Kirill Buliciov - Fetita de pe Terra.docx

Kirill Bulâciov

Fetița de pe Terra

www.virtual-project.eu

În româneşte de Mircea Aurel Buiciuc Editura Ion Creangă Bucureşti !"#$

%eti&a cu care nu 'e va (ntâmpla nimic Povestiri din viaţa unei fetiţe din secolul XXI, aşternute pe hârtie de către tatăl ei.

Î) *+C ,E E%A/0 Mâine Alisa va merge la şcoală. Desigur, va f o zi cu totul deosebită. De azidiminea!ă prietenii şi cunoscu!ii ei au şi "nceput săi video#oneze şi săi ureze succes. $ei drept, "nsăşi Alisa, de vreo trei luni "ncoace, lea #ăcut capul calendar tuturor, tot vorbindule despre zilele de şcoală care o aşteaptă. %us, mar!ianul, ia trimis "n dar un penar nemaipomenit, pe care, deocamdată, na putut săl des#acă nimeni& nici eu şi nici tovarăşii mei de muncă, printre care trebuie să amintesc că se a'au doi doctori "n ştiin!e şi mecaniculşe# al grădinii zoologice. (n ceea cel priveşte pe )uşa, acesta a declarat sus şi tare că se va duce "mpreună cu Alisa la şcoală, ca să verifce personal dacă "nvă!ătoarea ei are sufcientă e*perien!ă pedagogică. Teribil de multă zarvă+ Din câte "mi amintesc, atunci când m am dus eu prima oară la şcoală nimeni na stârnit atâta zarvă. Acum, agita!ia sa mai potolit. Alisa a plecat la grădina zoologică săşi ia rămas bun de %rontea. ar eu, proftând de #aptul căilalinişte "n casă, am -otărât să notez cu autorul dicta#onului câteva "ntâmplări din via!a Alisei şi a prietenilor ei. )i le voi trimite "nvă!ătoarei. $red că nu iar strica să a'e cu ce persoană neserioasă urmează să aibă dea #ace. )i poate că "nsemnările astea au so aute săi #acă educa!ie ficei mele. /a "nceput, Alisa era un copil ca to!i copiii. Asta, cam până la vârsta de trei ani. Drept dovadă poate slui cea dintâi pă!anie pe care sunt gata să vo istorisesc. 0n an mai târziu "nsă, cam de când la "ntâlnit pe %rontea, "n caracterul "nceput se desluşească ce "nde ce amai mult iscusin!a deeiaa#ace totulsăalt#el de cum sardin cuveni, dispărea "n momentul cel mai nepotrivit, ba c-iar de a #ace cu totul "ntâmplător unele descoperiri la care nau putut să aungă nici savan!ii cei mai vesti!i ai zilelor noastre. Alisa se cam pricepe să tragă #oloase de pe urma aten!iei care i se acordă, şi cu toate astea are o sumedenie de prieteni credincioşi. 1ouă, "nsă, părin!ilor ei, ne vine tare greu so strunim. Doar nu putem sta

tot timpul acasă& eu lucrez la grădina zoologică, iar mama Alisei construieşte case, adeseori c-iar pe alte planete. De aceea vreau so previn din vreme pe "nvă!ătoare, ca să ştie că no săi fe nici ei uşor so scoată la capăt cu fica mea. 2ă asculte deci cu aten!ie "ntâmplările absolut autentice prin care a trecut Alisa "n di#erite locuri de pe 3ământ şi din cosmos, pe parcursul ultimilor trei ani.

AM %+MA1 2) )2M0 Alisa nu doarme. 4 trecut de ora nouă şi ea "ncă nu doarme, li spun& 5 Alisa, "nc-ide oc-ii imediat, că de nu+ 5 6$ă de nu7 ce, tăticule8 5 $ă de nu, "i video#onez %abei$loan!a. 5 Da9 cinei %aba$loan!a8+ 5 3ăi, asta voi ar trebui so şti!i. %aba$loan!a$otoroan!a e o bătrână urâtă şi rea, care "i mănâncă pe copii. 3e cei neascultători. 5 Da9 de ce8 5 3entru căi rea şi o "ng-esuie #oamea. 5 Da9 de ce o "ng-esuie8 5 3entru că "n bordeiul ei nu e*istă conductă de alimente. 5 Da9 de ce nu e*istă8 5 3entru că e un bordei vec-i şi prăpădit, a'at undeva departe, "ntrun #und de pădure. Alisaşin deveni de curioasă, "ncât mă pomenii că se mai ridică capulatât oaselor& 5 Da9 ce, lucrează la o rezerva!ie naturală8 5 Alisa, culcăte imediat, mauzi8: 5 3ăi, miai promis co c-emi pe %aba$loan!a "ncoace. ;aide, tăticu!ule, de ce no c-emi8 5 %a am so c-em: Dar să ştii că o să!i pară rău. Mam apropiat de video#on şi am apăsat la "ntâmplare câteva butoane. 4ram sigur că nu se va produce niciun contact şi, "n #elul acesta, pe %aba$loan!a 6no voi găsi acasă7. Dar am dat greş. 4cranul video#onului se lumină, se aprinse şi mai tare, apoibutonul răsunădeunrecep!ie !ăcănitşi,scurt& cineva de apăsase, celălalt capăt, "ncă "nainte a i se ivila c-ipul pe ecran, o voce somnoroasă spuse& 5 Aici, ambasada mar!iană. 5 $e #ace, tăticule8
5 2cuza!imă, iam spus eu. $red că am greşit numărul. Mar!ianul surise. Acum nu se mai uita la mine, ci undeva "n spatele meu. %ine"n!eles, Alisa se dăduse os din pat şi stătea descul!ă pe duşumeaua rece. 5 %ună seara, "i spuse ea mar!ianului. 5 %ună seara, #eti!o. 5
B+)1EA (ntruna din zile a #ost adus la =rădina zoologică din Moscova un ou de brontozaur. (l găsiseră nişte turişti c-ilieni "ntro surpătură de pe !ărmul 'uviului 4nisei. >ul era aproape rotund şi se păstrase de minune "n straturile de pământ cuprinse de "ng-e!ul veşnic. $ând se apucară specialiştii săl studieze, "şi dădură seama că oul este cât se poate de proaspăt. De aceea #u luată -otărârea să fe depus la incubatorul grădinii zoologice. Desigur, nu prea spera nimeni să iasă ceva din treaba asta, totuşi, c-iar peste o săptămână, radiografile e#ectuate demonstrară că embrionul de brontozaur "ncepuse să se dezvolte. (ndată ce in#orma!ia #u comunicată prin nterviziune, la Moscova "ncepură să sosească de pretutindeni, pe calea aerului, o mul!ime de savan!i şi coresponden!i de presă. Am #ost nevoi!i să le rezervăm "ntreg -otelul 6pt paleontologi turci au #ost găzdui!i la mine "n su#ragerie, eu, "mpreună un gazetar 4cuador, retras din la bucătărie, iar cudouă reporteredinale revisteimam 6Femeile Antarctica7 "şi găsiră adăpost "n dormitorul Alisei. $ând mămica noastră ne video#onă spre seară de pe planeta 1u?us, unde lucrează la construc!ia unui stadion, crezu mai "ntâi că na #ormat bine numărul şi a nimerit "n altă parte. To!i telesateli!ii tereştri retransmiteau imaginea oului. >ul din #a!ă, oul din profl, sc-elete de brontozaur şi iar oul+ 3articipan!ii la un congres al cosmoflologilor sosiră şi ei "n plen la grădina noastră zoologică, dar la ora aceea nam mai permis accesul la incubator şi flologilor nu le mai rămase decât să la urşii polari şi la insectele numite călugări!e, aduse de se pe uite Marte. "n cea dea patruzeci şi şasea zi a acestei agita!ii pe drept cuvânt nebuneşti, coaa oului "ncepu să tresalte. )edeam "n momentul acela, "mpreună cu prietenul meu, pro#esorul @a?ata, "n preama clopotului transparent care protea oul şi beam ceai. 1u mai speram ca din oul acela să iasă ceva. (n ultima perioadă nui mai #ăcusem nicio radiografe, pentru ca razele oentgen să nui dăuneze 6prunculuiB nostru. )i nici de previziuni nu ne

puteam !ine, măcar şi pentru #aptul că nimeni dintre noi nu se mai ocupase de creşterea brontozaurilor. Aşadar, oul tresări o dată şi "ncă o dată, apoi+ 3lesni, iar de sub coaa groasă ca o piele se ivi la lumina zilei un căpşor negru, ca de şarpe. (ndată răsună !ăcănitul aparatelor automate de flmat. )tiam de asemenea că la uşa incubatorului se aprinsese o lumină roşie. 3e "ntreg teritoriul grădinii zoologice "ncepuse desigur o agita!ie #oarte asemănătoare cu ceea ce se c-eamă panică. $inci minute mai târziu, "n urul nostru se adunară nu numai cei care trebuiau să se a'e aici, ci şi cei a căror prezen!ă nu era deloc obligatorie, dar care "ncercau o dorin!ă arzătoare să fe şi ei de #a!ă. )i deodată atmos#era deveni "năbuşitoare. (n s#ârşit, puiul de brontozaur ieşi din găoace. 5 Tăticule, cum "l c-eamă8 "mi aunse la urec-i o voce #oarte cunoscută. 5 Alisa: am e*clamat eu. $um ai auns aici8 5 Am venit cu reporterii. 5 %ine, dar copiii nau voie să intre aici. %a eu ştii am voie. spus sunt#rumos #eti!a tasăşi te mau lăsat. de 5 Doar prea Am bine că cănui #oloseşti asemenea rela!ii "n scopuri personale: 5 Mam gândit, tăticule, că lui %rontea, micu!ul de el, o săi fe urât să stea singur, #ără copii "n preamă. De aceea am venit. Am dat din mână a le-amite. 4ram prea ocupat, ca so scot pe Alisa din sala incubatorului. )i naveam pe nimeni "n urul meu care să se ocupe de treaba asta. 5 2tai aici şi nu pleca nicăieri, iam spus, şi mam repezit spre clopotul străveziu, sub care prinsese să mişte nounăscutul. (n seara acelei zile nam sc-imbat o vorbă cu Alisa. Mă supărasem pe ea. am la un momentcădat nu mai calce pragul incubatorului, darspus ea "mi răspunse nu să poate sămi dea ascultare, "ntrucât "i este tare milă de %rontea. Aşa că "n ziua următoare "şi #ăcu din nou apari!ia "n sala incubatorului. De data asta o aduseseră aici cosmonau!ii de pe nava spa!ială Cupiter. $osmonau!ii erau nişte eroi vesti!i şi nui putea re#uza nimeni. 5 %ună diminea!a, %rontea, spuse Alisa apropiinduse de clopotul cu pricina. 3uiul de brontozaur o privi cu coada oc-iului.

5 Al cui e copilul ăsta8 "ntrebă cu voce aspră pro#esorul @a?ata. Mia venit să intru "n pământ, nu alta, dar Alisa nui omul care să se piardă uşor cu frea. 5 1u vă sunt pe plac8 "l "ntrebă ea. 5 %a nu, dimpotrivă+ 4u+ eu am crezut că teai rătăcit pe aici+ 3ro#esorul nu se pricepea de#el să stea de vorbă cu #eti!ele. 5 (n regulă, "i spuse Alisa, apoi se adresă nounăscutului& 2ă ştii, %rontea, că am să viu şi mâine să te văd. Aşa că nare să!i fe urât. )i se !inu de cuvânt. %a, deatunci veni aproape zilnic. Toată lumea se obişnui cu ea şi no mai oprea nimeni la uşă. $ât despre mine, cum se zice, mam spălat pe mâini. Mai ales că de locuit, locuiam c-iar "n preama grădinii zoologice, strada nici măcar nu trebuia traversată, iar tovarăşi de drum "şi găsea Alisa "n fecare zi, #ără prea mare greutate. 3uiul de brontozaur creştea văzând cu oc-ii. > lună mai târziu aunsese să măsoare doi metri şi umătate lungime, ast#el căl mutarăm anumetinere construit. %rontozaurul se plimba prin"ntrun ocol şi pavilion mesteca tulpini de bambus şi banane. %ambusul ne era adus cu rac-ete de măr#uri din ndia, iar cu banane ne aproviziona sov-ozul 6$âmpiile irigateB. (ntrun bazin cu pere!ii de ciment, a'at "n milocul pavilionului, plescăia apa căldu!ă, uşor sărată. Aşa "i plăcea brontozaurului. (ntro bună zi "nsă %rontea "şi pierdu po#ta de mâncare. Trei zile la rând nu se mai atinse nici de bambus şi nici de banane. (n cea dea patra zi, se culcă pe #undul bazinului, cu capul mic şi negru spriinit de bordura din material plastic. Toate acestea vădeau că %rontea trage să moară. %ine"n!eles că nu puteam admite una ca din asta. Doar unicul brontozaur. $ei mai vesti!i doctori lume seera grăbiră sănostru ne vină "n autor. Eadarnic "nsă. %rontea re#uza iarba pe care io aduceam, vitaminele, portocalele, laptele dulce, "ntrun cuvânt, re#uza totul. Alisa nu a'ase nimic despre această tragedie. > trimisesem la bunica ei, la
atât că "n diminea!a aceleiaşi zile ne pomenirăm cu ea "n pavilionul brontozaurului. 5 Tăticule: !ipă ea. $um ai putut sămi ascunzi una ca asta8 $um ai putut8+ 5 ricum ar f #ost, pericolul trecuse. Astăzi %rontea e pe deplin domesticit. $u toate că a auns să măsoare treizeci de metri lungime, nimic nui #ace mai multă plăcere decât so ia pe Alisa "n circă şi so ducă ast#el la plimbare. 0nul din asisten!ii mei a #ăcut o scară specială şi atunci când Alisa vine la pavilion, %rontea "şi "ntinde gâtul, lung cât toate zilele, spre col!ul "ncăperii, apucă uşor, cu din!ii lui

triung-iulari, scări!a a'ată acolo, apoi şio propteşte cu "ndemânare de trupul acoperit cu o piele neagră, lucioasă. După aceea, o plimbă pe Alisa prin pavilion, sau "noată cu ea prin bazinul cu apă.

121EK3II 3lecând spre planeta Marte, la o con#erin!ă, am luato şi pe Alisa cu mine, aşa cum "i promisesem. Am auns acolo cu bine. $ei drept, nu prea suportam starea de imponderabilitate şi de aceea am pre#erat să numi părăsesc #otoliul. Fiica mea "nsă zbura tot timpul, ca un 'uturaş, prin "ncăperile navei spa!iale, ba c-iar a trebuit o dată so dau os din tavanul cabinei de comandă, "ntrucât "i venise "n minte să apese un buton de culoare roşie, care nu era altceva decât butonul de #rânare "n caz de pericol. 3ilo!ii "nsă nu sau prea supărat. Aungând pe Marte, neam plimbat prin oraş, am călătorit cu un grup de turişti prin deşert şi am vizitat Marile peşteri. După aceea "nsă nam mai avut răgaz să mă ocup de Alisa, aşa că am duso pentru o săptămână la internatul de acolo. 3e Marte lucrează mul!i specialişti deai noştri şi mar!ienii iau autat să clădească un orăşel al copiilor, adăpostit sub o cupolă imensă. 4 tare plăcut "n peisaul acela "mpodobit arbori"şiaduşi pe 3ământ. 0neori copiii pleacă "n e*cursie.cuAtunci pun de costume speciale, de astronau!i, şi ies, "ncolona!i, "n oraş. Tatiana 3etrovna G aşa o c-eamă pe educatoare G mia spus să numi #ac grii pentru ficămea. /a #el mia spus şi Alisa. )i neam despăr!it pentru o săptămână "ntreagă. A treia zi "nsă Alisa a dispărut. (ntâmplarea era cu totul ieşită din comun. Ar f sufcient să amintesc că de când luase fin!ă internatul nimeni nu dispăruse de acolo şi nici nu se rătăcise prin preama lui mai mult de zece minute. De #apt, "n oraşul de pe Marte este e*clus să se poată rătăci careva. )i astadecuastronaut. atât mai mult când e vorba de un"ncopil, "mbrăcat "n costum 3rimul mar!ian "ntâlnit cale lar aduce #ulger "napoi, la internat. Dar robo!ii8 Dar serviciul de securitate8 1u, să dispari pe Marte e absolut cu neputin!ă. )i totuşi Alisa dispăruse. HHH Trecuseră două ceasuri de la dispari!ia ei "n momentul "n care, find c-emat de la con#erin!ă, am #ost adus cu o autoşeniletă săltătoare la internat. 3esemne că arătam cam răvăşit, căci

"ndată ce miam #ăcut apari!ia sub cupola acestuia, to!i cei care se a'au acolo tăcură, privindumă cu compasiune. )i ce de lume se adunase: To!i pro#esorii şi robo!ii din internat, zece mar!ieni "n sca#andre spa!iale Iau nevoie de acestea când pătrund "n atmos#era terestră de sub cupolăJ, o seamă de astronau!i. 1azarian, şe#ul ec-ipei de salvare, ar-eologi+ Am a'at că de un ceas postul de televiziune al oraşului "ncepuse să comunice din trei "n trei minute că a dispărut o #eti!ă sosită de pe Terra. 3e toate video#oanele de pe Marte licăreau semnalele de alarmă. $ursurile şcolilor mar!iene #useseră suspendate, iar şcolarii, "mpăr!i!i pe grupe, cercetau oraşul şi "mpreurimile. Dispari!ia Alisei a #ost semnalată "ndată ce grupa ei revenise de la plimbare. De atunci au trecut două ore "nc-eiate, iar rezerva de o*igen de care dispunea costumul ei spa!ial navea să dureze decât trei ore. $unoscând obiceiurile ficei mele, iam "ntrebat pe cei de #a!ă dacă cercetaseră ung-erele mai neumblate din clădirea internatului şi din preama acestuia. 3oate că Alisa dăduse de vreo şi sta acum so nu studieze+ Mi 6călugări!ăB sa răspuns mar!iană că nicio clădire din oraş are subsoluri, iar toate locurile mai retrase au şi #ost cercetate de şcolari şi de studen!ii universită!ii mar!iene, care le cunosc ca pe propriile lor buzunare. 4ram supărat #oc pe Alisa. De bună seamă că avea să apară dintro clipă "n alta de undeva, cu aerul cel mai nevinovat din lume. )i când te gândeşti că #apta ei a provocat "n oraş mai multe necazuri decât o #urtună de nisip. To!i mar!ienii şi pământenii din oraş au #ost sustraşi de la treburile lor, iar ec-ipele de salvare au #ost puse toate "n stare de alertă. $ât despre mine,săintrasem dea binelea latragic. idei. Aventura asta a ficei mele putea aibă un deznodământ 4c-ipele de salvare ne comunicau #ără "ncetare situa!ia cercetărilor "ntreprinse& 64levii gimnaziului mar!ian 1r. K au cercetat stadionul. Alisa nu se a'ă acoloB, 6Fabrica de dulciuri mar!iene comunică& pe teritoriul ei prezen!a #eti!ei na #ost semnalatăB+ 63oate că "ntradevăr sa "ncumetat să se ducă "n vreun deşert, mam gândit la un moment dat. Dacă sar f a'at "n oraş,

până acum cei de aici ar f găsito. %ine, dar deşertul+ 2e ştie doar că deLerturile de pe Marte nau #ost "ncă e*plorate "n "ntregime, ast#el că te po!i pierde acolo "n aşa #el, "ncât nici peste zece ani să nu fi găsit. )iapoi, regiunile mai apropiate ale deşertului au şi #ost cercetate până la ora asta, cu autorul autoşenilelorsăltătoare+7 5 Au găsito: strigă deodată un mar!ian "mbrăcat "ntrun c-iton albastru. 5 0nde8 $um8 0nde8 se agitară cei aduna!i sub cupolă. 5 (n deşert. /a două sute de ?ilometri de aici. 5 /a două sute de ?ilometri8: 6%ine"n!eles, mam gândit eu. De unde so cunoască ei pe Alisa8 De unde să ştie că de la ea te po!i aştepta şi la una ca asta8:7 5 Feti!a se simte bine şi "n curând va sosi aici. 5 Dar cum a auns acolo8 5 $u o rac-etă poştală. 5 2igur că da: e*clamă Tatiana 3etrovna şi izbucni "n plâns. Fusese cea mai tulburată dintre cei care se a'au de #a!ă. Toată lumea sări"ntradevăr, so liniştească. 5 Trecusem, şi pe lângă clădirea poştei. Tocmai atunci se "ncărcau acolo rac-etele poştale automate. Dar eu nu leam dat nicio aten!ie. Doar le vedem cu to!ii de câte o sută de ori pe zi: Abia după vreo zece minute, când un pilot mar!ian sosi cu Alisa de mână, a'arăm şi noi cum sau petrecut lucrurile. 5 Mam suit acolo ca să iau scrisoarea, "mi spuse Alisa. 5 $are scrisoare8 5 3ăi nu miai spus c-iar tu, tăticule, că mama trebuie să ne trimită o scrisoare8 Mam uitat şi eu prin rac-etă ca so găsesc. 5 Ai intrat rac-etă8 5 $um să "nnu8 0şi!a aceea era desc-isă şi am văzut o sumedenie de scrisori. 5 )i pe urmă8 5 1ici nam apucat să mă sui, că uLița sa şi "nc-is, iar rac-eta şia luat zborul. Mam apucat să caut butonul cu care s o pot opri. 4rau acolo o mul!ime de butoane. $ând am apăsat pe ultimul dintre ele, rac-eta a prins să coboare şi după aceea uşi!a

sa desc-is din nou. Am coborât, dar nam văzut "n urul meu decât nisip. 1u mai era nici tanti Tania, nu mai erau nici copiii+ 5 A apăsat butonul de coborâre #or!ată, rosti cu admira!ie "n glas mar!ianul cu c-iton albastru. 5 Am plâns şi eu un pic, pe urmă mam -otărât să mă duc acasă. 5 $um ai ştiut "n ce direc!ie trebuie so apuci8 5 3ăi mam suit pe un delule! ca să mă pot uita primpreur. (n delule!ul acela era o uşi!ă. De sus, de pe delule!, nu se vedea nimic. Atunci am intrat "n odăi!ă şi mam aşezat acolo. 5 $are uşi!ă8 se miră mar!ianul. (n regiunea aceea nui decât deşertul. 5 %a nu. 4ra şi uşi!a, şi odăi!a. ar "n odăi!a aceea mai era şi o piatră mare. $a o piramidă egipteană, doar că era micu!ă de tot. (!i aminteşti, tăticule& miai citit tu mie cândva o carte despre piramidele egiptene. 3e neaşteptate, cele spuse de Alisa produseră o puternică impresie nu numai mar!ienilor care erau de #a!ă, ci şi lui 1azarian, şe#ul ec-ipelor de salvare. Tute?şii: ei cu to!ii. 5 (n ce loc a!ipară #ost găsită #eti!a8 epede, coordonatele: )i cât ai clipi din oc-i, o umătate din cei prezen!i o zbug-iră a#ară. $ât despre Tatiana 3etrovna, careo -rănea acum cu mâna ei pe Alisa, "mi povesti că "n urmă cu mai multe mii de ani pe planeta Marte a e*istat misterioasa civiliza!ie a tute?şilor. De la ei nu sau păstrat decât nişte mici piramide de piatră. 3ână "n ziua de astăzi, nici mar!ienii şi nici ar-eologii veni!i de pe Terra nau izbutit să descopere măcar o clădire de pe vremea tute?şilor G doar acele mici piramide, risipite prin deşert şi "ngropate adânc "n durată nisip. )i că Alisa a dat din "ntâmplare peste o construc!ie de iată misterioşii tute?şi. 5 Ai avut noroc şi de data asta, iam spus eu. Totuşi, te voi duce imediat acasă la noi, pe 3ământ. Acolo te po!i rătăci cât po#teşti. Fără costum spa!ial. 5 Dacă vrei să ştii, şi mie "mi place mai mult să mă rătăcesc acasă la noi, pe 3ământ, "mi spuse Alisa. HHH

+Două luni mai târziu am citit "n revista 6
 6(n urul lumiiB.

4%I+42* 323A Alisa are mul!i prieteni "n lumea necuvântătoarelor. 3rintre aceştia, doi pisoi, o călugări!ă mar!iană care "şi are domiciliul c-iar sub patul ei şi imită noaptea cântatul la balalaică, un arici care nea #ost c-iriaş pentru scurtă vreme, ca mai apoi să se "ntoarcă acasă la el, "n pădure, brontozaurul %rontea G căruia Alisa "i #ace vizite la grădina zoologică G şi, "n fne, că!elul e* al vecinilor noştri, după părerea mea un boldei pitic, nu tocmai pursânge. $u o nouă di-anie sa pricopsit Alisa curând după ce sa "ntors pe 3ământ prima e*pedi!ie trimisă mai demult pe 2irius. 3e 3olos?ov, unul dintre cosmonau!i, la cunoscut cu prileul unei demonstra!ii de "ntâi mai. ;abar nam cum a procedatO atâta ştiu, că Alisa mea e o persoană cu rela!ii. $ea #ăcut, cea dres numi e*plic, dar sa a'at şi ea printre copiii veni!i să le o#ere cosmonau!ilor buc-ete de 'ori. magina!ivă uimirea de care am #ost cuprins, văzândo la televizor cum traversează "n #ugă cu un mănunc-i cât"ntoate zilele de trandafri albaştri, ca săpia!a, il "nmâneze lui 3olos?ov persoană. $osmonautul o luă "n bra!e, se uitară amândoi la coloanele demonstran!ilor, ca să plece apoi tot "mpreună. Acasă, fica mea na revenit decât spre seară, !inând "n mână o geantă mare, roşie. 5 0nde ai #ost8 am "ntrebato. 5 $el mai mult am stat la grădini!ă. 5 Dar cel mai pu!in8 5 3ăi neam mai dus şi "n 3ia!a oşie. 5 )i pe urmă8 Alisa mam uitatsăi la televizor răspunse& 5 3e pricepu urmă amcă#ost rugată #elicit pe şimi cosmonau!i. 5 )i cine, mă rog, tea rugat să #aci acest lucru8 5 0n tovarăş. 1ai de unde săl cunoşti. 5 2punemi, Alisa, nu !i sa "ntâmplat niciodată să dai peste termenul de 6pedeapsă corporalăB8 5 $um să nu8 4 atunci când ti se dă la popou. Dar cred că asta sentâmplă numai "n basme.

5 Mie teamă să nu #ac din basmul ăsta o poveste adevărată. a spunemi, de ce "!i vâri mereu nasul pe unde nu!i ferbe oala8 Alisa se pregăti să arboreze o mină ignită, când deodată "n geanta cea roşie pe care o mai !inea "n mână păru că mişcă ceva. 5 Asta ceo mai f8 5 4 cadoul pe care lam primit de la tovarăşul 3olos?ov. 5 Teai !inut de capul omului să!i o#ere şi cadouri: Astai culmea: 5 %a nu mam !inut deloc. Nsta e )uşa. Tovarăşul 3olos?ov la adus tocmai de pe 2irius. 4 un pui de şuşă, adică un şuşănel. )i Alisa scoase cu griă din geantă o vietate micu!ă cu şase lăbu!e, asemănătoare cu un pui de cangur. )uşănelul avea nişte oc-i mari, ca de libelulă. )ii "nvârtea "n cap cu repeziciune, agă!ânduse strâns cu lăbu!ele superioare de costumaşul Alisei. 5 cunoştea toată lumea şi cu atât mai mult noi, biologii. /a grădina noastră zoologică,din se zi şi "na'au e*emplare dintrastea, iar noi ne aşteptam zi cacinci #amilia lor să sporească. 3olos?ov şi %auer dăduseră de şuşi pe una din planetele a'ate "n constela!ia 2irius. Aceste vietă!i micu!e şi paşnice, care se !inură scai de cosmonau!i, se dovediră a f nişte mami#ere, deşi, după frea şi obiceiurile lor se apropiau mai mult de pinguinii noştri pământeni. Dovedeau aceeaşi calmă curiozitate şi totodată acelaşi nărav de a se vâr" "n locurile cele mai nepotrivite. %auer a trebuit c-iar să salveze "ntro zi pe un şuşănel care era gatagata să se "nece "ntrun borcan mare de lapte concentrat. 4*pedi!ia adusese cu ea c-iar şi un flm de lung metra despre via!a şi şuşilor, flm care rulat cu mult succes la toate cinematogra#ele videoramele deape glob. Din păcate, membrii e*pedi!iei nau avut răgazul necesar să studieze mai "ndeaproape aceste vietă!i. 2e ştia doar că disde diminea!ă şuşii "şi #ăceau apari!ia "n tabăra cosmonau!ilor, iar spre seară dispăreau undeva, pesemne "n sălaşele lor săpate printre stânci. După ce e*pedi!ia a părăsit planeta #ăcând calea "ntoarsă spre 3ământ, 3olos?ov descoperi "ntruna din "ncăperile rac-etei

trei şuşi care pesemne se rătăciseră pe acolo. $osmonautul presupuse mai "ntâi că şuşii #useseră aduşi acolo pe ascuns de către vreunul din membrii e*pedi!iei, "nsă tovarăşii lui au negat cu atâta ve-emen!ă acest lucru, "ncât el a #ost nevoit săşi retragă acuza!ia. Apari!ia şuşilor a suscitat, desigur, o mul!ime de probleme neprevăzute. (ntâi şi "ntâi ei ar f putut să reprezinte sursa unor boli in#ec!ioase necunoscute pe 3ământ. Apoi sar f putut "ntâmpla să piară pe drum, neizbutind să suporte #enomenul de transbordare. (n s#ârLit, nimeni nu ştia cu ce se -rănesc+ )i aşa mai departe. Dar toate temerile cosmonau!ilor se dovediră a f lipsite de temei. )uşii au suportat per#ect opera!ia de dezin#ec!ie şi sau -rănit #oarte ascultători cu supă şi cu #ructe conservate. 1umai că din această pricină şiau căpătat un duşman "n persoana cosmonautului %auer, căruia "i plăcea #oarte mult compotul şi care, "n ultimele luni de zbor, a trebuit să renun!e la el& #ructele aveau să le ron!ăie călătorii clandestini. (n decursul "ndelungatei croaziere spa!iale, una din şuşe dădu naştere plină la şase şuşănei. acesta 4rau astronava aunse pe 3ământ oc-i de şuşi(nşi #elul de şuşănei. "nsă nişte vietă!i #oarte inteligente şi nau pricinuit nimănui, "n a#ară de %auer, niciun #el de necazuri. (mi amintesc per#ect momentul istoric al aterizării acelei nave interastrale, când, "n #a!a aparatelor de flmat şi a camerelor de televiziune, se desc-ise un c-epeng, iar "n desc-izătura lui se ivi o di-anie nemaivăzută, cu şase picioare. 0rmă un şir "ntreg de e*emplare aidoma, dar ceva mai mici. 3este "ntreg 3ământul se rostogoli un strigăt de uimire. (ncetă "nsă tot atât de brusc, când "n spatele ivinelor apăru, cu surâsul pe buze, cosmonautul 3olos?ov. "n bra!e un şuşănel mânit din cap până "n picioare cuDucea lapte concentrat. > parte din aceste vietă!i au #ost găzduite la grădina zoologică, iar alte câteva rămaseră la cosmonau!ii care leau "ndrăgit. )uşănelul lui 3olos?ov a auns, după cum sa văzut, "n bra!ele Alisei. Dumnezeu ştie cum a izbutit săl vrăească ea pe severul cosmonaut 3olos?ov. )uşa al nostru "şi ducea traiul "ntro coşni!ă mare, a'ată c-iar lângă patul AliseiO nu mânca nicio #ărâmă de carne, noaptea

dormea, "şi #ăcuse prieteni din cei doi pisoi, "i era cam #rică de călugări!ă şi se apuca să toarcă molcom atunci când Alisa "l mângâia sau "i istorisea din bucuriile şi necazurile ei. $reştea )uşa ăsta văzând cu oc-ii, ast#el că după vreo două luni de zile aunsese cât Alisa. 2e duceau amândoi la plimbare "n părcule!ul din preama casei, iar Alisa nui atârna niciodată zgarda de gât. 5 Dar dacă bagă pe careva "n sperie!i8 o "ntrebam eu. 2au nimereşte pe sub vreo maşină8 5 %a no să bage pe nimeni "n sperie!i, mă contrazicea Alisa. Dacă "i pun zgardă, are să se simtă ignit. 2ă ştii căi #oarte sim!itor: (ntro seară, Alisa nu izbuti deloc să adoarmă. Făcu tot soiul de mo#turi, rugânduse de mine săi citesc din isprăvile doctorului Aumădoare. 5 1am timp, #etițo, iam spus. Trebuie să termin o lucrare urgentă. )iapoi, a cam sosit timpul să citeşti de una singură. 5 3ăi asta nui carte, e microflm. Are litere prea mărunte. 5 1u ştii căi un microflm sonor8 Dacă nu vrei să citeşti, dă drumul sunet. 5 1ulapot să mă scol din pat. Mie #rig. 5 Atunci stai şi aşteaptă. sprăvesc de scris pagina asta şi am să vin săl pun "n priză. 5 Dacă nu vrei şi nu vrei, am săl rog pe )uşa. 5 1ai decât, am zâmbit eu. > clipă mai târziu "nsă am auzit din odaia de alături o voce duioasă, microflmată& 6+ )i mai avea doctorul Aumădoare un că!el pe nume ;am-am+7 $are va să zică, Alisa tot sa sculat să pună aparatul "n priză. 5 Marş "n pat: iam strigat eu.
4cranul microproiectorului atârna pe perete. )uşa mânuia de zor butoanele aparatului, iar pe ecran bietele animale bolnave #ăceau coadă la uşa bunului doctor Aumădoare. 5 $um ai auns săl dresezi atât de bine8 am "ntrebato, mirat, pe Alisa. 5 1u lam dresat deloc. 4l singur se pricepe la toate. uşinat, )uşa "şi #rământa lăbu!ele din #a!ă. 2e lăsă o tăcere penibilă. 5 )i totuşi8+ Am "ntrebat "n cele din urmă. 5 <ă cer scuze, se auzi "n clipa următoare o voce guturală, ni!el răguşită. 2ă şti!i că, "ntradevăr, am "nvă!at singur să mă descurc. De alt#el, nici nui atât de greu. $el care vorbise era )uşa "n carne şi oase. 5 3ardon8 am rostit eu. 5 Eiceam că nu mia venit greu, repetă el. )iapoi, c-iar aseară vam văzut umblând la aparatul ăsta. $ând ia!i arătat Alisei microflmul despre "mpăratul călugări!elor+ 5 1u, nu, acum voiam să te "ntreb altceva& $um ai "nvă!at dumneata să vorbeşti8 predat eu lec!ii, interveni Alisa. 5 am 1u pricep absolut nimic: Eeci de biologi "i studiază de atâta vreme pe şuşi, dar niciunul din ei na rostit până acum o vorbă. 5 0ite că )uşa al nostru vorbeşte. %a c-iar ştie să şi citească. Aşai că ştii, )uşa8 5 3u!intel. 5 (mi povesteşte nişte lucruri grozav de interesante+ 5 2untem, "ntradevăr, prieteni buni. 5 Dar ia spunemi, )uşa, de ce ai tăcut atâta vreme8 5 2a sfit, tăticule, io luă "nainte Alisa. )uşa "şi pironi oc-ii "n pământ, cu sfală.

,E4E + %A)1+MA
discute despre genetică care scria unmama romanacestuia, despre Mendel apoi bunica Alisei, un altşibăiat, ura, şi Parma, , trei gemeni de pe o stradă vecină care "mi cântau "n cor la #ereastră şi, "n s#ârşit, o #antomă. Fantoma "şi avea sălaşul undeva la umbra unui măr şi se oploşise pe acolo relativ recent. (n e*isten!a ei credeau Alisa şi bunica lui Polea. Doar ele două. (ntro zi, şedeam cu Alisa pe terasă şi aşteptam ca noul nostru robot, produs de #abrica din )cel?ovo, să ne #acă nişte griş cu lapte. Dar "ntre timp robotului i se arseseră de două ori siguran!ele, aşa că eu şi Alisa ne arătam indignarea #a!ă de produsele susamintitei #abrici, dar de #ăcut gospodărie dădea mâna, iar bunica noastră tocmai plecase la teatru.nu ne Alisa "mi spuse& 5 2ă Ltii că el vine Li astăzi. 5 $are 6el78 5 Fantomul meu. K Mendel, =regor Co-ann IKKQJ G naturalist austriac, "ntemeietorul geneticii.

5 Fantoma e ea şi nu el, am corectato maşinal, cu oc-ii la robotul cel buclucaş. 5 Mă rog, consim!i Alisa. /assă fe #antoma al meu. )tii cea mai #ăcut Polea8 A luat de la cei trei gemeni nişte nuci. Asta nui o #aptă uluitoare8 5 %ai c-iar uluitoare. )i ce spuneai despre #antoma aceea8 5 $ăi #oarte cumsecade. 5 /a tine toată lumeai cumsecade. 5 (n a#ară de Polea. 5 Mă rog. (n a#ară de el+ $red că dacă !iaş aduce acasă vipera aceea care scoate #oc pe nări, teai "mprieteni şi cu ea. 5 Tot ce se poate. Dai o viperă cumsecade8 5 De treaba asta "ncă na "ntrebato nimeni. 4 de pe planeta Marte şi dacă te apropii de ea, te stropeşte cu venin ferbinte. 5 3robabil că a ignito cineva. Da9 de ce a!i aduso de pe Marte8 Aici nam mai avut ce săi răspund. Fata avea dreptate. $ând vipera a #ost prinsă, na "ntrebato nimeni dacă vrea să plece de pe Marte. ar "n drum spre 3ământ, la -ăpăit pe câinele pre#erat al celor de peoc-i astronava 6Paluga7. Din cauza asta cosmonau!ii n au mai avut so vadă. 5 Aşadar, ce mai e cu #antoma aceea8 am căutat eu să sc-imb subiectul. $u ce seamănă8 5 1u ştiu, că umblă numai pe "ntuneric. 5 $red şi eu. Astai de când lumea. <ăd că bunica lui Polea !i a istorisit cam prea multe basme+ 5 %unica lui Polea numi povesteşte decât despre genetică. De e*emplu, cum a #ost prigonit Mendel. 5 %ine, dar ia spunemi& cum reac!ionează #antoma ta la cântatul cocoşilor8 5 1icicum. Da9 orice de ce #antomă mă "ntrebi8 5 2e zice că care se respectă trebuie să dispară, blestemând cât o !ine gura, "n zori, la primul cântat al cocoşilor. 5 2ă ştii căl "ntreb deseară. 5 %inebine. 5 )i astăzi am să mă culc ceva mai târziu. $ă am de vorbit multe cu el.

5 1ai decât. ;aide, glumai glumă şi treabai treabă. <ăd că robotul a gătit grişul nostru. Alisa se aşeză să mănânce griş cu lapte, iar eu G să citesc analele grădinii zoologice din =uRana. 4ra acolo un articol deosebit de interesant despre muşcă!ei. > adevărată revolu!ie "n zoologie. /ucrătorilor de acolo lea reuşit "nmul!irea muşcă!eilor "n condi!ii de captivitate. 1ounăscu!ii aveau o culoare verde"nc-is, "n timp ce carapacea ambilor părin!i era albastră. Asfn!i soarele. Alisa "mi spuse& 5 4i, eu am plecat. 5 (ncotro8 5 2ă mă "ntâlnesc cu #antoma. Doar miai dat voie. 5 Am crezut căi o glumă dea ta. Mă rog, dacă vrei să cobori "n grădină, dute, dar pune!i ac-eta, că sa cam lăsat răcoare. )i să nu te duci mai departe de mărul acela. 5 $e să caut mai departe8 4l nu mă aşteaptă decât acolo. )i Alisa plecă "n goană. > urmăream cu coada oc-iului. 1u voiam să dau buzna "n lumea #anteziilor ei. 1au decât so "nconure #antomele, şi cavalerii ne"n#rica!i, uriaşii cei şi buni, veni!i deşipevrăitoarele, albastra planetă din basme+ Asta,şi freşte, cu condi!ia ca ea să se culce la timpul potrivit şi să nu #acă nazuri la mâncare. Am stins lumina din verandă, ca so pot vedea mai bine. ato că se apropie de mărul cel bătrân şi rămuros, apoi rămâne locului. )i "n momentul acela+ > umbră albăstruie se desprinse de trunc-iul mărului şii porni "n "ntâmpinare. 0mbra părea că pluteşte prin aer, #ără să atingă pământul. (n clipa următoare, apucând de pe birou un obiect mai greu, am şi năvălit spre scara verandei, coborând treiotrepte deodată. Treaba asta numi mai plăcea deloc.câte >ri era glumă proastă a cuiva, ori+ >ri, ce anume, nam mai avut timp sămi imaginez. 5 Mai "ncet, tată, #ăcu Alisa "ntro şoaptă răsunătoare, auzindumi paşii.
)i, "n timp ce o duceam "n bra!e spre verandă, Alisa se porni să urle "n modul cel mai ruşinos cu putin!ă. 6>are ce să f #ost acolo, la poalele mărului8 mă gândeam eu. > -alucina!ie dea mea8+7 5 De ce ai #ăcut asta8 urla Alisa. Doar miai dat voie+ 5 1am #ăcut nimic, iam răspuns, nu e*istă niciun #el de #antome. 5 Dar lai văzut şi tu. De ce nu recunoşti8 2ă ştii că el nu suportă nicio adiere. 1u!i dai seama că de el trebuie să te apropii "ncet, să nu #aci vânt8 1u mai ştiam ce săi răspund. De un lucru "nsă eram cu totul sigur& "ndată ce Alisa avea să adoarmă, eu, cu un #elinar "n mână, aveam să scotocesc prin toată grădina să dau de #antomă. 5 $ând te gândeşti că !ia trimis şi o scrisoare+ 1umai că acum nu !io mai dau. 5 Astai bună: $e scrisoare8 5 1u !io dau şi gata. Abia atunci miam dat seama că Alisa !ine "n pumn o #oi!ă de -ârtie. Măsăprivi am privito lung şi eu şi "n cele din urmă catadicsi miolung, "ntindă. 3e #oi!a aceea erau notate, cu scrisul meu, orele la care trebuie -răni!i ?rumşii roşii din grădina noastră zoologică. >rarul cu pricina "l căutam de trei zile "nc-eiate. 5 0nde ai găsit noti!a asta, Alisa8 5 (ntoarceo pe partea cealaltă. Fantoma navea -ârtie, de aceea iam dat noti!a asta a ta. 3e dosul -ârtiei erau aşternute, cu un scris necunoscut, următoarele rânduri "n limba engleză& „Stimate profesor! să mă adresez Dv., întrucât am ajuns întrÎmi iau îndrăzneală o situaţie din care nu pot scăpa fără ajutorul cuiva. Din nefericire, nu pot părăsi nici suprafaţa circulară, cu raza de un metru, centrul căreia îl constituie mărul din rădina Dv. De asemenea, în situaţia jalnică în care mă au, nu pot " văzut decât pe întuneric. #ulţumită "icei Dv., o "inţă cu un suet $un %i sensi$il, am iz$utit, în "ne, să sta$ilesc o leătură cu lumea e&terioară.

Sunt profesorul 'ura(i %i am devenit victima unei e&perienţe nereu%ite. )ână de curând e&perimentam posi$ilitatea transferului materiei la distanţe mari. *m iz$utit să transfer în acest mod, de la +o(io la )aris, două curci %i o pisică. +ustrele au fost recepţionate satisfăcător de către coleii mei. În ziua, însă, când am decis să veri"c e&perimentul pe propria mea persoană, siuranţele din la$orator mi s-au ars ciar în momentul e&perienţei, astfel că n-a mai fost su"cientă enerie pentru de"nitivarea transferului. #-am destrămat în spaţiu, iar partea mea cea mai concentrată se aă pe teritoriul vilei Dv. În această tristă situaţie mă ăsesc de aproape două săptămâni, iar coleii, de $ună seamă, mă socotesc dus dintre cei vii. ă implor ca de îndată ce veţi primi această scrisoare, să trimiteţi o teleramă la +o(io. ei de acolo tre$uie să repare de urenţă siuranţele din la$oratorul meu. *tunci mă voi putea materializa din nou. u mulţumiri anticipate, 'ura(i./

Am cercetat "ndelung cu privirea "ntunericul de sub mărul din grădină.pomului. Apoi amAcolo coborât de pe terasă apropiat de tulpina se legăna din nouşiomam aureolă abia vizibilă, palidalbastră. 0itândumă mai bine la ea, am desluşit conturul unei siluete omeneşti. 6FantomaB părea căşi "nal!ă bra!ele a implorare. 1am mai stat să pierd timpul. Am auns "n #ugă la monorai şi, c-iar de acolo, din sta!ie, am video#onat la To?io. Toată această opera!iune na durat decât vreo zece minute. Abia "n drum spre vilă miam adus aminte că uitasem so culc pe Alisa. Miam grăbit paşii. 3e terasă era lumina aprinsă. 2tând la masă,cu Alisa "şi arăta ierbarul şi colec!ia de "n 'uturi unui aponez scund, c-ipul istovit. Caponezul !inea mâini o crăticioară şi, cu mişcări delicate, mânca griş cu lapte, neluânduşi oc-ii de la comorile Alisei. Eărindumă, oaspetele nostru "mi #ăcu o plecăciune adâncă şi mi spuse& 5 2unt pro#esorul Pura?i şi vă rămân veşnic "ndatorat, pentru că, "mpreună cu #eti!a dumneavoastră, mia!i salvat via!a.

