq,l de p-.'9holog1q.1J.rF aratd EAS[eU-mii!-colos-ar afii\ molecula de ADN (fatul). UruLA-g.g.gF-Li-cd este un tip de memorie, nimic rational 1111,s"_-e-_plgfqe gi {lgp94te fi distrus, qlJgn€ n _e^ p"g.n! r u to td.e-qgna; rernoricLgen3U ca eqte vegnicd, (se inregistreazd pe suflet, n.ed.) de aceea, €nd uciQ.gJi copilul in pdntece, urrn-e_l_e ADN-_uluisdu rdmdn 9i gl o va pedepsi pe mamd in..veciivecilor (dacd nu se spovedegte cu cdinld la preot gi nu-gi face canonul de pocdinfd, n.ed.).u Dar nu se poate ca o fatd care gi-a pdstrat castitatea sd rdmdnd singurd. Cunosc desigur aceastd problemd. Ved astdzi foarte mulfi bdieli care viseazd sd se insoare cu fete cuminfi gi se plang cd nu gtiu unde sd le gdseascd.S-ar duce gi in Siberia gi Kam-ceatka, in fundul provinciei, pentru cd fg"tnle.din jurul lor sunlgroaznice, sunt ingrozitoare, mai cd nu-!i vine sd te apropii de ele, dardmite sd te mai gi lnsori cu ele. gtendhal scria ci atunci cdnd ili doregti multd vreme o fati, iubirea e mai trainicd, mai profundd, agadar, fecioria este de pre! gi pentru faptul cd iubirea line m ai mul t.

**

Pirintele

Arsenie Boca

**

Niciodatd nu m-ag fi apucat de acest film dacd n-ag fi intAlnit qg,fenqmen extraordinar in SanKl Petersburg. Cu cdfiva ani in urmd, gd[iva oameni de qtiinla asistente medicale' medici' gospodari gi gospodine s:au -unit si-au creat o existd nicdieri' $coald a pdrinfilor. Aqa ceva nu dar ea este astdzi, poate mai necesard dec6t gcoala generali. femeile sunt invdfate sd na$gi natural gi sd- crgascd..copii sdndtogi. Cursurile incep cu femeile gravide, sunt continuate cu copii de grddinifA. Timp-.4eZ ani acest Program a demonstrat cei malbuni indici de dezvoltare-a copiilor din intreaga Rusie. Deviza lui este: Pentru o Rusie sdndtoasd. Iatd, in continuare, d€elaralia unel viitoa-re mame care frecventeazd' aceastd gcoald: ,,Fiecarecopil este un inger, ei dau cildurd sufleteascd. Am fost cu toatd gruPa noastrd la bisericd. Dupi terminarea slujbei, Nadia (profesoara noastrd) ne-a spus: Ne'am r.ugat pentru sindtatea dumneavoastrd, pentru sdnitatea celorlalfi, ca=,Prunculsd se nascd cu bine dupd voia lui Dumnezeu. 9i mi-a mai sPus: aga cum Maica Domnului i-a slqiit Pruncului sdu 9i dumneavoastri trebuie sd sluji{i copilagului dumneavoastri. 4lgn-ckng-r-n-teles cd: cgp-ilql are nevoie gi sd-i cdnfi, gi g.4:i"sP"Uip-ovegtidar 9i mai mult conteazl, c_gJ\l-aa:! a-i pe- Dum4ezeu-inltg.!iUS. Cel mai important e ca Dumnezeu sd fie gdj_mai -{.*;s€gs+.$s

adHfrcintipdrit in Sgfl*efglgtFmei. Dqcd-Ltriiegti se bucurd, pentru p-eDumnezeu ip,.lirre prun,c.-;ll cd tofi copiii sunt de la Dumnezeu,ei cunosc

**

309

t_otulgi pot totul, deci nei-n-uavem voie sd-i striqdm. Sd nu-i stricdm C-isd fim, ca sd spun aga, la indlfimea pruncilor nogtri.', Am filmat-o pe Tania ck_A z-iinainte de nag, tere. Medicii ii spuneau sd facd cezariand, dar-ea gtia cd pruncul trc"h-uiesd parcurgd singur drumul acegta. Ea s,a rugat cu o addncd smerenie [ui Dumnezeu gi nagterea a decurs cu bine. CAt timp a fost gravidd a mers la gcoala pdrinfilor. *eJgg[9Jgau4-ui -c.gp-ifsauatosincepe din pantecele mamei: gimnasticd, cdntece duioase, consultafii lnedicale, toate sunt indreptate spre nagterea u n u i cop i I sd n dtos. ip_!i mp Ulgr_alli_dl-tfltii co p i I u I este deschis cdtre dragoste. ft[ invdfa sd iubeas, este cel mai ugor acum. Dacd ldsdm sd treacd _c-d aceste momente copilul Loate cregte egoist, instrdinat, inchis in sine. Fste_o_..minunea lui Dumnezeu, o adevdratd minune, cdnd am auzit pentru prima oard eunil md atinge cu gingdgie, aSa cum pegtele lovegte cu coada. Sunt lucruri care nu pot fi explicate, doar o femeie-car..e.*a fost grav_i.{i poate infelege aceasta, de aceea vreau sd:i.ednt gi sd,i citesc, vreau ca el g&ahS,qa;b*Atot ce este bun, sd primeascd opfimfiZgqtre_de emgfii pozitive cu care sd plece in viafd. Eu mi-am pierdut mama de timpuriu, dar ea a reugit sd-mi transmitd aceastd iubire, care mai devreme sau mai tirziu iese la suprafafd. Oricdt ag fi eu de rea, copilul tot md iubegte, vdd cd e foarte ginga$ cu mine. Cdnd am fost la una din primele consultafii, mi s-a pus obignuita intrebare: - Suntefi o femeie activd?

l

310

**

Pirintele

Arsenie Boca

':":'

- Da, am rdsPuns eu cu bucurie' - Foarte rdu, fdtului nu-i ajunge oxigenul' Am venit acasd speriatd, dar pr.uncul a stat aga de cuminte, a ticut toatd ziua, dragul de el' doar' doar sd nu md tulbur, abia seara i-am bdtut incetigol egti viu? El mi-a rdspuns La fel' E un copil bun' se gtif i cd cglg*ma! "interesante-teclii Je*dalu mamele-.,'t -.tryi copii. Sfaturile lor sunt mai bune ca orice manual. C-Qndc-opilulvine pe lume are de suportat o multime de stresuri: tempg'rae Iura este cu 2O de grade mai micd, lgnila foarte intensd, gx-igg4ul il arde, l-au desprins de la mamd, tqtul e a-ltf.gl,qi-nici mdcar nu e aqezalla pieptul ei. I-ar cu-*nuuna ce se intdmpld daci nu ii e aqezat pruncul la piept? Al doilea sistem ds semn alizare nu lucreaz6' cum trebuie' adicd insubnonStienteevanuesteinordine'contactul dir.e.ct Piele .cdhre piele imediat dupi nagtere este indisPensabil. Astdzi au fost invitali 9i viitorii t-ali' $i ei trebuie sd gtie qal mai mult despre soliile lor' Vjftoarg-a-mamd trebuie sd invele sd se relaxeze gi sd respire corect, ceea ce nu e deloc ugor' In ti.4pul nagterii contraciiile il strdng foarte tare pe prunc iar mama uiti sd se relaxeze' Acum e nevoie de mAna forte a tatdlui. Iatd naqterea' AVi se poate nagte in mai multe feluri' Aceqti pdrinli au ales nagterea in apd. (rimele L5,20 de minuca pruncul sd fie te dupi nagtere e*-9-s,^-e=pligl inimii mamei sau strdns la piept, si simtd ^b6-tAia a".tatdlui. Dar mama trebuie sd se odihneascd pufin. Ce fericire cd atdturi e tata ca sd ia el

inerii,

familia

9i copiii...

311

copilul la piept. in _a.cesteclipe intre ei se cre_ eazd Rentru*to-tdeauna o deosebiti intimitate pe care rpgQicii o numesc: contact piel.e cdtre piele. in continuare, cdnd pruncul ajunge la pieptul ry3mei, cel mai important este ca pruncul.sd gdseascd singur sAnul. Mi se pdrea cd nu se va intdmpla niciodatd fdrd ajutorul mamei dar medicul ne-a incredinfat cd da. Acum are loc un adevdrat act eroic, acum se hotdrdgte dacd or3tuleful va fi harnic Ai activ sau se va obignui sd primeasci totul de-a gata gi de la alfii. Unui tatd tocmai i s-au ndscut 2 gemeni, el a fost atdt de curajos incdt a tAiatsingur cu mdna lui cordonul ombilical, iar apoi a alergat de la unul la altul negtiind pe care sd-l linigteascd mai intdi. in acest leagdn este agezat un om al noului mileniu gi totugi, cu tofii sunt ingeri. Ce mult ne dorim si le ldsdm copiilor ca mogtenire credinfa aga dreaptd in'Dumnezeu, credinla Ortodoxd, gi o fard, bund gi luminoasi! Nu existd o zestre mai bund. M-am gdndit la acestea la_balul noilor ndsculi care a avut loc pentru prima datd la Sankt Petersburg.