5 Da, tăticule, dânsul e #antoma al meu, "mi spuse la rândul ei Alisa. Acum crezi că e*istă8 5 $red, iam răspuns eu. (mi pare bine de cunoştin!ă.

+A4E5II ,I4025I 3regătirile pentru primirea labucililor se des#ăşurau cu multă pompă. 1iciodată sistemul nostru solar nu mai #usese vizitat de fin!e venite de pe un astru atât de "ndepărtat. 3rimele semnale ale labucililor au #ost recep!ionate de către sta!ia a'ată pe 3luton, pentru ca trei zile mai târziu legătura cu ei so stabilească observatorul radioastronomic din /ondale. /abucilii mai erau "ncă departe, dar cosmodromul )eremetievoQ era de pe acum gata săi primească. Fetele de la 6Trandafrul roşuB "l "mpodobiseră cu g-irlande de 'ori, iar cursan!ii de la şcoala superioară de poezie alcătuiseră un monta literarmuzical. Toate ambasadele re!inuseră locuri "n tribune, iar coresponden!ii de presă veg-eau zi şi noapte la bu#etul cosmodromului. Alisa locuia "n apropiere, la vila noastră de la
0lterior, legăturile cu nava au #ost din nou "ntrerupte şi, cu e*cep!ia unui singur caz, despre care voi vorbi mai "ncolo, nau mai putut f restabilite deloc. Abia "ntrun târziu sa a'at că radia!ia terestră avusese o ac!iune ne#astă asupra aparaturii de pe nava labucililor. (ndată, sute de maşini şi mii de oameni au şi pornit spre locul de aterizare al oaspe!ilor. Toate căile de acces erau pline de cei ce doreau săi găsească pe labucili. $osmodromul )eremetievo Q a rămas pustiu. /a bu#et nu se mai a'a nici urmă de gazetar. $erul de deasupra "mpreurimilor Moscovei era plin de elicoptere, ornitoptere, turbinoptere şi alte aparate de zbor. 3ărea că nori de !ân!ari uriaşi pluteau deasupra pământului. $-iar dacă nava labucililor ar f intrat sub pământ şi tot ar f #ost reperată. Dar ea na #ost reperată. 1iciun locuitor de prin partea locului na văzuto aterizând. Faptul era cu atât mai ciudat, cu cât "n răstimpul acela aproape to!i locuitorii Moscovei şi ai "mpreurimilor ei priveau spre cer. 2e comisese deci o eroare. $ătre seară, cândera amserios revenit de la lucruToată la vilalumea noastră, via!a normală a planetei perturbată. se temea ca oaspe!ilor să nu li se f "ntâmplat ceva. 5 3oate că sunt constitui!i din antimaterie8 discuta lumea "n monorai. 3oate că, pătrunzând "n atmos#era terestră, sau volatilizat8 5 Fără să se producă nicio e*plozie, #ără să lase nicio urmă8
ce nor f vrând pământenii săi bage "n seamă8 Te pomeneşti că se supără şi "şi iau zborul:+ 4ram gatagata să cobor scările şi să mă duc spre câmpul amintit, când am văzut un şir de oameni ieşind din pădure. 2e !ineau cu to!ii de mână şi "naintau cu precau!ie, cantro oacă de copii. 4rau locatarii vilelor "nvecinate. Miam dat seama cămi g-iciseră gândurile şi mio luaseră "nainte, orbecăind "n căutarea oaspe!ilor invizibili. $-iar "n clipa aceea "nsă toate posturile de radio de pe 3ământ di#uzaseră un comunicat special. 4ra vorba de retransmiterea unei noi emisiuni a labucililor, recep!ionată de un radioamator din Australia de 1ord. (n emisiune erau repetate coordonatele locului de aterizare, apoi urmau cuvintele& 61e a'ăm "ntro pădure+ Am trimis o primă ec-ipă "n căutarea oamenilor. ecep!ionăm "n continuare emisiunile voastre. 1e miră "ntârzierea contactului cu pământenii+7 Aici legătura se "ntrerupsese.
5 Tot ce se poate. 5 )i cam pe unde li sa pierdut urma8 5 3e undeva, prin preama Moscovei. 3oate c-iar peaici, prin apropiere. 5 3e ei "i caută lumea8 5 Da. 5 Dar de ce nu vin ei singuri la lume8 5 3esemne că aşteaptă să vină lumea la ei. Doar au sosit pentru prima oară pe 3ământ şi nu cutează, probabil, să se depărteze de astronava lor. Alisa tăcu, satis#ăcută parcă de răspunsul meu. 2e plimbă "ncolo şi "ncoace pe verandă, #ără săşi lase coşule!ul din mână, apoi mă "ntrebă din nou& 5 Dar pe unde or f aterizat8 3e un câmp sau "ntro pădure8 5 (ntro pădure. 5 De unde ştii8 5 Au spuso c-iar ei. Au comunicat prin radio. 5 Atunci e bine. 5 $e anume8 $ă nau 5 De ce8 aterizat pe câmp. 5 Mă temeam că am dat de ei. 5 $um aşa8: 5 4i, am ziso şi eu+ "n glumă+ Am sărit de pe scaun. )tiam că Alisa are o imagina!ie bogată şi totuşi+ 5 1am intrat "n pădure, tăticule. 3e cuvântul meu că nam intrat. Am umblat dincolo, pe câmp. Asta "nseamnă că nu iam văzut. 5 Alisa, spunemi imediat tot ce ştii. )i să numi scorneşti nimic. văzut "n meu pădure nişte fin!e+ Aşa, mai ciudate8 5 3eAicuvântul că nam #ost "n pădure. 5 %inebine, pe câmp. 5 1am #ăcut nimic rău. )iapoi, ei nu sunt câtuşi de pu!in ciuda!i. 5 ăspundemi omeneşte& unde şi pe cine ai văzut8 1u mă mai c-inui şi pe mine şi "ntreaga omenire "n persoana mea: 5 Da9 ce, tu eşti omenire8 5 Ascultă, Alisa+

5 =ata, tăticule. 2ă ştii că ei sunt c-iar aici. Au venit "mpreună cu mine. Fără să vreau, miam "ntors iute capul. Terasa "nsă era pustie. Dacă nul puneam la socoteală pe bondarul care zumzăia "n urul nostru, "n a#ară de mine şi de Alisa, nu mai era nimeni de #a!ă. 5 1u te uita "n ur, că te ui!i degeaba. Alisa o#tă şi veni spre mine. 2ă!i spun drept, tăticule, voiam să mii las mie. ;abar n aveam căi caută toată omenirea. )imi "ntinse coşule!ul ei, plin cu #ragi. Mil aduse c-iar "n dreptul oc-ilor, iar eu, nevenindumi a crede, am distins clar două fin!e mititele, "mbrăcate "n sca#andre spa!iale. 4rau mânite cu suc şi stăteau călare amândouă pe o singură #ragă. 5 1u leam #ăcut niciun rău, repetă Alisa, spăşită. Am crezut că sunt piticii din poveste+ Dar eu no mai ascultam. 2trângând cu griă la inimă coşule!ul Alisei, alergam spre video#on şi mă gândeam că e şi fresc ca iarba să li se pară celor doi o pădure deasă. Aşa sa des#ăşurat cea dintâi "ntâlnire a pământenilor cu labucilii.

IE1E)2* ,I) 1EC21 4*perimentarea maşinii timpului avu loc "n 2ala mică a $asei oamenilor de ştiin!ă. Trecusem "n ziua aceea so iau pe Alisa de la grădini!ă şi abia acolo "mi dădusem seama că dacă aveam so duc până acasă, pierdeam "nceputul e*perien!ei. De aceea, ob!inând de la Alisa promisiunea că va f cuminte, am pornit amândoi spre $asa oamenilor de ştiin!ă. eprezentantul venit de la nstitutul timpului, un om #oarte "nalt şi #oarte c-el, sta lângă maşina timpului şi le e*plica savan!ilor aduna!i "n ur cum e alcătuită. 5 După cum şti!i, spunea el, prima noastră e*perien!ă sa soldat cu un eşec. 3isoiul pe care "l e*pediasem atunci "n trecut a nimerit "ntro perioadă de la "nceputul secolului al douăzecilea şi a #ăcut e*plozie "ntro regiune situată "n preama râului Tungus?a. Acest incident a dat naştere la legenda meteoritului de la Tungus?a. De atunci nam mai "nregistrat eşecuri mari. $ei drept, "n virtutea unor anumite legită!i, pe care oricine le poate a'a din broşura editată de către institutul nostru, noi nu putem e*pedia deocamdată oameni şi obiecte decât "n deceniul şapte al secolului douăzeci. Trebuie să men!ionez că unii dintre cercetătorii institutului nostru sau şi deplasat până "n acea perioadă, păstrând, freşte, cel mai desăvârşit secret asupra prezen!ei lor acolo, şi au revenit cu bine "napoi. $ât despre procedeul "nsuşi al deplasării "n timp, el este relativ simplu, deşi constituie rezultatul unei activită!i "ndelungate a sute de oameni. 4ste sufcient să te "ncingi cu această centură cronocinetică pentru ca+ Dar aş dori să urce pe podium un voluntar din rândurile celor prezen!i, pentru ca să pot demonstra cu autorul lui modalitatea de pregătire a unei călătorii "n timp+ 2e lăsă o tăcere penibilă. 1imeni nu se -otăra să urce primul pe podium. )iatunci, pe treptele acestuia "şi #ăcu apari!ia G cine crede!i8 5 Alisa, bine"n!eles. Alisa, care doar cu cinci minute "n urmă "şi dăduse cuvântul că se va purta #rumos. 5 Alisa: am strigat eu.
5 1o să pă!esc nimic, tăticule: "mi strigă cu multă veselie şi Alisa. /umea din sală izbucni "n râs, "ntorcând capul, săl caute din priviri pe severul părinte al #eti!ei. Mam văzut nevoit să las impresia că naş f eu cel "n cauză. eprezentantul institutului o "ncinse pe Alisa cu centura aceea, iar la tâmple "i f*ă un #el de cască radio#onică. 5 Atât şi nimic mai mult, spuse el. Acum omul este gata de a "ntreprinde călătoria "n timp. 4 sufcient să intre "n cabina aceea, ca să se şi a'e "n anul o mie nouă sute şaptezeci şi cinci. 6De cea spus treaba asta: am tresărit eu, #ulgerat deun gând "nspăimântător. Alisa doar atâta aşteaptă:+7 4ra "nsă prea târziu ca să mai pot interveni. 5 (ncotro, #eti!o8 >preştete: strigă reprezentantul institutului. Alisa "nsă intrase "n cabină şi, pe loc, "n #a!a "ntregii asisten!e, se #ăcu nevăzută. 2ala "ntreagă a scos un !ipăt de spaimă. 3alid la #a!ă, reprezentantul institutului da din mâini, "ncercând să potolească larma ce se iscase. <ăzândumă apoi că măspuse năpustesc pe interval spre podium, se aplecă peste micro#on şi "n grabă& 5 1u vă speria!i, $opilul nu va pă!i nimic. 3este trei minute se va a'a din nou aici, "n sală. <ă asigur că instala!ia noastră #unc!ionează per#ect. A #ost verifcată "n repetate rânduri. /inişti!ivă: Dumnealui "i venea uşor să vorbească: 4u, "nsă, rămăsesem "ncremenit pe podium şi nu mă gândeam decât la soarta pisoiului care se pre#ăcuse "n meteorit la Tungus?a. (l credeam şi nul credeam pe cel dinaintea mea. =ândi!ivă şi dumneavoastră& să!i ştii copilul a'at aproape cu o sută de ani "n trecut:+ dacă "i mai trece prin minte să plece de lângă maşină8+Dar Dacă se rătăceşte8+ 5 1aş putea să mă duc şi eu după ea8 lam "ntrebat pe con#eren!iar. 5 1u. 2ta!i, că na mai rămas decât un minut+ De alt#el, să şti!i că acolo are so "ntâmpine un om deal nostru+ 5 Aşadar, acolo se a'ă un cercetător deal dumneavoastră8 5 1u. 4 un om pe care lam găsit acolo şi care a "n!eles #oarte bine specifcul preocupărilor noastre. $ealaltă cabină se a'ă

c-iar la domiciliul său. Deşi trăieşte "n secolul douăzeci, pro#esiunea pe care o are "i permite să călătorească "n viitor. $-iar "n clipa aceea Alisa apăru "n interiorul cabinei. $obor" pe podium cu aerul omului care şia "ndeplinit "n c-ip e*emplar datoria. inea la sub!ioară o carte vec-e şi groasă. 5 A!i văzut8:+ 4*clamă reprezentantul institutului. (n sală se stârni un ropot de aplauze. 5 Feti!o, ia povesteştene şi nouă ceai văzut acolo, i se adresă vorbitorul, nelăsândumă nici să mă apropii de Alisa. 5 Am văzut nişte lucruri grozav de interesante, "i, spuse ea. 3ac: )i mam pomenit "ntro altă odaie. /a masă şedea un nene şi scria de zor. $ând ma văzut, ma "ntrebat& 6Ai sosit, #eti!o, din secolul douăzeci şi unu87 am răspuns că de acolo, pesemne, numai că secolele astea nu leam prea numărat, pentru că nu ştiu "ncă să număr #oarte bine& umblu la grădini!ă, sunt "n grupa milocie. 1enea mia spus căi pare bine şi că un pic mai târziu va trebui să mă "ntorc de unde am venit. 6Dar până atunci, zice, nu vrei să vezi cum arăta Moscova când "ncă nici bunicul tău nu era născut87 %a da, iam spus, cum să nu8 )i nenea ma dus să văd Moscova 4ra un oraş ciudat pipernicit. 3e urmă lam "ntrebat de pe atunci. nenea cum "l c-eamă, miaşi spus căl c-eamă Ar?adi şi că scrie nişte poveşti #antastice despre viitor. Dar nu scorneşte totul din capul lui, căci "i vin uneori "n vizită oameni din vremea noastră şii povestesc cum e pe aici, pe la noi. 4l nu poate să spună asta nimănui, căci e un secret nemaipomenit. Mia dăruit şi o carte dea lui+ 3e urmă pac: )i mam "ntors aici. 2ala "ntâmpină relatarea Alisei cu aplauze #urtunoase. După aceea se ridică de la locul lui un academician venerabil şi spuse& 5 2ă ştii, #eti!o, că !ii "n mână o carte e*traordinară& este prima edi!ie a romanului #antastic intitulat 63etele de pe oricum Marte7. 1ai vrea sămi dăruieşti mie cartea asta8 $ă dumneata nu ştii să citeşti. 5 %a nu, "i răspunse Alisa. Am să "nvă! curând şi am so citesc negreşit+

Călătoria Ali'ei ove'tire 6anta'tică

Capitolul ! A*I4A 7 I)%AC1+AE

(ntro bună zi, iam #ăcut Alisei următoarea promisiune& 6/a vară, când ai să termini clasa a doua, am să te iau cu mine "ntro e*pedi!ie.
5 ;ai, fi tu sinceră+ Alisa o#tă adânc, "ntoarse capul spre #ereastră, apoi "şi luă inima "n din!i şimi spuse& 5 Tăticule, sunt o criminală. 5 > criminală8 5 Da. Am comis o spargere, iar acum, bine"n!eles, au să mă dea a#ară de la şcoală. 5 3ăcat, iam spus eu. Dar, -aide, continuă. 2per să nu fe treaba c-iar atât de "nspăimântătoare cum pare la prima vedere. 5 3ăi, să vezi. De curând+ eu, "mpreună cu Alioşa 1aumov, neam -otărât să pescuim ştiuca aceea uriaşă, care trăieşte "n lacul de acumulare ?şins?i şi se "ndoapă cu puii de peşte. 1ea vorbit despre ea un pescar. Tu nul cunoşti. 5 %ine, bine, dar cu pepita ceai vrut să #aci8 5 0n vârcolac. 5 0n vârcolac8: 5 > momeală, adică. Dintraia, metalică. Am discutat cu copiii "n clasă şi am -otărât să pescuim ştiuca "n #elul ăsta. 3entru o ştiucă obişnuită vârcolac obişnuit. )iatunci, 3entru o ştiucă uriaşă "!i trebuie,#oloseşti desigur,ununul mai deosebit. /iova Evans?i nea adus aminte de pepita aceea. Avem o pepită la muzeul şcolii. Mai binezis am avuto. =rea, de vreun ?ilogram şi umătate. A dăruito şcolii un absolvent. > adusese de pe centura de asteroizi. 5 )i voi a!i #urato8 5 4i, nui c-iar aşa, tăticule. 1am luato decât sub #ormă de "mprumut. /iova Evans?i nea spus că tatăl lui e geolog, aşa că va putea să aducă la muzeu o altă pepită. ar deocamdată noi am -otărât să #acem un vârcolac de aur. Dintrunul ca ăsta ştiuca ar f muşcat la sigur. 5 )inoastră cum a!iuriaşă procedat8 5 Foarte simplu. $ând am -otărât totul, băie!ii au spus că le e #rică să spargă dulapul. Atunci am tras la sor!i. )i sor!ii au scăzut pe mine. 5 Au căzut. 5 3o#tim8 5 2or!ii au căzut pe tine.

5 3ăi da, sor!ii au căzut pe mine aşa că nam mai putut să dau "napoi. Mai ales că nici nar f băgat de seamă cineva că pepita lipseşte. 5 )i pe urmă8 5 3e urmă neam dus la Alioşa 1aumov acasă, am luat un laser şiam tăiat a#urisita aia de pepită "n mai multe bucă!i. După aceea am mers la lacul de acumulare. )tiuca "nsă nea rupt lesa şi nea "ng-i!it vârcolacul. Alisa rămase pe gânduri, apoi adăugă& 5 3oate că nici na #ost ştiuca de vină. 3oate că ni sa agă!at lesa de vreun ciot. <ârcolacul era #oarte greu. /am căutat, dar nu lam mai găsit. 1eam dat a#und pe rând câte unul, dar degeaba. 5 $rima voastră a #ost descoperită8 5 Da. 3entru că Evans?i sa dovedit să fe un mare mincinos. 1ea adus de acasă un pumn de diamante, dar aur zicea că n are nicio #ărâmă. /am trimis "napoi cu diamantele lui cu tot. $ând colo, vine 4lena Ale?sandrovna şi ne spune& 6$opii, părăsi!i muzeul. (ndată am săi aduc aici pe cei din clasa "ntâi să le arăt e*ponatele.B $a să vezic-iar ce coinciden!ă păcătoasă: %ine"n!eles, totul a #ost descoperit atunci. 4lena Ale?sandrovna a dat #uga la director. 62untem "n pericol, zice Inoi trăgeam cu urec-ea la uşa cancelarieiJ, cuiva i sa trezit "n sânge vocea trecutului:7 $ei drept, Alioşa 1aumov nea spus co să ia vina asupra lui, dar eu nam #ost de acord. Dacă pe mine au scăzut sor!ii, eu să fu şi pedepsită. Astai tot ce sa "ntâmplat. 5 Tot8 am "ntrebato surprins.
5 Ai omis "ncă o complica!ie, iam spus eu. 5 $are complica!ie8 măntrebă pe un ton care te #ăcea să g-iceşti căşi cam dă seama despre cei vorba. 5 Ai "ncălcat şi conven!ia pe care am stabilito noi amândoi. 5 Aşa este. Am "ncălcato, dădu din cap Alisa. Mam gândit, "nsă, că no să fe o "ncălcare prea gravă. 5 2erios8 2ă #uri o pepită de un ?ilogram şi umătate, so tai bucă!i ca să #aci din ea vârcolaci, so scu#unzi "n lacul de acumulare şi nici măcar să nu!i recunoşti #apta: Mă tem că va trebui să rămâi acasă. )eas va pleca #ără tine. 5 are cei de #ăcut8 5 2tai şi meditează, iam spus, apoi mam dus "n cabinet să mi isprăvesc articolul. Dar nu mai aveam c-e# de lucru. Tare urâtă ispravă #ăcuse ficămea "mpreună cu colegii săi. Auzi, să strice ca nişte copii mici un e*ponat de muzeu:+ 0n ceas mai târziu, am aruncat o privire prin uşa cabinetului "n odaie. Alisa nu mai era acolo. 3esemne că plecase undeva. )i atunci video#onat,cândva la Muzeul de mineralogie, lui Friedman, pe careiam "l cunoscusem "n mun!ii 3amir. 3e ecranul video#onului apăru un c-ip rotund, "mpodobit deo musta!ă neagră. 5 Dragă /ionea, iam spus, nai cumva "n depozitele tale o pepită8 $am de un ?ilogram şi umătate. 5 Am şi de cinci ?ilograme. Dar pentru ce!i trebuie8 3entru vreo lucrare dea ta8 5 1u, pentru cineva deal casei. 5 )tiu eu ce să!i spun8: #ăcu /ionea, răsucinduşi musta!a. Toate astea sunt "nregistrate. 5 3oatelagăseşti ficămea, şcoală.pe acasă vreuna mai prăpădită. Are nevoie 5 Alisa8 5 Alisa. 5 Atunci ştii ceva8 spuse Friedman. (!i #ac rost de o pepită. Mai binezis nu !ie, ci Alisei. Dar pentru asta, #ămi şi tu un bine. 5 $u plăcere. 5 (mprumutămi pentru o zi bleug-epardul vostru. 5 $e anume8

5 %leug-epardul. $ă peaici pe la noi sau "ncuibat şoarecii. 5 3rintre pietrele voastre8: 5 1u ştiu cu ce sor f -rănind, dar sau oploşit. De pisică nici că le pasă, iar cursele le ignoră cu desăvârşire. >r, ştie toată lumea că dacă văd şi adulmecă un bleug-epard, au şi luato la #ugă. $e puteam să #ac8 %leug-epardul e un animal rar, de aceea trebuia săl duc eu "nsumi la muzeu, ba să mai şi stau acolo, săl păzesc, să nu s#âşie cumva vreun vizitator. 5 %ine, /ionea, iam spus "n cele din urmă. Trimitemi "nsă pepita c-iar mâine de diminea!ă, prin poşta pneumatică. Am "nc-is video#onul şi c-iar atunci zbârnâi soneria de la intrare. Am desc-is uşa. (n pragul ei stătea un băie!el bălai, "mbrăcat cu un costum de cercetător al planetei
5 4 o pepită8 5 )ti!i despre cei vorba8 5 )tiu. 5 Da. 4 o pepită. 5 2per că nui #urată şi asta de pe undeva8 5
5 Ascultă, păcătoaso, iam spus eu. 2ă ştii că de nar f #ost la miloc prietenii tăi, nu teaş f luat cu niciun c-ip "n e*pedi!ie. 5 $e legătură au cu treaba asta prietenii mei8 5 > legătură directă. 2unt convins că nar f stat să alerge prin toată Moscova ca să adune obiecte de aur pentru un om #oarte rău. 5 4i, nu sunt eu un om c-iar atât de rău, spuse Alisa, #ără e*ces de modestie. Mam cam "ncruntat auzindo, "nsă c-iar atunci răsună clinc-etul instala!iei de recep!ie a poştei pneumatice. Am desc-is c-epengul şi am scos la iveală pac-etul cu pepita de la Muzeul de mineralogie. Friedman se !inuse de cuvânt. 5 Asta e din partea mea, iam spus Alisei "ntinzândui pac-etul. 5 a te uită: rosti ea. (nseamnă că şi tu "mi eşti prieten. 5 $am aşa sar părea, iam răspuns eu. 1umai că te rog să nu!i iei nasul la purtare. A doua zi diminea!ă a trebuit so "nso!esc pe Alisa la şcoală, "ntrucât tezaurul ce se strânsese la domiciliul nostru atinsese greutatea ?ilograme. Dândui,de la optsprezece uşa şcolii, geanta cu aurul, iam spus& 5 Tii, am uitat cu totul de pedeapsă: 5 $are pedeapsă8 5 Duminică diminea!a ai să iei #rumuşel bleug-epardul de la grădina noastră zoologică şi ai să te duci cu el la Muzeul de mineralogie. 5 $u bleug-epardul la muzeu8 3ăi ălai cam "ntro urec-e. 5 Tocmai de aceea. %leug-epardul "i va speria pe şoarecii de acolo, iar tu vei sta săl păzeşti, ca să nui sperie şi pe vizitatori. 5 De acord, consim!i Alisa. Dar "n e*pedi!ie totuşi plecăm amândoi, da8 5 3lecăm.

Capitolul 8 CEI A129ECI 3I 1EI

0ltimele trei săptămâni dinaintea startului au #ost pline de agita!ie, de emo!ii şi de alergătură nu totdeauna necesară. 3e Alisa no mai vedeam cu zilele. (n primul rând, trebuiau pregătite, verifcate, transportate şi rânduite la bordul )easului tot soiul de cuşti, curse, momeli #unc!ionând pe bază de ultrasunete, capcane, plase, generatoare de energie şi alte o mie de obiecte necesare pentru prinderea animalelor. (n al doilea rând, trebuia să #acem şi rezerve de medicamente, produse alimentare, flme, cutii cu peliculă nouă, diverse aparate, dicta#oane, softe, microscoape, mape pentru viitoarele ierbare, blocnotesuri, cizme de cauciuc, calculatoare, umbrele de soare şi umbrele de ploaie, limonadă, pelerine, pălării de pai, "ng-e!atăpudră, autogire şi alte un milion de obiecte care pot să fe şi care pot să nu fe necesare "ntro e*pedi!ie. al treilea de vreme ce "n drumul nostru aveam să #acem(nescale pe larând, diverse baze ştiin!ifce, sta!iuni şi planete, trebuia să luăm cu noi o seamă de alte măr#uri şi colete& portocale pentru astronomii de pe Marte, scrumbii la borcan pentru e*ploratorii de pe Micul Arcturus, suc de vişine, tuş negru şi clei de cauciuc pentru ar-eologii din sistemul K%$, -alate din brocart şi electrocardiogra#e pentru locuitorii de pe planeta Fi?s, o garnitură de mobilă din lemn de nuc, câştigată de către un locuitor de pe planeta 2amora la concursul 6$ine ştie câştigă7 cu tema 6$unoaşte!i 2istemul solar8, dulcea!ă de gutui IvitaminizatăJ pentru licenieni, precum şi multe ale pac-ete şi cadouridecolării care neau #ost aduse până "n ultimul minut dinaintea de totcătre bunicile, bunicii, #ra!ii, surorile, ta!ii, mamele, copiii şi nepo!ii acelor pământeni şi locuitori ai altor planete, pe care aveam săi "ntâlnim "n cursul e*pedi!iei. 3ână la urmă, )easul nostru "ncepu să arate, precum Arca lui 1oe, a bâlci ambulant, a magazin universal, ba c-iar a depozit de măr#uri.

(n ultimele două săptămâni eu am slăbit cu şase ?ilograme, iar căpitanul )easului, celebrul cosmonaut 3olos?ov, a "mbătrânit cu şase ani. Având "n vedere că )eas e o navă de dimensiuni reduse, ec-ipaul său nu e nici el prea numeros. Atâta timp cât ne a'ăm pe 3ământ şi pe alte planete, comandantul e*pedi!iei sunt eu, pro#esorul 2eleznev de la =rădina zoologică din Moscova. Faptul că sunt pro#esor nu "nseamnă de#el că aş f un om bătrân, grav şi cu părul alb. 2a "ntâmplat doar ca "ncă din copilărie să iubesc animalele, şi niciodată nu miam permis să le dau amicilor, "n sc-imbul unor minerale, timbre poştale, aparate de radio sau alte obiecte interesante de acest #el. /a vârsta de zece ani, m am "nscris "n cercul tinerilor naturalişti de pe lângă grădina noastră zoologică. 3e urmă, absolvind şcoala, am mers să "nvă! mai departe, de data asta la universitate, ca să aung biolog. (n timp ce "nvă!am acolo, continuam sămi petrec fecare zi liberă la grădina zoologică şi prin laboratoarele de biologie. $ând am absolvit şi universitatea, ştiam atâtea despre via!a animalelor, "ncât am putut să scriu despre ele prima mea carte. 3e atunci "ncă nuastăzi e*istau nave cosmice rapide, col!uri cum sunt navele care zboară până "n cele mai depărtate ale =ala*iei, aşa că nici zoologi cosmici nu erau decât prea pu!ini. 4u mam numărat printre cei dintâi. De atunci au trecut douăzeci de ani şi zoologi cosmici găseşti câ!i vrei. 4u am rămas "nsă "n rândul celor dintâi. Am "ntreprins "ntre timp călătorii pe o mul!ime de planete şi stele, şi am auns pro#esor aproape #ără să bag de seamă. $ând "nsă )eas decolează de pe 3ământ, stăpânul navei şi şe#ul nostru, al tuturor, devine =-enadi 3olos?ov, cosmonaut vestit şi comandant de zbor. 1e cunoaştem demult, căci nu o dată nea #ost să adeseori ne "ntâlnim pe şi "ndepărtate planete şi baze"n ştiin!ifce. 4l nedat #ace vizite acasă, find bun prieten special cu Alisa. De #apt, nu aduce deloc a cosmonaut viteaz, iar dacă "şi scoate uni#orma de căpitanastronaut, c-iar căl po!i crede bibliotecar sau educator la grădini!a de copii. $ăci 3olos?ov e scund de statură, are părul bălai, e un om tăcut şi #oarte delicat. )i totuşi, "n momentul când se aşază pe scaunul său de la postul de comandă a unei nave cosmice, capătă parcă o altă "n#ă!işare& glasul "i devine răsunător, iar pe c-ip i se

citeşte -otărârea şi dârzenia. 3olos?ov nu se pierde niciodată cu frea şi este #oarte respectat de membrii 'otei noastre cosmice. $u mare greutate lam "nduplecat să preia comanda navei )eas, "ntrucât cam tot pe atunci Cac? >9PonRola voia cu tot dinadinsul săi dea pe mână o nouă astronavă de pasageri pe ruta 3ământ G Fi?s. )i dacă nar f #ost Alisa la miloc, nici că aş f izbutit săl "nduplec. $el deal treilea membru al ec-ipaului navei )eas este mecanicul Eelionâi. 4 un zdra-on de bărbat şi poartă o barbă stu#oasă şi roşie ca #ocul. 4 un mecanic de "naltă califcare şi a mai #ost de vreo cinci ori "n cosmos "mpreună cu 3olos?ov. $ea mai mare plăcere pentru el e săşi #acă de lucru pe la motoare, ori să repare câte ceva "n sala maşinilor. Acesta e, desigur, un lucru lăudabil, totuşi se "ntâmplă uneori ca Eelionâi să "ntreacă măsura şiatunci câte un aparat sau un dispozitiv #oarte important aunge să fe des#ăcut "n piesele lui componente tocmai când trebuie să fe pus urgent "n #unc!iune. Eelionâi este de asemenea un mare pesimist. Eice mereu că 6asta7 nu prevesteşte nimic bun. $are 6asta78 ndi#erent. De e*emplu, şia lăsat barbă numai din sa pricina căr!i vec-i "n care a citit că un oarecare negustor tăiatunei cu briciul, a #ăcut septicemie şi a murit. Deşi "n ziua de astăzi nu mai e*istă pe 3ământ un brici cu care să te po!i tăia, iar bărba!ii, "n loc să se bărbierească, se ung diminea!a pe obraz cu o pastă specială, el şia lăsat totuşi barbă. De asemenea, "n clipa "n care aungem pe o planetă necunoscută, "l şi auzim pe Eelionâi că ne "ndeamnă să plecăm de acolo, "ntrucât nu crede să e*iste animale pe planeta respectivă şi c-iar dacă ar e*ista, nar f din cele necesare grădinii noastre zoologice, iar dacă ar f totuşi din cele necesare, nu leam putea transporta până acolo etc., etc. 1oi "nsă neam obişnuit bombănelile lui şi nu leasta mai câtuşi băgămde "n pu!in. seamă, iar el, la rândulcu său, nu se supără pentru $el deal patrulea membru al ec-ipaului nostru, dacă nul punem la socoteală pe robotulbucătar care se de#ectează când !ie lumea mai dragă, este Alisa. După cum se ştie, e fica mea, a absolvit de curând clasa a doua, mereu #ace câteo boacănă, totuşi până "n prezent toate isprăvile ei sau s#ârşit cu bine. (n cadrul e*pedi!iei noastre Alisa e un om #olositor, căci se pricepe să aibă griă de animale şi nu se teme aproape de nimic.

(n noaptea dinaintea startului am dormit prost& mi se tot părea că umblă cineva prin casă şi trânteşte uşile. $ând mam trezit, am văzuto pe Alisa "mbrăcată din cap pânăn picioare, ca şi când nici nu sar f culcat să doarmă. $âteva clipe mai târziu, am coborât spre autogirul care ne şi aştepta. %agae naveam cu noi, "n a#ara mapei mele negre şi a gen!ii pe care Alisa şio petrecuse pe după umăr şi de care erau prinse "notătoarele şi -arponul pentru vânătoarea subacvatică. 4ra o diminea!ă proaspătă, care te "nfora cu răcoarea ei. Meteorologii pronosticaseră ploaie pentru orele dupăamiezii, dar, ca de obicei, #ăcuseră o mică eroare, ast#el că ploaia lor stropise oraşul "ncă "n timpul nop!ii. 2trăzile erau pustii. /uându ne rămas bun de la ai noştri, leam promis că le vom trimite scrisori de pe toate planetele pe care vom poposi. Autogirul se ridică "ncet şi se "ndreptă spre apus, "n direc!ia cosmodromului. Am rugato pe Alisa să conducă ea aparatul, iar eu am scos la iveală listele de măr#uri, nes#ârşit de lungi, cu mii de ştersături pe ele, şiam "nceput să le studiez din nou, cu multă aten!ie, "ntrucât, doar cu o zi "nainte, căpitanul 3olos?ov sus!inuse sus şi tare )eas că de nu nu se vorvaf putea date os din navădecel pu!in trei tone de măr#uri, desprinde 3ământ. 1ici nu miam dat seama că am şi auns la cosmodrom. Alisa păstra o e*presie concentrată, ca şi când ar f meditat "ntruna la ceva #oarte important. 4ra atât de cu#undată "n gânduri, "ncât #ăcu autogirul să aterizeze "n dreptul unei alte nave "n care erau "ncărca!i purceluşi cu destina!ia
(n tinere!ea lui, )easul nostru #usese o navă poştală de mare viteză. Mai târziu, când au apărut nave mai rapide şi mai "ncăpătoare, )eas a su#erit trans#ormări, devenind navă pentru e*pedi!ii. Avea cale mari, căci sluise la timpul său cu credin!ă ec-ipele de geologi şi ar-eologi, iar acum urma să fe de #olos şi grădinii zoologice. /a bordul navei, 3olos?ov ne şi aştepta. 1ici napucarăm să ne dăm 6bună diminea!aB, că el mă şi "ntrebă& 5 Teai gândit ce să #acem cu cele trei tone8 5 > solu!ie cred că am găsit, iam spus eu. 5 2o auzim: Tocmai atunci veni la noi o bunicu!ă spăsită, cu o broboadă albastră pe umeri şi ne "ntrebă& 5 1a!i vrea să lua!i un pac-e!el mic pentru ful meu de pe Aldebaran8 5 3o#tim: dădu din mâini 3olos?ov. Asta ne mai lipsea: 5 0n pac-e!el numai atâtica, insistă bunicu!a. Are cel mult două sute de grame. =ândi!ivă şi dumneavoastră& să nu primească băiatul meu c-iar nimic de ziua lui: AmDa9 statceşicon!ine neam gândit. 5 pac-etul8 "ntrebă delicatul 3olos?ov, cedând pozi!iile. 5 1imic deosebit. 0n tortule!. /ui Polea "i plac atât de mult tortule!ele: Mai e şi un stereoflmule! care arată cum a "nvă!at să meargă copăcel băie!elul lui, adică nepo!elul meu. 5 Fie, rosti morocănos 3olos?ov. Aduce!ile. Mam uitat so văd pe Alisa, dar ea dispăruse. Deasupra cosmodromului prinse a se "năl!a soarele, iar umbra prelungă a rac-etei noastre aungea până la clădirea cosmoportului. 5 Ascultă, omam eu lui noastră 3olos?ov.peMam transportăm parte adresat din "ncărcătura /ună, gândit cu navasă care zboară pe ruta asta. De acolo ne va f mai uşor să ne luăm startul. 5 (mi venise şi mie ideea asta, spuse 3olos?ov. 3entru orice eventualitate, să dăm os vreo patru tone. Asta, ca să avem o rezervă. 5 $ui să predau pac-e!elul meu8 "ntrebă bunicu!a.

5 > să vil primească robotul de la recep!ie, "i răspunse 3olos?ov, apoi ne duserăm amândoi să alegem "ncărcătura care urma să fe dată os din navă. Dar cu coada oc-iului mă tot uitam so văd pe AlisaO când colo, "mi atrase din nou aten!ia bunicu!a de adineauri. 2ta acum "n umbra )easului şi parlamenta pe şoptite cu robotul de la recep!ie. (n spatele ei se "năl!a, cât muntele, un autocărucior peste măsură de "ncărcat. 5 3olos?ov, am rostit eu, ia te uită acolo. 5 Aoleu: e*clamă ne"n#ricatul comandant. Astai dea dreptul insuportabil. )i se repezi ca un tigru spre bunicu!ă. 5 $ei asta8: răcni el. 5 3ac-e!elul, răspunse cu sfală bunicu!a. 5 Tortule!ul8 5 Tortule!ul. I=lasul bunicu!ei "şi recăpătase vigoarea.J 5 Muntele ăla8: 5 Ascultă, căpitane, rosti cu severitate bunicu!a. Dumneata vrei ca #eciorul meu să mănânce tortule!ul de unul singur8 Fără săl "mpartă cu cei o sută treizeci de colegi ai săi8 Asta vrei dumneata8 5 1u mai vreau nimic: #ăcu, sleit de puteri, cosmonautul. ămân acasă şi nu mai plec nicăieri. $lar8 1u mai plec nicăieri: (n#runtarea cu bunicu!a dură o umătate de oră şi se s#ârşi cu victoria lui 3olos?ov. (ntre timp, eu am urcat la bordul navei şi am dat ordin să fe descărcate de acolo toate portocalele, precum şi garnitura de mobilă din lemn de nuc. 3e Alisa am găsito "ntrun ung-er depărtat al uneia dintre calele navei, lucru care mă umplu de mirare. 5 $e #aci tu aici8 am "ntrebato. Alisa "ntro clipită la spate un şirag de covrigi şi răspunse& 5 Facpiti cunoştin!ă cu nava. 5 Dute "n cabina noastră, iam spus eu şi miam văzut de drum. (n s#ârşit, către orele douăsprezece, transbordarea măr#urilor luă s#ârşit. Totul era "n ordine. $ontrolasem din nou, "mpreună cu 3olos?ov, greutatea "ncărcăturii rămase, dândune seama că dispuneam acum de o rezervă egală cu două sute de ?ilograme. Asta "nsemna că ne puteam lua startul #ără nicio difcultate.

3olos?ov luă pe circuitul interior legătura cu mecanicul Eelionâi. Acesta şedea "n #a!a tabloului de comandă şi "şi pieptăna barba. 5 3utem porni8 "l "ntrebă 3olos?ov aplecânduse spre ecranul video#onului. 5 (n orice moment, "i răspunse Eelionâi. Deşi numi prea place cum se prezintă vremea. 5 Alo, dispeceratul, rosti 3olos?ov "n micro#on. 3egas e gata de start. 5 > clipă, răspunse dispecerul. 1ave!i cumva nişte locuri libere8 5 1u, răspunse cu -otărâre 3olos?ov. 1oi nu luăm pasageri la bord. 5 Măcar cinci persoane, insistă dispecerul. 5 3entru ce8 >are nau la dispozi!ie navele de pasageri8 5 Toate sunt ar-ipline. 5 $um aşa8 5 3ăi nu şti!i8 3e /ună are loc astăzi meciul de #otbal pentru cupa 2ectorului galactic 3ământ G planeta Fi?s. 5 Da9 de ceşipe /ună8 se miră 3olos?ov, care #otbalul nul"n prea interesa care, "n toiul pregătirilor de pe plecare, rămăsese urmă cu evenimentele. 5 2unte!i cam naiv, spuse dispecerul. $um o să oace f?sienii #otbal "n condi!iile gravita!iei terestre8 De #apt, nici pe /ună no să le vină prea uşor so #acă. 5 3rin urmare, scorul va f "n #avoarea noastră8 "ntrebă 3olos?ov. 5 Mă "ndoiesc, răspunse dispecerul. Fi?sienii au momit trei apărători şi pe 2imon %roZn din reprezentativa mar!ienilor. 5 Treburile astea mă lasă rece, spuse 3olos?ov. $ând ne da!i cale 5 liberă8 )i totuşi ai noştri vor "nvinge, interveni "n discu!ie Alisa, care apăruse, #ără so băgăm de seamă, pe puntea de comandă. 5 Ai per#ectă dreptate, #eti!o, se "nveseli dispecerul. ;ai, poate lua!i totuşi câ!iva microbişti8 $a săi pot transporta pe to!i amatorii, aş avea nevoie de vreo opt nave. 1ici nu ştiu ce să #ac. 2olicitările curg "ntruna. 5 1am locuri disponibile, io reteză 3olos?ov. 5 Mă rog, treaba dumneavoastră. 3orni!i motoarele.

3olos?ov luă legătura cu sec!ia maşinilor. 5 Eelionâi, "i spuse el mecanicului, porneşte motoarele planetare. Dar cu viteză mică. 2ă vedem dacă nu cumva mai e*istă o suprasarcină. 5 De unde să fe suprasarcină8 am spus eu revoltat. Doar am recalculat totul. 1ava "ncepu să vibreze, pregătinduse săşi ia zborul. 5 $incipatrutreidoiunu G start: rosti căpitanul. 1ava tresăltă şi rămase locului. 5 $e santâmplat8 "ntrebă 3olos?ov. 5 $ea!i pă!it8 "ntrebă şi dispecerul, care urmărea startul nostru. 5 1u porneşte, rosti Eelionâi. <am spus eu co să dăm c-i*: + Alisa şedea prinsă "n curele de #otoliul ei şi nici nu se uita la mine. 5 2ă mai "ncercăm o dată, spuse 3olos?ov. 5 1u mai e cazul, se auzi vocea lui Eelionâi. 1ava are o suprasarcină considerabilă. $ă doar indicatoarele sunt "n #a!a mea. 3olos?ov "ncercă din nou să ridice )easul de la pământ, dar nava nici nu se clinti, parcă o !intuise cineva. Atunci 3olos?ov "mi spuse& 5 3esemne că "n calculele noastre sa strecurat o greşeală. 5 Da9 de unde, iam răspuns eu. Doar leam verifcat cu autorul calculatorului. Mai avem o rezervă de două sute de ?ilograme. 5 Dar atunci despre ce poate f vorba8 5
$-iar "n clipa aceea, "nsă, dispecerul luă din nou legătura cu noi. 5 3egasule, spuse el, am primit o reclama!ie la adresa voastră. 5 $e #el de reclama!ie8 5 <ă #ac legătura cu biroul de in#orma!ii. 3e ecran apăru imaginea sălii de aşteptare. n #a!a biroului de in#orma!ii se adunaseră o mul!ime de oameni. Am desluşit c-iar câteva c-ipuri cunoscute. >are de unde le cunoşteam8 0na dintre #emeile care stăteau mai aproape de g-işeu spuse, privindumă drept "n oc-i& 5 Astai c-iar culmea: 2e poate săi "ncuraa!i "n #elul ăsta pe ştrengari8 5 $are ştrengari8 am "ntrebato, uimit. 5 Doar iam spus clar lui Alioşa& pe /ună să ştii că nu pleciO ai cinci de trei pe trimestrul patru. 5 1ici eu nu iam dat voie lui /iova să plece la meciul ăsta, "i "ntări spusele o altă #emeie. 3utea #oarte bine săl urmărească la televizor. A-aa: "nam rostit biroului eu "ncet.deAbia atunci iam pe cei5aduna!i dreptul in#orma!ii& erau recunoscut părin!ii copiilor din clasa "n care "nvă!a şi Alisa. 5 Totul e clar: spuse 3olos?ov. )i avem mul!i călători clandestini la bord8 5 1am crezut co să iasă cu suprasarcini, #ăcu Alisa. Totuşi, nu puteau copiii să piardă meciul secolului: $um adică& eu săl văd, iar ei nu8 5 )i avem mul!i călători clandestini la bord8 repetă cu o voce metalică 3olos?ov. 5 $lasa noastră şi alte două, paralele, rosti Alisa cu umătate glas. Astănoapte, când tata dormea, neam adunat la cosmodrom şi am intrat "n navă. 5 1u mai pleci nicăieri, iam spus eu. 1u putem lua "n e*pedi!ie nişte oameni iresponsabili. 5 Tăticule, nam să mai #ac: se rugă Alisa. Dar credemă& am sim!ul datoriei #oarte dezvoltat. 5 1e puteam #ace zob din cauza sim!ului ăsta al tău, ripostă 3olos?ov.

De obicei, "i iartă Alisei toate trăsnăileO acum "nsă se supărase din calea#ară. 5 ;aide!i săi scoatem la iveală pe dumnealor, adăugă el ridicânduse. Dacă izbutim so #acem "ntro umătate de ceas, vei rămâne pe navă. Dacă nu, vom pleca #ără tine. 3e ultimul 6călător clandestinB lam scos din cală după douăzeci şi trei de minute. )ase minute mai târziu se şi "nşirau cu to!ii, amărâ!i #oc, "n preama navei, iar spre ei veneau "n goană din clădirea cosmoportului mamele, ta!ii şi bunicile. (n total, se a'aseră la bordul )easului patruzeci şi trei de călători clandestini. 1ici astăzi nu pot sămi dau seama cum de a izbutit Alisa săi pitească prin calele navei, iar noi să nui observăm pe niciunul. 5 Drum bun, Alisa, "i strigă de os Alioşa 1aumov, "n momentul când aunserăm, "n s#ârşit, la trapa navei. 2ă !ii cu ai noştri. )i să te "ntorci cât mai repede: 5 /a revedere: "i răspunse Alisa. 0râtă treabă a ieşit, tăticule, mi se adresă ea ceva mai târziu, după ce ne depărtarăm de 3ământ şi pornirăm "n direc!ia /unii. iam răspuns eu. Alisa. Mie ruşine pentru tine. 5 0râtă, Da9 nu"ntradevăr, de asta vorbeam eu, spuse 0ite, cei dintra treia 6%7 au plecat to!i până la unul "ncă astănoapte. (n saci de cartof, la bordul unei nave de mar#ă. Mă gândesc acum că ei au să fe pe stadion, iar clasa noastră şi cele paralele nau să fe. (nseamnă că nam meritat "ncrederea colegilor mei. 5 Da9 cu cartofi din saci ceau #ăcut8 o "ntrebă, mirat, 3olos?ov. 5 1u ştiu, "i răspunse Alisa. 0n timp rămase pe gânduri, apoi adăugă& $u ce oc-i au să mă privească la stadion cei dintra treia 6%78 4 "ngrozitor:+

Capitolul : AI A29I1 ;+BI),2-4E ,E4E CEI 1EI C0I1A)I<

După ce )easul cobor" pe cosmodromul de pe /ună, iam "ntrebat pe tovarăşii mei de călătorie& 5 $e planuri va!i #ăcut8 Mâine să şti!i că plecăm de aici la ora şase f*. 3olos?ov, comandantul navei, "mi spuse că va rămâne la bordul ei, so pregătească pentru zbor. Mecanicul Eelionâi ceru permisiunea de a asista la meciul de #otbal. $ât despre Alisa, "mi spuse şi ea că se va duce la meci, deşi #ără nicio plăcere. 5 De ce8 am "ntrebato. 5 Ai uitat8 3e stadion o să fe to!i cei dintra treia 6%7, iar dintra doua, numai eu, singură. )i de vină eşti numai tu. 5 4u8 3ăi cine dat nam os pefcolegii meistartul. de pe navă8 5 %ine, daria alt#el putut lua )iapoi, cum mar f califcat părin!ii acestor copii8 Dacă li se "ntâmpla mai ştiu eu ce8 5 0nde8 rosti cu nădu# Alisa. (n sistemul solar8 /a s#ârşitul secolului douăzeci şi unu8 După ce Alisa, "mpreună cu Eelionâi plecară la meci, eu mam decis să beau o ca#ea la un restaurant adevărat şi, "n consecin!ă, mam "ndreptat spre 6/uno-od7. 0riaşa sală a restaurantului gemea de lume. Mam oprit "n dreptul uşii căutând un loc liber şi, o clipă mai târziu, am auzit o voce tunătoare& 5 3e cine "mi văd oc-ii8 /a una din mese şedea vec-iul meu prieten =romozio?a. 1ul mai văzusem de vreo cinci ani, dar "mi aminteam de el mereu. $ândva, prietenia dintre noi #usese #oarte strânsăO ne cunoscusem "n ziua când am izbutit săl salvez "n ungla planetei 4uridice. 2e depărtase de ec-ipa ar-eologică din care #ăcea parte, se rătăcise "n unglă şi #usese cât pe ce să fe s#âşiat de Micul dragon, o namilă rapace, lungă de şaisprezece metri.

Eărindumă la uşă, =romozio?a "şi cobor" spre duşumea tentaculele ce le !inuse până atunci "ncolăcite să nul incomodeze, "şi căscă "ntrun surâs prietenesc gura lată deo umate de metru şi, "ntinzând spre mine g-earele sale ascu!ite, se repezi spre locul unde mă oprisem. 0n turist care, până atunci, nu mai văzuse pesemne niciun locuitor al planetei $iumaroz, scoase un !ipăt de spaimă şişi pierdu cunoştin!a. =romozio?a "nsă nu se sim!i ignit. Mă "mbră!işă cu tentaculele şi mă strânse la pieptul său "mpodobit cu plăci ascu!ite. 5 %ătrâne: răcni el ca un leu. De când nu team mai văzut: 4ram gata să plec spre Moscova, să te vizitez, când colo G să nu mi cred oc-ilor:+ $e teaduce pe aici8 5 3lec "ntro e*pedi!ie, iam răspuns. 2ă caut animale rare prin toată =ala*ia. 5 2plendid: #ăcu "ncântat =romozio?a. 2unt #ericit că ai izbutit să "n#rângi uneltirile duşmanilor tăi şi să pleci "n e*pedi!ie. 5 Dar eu nam duşmani. 5 /ască ştiu eu. 3e mine nu nas, mă aduci cu vorba, ripostă =romozio?a, 'uturândumi pe sub mustrare, g-earele lui "ndoite la vâr#. )tiind ce imagina!ie bogată are amicul meu, nam mai stat să l contrazic. 5 sticlă de vin de =ruzia pentru bunul meu prieten şi trei litri de valeriană pentru mine. 5 2a marcat, răspunse robotulospătar şi porni valvârte spre bucătărie să e*ecute comanda. 5 $e mai nou8 măntrebă apoi =romozio?a. $e #ace so!ia8 Dar "nvă!at să meargăAcopăcel8 5#eti!a8 4-ei, A acum e şcolări!ă. terminat clasa a doua, iam răspuns eu. 5 Admirabil: e*clamă =romozio?a. $e iute zboară vremea+ )i, pradă unui gând nostalgic, prietenul meu G fre e*trem de sensibilă G scoase un o#tat asurzitor, "n timp ce din cele patru perec-i de oc-i prinseră a se rostogoli lacrimi aburoase, "n!epătoare. 5 $ei cu tine8 lam "ntrebat eu plin de "ngriorare.

5 =ândeştete şi tu ce iute zboară vremea, rosti el printre lacrimi. $opiii cresc, iar noi "mbătrânim. $uprins de "nduioşare, =romozio?a slobozi pe nări patru trâmbe de #um galben, "n!epător, care umplu "ntreg restaurantul, dar pe loc se stăpâni şi zise& 5 <ă cer scuze, onora!i clien!i ai acestui local. 3romit să nu vă mai pricinuiesc niciun #el de neplăceri. Fumul se prelingea printre măsu!e, oamenii prinseră care mai de care a tuşi, iar unii dintre ei o şi luaseră din loc, părăsind sala. 5 2ă mergem şi noi, iam propus eu, abia mai răsu'ând, că cine ştie ce poznă mai #aci peaici. 5 Ai dreptate, "ncuviin!ă supus =romozio?a. 1eam retras "n -ol, unde amicul meu ocupă o canapea "ntreagă, iar eu mam aciuat pe un scaun, alături de el. obotul ne aduse vinul şi valeriana G mie "mi dădu pa-ar, iar ciumarozianului un borcan de un litru. 5 3e unde mai lucrezi acum8 lam "ntrebat. 5 Mă aşteaptă o e*pedi!ie ar-eologică pe $oleida.
"ntro altă călătorie, la libera noastră alegere. Avem timp berec-et& trei luni "nc-eiate, iar nava ne este destul de "ncăpătoare. 5 1u!i #aci drum şi spre planeta 4uridice8 5 1u. Fiindcă Micul dragon se a'ă demult la =rădina zoologică din Moscova, iar pe Marele dragon na izbutit "ncă nimeni să pună mâna. 5 $-iar dacă ai pune mâna pe el, spuse =romozio?a, tot nu l ai putea transporta cu nava asta a voastră. am dat dreptate, fe şi numai pe motivul că ra!ia zilnică a acestei namile reprezintă nici mai mult, nici mai pu!in de patru tone de carne şi banane. Tăcurăm. 4 atât de plăcut să stai uiteaşa, lângă un vec-i prieten, şi să nu te gândeşti nicăieri. $-iar "n clipa aceea "nsă o turistă bătrâioară, purtând pe cap o perucă violetă, "mpodobită cu 'ori de ceară, se apropie de noi şi, sfoasă, "i "ntinse lui =romozio?a un blocnotes. 5 Ave!i amabilitatea, "l rugă ea, sămi da!i un autogra# drept amintire8 5 $um să rosti el, "ntinzând spre blocnotes una din tentaculele lui nu8 cu g-eare ascu!ite. %ătrânica strânse "ngrozită din pleoape, iar mânu!a sub!ire "ncepu săi tremure. =romozio?a des#ăcu blocnotesul şi aşternu cu un scris lăbăr!at pe una din pagini& 6Tinerei şi #rumoasei pământene de la admiratorul ei credincios, venit de pe neguroasa planetă $iumaroz. 2elena. estaurantul 6/uno-od7, U martie KXYQ7. 5 <ă mul!umesc, şopti bătrânica şi se depărtă, păşind mărun!el. 5 zici, am scris bine8 mă iam "ntrebă =romozio?a. 5 $e 4 "ntradevăr emo!ionant, răspuns. 1umai 4mo!ionant8 că nui prea e*act. 5 De ce8 5 3entru că dumneaei a #ost tânără cândva, mai demult. Acum e o băbu!ă "n toată legea. 5 Aoleu: e*clamă =romozio?a. 3ăi avea 'oricele la pălărie. 2tai co aung din urmă şii scriu altceva.

5 /asăte păgubaş, prietene, lam oprit eu. Ai so vâri şi mai tare "n sperie!i. 5 Mda, rosti =romozio?a. =rea e povara asta a gloriei. )i totuşi te "ncântă să a'i că marele cosmoar-eolog de pe planeta $iumaroz e cunoscut c-iar şi pe "ndepărtata /ună pământeană: 1am stat săl contrazic. (n sinea mea "nsă eram convins că băbu!a nu văzuse "n via!a ei niciun cosmoar-eolog. Mai degrabă o impresionase "n#ă!işarea atât de neobişnuită a bunului meu prieten. 5 Ascultă, "mi spuse =romozio?a. Mia venit o idee. 2ă ştii că te pot auta "n cercetările pe care le "ntreprinzi. 5 $um adică8 5 Ai auzit vreodată de 3laneta celor Trei $ăpitani8 5 3arcă am citit undeva despre ea. Dar numi aduc aminte cu ce prile. 5 Atunci stai şi ascultă. =romozio?a se aplecă spre mine, "mi puse pe umăr o tentaculă grea şi ferbinte ca #ocul, "şi netezi plăcile sclipitoare de pe pântecul rotund ca un balon şi "şi "ncepu istorisirea. 5 (n sectorul S5Q e*istă o mică planetă nelocuită. Mai demult, nici măcar navea o denumire, find cunoscută doar printrun cod ci#ric. Astăzi, cosmonau!ii "i zic 3laneta celor Trei $ăpitani. De ce "i zic aşa8 3entru că "n prezent, peo culme pietroasă a acestei planete se "nal!ă trei statui uriaşe. Au #ost aşezate acolo "n cinstea a trei căpitani astronau!i. Tustrei #useseră nişte e*ploratori vesti!i şi oameni ne"n#rica!i. 0nul dintre ei era srcinar de pe Terra, altul de pe Marte, iar cel deal treilea se născuse pe planeta Fi?s. Mereu nedespăr!i!i, aceşti căpitani călătoreau spre constela!ii depărtate, coborau pe planete unde al!ii dinaintea lor nu reuşiseră să coboare şi salvau lumi "ntregi amenin!ate de primedie. 4i au4uridice, #ost cei care au din străbătut pentru prima oară ungla planetei iar unul ei a izbutit săl "mpuşte pe Marele dragon. Tot ei au #ost cei care au descoperit şi au distrus cuibul pira!ilor cosmici, deşi aceştia erau "nzecit mai numeroşi. 4i au #ost cei care au coborât "n atmos#era de metan a =olgotei şi au găsit piatra floso#ală pierdută odinioară de e*pedi!ia lui Pursa?. Tot ei au #ost cei care au aruncat "n aer un vulcan otrăvitor ce amenin!a să nimicească

"ntreaga popula!ie a unei alte planete. Dar despre #aptele lor eroice sar putea vorbi şi două săptămâni la rând+ 5 Acum miam adus aminte, lam "ntrerupt pe =romozio?a. %ine"n!eles că am auzit şi eu despre isprăvile celor trei căpitani. 5 3ăi vezi, mormăi =romozio?a şi mai dădu pe gât un borcan de valeriană. $am repede "i uităm pe eroii noştri. )i asta nui #rumos. Amicul meu clătină din cap a mustrare, apoi "şi reluă vorba& "n urmă cu câ!iva ani, spuse el, drumurile celor trei căpitani sau despăr!it. 3e unul dintre ei la captivat proiectul 6
privitoare la via!a şi #aptele celor trei căpitani. Dacă ai săl vizitezi şi pe dânsul, să ştii că no să!i pară rău. 5 (!i mul!umesc, =romozio?a, iam spus. Dar nu crezi că ai băut destulă valeriană8 Doar tu singur teai plâns cândva că!i #ace rău la inimă. 5 Aşa e, plesni din tentacule amicul meu. (mi #ace rău, "ntr adevăr. Dar ştii şi tu că, spre deosebire de voi, eu am trei inimi "n piept. Tocmai de aceea nu izbutesc sămi dau seama care dintre ele su#eră din pricina băuturii. Mai trecu un ceas, "n care timp neam amintit de al!i prieteni şi de alte aventuri prin care nea #ost dat să trecem "mpreună. Deodată, uşa -olului se dădu de perete şi "n "ncăpere pătrunseră o mul!ime de pământeni şi locuitori de pe alte planete. $u to!ii "i purtau pe sus pe membrii selec!ionatei de #otbal de pe Terra. $ânta #an#ara şi răsunau strigăte de veselie. Din mul!ime !âşni spre noi Alisa. 5 4i, ce zici, tăticule8 "mi strigă ea, zărindumă. 1u leau #ost de #olos f?sienilor nici vedetele de pe Marte. 2corul fnal e trei la unu. 0rmează "ntâlnirea pe un teren neutru: Dar despre cei dintra treia 6%7 ce se aude8 am "ntrebato cu5 viclenie. 5 1au asistat la meci, spuse Alisa. Alt#el iaş f văzut negreşit. 3esemne că au #ost prinşi şi transporta!i "napoi, pe 3ământ. Tot "n saci de cartof. Aşa le trebuie: 5 4şti un om rău, Alisa, am remarcat eu. 5 %a deloc: răcni, lovit "n sentimentele lui, =romozio?a. 1ai dreptul să igneşti o #eti!ă lipsită de apărare: 1u!i dau voie. )i, apucândo pe Alisa cu tentaculele, o ridică pânăn tavan. 5 1u: repetă el indignat. 1u!i permit: Fiica ta e şi fica mea: 5 %ine, dar eu nu sunt fica dumneavoastră, rosti de sub tavan Alisa.mai Dintare #ericire, nu se speriase prea tare. $u mult sa speriat "nsă mecanicul Eelionâi. Tocmai "n clipa aceea intrase "n -ol şi o zărise pe Alisa zbătânduse "n tentaculele monstrului uriaş. 3e mine nu mă observase. Din pragul uşii se şi repezi, cu barba roşcată 'uturând ca un steag, şil izbi cu putere pe =romozio?a drept "n burtă. =romozio?a "nsă "l prinse cu altă tentaculă şil puse sus, pe lustră. Apoi o cobor" cu băgare de seamă pe Alisa, o aşeză pe pardoseala -olului şimi spuse&

5 Mam cam enervat, nui aşa8 5 1umai un pic, "i răspunse "n locul meu Alisa, apoi adăugă& <ă rog săl da!i os şi pe tovarăşul Eelionâi. 5 /asăl acolo, să se "nve!e minte. 2ă nu se mai repeadă "n via!a lui la ar-eologi, "i spuse =romozio?a. 1u vreau săl dau os. ar acum, vă zic la revedere pe deseară. Miam adus aminte că până la "nc-eierea zilei de muncă trebuie să mai dau o raită şi pe la depozitul central. Făcândui -âtru Alisei din oc-i, porni cu paşi nesiguri spre ieşire. 3rin -ol se răspândi "n valuri un iz de valeriană. 3e Eelionâi lam dat os de pe lustră cu autorul celor din ec-ipa de #otbal. Fapta asta a lui =romozio?a ma cam supărat& deşi ar-eolog talentat şi bun tovarăş, e ni!el cam prostcrescut, iar umorul lui capătă uneori aspecte ciudate. 5 Aşadar, "ncotro pornim de aici8 mă "ntrebă Alisa, "n timp ce ne apropiam de 3egas. 5 (ntâi şi "ntâi, iam răspuns eu, vom transporta o parte din "ncărcătura noastră pe Marte, precum şi la baza e*ploratorilor de pe Micul Arcturus. De acolo vom pleca direct spre sectorul SQ, mai precis spre sta!iunea ştiin!ifcă de pe 3laneta celor Trei $ăpitani. 5 Trăiască cei trei căpitani: e*clamă Alisa, deşi până "n clipa aceea nu auzise niciodată de ei.

Capitolul = ,I4AI5IA M+M+*+I*+

4*ploratorii de pe Micul Arcturus iau rezervat )easului o primire trium#ală. (ndată ce nava cobor" pe plăcile metalice ale pistei de aterizare ce prinse a se legăna sub povara ei "n timp ce prin spa!iile dintre plăci țâLneau stropi de apă stătută, ruginie, veni "n mare viteză spre noi o autoşeniletă. Din ea coborâră trei voinici ca din basme, purtând ca#tane roşii, "mbrăcate peste sca#andrele spa!iale. (n urma lor veniră trei cosmonaute. Acestea purtau peste sca#andre nişte splendide sara#ane. Flăcăii şi #etele duceau pe tăvi tradi!ionala pâine şi sare. După ce coborârăm cu to!ii pe plăcile metalice ale cosmodromului, ei ne mai prinseră de gât şi nişte g-irlande, "mpletite din superbe 'ori specifce locului. Tot "n cinstea noastră e*ploratorii pregătiseră "n micu!ul salon al sta!iunii un deun #estiv. 1i sau o#erit sandvişuri conservate, ra!ă conservată şi compot din noastră #ructe conservate. Eelionâi, care "ndeplinea pe nava şi #unc!ia deMecanicul bucătar şe#, nu se lăsă mai preos. Aduse la masa #estivă mere veritabile, #rişcă veritabilă cu coacăze veritabile şi 5 Mai ales G cea mai veritabilă pâine neagră din câte e*istă. >aspetele cel mai de vază #u, bine"n!eles, Alisa. To!i e*ploratorii erau oameni maturi, copiii le rămăseseră acasă G pe Marte, pe 3ământ sau pe =animede G şi tuturor le era dor de un copil adevărat. Alisa răspundea la tot soiul de "ntrebări, "ncerca din răsputeri să pară mai naivă decât era "n realitate, iar după ce revenirăm la navă, "mi spuse& 5 Dumnealor atâtsăi de mult să vadă "n mine o cocu!ă neştiutoare, "ncâtdoreau nam vrut dezamăgesc. A doua zi descărcarăm toate măr#urile şi coletele destinate e*ploratorilor, dar a'arăm că, din păcate, ei nu ne pot invita să vânăm animale din #auna locală, "ntrucât "ncepuse sezonul #urtunilor, toate râurile şi lacurile ieşiseră din albiile lor, aşa "ncât era aproape cu neputin!ă să mai "ntreprinzi o călătorie pe supra#a!a planetei. 5
5 Fie şi un mormoloi, am consim!it eu. Auzisem până atunci de #eluritele reptile care trăiau pe Arcturus, dar un mormoloi "ncă numi #usese dat să văd. Y 3este vreo două ceasuri, e*ploratorii ne aduseră un acvariu de dimensiuni respectabile, pe #undul căruia dormitau câ!iva mormoloi lungi de câte un metru şi asemănători cu nişte salamandre gigantice. După aceea e*ploratorii urcară pe navă şi o ladă plină cu alge. 5 2ă ave!i pentru "nceput cu ce săi -răni!i, ne spuseră ei. Dar băga!i de seamă că mormoloii sunt lacomi şi cresc #oarte repede. 5 Trebuie săi mutăm "ntrun acvariu mai mare8 iam "ntrebat eu. 5 Mai bine, "ntrun bazin, "mi răspunse şe#ul ec-ipei. "ntre timp, tovarăşii lui ne mai aduseră "ncă o ladă de alge. 5 $ât de repede cresc mormoloii ăştia8 lam "ntrebat din nou. 5 Destul de repede, "mi răspunse şe#ul. 1u pot să vă spun precis, "ntrucât noi nui !inem "n captivitate. Apoi zâmbi enigmatic şi "ncepu să vorbească despre altceva.să 5 2pune!imi, lam "ntrebat "ntrun târziu, na!i avut prileul vizita!i cândva 3laneta celor Trei $ăpitani8 5 1u, "mi răspunse el. 0neori "nsă ne vine "n vizită doctorul
5 <ăd că nu prea sunte!i la curent. Trebuie să şti!i că navele celor trei căpitani au #ost construite la o comandă specială, find ulterior retuşate c-iar de către căpitanii lor, care, după cum se ştie, se pricepeau la toate. Au #ost nişte nave e*traordinare: $onstruite "n aşa #el, "ncât să poată #ace #a!ă oricăror "ntâmplări neprevăzute. 0na din ele, denumită 0verest şi care apar!inea 3rimului căpitan, se a'ă astăzi e*pusă la Muzeul cosmic din 3aris. 5 )iatunci de ce na solicitat săl vizităm negreşit şi pe doctorul
5 #: De ceoi f consim!it să lucrez "ntro menaerie ambulantă8 De ce8: 5 ;abar nam, iam răspuns. ;ai să mergem. Eelionâi "şi puse -alatul şi mă urmă bombănind. $ând "i zări pe mormoloi, "şi "nfpse mâna "n barbă şi scoase un geamăt prelung& 5 Mâine, ăştia au să ocupe "ntreaga navă: Dinmutat #ericire, bazinul nostru era plin1u cuerau apă.grei Autat de Eelionâi, iam acolo pe to!i mormoloii. deloc, dar se smuceau cu putere şi ne lunecau din mâini, ast#el că după ce "l coborârăm "n bazin pe cel deal treilea şi ultimul, gâ#âiam de mama #ocului şi eram lac de năduşeală. %azinul de pe nava noastră nu este prea mare& măsoară trei metri pe patru şi are o adâncime de doi metri. Totuşi, mormoloii se sim!iră "n el mai "n voie. (ncepură c-iar să "noate "n căutare de -rană. 1ici nu era de mirare că 'ămânziseră. Făpturile astea

păreau că vor să bată recordul intergalactic la viteza de creştere. (n timp cei -răneam pe mormoloi G golisem cu acest prile o umătate din prima ladă cu alge G "n "ncăpere intră 3olos?ov. 4ra spălat, proaspăt bărbierit şi "mbrăcat cum scrie la carte. 5 Mia spus Alisa că mormoloii dumitale au cam crescut, "mi spuse, zâmbind. 5 Aş: 1ui nimic e*traordinar "n asta, iam răspuns, dândui să "n!eleagă că asemenea miracole nu constituie pentru mine niciun #el de noutate. (n clipa aceea "nsă, 3olos?ov aruncă o privire "n bazin şi rămase cu gura căscată. 5 3ăi ăştias crocodili: e*clamă el. Adevăra!i crocodili: Ar putea să "ng-ită şi un om. 5 1u!i fe teamă, iam spus, sunt ierbivori. Altminteri, cei de pe Arcturus near f prevenit. Mormoloii "notau la supra#a!a apei, căscânduşi boturile enorme şi nesă!ioase. 5 a uite la ei, mai vor crăpelni!ă, spuse Eelionâi. $urând au să $ătre ne -ăpăiască şi pe noi. aunseseră la doi metri şi umătate prânz, mormoloii lungime şi isprăviseră prima ladă de alge. 5 Ar f putut totuşi să ne prevină, bombănea Eelionâi, avândui "n vedere pe e*ploratorii de pe Arcturus. 3esemne că ştiau prea bine treaba asta, dar ce şior f spus& lasăi pe specialişti să se descurce. 5 %a nui adevărat: strigă, revoltată, Alisa, căreia e*ploratorii iau dăruit la plecare o autoşeniletă "n miniatură, sculptată "n lemn, un oc de şa- #ăcut din osul unui paralelipiped dispărut cu milenii "n urmă, un coupepapier meşterit din coaa unui arbore de sticlă, lungile seriprecum astrale.şi alte obiecte interesante, #ăurite de ei "n 5 >m trăi şiom vedea, rosti cu un aer flosofc Eelionâi şi plecă să verifce motoarele. 2pre seară, lungimea mormoloilor atinse trei metri umătate. /e venea greu să mai "noate prin bazin, ast#el că nu #ăceau decât să se legene la #undul apei, nemaiieşind la supra#a!ă decât pentru a "n-ă!a câte un smoc de alge.

Ducândumă la culcare, "ncercam o grea presim!ire care "mi spunea că nu voi mai izbuti să aung cu mormoloii la grădina noastră zoologică. $u primele animale pe care le urcasem la bordul navei, o cam băgasem pe mânecă. (ntradevăr, $osmosul le o#eră uneori bie!ilor biologi pământeni nişte enigme teribile, pe care nu totdeauna ei izbutesc să le desci#reze. A doua zi diminea!a, mam trezit "naintea tuturor. Am pornit "n vâr#ul picioarelor dea lungul culoarului, gândindumă la coşmarurile care mă c-inuiseră toată noaptea. c-ii "i erau "nc-işi.

5 2a isprăvit cu ei, rosti "ntristat Eelionâi. )i când te gândeşti cum neam străduit aseară săi tăbârcim aici. <am spus că nu mi prea miroase a bine+ Mânuind prăina, am "ntors mormoloiul cu burta "n sus. 1u mi a #ost prea greu so #ac. > clipă mai târziu neam dat seama cu to!ii că avea burta spintecată de sus până os. (n bazin nu se a'au, de #apt, decât pieile celor trei monştri. Datorită solzilor tari, acestea le păstraseră #orma trupurilor. 5 Mda: #ăcu Eelionâi privind ur "mpreur. <ăd că puii au ieşit din găoace. 5 $are pui8 "ntrebă 3olos?ov. 5 $e bine ar f so ştiu şi eu: răspunse Eelionâi. 5 2timate pro#esore 2eleznev, mi se adresă atunci, pe un ton ofcial, 3olos?ov. După cum arată lucrurile, "ncep să cred că pe nava mea circulă "n prezent nişte monştri necunoscu!i care au stat piti!i până de curând "n trupul mormoloilor. 2punemi, aşadar, unde ar putea f aceşti monştri8 Am "ntors cu prăina trupurile celorlal!i mormoloi. Arătau şi ele la #el. 5 ;abar nam unde ar putea să fe, am recunoscut eu #ără şovăire. 5 %ine, dar, "n momentul "n care ai venit "ncoace, uşa era desc-isă sau "nc-isă8 =ândurile mi se "nvălmăşeau "n cap. 5 1u ştiu, 3olos?ov, iam răspuns eu. 3oate că era desc-isă, poate că era "nc-isă+ 1u mai !in minte. 5 Mda: #ăcu 3olos?ov, apoi se "ntoarse şi porni spre ieşire. 5 (ncotro8 "l "ntrebă Eelionâi. 5 Mă duc să #ac o inspec!ie, zise 3olos?ov. 3rin toată nava. Te s#ătuiesc şi pe dumneata să controlezi sala maşinilor. Dar nu uita sămormoloilor te şi "narmezi cu ceva. 1uniscaiva se ştie cea putut să iasă din pielea ăstora. 3oate balauri8 3lecară amândoi, dar peste câteva minute 3olos?ov reveni şi mi aduse un blaster, un pistol cu raze. 5 Mai ştii ce se poate "ntâmpla8 "mi spuse clătinând din cap. $ât despre Alisa, eu aş "ncuiao "n cabină. 5 Astai bună: strigă ficămea. 4u, una, trebuie sămi verifc teoria mea.

5 a lasămă "n pace cu teoriile tale, mam răstit la ea. ;ai "n cabină. Alisa se zvârcoli ca o pisică sălbatică, totuşi am "ncuiato "n cabină, ducândune apoi să controlăm "ncăperile navei. 0imitor de multe cale, compartimente, culoare şi alte "ncăperi se pot a'a "ntro navă pentru e*pedi!ii de dimensiuni relativ reduse: 1eau trebuit trei ceasuri "nc-eiate până izbutirăm tustrei, proteândune unul pe altul, să cercetăm "ntreg 3egasul. Monştrii erau de negăsit. 5 Astai situa!ia, am spus "n cele din urmă. ;ai să luăm micul deun, iar după aceea să mai controlăm o dată toată nava. $ă trebuie să fe ei pe undeva. 5
5 2ă ştii "nsă că am săi caut singură. 5 %a deloc: am sărit eu ca ars. 1ai să te duci singură nicăieri. Ai uitat că pe navă ar putea să circule nişte monştri despre care -abar nu avem8 4ram supărat pe e*ploratorii de pe Arcturus pentru glumele lor primedioase, eram supărat pe mine "nsumi că mă dusesem la culcare "n loc să pândesc momentul când fin!ele acelea necunoscute au ieşit a#ară din pielea mormoloilor, eram supărat şi pe Alisa, şi pe 3olos?ov, care se !ineau de rămăşaguri copilăreşti "ntrun moment deo asemenea gravitate. 5 2ă mergem, spuse Alisa, ridicânduse de pe scaun. 5 Mai "ntâi, bea!i ceaiul, iam spus cu asprime. Alisa "şi goli pa-arul cu ceai, apoi se "ndreptă cu multă -otărâre spre "ncăperea unde se a'a bazinul. 3ornirăm şi noi "n urma ei, sim!indune proşti dea binelea. $ine neo f pus, mă rog, să ne luăm după mintea ei8 Alisa cercetă "n grabă toată "ncăperea. (l rugă apoi pe 3olos?ov să mute din loc lăzile de lângă perete, iar acesta se supuse, zâmbind pe sub musta!ă. (n cele din urmă, Alisa reveni la bazin şil ocoli, privind cupieile luareaminte /a #undul apei se "ntrezăreau şi acum negre ale"năuntru. mormoloilor, iar pe deasupra pluteau fre de alge. 5 0itei, spuse Alisa. /ua!ii de acolo. Dar cu băgare de seamă, că sar putea să vă sară din mână. )iatunci am văzut cu to!ii că pe un smoc de alge stăteau, una lângă alta, trei broscu!e. Mai binezis, trei fin!e #oarte asemănătoare cu broscu!ele noastre pământene. Toate trei G mici cât un degetar. Am pus mâna pe ele şi leam dat drumul "ntrun borcan. Apoi, regretândumi sincer "ncăpă!ânarea de până atunci, am "ntrebato pe Alisa& mo!ato, cum deai izbutit să descoperi 5 a spunemi, adevărul8 5 (ntrebarea asta miai mai puso, tăticule, şi cu alte ocazii, zise ea, #ără a "ncerca săşi ascundă mândria. Fapt e că voi sunte!i cu to!ii nişte oameni mari şi deştep!i. )i udeca!i cu to!ii G aşa cum miai spus cândva G "ntrun mod logic. 4u nu sunt atât de deşteaptă şi udec aşa cum "mi trăsneşte prin cap. Mam gândit cam aşa& de vreme ce ăştia sunt nişte mormoloci,

"nseamnă că mai "ncolo trebuie să apară şi nişte broaşte. %roscu!ele sunt "nsă totdeauna mai scurte decât mormolocii.
Capitolul > 4%A12I*E ,+C1+2*2I ;E?+;5E;

De la bordul astronavei noastre iam e*pediat doctorului
unei oaze. 3rintre arbori, se "năl!a cupola sta!iunii ştiin!ifce. $osmoşalupa lui mul cu pălăria gri dădu energic din cap. $u alte cuvinte& pute!i ieşi #ără nicio griă. $âteva minute mai târziu, ne "ntâmpină c-iar "n dreptul scării. 5 Fi!i bineveni!i la această sta!iune ştiin!ifcă, ne spuse el şi #ăcu o plecăciune. Am atât de rar prileul să primesc aici oaspe!i: 2e e*prima cam după moda vec-e, cum "i era, de #apt, şi costumul. 3ărea să aibă vreo şaizeci de ani. 4ra un omule! scund, slăbu!, cu "n#ă!işarea unei băbu!e blaine. $-ipul "i era "ntretăiat cute mărunte. >mule!ul ba "şi miea oc-ii, ba surâdea larg, iardeatunci când obrazul i se mai şi destindea, cutele se netezeau şi ele, arătând mai albe. Degetele doctorului
5 Atmos#era ambiantă e artifcială, "mi spuse doctorul. A #ost creată pe vremea când sa ridicat ansamblul sculptural pe care la!i văzut. 3este câ!iva ani tot aici va f construit şi un important muzeu, "nc-inat eroilor cosmosului.
5 Am şi "nceput să primesc e*ponate pentru viitorul muzeu, ne spuse, "ncercând parcă să se scuze, doctorul. 2ă mergem acum şi la bârlogul meu. 5 Aiceai la #el cum era la noi pe navă la "nceputul călătoriei, rosti cu "ncântare Alisa. (ntradevăr, croindune drum spre sălaşul lui are nu se dusese c-iar el la baza e*ploratorilor de pe Micul Arcturus, spre a găsi sc-i!ele navei cu care călătorise cândva unul din cei trei căpitani8 5 Aşadar, zise doctorul, cu ce aş putea f de #olos dragilor mei oaspe!i8 5 1i sa spus, am "nceput eu, că dumneavoastră şti!i absolut totul despre via!a şi călătoriile celor trei căpitani. 5 4 o apreciere cam e*agerată, #ăcu
5 $ei trei căpitani, miam reluat eu vorba, au avut prileul să colinde un mare număr de planete necălcate de piciorul omului. Au "ntâlnit "n peregrinările lor tot soiul de păsări şi animale nemaivăzute. 2e zice că au rămas de la ei o seamă de caiete cu "nsemnări. >r, noi am pornit tocmai "n căutarea unor animale care ar putea să vie!uiască pe asemenea planete necunoscute. 1a!i vrea să ne da!i o mână de autor8 5
5 3rin urmare, nu se ştie nici măcar de pe ce planetă provine8
)i se cu#undă din nou "n medita!ie. 5 0nde am mai #ost eu oare8 se "ntrebă apoi şi "şi răspunse tot el& Da, da, am mai #ost şi pe 3laneta pustie. 5 3e care planetă8 5 3e 3laneta pustie. 4 destul de aproape. 2e a'ă "ntrun sistem sideral vecin cu al nostru. 5 %ine, dar dacă i se zice 3lanetă pustie, "nseamnă că acolo nu trăiesc niciun #el de animale, spuse Alisa. 5 Asta "ncă nu se ştie precis. 4u, de e*emplu, am sosit acolo odată, "ntro zi de luni. Am văzut că tot cerul gemea de păsări. A doua zi "nsă, adică mar!i, nam mai văzut niciuna. 1eau "nconurat "n sc-imb -aite "ntregi de lupi. 3recum şi nenumărate turme de cerbi. Miercuri, au pierit şi unii, şi al!ii. 3laneta a auns cu totul pustie. 5 3oate că lupii şi cerbii au plecat "ntro altă regiune8 5 1icidecum, zise planetă pustie şi nimic mai mult. 2au mai mirat şi al!ii de treaba asta. Dacă vre!i, vă dau c-iar acum coordonatele planetei. 5 <ă mul!umesc, iam spus eu. Dacă nu vă mai pute!i aminti nimic, nu vaş ruga decât să ne da!i caietele acelea cu "nsemnările căpitanilor. 2unt convins că au văzut tot soiul de animale. 5 Da9 cine va vorbit, mă rog, despre "nsemnările lor8 mă "ntrebă doctorul şi din nou lam văzut căşi "nclină capul "ntro parte. 5 Ar-eologul =romozio?a, prietenul nostru. 5 2ă şti!i că nici nam auzit de aceste caiete. )iapoi, ce nevoie ave!i de ele8 0ite de că pe miam mai )eşineru. adus aminte nişteG animale. De s?lişii aceia planeta 2untdeacolo puzderie. Mia vorbit despre ei multă lume. 5 <ă mul!umesc şi pentru această in#orma!ie, iam spus eu, dar "n sinea mea !ineam mor!iş să dau cu oc-ii de "nsemnările căpitanilor. Doctorul
5 )i totuşi, cum rămâne cu "nsemnările8 "ntrebă Alisa. 5
5 <am mai spus doar că nu scriu romane. 1u mă pricep. $ine a mai născocit şi treaba asta8 5 Mă re#er la romanul care va determinat să vă duce!i "n urmă cu o lună la e*ploratorii de pe Micul Arcturus şi să le cere!i in#orma!ii privitoare la )escăru%ul al$astru. 5 3o#tim8 Doctorul
Capitolul @ B+4C?E5EII

Doctorul mai stătu multă vreme "n dreptul uriaşelor statui de piatră care "i "n#ă!işau pe cei trei căpitani şi "şi 'utură spre noi pălăria mototolită. azele discurilor solare care coborau spre asfn!it scăldau "n lumină c-ipul doctorului, presc-imbândul parcă şi pe el "ntro statuie, dar cu mult mai mică decât cele din preama lui. 5 Aaa: auzirăm deodată un strigăt din depărtare. 1e "ntoarserăm capetele şil văzurăm pe doctor cum aleargă spre navă, "notând prin nisipul uscat. 5 Am uitaaat: striga el. Am uitat să vă spun cevaaa: Aunse gâ#âind "n dreptul nostru şi, timp de vreo două minute, stătu săşi tragă răsu'area. Tot voia să zică ceva şi nuşi mai isprăvea vorba. 5 %os+ =â#âia doctorul. De pe piede+ Alisa "ncercă "lsăi vină "n 5 %ostanul8 "ntrebă ea.autor& 5 %a nuu+ %osc-e!eii. Am uitat+ să vă amintesc+ despre bosc-e!ei+ 5 $are bosc-e!ei8 5 2tăteam c-iar lângă ei+ )iam uitat să vii arăt. Doctorul "ntinse mâna spre statuia celui de Al Treilea căpitan. 3ână şi de aici, de departe, unde ne a'am acum, desluşeam limpede că la picioarele statuii sculptorul "n#ă!işase o tu#ă "naltă, dăltuindui cu pricepere crengile şi #runzişul. 5 4u am crezut că stă acolo doar aşa, de #rumuse!e, spuse Alisa. 5 %a nu. Nstai unul din bosc-e!ei. 1a!i auzit niciodată de ei8 5 1iciodată. 5 Atunci vă rog să mă asculta!i. 1umai două minute+ Aşadar, când Al Treilea căpitan a coborât peal optulea satelit al stelei Aldebaran, ia #ost dat să se rătăcească prin deşertul de acolo. ămăsese #ără apă şi #ără pic de -rană. )tia "nsă că dacă nu va aunge până la clădirea sta!iunii de pe acea planetă, nava cu care sosise va f sortită pieirii, căci to!i membrii ec-ipaului

zăceau bolnavi de #ebră cosmică, iar vaccinul se găsea numai la sta!iunea ştiin!ifcă& o sta!iune părăsită, a'ată "n mun!ii 2ierra %arracuda. )i iată că atunci când puterile "ncepură săl părăsească pe căpitan, când rătăcise drumul prin nisipurile care "l "nconurau, auzi deodată un cântec ce răsuna din depărtare. Mai "ntâi a crezut căi o -alucina!ie. Totuşi şia adunat ultimele puteri şi a pornit "n direc!ia de unde veneau sunetele. După vreo trei ceasuri a auns târâş la un bosc-et scund. %osc-e!eii cu pricina cresc acolo numai "n urul micilor bazine de apă, iar "nainte de a se porni câteo #urtună de nisip, #runzele lor se #reacă una de alta şi scot nişte sunete melodice, lăsând ast#el impresia că bosc-e!eii cântă. (n acelaşi c-ip bosc-e!eii din mun!ii 2ierra%arracuda iau arătat căpitanului, prin cântarea lor, drumul spre apă, lau adăpostit de teribila #urtună de nisip şi au salvat via!a celor opt cosmonau!i care trăgeau să moară, doborâ!i de #ebra cosmică. (n cinstea acestui eveniment, lângă statuia celui de Al Treilea căpitan a #ost sculptat un asemenea bosc-e!ei. De aceea, zic eu, ar f nimerit să vă abate!i şi dumneavoastră pe cel deal optulea satelit al stelei Aldebaran şi să căuta!i)iapoi, "n mun!ii 2ierra%arracuda bosc-e!eii deTreilea care vă vorbesc. "n a#ara celorlalte calită!i ale lor, Al căpitan zicea că "n fecare seară "n vâr#ul bosc-e!eilor se des#ac nişte 'ori gingaşe, #os#orescente. 5 <ă mul!umesc, iam spus doctorului
%osc-e!eii aceia nu erau "nal!i, abia dacă "mi aungeau până la brâu. Aveau nişte #runze lungi, argintii dedesubt, şi nişte rădăcini scurte şi groase, care ieşeau uşor din nisipul a#ânat. Am scos ast#el, cu multă băgare de seamă, cinci bosc-e!ei, alegândui pe aceia "n vâr#ul cărora zărisem 'ori "mbobocite, apoi am umplut o ladă mare cu nisip şi am urcat tro#eele la bordul )easului. (n aceeaşi zi nava "şi luă zborul de pe planeta acoperită de deşerturi şi porni mai departe. (ndată ce opera!iunea de accelerare luă s#ârşit, miam pregătit aparatul de flmat "n speran!a că bobocii din vâr#ul bosc-e!eilor vor "n'ori cât de curând. Alisa "şi scoase şi ea -ârtia de desen şi acuarelele. /a un moment dat, auzirăm cu to!ii o melodie plăcută. 5 $ei asta8 se miră mecanicul Eelionâi. $ă doar nam pus magneto#onul "n priză. $ine ia dat drumul8 De ce nu mă lăsa!i să mă odi-nesc8 5 %osc-e!eii noştri cântă: strigă Alisa. 3esemne că se apropie o #urtună de nisip: 5 3o#tim8 se miră Eelionâi. De unde până unde #urtună de nisip "n cosmos8 5 2ă mergem, tăticule, să vedem bosc-e!eii, mă trase de mână Alisa. ;aide: Apoi o zbug-i "naintea mea spre cala unde "i depozitasem. 4u am mai "ntârziat pu!in, ca sămi "ncarc aparatul de flmat. 5
)iatunci, tot acolo, "n pragul uşii, am zărit bosc-e!eii. 3riveliştea #u pe drept cuvânt "n#ricoşătoare. Tu#ele ieşiseră cu toate din lada cu nisip şi păşeau acum spre noi, trăgânduşi anevoie rădăcinile lor scurte şi urâte la vedere. (naintau "n semicerc, legănânduşi crengile, bobocii li se des#ăcuseră şi 'ori trandafrii le pâlpâiau printre #runze ca tot atâ!ia oc-i pătrunşi de amenin!are. 5 /a arme: strigă Eelionâi şi mio "ntinse pe Alisa. 5 (nc-ide uşa mai repede: iam strigat eu, "nsă era prea târziu. (n timp ce ne "mpingeam unul pe altul ca să ne #acem loc, cel dintâi dintre bosc-e!ei trecu pragul, ast#el că am #ost nevoi!i să ne retragem "n coridor. 0nul după altul, bosc-e!eii "şi urmară căpetenia. Eelionâi, apăsând "n drum toate butoanele de alarmă, #ugi spre puntea de comandă după armă, iar eu am "nş#ăcat o perie de duşumea care sta spriinită de perete şiam "ncercat so apăr pe Alisa. Fiica mea se oprise lângă mine şi se uita la bosc-e!ei cu o privire f*ă, ca un iepure "n oc-ii unui şarpe boa. 5 Fugi: iam strigat eu. 3rea mult no săi pot !ine locului: %osc-e!eii "şi "nfpseră crengile "n coada periei şi "ncercau să mio smulgă din mâini.viguroase 4u am bătut "n retragere. 5 Mai !inei aşa, tăticule: "mi strigă Alisa şi o luă la #ugă. 61oroc că măcar Alisa nu mai e "n primedieB, mia trecut prin minte, căci "n ceea ce mă privea pe mine, pericolul "ncă nu trecuse. %osc-e!eii "ncercau să mă "mpingă "ntrunul din ung-erele "ncăperii, iar eu nu mă puteam apăra cu nimicO peria numi mai era de niciun #olos. 5 /a cei trebuie lui Eelionâi aruncătorul de 'ăcări8 am auzit deodată, venind din di#uzor, glasul căpitanului 3olos?ov. 2a "ntâmplat ceva8 5 1eau atacataruncătorul bosc-e!eii,acela. iam răspuns precipitat. i dai lui Eelionâi Am să "ncerc săi Dar "ncuisă"nnu cală. După ce trec pragul uşii de legătură, "!i dau de veste ca să manevrezi dumneata dispozitivul de "nc-idere. 5 4şti cumva "n pericol8 mă "ntrebă 3olos?ov. 5 1u. Deocamdată rezist pe pozi!ii, iam răspuns. (n clipa următoare, bosc-e!elul care se apropiase cel mai mult de mine trase cu putere de perie şi mio smulse din mâini. 3eria zbură tocmai la celălalt capăt al coridorului, iar bosc-e!eii,

"nsu'e!i!i parcă de #aptul că acum eram dezarmat, porniră spre mine strângânduşi rândurile. $-iar atunci am auzit "n spatele meu nişte paşi grăbi!i. 5 (ncotro, Alisa8 am !ipat, "ngrozit. (ntoarcete numaidecât: Nştia sunt mai tari ca leii: Dar Alisa se şi strecurase pe lângă mine, repezinduse "nspre bosc-e!ei. inea "n mână un obiect mare şi sclipitor. Mam năpustit pe urmele ei, dar am alunecat şi am căzut. 0ltima imagine pe care am re!inuto a #ost cea a ficei mele, "nconurată de crengile amenin!ătoare ale tu#elor care prinseseră via!ă. 5 3olos?ov: am răcnit eu. Autoor: Tocmai atunci "nsă cântecul bosc-e!eilor amu!i #ără veste. 2e auzi "n sc-imb un plescăit "nso!it de suspine. Mam ridicat "n picioare şi am văzut un tablou din cele mai paşnice. Alisa se a'a c-iar "n milocul bosc-e!eilor şi turna peste ei apă dintro stropitoare. %osc-e!eii "şi legănau crengile, străduinduse să nu piardă niciun strop de lic-id şi suspinau de plăcere+ După am dus bosc-e!eii "napoi "n cală, amam ridicat de ospe peria cu ce minerul rupt şi, ştergând duşumeaua, "ntrebato ficămea, plin de curiozitate& 5 $um de !ia trecut prin minte să procedezi aşa cum ai procedat8 5 3ăi na #ost, tăticule, o treabă prea complicată. %osc-e!eii doar sunt şi ei nişte plante. Asta "nseamnă că trebuie să fe şi ei stropi!i cu apă. Aşa cum ai stropi nişte morcovi. 3e când noi iam scos #rumuşel din nisipul lor, iam pus "n ladă, dar de stropit, am uitat săi stropim. $ând ma luat "n bra!e Eelionâi, ca să mă salveze, mia trecut prin minte un gând& oare la ei căpitan bosc-e!eii nu trăiesc c-iar apei8 3ăi peacasă Al Treilea tocmai cântarea lor"nlapreama autat să dea de apă. ar de cântat, ei cântă pentru că simt că se apropie o #urtună de nisip care va usca aerul şi va astupa oc-iurile de apă. (i sperie, adică, #aptul că ar putea să su#ere de sete. 5 De ce nu miai spuso atunci8 5 3ăi mai f crezut8 Doar teai luptat cu ei de parcă ar f #ost tigri. Ai uitat cu totul că nu sunt decât nişte tu#e obişnuite pe care trebuie să le stropeşti zilnic.