312

**

Pirintele

Arsenie Boca

VI. Agresiunea

,l

i ri

**

virtuali

Acest text este extras din filmul: Agresiunea virtuald realizat de Valentina lulatveeva' film din ciclul ,,$coala pdrinfilor", turnat in Rusia in anul 2OO2, gi este introdus de editor pentru realitatea d-ureroasd pe care o, descrie Ei pentru cd ne atenlioneazd de qriage-le ri.scuri ale manipulaii descoperirilor gtiinlei asupra puritdlii congtiin{ei ti n eri I or as uP ra n a talitati i gi u'ita li ta li i pop oarel or' acest film ne dezvdluie p..yimeidia reprezentatd de manipularea modernismului spre degradarea sltfletelor copiilor no7tri, nu numai rugi ci pi romdni. ,lg-gs! !e--4as-lru a fost prevdzut de Pdrin[gle Arsenie Boca in lucrdrile sfinliei sale. - Noi am copildrit afar6';maidanul era lumea cea mare, natura era o taind. Te puteai ascunde intr-un copac, sub copac locuia ariciul. Azorel ne acompania peste tot. in fiecare seard mama ne cAnta un cdntec de leagdn. PAnAla era televiziunii era cale lunga. Copiii noqtri insF petrec in fala televizorului cAteva ore zilnic Ai de obicei nu sunt controlali la ce filme se uitd. Ce se-ntdmpld apoi cu ei? (gi[g]*qgii din Sankt Petersburg gi-au pus aceastd intrebare. Au fdcut teste in zeci de gcoli pundnd intrebdri simPle: - La ce emisiuni te ui!i?, - Qare e eroul tdu favorit?

**

313

$i rdspunsurile nu ne-au surprins: - Planeta ghndacilori Diavolul doi, eodzila, Rainbaw Terminator. Neagteptat era altceva: faptul cd le_ardmas congtiin!a. Un bdiat din clasa intdi c6nd a fost intrebat despre filmul sdu preferat, a desenat mai intdi un incendiu, in care nigte limbi rogii de foc ardeau totul in jur. El a explicat: - A ars casa mea. L-am intrebat: - De-adevdratelea? - N u , a g a j _ I 4 i .i m a g i n e z . D u p d desenele animate de la televizor mi se face fricd. Apoi a acoperit culoarea rogie cu verde: incen_ diul este stins. Alituri e un animal necunoscut care incearcd sd stingd gi el incendiul. L-am intrebat: - Va fi bine? - Nu, a rdspuns, vine un val negru care va inghili totul gi nu va mai rdmdne nimic. - Ce sunt literele acestea pe care le_aidesenat? Mi-a spus: - Este o armatd de extrateregtri care au venit sd-i omoare pe tofi pdmdntenii. Sunt foarte puternici gi ne vor birui. Vom muri cu tofii, sunt sigur de astal in alt desen binele este reprezentat ca un iepurag neajutorat, care pldnge. Aldturi este IAUI, puternic, curajos gi activ. - .De ce ggr_uJ are aceastd culoare? (un movuliu violet) - Pentru cd este inaintea furtunii. - Totugi sunt speranle ca iepuragul sd scape?