5 Astea şi tu#e obişnuite8 mormăi Eelionâi. 2ă dea buzna pe coridoare după apă: Aici "mi veni rândul mie, ca unui biolog ce sunt, să trag concluziile. 5 Aşa luptă ei pentru a supravie!ui, am rostit eu. (n deşert, apa se găseşte "n cantitate mică, izvoarele se "ntâmplă să sece, şi, ca să nu moară, bosc-e!eii pleacă săşi astâmpere setea "n altă parte. Din ziua aceea bosc-e!eii au vie!uit paşnic "n lada lor cu nisip. Doar unul din ei, cel mai mic şi mai neastâmpărat, ieşea adesea din ladă şi ne pândea la capătul coridorului, tot scuturânduşi crengile şi cântând, doardoar iom mai da nişte apă. Am rugato pe Alisa să nul răs#e!e stropindul peste măsură, căci şi aşa apa "i picura din vâr#ul rădăcinilor. 4i "nsă "i era milă de năpârstoc şi, până a luat s#ârşit călătoria noastră, ia tot dus apă cu pa-arul. 1ici asta "nsă nar f #ost o nenorocire. Dar "ntro zi Alisa ia dat să guste nişte compot şi de atunci bosc-e!elul ne a!ine mereu calea. /ipăie prin coridoare, lăsând urme peste tot, şi ni se vâră orbeşte, cu #runzişul lui, printre picioare. 1are "n el minte nici de două parale. $ompotul "nsă "i place la nebunie.

Capitolul # E)IMA *A)E1EI 241II

5 (ncotro pornim mai "ntâi8 măntrebă 3olos?ov. 2ta lângă mine, cercetând o -artă cosmică. 4ra indicat acolo traseul spre 3alaputra, unde ştiam că e*istă un târg de animale. 3e aceeaşi -artă, "nsă, punctasem un alt traseu& era cel ce ducea către 3laneta pustie despre care ne vorbise doctorul săşirămânem de carburan!i când neo f lumea mai dragă. 2tai şiaşteaptă după aceea să mai treacă cineva pe acolo. 1am prea !inut seama de spusele lui Eelionâi& doar "l ştiam cât e de pesimist. Aveam carburan!i "n cantitate sufcientă, de asta eram sigur. Eelionâi e*agera ca de obicei. 5 2ă dăm totuşi o raită şi pe 3laneta pustie, am spus eu. 4 o planetă enigmatică, iar dezlegarea unei enigme e tot ce poate f mai interesant. )i ast#el nava noastră porni "n direc!ia 3lanetei pustii. Din păcate, "nsă, două zile mainişte târziu,coordonate neam dat seama că doctorul
Am luat această -otărâre seara, "nainte de cină, iar după ce stăturăm la masă, Eelionâi se duse la sta!ia de radio să transmită pe 3ământ o radiogramă cum că la noi totul e "n ordine şi că zborul decurge normal. /am "nso!it şi eu. (mi place #oarte mult să stau lângă Eelionâi "n timp ce "ncepe să apese butoanele aparatului de emisierecep!ie, iar cosmosul, atât de imens şi de pustiu, prinde via!ă. Ascult atunci cum stau de vorbă "ntre ele planetele şi bazele cosmice, cum se interpelează navele interastrale şi cum transmit radio#arurile automate, instalate pe asteroizi şi pe planete nelocuite, tot soiul de in#orma!ii privitoare la situa!ia de acolo, la traseele torentelor de meteori!i şi la pulsari. (n timp ce Eelionâi "şi alcătuia radiograma, "ncepusem să răsucesc şi eu butonul aparatului. Deodată mia auns la urec-i o abia auzită voce de #emeie& 5 Mă a'u "n sectorul K, zicea #emeia. Am observat un torent de meteori!i cu totul necunoscut, care se "ndreaptă spre sistemul %lu?. 3este YK de ore torentul va traversa ruta de pasageri %lu? G Fi?s. og a f avertizate toate navele cosmice. 5 1e găsim şi noi c-iar "n sectorul ăsta, iam spus lui Eelionâi. 5 Am auzit şi eu comunicarea, "mi răspunse el. Miam dat seama că lăsase radiograma deoparte şi nota acum "n urnalul de bord ştirea transmisă de nava anonimă. 5 De vreme ce nava asta se găseşte "n sectorul nostru, -ai săi "ntrebăm pe cei de acolo dacă ne pot spune ceva despre 3laneta pustie, iam propus lui Eelionâi. 3oate neam depărtat de traiectoria stabilă8 Eelionâi "ncepu sămi spună că nava cu pricina se găseşte la o prea mare depărtare de noi, ast#el că cei de acolo no să ne poată auzi,că că#emeia sta!ia noastră de emisierecep!ie se vaprivitor de#ectalacu siguran!ă, care a transmis avertismentul meteori!i nare de unde să ştie ceva de 3laneta pustie, căci aceasta precis că nici nu e*istă. Mecanicul "i da "nainte cu bombăneala, dar mâna lui nu "nceta să răsucească butoanele aparatului şi când, "n cele din urmă, nava necunoscută ne recep!ionă apelul, el spuse&

5 Aici nava )eas. 1e a'ăm "n sectorul dumneavoastră, "ndreptândune spre 3laneta pustie, dar nu ştim dacă zburăm pe o traiectorie corectă. 5 ultimă "ntrebare, iam spus. Dumneavoastră va!i abătut vreodată pe 3laneta pustie8 5 pe $um să nu8 zise #emeia. de acolo<ă sunt plinesucces. de peşti, "nsă uscat nu e*istă niciun Mările #el de animal. doresc Din di#uzor se auzi un vuiet surd şi trosnete de parazi!i. 5 A pornit motoarele cu toată viteza, spuse Eelionâi. 2e grăbeşte. $eo mai f şi cu nebuloasa aceea vie8 5 > asemenea nebuloasă nu e*istă, iam răspuns. 3e #emeia asta am mai "ntâlnito cândva la o con#erin!ă şi iam spus "ncă peatunci că se "nşală. )iapoi, nai auzit ce părere are despre doctorul
5 > f, dar eu unul nu pot avea "ncredere "n el, mormăi Eelionâi. Dacăi un om minunat, de ce nea spus lucruri neadevărate8 %a zice că scrie un roman, ba că nul scrie. De ce a "ncercat să ne convingă că nu a #ost pe Micul Arcturus8 )i de ce na vrut să ne arate "nsemnările celor trei căpitani8 Eicând acestea, Eelionâi se apucă iar săşi alcătuiască radiograma. Femeia a avut dreptate. $-iar a doua zi zărirăm "naintea noastră o stea de dimensiuni reduse, "n urul căreia nu se rotea decât o singură planetă. 3esemne că era tocmai cea pe care o căutam, adică 3laneta pustie. Am auns spre seară pe malul unui lac, a'at la capătul unei câmpii "ntinse pe care creştea o iarbă scundă, gălbeită. 3loua mărunt& o ploaie interminabilă şi plictisitoare. 2tăturăm multă vreme privind a#ară prin -ublourile navei. 1icăieri nu se zărea niciun animal, nicio pasăre. 3oate că planeta e, "ntradevăr, lipsită de vie!uitoare8 Alisa şi Eelionâi se duseră să aducă apă din lac. /ipsiră cam multă vreme, dar eu nu miam #ăcut grii, "ntrucât "i vedeam prin -ublou cercetând cureveni aten!ielaceva pedar malul 3e urmă Eelionâi navă, nu lacului. urcă spre puntea de comandă, ci se duse la el "n cabină. 5 $e cau!i8 lam "ntrebat prin inter#on. 5 (mi caut undi!a, zise el. (n locul ăsta io puzderie de peşti. Am luat apă cu găleata şi când colo, vedem "n ea trei peşti uite atâta. 1ai vrea să mănânci şi dumneata o ciorbi!ă de peşte8 5 1u, iam răspuns cu -otărâre. )i nici pe voi nu vă s#ătuiesc. 3ână şi pe 3ământ e*istă peşti otrăvitori, iar a găti ciorbă de peşte peo planetă nelocuită mi se pare un lucru cel pu!in neserios. 5 %ine, bine, zise Eelionâi. Atunci o să pescuim ceva pentru colec!ia dumitale. 3lecă iar, "n #ugă, spre malul lacului, iar eu, luând cu mine pelerina Alisei, ca nu cumva #ata sămi răcească, precum şi un mic năvod, am pornit la rândul meu "ntracolo. Eelionâi re#uză categoric să #olosească năvodul, zicând că asta nui o treabă demnă de un sportiv care se respectă, or el se consideră a f tocmai unul dintraceştia. (n sc-imb eu, cu Alisa "mpreună, prinserăm cu năvodul atât peşte, că ne umplurăm cu

el găleata. Duserăm apoi peştele la bordul navei. (n urma noastră veni şi Eelionâi, ud leoarcă, şişi transportă prada "n vivieră. 5 1u uita să "nc-izi trapa navei, iam spus, punândumi os găleata. 5 1am să uit, "mi răspunse el cu un glas care "i vădea tulburarea. Dusese atât de mult dorul pescuitului, "ncât acum, dacă nar f #ost a#ară atât de "ntuneric, ar f stat cu undi!a "n mână toată noaptea. 3rimul lucru pe care lam #ăcut a doua zi, a #ost să mă uit a#ară printrunul din -ublouri. Dincolo de geamul acestuia strălucea aprig soarele, iar "n urul navei se roteau o mul!ime de păsări. 5 a te uită ce mai 3lanetă pustie: am rostit eu cu glas tare şi mam dus sămi trezesc tovarăşii. Aşa 3lanetă pustie mai zic şi eu, am repetat. eri am prins peşte, astăzi ne "nconură cârduri "ntregi de păsări. am deşteptat pe Alisa şi pe 3olos?ov, cât despre Eelionâi, acesta se şi a'a "n picioare. 0mbla prin rezervele lui de lese şi cârlige undi!ă. uneltele pentru o pradă grasă, "mi spuse. 5 (midepregătesc 2imte inimioara mea căşi #ac peaici veleatul ştiuci cât mine de mari. 5 1umai să fi cu băgare de seamă, am căutat eu săl previn.
5 1ui vorba de asta, ripostă 3olos?ov. Trebuie să ne fe clar că dacă se mai "ntâmplă o dată o asemenea greşeală, nu ne rămâne decât să ne "ntoarcem acasă. (nseamnă că nu suntem cu to!ii decât nişte gurăcască şi, prin urmare, nu avem ce căuta "n cosmos. 5 artămă, căpitane, spuse Eelionâi. (şi dădea seama, freşte, de boacăna săvârşită. (nsă gândul la pescuit "l tulburase atât de mult, "ncât cu un picior se şi a'a pe malul lacului. Miam pregătit plasele pentru prins păsări şi am scos a#ară arma la care, "n loc de gloan!e, #oloseam nişte ace unse cu o substan!ă somni#eră. (n timp cemi isprăveam pregătirile, Eelionâi se şi aşezase pe malul apei. (l urmăream cu coada oc-iului, mirândumă de aerul lui posomorit. 63esemne căi şi acum cu gândul la greşeala #ăcutăB, miam zis eu. $-iar atunci vremea se "nrăută!i brusc. Din senin se abătu un vânt puternic. ăbu#nirile lui plecară iarba la pământ, duseră cu ele păsările din văzdu- şi stârniră valuri "nalte pe "ntinderea lacului. (n câteva minute sus, pe cer, nu mai rămase nicio pasăre. Eelionâi se ridică şi porni spre navă. Miam spus şi eu că este cazul sămi duc plasele "năuntru şi să aştept ca vântul să se potolească, iar păsările să iasă din ascunzişuri. 5 4i, cum e8 lam "ntrebat pe Eelionâi. 3ot să te #elicit pentru o pradă grasă8 5 1am pescuit nimic, zise el. 1u muşcă deloc. 5 $um aşa8 $-iar dumneata miai spus că lacul geme de peşte. 5 Asta a #ost aseară. Acum, pesemne că tot peştele sa lăsat la 5 #und. Miau zburat şi mie toate păsările, iam spus eu. Asta "nseamnă că am avut g-inion amândoi. 2ă aşteptăm să se mai "nsenineze. 1u vrei să mergi şi deseară la pescuit8 3oate că aici peştele nul po!i prinde decât la asfn!itul soarelui8 5 1u ştiu, zise morocănos Eelionâi. 3laneta asta numi #ace o impresie bună. Doar nu degeaba i sa spus 3laneta pustie. 0ite peştele, nu e peştele: 0ite pasărea, nu e pasărea:

5 3rivi!i: strigă Alisa, care venise lângă noi şi ne auzise discu!ia. 0ita!ivă colo: 0n iepure: 3rin iarbă sălta "ntradevăr un animal mititel, "l urmărea "n goană un altul, ceva mai mare. 1ici nu apucarăm săi desluşim ca lumea, că ne şi pieriră din oc-i, doar iarba continua să se legene "n urma lor, bătută de vânt. 5 Ai văzut8 iam spus mecanicului. 1ui câtuşi de pu!in o planetă pustie. 2unt şi animale peaici. 5 1avea griă& o să dispară şi ele, prevesti Eelionâi. 1u!i aminteşti de vorba lui umătate de oră mai târziu, a trebuit să mă las păgubaş. %iosemnalizatorul n avea cum să greşească, or, asta "nsemna că "n lac nu mai era nici urmă de peşte. 5 Dacă naş f pescuit aseară cu mâinile mele, iam spus lui Eelionâi, naş f crezut "n ruptul capului căn lacul ăsta se poate a'a vie!uitoare.
4u "nsă "mi şi dădusem seama că stepa mişună de animale. 3rin iarbă se #ugăreau şoarecii de câmp, un !istar se ridică "n două picioruşe, aidoma unui !ăruş, iar pe malul lacului trecu un alt animal, semănând cu un pui de urs. 5 1ui nimic care să ne sperie, am spus eu. 1avem decât să scoatem autoşenileta şi să pornim spre turmă. 3oate mai prindem şi alte animale. Dar nici nam coborât bine autoşenileta de la bordul )easului, că se porni o ploaie toren!ială. 4ra cu mult mai puternică decât cea de ieri& se năpustise brusc, iar picurii ei răpăiau cu zgomot pe caroseria autoşeniletei. Mam repezit "n maşină, cu Alisa după mine, şi, #ără a ne mai păsa de ropotul ploii, am pornit prin stepă, "n direc!ia turmei de antilope. Antilopele "nsă dispăruseră. 1am mai găsit nici alte animale, iar mai târziu, când am coborât din ve-icul şi mam aplecat să văd mai bine şoarecii care se zbenguiseră prin iarbă, miam dat seama că şoarecii pieriseră şi ei. De data asta am lansat biosemnalizatorul pe deasupra câmpiei. După ce aunse până aproape de orizont, aparatul reveni spre mine, spulberândumi orice "ndoială& pe planeta unde poposisem nu se mai a'a picior de animal. 5 3o!i să mai zici ceva8 iam spus cu amărăciune lui 3olos?ov după ce urcarăm autoşenileta la bord şi ne adunarăm cu to!ii "n salonul navei. 4 "ntradevăr o planetă pustie. Tare naş pleca de aici până ce nu iam dezlega misterul. 5 Doar nu putem rămâne aici o veşnicie, ripostă 3olos?ov. )i apoi, nici nu suntem noi primii care am descoperit că aici e*istă o enigmă. 3oate că misterul 3lanetei pustii nici nu va f desci#rat. 5 $e rău "mi pare că Eelionâi a uitat trapa desc-isă, spuse Alisa. Am f rămas măcar cu câ!iva peştişori. 5 2ă nu eu. maiTotuşi vorbim demiloc astaO omul e şicurioasă& aşa #oartecând necăit, am "ntrerupto e la o treabă am sosit aici, ploua, iar lacul era plin de peşteO a doua zi diminea!a zburau pe sus stoluri "ntregi de păsăriO cum sa pornit vântul, s au "mprăştiat păsările, şiau apărut animalele+ 5 Tăticule, spuse brusc Alisa, a'ă că am dezlegat taina acestei planete:

5 3ăi sigur, zise morocănos Eelionâi. 3ână acum na putut so dezlege nimeni, şi uite că vestitul 2-erloc? ;olmes, alias Alisa, a venit şi a dezlegato: 5 Fii mai prudent, Eelionâi, i se adresă 3olos?ov. 4u, de e*emplu, am mai pierdut un rămăşag #ăcut cu Alisa. Mai demult, când am avut dea #ace cu mormoloii+ 5 Aşa este, dădu din cap Alisa. Asta pentru că gândirea mea nui ca a unui om de ştiin!ă. 5 ;ai, mo!ato, povesteşte, am "ndemnato eu. 5 3ot să nu vă povestesc, ci să vă arăt8 5 $um vrei. 5 Atunci vă rog să mă aştepta!i ni!el. dată, "ncă o dată+ "n cele din urmă, porni iar "n #ugă spre navă. ntrând "n salon, Alisa puse căldăruşă pe masă. 5 0ita!ivă şi voi, ne spuse. (n căldăruşă "nota alene un peştişor. 5 ;o, -o: e*clamă Eelionâi. Am uitat cu totul că cel mai bine pescuieşti aici pe "nserat. 0ndemi sunt undi!ele8 5 2tai ni!el, spuse Alisa şi cu#undă mână "n apă. 2coase peştele din căldare şil azvârli pe masă. 5 $e #aci, Alisa8 5 Dacă e aşa cum gândesc+ (ncepu Alisa, dar c-iar atunci, sub oc-ii noştri se petrecu o stranie metamor#oză. 3eştişorul zvâcni de avreo ori, dădu"ndin coadă şi, Gpe"ndată, "ncepură i sedouă presc-imba aripi, solzii penearipioarele şi, câteva clipe mai târziu, văzurăm pe masă, netezinduşi #ulgii, o păsăruică deo şc-ioapă. (n timp ce urmăream cu gurile căscate cum se trans#ormă peştele acela "n pasăre, ea bătu din aripi şi "şi luă zborul. 2e lovi curând de tavanul salonului. 5 3une!i mâna pe ea: am strigat eu. > să se lovească rău de tot:

5 2tai, tăticule, că asta nui totul, spuse Alisa. 3asărea se mai lovi de câteva ori de tavan apoi căzu din nou drept pe masă. $ăzând acolo, continuă săşi sc-imbe "n#ă!işarea. De data asta "i pieriră penele, aripile "ncepură a i se zgârci şi, "n cele din urmă, văzurăm pe masă un şoricel. )oricelul lunecă "n os pe piciorul mesei şi dispăru "ntrun col!. 5 Acum !ie clar totul8 măntrebă Alisa. > spuse pe un ton trium#ător. $am avea dreptate so #acă& doar nu !i se "ntâmplă prea des să dezlegi o taină care sa dovedit a nu f pe măsura atâtor biologi de renume. 5 $um de !iai dat seama8 am "ntrebato. 5 3ăi c-iar tu miai desc-is oc-ii. iai amintit că, ieri când a plouat G am dat de peşti, când sa "nseninat G au apărut păsările, iar când a "nceput să bată vântul G am văzut animale. 5 Ai per#ectă dreptate, iam spus. 4ste un sistem de adaptare dea dreptul uimitor, "nsă, pe planeta asta, cu totul ustifcat.
Capitolul $ CE )E-A2 I41+I4I1 2EC?EA5II

To!i colec!ionarii şi amatorii de lucruri e*otice din sectorul opt al =ala*iei obişnuiesc să viziteze planeta %lu?. Aici, "n preama oraşului 3alaputra, se organizează o dată pe săptămână un târg special. (ntreaga noastră =ala*ie numără câteva miliarde de colec!ionari. $ei din 2istemul solar, de pildă, se adună "n prima duminică a fecărei luni pe planeta Marte, unde târgul are loc pe un podiş a'at lângă Marele canal. Mi sa povestit, de asemenea, că şi "n nebuloasa Andromeda e*istă o puternică asocia!ie de colec!ionari, iar pe una din planetele de acolo sunt atât de numeroşi, "ncât au preluat conducerea, şi "ntreaga industrie a planetei nu mai produce acum decât albume de mărci, pensete flatelice şi acvarii. 3e la colec!ionarii de pe Marte mam mai abătut şi altcândva. Am #ăcutnoastră rost acolo de nişte peşti zburători "ntâlni!i, pentrus grădina zoologică. 3laneta %lu? "nsă rar nam avut prileul o vizitez. 3alaputra se dovedi să fe un oraş nu prea "ntins. 2e a'au "nsă acolo o mul!ime de -oteluri şi depozite. $ât despre cosmodromul din 3alaputra, acesta putea f pe măsura oricărei capitale. (ndată ce nava 3egas cobor" pe pista de beton, se "ndreptă spre ea un automobil "n care se a'au câ!iva străeri. 5 De unde veni!i8 lau "ntrebat ei pe 3olos?ov, #rânând c-iar "n dreptul scării. 5 răspunse căpitanul. 5 De Nstapepe3ământ, unde o le mai f8 5 (n sectorul trei. Face parte din 2istemul solar. 5 (-". Aşa bănuiam şi eu, zise şe#ul străerilor. 2emăna #oarte mult cu un ventilator. Avea trei urec-i mari, iar "n timp ce vorbea, "şi rotea capul cu atâta iu!eală, "ncât stârnea cu urec-ile un vânt "n toată regula. Tocmai din această cauză locuitorilor de pe planeta %lu? li se şi zice 6urec-ea!iB. 2trăerii urcară la bordul )easului şi intrară "n salon.

5 $e ave!i de vânzare8 ne "ntrebă unul din ei. 5 Am venit să vedem, iam răspuns eu, dacă nu cumva am putea găsi pe la dumneavoastră niscaiva animale interesante, ca să le ducem la =rădina zoologică din Moscova. 5 Asta "nseamnă că nu vre!i să vinde!i nimic8 "ntrebă străerul. 5 1imic. 5 )i nave!i la bord niciun #el de animale8 5 Animale avem, iam spus eu, dar nu le vindem. 5 <ă rog să mi le arăta!i, zise străerul. 5 De ce să vi le arătăm8 interveni 3olos?ov. <ă suntem oaspe!i şi e cazul să ne crede!i pe cuvânt. 5 3e dumneavoastră vaş crede, zise urec-eatul, dar văd căi cunoaşte!i prea pu!in pe colec!ionari. 1e cară aici din toată =ala*ia #el şi #el de ivine, iar noi pe urmă tragem ponoasele. Altă dată eram politicoşi şi nu controlam nimic. Astăzi "nsă controlăm toate navele. 2untem pă!i!i. )i străerul, stârnind vânt cu urec-ile, ne istorisi următoarea tristă "ntâmplare& 5 1u "n târg,cua elapărut un insmititel care venise cu mar#ă dedemult, vânzare.aici Adusese un săcule! şi un borcan. (n borcan avea nişte viermi albi. Amatorii de păsări iau apreciat pe dată.
%ara?as la "ntrebat aşa& 6De unde sco!i dumneata viermii ăştia87 5
şi, uninduşi cu to!ii #or!ele, au izbutit săi ia negu!ătorului săcule!ul său cel mititel. Au văzut "ntradevăr că din viermii aceia nu puteau "ncăpea "năuntru decât numai vreo doi pumni. 2cuturând "nsă mai mul!i viermi din săcule!, aceştia, "n văzul tuturor, au "nceput să se dividă "n două şi să crească. Deodată, de la celălalt capăt al pie!ei sa auzit un !ipăt de spaimă. $e se "ntâmplase8 0nul din amatorii de păsări cântătoare a presărat "ntro colivie viermii abia cumpăra!i şi şia dat seama că ei au pornit să se "nmul!ească c-iar acolo, sub oc-ii lui. 5 %a nu, zise al doilea străer, zvâcnind din urec-i. (mi permit să te contrazic, urec-imeata+ Dar şe#ul său nu mai stătu săi asculte părerea, "şi apucă adutan!ii de urec-i, "i dădu a#ară din salon, trânti uşa "n urma lor şi zise, uşurat& 5 Acum am să vă pot povesti "n linişte. Dar "n clipa aceea uşa se "ntredesc-ise şi prin crăpătură se ivi urec-ea străerului celui atât de "ndărătnic. 5 (mi permit să+ (ncepu el. 5 4i nu, aşa nu se mai poate: 2trăerulşe# se propti "n uşă cu spatele şi"nnumai săşiaceştia continue istorisirea&"ntr 2a constatat cele dinast#el urmăizbuti că viermii se "nmul!esc, adevăr, cu o viteză #antastică. Atât de repede, "ncât "n zece minute se #ac de trei ori, iar "ntro oră de şase sute de ori mai mul!i decât #useseră ini!ial. 5 Dar de -rănit cu ce se -rănesc8 "ntrebă, mirată, Alisa. 5 $u aer, răspunse şe#ul. $u aer, freşte. 5 %a cu o*igen: !ipă din spatele său cel deal doilea străer. 5 %a nu& cu azot: răcni cel deal treilea. 2trăerulşe# "şi cuprinse obrazul cu urec-ile de ruşine pentru subalternii săi. Abia peste cinci minute "şi reveni atât cât săşi poată istorisirea. 5 (ns#ârşi concluzie, nau trecut nici trei ore şi "ntreg târgul din 3alaputra era acoperit cu un strat de viermi, gros deun metru. $olec!ionarii #ugiseră care "ncotro. 5 Dar negu!ătorul8 #ăcu Alisa. 5 1egu!ătorul a dispărut şi el "n "nvălmăşeală. 5 Adică a şterso, răsună din spatele uşii. 5 $urând mormanul de viermi sa lă!it "n toate direc!iile. $ătre seară a auns "n centrul oraşului. Maşinile pompierilor,

care turnau peste ei apă şi spumă din e*tinctoare, nu izbuteau să #acă #a!ă calamită!ii. /umea "ncerca să dea #oc viermilor, săi otrăvească, să presare peste ei D.D.T., săi zdrobească "n picioare, dar totul era "n zadar. Aerul din urul planetei se "mpu!ina clipă de clipă. 2emnale 2.>.2. 3orniră de pe planeta %lu? spre toate col!urile =ala*iei. De salvat "nsă planeta a salvato tot Praba?as din %ara?as. /ea asmu!it "mpotriva viermilor pe mâncăroaice G nişte păsăruici numai deo şc-ioapă, dar atât de lacome, "ncât niciun colec!ionar care se respectă nu se "ncumetă să le !ină acasă, "n colivie, căci ar aunge curând la sapă de lemn. (n cele din urmă, deci, am izbutit să scăpăm de potopul viermilor, deşi mâncăroaicele, odată cu aceştia, au -ăpăit şi toate #urnicile, albinele, viespile, !ân!arii, 'uturii, gândacii, tăunii, precum şi gândacii de bălegar care li sau a'at "n preamă. 5 Dar de ce pusese negu!ătorul "n vânzare nişte viermi atât de periculoşi8 "ntrebă Alisa. 5 $um G de ce8 3entru că voia să aibă şi el un câştig. Doar săcule!ul acela era pe drept cuvânt #ără #und. 1u, zise ăsta colec!ionarii nui un motiv. nu era un5prost& pânăAlisa, la urmă, totDoar saunegu!ătorul dumirit despre cei vorba. 5 2igur că nu era un prost: strigă de după uşă un străer. A vrut, de #apt, să ne distrugă planeta: 5 3ăi, de ce8 5 Asta no mai ştim, mărturisi străerulşe# şi, depărtânduse de uşă, "şi lăsă autoarele să intre "năuntru. 1o ştim, "nsă de atunci neam apucat să controlăm toate navele care ne sosesc din 2istemul solar. 5 De ce tocmai din 2istemul solar8 5 un secret al nostru, primul străer. 5 Nstai 1ui niciun secret, intervenispuse cel deal doilea. Adevărul e că deacolo venise negu!ătorul. Adică din 2istemul solar. 4ra >m. 5 Din ce "n ce mai ciudat, am spus eu. Dispune!i măcar de vreo descriere a lui8 $am cum arăta omul ăsta la #a!ă8 5 1icicum. 1ouă ni se pare că toți oamenii arată la #el. 5 Totuşi nu se poate să nu f avut unele particularită!i mai deosebite.

5 Avea, "ntradevăr, o particularitate, spuse autorul străerului. 5 a mai taci: "l repezi şe#ul. 5 %a nam să tac, spuse autorul. >mul acela purta pe cap un acoperământ cu boruri orizontale şi cu o adâncitură transversală deasupra. 5 1u pricep, am "năl!at eu din umeri. $e adâncitură transversală o mai f şi aia8 5 0rec-imeata, aratăi, rogute, #otografa, zise autorul. 3oate că dânşii o să ne dea o mână de autor. 5 1ui voie. 4 o #otografe secretă. 5 %a este voie. De vreme ce eu am şi vorbit despre ea, "nseamnă că nu mai e secretă. 5 %a nai vorbit. Tu ai trădat un secret de stat: 5 $u atât mai mult+ 5 1emaiavând "ncotro, urec-imeasa scoase din buzunar o #otografe. 0na mototolită, cu contururi neclare, #ăcută pesemne de un amator, totuşi nelăsând loc nici unei "ndoieli& cel din poză nu era altcineva decât doctorul să vă socotim pe to!i bolnavi de ciumă galactică. Atunci, vrândnevrând, o să vă lua!i zborul. Altminteri vă trântim o dezin#ec!ie, deo să vă mânca!i ung-iile că a!i venit până aici. 5 2ă şti!i că nu vam pus niciun gând rău, am "ncercat eu săl potolesc. 3e omul din #otografe nu lam văzut decât o singură

dată. %a poate nici na #ost el. Doar e*istă şi oameni care seamănă leit "ntre ei. )iapoi, la ce io f trebuit unui doctor, director de muzeu, să #acă nego! cu viermi8 5 1u ştiu, rosti cu triste!e străerulşe#. )tiu doar atât, că se !in belelele lan! de capul nostru. 1u vede!i8 3ână şi "ncrederea "n cei ce ne vizitează neam pierduto. 5 Dar cea!i mai pă!it8 5 1ici nu mă "ntreba!i. $ineva nea nimicit aproape to!i guralivii. 5 =uralivii8 5 Da, da. 3ăsările noastre pre#erate.

Capitolul " A;EM )E;+IE ,E 2) 2A*I;

2pre târgul colec!ionarilor am plecat, "mpreună cu Alisa, pe os, urmând ca autoşenileta să vină tot acolo cam peste două ceasuri. 4ra o diminea!ă #rumoasă, cu cerul senin, portocaliu, cutreierat de nişte nori pu#oşi, verzuiO nisipul de sub picioarele noastre era moale, albastru. Aunserăm curând pe strada principală a oraşului. Deo parte şi de alta se "năl!au -oteluri. 1u semănau deloc unul cu celălalt, "ntrucât fecare din ele #usese construit pentru locuitorii unor planete sau sisteme siderale di#erite. 2e a'a acolo, de pildă, -otelul 6Pra?B, asemănător unui balon cu care se oacă copiii, numai că avea un diametru de vreo sută de metri. De sub clădirea -otelului răsăreau capetele unor antigravitatori. Aici poposeau tot #elul de peregrini cosmici, nomazi, obişnui!i #olosind cu stareacometele de imponderabilitate. obiceiul să călătorească sau toren!ii Aveau de meteori!i, unde "şi instalau corturile. Trecurăm după aceea pe dinaintea -otelului 6$uibuşorul minune7. Avea şi el #orma unei s#ere, dar a uneia cu supra#a!a solidă de tot şi find pe umătate "ngropat "n pământ. /a intrarea "n -otel zărirăm o inscrip!ie& 61umai pentru locuitorii planetelor cu atmos#eră de gaz metan7. 3rin uşa "ntredesc-isă se strecurau şuierând şuvi!e sub!iri de gaz. 0rmătorul era -otelul numit 6TigaiaB& pere!ii săi G deşi prevăzu!i cu o sută de straturi izolatoare G erau atât de "ncinşi, "ncât nu de te puteai atinge care de ei.o ;otelul era destinat tot #elul stele, pentru baie "n lavă "ncinsă elocuitorilor la #el cuma ar f pentru noi scăldatul "n apele unui iaz "ntro zi de vară. Mai erau şi alte -oteluri& unele suspendate "n aer, altele "ngropate "n pământ, altele cu uşa de intrare pe acoperiş, ori neavând deloc nici uşi, nici #erestre. Deodată "nsă văzurăm "n #a!a noastră o clădire nu prea mare, cu coloane la #a!adă, cu nişte #erestre din cele mai obişnuite şi cu o uşă la #el de obişnuită. 3e frma a'ată deasupra intrării sta scris& 6
5 a te uită, tăticule, "mi spuse Alisa. ;otelul ăsta pesemne căi pentru oameni. 1e oprirăm "naintea lui, căci ne #ăcea multă plăcere săl privim& ca şi când am f "ntâlnit un vec-i prieten. 3e uşa -otelului ieşi un om "nalt, purtând uni#orma de cosmonaut al 'otei comerciale. 1e salută cu o mişcare a capului. 5 %ună ziua, "i răspunserăm. De unde sunte!i8 5 Am adus de pe Terra pe planeta %lu? nişte regeneratori de o*igen, ne răspunse cosmonautul, oprinduse. A!i auzit pesemne şi dumneavoastră de pă!ania celor de aici& erau cât pe ce săşi piardă tot o*igenul. (n timp ce am continuat să discut cu cosmonautul, Alisa sta lângă mine şi cerceta cu privirea #a!ada -otelului. Deodată mă apucă de mână. 5 Tăticule, e*clamă ea, priveşte cinei acolo: /a una din #erestrele a'ate la etaul al doilea sta doctorul mul ăsta nar f avut să aungă până aici: 5 ;ai să vedem cum a izbutit să vină, zise Alisa şi mă smuci de mână. 0şa de intrare era masivă, cu incrusta!ii, iar mânerul "i era poleit cu aur. ;olul avea şi pe dinăuntru "n#ă!işarea unui palat "mpărătesc. 3e ziduri erau zugrăvi!i inorogi şi #elurite zâne, iar dea lungul pere!ilor se "nşirau lavi!e de lemn. 3esemne că ar-itec!ii cei urec-ea!i urmăriseră la televizor celebrul serial "n douăzeci de episoade, intitulat 6%oris =odunovB. Aungând "n milocul -olului, mam oprit. 5 aplace stai ni!el, numi deloc.Alisa, iam spus. Mie povestea asta să ştii că 5 De ce, tăticule8 5 3ăi, gândeştete şi tu& abia neam despăr!it de doctorul
5 $u atât mai mult, zise Alisa. 4 cazul săl "ntrebăm cum şi ce. 5 Mă rog, am ridicat eu din umeri, apoi mam apropiat de o masă lungă la care, "ntre o lebădă "mpăiată şio cupă din material plastic, sta recep!ionerul, "mbrăcat "ntrun că#tănel alb. 5 2punemi, te rog, lam "ntrebat, ce cameră ocupă doctorul
Atunci am bătut uşor "n tăblie. Eguduită, uşa se "ntredesc-ise. (ncăperea, de dimensiuni reduse, era mobilată şi "mpodobită cam aşa cum se poate vedea "n ilustra!iile unor romane istorice despre trecutul pământenilor. 2e a'a aici o lustră de cristal şio lampă de gaz #ără ftil, un samovar din Zol#ram şi un paravan aponez. Doctorul
picioarele noastre mişunau colec!ionari ceva mai mari decât #urnica, iar alături de ei deflau al!i colec!ionari ceva mai mici decât ele#antul. 3e măsură ce ne apropiam de târg, mul!imea devenea tot mai compactă, de aceea am luato pe Alisa de mână, să nu calce din nebăgare de seamă pe careva pe picioare sau să nu o calce pe ea careva din "n tâmplare. Târgul se "ntindea pe o rază de mul!i ?ilometri şi era "mpăr!it "n câteva sectoare. ni!ial am trecut prin sectorul colec!ionarilor de scoici, apoi prin cel al biblioflilor, neam strecurat anevoie prin pu-oiul de oameni masa!i "n sectorul colec!ionarilor de minerale şi pietre pre!ioase. 3rintre tarabele cu 'ori am "naintat destul de uşor, doar "ntrun singur loc am #ost nevoit so iau pe Alisa "n bra!e, deoarece era gatagata săi vină rău de la par#umul trandafrilor f?sieni. De cum am auns "nsă "n sectorul flateliştilor, am auzito pe Alisa spunândumi& 5 Tăticule, stai pu!in. 3e o "ntindere de vreo mie de metri se a'au "nşirate o sumedenie de măsu!e pliante.la Din spusele unui băştinaş a'at că numărul lor aungea paisprezece mii trei sute. am (n dreptul măsu!elor şedeau flateliştii G câte doi, iar pe ici, pe colo şi câte patru. Făceau "ntre ei sc-imb de mărci poştale. $ei care nu mai aveau loc la măsu!e se tocmeau stând "n milocul drumului sau pur şi simplu plimbânduse prin bazar. Alisa cumpără o serie de mărci mobile "n relie#, reprezentând păsări de pe planeta 2irius, o marcă muntenegreană din anul S, un clasor pentru mărcile f?siene, care avea darul de a aşeza automat, la locul cuvenit, marca, de cum o apropiai de el. (n scurt timp ficămea sc-imbă marca muntenegreană pe altele două de pesunt planeta )eşineru. 5 Astea anume pentru tine, tăticule, "mi spuse Alisa. 0na dintre mărci era complet albă, iar pe cea de a doua se putea distinge doar o inscripție cu litere mărunte& 60n tânăr s?lis la păşuneB. 5 Tu, tăticule, voiai să vezi un s?lis, nui aşa8 5 %ine, dar undei s?lisul8 5 > să apară mâine, rosti grăsanul pe carel "ntâlnisem mai adineaori la -otel. 1e aunsese din urmă.

5 $um adică G mâine8 5 3e mărcile astea imaginea nu apare "n fecare zi, ci doar "n zilele cu so!, mă lămuri grăsanul. 5 Dar cealaltă marcă ce va "n#ă!işa8 5 $ealaltă8 $ealaltă no să "n#ă!işeze nimic. 4 o marcă #olosită. 5 )iatunci ce rost mai are8: mam mirat eu. 5 Astai o marcă rarisimă. /ocuitorilor de pe planeta )eşineru nu le place să scrie scrisori, şi de aceea aproape toate mărcile lor poştale aung "n mâna flateliştilor ne#olosite. ar cele #olosite sunt e*trem de rare. Feti!a dumitale a procedat bine procurânduşi o marcă atât de rară. ostind aceste vorbe, grăsanul ne #ăcu din mână şi o luă din loc, "n salturi, mai departe. ar noi era cât peaci să ne rătăcim prin mul!imea aceea de sectoare, sectoraşe şi sec!iuni "n care era "mpăr!it târgul. Dar tocmai atunci răsunară undeva "n #a!a noastră !ipete de pasăre, răcnet de fare şi !iuit de insecte. Aunsesem "n altă pia!ă ticsită de colivii, acvarii, cuşti, !arcuri. Acesta era tocmai sectorul destinat 3ână şilig-ioanelor mie, vec-i cosmice. cosmobiolog, "mi venea #oarte greu să mă descurc "n lumea aceea pe care o aveam "n #a!a oc-ilor. Civinele şi orătăniile se dovedeau a f atât de #elurite, iar posesorii lor de asemenea, ba c-iar mai abitir decât ele, "ncât miam "nceput călătoria prin pia!ă comi!ând o mare ga#ă. Mam apropiat de o pasăre cu penaul de un albastru "nc-is, ce sta proptită pe trei picioare galbene, de vreo doi metri lungime. 0nul dintre ele era legat cu un lăn!ug "ntins până la stăpânul ei, o apari!ie "nc-ipuită din globuri multicolore, descinsă de pe o planetă necunoscută mieO lam "ntrebat pe stăpân cât costă pasărea aceea minunată. (n aceeaşi clipă "nsă, pasărea "mi răspunse "ntr o curată limbă cosmică& 5 4u nu mă vând. Dar dacă vrei, pot să!i vând acest pluribalon bulinar. ar pe mine teaş ruga să nu mă igneşti. Aşadar, "ncurcasem lucrurile, nam băgat bine de seamă care pe carel !ine de lan!. $olec!ionarii şi negustorii din ur izbucniră "n râs, iar pasărea, mâniinduse pe loc, mă pocni cu clon!ul ei lung drept "n moalele capului.