l

314

**

Pirintele

Arsenie Boca

Poateil ajutd Prietenii? - Nu, rispunse copilul, nu are prieteni' este singur. - De ce moare? - Moare pentru cd-estebun, astdzi e rdu sd fii bun! * Un bdiat din clasa a trela nu voia sd deseneze. A spus cd mdgtile din desenele lui animate preferate alcituiesc impreund o singurd brigadd puternicd. il intreb: - De ce s-au unit? - Dste brigada celor mai duri, ei nu-gi aratd chipurile, ei tl.rmgaTds4 supund intreag4-[1pge' - De ce au mdqti negre? - C3 s6 nu fie recunosculi pdnd cdnd nu vor conduce intreaga lume. - Ai vrea sd faci Parte dintre ei? - Da, eu sunt deja printre ei 9i nu md vefi recunoagte, in curdnd va afla intreaga lume despr-e-noi' , in alt desen, un grup de bdieli 9i-au gdsit o distracfie: gi'au gisit o victimd, au legat-o' Bdiatul cel mai dur, cel mai important, are un aparat cu care vrea mai intdi sd o gddile iar apoi s-o jupoaie. il intreb: - Ce face celSlalt bdiat, cel cu roqu? - Rdde, il incurajeaz6. Gred ci ntanifes"ta"rilede Efuzm-q din rdndul copiilor gi tineretului de azi nu se datoreazd'unei pi a gresivitdli personale crescute, qi f4p-!u-lqi-p"gPentru nu recePteazd. cruzimea ca atVyg. De ce? cd qe- 4opeAz| cu filme sdngeroase, cu jocuri virtuale foarte crude. Cdnd copilul repetd intr-una: - M-au omordt, l-am omordt, i-am omordt'

pan$ g!*g_cl_Op virtual de atdtea ori (ta jocurile de pe calculator) e nevoit sd-gi amorfeascd inima, a. Iatd-l in falajocului pe calculator, in 9e-n$tii"nf ce este antrenat gi ce gdndegte el: - Tr eb ui e s d om or 6O de oam eni , am om or dt vr eo 15, m i - au m ai r dm as 4g, 4Z , 46,... , atunc i voi pr im i IOOO de dol ar i . pentr u fi ec ar e om omor dt, dac d es te r du, ho! de m agi ni , pr i m es c 5O de dol ar i i ar pentr u unul s i m pl u, l O,20. D ac d e polifist, pr i m es c bOOde dol ar i . Eu (spune prezentatoarea filmului) lucrez cu copiii gi vdd cd cei de azi sunt la fel ca gi cei de ieri, buni, curali sufletegte, sensibili, pdni cAnd qd._ult-ii nu-i abrutizeazd.A_d_ultiisunt cei care ii igrping spre televizgr,jocuri pe calculator gi apoi se pldng cd nu-i mai pot dezlipi de ecran. Cg Fame este aceea care vrea sd pdldvrdgeascd la telefon cu prietena sau sd rdsfoiascd o revistd de modd gi nu vrea sd-i ddruiascd copitului o jumdtate de ord? $;1!, adevdrat cd copilul preferd telev izo ru l, ggpjlg I pfS fe rd in totd ea una co m u n i_ carea cu un adult_iubit gi autoritar, dar mama il ageazd in fafa televizorului iar apoi nu gtie ce sd facd, fiindcd copilul se obignuiegte cu informa_ -tiilevirluale,cr*_?_*c.-e.-s-t_gn_afS-Olice,acestecrim-e_-gi atunci este greu sd-l dezvefi. - ilJlL{rya.lirene vin la noi_foarte mulli copii c.11"ggnportamentdeviat. Nu sunt criminali.mEF, dgl fug _deaeasd, vagabon deazd sistematic, fuiA llrcruri din casi, iar vdrsta lor este intre 6 gi fg ani gi mai mult. Un bdiat de lO ani a stat in clubul de calculatoare 12 zile consecutiv,zi gi noapte.

316

**


**

- Ca!,q-ulatorul es-te cea mai rea boald' mdrturisegte un copil de 11 ani' D-acdstai la el o nebun' Fratele meu L-unaiegi de acolo complet jtiu o- fald care mergea mereu la calculator la club, fura bani de la pdrinfi, apoi s-a urcat pe acoperig gi i-a strigat mamei: Mamd' dd-mi bani calculator dacd nu eu md arunc de aici p"ittu (de pe acoPerig)! Aceste jocuri sun-t foarte cr!499r 93-4g.gro""asq,

numegte sindromul dependenlei de calculato+ care este de fapt o impdtimire. Imaginafi-vd un care se afli tot timpul in doud realititi timp o--n1 d" ot" intregi, zile intregi, nopli intregi nedormite' p..f,e Ler-"n-"e"ma' p ra cti c fd rd m d n ca re I i b d u tu rd. U-tt_ tgfizat nu poate rezista multi vreme in doud realitdti. Apqrp o=sshism6, o,,dedublarp, Pe care q numim s,chieofrenie. Qadii igi iau modelul co mportame ntal di n a.ces-tei ungle contemporaq-e pe care le iau de la teleuizor, calculator, din aceste megaPolisuri.