Mam grăbit so iau la sănătoasa, findcă pe pasăre o apucaseră năbădăile şi se pregătea acum de altă lovitură. 5 Tăticule, rosti deodată Alisa, vino pu!in "ncoace. a uite ce interesant e. Miam "ntors privirea de la gândacii cristaloizi, pe care voiam de mult săi ac-izi!ionăm pentru grădina zoologică, şi mam uitat la Alisa. 2e oprise "n #a!a unui acvariu mare şi gol. Alături se a'a un scăunel pe care sta cuibărit un pitic. 5 0ităte şi tu, ce animale interesante vinde omul acesta. 5 Dar nu văd nimic. Acvariul e gol: >mule!ul o#tă amărât şişi şterse o lacrimă. 5 1u eşti dumneata primul, rosti el, nu eşti primul care spune una ca asta: 5 Dar ce ai "n acvariu8 lam "ntrebat eu respectuos. Microorganisme8 5 4i, astai c-iar culmea: zise piticul. nsuportabil: =ata, plec. (mi iau lumean cap. 5 Tăticule, "mi şopti Alisa, dar atât de tare, că se auzi la zece metri distan!ă, acolo are peşti aerieni invizibili. Mia spuso c-iar dumnealui. 5 nvizibili8: 5 Feti!a ştie ce spune, glăsui piticul. Nştias cei mai obişnui!i peşti invizibili. 5 Foarte interesant: am răspuns eu. Dar cum anume "i pescui!i8 5 $u plasele, mă lămuri piticul. $u plasele invizibile. 3eştii zboară cât zboară, cad "n plasele invizibile şi eu "i duc acăsică. 5 Aş putea să apuc şi eu unul8 am "ntrebat. 5 2ă apuci unul8: 3iticul era uimit la culme. $um adică să apuci unul8 5 $u mâna. 5 3ăi, no să ai cum săl !ii. 5 De ce8 5 3entru că peştii ăştia invizibili sunt #oarte alunecoşi. (!i scapă unadouă, nici napuci săi atingi, că!i şi scapă din mână. Mi se pare că nu mă crezi pe cuvânt. 1u iam răspuns. Atunci piticul prinse a gesticula şi e*clamă&

5 3o#tim: 0ităte, apucăi, dăle drumul a#ară. Fă ce vrei: 0mileştemă: Cigneştemă: 3iticul smulse de pe acvariu o cârpă mare, mă "nş#ăcă de bra! şi mă sili să vâr mâna "năuntru. 5 4i8 !ipă el. $um e8 Ai prins ceva8 1u, nai să izbuteşti dumneata să prinzi nimic. Mâna mea nu sim!i decât golul din acvariu. 1u era acolo nici urmă de peşte. 5 Aici nui absolut nimic, am declarat eu. 5 4i po#tim, a!i văzut8 se adresă piticul, cu obraii şiroind de lacrimi, către grupul curioşilor ce #ăcuseră cerc "n urul nostru. Dumnealui sa convins personal că peştii sunt atât de lunecoşi, "ncât nui po!i prinde, dar nu vrea so recunoască. Atunci am "nceput sămi vântur mâna prin acvariul golgolu!, şi numai ce am scoso a#ară, că piticul se porni iar pe !ipat. 5
5 Feti!o, "ngăduiemi să!i o#er un mic dar. 5 $um să nu, rosti Alisa.
care se a'ă. ar culorile ce le "mbracă sunt grozav de interesante. 1ave!i "ntâmplător o bucată de za-ăr8 5 1u. 5 3ăcat, #ăcu şarpele şi scoase la iveală nu ştiu de unde o bucată de za-ăr. $um dădu cu oc-ii de za-ăr, balonaşul se muie tot "n liliac-iu. 5 0ita!il cum se bucură, spuse şarpele. 1ui aşa căi #rumos8 5 Foarte, am "ncuviin!at eu. 5 1oi născocim pentru ei alte şi alte senza!ii, ca să ob!inem culori neobişnuite. Dacă vre!i, "i trag o scatoalcă şi el se #ace negru. 5 1u, nu e cazul, am spus eu. 1a!i vrea să nil vinde!i nouă pentru =rădina zoologică din Moscova8 5 Asta nu, răspunse unul din capetele şarpeluiO "n vreme ce capul celălalt se plecă "n tăcere. 3utem #ace sc-imb. 5 %ine, dar eu nam ce vă o#eri "n loc. 5 3ăi, "mi da!i e*emplarul ăsta, ivina asta micu!ă, spuse şarpele arătând simultan cu zece picioruşe spre Alisa. 5 mposibil, mam "mpotrivit eu, străduindumă să nu mă supăr, maidrept ales pasăre. că pu!inAstai mai "nainte c-iar eu luasem o #ăptură ra!ională fica mea. 5 3#ui, ce grozăvie: e*clamă şarpele "n#uriat. are na!i citit instruc!iunile afşate la intrarea "n bazar8 2unte!i un monstru şi un barbar: 5 Da de unde: am izbucnit eu "n râs. 4u pot so vând pe Alisa "n aceeaşi măsură "n care mă poate şi ea vinde pe mine. 5 $u indicatorul atât mai rău: !ipă şarpele, strângând la piept ibalonul coloratO se speriase, probabil, căci spinarea se #ăcu albă, cu cruciuli!e roşii de sus până os. Auzi, să #acă #ata nego! cu propriul ei tată: 0ndea!i mai pomenit una ca asta8 5 <ă dau cuvântul meu de onoare că noi nu #acem nego! unul cu altul: /a noi, pe Terra, nu se obişnuieşte, "n general, ca un părinte să #acă nego! cu propriii săi copii, şi nici copiii, cu părin!ii lor. 1oi am venit "mpreună aici să cumpărăm nişte animale rare pentru grădina noastră zoologică.

)arpele stătu pu!in pe gânduri, apoi rosti& 5 1u ştiu ce să #ac& să vă cred, au ba8 Mai bine săl "ntrebăm pe indicator. 4 atât de sensibil: )i, "nclinânduşi capetele spre indicator, "l "ntrebă& 3ot f crezute pe cuvânt #ăpturile astea ciudate8 ndicatorul se "nvălui deodată "ntrun verde #rumos ca smaraldul. 5 >ricât ar părea de ciudat, dumnealui mă "ncredin!ează că vă pot da crezare. )arpele se linişti brusc, adăugind pe un alt ton& 5 Dar ai vrea să te dau dumnealor8 ndicatorul deveni auriu, "ntocmai ca o rază de soare. 5
5 %a nui canar, spuse urec-eatultată. 4 pasărea paradisului. 1oi nam avut de gând so cumpărăm, că, de #apt, căutam un guraliv. 5 )i nam găsit, strigă "n cor liota urec-ea!ilor, stârnind o pală de vânt cu urec-iuşele lor. 1iciunul măcar. 5 4 dea mirare: intră "n vorbă şi urec-eata. 1u mai departe decât anul trecut umătate din târg era plin de guralivi, iar acum nu găseşti !ipenie, po!i să dai cu tunul. Dumneavoastră nu ave!i ştire care să fe pricina8 5 1u, am răspuns eu. 5 1ici noi, spuse urec-eatul. 1u ne rămâne decât să prăsim pasărea paradisului. 5 Tăticule, "mi spuse Alisa după plecarea urec-ea!ilor, şi noi avem nevoie de un guraliv. 5 De ce8 mam mirat eu. 5 Fiindcă to!i au nevoie de guralivi. 5 3er#ect, să mergem atunci să căutăm un guraliv, am "ncuviin!at eu. Dar mai "ntâi uităte cu luareaminte la paingul !esătortroglodit de colo. Dacăi de vânzare, "l cumpărăm numaidecât. Nstai visul dintotdeauna al grădinii noastre zoologice.

Capitolul ! AM C2M0A1 2) 2A*I;

(mpreună cu Alisa am colindat târgul de la un capăt la altul, ac-izi!ionând pentru grădina noastră zoologică optsprezece e*emplare de animale şi păsări, "n marea lor maoritate absolut necunoscute pe 3ământ. 5 1u şti!i unde am putea #ace rost de un guraliv8 "ntreba Alisa la tot pasul pe colec!ionarii sau vânzătorii "ntâlni!i "n cale. ăspunsurile erau dintre cele mai #elurite. 5 4-e, guralivii au "ncetat să mai #acă ouă. 5 =uralivii au pierit din pricina unei boli misterioase. 5 3e guralivi nui po!i !ine pe lângă casă. 5 $ineva a cumpărat to!i guralivii de pe planetă. 5 Dar nici nau e*istat vreodată guralivi peaici. )i alte, şi alte răspunsuri de #elul ăsta. Aşa se #ace că nam putut să ne dumirim ce anume sa petrecut "n realitate. To!i recunoşteau guralivii #useseră păsări dintre şi cele mai obişnuitecă şi odinioară mai "ndrăgite "n gospodăriile băştinaşilor "n grădinile zoologice. Dar "n ultimul an dispăruseră aproape cu desăvârşire. 2e zvonea că umblaseră nişte oameni din casă "n casă şi cumpăraseră to!i guralivii. 2e zvonea că cineva #urase guralivii de prin grădinile zoologice. 2e zvonea că toate păsările din principala crescătorie de guralivi se "mbolnăviseră de #riguri şi pieriseră până la una. )i cu cât mai zadarnice erau strădaniile noastre de a găsi un guraliv, cu atât mai aprig dorea Alisa fe şi numai să vadă o pasăre dintrastea. 5 Dar, de #apt, prin ce se distinge guralivul, lam "ntrebat pe Praba?as din %ara?as, cu care tocmai #ăcusem#ăcânduşi cunoştin!ă.colac 5 3rin nimic, "mi spuse politicos Praba?as, coada lui albastră. Atâta doar că vorbeşte. 5 3ăi şi papagalul vorbeşte, am spus eu. 5 De papagali nam auzit, -abar nam cum arată. Dar sar putea ca la dumneavoastră acolo să li se spună la guralivi papagali.

5 Tot ce se poate, am "ncuviin!at eu, deşi consideram pu!in probabil să "ntâlneşti papagali pe această planetă. Dar undear putea să e*iste8 5 $e nu ştiu, nu ştiu, "mi spuse Praba?as din %ara?as. 3oate că au e*istat c-iar pe planeta asta. Am auzit că guralivii pot să zboare prin spa!iul interstelar, dar că se "ntorc "ntotdeauna la cuibul natal: 5 1u cred să mai găsim vreun guraliv, iam spus Alisei. recunoşti, tăticule8 5 >arecum, am spus eu. 5 De ce 6oarecumB8: mă "ngână Alisa. 3ăi astai pasărea ce stă pe umărul statuii 3rimului căpitan. Alisa dăltuise avea dreptate. Miam reamintit pe loc. Fireşte, c-iar un guraliv sculptorul pe umărul căpitanului. 5
5 Dar nu "n!eleg de ce atâta mister8: am "ntrebat cu nedumerire. 5 1ici eu, răspunse stăpânul guralivului. /ocuiesc departe de oraş şi vin rareori pe aci. $ândva, demult, cu ani "n urmă, guralivul ăsta a venit "n zbor la mine acasă. 4ra sleit de puteri şi rănit. am acordat "ngriirile cuvenite, lam tămăduit şi de atunci a rămas să trăiască "n casa mea. După cum miam dat seama, pasărea asta a colindat la via!a ei pe cele mai di#erite planete.
5 > luăm, tăticule8 mă "ntrebă Alisa, "ntinzând mâna spre guraliv. 1ici napucai să răspund, când guralivul "şi luă uşor avânt şi se lăsă drept pe umărul Alisei. 5 /a revedere, prietene, o#tă din adânc urec-eatul. am plătit cum se cuvine urec-eatului, care o şi luă iute la picior. 1ici măcar banii nu stătu săi numere. 5 =uralivul poate f -rănit cu pâine albă, ne spuse la despăr!ire Praba?as, şi cu lapte. 1ar strica săi da!i şi sirop de măceşe. 2punând acestea, Praba?as se #ăcu iarăşi un g-em albastru şi se aşeză la loc pe colivia canarilor. 1eam "ndreptat spre ieşirea din târg. Alisa mergea "n #runte, purtândul pe guralivul ei pe umăr. 4 drept că nu scosese "ntre timp niciun cuvânt, dar asta nu mă neliniştea câtuşi de pu!in. (n urma Alisei venea pâşpâş indicatorul, care, "ngândurat, "şi tot sc-imba culoarea. După indicator păşeam eu, ducând de legătoare paingul!esătortroglodit, #ăptura aceea aproape ra!ională, e*trem de rară şi silitoare, pe care dădusem o sumă astronomică. 3aingul "mpletea de zor, cu "ndemânare, un #ular de lină "n carouriO capătul #ularului, "mpletit, se şi târa acum pe os. Din spate "nainta o autoşeniletă, "ncărcată vâr# cu acvarii şi colivii, "ncât nai f găsit, să f căutat cu luminarea, un loc cel pu!in pentru o persoană. De pretutindeni "ntorceau spre noi privirile colec!ionarii, repe tând "n zeci de graiuri& 5 a uita!ivă, ăia duc un guraliv. 5 0n guraliv: 5 0n guraliv viu şi nevătămat: Deodată guralivul nostru "şi "nclină capul "ntro parte şi "ncepu a vorbi. 5 Aten!ie, Debarcarea pe iar această planetă este imposibilă. 4u spuse trec peel. o orbită planetară, tu, scumpe amice, nu uita să pui "n #unc!iune amortizoarele. 2punând asta, guralivul "ncepu să turuie, #ără nicio pauză, "ntro altă limbă, necunoscută nouă, şi o !inu ast#el vreo două minute. 5 Aşa papagal mai zic şi eu: spuse Alisa. =uralivul tăcu, "şi plecă urec-ea la vorbele Alisei şi repetă& 5 Aşa papagal mai zic şi eu:

Apoi mai cugetă un timp şi rosti cu glasul meu& 5 Dar nu "n!eleg de ce atâta mister: Apoi din nou cu glasul #ostului său stăpân& 5 (n aceeaşi noapte mam pomenit cu cineva care da să se strecoare la mine "n casă. ar a doua noapte era cât pe ce sămi pună #oc la casă. 5 4 clar ca bună ziua, am spus eu. Am avut un noroc orb, Alisa& ăstai un superpapagal, mai papagal decât to!i papagalii. Dumnealui memorează câte cuvinte po#teşti, si "ncă din prima clipă. "n vremea asta guralivul seapucă din nou să turuie& 5 Ascultă căpitane Doi, eu unul nam ce să!i o#er "n sc-imb. Dacă vrei, ial pe guralivul meu. 4l "!i va aminti mereu de peregrinările noastre, că doar căpă!âna lui "nmagazinează totul, până la ultimul cuvânt. ar tu ştii cum săl g-idezi ca să ob!ii te*tul dorit. =uralivul "şi răspunse lui "nsuşi cu alt glas& 5 Mul!umesc, căpitane 0nu. 1eom mai "ntâlni noi+ Apoi, din gâtleul guralivului răzbiră nişte sunete tremurate, nişte "năl!imile duduituri,cerului, ca şi când undeva "n depărtare "şi lua startul, spre o navă cosmică. 5 Tăticule, tu "n!elegi ce spune el8 mă "ntrebă Alişa. 5 3arcă da, iam răspuns eu. Am impresia că astea sunt glasurile celebrilor căpitani. /ăsarăm pia!a "n urmă, străduindune să ocolim sectorul flateliştilor, spre a nu ne "ng-esui prin mul!ime cu "ncărcătura noastră neobişnuită. /a un moment dat se repezi "n "ntâmpinarea noastră cunoscutul grăsan "n costum negru de piele. 5 4i, cum e8 ne "ntrebă el. A!i găsit ce căuta!i8 5 răspuns eu.guraliv, Totul en ordine. 5 Da, Am iam cumpărat şi un spuse Alisa, mândră nevoie mare. )i dumnealui şia amintit nişte lucruri atât de interesante, cum nici nu vă "nc-ipui!i. )in acelaşi timp, guralivul "şi desc-ise iar pliscurile, "şi potrivi coroni!a "n creştet şi prinse a vorbi cu glasul 3rimului căpitan& 5 Tu ştii bine, căpitane Doi, cât induiesc să plec din nou "n cosmos. Dar toate "n lumea asta au o limită.

=răsanul sentoarse spre Alisa, "l observă pe guraliv şi #a!a i se lă!i ca o lipie, iar oc-ii i se albiră, pierzânduse "n adâncul găvanelor. 5
3e drum alerga, "ncercând să ne aungă din urmă, doctorul să regre!i, "mi spuse
Trei minute mai târziu plutea deasupra noastră şalupa de pe 3egas. 4ra 3olos?ov, care zbura "n autorul nostru. )alupa ne acompanie din văzdu-, "naintând "ncetişor şi conducândune până la navă, unde aunserăm #ără niciun #el de complica!ii.

Capitolul !! 4E 4I41EM2* ME,29EI

De cum am aranat animalele "n cuşti şi leam dat de mâncare, am trecut pe punte şi am e*pediat o telegramă la baza e*ploratorilor de pe Micul Ar?turus. Telegrama avea următorul con!inut& „eri"caţi unde se aă doctorul erovţev. *m impresia că nu este cel drept care se dă./ 2pre seară ne veni răspunsul& „Doctorul erovţev nu se aă pe )laneta celor +rei ăpitani. *ltceva nu vă putem deocamdată comunica./

5 Faptul că nu se a'ă pe 3laneta celor Trei $ăpitani "l ştiam şi #ără să neo spună ei, zise 3olos?ov desci#rând telegrama. Dumnealui se a'ă aici. 3entru guraliv am meşterit o colivie mare pe care am atârnat o "n salonul navei. $ât era ziua de lungă, pasărea "ndruga #el şi #el de vorbe "n graiuri necunoscute nouă, "n sc-imb nicio iotă despre vreunul din căpitani. Totuşi 3olos?ov credea "n spusele mele şi ale Alisei. 5 )i eu sunt de părere că ăstai guralivul care a apar!inut 3rimului căpitan, iar acesta i la dăruit celui de Al Doilea atunci când sau despăr!it. 5 1a pornit oare
2e auzi un ciocănit. $ineva ne venise "n vizită. 5 Mam dus să desc-id. 3e scara navei se a'a grăsanul "n costum negru de piele. 5 erta!imi deranul, rosti el. Am venit sămi cer scuze pentru #elul "n care mam purtat cu dumneavoastră acolo, la târg. Dar, şti!i, doream atât de mult să cumpăr un guraliv, "ncât miam pierdut cumpătul. 5 1u #ace nimic, iam spus. $ea #ost a #ost. 1umai că guralivul oricum nu !il dăm. 5 Dar nici nam nevoie, rosti vesel grăsanul. Aş vrea numai să nu rămâne!i cu o impresie proastă despre mine. De aceea, contând pe amabilitatea dumneavoastră, vă rog să nu mă re#uza!i şi să primi!i, la despăr!ire, acest dar din partea mea. (mi "ntinse un animal e*trem de rar& o broască!estoasă de diamant de pe Menata. $arapacea acestei broaşte este din diamante veritabile şi străluceşte atât de tare, "ncât "!i ia oc-ii. 5 <ă rog so lua!i, nu vă sfi!i, mă "ndemnă grăsanul, am trei e*emplare dintrastea. 1u trebuia să primesc, freşte, cadoul din partea acestui individ atât de ciudatO f cuvenit să fu mai"nprudent. Dar o broască!estoasă de sar diamant nu se a'a nicio grădină zoologică de pe Mapamond. $inci ani de zile colindasem "n căutarea ei, şi uite că se găsise un om care neo o#erea "n dar. 5 1u mă re#uza!i, repetă grăsanul. /a revedere. 3oate că neo f dat să ne mai "ntâlnim. /ua!i aminte& numele meu e cunoscut pe vreo sută de planete şi mi se spune Mucalitul 0. )i, tropăind cu "ncăl!ările sale pe scară, vizitatorul nostru o porni "n salturi spre 3alaputra. 2e aşterneau umbrele amurgului, cei doi sori ai planetei scăpătară "n acelaşi timp "ntro parte şi "n cealaltă a orizontului, ast#el că deasupra cosmodromului strălucea a că două asfn!ituri, unul mai #rumos decât altul. )i miamariştea zis atunci nu se cade totuşi să gândeşti rău despre oameni. 2ăl luăm, de pildă, pe grăsan, e un adevărat entuziast "n domeniul biologiei. )i cu câtă generozitate nea o#erit e*emplarul acesta de animal atât de rar. Mam "ntors "n salon "ntro e*celentă dispozi!ie su'etească, arătândule prietenilor mei darul primit. %roasca!estoasă trecu

din mână "n mână, "ncântândui pe to!i cu ocul acela #antastic de lumini "n diamantele carapacei sale. 5 (ncotro ne luăm zborul8 "ntrebă 3olos?ov după cină. 5 2pre s?lişi, spuse Alisa, pe planeta )eşineru. 5 Fie, am "ncuviin!at eu, oricum aveam de gând să mergem "ntracolo. )i deodată, guralivul nostru, care până atunci stătuse molcom şi ne privise cum ne beam ceaiul, căpătă iar grai. 5 Tu te pregăteşti de zbor8 "ntrebă el cu glasul 3rimului căpitan. 5 Da. 3lec "n "ntâmpinarea lui, răspunse tot el cu glasul celui de Al Doilea căpitan. 5 %ine, căpitane Doi, dacă dai cumva de greu, c-eamămăn autor. 5 Dacămi va f cu putin!ă. 5 Trimite guralivul. 4l "mi va desluşi ce şi cum. Doar ştiu săl #ac să vorbească. (i transmi!i lui toate amănuntele. 5 )iacum, la revedere. 5 /a revedere. =uralivul amu!i. 5 4i, ai auzit, nene 3olos?ov8 "ntrebă Alisa. 5 Am auzit, cum să nu, dar nu !ipa aşa tare, răspunse 3olos?ov şi căzu pe gânduri. =uralivul clătină coroni!a din creştet, cumpănind parcă dacă e cazul să continue sau nu. )i brusc rosti rar şi sacadat, cu glasul celui de Al Doilea căpitan. 5 ao spre sistemul Meduzei. Aşteptam să vedem dacă nu va continua să vorbească. Dar guralivul "nc-ise oc-ii şişi vâr" capul sub aripă. 5 ezultă că Al Doilea căpitan, a'at "n primedie, la trimis pe guraliv după autor, spuse Alisa. >are cum săl #acem să vorbească8 5 Aştepta!i pu!in, am sărit eu. De unde până unde a!i auns la concluzia asta8 Doar guralivul nu sa dus pe
eşi din salon şi reveni peste vreo cinci minute, aducând cu sine o -artă a =ala*iei. > "ntinse pe masă, "mpingând ceştile mai la o parte, şi "mpunse cu degetul "n marginea -ăr!ii. 5 Aici, spuse el, se a'ă sistemul Meduzei. $omplet nee*plorat. (n cadrul lui sunt o seamă de planete. 3ropun să ne luăm zborul "ntracolo. Dacă Al Doilea căpitan mai e viu, "i vom veni "n autor. Dacă a pierit, vom a'a, "n ultimă instan!ă, unde s a "ntâmplat accidentul. 5 Dar el putea să moară c-iar "n cosmos, am observat eu. 5 3ăi, ce putea să i se "ntâmple unui vestit căpitan ca el "n spa!iul cosmic8 5 2ă e*plodeze nava, de pildă. 5 Dar guralivul a rămas tea#ăr şi nevătămat. 5 $âte nu se pot "ntâmpla: Am tăcut. /a urma urmelor, e*pedi!ia noastră avea de rezolvat o seamă de probleme ale ei, or, nimeni nu ştia dacă "n sistemul Meduzei e*istă, "n general, vreo specie de animale. 3ână am f auns "n sistemul acela şi neam f "ntors, sar f scurs tot timpul destinat misiunii noastre. )iapoi, "n a#ară de spusele guralivului, nu cunoşteam nimic altceva. Al Doilea căpitanToate putea să f #ost acolo, dar să f pierit "ntro altă zonă a =ala*iei. aceste presupuneri leam şi "mpărtăşit tovarăşilor mei. Dar cu cât vorbeam mai mult, cu atât mai pu!in eram convins de uste!ea spuselor mele şi cu atât mai lesne "mi dădeam seama că nu izbutisem săi conving nici pe 3olos?ov şi nici pe Alisa. 5 %ine, am "ncuviin!at eu, "ncercarea moarte nare. 3lecăm. Dar cu o condi!ie& să dăm mai "ntâi o raită pe planeta )eşineru. Trebuie totuşi să ne dumirim şi noi ce -ram poartă s?lişii ăia. 5 %un, #u de acord 3olos?ov, urmărind cu degetul pe -artă. 3laneta asta ne e "n drum. (n plus, pe parcurs vom putea să #acem popasgrădina şi pe alte planete, să căutăm şi pe acolo animale rare pentru noastră zoologică. 5 )iacum, la culcare, am spus eu. Mâine de diminea!ă ne luăm startul. Au #ost -rănite şi adăpate toate animalele8 5 Da, să trăi!i, tovarăşe conducător al e*pedi!iei, răspunse Alisa, căreia "i revenea această treabă. 5 Dar broasca!estoasă de diamant undei8 am "ntrebat eu. 5 Adineaori era aici, răspunse 3olos?ov. 0ndea dispărut8

Am pierdut o oră "ntreagă, scotocind prin toată nava, ca so găsim, "n s#ârşit, doar cu autorul indicatorului, care o dibui c-iar lângă trapă. 5 2e vede că avea de gând săşi ia tălpăşi!a, "şi dădu părerea Eelionâi. )i doar vam prevenit. $u broaştele astea !estoase trebuie să fi numai oc-i. ndicatorul se "ngălbeni. Am scos tabelul de nuan!e ale sentimentelor e*primate de indicator, pe care mil o#erise şarpele cu două capete, şi am spus& 5 $uloarea galbenă G ne"ncredere. 5 vârâm "ntro cuşcă. ndicatorul rămase la #el de galben, dar dea lungul spinării prinseră a pluti dunguli!e negre. Tabelul ne arăta că dunguli!ele negre pe #ond galben "nseamnă "mpotrivire. 5 %ine, am"nspus peste noapte sei#.eu. Dacă eşti atât de suspicios, o vom "ncuia )i pe loc indicatorul nostru "mbrăcă nuan!a aceea verde "nc-is, de #ericire.

Capitolul !8 + I);E)5IE A11 ,E 1I410

$ând nava )eas aunse "n apropierea planetei )eşineru, "ncărcătura "i scăzu sensibil. 3uteai trece pe coridoarele ei #ără să te mai "mpiedici de tot #elul de colete, saci, lăzi şi containere. /ăsasem "n urmă cam o treime din cuprinsul =ala*iei şi aunseserăm prin locuri nemaiumblate de astronavele de pasageri de pe 3ământ. 3laneta )eşineru se a'ă "ntro zonă mai retrasă #a!ă de marile trasee spa!iale. /umea ei animală e pu!in bogată G cu trei sute de ani "n urmă supra#a!a "i era aridă şi nelocuită, dar mai apoi au venit coloniştii de pe ozodor, care au creat aici o atmos#eră artifcială, au "mpânzit planeta cu livezi şi au aşternu to cu paişti. 1am f stat nicidecum să ne pierdem vremea, poposind pe aceste tărâmuri, dacă nu near f spus doctorul
5 Treci imediat la culcare, iam spus eu. $ă de nu, mâine nu!i mai dau apă. (n#ricoşat, bosc-e!elul "şi scutură #runzişul şi, #oşnind, se #oflă "n sălaşul lui. Deodată miaunse la urec-i un cle#ăit uşor. $ineva se strecurase "n magazia "n care păstram coletele restante. Mam oprit şiam tras cu urec-ea. 3esemne că unul dintre animale ieşise a#ară din cuşcă 5 Dar cum să ştii care anume şi del po!i prinde cu una, cu două8 Miam strecurat cu pruden!ă privirea prin uşa "ntredesc-isă a magaziei. (năuntru nici !ipenie. Dar cle#ăitul se auzea mai limpede. Am intrat "n "ncăpere. $le#ăitul răzbea de după uşa #rigiderului "ncuiat. Acolo păstram noi ananaşii. Am rămas uimit văzând c-eia "n broască. 1u putea nimeni să se vâre "n #rigider şi să se "ncuie acolo #ără c-eie. Am "ntins "ncetişor mâna spre c-eie, am răsucito şi am desc-is larg uşa. (n #rigider stătea, dârdâind de #rig, un omule! verzui şi rodea la /uat ananas cu din!işorii lui ascu!i!i. prin surprindere, omule!ul se sperie crunt şi strânse ananasul la piept. 5 2ă nu "ndrăzneşti:+ glăsui el. 5 %arem să !il f cură!at de coaă, iam răspuns eu. Dar, de #apt, cum ai pătruns aici8 5 4i, po#tim, nici măcar la cină nu te lasă ăştia să!i ti-nească "mbucătura, spuse omule!ul şi dispăru cu ananas cu tot. Mam #recat la oc-i. Frigiderul era gol. De pe ra#t lipseau trei ananaşi. 3e neaşteptate, cineva "mi atinse piciorul, #ăcândumă să tresar. 4ra tot neastâmpăratul de bosc-e!ei care umbla -ai-ui prin cală. 5 Marş la culcare: mam răstit la el, deşi, "n general, nu obişnuiesc să !ip la animale şi plante. %osc-e!elul "şi sumese crengu!ele şi o tuli cu coadantre picioare. Mam uitat din nou "n #rigider. (ntors cu spinarea spre mine, stătea omule!ul verzui săltat pe vâr#uri şi căzninduse să tragă de pe poli!ă un ditamai ananas.

5 2tai: am !ipat eu. >mule!ul şintorsese #a!a spre mine şiatunci miam dat seama că nui nicidecum acelaşi -o!oman care acum trei minute rodea la ananas. 5 1u te mai alarma degeaba, spuse omule!ul, că nam venit să iau aşa, de capul meu& am aprobare. )i pe loc dispăru, luând cu el ananasul. 1u mai văzusem de când mă ştiam asemenea minune. %a c-iar am sim!it cum mi se "nvârte capul. )i, (ntro pornire dea dreptul prostească, mam apucat să cercetez cu privirea prin #rigider, ca şi când cineva sar f putut ascunde acolo, prin ung-erele lui. (n clipa aceea "nsă am sim!it cum mă "mpinge cineva& pe ra#t se a'a al treilea omule! verzui. 5 1u mă derana, că sar putea să!i scap o scatoalcă: rosti el şi, niciuna, nici două, se "ntinse după ananas. 5 4i, astai c-iar prea din calea#ară: mam "n#uriat eu. De undeai mai apărut şi dumneata8 5 De peaici, de peaici, răspunse omule!ul şi, "nş#ăcând un ananas, dizolvă aer. Treabaseasta mă"n scotea din răbdări. Am apăsat butonul tele#onului şi lam c-emat pe 3olos?ov. 5 =-ena, nu dormi8 lam "ntrebat. 5 1u. /ucrez. Dar cei cu glasul tău8 "ntrebă căpitanul. 5 $u glasul meu8 1imic. 5 <ăd că!i tremură cum "i tremură iepurelui coada. 2a "ntâmplat ceva8 5 2punemi, trapa navei e "nc-isă ermetic8 5 %ine"n!eles. Doar na ieşit nimeni a#ară. 5 Dar Eelionâi doarme8 5 Doarme. )i Alisa la #el. Mai adineaori am verifcat Fiicăta sa apucat să scrie o scrisoare şi a #urato somnulasta. pe la umătate. Dar ce sa "ntâmplat8 5 a spunemi, "n ce "mpreurări li se poate năzări oamenilor că văd omule!i verzui8 5 Deăia deo şc-ioapă8 $u codi!ă8 mă "ntrebă cu un aer preocupat căpitanul. $are le stau, c-ipurile, pe umăr be!ivanilor8 Am citit eu pe undeva despre ei. (ntro carte mai vec-e.

5 1u, ăştias destul de măricei, #ără coadă şi sendoapă cu ananaşi. 0itel+ 0itel colo: Al patrulea: )i, "ntradevăr, se mai ivise un -o!oman dintrăia "n #rigider, care "mi #ăcu cu oc-iul şi dispăru. 5
Din #ericire, am izbutit să mă scol mai devreme decât Alisa. Aşa că "n clipa "n care ea desc-ise oc-ii, eu mă şi a'am instalat "n #otoliu şi, ca şi când nimic nu sar f "ntâmplat, răs#oiam 6(ndrumătorul pentru identifcarea locuitorilor din =ala*iaB. 5 $e #aci aici8 mă "ntrebă Alisa. 5 4i, am venit şi eu să mă uit prin biblioteca ta, să a'u cum arată locuitorii de pe aici. 5 Dar de ce nu teai pieptănat8 Am "nc-is volumaşul G loi răs#oi mai târziu G şi mam dus glon! "n cabina mea sămi #ac toaleta de diminea!ă. (n vreme ce mă spălam, era cât pe ce să mă conving pe mine "nsumi că nu au e*istat niciun #el de omule!i verzi, că totul a #ost un mira, un vis şi o năzărire. $u acest gând "n minte, am coborât "n cală, să mă uit "n #rigider. Frigiderul era desc-is, golgolu!, nu se mai zărea nici urmă de ananas, iar lângă el stătea "ngândurat 3olos?ov. 5 Am impresia că băştinaşii ăştia au de*teritatea de a trece prin zid, deşi acest lucru contrazice toate legile naturii. 1u, după aparen!ele, ăştiaspa!iu nu sunt localnici, am spus eu.53robabil cătoate "n drumul nostru prin neam procopsit cu niscai indivizi dintro civiliza!ie parazitară. (n momentul acela intră "n cală Alisa. 5 %ună diminea!a, nene 3olos?ov, rosti ea. 0ndea!i ascuns ananasul8 5 1i lau #urat, spuse 3olos?ov. ar noi stăm acum şi ne gândim cum săi pedepsim pe in#ractori. 5 3e cine8: se miră Alisa. 5 3e diavolii ăştia verzi, răspunse 3olos?ov. A-, deaş pune eu mâna pe ei: =ândi!ivă numai cum am să mai dau eu oc-ii cu cei de pe edvait. 4i abia aşteaptă iarăşi: (l vede!i8 3une!i mâna pe el: să le ducem ananas:+ 0itel )i, "ntradevăr, "n #rigider apăru pe neaşteptate un omule! verzuiO "şi petrecu privirea peste ra#turi şi spuse, #ără a ne băga "n seamă& 6
5 Foarte sigură. 5 Atunci e cu atât mai rău pentru ei. Am să trimit imediat o plângere guvernului lor. >are aşa se "ntâmpină nişte oaspe!i8 3olos?ov era mânios la culme. 5 artăi, nene căpitane: 5 Dar nici prin gând numi trece săi iert. 0ndei tele#onul8 5 %a să!i treacă prin gând, insistă Alisa. $ă doar sunt nişte oameni atât de drăgu!i şi buni: 4i nau vrut să #ure ananas. Aşa sa "ntâmplat. 3e negândite. 5 Tu eşti prea bună la su'et, Alisa, spuse 3olos?ov. Totuşi stai un pic şi cugetăO nici nam apucat bine să aterizăm, că dumnealor sau şi strecurat "n cală şi au "nceput să vămuiască ananasulO peste pu!in au să dea iama şin celelalte măr#uri. 5 1ene 3olos?ov, rosti Alisa cu #ermitate, ai uitat că ai pierdut la mine un pariu8 Ai sămi "ndeplineşti o dorin!ă. 5 Da, !in minte. 5 Atunci uite dorin!a mea& iartăi: $-iar "n clipa aceea dincolo de pere!ii navei răsună un zgomot "nforător. Atât de "nforător, "ncât răzbi prin borda. Am uitat de omule!ii pornito glon! spre scara navei. izbuti săverzui tragă şiam din mers mânerul de alarmă şi pe3olos?ov culoare prinseră a clipi becule!ele roşii. $ăpitanul desc-ise trapa de sus şi, de la "năl!imea celui deal doilea eta, neam aruncat oc-ii a#ară. /a orizont se vedea răsărind un soare imens, "nvăluit "n cea!ă şi purpură. 3e cer alergau nori prelungi, sinilii. (ntreaga paişte ce se "ntindea "n #a!a )easului era ticsită de omule!i verzui. To!i 'uturau steaguri, pancarte, panouri cu urarea 6%ine a!i venit7 şi strigau "n cor care mai de care& 5 %ine a!i venit:+ 1oroc bun, Alisa:+ <ă mul!umim:+ 0rra a:+ şi alte urări, rostite pe limba lor,dovedi ne"n!eleasă pentru Ai noi. <ăzândo pe Alisa, bucuria lor se #ără margini. f zis că bolta cerului stă gata să se năruie pe planetă. $ât ai clipi din oc-i, ne pomenirăm la gura trapei cu o ceată de omule!i verzui care o "n-ă!ară pe AlisaO nam apucat să zic nici pâs, că omule!ii dispărură cu ea cu tot, ca să apară "n inima mul!imii. Apoi, ridicândo pe Alisa "n mâini, porniră cu tot alaiul spre oraşul ce se vedea albind la orizont.

0n omule! mai bătrân, rămas "n urmă, aşteptă până ce coborârăm pe scara navei şi, salutândune, spuse& 5 După câte observ, ave!i unele nedumeriri, dragi oaspe!i. 5 (ntradevăr, aşa este, răspunse 3olos?ov. 5 Alisei nu i se va "ntâmpla nimic8 am "ntrebat eu. 5 Absolut nimic. (mi "ngădui!i să vă e*plic8 5 Fireşte. 5 Aşeza!ivă pe iarbă, că pământul e cald şi nu ve!i răci. am dat ascultare bătrânului omule! şi iată ce nea #ost dat să auzim din gura lui& 5 (ntrun trecut nu prea "ndepărtat, planeta )eşineru nu se deosebea cu nimic de celelalte planete sărăcăcioase, provinciale, ale =ala*iei. $u vreo zece ani "n urmă "nsă, unul dintre locuitori a #ăcut o inven!ie G nişte pilule care!i "ngăduiau să călătoreşti "n timp pe o durată de un an, doi "n orice direc!ie. /a "nceput, "ntreaga su'are de pe planetă #usese cuprinsă de eu#orie, se repezeau care mai de care să "ng-ită pilule dintralea şi să pornească la drum ba "ntro parte, ba "ntralta. 3este câteva săptămâni "nsă au su#erit o amară deziluzie. pleca "n viitorAltul şi acolo a'a că o"nsăl lase ca nevasta sau că o să 0nul i se prade casa. se "ndrepta trecut, săşi repare vreo gravă eroare pe care a săvârşito cândva, dar de reparat nu mai putea so repare, cel mult aungea so repete. Dacă, să zicem, "l bănuiai pe careva că tea min!it "ntro bună zi, naveai decât să te "ntorci "n ziua aceea şi săl urmăreşti pe #ăptaş. Dacă !iera teamă că ai să mori de vreo boală anume, naveai decât să #aci un drum "n viitor şi să vezi de nu teau min!it cumva doctorii, "ncetul cu "ncetul "nsă oamenilor a "nceput să le fe #rică de viitor G şi nimeni nu mai cuteza să călătorească "ntracolo. (n sc-imb, au dat cu to!ii năvală spre trecut. >rice om are la via!a lui seamă de amintiri ia spre acasă trecut,şica să maiotrăiască o dată aceledragi, clipe şiatunci #rumoase.o evine pleacă iar "n trecut şi iar, şi iar+ /a infnit. 2ă mergem "n oraş, spuse bătrânul omule!, şi o să vă convinge!i singuri unde a dus această stare de lucruri. Am pornito pe urmele lui, spre oraş. Aunşi la #a!a locului, am constatat că oraşul era părăginit şi murdar. 3rocesiunea trium#ală "n care se a'a Alisa dispăruse undeva "naintea noastră, iar pe străzi rareori "ntâlneai trecători. 3ăşeau #ără a ne

"nvrednici cu privirea şi din când "n când observai cum dispare câte unul ba ici, ba colo. Al!ii, "n sc-imb, puteau să apară aşa din senin "n milocul străzii, ca, după o clipă de cugetare, să se #acă iar nevăzu!i. 5 0ita!ii pe vilegiaturiştii "n timp, ne spuse călăuza. 3rezentul nui interesează. De viitor se tem. 1imeni nu mai ridică un pai de icicolo. =uvernul a "ncercat să interzică pilulele, dar ele se prepară atât de simplu, "ncât fecare şi le #ace la el acasă. 5 Abia acum pricep de ce compatrio!ii dumneavoastră au a'at "ncă de ieri şi despre Alisa, şi despre sosirea navei noastre, am spus eu. 5 %ine"n!eles. $ei care au nimerit "n #rigiderul dumneavoastră veneau din viitor. 5 )i totuşi nu "n!eleg de ce se bucură atât de venirea Alisei8 "ntrebă 3olos?ov. De ce, bunăoară, nuşi mani#estă bucuria că am venit eu8 5 4 o treabă simplă, răspunse bătrânul. 1oi suntem un neam de oameni deosebit de blaini şi paşnici. )ii pre!uim pe cei ce se poartă #rumos cu noi. 5 )i cei cuse asta8 Alisa "ndoar nula noi. ştia că semenii dumneavoastră vor strecura #rigider 5 A-, ce naivitate: spuse cu reproş omule!ul verzui. 3e neaşteptate, bătrânelul se topi "n văzdu-, ca să reapară peste trei secunde cu un coşcogea ananas "n mâini. 5 $-iar acum vin din #rigiderul dumneavoastră, ne anun!ă el. 5 %ine, dar acolo nu mai sunt ananaşi. 5 Da, dar eu am #ost acolo astănoapte. $e, nu pricepe!i cum vine asta8 Mai simplu nici că se poate: Am zburat acuşica "n trecut şi am luat ierinoapte din #rigider ananasul ăsta. Dar nu l am #urat, ci lam luat, pentru că Alisa ia amintit azidiminea!ă lui pese care trebuia să io "ndeplinească, iar 3olos?ov dorin!a eide a dorin!a #ost să ni deaelnouă ananaşii. De aceea azi diminea!ă noi am "ntâmpinato cu atâta recunoştin!ă, findcă ea nea "ngăduit să luăm ananasul astănoapte+ 5 2imt că mă apucă nebunia, rosti 3olos?ov. Mai "ntâi a #ost azidiminea!ă, pe urmă a #ost ierinoapte, iar dumneata ai luat nişte ananas pe care naveai voie săl iei, pentru că ai f avut voie săl iei abia după aceea+

5 ar nouă via!a ne rezervă atât de pu!ine bucurii, spuse omule!ul verzui, neluând "n seamă vorbele lui 3olos?ov. 3ână acum -abar nam avut ce gust are ananasul. 4u, bunăoară, am să mă duc de azi "nainte "n fecare zi "n ziua de ieri, ca să mănânc ananasul pe care lam mâncat aseară+ Am rămas o vreme tăcu!i, pritocind "n minte noută!ile. Apoi bătrânelul o#tă şi spuse& 5 4u unul nu mai pot răbda. Am plecat "n trecut să termin de mâncat ananasul. 5 2tai, lam oprit eu. Aş avea de discutat cu dumneata o c-estiune de a#aceri. 5 Ai #ace bine să nu mă "ntrebi, mio trânti omule!ul verzui. Doar ştiu ce vrei să a'i de la mine. 5 A-, da, uitasem: am răspuns eu. 5 Ai să mă "ntrebi de animalul acela cu numele de s?lis, datorită căruia a!i şi venit aici. 5 (ntocmai. 5 1oi vă putem aduce şi o sută de s?lişi, dar o săi re#uza!i. 0ita!i unul acolo, stă culcat după col!. Acum o să strânge!i din umeri şi ouitat să spune!i& 63ăiunde astai o vacă din cele maio obişnuite:7 1eam după col!, stătea culcată c-iar vacă. Am strâns din umeri şi am spus& 5 3ăi astai o vacă din cele mai obişnuite: 5 4i, a!i văzut8 )i omule!ul verzui "şi luă la revedere de la noi şi plecă, mai binezis dispăru, pentru că to!i locuitorii acestei planete aveau ciudatul obicei de a se topi "n aer. Dar bătrânelul na mai avut posibilitatea de a vedea ce sa "ntâmplat mai apoi, căci "ndemânarea lui de a privi "n viitor şin trecut nu ia mai autat de astă dată. 3entru că noi am luat vaca aceea, am duso la =rădina dine*ponatele Moscova şicele ea se a'ă până şi "n ziua de azi acolo,zoologică ca unul din mai populare. De cum călăuza noastră dispăru, vaca "şi "ntinse mădularele, se ridică agale de os şi "şi des#ăşură aripile lungi, membranoase, pe care şi le !inuse până atunci adunate "n urul pântecului.
Atunci lam "ntrebat pe un băie!aş verzui, apărut pe neaşteptate alături de noi. 5 A cui e vaca aia8 5 2?lisul8 "ntrebă el. 5 Da, al cui e s?lisul ăla8 5 3ăi, al nimănui, spuse băie!aşul. $ine să aibă nevoie de s?lişi8 1u po!i cu niciun c-ip săi paşti, că zboară care "ncotro. Dacă vre!i lua!il dumneavoastră, că nui nicio supărare. 1eam "ndreptat spre 3egas, mânând din urmă s?lisul cu ordia. $ând şi când animalul se "năl!a "n văzdu-, dar obosea repede şi cobora, "naintând "ntrun trap lenevos. Mai apoi se ataşă de noi un alt s?lis, dar nu neam "ncumetat săl luăm şi pe el, era destul de greu să -răneşti c-iar şi unul. 2?lisul mugi "ndelung, "mbu#nat, scuturânduşi coada. Alisa reveni curând, "n urma noastrăO aunsese să se plictisească "n milocul omule!ilor verzui. De alt#el, şi dumnealor uitaseră iute de e*isten!a ei, luânduşi zborul care "ncotro& unii "n trecut, iar al!ii c-iar "n viitor.