@.meir-e-

Priryi!-lyd este

diagnosticul lumii de azi. Aceasta a fost observatd pi de psihiatrii mai vechi, care constatau contamin ar-ga in,form"afiel-s-ocia-lede t-4flgenta q.gfastd a g,!iril"g; -di;p-,Vl4re,dar e*fgs:tultel-eyi?[u"qii asupra psihicului este d-e*sute-dc-ori mai distrugd-

**

3I7

tor. Cercetdtorii calificd aceastd catastrofd drept !l*lt-factor generator de informafie de importanld qfia_tegicdE_ti mq hta masiv Ce reclame mizerabile. La intrebareai - Cu ce se ocupd eroul tdu preferat?, copilul a rdspuns: - face reclamd la vodcd. fine in mdnd o sticld de vodcd, iar dedesubt se afld o bduturd fdrd alcool care este neserioasd gi nu mai trebuie fabricatd. ,llt copil foarte surescitat m-a intrebat dacd cumpdr ferry Nu gtiam ce este iar el mi-a explicat cd este foarte convenabild, cd,are cu 2b la sutd mai mult volum. [i:-a spus cd se CeartA cu^mama qa gi-i interzice mamei sd cumpere altil rdcoritoa_ re. Iati o evidentd c"gntaminare informafionald. .in alt desen vdd doi prieteni care se plimbd. - De ce sunt in negru? - intreb pe copilul care a fdcut desenul. - Pentru cd sunt foarte rdi. - Unde se duc? - l-am intrebat. - Qg fure sau sd omoare. Au gdnduri negre de aceea ii desenez cu negru. - Ce au pe cap? - Nigte scuturi in caz cd se trage in ei. M ulfi c opi i des eneaz i m o4r t3a pe pdm dnt incendiat, ceea ce inseamnd cd nu au dorinfd de viafi. Un biiat de 12 ani care a avut o tentativd de sinucidere a declarat cE viafa nu are nici un sens.

Uedi.ciispun cd igft_cJ.glge.-!CI" Igld ia propor^ de_epj{epie iarify*o_r}rl. tij se afld irid.es4." casd,

e.lnisiunile gi fitmele de groazd de la televizoi gi

318

**

Pirintele

Arsenie Bo

de pe calculator. Ce trebuie si facem? Medicii incd nu gtiu, este un fenomen nou' ,.- pn bdiat de 7 ani ne mdrturiseqte: i se pare cd din televizor iqg.go m6na neagf d' care il trage induntru, in televizor. Iar noapteaviseazd cogmaruri' Oamenii de gtiinld au cdutat explicafia acestor fapte gi iatd cene-aspus academicianul Ladaz ,,- Priviti pa ecran, vom opri aparatul intre udzut' Acolo dgu-a.imagini Pe care tocmai le-ali lerau ascu-nile) unde n-afi v d,zut dg,gAl*g-..q(;lipire, care s-au intipdrit in qgeste ca$t-g i.fr-.SfpZi-t,og#, sub co n gti en t (imegin i. pu diav.oli, -mon$tri"' oam'en i pe morli gi ,[3-i-a!i, -cadavre in putrefacfie, viermi oameni, sex 9i violuri oribile, crime ingrozitoaie). -l-atdde-ce copiii viseazl cogmaruri' Pdn6'la 7 ani ei sunt nealulorafi in fala lumii virtuale' insd aceste groaznice mesaje sublim-LUale,care Par

P

urmdregte de faPt? televiziunea de Pit punctul meu de vedere astd,Lieste uglg.Larist cu milioane de jertfe 9i as trru fald de ea aceleaqi mdsuri ca 9i fafd de terorigtii obignuili care incendiazd sdlile de cinematograf sau fald de cei de pe plan mondial' Kespect legea presei, respect libertatea cuvdntului dar trebuie bine gtiut ce e Permis 9i ce nu, 9i ce e mai mult fatal pentru societate, asemeni crimei sau a unui act terorist de amploare"'

**

319

Multe ldri au adoptat astfel de legi despre care vorbegte academicianul Lada, noi-incd nu avem astfel de legi. Cercetdtorii Institutului de psihologie gi neu4otogie Behterev au studiat acest fenomen.Iatd ce ne spune profesorul Levada.;,,Dacdc-gpilul privegte 4s_!felde filme gi joacd astfel de jocuri, ggle-.,H,1_J1ri nu se mai dezvoltd, nu se difere nfia_ zd pe regiuni ci rdmdne un cfeier- primitiv, un organism subdezvoltat. C.4nd citegte ggpilql qQ*4degte,procesele cerebrale sunt mult mai complexe, greierul se diferentiazd pe regiuni gi se dezvoltd. in.Se_Cql_ul nostru s-a produs o gravd g\oare, s-a crezut cd tehnica e hotdrdtoare, cd tehnologizarea gi autom atizarea inseamn d dezvoltare, dar nu este aga. Dimpotrivd, constatdm cd oamenii sdlbateci, aborigenii din Australia, .4u qn 9f-9i9f dqzvq!-tatechilibrat, cu toate cd nu se uitd la televizor gi nu au tehnologie. ea-e-i_-g..gt ]-ot se dezvoltd prin povegti, legende, picturi, prin relalia cu natura deosebit de bogatd gi de frumoasd. Informatia tehnologicd atdt de sus cotatd de noi nu este aceea care dezyoltd copilul. Copilul trebuie sd creascd printre oameni. - Am trecut odatd printr,o perioadd foarte grea din viald cAnd m-au salvat doar jocurile pe calculator. Era un pachet de 9 programe, table, jocuri de cdrfi, jocuri de construclii in afard de un singurjoc, sd ucizi. Alrtrenamentele in scopul f o r m eazd p--s-i_[ crim e-i^-d-e i c u I ." A[i putea crede cd autorii acestui film sunt impotriva calculatoarelor, dar nu e aga. ,,Calcula-

**

Pirintele

Arsenie Boca

**

torul e un instrument minunat", ne spune Profesorul Lada,,,dar trebuie si gtii cum sd te folosegti de el. Vd pot spune din experienfd: poli si folosegti calculatorul incepdnd de la vdrsta de 15 ani d4r n-u 41-a-im,ul-t.de -40,*d.9urinute-pe-zi, apoi in mdsura in care ili este necesar pentru profesie. Dar a incepe cu jocuri, cu toatd aceastd OjglglqAf*e-gufleteassd este o nebunie' Pdnd la o vAistd copilului nu i se permite sd conducd automobilul, nu-i ddm pe mAnd arme de foc, pentru cd vdrsta nu e potrivitd pentru aga ceva. D-af*4e ce sd-i permitem calculatorul? in ultimd instanld pericolul constd in aceea cd j.ucA.ndaceste jocuri criminale,copilul simte plicere. Dar ce anume ii provoacd aceastd pldcere? Qtima, totul este d-inami c, pal p itant, ?otren e aza'imagl;oaf+s,a,dar totul se intdmpld la nivelul percepf-iei,e suficient sd apegi pe un buton cd se schimbd ceva, aPeqi alt buton se schimbd altceva, i-n final qerl inv.aldm pe eopil? Nu sd sdvdrgeascdfgp.Leci sd apese pe butoane." Nu suntem impotriva calculatorului dar -4u vrem ca tume4 virlu-ald s4 !nlo-cgia-9c4-*1.-unga rga!4, rea.l_itatea.Nu-bdtdliile virtuale ci adevdratA t-qp!4sp-o.ftivdmodeleazd copilul. Un bdiat trebuie sd gtie sd se lupte ca sd se aPere pe sine sau pe cei mai slabi iar mai tdrziu sd-gi apere patria. Dragi mame, gtili ce zeslre trebuie sd-i transmi' teli copilului ca sd aibd viald fericitd? A1e nevoie cQn-le3gle {g v,oceavoastrd, 49 pdn-9ai"erile-.si-d.q mai grele cele in voastre. Acestea ii vor da-p.utere clipe din viafd. Cdntecele de leagdn conlin o

Tinerii,

familia

gi copiii...