Capitolul !: +B+5II AA*I9A5I

5 ;ei, şiacum so croim dea dreptul spre sistemul Meduzei, zise 3olos?ov de "ndată ce neam luat startul de pe planeta pe care am rămas păgubi!i de "ntreaga rezervă de ananas. 2unte!i to!i de acord8 1imeni nu obiectă. 4ra cât pe ce să obiectez eu, dar Alisa mi aruncă o asemenea privire, "ncât mam pomenit spunând& 5 (n ceea ce priveşte traseul astronavei, căpitanul e suveran. $um zice dumnealui, aşa să fe. 5 Atunci nu ne vom mai opri nicăieri, -otăr" 3olos?ov. 3este două zile, "nsă, am #ost nevoi!i să ne oprim şi c-iar să ne modifcăm traseul. 2ta!ia de radio de pe nava noastră spa!ială interceptă un semnal 2.>.2. 5 De unde vine8 lam "ntrebat pe 3olos?ov. 5
>bosisem, dar ştiam că aşa se "ntâmplă "ntotdeauna când transpor!i o menaerie de animale rare. Dar toate aceste maladii, neplăceri, bătălii şi con'icte nu "nsemnau nimic "n compara!ie cu opera!iunea de -rănire a animalelor. Drept e că la treaba asta mă auta de regulă Alisa, dar "n ziua aceea ea dormise până târziu, aşa că diminea!ă am #ost nevoit să iau numai asupra mea totul. %ine cel pu!in că deocamdată animalele nu erau prea multe la număr şi maoritatea lor puteau să respire aer terestru. 1umai sub caseta de sticlă, "n care păstram gândacii be, a trebuit să instalăm o sobi!ă, "ntrucât aceşti gândăcei erau deprinşi să trăiască "n inima vulcanilor+ 5 Totul en ordine, am auzit glasul lui 3olos?ov. >are la ce se re#eră8 A-, da, eu mă cu#undasem "n gânduri şi uitasem că a #ost recepționat un semnal 2.>.2. 5 2emnalul este transmis de pe planeta )elezea?a. $e li so f "ntâmplat oare8 3olos?ov desc-ise ultimul volum al g-idului nostru planetar şi citi cu glas tare& 63lanetaaici )elezea?a. de o e*pedi!ie de pe Fi?s. 2e5constată o cultură Descoperită materială metalică mult in#erioară. 2e presupune că locuitorii planetei sunt urmaşii unor robo!i care s au salvat de pe o necunoscută navă spa!ială. Franc-e!ea şi ospitalitatea constituie trăsăturile lor distinctive. (n sc-imb, sunt deosebit de susceptibili şi capricioşi. 3e planetă nu e*istă minereuri. 1ici apă. 1ici atmos#eră. 1imic. $-iar dacă a e*istat cândva, robo!ii leau epuizat pe toate şi trăiesc acum "n sărăcie.B Mda, spuse 3olos?ov, nui o planetă prea interesantă. Dar ce li so f "ntâmplat oare acelora de acolo8 [2.>.2., semnaliza "ntruna aparatul de recep!ie. /a noi bântuie epidemie. 5
5 /a noi bântuie o epidemie, -ârâi glasul din di#uzorul dinamic. 2untem to!i bolnavi. Avem nevoie de un medic. 5 Medic8 se minună 3olos?ov. Dar la dumneavoastră e o civiliza!ie metalică. 3oate vre!i să vă trimitem un mecanic8 5 2e poate şi un mecanic, "ncuviin!ară cei de pe )elezea?a. Dar şi un medic. Am coborât pe câmpul drept can palmă, pră#uit şi pustiu al cosmodromului. 2e vedea limpede că nu mai poposise demult pe aici vreo navă cosmică. $ând pra#ul stârnit de noi se aşeză la loc, am slobozit scara şi am scos din navă autoşenileta. 3olos?ov rămase pe navă, iar Eelionâi, Alisa şi cu mine neam "ndreptat spre clădirea lungă, oasă şi posomorită a cosmogării. (n ur nu se vedea !ipenie. 1ici umbră. Dacă nam f discutat cu cei deaici pu!in mai "nainte, nimeni nar f bănuit că pe planeta asta sunt fin!e vii. 0n picior rupt şi mâncat de rugină al unui robot zăcea aruncat "n milocul drumului. $eva mai "ncolo am dat peste o roată cu spi!ele #ăcute bucă!i. 1u era deloc vesel să mergi printro asemenea paragină. (!i venea strigi "n gura mare& 64 cineva (năuntru viu pe aici87 0şilesăcosmogării erau larg desc-ise. stăruia aceeaşi tăcere, acelaşi pustiu. Am coborât din autoşeniletă şi neam oprit "n prag, neştiind "ncotro so apucăm mai departe. Din di#uzorul mare şi cenuşiu ce atârna sub tavan răzbi un #oşnet, apoi glasul acela scâr!âitor, rostind& 5 0rca!i pe scară până la uşa aceea mică şi neagră. (mpinge!io şi ea se va desc-ide. Am procedat "ntocmai& am găsit scara "ngustă, abruptă şi la #el de pră#uită ca toate câte se a'au "n ur. (n capătul scării se a'a o uşi!ă neagră. Am "mpinso, dar ea nu cedă. 2ă fe "ncuiată8 5 (mpinge!io mai tare: răsună glasul dindărătul uşii. 5 a lasămă pe mine, spuse mecanicul Eelionâi. )i, proptinduşi umărul "n uşă, se opinti din răsputeriO uşa se desc-ise scrâşnind de mama #ocului. Eelionâi nuşi mai putu !ine ec-ilibrul şi năvăli valvârte "năuntru. 5 (ntocmai cum bănuiam, rosti el din zbor, cu glas posomorit, prăvălinduse peste locuitorul metalic al acestei planete, care stătea la o masă.

obotul era şi el plin de pra#, din creştet pânăn tălpi. 5 <ă mul!umesc mult că a!i venit, spuse robotul ridicând bra!ul ca săi aute lui Eelionâi să se ridice. $redeam că no să vre!i să veni!i la noi. 1ea!i #ăcut o mare surpriză. 1imeni nu se abate pe planeta noastră. 5 Dar ave!i o sta!ie de emisie #oarte slabă, iam spus. <am sesizat semnalele numai datorită #aptului că am trecut #oarte pe aproape. A #ost pur şi simplu o "ntâmplare că vam auzit. 5 >dinioară era cea mai puternică sta!ie din zona aceasta, ne spuse robotul. (n clipa aceea se auzi un g-iorăit "n burta lui metalică şi robotul "ncremeni cu gura căscată. Doar bra!ele şi le mai plimbă "ncoace şincolo, cerând "n tăcere autor. Mam uitat descumpănit la Eelionâi. 5 1ui nevoie de niciun medic, mă linişti el. )i, apropiinduse de robot, "i arse un pumn sub bărbie. =ura i se "nc-ise cu un clăn!ănit şi robotul rosti& 5 Mul!u+ Eelionâi #u din nou nevoit să se poarte brutal cu robotul. De astă "i spuse& 5 dată Te rog să nu mai desc-izi gura aşa de tare. $ă doar no să stau o veşnicie cu pumnul pe dumneata. obotul "nclină din cap şi continuă să vorbească cu gura abia "ntredesc-isă, ca să nu se bloc-eze din nou. 5 Am trimis semnalul 2.>.2., pentru că iată, de două săptămâni nu vine nimeni să mă sc-imbe la serviciu, spuse el. Am impresia că pe to!i concetă!enii mei ia lovit paralizia. 5 De ce crezi asta8 5 3entru că şi mie miau paralizat picioarele. 5 De mult8 lam "ntrebat eu. prea mult, robotul. (n ultimii ani, peaici pe la noi5a 1u cam #ostde criză despuse unsoare, şi totuşi, cumnecum o scoteam la capăt. Dar după ce sa mâniat crunt pe noi un oarecare om şi a pro#erat un blestem cumplit "mpotriva noastră, o paralizie misterioasă şi "n#ricoşătoare a "nceput să #acă ravagii printre noi. De la mic la mare. )i tare mie teamă că eu am rămas singurul robot mai mult sau mai pu!in zdravăn de pe toată planeta. Dar paralizia dă sămi atingă şi inima. 3recum vede!i şi dumneavoastră, "mi bloc-ează până şi #ălcile.

5 a stai pu!in să mă uit. 3oate că ai uitat totuşi să!i primeneşti unsoarea, spuse pe un ton bănuitor Eelionâi. 2e apropie din nou de robot, "i des#ăcu capacul de la piept şi şi vâr" degetul "năuntru. obotul prinse a c-icoti& 5 Mă gâdilă: 5 abdă, rosti cu asprime Eelionâi. c-ii li se plimbau de ur "mpreur, dar de mişcat, robo!ii nu puteau să se mişte. (n cele din urmă, #ără a ne dumiri câtuşi de pu!in despre cei vorba, neam "ntors la cosmogară şi lam luat cu noi "n autoşeniletă pe robotul de serviciu. Acesta cel pu!in mai putea să vorbească. /am transportat pedanavă săl consultăm pe "ndelete acolo, "n speran!a că vom de capăt acelei ciudate epidemii care #ăcuse ravagii pe planetă. "nsuşi robotul ne aută săl demontăm, arătândune piuli!ele ce trebuiau des#ăcute, butoanele pe care să apăsăm. obotul era ne"ngriit, murdar, dar nu prezenta niciun #el de de#ec!iuni deosebite. (n general, robo!ii de acest tip, scos demult din #abrica!ie "n =ala*ie, aveau o trăinicie seculară şi capacitatea de a lucra deopotrivă "n stră#undurile cosmosului, "n craterele vulcanilor, sub apă şi sub sol. Atâta doar că trebuiau din când "n când unşi, opera!ie pe care, de #apt, ştiau să o #acă ei "nşişi la per#ec!ie. (n s#ârşit, izbutirăm să demontăm piesă cu piesă robotul, să rânduim păr!ile lui componente pe masa noastră cea mare de lucru din laborator, iar capul i lam aşezat "ntrun col! şi lam cuplat la re!eaua electrică a navei. 5 4i, cum e8 "ntrebă căpă!âna robotului când Eelionâi prididi săi demonteze corpul. Mecanicul strânse din umeri.

5 $ei de #ăcut acum8 "ntrebă căpă!âna "n şoaptă. =ândi!ivă că piere o "ntreagă civiliza!ie. 5 1u ne rămâne decât să e*pediem o radiogramă pe Terra sau pe altă mare planetă, am sugerat eu. 2ă trimită "ncoace o e*pedi!ie specială şi specialişti "n bolile robo!ilor. 5 3ăi despre ce boli poate f vorba aici la noi: e*clamă căpă!âna robotului şi gurai rămase căscată. (mi veni mie rândul să mă apropii şi săi lipesc una peste bărbie. 5 <ă mul!umesc, spuse căpă!âna. Ar f totuşi păcat să ne lăsa!i "n părăsire. =ândi!ivă că nu se mai a'ă nicio fin!ă mişcătoare pe planeta noastră. /a prima aversă ori inunda!ie vom pieri cu to!ii #ără urmă, că nu suntem "n stare nici măcar să ne ştergem de apă. 5 %ine, dar nici noi nu putem rămâne aici până vor sosi autoarele, am replicat eu. 5 3ăi ave!i o treabă atât de importantă8 "ntrebă căpă!âna robotului. 1am apucat săi răspund, findcă interveni Eelionâi. 5 Mai ştii sare a săi sc-imb unsoarea. 2punemi, potdesăunde te ung cu iepurele8 ulei de maşină8 5 Dacăi de calitate, merge, răspunse căpă!âna. )i Eelionâi se apucă imediat să cure!e bucată cu bucată toate piesele robotului şi să le ungă din nou cu ulei de maşină de la noi. (ntre timp căpă!âna robotului mai "ntrebă o dată& 5 Dar ce treabă ave!i dumneavoastră8 5 $olec!ionăm animale pentru =rădina zoologică din Moscova. Animale rare. Trebuie să "nc-eiem cât se poate de repede e*pedi!ia şi să ne "ntoarcem acasă. 1ui deloc simplu să transpor!i o "ntreagă menaerie deaici 5 2ă şti!i că dacă ne ve!i auta, o să pe vă Terra. dăm animale şi de pe la noi. Dintrastea nu mai e*istă nicăieri altundeva, spuse căpă!âna robotului. 5 Dar ce #el de animale sunt8 )i robotul ne povesti următoarele& $ândva, cu mul!i ani "n urmă, pe această planetă sa prăbuşit o astronavă automată, la bordul căreia se a'au câ!iva robo!i universali. obo!ii au scăpat te#eri şi sau apucat săşi

construiască nişte colibe din rămăşi!ele navei. 0lterior au descoperit aici zăcăminte de fer şi de alte metale, au descoperit uraniu şi multe alte minereuri. )i au "nceput aşi construi copii, aşa că, "ncetul cu "ncetul, neamul robo!ilor sa "nmul!it nespus pe supra#a!a planetei. Dar, deşi gândesc, robo!ii nu se pricep să prevadă viitorul. (n vremurile acelea planeta avea apă şi aer, iarbă şi pomi. 1umai că robo!ilor pu!in le păsa de tot ce se petrecea "n urul lor. 1eavând nicio "ngrădire, au construit intrun timp record o sumedenie de uzine, şi toate #abricau robo!i, iar noii robo!i "năl!au alte uzine şi #abricau al!i robo!i. )i tot aşa până "n ziua când o*igenul de pe planetă a #ost consumat pe deantregul "n #ocare, pomii reteza!i până la unul şi trans#orma!i "n depozite pentru piese de sc-imb, animalele "şi dădură cu toatele du-ul, mun!ii #ură săpa!i până la temelie şi apa tuturor mărilor a #ost irosită pentru răcirea motoarelor. 2au isprăvit şi zăcămintele minerale. Au rămas pe planeta pustie doar robo!ii G milioane de robo!i identici, care la un moment dat nau mai avut ce #ace. )i sau văzut atunci nevoi!i să tragă "ntre ei la sor!iO cei care naveau noroc pe erau fe demonta!i pentru de rezervă, fe da!i "n sc-imb valvolină ec-ipaelor depiese pe corăbiile spa!iale sau -oinarilor astrali care se abăteau pe aceste tărâmuri. Ast#el "şi duceau zilele robo!ii. (ncetul cu "ncetul li se micşora numărul, şi totuşi pe planetă se mai a'au "ncă vreo câteva milioane de pierdevară. 2ar f apucat ei să construiască o navă cosmică şi săşi ia zborul pe altă planetă nepopulată, unde să ia totul de la capăt, dar o asemenea treabă nu era pe puterile lor, căci nu dispuneau de proiecte "n acest sens, iar de inven!ii proprii nu erau "n stare. )i aşa au decurs lucrurile până "n ziua când printre robo!i sa răspândit molima aceea ciudată, paralizândui pe to!i, de5 laDar mic la la mare. ce animale te re#eri dumneata8 mam adresat căpă!ânii robotului. 5 /a animalelerobo!i. 1oi am dorit ca toate aici la noi să fe aidoma cu cele ale oamenilor. )i când neam dat seama că animalele băştinaşe au pierit, findcă nau putut trăi pe o planetă pustie, neam apucat şi am construit animale artifciale. 3e urmă "nsă nu nea mai păsat de ele şi am -otărât să le demontăm, ca să avem piese de sc-imb pentru robo!i. /a ora

actuală nu se mai #abrică asemenea animale. 2esizând primedia care le paşte, animalele noastre au luato la sănătoasa. )i până "n ziua de azi rătăcesc prin văile netede ale planetei )elezea?a. Dacă dumneavoastră ne ve!i da autor, vă vom prinde la rândul nostru câteva e*emplare cu totul neobişnuite din specia acestor animale metalice. 5 Mul!umesc, iam spus căpă!ânii robotului, dar "n sinea mea mă "ndoiam că asemenea animale ar putea constitui o ac-izi!ie pentru grădina noastră zoologică& orice copil de pe Terra poate construi o broască!estoasă mecanică ori un arici electronic. (n timp ce eu mă "ntre!inusem cu căpă!âna robotului, Eelionâi cură!ase lună toate piesele lui şi le unsese #rumos cu ulei proaspăt. Apoi "i "nşurubă "n trup bra!ele şi picioarele, "l asamblă la loc şi apăsă pe butonul roşu. 1oi, ceilal!i, aşteptam cu răsu'area tăiată să vedem ce se va "ntâmpla. obotul ridică ne"ncrezător un bra!, după care #ăcu un pas. 3iciorul răspundea prompt la comandă. Făcu al doilea pas şi, avântânduşi deodată amândouă bra!ele, se aplecă "nainte, apoi pe spate şi "ncepu să !opăie. 1icicând până atunci numi mai #usese dat să văd un robot ucând. 4ra cât pe răstoarne să râde. mă calce pe piciorO aveai impresia că, ce de să atâta bucurie,masa, robotul )i !opăind ast#el pe săturate, robotul !ipă deodată& 5 Mul!u+ şi "ncremeni. 1ici nu era de mirare, căci Eelionâi uitase săi dea cu ulei proaspăt şi căpă!âna. De astă dată "nsă mecanicul nostru nul mai pocni cu pumnul peste bărbie, ci luă #rumuşel un borcan cu ulei şil turnă tot "n gura larg desc-isă a robotului. obotul se "necă, "n măruntaie i se stârni un clocot, gura i se "nc-ise, apoi se desc-ise din nou, şi el "ncepu să cânte cu glas muzical şi sonor cândva, melodia#oarte 61avem nicio #rică de lupul cenuşiuB, auzită pesemne demult. 5 sc-imbasem de curând. Fără a spune o vorbă, Eelionâi puse pe o lamelă de sticlă pu!ină unsoare dintraia cură!ată de pe piesele robotului şi se duse cu ea la microscop.

5 Totul e limpede, rosti el după un minut. Trebuia so f bănuit din capul locului. (n unsoarea asta sau oploşit niscai bacterii care au pre#ăcuto "ntro pastă abrazivă, ca şmirg-elul. 2unt curios să a'u cum au putut aunge aceste bacterii "n uleiul vostru8 obotul căzu pe gânduri. 1eam mutat cu to!ii "n salon, ca să ne continuăm discu!ia. obotul cugeta mai departe. 1eam umplut fecare câte o ceaşcă de ceai, iar robotului iam pus dinainte un borcan cu ulei de 'oareasoarelui G o mare delicatesă "n lumea robo!ilor. $u un aer absent, robotul dădu de duşcă borcanul şi rămase mai departe gânditor. Deodată, deasupra capului său se trezi guralivul. (l observă pe oaspetele nostru şi, des#ăcânduşi larg pliscul, "ncepu să cânte& 5 61avem nicio #rică de lupul cenuşiu.. )i colac peste pupăză, cânta şi cu glasul robotului. Am rămas dea dreptul ului!i. obotul, "n sc-imb, nu se miră câtuşi de pu!in. (şi "năl!ă capul şi i se adresă guralivului& 5 1oroc, pasăre: $e mai #aci, cum te sim!i8 =uralivul "nsă cântă mai departe, 'uturând din aripi, pentru că5 nuDe era#apt, "n stare să răspundă la nimic guralivii nus păsări prea "n!elepte. 5 Dumneata "l cunoşti pe guraliv8 "ntrebă Alisa. 5 (l cunosc, răspunse cu mintea aiurea robotul. Doar eu cu mâinile mele lam reparat. 5 $um puteai să repari o pasăre vie8 se miră Alisa. 5 Acum câ!iva ani, pasărea aceasta a venit din cosmos pe planeta noastră, răspunse robotul. 3eatunci, aici la noi nu mai era decât pu!in aer, iar animalele dispăruseră cu desăvârşire. =uralivul, "n sc-imb, după cum poate şti!i, nare neapărat nevoie de aer. 4l poate zbura printre aştri #ără să respire săptămâni "n la şir,noi. ba (n c-iar 1umaiacătăbărât acest cineva guraliv asupra abiaabia a răzbit până timpluni. ce zbura, lui şi la rănit rău de tot. 1oi iam purtat de griă, lam -rănit cu ulei de uns, dar o aripă nu i sa tămăduit şi a trebuit să io tăiem şi săi punem "n loc proteză. 5 4 cu neputin!ă: am e*clamat eu. 1am f observat noi una ca asta8 5 0ita!ivă acum, spuse cu mândrie robotul. 1oi suntem #oarte buni meşteri.

Mam ridicat de la locul meu şi mam apropiat de guraliv. 3ricepând parcă ce doresc, guralivul "şi "ntinse aripa dreaptă. Am pipăito. 2ub penele ei am dat de metal. obotul spusese adevărul. 5 4i, a!i văzut8 mă "ntrebă robotul cu un aer trium#al. 1ici măcar dumneavoastră na!i băgat de seamă. 5 )i ce sa "ntâmplat cu pasărea mai apoi8 "ntrebă Alisa. 5 4a venise la noi din sistemul Meduzei, urmă robotul. 4ra urmărită de cineva, care voia so ucidă. 3ână am reparato, nea povestit o mul!ime de lucruri, din care am "n!eles că cineva a su#erit un accident "n cosmos ori se a'ă la mare anang-ie pe o planetă din sistemul Meduzei, iar pasărea se grăbeşte săi dea de ştire prietenului aceluia peste care dăduse năpasta. am f venit noi "n autor, dar naveam nicio navă cosmică la dispozi!ie. 5 )i ia!i dat drumul păsării8 5 am dat, freşte, spuse robotul. Dar neam străduit săi arătăm că no să poată zbura până "n zona aceea a =ala*iei, spre care zorea ea să aungă. $-iar dacă aripa artifcială nu se deosebea cu nimic de cea naturală, ea nar f putut să reziste la un zbor atât de "ndepărtat. Dinprea păcate "nsă, pasărea nea priceput. Fiindcă nui o pasăre "n!eleaptă. 1eamnu consolat "nsă la gândul că undeva, nu departe de noi se a'ă planeta %lu?, patria guralivilor, şi că pasărea va izbuti să aungă acasă. Deatunci nam mai văzuto. 5 $e zici, tăticule8 "mi spuse Alisa. Acum cred că nu mai ai nicio "ndoială că Al Doilea căpitan era "n via!ă şi la trimis pe guraliv după autor8 5 Dar deatunci au trecut patru ani, iam răspuns eu. Aşa că nu mai poate f "n via!ă. 5 Trebuie să vă mai povestesc o "ntâmplare ciudată, rosti robotul. > "ntâmplare #oartemolima de curând. Acum lună. $u trei zile "nainte de apetrecută se f răspândit printre noi.o1u mi aş f amintit de ea, dacă nu laş f văzut pe guraliv+ 3e planeta noastră a coborât o navă micu!ă, de culoare neagră, din care a ieşit a#ară un om cu pălărie. ni!ial am crezut că venise cu scopul de a #ace cu noi sc-imb de robo!i, dintrăia care ne prisoseau, dar apoi neam lămurit că nava lui se de#ectase şi avea nevoie de autorul nostru+ )i lam autat cu multă plăcere pe omul acela+

5 4ra doctorul mul cu pălărie "nsă nea răspuns cât se poate de grosolan că nu ne va da nimic. %a mai mult, a pretins că noi ar trebui săi fm recunoscători pentru că ne lasă cu zile. Atunci nu mam mai putut stăpâni şi iam spus& 62ă!i fe ruşine, veneticule: Dacă autândo pe pasărea aceea cam nătângă, pe nume guraliv, nam primit de la ea nimic "n sc-imb pentru că i am reparat aripa, lucrul ăsta nu miră pe nimeni şi e de "n!eles. Dar dumneata eşti o fin!ă "nzestrată cu ra!iune, iar după "n#ă!işare pari a f descins de pe Mărea!a planetă 3ământ. uşine să!i fe:7 Atunci el ma "ntrebat& 6$ărui guraliv ia!i reparat aripa87 am spus că astai o poveste mai vec-e, de aproape patru ani şi că nare nicio legătură cu problema noastră. Dar dumnealui nu sa lăsat până nu iam povestit "ntâmplarea cu pasărea aceea rănită. 2ăl f văzut cum sa "n#uriat: )i a "nceput să ne blesteme pentru că iam venit "n autor guralivului, iar când a a'at că pasărea şia luat zborul spre planeta %lu?, sa apucat săşi strângă iutesămi catra#usele, blestemândune "ntruna. 63o#tim, trebuie acum irosesc vremea cu a#urisita aceea de pasăre, bombănea el. Altminteri te pomeneşti că o ia gura pe dinainteB ar "n noaptea din aunul plecării lam văzut umblând prin preama cisternei ăleia mari+ 5 $are cisternă8 5 Totul e clar, se dumiri robotul. 4l sa apropiat de cisterna cea mare, "n care păstram uleiul de uns. 4 un om viclean şi putea să arunce "ntr"nsa bacterii dăunătoare+ am spus robotului că bacteriile acelea ar f putut nimeri pe planeta lor şi pe altă cale, dar el clătină din cap şi nu mai voi nici măcar să audă deiam altceva. /a despăr!ire, o#erit robotului un butoi cu ulei de uns, ca să poată repara măcar vreo zece con#ra!i deai săi, #ăgăduindui totodată că, imediat ce pătrundem "n cosmos, vom e*pedia o radiogramă pe cea mai apropiată planetă, pentru ca cei de acolo să le trimită o navă cu ulei. (n clipa când robotul plecă, prietenii mei prinseră a se agita. 5 Mai iute, mă zoreau ei, so pornim mai iute la drum: "l mai putem salva pe căpitan: Acum nu mai e*istă niciun dubiu că el

se a'ă la mare anang-ie şi doctorul rice sar spune, eram curios să văd ce #el de animalerobo!i se prăsiseră pe această planetă. ar când, două ceasuri mai târziu, Eelionâi

aruncă o privire "n laborator, era cât pe ce să leşine de uimire. 3e duşumeaua laboratorului alergau nişte ivine mici pe rotile. ipau care mai de care, se dondăneau "ntre ele şi "ncercau să se ca!ere pe pere!i. Civinele erau cam -âde, dar aduceau "ntrucâtva cu şoarecii şi pisicile. 2e vede că atunci când leau meşterit, robo!ii şiau adus aminte de pisicile şi şoarecii adevăra!i. Am vârât animalelerobo!i "ntro cuşcă de fer, dar uneori scăpau a#ară şi #ugăreau pe culoarele navei broasca!estoasă de diamant.

Capitolul != +A)A ,2A *A,D I)1E

2istemul Meduzei se pierdea undeva "ntrunul din cele mai "ndepărtate col!uri ale =ala*iei noastre. (n urul unei stele mari, cu lungi protuberan!e, aidoma unor plete răvăşite, se "nvârteau doar trei planete. 3rima, a'ată "n imediata apropiere a stelei, era atât de "ncinsă, "ncât neam dumerit din capul locului că nu avem ce căuta acolo. Am pornito "n zbor spre cea dea doua. 1e "ntâmpină o planetă pustie, sumbră. azele soarelui se răs#rângeau "n luciul albăstrui al stâncilor, "n oglinzile de as#alt ale lacurilor, "n trunc-iurile rare şi des#runzite ale copacilor. 3este "ntinderea astrului su'a vântul cel veşnic nepotolit. 5 4i, cum e8 lam "ntrebat pe guraliv. Astai planeta aceea sau nu8 =uralivul "şi "nclină capul "ntro parte şi nu răspunse nimic. Tăticule, de la locul apropiinduse de -ubloul din5salon, tu nusări ştiiAlisa să vorbeşti cu el.ei,=uralivului "i e #rică de tine. 5 Dar de tine nu8 5 A'ă că de mine nu se teme niciun animal, spuse ficămea. inea "n bra!e o pisică metalică pe rotile, care tot da so lingă pe nas cu limba ei rece, plină de unsoare. =uralivule scump, fi bun şi ne spune dacă pe această planetă !iai lăsat stăpânul8 3asărea ascultă cu luareaminte vorbele Alisei şi răspunse cu glasul celui de Al Doilea căpitan. 5 Fereştete de mirae: 1u te "ncrede "n ele: Dar priveşte cu multă băgare de seamă: 4i po#tim, pasăre nătângă ai: mam "n#uriat eu. > "ntrebi de5 planetă şi eacevorbeşte de mirae: 5 ămâne de văzut, #ăcu Alisa. A#ară "ncepu să plouă. > ploaie domoală, dar care, din pricina vântului, bătea pieziş, biciuind bordaul )easului. 3ână şi o simplă privire asupra acestei planete avea darul de a te indispune. $urând se aşternură umbrele unei "nserări lungi, apăsătoare.

5 4 clar, spuse 3olos?ov. 2ă mergem la masă şi la culcare. $ă, oricum, nu mai putem ieşi azi a#ară din navă. După cină, Alisa "şi trimise pisoii metalici "n cuşcă, luă de pe poli!ă o carte şi se aşeză să citească pe canapelu!a din salon. 4u mam dus G a câta oară: 5 so caut pe neastâmpărata broască !estoasă de diamant, să nu #acă cine ştie ce poznă. $ât despre 3olos?ov şi Eelionâi, se duseră şi ei săşi vadă de treburile lor. Trecură ast#el vreo douătrei ceasuri. Am revenit "n salon. Alisa stătea acolo şi citea. (n "ncăpere era con#ortabil, cald şi deosebit de plăcut, mai ales că a#ară vuia acelaşi vânt nepotolit, c-iar dacă ploaia contenise. Mam apropiat de -ublou şi am privit prin semi"ntunericul din ur. 2pre platoul pe care poposisem "şi trimiteau cu zgârcenie lumina două mari discuri de lună. Deodată, am "ncremenit de uimire. Dintro vâlcea se apropia cu paşi rari de nava noastră o ceată de oameni. 4rau oameni ca to!i oamenii, #ără sca#andre spa!iale, dar "mbrăca!i "n nişte straie bizare. (naintau discutând cu aprindere şi, parese, nici nu observaseră nava. 5 Alisa, ialăsă vinoiute şi priveşte, amcanapea c-emato eu "n#ugu!a şoaptă. Fiicămea cartea pe şi veni la mine. >amenii se apropiaseră destul de mult, ast#el "ncât puteam distinge că sunt "mbrăca!i "n nişte pieptareO pe cap purtau pălării cu boruri largi, iar peste pieptare G pelerine largi şi scurte. 3atru erau bărba!i, "n urma lor venea agale, "n silă parcă, o #emeie cu pieptănătura "n#oiată şi cu o roc-ie largă şi lungă până la pământ. %ărba!ii vorbeau cu "nsu'e!ire "ntre ei. Femeia tăcea. 5 Alisa, nui o -alucina!ie8 am "ntrebato eu, nevenindumi sămi cred oc-ilor. 5 1u, răspunse ficămea. 2ă nui sperii. 4u "i cunosc. 5 2eleznev: tună petuneaşteptate urec-ii mele. 2eleznev, nu dormi8 di#uzorul c-iar deasupra Am recunoscut glasul lui 3olos?ov. 5 0nde eşti8 am "ntrebat eu. 5 /a postul de comandă. Mă uit a#ară prin -ublou. Tu pricepi ceva din toate astea8 5 Mă uit şi eu şi nu pricep nimic, iam răspuns. De unde să fe aici oameni8

5 %a, eu, una, pricep, o auzii pe Alisa. 4u "i cunosc pe aceşti oameni. Mam "ntors spre ea. >are nu aiurează8 5 2e poate, tăticule, să nui recunoşti8 se miră Alisa. Mă rog, pe #emeie probabil că ai uitato, dar pe omul acela, al doilea din dreapta, trebuie săl ştii: 5 1ici pomeneală: 2pune odată, nu mă mai ferbe: iam răspuns eu. 5 Al doilea din dreapta e 3ort-os, mă lămuri Alisa. >bservi, s a "nclinat spre d9Artagnan, ascultă cei spune el. 2e vede că au -otărât totuşi so e*ecute pe ladR ]inter. 5 $ine mai e şi ladR ]inter8: am !ipat eu. 2imt cămi ies din min!i: De unde a apărut aici 3ort-os8 5 1u ştiu, spuse Alisa. Dar ei sunt. Muşc-etarii regelui. Dacă ar f #ost of!erii cardinalului, iam f deosebit imediat. 5 Auzi, 3olos?ov8 am "ntrebat eu. 5 Aud, rosti 3olos?ov netulburat. $red că Alisa are per#ectă dreptate. Dacă ar f #ost of!erii cardinalului, iam f deosebit imediat de muşc-etarii regelui. (ntre timp, patrusă muşc-etari se apropiară de navă. Miam lipit nasul de cei -ublou, văd ce aveau să #acă mai departe. Muşc-etarii se opriră locului şi unul dintre ei, Aramis mi se pare, o mândre!e de bărbat cu mustăcioară, sc-i!ă un gest galant cu mâna, invitândo pe ladR ]inter să treacă "nainte. 5 =rozav de interesant: #ăcu Alisa, săltânduse pe vâr#uri, ca să poată vedea mai bine. 2unt curioasă să ştiu dacă au so e*ecute sau nu8 Tu cum gândeşti, tăticule8 5 4u. 0nul, nu mai gândesc de#el, iam răspuns. 3olos?ov, poate că ar trebui să coborâm scara. )in clipa aceea muşc-etarii porniră mai departe, croinduşi drum prin că pere!ii dispărură 5 <ăd trecnavei, prin şipere!i, se din auzivedere. glasul pierdut al lui 3olos?ov. =reu se putea găsi ceva care săl uimească pe căpitan. <ăzuse la via!a lui lucruri "nzecit mai multe decât "i este dat să vadă unui om de rând dea lungul "ntregii sale vie!i. 1ul speriau nici Micul dragon, nici bulele de pe Cela, nici pira!ii cosmici. Dar săi vadă trecând prin pere!ii )easului pe muşc-etarii maiestă!iisale, una ca asta nu mai pomenise nicicând.

5 2ă fe oare şi ăştia nişte călători "n timp, cum erau cei de pe )eşineru8 am "ntrebat eu. Alisa se duse "n cealaltă parte a salonului şi se uită a#ară prin -ubloul deacolo. 5 atăi, rosti ea. (ntocmai cum mam gândit eu. 4i au trecut prin pere!ii navei #ără ca măcar să bage de seamă. Mam repezit şi eu la celălalt -ublou. (ntradevăr, muşc-etarii ieşiseră din navă şi se "ndepărtau ca şi când nimic nu sar f "ntâmplat, "n timp ce spadele lor străluceau sub razele celor două discuri selenare. >coliră o stâncă şi dispărură "ntro văgăună+ 5 2ă mergem la postul de comandă, iam spus Alisei. De acolo se vede mai bine. 5 2ă mergem, "ncuviin!ă ea, apucând de pe canapea cartea din care citise "ntreaga seară. 2e intitula 6$ei trei muşc-etariB. $evaceva "ncepu să mi se limpezească "n minte. 5 Dă cartea "ncoace, iam spus Alisei. Am desc-iso din mers. )i se nimeri să fe tocmai poza "n care era "n#ă!işat unul dintre muşc-etari G d9Artagnan, cu pelerină şi spadă. $ând am dat buzna "n incinta postului de comandă, 3olos?ov, care stătea lângă -ubloul cel mare, ridică mâna şi ne "mbie să ne apropiem. A#ară, "n milocul platoului, se "năl!a un mesteacăn sub!irel, cu #runzele tremurând "n bătaia vântu lui, parcă "nsu'e!ite. (n urul mesteacănului creştea iarbă, iar os, c-iar la rădăcina lui, se putea distinge pălăria mare a unei pitărci. 5 3riveliştea asta mi se pare cunoscută, glăsui 3olos?ov "ngândurat. Am mai văzuto undeva. 5 )tiu eu unde, sări Alisa. 4 ilustrata cea mai "ndrăgită a lui nenea "n cabina dumnealui, 2e uităEelionâi. mereu la2e eaa'ă şi recită cu glas tare niştedeasupra versuri& patului. 6am după ram iscan văzdu- un verde zvon+7. 5 Asteas mirae, -otăr" 3olos?ov. 5 Daa, am confrmat şi eu. 2unt mirae, freşte. Aşadar, guralivul na greşit atunci când, cu glasul celui de Al Doilea căpitan, nea spus să ne #erim de mirae. Dar cine anume şi cu ce scop le produce8 $ui săi datorăm oare noi această rarisimă distrac!ie8

Mesteacănul se topi "n beznă, iar dinspre versantul "ndepărtat al muntelui prinse a "nainta spre navă o stranie procesiune. > adunătură de oameni, f?sieni, fin!e de pe planete şi stele necunoscute nouă, robo!i, ivine. $o-orta miraelor "mpresură nava, ca şi când nici nar f observato. Făpturile străbăteau prin ea, se topeau "n văzdu-, se dedublau, treceau unele prin altele. 5 Tăticule, -ai să ne uităm la ele mai de aproape, "mi propuse Alisa. 5 /as9 că se vede şi deaici, mam "mpotrivit eu. )iapoi -abar navem de caracteristicile lor. Dacă dumnealor nu sunt c-iar atât de imateriale precum par8: Am stat "ndelung şiam urmărit cu privirea procesiunea miraelor, iar când platoul deveni pustiu, Alisa "ncepu din nou să se milogească& 5 ;ai, tăticule, -ai să coborâm un pic, că doar nui târziu. 3o#tim, uităte, a rămas numai un singur mira G d9Artagnan. )i "ntradevăr, "n vâlceaua pustie se ivi singuraticul muşc-etar şi, abordând o mină "ngândurată, prinse a se plimba "ncoace şi "ncolo nu departe de navă. 5 Duce!ivă, spuse 4uatunci 1umaide să vă "ndepărta!i prea mult. am să 3olos?ov. vă supraveg-ez aici,nu pentru orice eventualitate. $a "ntotdeauna, căpitanul "mi g-icise dorin!a.
cu papuci de casă "n picioare şi, după toate aparen!ele, nu sim!eam câtuşi de pu!in nevoie de aer. Alisa se repezi spre ea "nsăşi. 5 2tai: am !ipat eu. 0ndeai plecat8 Dar Alisa apucase să aungă la dublura ei şi, "n goana mare, trecu prin mira, sempiedică deo piatră şi căzu "n genunc-i. Miraul se destrămă pe dată. 3ână am auns eu săi vin "n autor, apăru un alt mira. (nainta cu repeziciune spre Alisa, vrând parcă so "n-a!e. De astă dată "nsă năluca avea "n#ă!işarea doctorului
ar in căştile mele răsună glasul lui 3olos?ov. 5 Ascultă pro#esore, !ia mai #ost dat vreodată să vezi o navă atât de #rumoasă8 Astai probabil )escăru%ul al$astru, nava celui de Al Doilea căpitan. 5 2igur că da, sări de colo Alisa. 3oate că el se ascunde pe undeva peaci.
pietrele, de mărimea unui carto#, ba c-iar şi prin #orma lor aduceau cu carto#ul. 5 (ngădui!imi să vii prezint pe locuitorii acestei planete, am spus eu. 5 Fiin!e vii8: se miră Eelionâi. 1u miaş f "nc-ipuit una ca asta niciodată: 5 %a mai au şi o particularitate #oarte interesantă. 3ot crea iluzii optice G copii ale oamenilor, lucrurilor, şi nu numai ale celor pe care lea #ost dat săi vadă, cum ar f, de pildă, cei trei căpitani sau doctorul
Capitolul !> 2I2* 040II K+K

3atru sori se roteau cu repeziciune pe deasupra acestei planete, noaptea o "nvăluia doar arareori, şi nu izbuteai nicicum să g-iceşti, #ără un complicat calcul prealabil, "n ce moment va cobor" brusc "ntunericulO doar un scurt răstimp se "ngâna ziua cu noaptea şi peste cuprinsul planetei se aşternea bezna. Trecea ast#el vreo umătate de ceas, uneori c-iar mai pu!in şi un soare nou se ridica iute deasupra tufşurilor g-impoase şi cât ai clipi aungea dea rostogolul "n "naltul cerului. 3laneta era toată numai păduri şi desişuri. /a poli pădurile erau pipernicite, cu rămurişul aproape lipit de pământ, pe când la tropice atingeau "năl!imi neverosimile. 3entru un biolog aceste tărâmuri constituiau un adevărat paradis. )i câte altele nu se mai a'au aici: >ceanele colcăiau de peşti, meduze, viermi, şerpi de mare, pădurile gemeau de ivine de totmai soiul, depeste 'uturisteiurile cu aripide destâncă câte unşi metru iar ceva sus, peste lungime, colinele cu panta dulce zburătăceau #el şi #el de păsări. 5 Aici vom #ace o -altă mare, am declarat eu de cum am coborât cu nava pe culmea unui deal năpădit de tufşuri. Fauna de pe această singură planetă ar aunge berec-et pentru cincizeci de grădini zoologice. 5 Foarte bine, spuse 3olos?ov. $u acest prile o să punem şi noi nava la punct. 5 Da, "nsă mai "ntâi săl găsim pe Al Doilea căpitan, propuse Alisa. 4u sunt convinsă că se a'ă peaici pe undeva. 5 1umaieu. să3lanetai no porneşti singură căutarea lui, am prevenito plinădedeuna fare e*trem"nde periculoase. 5 %ine, dar eu sunt "mpăratul naturii, #ăcu ea. 5 Aşa e, nimic de zis, numai că farele -abar nau de asta. 4le sunt anal#abete. 5 )iatunci, cum o săl găsim pe Al Doilea căpitan8 "ntrebă Alisa.

5 3rimul lucru pe carel vom #ace, vom lansa "n spa!iu, deasupra planetei, un cercetaş mecanic, un căutător de metale, "i spuse 3olos?ov. 5 Da9 de ce8 5 4l se va roti "n urul planetei pe o orbită oasă şi, imediat ce va descoperi urme de metale ce se #olosesc "n construc!ia navelor cosmice, ne va da de ştire. 5 )i o să se rotească mult8 5 > săi cam trebuiască vreo două săptămâni ca să investig-eze planeta de la un capăt la altul. 5
sc-i!ă un mic rotocol "n văzdu- şi, aidoma unui bombardier "n pica, porni săgeată "n os. Am "ncercat să mă #urişez, târâş, dar miam dat seama că n am să izbutesc. 2trângând din oc-i, miam "ncleştat mâinile pe roata autoşeniletei. > clipă mai târziu răsună o "mpuşcătură. 3esemne că mecanicul Eelionâi izbutise să dea #uga până la trapă cu pistolul şi să !intească pasărea "n momentul "n care aceasta se a'a doar la vreo trei metri de mine. 3asărea se "năl!ă "n văzdu- cu un !ipăt alnic. Alături de mine se prăbuşi o pană de a ei. /ungă de vreun metru şi atât de tare, că se "nfpse cu capătul "n pământ uscat şi pătrunse "ntr"nsul ca paloşul unui voinic din basme. Am smuls pana şi iam arătato Alisei. 5 a aminte, iam spus, stăpânul acestei pene e mânios #oc şi vrea să "n-a!e pe careva dintre noi, să aibă ce "n#uleca la cină. 3ricepi ce vreau să spun8 5 3ricep. Da9 autoşenileta no poate "n-ă!a, aşai8 5 1o poate. să merg cu tinesă"nrămâi, autoşeniletă. 5 Atunci 1unu, am #eti!o. Tu trebuie iam spus Alisei. 4u plec acum "n recunoaştere şi mă "ntorc pe la prânz. ar ceilal!i membri ai ec-ipaului, "n a#ară de tine, sunt ocupa!i. 1u are cine să pregătească nici măcar -rana animalelor, să le astâmpere #oamea. )i apoi, nu uita că paingul!esătortroglodit mai are doar un pic de lână. 5 %ine, tăticule, rămân, #u de acord Alisa. 5 4i, cum stăm cu cercetaşul mecanic8 lam "ntrebat pe 3olos?ov, "n timp ce mă aşezam "n autoşeniletă. 5 1u pricep de ce nu merge, răspunse el. 1u mia #ăcut niciodată nazuri,o iar acum nu vrea şi pace. Autoşenileta porni "ncetişor printre tufşuri, legănânduse la -ârtoape şi lunecând uşor de pe coline "n vale. Tufşurile se răzle!eau "naintea ei şi sen#ră!eau din nou "n urmăi. Mă gândeam ce bine ar f dacă am putea prinde pasărea aceea. n 3alaputra i se spunea pasărea Pro?.
lua cu noi nişte puişori. $uibul ei trebuie să fe undeva sus, pe stânci, căci niciun arbore nar putea sus!ine povara unui lăcaş ca al păsării Pro?. Am cârmito spre mun!ii din depărtare. /a un moment dat "mi tăie calea un cortegiu de şopârle galbene, cu picioare lungi. (n #runte "nainta repeor, cu paşi mărun!i, şopârla cea mai "naltă, iar "n urma ei 5 celelalte, mai mici+ Am numărat douăzeci şi trei de bucă!i. 0ltima era micu!ă de tot. Aş f putut so prind, dar nam #ăcutoO trebuia mai "ntâi să iei seama cu ce se -rănesc, altminteri naveai cum so transpor!i până pe 3ământ. 2us "n tării, deasupra capului meu, zbura pasărea Pro?. 2e "ndrepta spre mun!ii din zare. Mai mult ca sigur că "şi avea cuibul c-iar acolo. Am lansat plasa automată şi am prins cu ea un 'uture albastru, mare de vreun metru. (n vreme ce eu mânuiam manipulatoarele, spre a narcotiza 'uturele şi al vâr" "n portbagaul autoşeniletei, ast#el "ncât să nui vatăm aripile, ecranul video#onului se lumină şi pe el apăru c-ipul răvăşit al lui 3olos?ov. rostiiam el, am lansat 5 Ascultă, Foarte bine, spus eu. cercetaşul. Aşteaptă pu!in să pun şi eu bine 'uturele. 5 Dar sa "ntrerupt legătura cu el. 5 $u cercetaşul mecanic8 5 $u el. 0na ca asta "ncă nu mi sa mai "ntâmplat. Am verifcat totul cu deamănuntul. /a trei minute după lansare a amu!it. 5
5 1u ştiu ce să mai cred. Dar dacă totuşi un căpitan atât de "ncercat şia putut a'a moartea aici, rezultă că planeta asta ascunde o primedie cumplită, pe care noi nici no bănuim. 5 Dar poate că sau blocat motoarele. Asta se "ntâmplă şi la cele mai per#ec!ionate astronave. 2au poate că asupra căpitanului sa năpustit vreun monstru de pe aici. De pildă, pasărea Pro?. Ai văzut ce plisc avea8 5 Am văzut, freşte. )i 3olos?ov "nc-ise video#onul. Asupra mea mai trecu "n zbor o pasăre spre mun!ii din zare. Miam "ntipărit "n minte direc!ia zborului ei. 1u mai aveam niciun dubiu că acolo "şi avea cuibul. Trebuia neapărat so iau din loc. Amurgul se lăsase pe neaşteptate. Am #ăcut calea "ntoarsă spre navă. 3arcând autoşenileta c-iar lângă scară, am urcat pe "ntuneric treptele şi mam dus la postul de comandă.
!an!oş prin iarbă guralivul. Alisa "l legase cu un lăn!işor lung, al cărui capăt "l !inea "n mână. (i spuse ceva guralivului şi acesta se ridică "n văzdu-. 3u!in câte pu!in, Alisa slobozea lăn!işorul ca să nu tulbure zborul păsării. %ătând din aripi, guralivul o porni spre pădure "ntrun zbor lent, de parcă "n!elegea că #eti!a nu poate să zboare. Abia "n acel moment mam dezmeticit. Am apăsat butonul di#uzorului şiam strigat de au răsunat pădurile din ur& 5 Alisa, tiai ieşit din min!i:8 "ntoarcete imediat: )i, "nspăimântat de #aptul că ar putea să numi dea ascultare, am luato la #ugă pe scară "n os, ca so aung din urmă şi so aduc pe navă. $ând mam apropiat de trapă, Alisa se şi a'a la marginea pădurii. 3e deasupra ei se rotea uriaşa pasăre Pro?. 5 Alisa: am răcnit eu. Fiicămea "nsă era departe şi numi auzi glasul. )i naveam nicio armă, nimic la "ndemână. $e să mă #ac8: 1emaiştiind de mine, am pornito valvârte pe scară "n os. Alisa observă pasărea ce se apropia de pământ şi de spaimă scăpă din mână capătul lăn!ugului. (nspăimântat şi el, guralivul se avântă spre arborii din apropiere. "n timp ce alergam spre Alisa, am văzut cum pasărea Pro? "şi slobozi g-earele albe, apucă de os mogâldea!a aceea galbenă şi pu#oasă şi, luânduşi avânt, !âşni spre tării. Alergam cu oc-ii !intă la pasărea care se "năl!a "n văzdu-, micşorânduse tot mai mult, şimi agitam neputincios bra!ele+ După vreo zece minute, 3olos?ov se ivi din zbor "n preama 3egasului. (ntre timp, eu şi cu Eelionâi"nne şi pregătisem spre a porni pe urmele monstrului. 3usesem acest sens "n #unc!iune şalupa cea mică. 5 (ncotro8 se miră 3olos?ov. 5 Pro? nea răpito pe Alisa: strigă Eelionâi. )i amu!iO copleşit de amărăciune, "şi pierduse glasul. 5 2altă aici: "mi porunci 3olos?ov, apropiind şalupa de sol. Am #ăcut un salt, mam apucat cu mâinile de marginea trapei desc-ise şi am sărit "n cabină.

(n aceeaşi clipă 3olos?ov luă "năl!ime. 5 (ncotro a zburat8 "ntrebă el cu glas tare, acoperind zgomotul motorului. 5 (n partea aceea, spre mun!i, iam răspuns eu. 2e pare că acolo "şi are cuibul. Am auns "n apropierea mun!ilor "n câteva minute. Dar na #ost deloc simplu să dăm de cuibul păsării. Mii de stânci, semănând "ntre ele ca două picături de apă, "şi "năl!au "n inima platoului vâr#urile ascu!ite, ast#el că am #ost nevoi!i să ne rotim mai mult de un ceas pe deasupra lor, #ără niciun rezultat. )i cu fecare clipă care trecea, aveam tot mai pu!ine şanse de a o găsi pe Alisa "n via!ă. Dar tocmai atunci ne veni "n autor "nsăşi pasărea Pro?. 3ornise "n zbor pe deasupra stâncilor. 5 După ea: am strigat eu. 5 Ai răbdare, "mi spuse 3olos?ov. Dacă o speriem, nu ne mai arată drumul spre cuib. $ăpitanul "ncetini mersul şalupei, ast#el că "ncremenisem "n văzdu- deasupra stâncilor. 3asărea zbura spre creştetul unui munte la care noi nu izbutiserăm "ncă să aungem. 2e opri acolo, "şi strânse aripile şi se lăsă "n os. Fără a mai zăbovi, 3olos?ov porni "n direc!ia muntelui, luând treptat "năl!ime. De cum neam apropiat de creastă, am văzut !âşnind "n văzdu- cinci sau şase păsări. /uaseră şalupa noastră drept un nemai"ntâlnit duşman zburător. )i toate câte erau se năpustiră cutezătoare asupra noastră, #ăcândul pe 3olos?ov săşi reamintească fgurile pilotaului acrobatic, pentru a evita ciocnirea cu păsările Pro? "nverşunate. 5 0ite şi cuibul, colo: rosti 3olos?ov. Mam lipit strâns de -ublou. 3e versantul abrupt al(nc-ipuite munteluidinsepietroaie desenau cercurile "ntunecate ale cuiburilor. şi vreascuri, cuiburile erau lipite pe ieşinduri de stâncă, deasupra prăpastiei. (n timp ce coboram, am putut observa că "n unele cuiburi stau păsări cu aripile larg des#ăşurate, adăpostind pesemne puii sau ouăle de oc-iul duşmanului. 5 a te uită, am zis eu. (ntrunul din cuiburi am zărit ceva de culoare galbenă.

Aidoma unei #ăpturi vii, şalupa se repezi spre cuibul acela. )i cu asemenea viteză, "ncât păsările rămaseră mult "n urmă. 5 1u, asta nui Alisa, spuse 3olos?ov. 2unt pui de pasăre. )i "ntradevăr, "n cuib se a'au trei pui acoperi!i de pu#. <ăzândune, "şi căscară larg pliscurile coroiate. 0na din păsări săgetă "n pica pe lângă noi, aunse la cuib şil acoperi cu aripile ei. 5 ao mai "n sus, iam spus căpitanului. Dar imediat dădurăm cu oc-ii de altă pasăre. 2e apropie "n zbor de creasta muntelui ducând "n clon! un peşte cât toate zilele. 5 După ea: am strigat eu. 3asărea nu ne observă. $obor" din văzdu- "n cuibul cel mai "ndepărtat. )i "n acelaşi cuib, aşezată "ntre doi puişori, stătea Alisa. De la distan!ă aducea şi ea cu un pui de pasăre, iar asta se datora costumaşului pu#os şi de culoare galbenă. /a vederea mamei lor, puişorii "şi căscară ciocurile, dar pasărea "i adusese peştele Alisei şi "ncerca să il vâre "n gură. Alisa se #erea din răsputeri, dar pasărea 3olos?ov izbucni "ntrun -o-ot de râs. era de ne"nduplecat. 5 $ei cu tine8 lam "ntrebat nedezlipindumi oc-ii de la priveliştea aceea atât de stranie. 5 $onstat că pe Alisa no paşte nicio primedie, "mi răspunse el râzând. Au luato drept pui de pasăre şi iau prescris regim de supraalimenta!ie. 3olos?ov avea dreptate. $ostumaşul pu#os cu care era "mbrăcată "i #usese Alisei salvator. 3luteam "n văzdu- deasupra cuibului. 3olos?ov cobor" scara şi Alisa urcă "n şalupă, "n vreme ce eu mă străduiam să alung păsările cu fgrenade şi petarde 5 $ear să capturăm şi unsomni#ere. pui8 "ntrebă 3olos?ov cu acelaşi zâmbet pe buze. 5 Data viitoare, iam răspuns. $um te sim!i, Alisa8 5 %inişor, răspunse ea. 4ra toată plină de solzi de peşte, "n rest G absolut tea#ără şi nevătămată. 5 Doar la "nceput mam cam speriat. 3e urmă, după ce am auns "n cuib, mam sim!it c-iar "n largul meu. 2tam cu puişorii şi

ne "ncălzeam unul de altul. Atâta numai că pasărea cea mare voia neapărat să mănânc. (mi da g-es "ntocmai ca bunica& 6;ai, mai ia o linguri!ă de grişule!7. 3olos?ov #ăcea -az, "ntrebândo pe Alisa dacă na "nvă!at cumva să zboare sau poate că vrea să se "ntoarcă la părin!ii ei adoptivi. 5 a spunemi de ce ai ieşit din navă8 am "ntrebato pe un ton sever, după ce mam mai liniştit "ntru cât va. 5 Mam dus săl caut pe Al Doilea căpitan. 5 $um adică8 5 Mia auns la urec-e că cercetaşul lui 3olos?ov #unc!ionează prost. ar ca să stăm aici cu mâna "n sân două săptămâni, nu se poate. )i atunci mam gândit că guralivul ar putea săşi amintească drumul care duce spre locul unde a auzit glasul celui de Al Doilea căpitan. /am rugat sămi arate drumul şi el a pornito "n zbor. 5 Dar de ce nu !iai cerut voie8 5 Miai f dat8 5 %ine"n!eles că nu. )iapoi, nu e*istă nici urmă de Al Doilea căpitan aici. Aşa că uităl, 5 1u pe e*istă8 "ntrebă Alisa. #eti!o. %a e*istă. 4l eaici. 3ăcat numai că a zburat guralivul. Alt#el am f dat de căpitan "n doi timpi şi trei mişcări. 5 $e !ia mai trecut prin minte, dragă8 5 0ite ce am găsit eu "n cuib, răspunse Alisa, sco!ând din buzunar un ciob dintro #ar#urioară de por!elan cu o inscrip!ie aurită& 6+ ruşul albastru7. 3escăruşul albastru, aşai8 mă "ntrebă ea. 3oate că nu^!i vine a crede8 5 a dăl "ncoace, o rugă 3olos?ov. <ăd că ai un noroc nemaipomenit: 5 1uam mai spune, io să "ntoarse Din pricina ăstuia #ost nevoită zbor "nAlisa. g-earele păsării ciobule!ului Pro?. Tu ai zburat vreodată aşa8 5 1u, zâmbi 3olos?ov. 5 $iobule!ul ăsta c-iar ea mi la dat. 3robabil că acolo, "n cuib, astai o ucărie pentru puişori. )i pasărea mi la dat ca să mă oc.

Am rămas pe gânduri. Alisa avea dreptate. 2e vede că 3escăruşul albastru se a'ă, "ntradevăr, pe această planetă. Dar cum să dăm de el8 5 $e sa "ntâmplat cu cercetaşul8 lam "ntrebat pe 3olos?ov. 1ai apucat "ncă să verifci8 5 $iudat lucru, cineva a spart indicatorul detectorului de metale. 5 /a spart8 5 2ingur nu se putea sparge, mecanismul acestui indicator se a'ă c-iar "n centrul cercetaşului. 5 )i cei de #ăcut8 mam "ntrebat eu cu glas tare. Am aterizat in #a!a 3egasului şi am ieşit "ntro poiană să iscodim cu luareaminte cerul G nu trecea cumvan zbor pasărea Pro?8 5 atăl şi pe guraliv, strigă Alisa. Atunci am observat c-iar sub nasul meu, coborând din văzdulăn!ugul cel sub!irel. Dintrun arbore "şi luă zborul guralivul şi prinse a se roti deasupra noastră, "ndemnândune parcă săl "nso!im "n căutarea căpitanului.

Capitolul !@ %*+I*E-+*I),0

Alisa apucă lăn!ugul de care era legat guralivul. 3asărea nu sc-i!ă niciun gest de "mpotrivire, ca şi când ar f "n!eles ce anume vrea de la ea. 3lutea "ncetişor pe deasupra tufşurilor, iar când se "ntâmpla ca noi să rămânem pu!in "n urmă, se "năl!a un pic mai sus şi plana "n văzdu- aşteptândune. (naintam destul de greu, dat findcă nu mai #usese nimeni "naintea noastră pe această planetă, ca să ne croiască poteci. Am #ost nevoi!i să sărim peste tulpini de arbori putrede, să ne strecurăm printre liane şi spini, să trecem peste şuvoaie cu unde repezi. )opârle galbene pe ditamai picioroange !âşneau de sub cioturi şi o luau la goană cu !ipăt, avertizândui pe locuitorii pădurii că vin #ăpturi necunoscute. Am auns apoi "ntro poiană, năpădită de 'ori albe, răpitoare. Florile cle#ăiau tare, "n#ulecând 'uturi şi albine şi se "ntindeau spre noi,săapucândune cu petalele de picioare. 1aveauasta "nsăse putere muşte "ncăl!ările noastre şi din pricina "nverşunau şi c-iar "ncepeau să mârâie. Dincolo de crângul acela se desc-ise altă poiană. Aici 'orile erau de culoare roşie. Dar se dovedeau a f e*trem de curioase& cum neam arătat de după arbori, toate petalele sau "ntors spre noi, parcă urmărindune cu privirea şi adulmecândune. Deasupra poieni!ei se auzi un şopot. 5 2unt nişte bârftoare #ără perec-e, spuse Alisa. Deacum şi pânăn seară au săşi spună una alteia despre #elul cum eram noi "mbrăca!i şi cum "naintam prin pădure. )i multă vreme după'ori. aceea auzirăm şuşotirea şi murmurul acelor atât de curioase 1e a'am, aşadar, pe o planetă a 'orilor. (n timpul zilei avurăm prileul să "ntâlnim 'ori care se războiau "ntre ele, sau care, la vederea noastră, se piteau sub pământ, 'ori care săreau dintr un loc "ntraltul, 'uturânduşi prin văzdu- rădăcinile lor lungi, precum şi multe 'ori, albastre, roşii, verzi, albe, galbene, castanii şi cu pică!ele. 0nele creşteau pe pământ, altele "n pomi sau tufşuri, altele pe stânci, "n apă sau pluteau agale "n văzdu-.

3re! de două ceasuri am tot alergat după guraliv. stovi!i la culme, iam strigat "n cele din urmă păsării& 5 >preştete. Trebuie să ne mai şi odi-nim. 1eam adăpostit la umbra unui arbore vânos, ca să nu ne observe pasărea Pro? ce se rotea prin văzdu-. =uralivul se aşeză pe o creangă, deasupra noastră, şi, ca de obicei, prinse a mo!ăi. 4ra o zburătoare leneşă şi ori de câte ori tăcea mâlc sau stătea locului #ără nicio treabă, mo!ăia. 3olos?ov se aşeză os, cu spinarea rezemată de trunc-i, şi "ntrebă cu bănuială "n glas& 5 Dacă guralivului ia venit pur şi simplu c-e# să se plimbe ni!el8 5 1ici pomeneală: se burzului Alisa. Decât să pornim la drum cu asemenea idee, mai bine să ne "ntoarcem de unde am plecat. 3e neaşteptate, soarele scăpătă dincolo de crestele copacilor şi se "nstăpâni, pentru scurt timp, noaptea. $erul se "mpânzi ca prin #armec de stele. 5 0ita!ivă, se mişcă o stea, spuse Alisa. f vreun asteroid, miam dat eu cu părerea. 5> 2au o navă, #ăcu Alisa. 5 De unde navă pe aici8 2teaua dispăru "ndărătul arborilor. După vreo cinci minute, se revărsă de ziuă. De astă dată prinseră a se "năl!a pe boltă, din trei păr!i simultan, trei discuri solare, răspândind nespusă lumină şi căldură, "ntreaga preamă se umplu de zumzetul albinelor şi de !ârâitul greierilor. 5 4 timpul so pornim iar la drum, spuse 3olos?ov, ridicându se. =uralivul nendeamnă săl urmăm mai departe. 5 (nainte: !ipă guralivul cu glasul 3rimului căpitan. (nainte, şi apoi vomsc-imbat& vedea ceom mai #ace. După care adăugă cudai alt bătut glas, complet 62ă lup!i, să scormoneşti, să nu te până ce nu răzbeşti, obişnuia să spună vestitul căpitan 2cottB. 5
năpădite de 'ori G rămăşi!ele navei 3escăruşul albastru. ar din căpitan na mai rămas, probabil, nici urmă. )i, cu toate astea, păşeam cuminte după 3olos?ov. 1e strecurarăm prin desiş "ncă vreun ceas şi umătateO deodată guralivul zvâcni "n văzdu-, vrând parcă ast#el să "ncerce dacă nu se rupe cumva lăn!ugul. 5 ine minte locul acesta: strigă el de sus. ine minte locul acesta, căpitane: Apoi i se sc-imbă glasul şi, deacolo din "năl!ime, aunseră la noi următoarele cuvinte& 5 1u lăsa!i pasărea: 3une!i mâna pe ea: 2ă nu vă scape vie din mână: 5 3e cine o f imitând8 "ntrebă Alisa. 5 ;abar nam, răspunse 3olos?ov. 3oate că pe
din ele re'ectânduse "ntreaga poiană. Florile aveau tulpini scunde, groase şi lipsite de #runze. 5 1u te apropia de ele, Alisa, am prevenito pe ficămea. Ar putea să fe otrăvitoare. 5 %a nu, zise Alisa, nu cred să fe. 0ităte şi tu. )intradevăr, văzurăm c-iar atunci !âşnind dintre tu#e un animal mic cât un iepure. Animalul !opăi până "n dreptul uneia din 'orile acelea şi se uită "n oglindă. Apoi, tot atât de calm, ca şi când nici nu near f zărit, se piti la loc printre tu#e. 5 $red că la miloc e o greşeală, zise 3olos?ov. 1u se observă nici urmă de navă. > f dat greş guralivul. 5 2au poate noi, iam spus eu. Am luato la goană după el, ca nişte copii. Mam gândit cât de lung ne va f drumul la "ntoarcere. Am f putut, desigur, săl c-emăm pe Eelionâi G ar f venit cu şalupa sau cu autoşenileta G dar nu voiam să lăsăm nava nesupraveg-eată. Alisa se duse pânăn milocul poienii, se uită primpreur, apoi se apropie deo 'oare. Floarea "şi răsuci uşor oglinda, ca şi când ar 5 f vrut ca luăm #ata să se uite ;ai să câteva cu"ntr"nsa. noi, propuse Alisa. 5 De acord, am dat eu din cap. (ntre timp, 3olos?ov scoase din buzunar detectorul de metale portativ şi străbătu cu el "ntreaga poiană. Aparatul nu emise "nsă niciun semnal. 5 Asta "nseamnă că nava pe care o căutăm nu se a'ă aici şi nici na #ost vreodată, zise "n cele din urmă căpitanul. 4 cazul să #acem calea "ntoarsă. (nainte de a pleca din poiană, am cules un mănunc-i de 'ori oglindă. Mănunc-iul era greu, alcătuit parcă din 'ori de piatră. (l duserăm to!iidin pe rând, la un moment dat am să vrutpăstrăm să şi arunc o cu parte 'ori, ba "nsă Alisa !inu mor!iş mănunc-iul "ntreg. /a navă am auns abia trăgândune su'etul. Din #ericire, nu se petrecuse nimic deosebit "n lipsa noastră. 5 4i, cum e8 ne "ntrebă Eelionâi. De bună seamă că va!i dus degeaba. 5 Absolut degeaba, zise 3olos?ov, lepădânduşi g-etele şi lunginduse pe canapeaua din salon.

(ntre timp, Alisa aduse de undeva două glastre mari şi turnă "n ele apă proaspătă pentru ca 'orileoglindă să nu se veşteească. 5 (ntradevăr, am dat şi eu glas, nici urmă de navă. (n a#ară de asta, am pierdut şi guralivul. 2ar putea să f nimerit "n g-earele păsării Pro?. 5 1ui nimic, zise 3olos?ov, mâine diminea!ă am să repar căutătorul de metale şi nu vom pleca de pe planeta asta până ce nul vom găsi pe Al Doilea căpitan. (n clipa aceea, mă lovi ceva, tare de tot, peste picioare. Aplecândumă, miam dat seama că era broasca!estoasă de diamant. 5 $um a auns aici8 lam "ntrebat, surprins, pe Eelionâi. Doar am "ncuiato "n sei#. 5 3ăi, a zgrep!ănat şi a tot bătut "n uşă, zise mecanicul, că mi sa #ăcut milă de ea şi iam dat drumul. Dar cei cu 'orile astea atât de ciudate pe care lea!i adus8 5 2unt 'orioglindă, lam lămurit eu. Eelionâi se duse la unul din mănunc-iuri. 5 Florioglindă, zici8 rosti el cu "ndoială "n glas. 4*act. te miră8 5 3ăi mă$euit "n ele, dar văd cu totul altceva, zise el nedumerit. (ntorcândumi privirea "n partea aceea, miam dat seama că omul avea per#ectă dreptate& "n oglinzile dintre petale nu apărea nicidecum c-ipul lui, ci al Alisei. %a "n spatele ei se mai zăreau alte două siluete micu!e. 0imit, mam văzut pe mine şi pe 3olos?ov, doar că nu ne a'am "n salonul navei, ci acolo "n poiana rotundă. 5 $urios: am e*clamat eu. Asta "nseamnă că, atât timp cât sunt "n via!ă, 'orile din poiană oglindesc şi memorează imaginile, ca şi când lear #otografa. 3ocpocpoc: răsună deodată prin salon. 3olos?ov sări de pe canapea şi alergă la unul din -ublouri. De cealaltă parte a geamului sta agă!at guralivul nostru şi bătea "n el cu pliscurile, să ne atragă aten!ia. 5 $e pasăre inteligentă: am e*clamat eu. 2tai că!i desc-idem "ndată:

$ele două pliscuri ale guralivului se desc-ideau şi se "nc-ideau "ntruna. 1e vorbea ceva, dar prin peretele gros al navei nu puteam desluşi nimic. $ând am auns la trapa navei şi am desc-iso, guralivul mă şi aştepta acolo. 3ătrunse repede "năuntru şi se duse glon! spre salon. /am urmat şi eu. 3asărea avea un zbor nesigur, apoi cobor" pe duşumea şi "şi văzu mai departe de drum, cu pas şc-iopătat. 3olos?ov desc-ise uşa salonului şi, zărind guralivul, "i zise& 5 Ai pă!ito, sărmane, rău de tot: 5 1u mai am putere să rezist: "i răspunse pasărea, vorbind cam anapoda. >are are sămi vină curând "n autor8 5 Nstai glasul celui de Al Doilea căpitan: e*clamă Alisa. =uralivul a dat oc-ii cu Al Doilea căpitan: 5 Draga mea, iam spus eu, dar vorbele astea lear f putut rosti căpitanul acum patru ani. Doar ştii prea bine ce memorie nemaipomenită au guralivii. 5 %a nu, zise Alisa. 2unt convinsă că la văzut c-iar astăzi pe Al Doilea căpitan. 2ă mergem iute "napoi "n poiană. 5 miau >ricând, numai nu acum,ceripostă Dacă mie amor!it picioarele, să mai3olos?ov. zic de tine, unpână copil:şi $red că eşti de zece ori mai ostenită ca mine. )iapoi, pe unde am umblat noi adineaori9, nici vorbă nu poate f de căpitan. 0n nasture de sar f a'at peo rază de zece metri "n urul nostru, şi tot lar f dibuit detectorul de metale. 5 Asta "nseamnă că trebuia să mergem cu zece metri mai "ncolo, zise cu "ncăpă!ânare ficămea. )i dacă voi nu vre!i să merge!i, am să mă duc eu singură. 5 Mai "ntâi ai să te duci la culcare, iam spus pe un ton sever. 3e urmă vom merge cu to!ii acolo. 1am -otărât oare că nu plecăm de 2au, pe planeta găsim pe Al Doilea că căpitan8+ "n oriceasta caz,până până ce nu nul ne convingem defnitiv el nu se a'ă aici8

Capitolul !# I;IM I) 1EC21

1u era prea simplu să!i duci via!a pe o asemenea planetă. $ând neam trezit a doua zi diminea!a, cronometrul navei indica ora opt f*, a#ară "nsă "ncepuse a se lăsa amurgul& curând avea să se aştearnă din nou una din nop!ile acelea atât de scurte. (ntradevăr, cât timp dură micul nostru deun, noaptea se şi s#ârşi, iar dincolo de -ublouri miiră zorile. $urând, raze strălucitoare inundară salonul, iar Alisa, aruncând o privire spre 'orileoglindă aşezate "n glastre, e*clamă cu surprindere& 5 a te uită& nu mă mai văd deloc: (ntradevăr, "n oglinzile care doar cu o seară "n urmă "n#ă!işaseră c-ipul ficămi, nu se mai zărea decât poiana aceea cu totul pustie. Apoi, "ncet, "ncet, "n timp ce stăteam to!i cu oc-ii la 'ori, poiana dinaintea noastră se pierdu şi ea "n noapte& de bună seamă o "nvăluise 0itândune la oglinzile "ntunecate ale 'orilor, mam amurgul. pomenit spunând& 5 Florile astea sunt, "ntradevăr, stranii& sunt 'ori#oto. 3este pu!in, "n oglinzile lor se lumină iar de ziuă. 0itasem şi de mâncare. 1iciunul dintre noi nuşi putea lua oc-ii de la priveliştea aceea cu adevărat #eerică. 1eam dat seama că, treptat, 'orile #otografaseră moment cu moment absolut tot ce se petrecuse "n poiană. ar acum ne arătau nouă imaginile "nregistrate. 5 $ât timp or f trăind 'orile astea8 gândi cu glas tare 3olos?ov. 5 3robabil că numai câteva zile, am presupus eu. $a toate 'orile. $-iar "n clipa aceea "nsă zărirăm "n oglinzi imaginea animalului mic cât un iepure, pe care "l "ntâlnisem "n poiană. 2ări dintre tu#e şi dădu #uga la 'ori, "n adâncul oglinzilor "ncă nu se #ăcuse ziuă, de aceea nu desluşirăm c-iar de la "nceput că mişcările lui aveau ceva neobişnuit. 5 0ita!ivă: strigă Alisa. 2are cu spatele "nainte:

(ntradevăr, animalul se apropia de 'ori mergând dea ndăratelea. 3e urmă, poposind ni!el "naintea lor, reveni la tu#e "n acelaşi mod atât de straniu. 5 4 stricat aparatul de proiec!ie, râse Alisa. $ârpacilor: 3une!i altă peliculă: 5 %a nu, zise 3olos?ov. 1ui stricat nicidecum aparatul. Florile astea nu sunt oglinzi obişnuite, ci oglinzi #otografce. 4le pot #ace opera!ia asta numai dacă pe luciul lor cresc mereu alte şi alte straturi. 1işte straturi #oarte#oarte sub!iri. Milioane de straturi. 1apucă unul să se f*eze pe oglindă căl şi acoperă altul. )i aşa mai departe. ar când 'oarea e retezată, straturile nu mai pot creşte "n continuare. Dimpotrivă, "ncep a se upui. Tot aşa& unul câte unul. 1oi vedem şi de astă dată ceea ce a văzut oglinda, "nsă "n sens invers. $a şi când pelicula ar f derulată "napoi. 4 clar8 5 2ar putea să ai dreptate, am spus eu. (n orice caz, e o 'oare deosebit de interesantă. 2ă şti!i "nsă că e timpul să ne gătim de drum. Am săl rog pe 3olos?ov să pregătească de zbor cercetaşul, iar eu, până unaalta, am să plec cu autoşenileta, să mai dau o raită prinal$astru poiană&. poate oi găsi totuşi vreun rest din epava )escăru%ului 5
5 >r mai f şi acum pe undeva, prin apropiere, zise Alisa. 1u şiau dat seama de#el că 'orile din ur ar putea să le trădeze prezen!a. 5 $red că ai dreptate, am rostit eu, gânditor. Dar de ce8 De ce8 5 $e 6de ce78 5 $red că nici ei nu ştiu unde se a'ă căpitanul. Altminteri, ce rost ar f avut săl urmărească pe guraliv8 5 3oate că lau luat pe căpitan prizonier, iar acum se tem că lucrul ăsta să nu se a'e. /or f prins, lor f vârât la "nc-isoare, iar guralivul leo f scăpat. De aceea ia şi apucat #rica. 5 3entru ce săl vâre pe căpitan la "nc-isoare. Asteas #antezii, #eti!o: 5 )iatunci ai să laşi totul baltă8 5 1icidecum. A sta cu mâinilen sân e cea mai deşartă "ndeletnicire. Mam aplecat spre micro#onul de alături, am apăsat pe buton şiam spus& 5 3olos?ov şi Eelionâi, aten!ie: (n urmă cu câteva clipe Alisa şi cu mine am Asta zărit "nseamnă "n oglinda că 'orilor peau grăsan vorbă cu
5 Ai dreptate, interveni 3olos?ov. 1ici eu nam de gând să plec aşa, -odoronctronc. Mai "ntâi va trebui să #acem tot ce ne stă "n putin!ă ca săi venim "n autor celui de Al Doilea căpitan. 5 Cust, spuse Alisa. 5 2unt dea dreptul uimit, se auzi glasul lui Eelionâi. După #elul "n care vorbi!i, sar putea crede că mă socoti!i un #ricos. ar eu, de #apt, mă străduiesc să fu ra!ional. Doar avem la bord un copil şi nişte animale lipsite de apărare. ămânând aici, sar putea "ntâmpla să nui fm nici căpitanului ăluia de vreun autor şi să dăm şi noi de belea. Totuşi, "n cazul când comandantul nostru va -otăr" că trebuie să rămânem pe loc, vă asigur că voi lupta şi eu până la ultimul cartuş. 5 2per că lucrurile nu vor merge atât de departe, am obiectat eu. 1eam abătut pe aici ca să a'ăm dacă nu sa "ntâmplat cumva vreo nenorocire cu unul din cei trei căpitani. 1u vrem să atacăm pe nimeni şi nici nu dorim să #acem cuiva vreun rău. 5 ar eu nu sunt deloc un copil lipsit de apărare, observă Alisa. )iacum, ce #acem, nu mergem "n poiană8 5 Ai răbdare, iam spus. 2ă ne mai uităm ni!el "n oglinzi. Dar acolo nuurcat se mai petrecea nimic deosebit. Aşa stând lucrurile, mam cu Alisa "n autoşeniletă şi am plecat să dăm un nou ocol poienii. (n spatele colinelor am descoperit doar urmele aterizării unei nave cosmice. <ăpăile motoarelor de #rânare arseră ur "mpreur iarba, iar o potecă abia vizibilă ducea printre tu#e spre poiana din apropiere. evenind la navă către ora prânzului, lam găsit pe Eelionâi "n salon. 2ta gânditor "naintea 'oriloroglindă şi se trăgea de barba lui cea roşcată. (n cealaltă mână !inea o vibrolamă. 5 $ei cu dumneata, Eelionâi8 lam "ntrebat eu cu nedumerire. 5 2tau şi mă gândesc, "mi răspunse. >glinzile "n#ă!işau imaginea unei zile calme şi "nsorite. 5 2tau şi mă gândesc, repetă mecanicul, oare cât de mult or f trăind 'orile astea8 5
dumneata cât de groase sunt oglinzile& au cel pu!in şase centimetri fecare. )iapoi, sunt şi #oarte dense. (n cele patruzeci şi opt de ore de când leam adus aici, nu sau sub!iat deloc. 2punemi, Alisa& miai da voie săi #ac uneia dintre ele o mică opera!ie8 5 %ine"n!eles, "i zise ficămea, pricepând pe loc despre cei vorba. Eelionâi luă o 'oare, o duse "n laborator şi, f*ândo de masă cu nişte cleme, se pregăti pentru o opera!ie de mare fne!e. 5 Am săi desprind dintro dată un strat de un centimetru, ne spuse el. 5 2tai ni!el, lam oprit eu. $red că ar f bine să "ncepi cu un strat mai sub!ire& sar putea "ntâmpla ca treaba să nu!i reuşească. Eelionâi "mi urmă s#atul şi puse "n priză vibrolama. ndicatorul nostru, alb acum de curiozitate, ieşi dintrun ung-er şi veni mai aproape, păşind rar cu picioarele lui cât nişte be!igaşe. %osc-e!eii se #oiră şi ei "n cuşcă& "şi "nc-ipuiră, se vede, că avem de gând să le dăm compot. 3aingul!esătortroglodit "ncetă şi el să 0n maistrat lucreze la #ular. sub!ire şi transparent, ca o #oi!ă de celo#an, se detaşă de supra#a!a oglinzii. Eelionâi "l scoase cu precau!ie şil aşeză pe masă. $âteva secunde oglinda rămase complet "ntunecată, dar tocmai "n clipa când mam gândit că opera!ia eşuase, supra#a!a i se lumină brusc. De data aceasta se re'ecta "ntr"nsa o zi sumbră, cu vânt puternic. 5 3er#ect: e*clamă Alisa. Acum să mergem şi mai departe "n trecut: 5 %ine, dar cum vom calcula zilele8 am cugetat eu cu glas tare. Doar nu ce grosime un răstimp de ştim douăzeci şi patruare de stratul ore. care se #ormează "ntr Eelionâi "nsă nu mă mai asculta. <âr" din nou lama "n marginea oglinzii şi "ncercă să ridice dintro dată un strat gros de vreo umătate de centimetru. 3or!iunea desprinsă se "ncovoie. 2c-imbânduşi de nerăbdare culorile ca un sema#or la o intersec!ie animată, indicatorul nu se mai putu stăpâni şi "şi vâr" nasul lung şi sub!ire drept sub cotul lui Eelionâi.

5 4i po#tim: se supără acesta. Mai poate omul lucra când "i stau to!i "n coastă8 5 A #ăcuto #ără să vrea, "i luă Alisa apărarea indicatorului. 4 şi el curios să vadă opera!ia. 5 Toată lumea e curioasă, ripostă Eelionâi. (n asemenea condi!ii "nsă, eu nu mai pot garanta nimic. 5 ;ai, dăi drumul mai departe, lam rugat eu. /ucrând cu aceeaşi precau!ie, Eelionâi desprinse stratul de pe supra#a!a oglinzii. 5 3arcăi un geam de -ublou, observă el. Doar căi 'e*ibil. 1e aplecarăm cu to!ii asupra oglinzii "ntunecate, care aunsese acum ceva mai sub!ire. (ncetul cu "ncetul #a!a ei se limpezi din nou. >glindea şi acum aceeaşi poiană. arba "nsă era veştedă, tu#ele golaşe, iar #runzele care mai rămăseseră agă!ate de ramuri se "ngălbeniseră. 1iciun 'uture, nicio albină& totul era trist şi sumbru. Din cerul "nnorat se cerneau #ulgi rari de ninsoare, dar nu izbuteau să acopere solul, ci se topeau repede pe frele ierbii. 5 4 toamnă, spuse Alisa. 5 Da, eoglinzii toamnă, lupă de supra#a!a şi ne confrmă spuse& cu Eelionâi. oc-iul liberApropie nu preaopo!i desluşi limpede, "nsă e #oarte interesant să vezi cum apar #ulgii de zăpadă pe tu#e, ca săşi ia apoi zborul spre cer. 1e uitarăm, pe rând, la ninsoarea ce se cernea dea ndoaselea. 2e uită până şi indicatorul şi, de uimire, senvălui tot "ntro culoare verde cum e salata. 5 $ât timp să f trecut aici de astătoamnă8 măntrebă Eelionâi. 5 Având "n vedere că acum suntem "n plină vară şi că anul durează aici ceva mai mult de paisprezece luni pământene, "nseamnă că de astătoamnă a trecut aproape un an deal nostru. 5 Mda, #ăcu Eelionâi şi scoase un micrometru din dulăpior. 3rin urmare, vom putea stabili cu precizie câ!i ani a "mplinit această oglindă, iar apoi+ 5 + iar apoi, ce grosime să aibă stratul pe carel vom desprinde ca să vedem cum arăta poiana cu patru ani "n urmă, "i s#ârşi Alisa #raza "ncepută.

5 Mai "ntâi, zise Eelionâi, vom da os un strat care să măsoare ceva mai pu!in de patru ani. 5 >are nui prea gros8 am "ntrebat eu. $ăci e sufcient să tăiem doar un pic mai mult, ca să scăpăm momentul "n care Al Doilea căpitan sa a'at "n poiană. 5 $-iar dacă "l scăpăm, no să fe nicio nenorocire, #ăcu Eelionâi, măsurând pe muc-ea oglinzii grosimea dorită. Avem la "ndemână un mănunc-i "ntreg de 'ori dintrastea. (n timp ce mecanicul vorbea, am zărito cu coada oc-iului pe broasca!estoasă de diamant !opăind de zor spre uşa laboratorului. a te uită, frar să fe de neastâmpărată, iar a izbutit să iasă din sei#. 4ram gata să mă reped după ea, dar m am răzgândit& miar f părut rău să scap momentul "n care Eelionâi avea să scoată de pe supra#a!a oglinzii cei patru ani. 5 4i8 $um merge8 răsună atunci din di#uzor vocea lui 3olos?ov, careşi mai descânta şi acum cercetaşul mecanic. 5 Totul e "n ordine, iam răspuns. 5 Atunci, plec c-iar eu cu cercetaşul ăsta. 1aş vrea săl trimit de unul singur. <ăd că motorul lui cam #ace nazuri. )escăru%ul timp cau!i asta , lam eu,5să(nnu ui!i ceai că pesă planeta se mai al$astru poate a'a "ncă avertizat o navă cosmică. 5 %ine. 1am să uit. 5 )i să laşi desc-isă linia de telecomunica!ii. (n caz de ceva, iei imediat legătura cu noi. 5 Am so !in minte şi pe asta. 5 3oate că la "napoiere "!i vom putea o#eri o surpriză. 5 4*celent: 2ă şti!i "nsă că nu admit decât surprizele plăcute. 3e cele neplăcute nu le pot su#eri. )i 3olos?ov "şi luă zborul. Din di#uzor se auzi limpede vââitul

aparatului care se ridica "n#ăcu văzdu-. 5 2unt gata, pro#esore, Eelionâi. Mergem la noroc8 )i, cu aceeaşi precau!ie, desprinse un al treilea strat de pe supra#a!a oglinzii. De astă dată unul atât de gros, "ncât abia del putea !ine "n mână. 3etalele din ur căzuseră, ast#el că pe masă nu se mai a'a decât partea din miloc a 'orii, rotundă şi conve*ă, ca o #ar#urie. >glinda rămase "ndelung "ntunecată, căci trecuseră câ!iva ani de când nu mai văzuse lumină.

$ând, "n s#ârşit, prinse a se "nc-ega o nouă imagine, ne dădurăm seamă că poiana pe care am "ntrezărito "n luciul ei nu semăna deloc cu cea pe care o văzusem recent. 3artea ei din miloc, rotundă, crescută astăzi cu iarbă, arăta "n oglindă cu totul alt#el& era golaşă, cenuşie, aidoma capacului de beton al unui pu! uriaş. 2e putea vedea c-iar o crăpătură circulară care despăr!ea acest capac de solul "nconurător. 5 A!i văzut: e*clamă pe un ton trium#ător Alisa. 4 o poiană cum mio doream eu: 5 Aten!ie sporită, iam spus lui Eelionâi. Totul acum e să nu tai prea mult "n adâncime. 5 Asta o ştiu şi eu, se o!ăr" Eelionâi. $ă doar noi f copil. 1u izbuti totuşi să #acă o tăietură precisă. (n momentul decisiv al opera!iei, indicatorul nostru, care, din pricina nerăbdării şi a unei curiozită!i arzătoare, se #ăcuse tot numai pică!ele pe un #ond desc-is, aproape străveziu, "l lovi din greşeală peste cot.
$u Eelionâi "n #runte, revenirăm tustrei "n salon. ndicatorul o luă şi el pâşpâş "n urma noastră la #el de negru la c-ip, iar a#urisi!ii de bosc-e!ei "i mai puneau şi piedică, "ntinzânduşi pe os crengu!ele. 1ici nam apucat bine să intrăm "n salon, că Eelionâi se opri "n prag "nmărmurit& 5
Capitolul !$ 4I+)2*

Florile #useseră distruse. =uralivul pierise #ără urmă. ămăsesem, cum sar zice, cu buzele um'ate. $um săi mai vii "n autor vestitului căpitan8 Am "ntins mâna spre micro#on şi am luat legătură cu 3olos?ov. 5 =-enadi, iam spus, sau ivit aici nişte complica!ii. 2pune mi, unde te a'i8 5 Trec "n zbor peste polul nord al planetei. Deocamdată nu am descoperit nimic. Dar voi cea!i pă!it8 5 Acum naş avea timp să!i povestesc cu deamănuntul. 3ot să!i spun doar că prin intermediul 'oriloroglindă am a'at ce anume sa petrecut aici, "n urmă cu patru ani. Mai binezis, era cât pe ce so a'ăm. Tocmai atunci cineva nea #ăcut zob toate 'orile. Aşa că am avea nevoie de altele. $ât timp !iar trebui ca să aungi "n poiana aceea8
poiană mai repede decât cu autoşenileta. )iapoi, nici nu e bine să ne "ndepărtăm deocamdată unii de al!ii. ar până la sosirea căpitanului ar trebui să cercetăm cum dea putut să pătrundă "n interiorul navei cel ce nea spart oglinzile. Eicând acestea, am ieşit pe coridor şi mam "ndreptat spre trapă. Dacă aveam so găsesc desc-isă, "nsemna că rău#ăcătorul intrase pe acolo, #ăcuse boacăna şiapoi o ştersese. Treaba asta "nsă mi se părea pu!in verosimilă. $ând ar f avut el răgazul să se strecoare "n interiorul 3egasului, să dibuie drumul spre salon, cu scopul de a distruge 'orile: )iapoi, de ce a "ntreprins toate astea tocmai atunci când noi "ncercam să desluşim "n oglindă perioada deacum patru ani8 $um dea g-icit8 0rmând acest fr logic, am auns la concluzia că ticălosul se ascunde #ără doar şi poate "n interiorul navei şi cunoaşte #oarte bine #aptul că suntem pe punctul de a dezlega taina celui de Al Doilea căpitan. 4ra cineva care văzuse cu oc-ii lui cu ce ne "ndeletniceam noi+ Dar cine să fe acela8 (n laborator nu se a'a nimeni "n a#ară de Eelionâi, Alisa şi de mine. Dacă, freşte, nul punem la socoteală şi pe indicator. A-a, indicatorul: >are nu el l a "ng-iontit pe Eelionâi8+ Darindicatorul nu, asta nui putin!ă. Deşii #ăptură e*trem de sensibilă, nuicu altceva decât uno animal. 1u ştie nimic, nici măcar să vorbească. 2au poate nu vrea8 (n clipa aceea am auns la trapă. Trapa era larg desc-isă. Toate ipotezele mele se #ăcură !ăndări. )i nici nu se putea alt#el. $ăci dacă aş f stat să mă gândesc doar un pic mai mult, miaş f adus aminte, desigur, că indicatorul nu sa "ndepărtat nicio clipă de noi, şi deci navea cum să spargă oglinzile din salon. Trapa era larg desc-isă, iar rău#ăcătorul necunoscut părăsise nava, guralivrăpindunil din lume. şi pe nepre!uitul nostru guraliv. 3oate ultimul 3aiştea dinaintea navei strălucean razele soarelui, tu#ele erau "nvăluiten verdea!ă, iar păsările cântau pe "ntrecute. (n ur G linişte şi pace. 1ici nu!i venea să crezi că aici se petrec de #apt lucruri nu tocmai plăcute. Miam "năl!at oc-ii spre cer. 1o f venind cumva 3olos?ov8 1u, 3olos?ov "ncă nu se arătase. Doar colo sus, sus de tot, gata să atingă norii, se rotea "ncet pasărea Pro?.

5 Autor, căpitani: am auzit deodată un glas cunoscut. Mereu "nainte, capoi om vedea ceom #ace: 5 0nde eşti, guralivule8 am strigat eu. Ai nevoie de autor8 2tai că vin "ndată: 5 6Trei tanc-işti voioşi, se porni să cânte din tu#e guralivul nostru cu vocea 3rimului căpitan, trei tovarăşi veseli, ec-ipa al carului de luptă:7 Am dat #uga "n direc!ia de unde venea glasul păsării. Miam #ăcut loc printre tu#e şi, "n clipa următoare. Am dat cu oc-ii de guraliv. Acesta nu putea să zboare, "ntrucât o "mpingea din urmă cu unul din pliscuri, dândo dea rostogolul, pe mătă-ăloasa broască!estoasă de diamant. 2e auta "n treaba asta şi cu picioarele şi cu aripile, iar din cel deal doilea plisc "i !âşneau "ntruna cântece sau strigăte de autor. 5 %ravo: lam lăudat eu. %ravo, guralivule: $ă noi cam intrasem la gânduri& unde ai dispărut din nou8 =uralivul "şi "năl!ă cu mândrie capul şi "şi potrivi aripile pe spate. 3ărea mul!umit că "şi #ăcuse datoria. Am ridicat de os broasca!estoasă. 5 4şti demn de toată lauda: asta mam adresat nouşi guralivului. Ai văzuto pe ştrengări!a că iar dă so din şteargă teai luat după ea, ai aunso din urmă şi ai aduso acasă. Meri!i pentru asta cel pu!in cinci bucă!i de za-ăr. Am pornit după aceea "napoi, spre navă. =uralivul păşea "n urma mea !an!oş şi plin de "ncântare pentru #apta ceo săvârşise. 5 ar tu, prostu!o, iam spus broaştei!estoase, dacă mai #aci dintrastea, te rătăceşti "ntro bună zi şi cine o să!i mai poarte peaici de griă8 Ai uitat oare că eşti un animal rar şi că apar!ii =rădinii zoologice din Moscova8 Ai uitat că nai voie să pleci nicăieri8+ $-iar atunci am auzit deasupra mea #âl#âitul unor aripi grele şi "n două salturi am şi auns la trapă. (nvă!asem so recunosc pe pasărea Pro? după zgomotul pe carel stârnean zborul ei. =uralivul o zbug-i şi el odată cu mine prin gura trapei "n navă. $ât ai clipi, am "nc-is după noi capacul şi neam aşezat pe duşumea să ne tragem su'etul, "n timp ce pasărea Pro? "ncepu să izbească "n trapă cu pliscul său de fer.