'3":' 321

intreagd conceplie despre lume. EJg_transmit cgpilului toatd informafia despre lumea in care urmeazd sd trdiascd. Ele ii spun cd aceastd lume este bund gi frumoasi, cd acasd este cald gi pldcut, cd acasd este ocrotit, cd in afaracasei existi pericole. Acolo locuiesc unele fiinfe periculohse. Nq numai cd,ntecelede leagdn dar gi cQpt99*9[ggi jqcurile populare*.-fOlclorul,toate acestea exprimd acest adevdr, toate ii transmit copilului informa, "fii. pozitiv,e. Ejmllt*pron unti"gi cdntecel o r popu lare este asemeni sectiunii de -aur- -d_apgdlelor-.(e clopot, b.alailor. de.inirnd ale omului, toate aparlin aceluiagi plan gi ne ajutdsd ne armonizdm cu noi ingine, cq lumea inconlu,r.itoare gi cu Dumnezeu. Dace ne iubim copiii trebuie si le facem viala fericitd. Aceasta cere desigur renunldri gi eforturi dar altd cale nu existi. in lqmea noastrd crudi, familia este o insuld de iubire, poate, gi trebuie sd fie o pavdzd fati de agresiunea lumii din jur. -- Societatea se*dgscom.pqne. Fiecare societate este centrati in jurul culturii (credinfei). Cultura (credin[a) este cimentul care o unifici, unegte indivizii gi-i face un singur popor. (Jn c mpgr este un grup de oameni car.e aceleagi valori, aceleagi lucruri sfinte, aceleagi obiceiuri, aceleagi tradifii. poporul este un organism viu, un sistem. Iar un sistem este incomparabil mai mult decdt suma elementelor componente, de aceea, cdnd poporul este unificat in jurul unui sistem, el igi poate proclama voinfa,

322

**

Tinerii, familia

Pirintele Arsenie

rco

**

gzl

CUPRINS

o.,ao

.- Trebuie sd omor 60 de oameni, am omordt vreo 15, mi-au mai rdmas 48, 47,46, "' atunci voi primi IOOOde dolari. Pentru fiecare om omordt' primesc 5O de dg96'-est?--rilu, hof de magini, dolari iar p.-entru.u,n-u!s-implu, lO, 20' Dacd e pglilist, primesc 5OOde dolari"'"

d-e-ip{laqire a ,,omului modern" ' 1n'ed)' Tinere, olr uita ci egti un simPlu cilitor aceasti viafil

Prin

Cuvdnt inainte...........:....J.. b TAINA CASATORIEI Un singur tr up........ l5 Odrasle pentru Dumne2eu.............. 2l Buna vestire.... Zs Sflaturipentru tinerii cdsdtoriti............... El Despre cei ce-gi beau minfile... Sg invierea ,,mortiIor".............. 4l Misticismul gi puterile naturale. Misiunea preotilor in regenerarea insului, familiei gi neamu1ui ............... 4b TRUPUL SFINTIT Aspecte ale relatiei dintre neurologie, endocrinologie gi duhovnicie..... 69 Pravilaalbd........ gl Despre durerile oameni1or............... 106 Despre copiii lepidafi. rl5 DESPREtrREDITATE9I FAMILIE indrumdri, limuriri gi indemnuri. Aprecieri gi cdliuzire, recomanddri gi povefe l}s LUPTAIUTOTNIVRDESFRANARII Despre lupta postutui cu relele. fbo Q6ndurile bune gi gdndurile rele. Sfaturi duhovnicegti......... r5g Qindurile gi vicleniile 1or........ f 66

32 p tz Pr d.

g

**


S-a supirat lisus... Sfinlenia Vedereaprin vdl... CUNoA$TEREA DE SIND Despre caractere 9i temperamente"'

**

sTnEzt NlcoLAE.zttN

184 I87 188 195

d

P s

vl

P d d

P

I. Cdteva mdrturii despre darurile primite 2lL de Pr. Arsenie Boca de la Dumnezeu""""""' II. Despre Taina Nunfii """""' 227 invdtdtura revelatd Doctrina Sfinfilor Pdrinti, in primele trei ..""""""" 237 secoleale creqtinismului invdfdtura Pdrinlilor 9i dascdlilor bisericegti in perioada Sinoadelor ecumenice..."'""""" 241 invdtitura gi hotdrdrile Sinoadelor ecumenice despre Taina Nuntii..... """""" 249 Concluzie generald 9i observatii din cele precedente, despre soarta de mai ldrziu a doctrinei despre Taina Nun!ii..... "" 257 III. Sfaturi pentru cei ce urmeazd si se """""" 267 cunune"' IV. TAINA CUNUNIEI

Arsenie Boca-Tinerii,Familia Si Copii Nascuti in Lanturi

Recommend Documents