Alisa şi Eelionâi veniră spre noi dea lungul culoarului. 4rau "ngriora!i, neştiind unde am dispărut. 5 Totul e bine când se termină cu bine, leam spus. A'a!i că guralivul nostru e o fin!ă e*trem de deşteaptă. A văzut că pe broasca!estoasă de diamant a apucato iarăşi dorul de ducă, s a luat după ea şi a #ăcuto să se "ntoarcă acasă. ar dumneaei pesemne că sa speriat zdravăn: %roasca se zbătea lovind cu g-earele şi "ncercând sămi scape din mâini. 5 $um o f izbutit să iasă a#ară8 se miră Alisa. Trapa doar era "nc-isă. 5 1ui nimic de mirare, iam spus. $el care nea spart oglinzile o f desc-is şi trapa. 5 Da9 de unde să f avut el c-eie8 )i, de #apt, unde a dispărut c-eia electronică de la trapa 3egasului8 Doar sta mereu agă!ată "n perete, acolon salon. 5 4nigma asta nar puteao dezlega nici măcar 2-erloc? ;olmes, observă Eelionâi. 5 %a eu am so dezleg, spuse Alisa. )tiu eu. )i cecă anume ştii8 am "ntrebato. 5 )tiu dezlegarea enigmei e "n mâinile tale. Miam privit mâinile. ineam cu ele broasca!estoasă. 5 1u pricep nimic, am rostit cu nedumerire. 5 1u vezi ce !ine ea "n gură8 $apul broaştei sta pitit sub carapace, dar tot deacolo se i!ea, "ntradevăr, capătul c-eii noastre electronice. Am dat săi scot c-eia din gură. %roasca "nsă se "mpotrivi, !inândo din răsputeri, ast#el că a trebuit să depun un e#ort serios să io pot smulge. $-iar atunci din trupul broaştei!estoase se auzi un !ăcănit scurt, lăbu!ele presărate cu diamante mici scăpară de sub carapace şi rămaseră ast#el,şispânzurând 5 a dămio mie pu!in, #ără #ăcuvlagă. Eelionâi. 2ă văd ce -ram poartă dumneaei. 1epricepând nici acum nimic, iam "ntins mecanicului trupul lipsit de via!ă al broaştei şi, cu gândurile risipite, am agă!at c-eia la locul ei. Eelionâi aşeză broasca pe masă, scoase din buzunarul salopetei o şurubelni!ă şi, cercetând cu luareaminte, "ncercă săi salte carapacea. (n clipa următoare se auzi un pocnet uşor, carapacea săltă "n sus ca un capac de cutie, de sub

care ieşiră la iveală o sumedenie de elemen!i, celule de memorie şi baterii atomiceO aşadar, broscu!a noastră nu era altceva decât un robot "n miniatură, e*ecutat cu o deosebită fne!e. 5 Acum e clar de ce era ea atât de zbenguită, spuse Alisa. %a "ncerca să se strecoare "n sala maşinilor, ba ne călca pe urme. Adu!i aminte, tăticule, că, ori de câte ori aveam de discutat lucruri importante, mereu ne "mpiedicam de ea. 5 Astai o adevărată minune a te-nicii, spuse cu admira!ie Eelionâi. 0ite aici un dispozitiv de emisie, ba c-iar şi un mic antigravitator+ 5 3rin urmare, grăsanul ne auzea fecare cuvânt, am rostit eu. 5 A-a, grăsanul: $um să nu: se dumeri Alisa. Doar el nea dăruito. 5 ar mie mia #ost oarecum săl re#uz. A !inut atât de mult so o#ere "n dar grădinii noastre zoologice. 5 2ă zicem bogdaproste că na o#erit grădinii zoologice o mină cu ac!iune "ntârziată, rosti morocănos Eelionâi. %roasca asta sa dovedit un am adevărat spionoprintre laborator, a a'at acăf noi descoperit metodănoi. de 2tând a privi"n"n trecut şi pe loc a primit ordinul de a ne "mpiedica so #acem. $a atare, nea spart toate 'orile care mai erau "n salon. )i aş putea să pun rămăşag că nici "n poiană na mai rămas o 'oare "ntreagă. 2tăpânii broaştei!estoase şiau dat şi ei toată silin!a+ 5 Aşa e, zise Alisa. ar la urmă nea um'at c-eia electronică şi G peaici !ie drumul: 5 Da, nimic de zis. Totuşi noi avem un atu #a!ă de grăsan şi de
toate convorbirile noastre. >r ea, niciuna, nici două, şia luat valea. 5 2ă f #ost oare mai necesară acum "ntraltă parte8 5 1aş crede, clătină din cap Eelionâi. Tărăşenia asta numi place deloc. Mai degrabă cred că a instalat undeva prin navă o mină cu ac!iune "ntârziată, iar noi, "n orice clipă, putem sări "n aer. (mpreună cu toate animalele noastre. De aceea propun să evacuăm ne"ntârziat )easul. 5 2tai, stai, lam "ntrerupt pe Eelionâi. Dacă ar f vrut să ne arunce "n aer, nu crezi că ar f pututo #ace mai demult8 Din coridor se auziră nişte paşi repezi şi "n salon intră grăbit 3olos?ov. Eări "ndată broasca!estoasă care sta des#ăcută pe masă, ast#el că nu mai avu nevoie de e*plica!iile noastre. 5 Asta "nseamnă că ei mai sunt aici, pe planetă, ne spuse "ndată. Fără ordinul lor, broasca!estoasă nu sar f apucat să spargă oglinzile. Doar nui decât un robot. 5 Tot ei iau spus să instaleze mina, repetă Eelionâi, şiapoi să şteargă putina. 1e uitarăm la 3olos?ov, aşteptând săi auzim părerea. spuse 5 3rostii: Atunci de ce acăpitanul. luato din loc8 5 Foarte simplu& să le ducă c-eia electronică. /a ce lear f #olosit c-eia dacă nava ar f sărit "n aer8 5 /a nimic, zise Alisa. Deştept e nenea căpitanul: 5 2unt un om cu resurse intelectuale obişnuite+ #ăcu 3olos?ov. 5 + iar noi, nişte prostu!i: râse Alisa. Trebuia să ne dea prin minte că broscu!a nu putea să pună aici niciun #el de mină. $ă ar f avut mai "ntâi nevoie de timp ca so aducă, nu8 5 )i astai adevărat, "ncuviin!ă 3olos?ov. mportant "nsă este acum altceva. Atât cât şi doctorul de bună seamă, că grăsanul, noi am dezlegat enigma
Capitolul !" 2),E-I 231+AICA<

1ui deloc simplu să ridici "n aer o navă cosmică şi so mu!i doar la câ!iva ?ilometri de locul "n care stătuse anterior. 4 c-iar mai greu decât să!i iei zborul de pe o planetă. )i nu orice căpitan sar "ncumeta să #acă o asemenea treabă. $u toate astea, 3olos?ov -otăr" să mute )easul "n poiana unde creşteau 'orileoglindă. (nlăuntrul navei eram la adăpost de orice primedie şi nar f putut pătrunde nimeni #ără "ncuviin!area noastră. (n timp ce căpitanul nostru sta să calculeze cât mai bine saltul 3egasului, noi ne "mprăştiarăm prin "ncăperile navei, să punem la loc lucrurile răvăşite "ntre timp, să controlăm cuştile animalelor şi să aşezăm tacâmurile "n dulap. 3e scurt, o umătate de oră mai târziu, )easul era pregătit pentru aşi lua zborul. $urând, neamdeadunat la pe postul comandă. aşeză la tabloul bord, eu loculdeof!erului de 3olos?ov naviga!ie,se iar Alisa G un pic mai "n spate. 5 Motoarele sunt gata de start8 "ntrebă 3olos?ov, aplecându se spre micro#on. 5 =ata de start, "i răspunse Eelionâi din sala maşinilor. Dar 3olos?ov nu mai apucă să zică 62tart:+7 > dungă albă, incandescentă, brăzdă cerul albastru. $-iar lângă noi prinse să coboare o altă navă cosmică. Eguduitura produsă plecă arborii din ur şi #ăcu pământul să se cutremure. 5 Mai stai ni!el, i se adresă 3olos?ov lui Eelionâi, privind prin -ublou. 5 $e sa mai "ntâmplat8 "ntrebă Eelionâi. 5 1eau sosit vecinii. 5 $are vecini8 5 (ncă nu ştiu. (i acoperă arborii. Fii "nsă gata de start. 2ar putea să fe c-iar ei. 5 Doctorul
1eam săltat "n #otolii, cu oc-ii !intă la pădure. %otul navei care coborâse adineaori se "năl!a peste vâr#urile copacilor, #oarte aproape de noi, numai la vreo două sute de metri. Mi sa părut c-iar că aud cum se desc-ide trapa acelei nave, cum se lasă spre pământ scara metalică+ atăi coborând grăbi!i, alergând printre tufşuri. 3rieteni or f, sau duşmani8 Tu#ele se des#ăcură şi "n poieni!a din dreptul 3egasului se ivi "n #ugă un om. 3urta un sca#andru spa!ial, #ără cască. /a cingătoare avea un pistol. >mul ridică mâna, poruncindune să rămânem locului. (n clipa aceea "l recunoscurăm cu to!ii. 5 4 doctorul
5 De #apt, e c-iar grozav că au "ncercat să pună mâna pe noi, spuse Alisa. (n #elul ăsta ştim precis că nu se a'ă "n poiana cu 'ori. Cos, la picioarele noastre, se şi zări poiana cea rotundă. Manevrând cu multă griă, 3olos?ov aşeză 3egasul c-iar "n milocul ei. (n timp ce coboram, am observat o sumedenie de lumini!e sclipitoare, ca şi când poiana ar f #ost acoperită de c-iciură. $oborând "ncă mai os, miam dat seama că nui vorba de c-iciură, ci de cioburiO oglinzile toate erau #ăcute !ăndări. Avusesem dreptate& duşmanii noştri izbutiseră să distrugă până la una 'orile din poiană. 1ava cobor" lin spre iarbă, "şi slobozi amortizoarele şi Alisa #u cea dintâi care "şi scoase cureaua de protec!ie. Ardea de nerăbdare să coboare "n poiană, "n clipa aceea "nsă 3egasul se cutremură şi se aplecă "ntro parte. Alisa se rostogoli spre perete, iar de os, din sala maşinilor, auzirăm glasul lui Eelionâi& 5 $e se petrece8 > izbitură, "ncă una, trosnetul amortizoarelor şi nava păru că se prăbuşeşte "ntro prăpastie. Am "ncercat sămi des#ac cureauadespre sări ma Aliseinăucit "n autor, izbitura urmat, ultima dataaiasta, dea dar binelea, iar care când amiam venit "n fre, nava stătea "ntrun peş, nemişcată şi "nvăluită "n beznă. )i stăruia o linişte de nespus. 5 Alisa: am strigat eu, des#ăcândumi cureaua şi "ncurcându mă "n cataramele ei. $e #aci, Alisa8 5 Totul e "n ordine, mia răspuns ea cu voce calmă. Doar un pic mam lovit. De undeva, de departe, răzbi până la noi glasul lui Eelionâi. 5 Aoleu: #ăcu mecanicul. 0nde neai vârât, 3olos?ov. 1u mai ieşim deaici "n nevătămat8 veac de veac. 5 4şti viu şi "l "ntrebă 3olos?ov. 5 Da, spuse Eelionâi. Aş vrea să ştiu "nsă unde am auns. Am căzut de pe un munte8 5 Mai rău, zise 3olos?ov şi aprinse luminile de siguran!ă. $adranele aparatelor de pe tabloul de comandă sclipiră aidoma unui cer "nstelat. Am intrat "n pământ. Abia "n clipa aceea miam dat seama că vina pentru acest accident o port c-iar eu. Ar f #ost "ntradevăr de datoria mea să

l avertizez pe 3olos?ov, vorbindui despre cele ce văzusem "n oglinda 'orii. 5 Aş merita sămi suceşti gâtul: am e*clamat necăit. Doar am văzut cu oc-ii mei "n oglindă că acum patru ani "n locul acestei poieni se a'a o placă de beton. 5 Ai dreptate, tăticule, spuse Alisa.
1u izbutirăm să cădem la "nvoială, de aceea pornirăm tuspatru spre trapă. 5 $iudat, #ăcu 3olos?ov, dând so desc-idă. Dacă am f căzut "ntro groapă, de sus ar f trebuit să ne vină lumina. >r aici e "ntuneric beznă. 5 3oate că groapa e #oarte adâncă8 presupuse Alisa. 5 1u. Dacă ar f #ost aşa, nam f scăpat doar cu un amortizor rupt. =roapa nu poate f prea adâncă. 5 3olos?ov desc-ise trapa. A#ară domnea, "ntradevăr, "ntunericul. 5 rientând lanterna "n sus, lumina se "nfpse "ntro supra#a!ă netedă. 5 3arcă am f "ntrun ceainic, zise 3olos?ov. Am căzut "năuntru şi capacul i sa "nc-is. 3urtă din nou raza ur "mpreurul gropanului. 1ui nimeni aici, adăugă. )i nici na mai #ost de cine ştie când. /ăsă "n os scara şi cobor" pe trepte. Auns la capătul ei, lovi pământul cu talpa şi ne strigă& 5 4 piatră. 2e poate umbla "n voie. Am coborât şi noi. (n timp ce 3olos?ov porni să ocolească nava, "ncercând săşi dea seama cât de gravă este stricăciunea pricinuită amortizorului, eu am "ndreptat iar "n sus lanterna pe care o !ineam "n mână. $urând, am descoperit ceea ce căutam& ur "mpreurul pla#onului se zărea o dungă sub!ire de lumină,

indicând, de bună seamă, marginea plăcii de beton. 3olos?ov avusese dreptate& sub greutatea navei capacul se desc-isese, pentru ca "ndată să se "nc-idă la loc. /uminândumi calea, am ocolit şi eu nava, mergând "nsă "n sens invers. )i aici "ntunericul era de nepătruns. Aprinzând #aza cea mai mare a lanternei, am zărit "n #a!a mea un obiect "ntunecat. 5 3ornesc "n direc!ia aceea, am rostit cu glas tare, ca să mă audă căpitanul. Acolo pare să fe ceva. 5 2tai, tăticule, că vin şi eu, strigă Alisa. 5 1umai să nu vă depărta!i prea mult, ne avertiză 3olos?ov. Alisa veni #uga la mine. Avea şi ea "n mână o coşcogea lanternă. Făcurăm vreo douăzeci de paşi, luminând "ntruna cu lanternele şi, #oarte curând, ne dădurăm seama că "n groapa "n care neam prăbuşit se mai a'ă o a doua navă cosmică. Apropiinduse, Alisa "i desluşi denumirea& 5 )escăru%ul al$astru. 5 3olos?ov: am strigat eu, iar vocea mea, re'ectată de zidul gropanului, ca "ntrun butoi. 3olos?ov: Eelionâi: /am găsit pe Al Doileabubui căpitan: 2e auzi un duduit "năbuşit& 3olos?ov şi Eelionâi veniră "n goană spre noi. 3etele albe, luminoase, ale celor două lanterne se legănau, ca bătute de vânt. 5 0nde e8 1ava 3escăruşul albastru se "năl!a drept "n #a!a noastră. /ucea stins din cauza pra#ului care o acoperise vreme de ani şi ani de zile. 3ărea lipsită de via!ă, părăsită de "ntregul său ec-ipa. Trapa "i era "ncuiată cu un lacăt cât toate zilele. 5 3rin urmare, asta ia #ost pă!ania: am rostit eu. 5izbutit A nimerit "n groapa asta, zise 3olos?ov, iar căpitanul na mai pesemne so scoată a#ară. 5 0ite aşa o să pă!im şi noi, spuse morocănos Eelionâi.
bordul )escăru%ului al$astru. De vreme ce lam găsit, trebuie să ducem treaba la capăt. 5 %ine, dar trapa e "ncuiată, am dat eu glas. )i nare nici scară. $-iar "n clipa aceea deasupra noastră !âşni o lumină atât de puternică, "ncât am "nc-is oc-ii, orbi!i. $ând iam desc-is, nam mai izbutit să observăm decât că de sus coboară spre noi o plasă imensă. (n secunda următoare ne şi "nvălui pe to!i ca pe nişte puişori lipsi!i de apărare. (ncercând să ne eliberăm, zbătândune şi "ncurcândune unul pe altul, auzirăm la un moment dat o voce răsunătoare& 5 1u mişca!i: 2unte!i prizonierii noştri: Miam pus mâna streaşină la oc-i, spre a mă apăra de lumina aceea orbitoare, şiam privit "n direc!ia de unde venea glasul. (naintând pe pardoseala netedă, lucioasă, a peşterii, păşeau spre noi grăsanul, zis Mucalitul 0, "mpreună cu doctorul
sta lipită de mine. De cealaltă parte, mi se agă!ase de picior indicatorul, galben şi acum de spaimă. 5 0ite cam pus mâna pe voi, porumbeilor, ne spuse Mucalitul 0. )imi pare grozav de bine.
3recum se vede, pasărea "i era de mare trebuin!ă grăsanului. 2e "ntoarse spre mul "n uni#orma neagră veni la mine şi !ăcăni cu "ncuietoarea cătuşelor. Mâinile "mi #ură imobilizate. 5 0rmătorul: #ăcu Mucalitul 0. Autorul lui se "ndreptă spre 3olos?ov, Mişcările "i erau măsurate şi ac!iona cu atâta precizie, "ncât mam "ntrebat dacă no f cumva un robot. 5 0rmătorul: spuse din nou grăsanul. $ătuşele imobilizară şi mâinile lui Eelionâi. 5 0rmătorul: >mul negru se aplecă spre indicator şi, o clipă, rămase ne-otărât. ndicatorul avea nici "ncât mai mult, nici mai pu!in de zece picioare şi toate atât de sub!iri, nu puteau f prinse "n cătuşe. 5 3rostule: #ăcu grăsanul. 3uneile puştoaicei: 2e "ntoarse şi e*clamă cu mirare& Dar undei puştoaica8 Alisa dispăruse.

Capitolul 8 Î) CA1I;I1A1E

5 0ndei puştoaica8 repetă agitat Mucalitul 0 şi zâmbetul "i pieri de pe buze. 3ărea ciudat săi vezi bra!ele scurte şi groase 'uturând iute şi zbătânduse prin aer, parcă despăr!ite de trup. 5 $are puştoaică8 "ntrebă una din uni#ormele negre. 5 Mai era şi o #ată cu ei: urlă grăsanul. > c-eamă+ $um o c-eamă oare8 2coase din buzunar un carne!el şi silabisi anevoie& 6Alisa7. Da, Alisa. 0ndei Alisa8 De data asta "ntrebarea "mi era adresată mie. 5 $are Alisa8 lam "ntrebat pe un ton cât se poate de calm. (n acelaşi timp "nsă "mi #rământam şi eu mintea, "ntrebându mă cum dea putut ficămea să dispară. Doar ne a'am "ntrun loc desc-is, unde nu!i puteai găsi vreo ascunzătoare. 5 (mpreună cu voi era şi o #ată: nu se lăsa grăsanul. Doar am văzuto cu oc-ii mei. Tu nai văzuto8 se "ntoarse el spre
1u ştiu dacă pasărea io f priceput porunca, dar "n clipa următoare "ncepu să se zbată "n mâinile omului negru şi rosti cu o voce pe care nu io mai auzisem& 5 3asărea numită guraliv se a'ă sub protec!ia legii de pe planeta %lu?, ea find o #ăptură #oarte rară şi deosebit de interesantă. <ânarea guralivilor este strict oprită, iar cei ce "ncalcă această dispozi!ie vor f amenda!i şi supuşi oprobriului public. 5 (nc-idei gura, nauzi8 urla Mucalitul 0. Avem şi aşa destulă bătaie de cap: $-iar atunci "nsă se petrecu ceva cu totul de ne"n!eles. >mul cel negru "l ridică mai sus pe guraliv ca săl apuce de gât, dar abia "ntinse mâna, căşi pierdu ec-ilibrul, căzu pe pardoseală cât era de lung, scoase un strigăt de surprindere şi scăpă din mâini pasărea. =uralivul se răsuci "n zbor şi săgetă spre tavanul peşterii. 5 Trage!i "n el: răcni grăsanul smucinduşi pistolul de la brâu. %ubuiră "mpuşcături. > dată sau de două ori gloan!ele erau cât pe ce să nimerească pasărea, dar ea izbuti să scape şi zbură spre un ung-er maia'am. depărtat şi cuprins de "ntuneric al uriaşei "ncăperi "n care ne >amenii "n uni#orme negre se repeziră şi ei "ntracolo, dar Mucalitul 0 "i opri. 5 /ăsa!ivă păgubaşi: le strigă. /a!i scăpat ca nişte căsca!i ce sunte!i: )i tu de ceai căzut8 5 %a nam căzut, răspunse omul "n uni#ormă neagră. Ma trântit cineva os. 5 Taci, mă, din gură: #ăcu grăsanul şi obraii săi gelatinoşi se cutremurară de #urie. Dacă mai născoceşti aiureli dintrastea, "!i trântesc eu una de no să te mai ridici "n veci: )i nu vă mai !ine!i după guraliv, că tot Avem se rătăceşte aici,treabă. prin tuneluri. 1ici timp nu nea mai rămas. de #ăcutpealtă =răsanul se "ntoarse spre )escăru%ul al$astru, nava cea inertă, cu#undată "n tăcere, şi "ntrebă, ca şi când ea ar f putut săi răspundă& 5 Tu mă auzi8 1ava rămase tăcută& 5 1ici nam nevoie sămi răspunzi, #ăcu grăsanul. )tiu şi aşa că ne auzi. 2tai acolo c-itic şi te zgâieşti la noi8 Te "ntrebi de ce

am atras "n cursă tocmai aici nava )eas8 3ăi am atraso pentru simplul motiv ca mătălu!ă să mi te predai c-iar "n clipa asta. Mucalitul 0 veni mai aproape de 3escăruşul albastru şi continuă& 5 De patru ani stai acolo şi nu vrei să te predai. De patru ani trăieşti cu speran!a că prietenii tăi au să!i vină "n autor. De patru ani re#uzi să crezi că nare nimeni -abar unde te a'i. De patru ani tot crezi că pasărea ta scârbavnică a izbutit să aungă pe planeta
nu. Mai "ntâi o săi tăiem urec-ile prostănacului de pro#esor. Am pică pe el mai mult decât pe oricare, pentru că na vrut sămi dea guralivul. 3e urmă vom+ 5 >preştete, piratule, răsună deodată glasul celui de Al Doilea căpitan. =lasul acela cunoscut, pe carel auzisem de nenumărate ori. Doar nu degeaba se pricepea guralivul nostru să imite ca nimeni altul vocile oamenilor. 5 Aşa mai merge, #ăcu Mucalitul 0. 5 >rice ai #ace, grăsanule, nu vei mai avea trai "n =ala*ie, continuă Al Doilea căpitan. >riunde teai ascunde, tot vei f prins. Mai bine ia aminte la ce!i spun& predăte+ 5 Tacă!i gura: io reteză grăsanul. (n #elul ăsta no să putem cădea niciodată la "nvoială. $ă din cauza ta şi a prietenilor tăi, am pierdut şi aşa aproape totul. 1am de gând să!i las pe mână şi ultima mea şansă. =alactiul va f al meu. 5 2ă!i fe ruşine, piratule: zise Al Doilea căpitan. $-iar dacă nu mai ştii cei ruşinea. $onvorbirea aceasta nu prea avea tâlc pentru noi. 1am "n!eles decât #aptul că Al Doilea căpitan avea asupra lui ceva pe care voia să dar nu izbutea. $uvântul 6galactiu7 "mipună era şimâna el cugrăsanul, totul necunoscut. 1ul mai auzisem niciodată. >r, tocmai galactiul ăsta nu voia Al Doilea căpitan să il cedeze grăsanului. 5 ;ai să nu ne pierdem vremea de pomană, zise acesta. =ândurile şi emo!iile tale nu mă interesează câtuşi de pu!in. uşinea este un apana al celor slabi. 1oi, cei puternici, o ignorăm. 2punemi odată& "mi dai sau nu #ormula galactiului8 5 Mai "ntâi, vreau să stau de vorbă cu oamenii aceştia, răspunse Al Doilea căpitan. 5 1u, zise grăsanul, nai să stai de vorbă cu ei. $ă cine ştie ce mai pune!i la cale#ormula ca să mă trage!i pe Desc-ide mai bine trapa şi dămi galactiului. ars#oară. eu "!i promit să!i redau !ie şi acestor oameni libertatea. <ă las să pleca!i unde po#ti!i. Dacă nai să procedezi cum !iam spus, au să te c-inuiască zile "n şir !ipetele acestor prizonieri. Doar tu ai şi ruşine, şi conştiin!ă. 5 1o să!i meargă, grăsanule, spuse căpitanul. De acum patru ani, când am coborât pe această planetă, şi până astăzi, ai născocit tot soiul de metode, ca să ob!ii de la mine #ormula

combustibilului absolut. 1u !ia mers nici atunci, no să!i meargă nici astăzi. )tii ceam să #ac8 5 $eai să #aci8 5 Am să arunc "n aer 3escăruşul albastru. Mor eu, dar ştiu că #ormula galactiului nai so ob!ii. 1u trebuie să aungă "n mâinile tale combustibilul absolut, căci ai f "n stare să provoci atâtea nenorociri, "ncât nar izbuti locuitorii =ala*iei să le remedieze nici "n zece ani. 5 Astai #oarte adevărat, spuse Mucalitul 0. Dar dacă "!i "nc-ipui că, aruncând "n aer 3escăruşul albastru, ai săl salvezi pe pro#esor şi pe oamenii lui, apoi te "nşeli amarnic. Mă leg cu marele urământ al %eznei 1egre că, oricum, ei tot vor pieri. $e nevoie am eu de prizonierii ăştia8 Dacă leaş da drumul, sar duce "ndată săi in#ormeze pe cei de la 2erviciul securită!ii galactice despre planeta mea, iar o lună mai târziu toate crucişătoarele =ala*iei ar porni valvârte pe urmele mele. 1u. /asăi să creadă până unaalta că nu mai sunt "n via!ă. 5 (n cazul ăsta eu trebuie cu atât mai mult să le povestesc acestor oameni totul. 1u iam mai văzut niciodată, dar, de vreme cecumsecade. au auns să!i prizonieri, că sunt nişte oameni 2ă fevedem ceor"nseamnă să spună dumnealor, auzindumi istorisirea. 5 1u!i dau voie: răcni grăsanul. 5 Taci, "i spuse calm căpitanul. 1ai de ce să te grăbeşti. (!i rămâne timp berec-et să!i duci la "ndeplinire amenin!area. 5 /asăl să vorbească, spuse pe neaşteptate doctorul
străbăteau cosmosul. Ar f prea mult de povestit cum leam dat de urmă şi cum am pătruns pe planeta aceea "nrobită, #ăcândui pe locuitorii ei să se răscoale "mpotriva cotropitorilor. 5 A!i pus mâna pe noi printro "nşelăciune, mormăi grăsanul. Doctorul
putea aunge până la 3ământ sau până la Fi?s, planeta lui natală. >r, din e*pedi!ia "ntreprinsă, căpitanul aducea cu sine o seamă de in#orma!ii e*trem de importante. /ocuitorii gala*iei vecine "i dăduseră #ormula galactiului, a combustibilului absolut. > navă cosmică alimentată cu galactiu ar zbura de o sută de ori mai repede decât cele cu combustibil obişnuit, şi ast#el planetele ar deveni apropiate "ntre ele ca nişte oraşe "nvecinate. /ocuitorii acelei gala*ii vecine "i alimentaseră cu galactiu motoarele navei, dândui şi #ormula produsului, pentru ca noi, pământenii, să putem #olosi la rândul nostru descoperirea lor. )i iată că Al Treilea căpitan a auns la această planetă G punctul nostru de "ntâlnire G şi a #ăcut popas, #ără a bănui măcar că aici şiau găsit adăpost şi pira!ii. %oala i se agravase atât de mult, "ncât nu mai putea să piloteze. 3ira!ii vedeau per#ect unde se a'ă nava, au puso sub observa!ie şi au rămas aşa, "n e*pectativă. ;otărâseră sămi aştepte sosirea ca să a'e ce noută!i importante avea ami spune prietenul meu. (n timp ce căpitanul zăcea "n neştire, ei i sau strecurat pe navă şi au instalat acolo mai multe micro#oane, ca să ne poată intercepta convorbirile. $ât despre nava "nsăşi, au mutato cu griă c-iar "n această poiană. 5 Trebuie să recunoşti că neam pregătit temeinic "n vederea sosirii tale, observă Mucalitul 0. 5 $oborând pe planetă, lângă nava celui de Al Treilea căpitan, miam găsit prietenul "ntro stare #oarte gravă. 4l mia vorbit despre călătoria sa şi despre povestea cu galactiul. Ascultândul, miam dat seama că treaba cea mai importantă pe care o aveam de #ăcut era sămi transport prietenul pe 3ământ, spre a f acolo vindecat. )tiam "nsă că "n starea "n care se a'a n ar f putut să suporte călătoria prin cosmos, de aceea am -otărât să rămân pânămea, ce avea să seaduc simtăomai bine. Am plecat grăbit lângă spre el nava ca săi serie de medicamente, dar "n timp ce le căutam pe cele necesare, pira!ii au desc-is uriaşa trapă pregătită dinainte şi navele noastre amândouă sau prăbuşit "n subterana asta. 5 =rozav de bine am ticluit totul: e*clamă grăsanul. 5 $red şi eu, spuse Al Doilea căpitan. 2us, pe supra#a!a planetei, dumnealor lea #ost #rică să mă atace. $ând miam dat seama ce anume se "ntâmplase, )escăru%ul al$astru se şi a'a "n

subterană. /a un moment dat, sa aprins lumina şi lam văzut apropiinduse de nava mea pe tipul acela, care stă acum lângă dumneavoastră. /am recunoscut "ndată şi miam dat seama că am #ost atras "n capcană de către pira!i.
5 Totuşi guralivul lea scăpat. )i robo!ii de pe planeta )elezea?a iau dres aripa rănită. Drept pedeapsă, leam otrăvit tot uleiul de uns, râse grăsanul de i se cutremură bărbiile. To!i robo!ii zac acum, paraliza!i. 5 A'ă că iam vindecat noi, am rostit eu. 3rin urmare, cu ei lucrurile sunt "n ordine. 5 $um adică8 5 Am coborât pe planeta lor şi am izbutit săi vindecăm. 5 Fi!i blestema!i: urlă grăsanul. 5 Din păcate "nsă, având o aripă de metal, guralivul na mai putut aunge pânăn 2istemul solar, am continuat eu. Deabia a răzbit la planeta lui natală. 5 /am căutat şi noi acolo, recunoscu grăsanul. 4u şi cu prietenul meu, arătă el spre doctorul
5 Da, de patru ani, "i răspunse acesta. 4u unul nu ştiu să dau "napoi. Fireşte că aş f putut distruge #ormula. Dar ast#el ea nar mai f auns şi la "ndemâna celorlal!i locuitori ai =ala*iei. >r, fin!elor ra!ionale le este #oarte necesar un asemenea combustibil. 4l va #ace ca planetele să se apropie de o sută de ori mai mult una de alta. )iapoi, eram convins că, mai devreme sau mai târziu, autorul tot "mi va veni de undeva. 5 ia venit, dar nu aşa cum teai f aşteptat, "l ironiză grăsanul. <ăd că ai spus tot ceai avut pe su'et. Acum va trebui să!i iei adio de la #ormulă. 5 $u 3rimul căpitan am "nc-eiat şio altă "n!elegere, continuă netulburat căpitanul. Am stabilit că de nu va primi timp de patru ani vreo veste de la mine, va da de ştire 2erviciului securită!ii galactice şi va porni "n căutarea mea. >r, dacă până şi oamenii aceştia, a'a!i doar "n treacăt prin spa!iu, au izbutit să mă găsească #ără mare greutate, apoi cu atât mai lesne "i va f so #acă 3rimului căpitan. )i voi, pira!ilor, şti!i asta prea bine. 5 =ata: 2ă terminăm cu vorba: rosti "năbuşit doctorul
5 Aşa te vreau, băiete: )i grăsanul #ăcu semn unui pirat să urce pe scară la trapa 3escăruşului albastru şi să dea os lacătul cel mare şi greu. 3ira!ii "l atârnaseră acolo mai demult, "ndată după ce nava se prăbuşise "n subterană. De vreme ce Al Doilea căpitan nu ia lăsat să pătrundă "n navă, sau -otărât şi ei săl "ncuie acolo şi săl !ină aşa cât or po#ti. 3iratul cobor" scara şi se opri la o oarecare distan!ă de navă, "ndreptânduşi pistolul spre trapă.
5 2a auzit8 sună prin "ntuneric o altă voce venind din direc!ia "n care zburase guralivul. Arunca!ivă armele. 3ira!ii se ridicară "ncet, unul câte unul, şi pistoalele lor căzură, zăngănind, os pe piatră. Miam ridicat capul şi lam văzut ieşind de după amortizorul )easului pe doctorul
Capitolul 8! Î)1E 1IMF

Alisa dispăruse "n momentul "n care #usesem #ăcu!i prizonieri. Totul se petrecuse atât de repede, "ncât nimeni na acordat aten!ie acestei dispari!ii. 1ici măcar eu. $um a izbutit ea so #acă, nam a'at decât mai târziu. Dar dacă am "nceput să relatez #aptele "n ordinea "n care ele au avut loc, este cazul, desigur, să istorisesc şi cea pă!it Alisa "n timp ce noi ne a'am "n captivitate, precum şi modul "n care 3rimul căpitan, "mpreună cu adevăratul doctor
şin #a!a noastră apărură grăsanul şi oamenii lui, ea "şi puse pe cap căciuli!a şi, cât ai clipi, se #ăcu nevăzută. De plecat "nsă, nu plecă nicăieri din subterană. 2e gândea că de vom f "ncuia!i undeva, ea va putea să le #ure pira!ilor c-eia şi să ne elibereze. etrăgânduse mai la o parte, auzi "ntreaga perora!ie a grăsanului. Ar mai f stat aşa şi "n continuare, dar tocmai atunci apăru piratul care "l ducea, !inândul de picioare, pe guraliv. (n clipa "n care grăsanul "i porunci piratului să ucidă pasărea, "ntrucât lor nu le mai era de niciun #olos, Alisa "n!elese că a sosit momentul să intre şi ea "n ac!iune. 2e apropie de pirat pe nesim!ite şii puse piedică. 3iratul căzu, scăpând pasărea din mânăO răsunară "mpuşcături şi guralivul "şi luă zborul. $e era de #ăcut mai departe8 ată, guralivul a zburat, gândi Alisa. Dar na zburat el oare şi altcândva din subterana asta8 Atunci când Al Doilea căpitan "i dăduse drumul din navă, el se pricepuse #oarte bine să iasă la lumină. Asta "nseamnă că ştie o cale ce duce la supra#a!ă. Aungând la această concluzie, se luă după guraliv. (şi spuse că "ndată ce va găsi ieşirea din peşteră, se va "ntoarce la noi, ne va scăpa din captivitate şi ne va scoate din subterană. Alergă mai "ntâi prin "ntuneric. /umina venită din sala cea mare abia izbutea să se strecoare "ntrun tunel lung. =uralivul zbura "naintea AliseiO ea nul vedea, dar "i auzea #âl#âitul aripilor. După ce se depărtă mult de locul unde rămăseseră pira!ii, strigă "ncetişor& 5 =uralivule: Aşteaptămă şi pe mine: 3asărea "i auzi glasul. )i tocmai atunci aunseră "ntro altă sală, mai mică decât cea dintâi, "n milocul căreia se "năl!a o navă cosmică potrivită ca mărime şi neagră la culoare. Alisa "nsă uitase că os este invizibilă pentru putea f guralivul văzută, trebuia săşi dea căciuli!a deşipecă, cap. Dreptarezultat, #ăcu un ocol pe deasupra #etei şi, clătinânduşi ne"ncrezător coroana din creştet, se duse "n zbor spre o galerie "ngustă, #erită privirilor de un col! de stâncă. Alisa aunse şi ea acolo. =aleria pornea drept "n sus, iar la celălalt capăt al ei se zărea un disc alburiu& era lumina zilei. Tocmai când da să se cațere prin galeria aceea, auzi un geamăt slab.

=eamătul venea dintrun alt tunel, negru ca o noapte #ără lună. Alisa porni cu băgare de seamă "ntracolo. =eamătul se auzi mai desluşit. Fata "nsă nu luase cu ea lanterna, ci o lăsase "n peştera cea mare, de aceea trebui să "nainteze pe pipăite. (şi numără paşii. /a al treizecilea pas, dădu cu mâna de nişte zăbrele. =eamătul se auzi din nou. 5 4 cineva aici8 "ntrebă ea "n şoaptă. Dar cel care gemuse pesemne că no auzi. 5 Mai rabdă ni!el, spuse Alisa. $urând am săi eliberez pe ai noştri, pe urmă vin şi la dumneata. Asta "n cazul când eşti, ca şi ei, prizonier al pira!ilor ăstora. 1eprimind niciun răspuns, #ăcu calea "ntoarsă. 1u trebuia să piardă nicio clipă "n zadarO cine ştie ce avea să mai născocească grăsanul. Aungând din nou la galerie, se mai uită o dată "ntr"nsa. 3ata cea luminoasă G ieşirea din subterană G dispăruse. Alisa nuşi dădu seama că "ntre timp se lăsase noaptea cea scurtă şi o cuprinse teama că a luat drept galerie de ieşire un tunel oarecare. >ri poate se rătăcise şi nudin maiurmă, găseadeşi galeria care a ieşit a#ară guralivul8 (n cele eraprin #oarte "ngriorată de soarta mea şi de cea a lui 3olos?ov şi Eelionâi, se -otăr" să mai piardă câteva minute, spre a verifca dacă pe acolo se poate "ntradevăr ieşi la supra#a!ă. $ăci dacă aceasta ar f #ost o #undătură, "nseamnă că, aducândune şi pe noi aici, puteam f cu to!ii prinşi din nou de pira!i. De că!ărat, ia venit #oarte greu să se cațere. =aleria era lunecoasă, căci de sus picura "ntruna apă şi nu mai apuca să se zvânte. /a un moment dat avu impresia că a trecut un ceas "ntreg, #ără a da de capătul galeriei. Alisa #u gata să pornească "napoi, când deodată, bezna porni să destrame şi ea dădu seama că aunsese #oarte aproape dese ieşire, doar că no"şi zărise prin "ntuneric. 0ltimii câ!iva metri sau dovedit a f cei mai anevoioşi& de sus, căzuseră "n galerie bulgări de pământ şi pătrunseseră rădăcinile lungi ale unor tu#e. Alisa #u cât pe ce să izbucnească "n plânsO avea impresia că nu va izbuti să aungă sus, la lumina soarelui şi la aerul curat. (n clipele acelea, uitase şi de noi, şi de pira!i, şi de toate, singura ei dorin!ă find să scape din -rubă.

Dar iată& un ultim salt şi Alisa "şi dădu seama că a "nvinsO galeria rămăsese "n urma ei. (n urmă rămăsese şi subterana aceea sumbră, unde se a'au pira!ii şi prizonierii lor. 3e cer se rostogolea cu repeziciune un soare galben. 0n altul aunsese la zenit şi "ncepuse să dogorească. $-iar lângă obrazul ei, #ără so observe, se luaseră la -ar!ă doi cărăbuşi. 2e repezeau "n zbor unul spre altul, izbinduse cu aripioarele lor strălucitoare. Alisa "i privi lung şi se gândi cu triste!e că e timpul să se "ntoarcă. 3ierduse şi aşa prea multă vreme. Dar cel pu!in ştia acum pe unde trebuie so ia ca să iasă din subterană. Dădu la o parte smocul des al frelor de iarbă de la gura galeriei, ca să arunce o ultimă privire a#ară, dar "n clipa următoare zări #oarte aproape de ea, "n vâr#ul unei coline, nava cosmică ce se apropiase de )eas "nainte ca aceasta săşi ia zborul spre poiana trădătoare. 4ra nava doctorului
Alisa se opri brusc, ca şi când sar f izbit deun perete. 1u mai "n!elegea nimic. Trădătorul izbutise "ntrun #el numai de el ştiut să se a'e concomitent şi aici, şi "n subterană. 0n lucru "i era limpede& că 3rimul căpitan este şi el amenin!at de primedie. Doar navea de unde să ştie că r, se ştie că o pasăre nu poate f "nşelată cu una, cu două. a spune, guralivule& mă recunoşti8 5 =răbeştete, căpitane, spuse guralivul. Formula galactiului se a'ă "n "ncăperea cu eşantioane de materiale. Dacă mi se va "ntâmpla ceva, te rog so dăruieşti locuitorilor din =ala*ie. 4 un lucru deosebit de important. $ăci de dragul lor şia pierdut via!a Al Treilea căpitan.

3asărea vorbea cu glasul celui de Al Doilea căpitan. 5 Ai văzut, zise 3rimul căpitan. Acum mă crezi8 ;ai, vino ncoace. Timpul e pre!ios. $um ai ieşit din subterană8 $um ai izbutit să #ugi8 Alisa veni "n dreptul trapei. 5 2unt aici, zise ea. Mam luat după guraliv. 5 1u pricep nimic: e*clamă doctorul
Capitolul 88 04A)2* MI)1E

5 4 bine că avem cătuşele la "ndemână, spuse Al Doilea căpitan. ndivizii ăştia sunt atât de #ă!arnici, "ncât nu se cade să le acorzi nici pic de "ncredere. 5 <ă dau cuvântul meu că nam să "ncerc să evadez, rosti solemn grăsanul. 5 %a o să "ncerce, rosti cu convingere căpitanul. (ntre timp, doctorul scenă dea dreptul uimitoare. Dacă mar f "ntrebat cineva care e adevăratul
$a prin #armec, de pe trupul lui morâ!il. 5 De ce săl omorâm8 spuse 3rimul căpitan. 3entru #ărădelegile lui, o să fe udecat.

Apropiinduse de =uzgan, care continua să zacă pe vra#ul de -aine ale #alsului
stâncă atât de trainică, "ncât nar putea f s#ărâmată nici cu bomba gravita!ională. 5 Dacă nu vrei să vorbeşti, nui nimic, zâmbi 3rimul căpitan. 1ici nui nevoie.
5 %ine, zise 3rimul căpitan. Dacăi peaşa, o să mai aşteptăm. (!i dăm, Mucalitule, zece minute de gândire. Timp avem berec-et. 5 3er#ect, "l aprobă Al Doilea căpitan. 3ână unaalta, te rugăm, căpitane, să ne povesteşti cum ai izbutit să dai de noi. 5 ar eu am să #ac nişte sandvişuri, spuse pe un ton spăşit Eelionâi. $ă am cam 'ămânzit cu to!ii. 5 %ine, "ncuviin!ă căpitanul Doi. 5 Teaş auta şi eu, nene Eelionâi, spuse Alisa, dar sunt atât de curioasă săl ascult pe 3rimul căpitan, că nu mă pot desprinde din loc. 5 ămâi, Alisa, spuse 3rimul căpitan. Fără tine, nu iam f salvat pe prietenii noştri. 5 Fără dumneavoastră, eu naş f putut #ace nimic, "i "ntoarse vorba ficămea şi, de mândrie, i se "mbuorară obraii. 5 Alisa, iam spus eu cu asprime, dute de te sc-imbă şi te spală pe mâini. 4şti mânită ca o cârti!ă de mlaştină de pe planeta c-ii lui mici dispărură cu totul "n cutele obrazului. 5 2ă ne mai tocmim ni!el, căpitane, spuse el. 2ă privim c-estiunea ca doi oameni de a#aceri. $ăpitanul "i "ntoarse spatele. Douăcă minute mai târziu, Alisa de lacostumaşul navă. Miam dat seama se spălase pe mâini la reveni repezealăO galben "nsă şil sc-imbase cu altul, albastru. (n urma Alisei, păşea mărun!el indicatorul. (i venea pur şi simplu să se des#acăn bucă!i, atât de mult dorea să aungă peste tot, să nui scape nimic. 1ici nai f zis căi animal, ci un curcubeu "nsu'e!it, ambulant. ar pe urmele lui "şi mişca #ără grabă picioroangele paingul!esătortroglodit, cel veşnic

cu#undat "n lucru. Acum, de pildă, !esea la trei mănuşi deodată, dar toate trei pentru mâna dreaptă. 5 A!i sosit8 zâmbi 3rimul căpitan, privind neobişnuita procesiune. Atunci să "ncep. > voi #ace cu mărturisirea că "n toată povestea asta nam ucat decât un rol modest. Anii aceştia patru iam petrecut lucrând pe planeta săi zicem atunci 3ământdoi, #u de părere Alisa. 5 De ce8 > să i se spună tot arei un nume urât8 Alisa tăcu. $red că numele planetei nui prea era pe plac. (mi spusese cândva că nu "n!elege ce rost să se dea planetelor numele unor zei dispăru!i, care nu sau are distins prin nimic. 5 4ram atât de cu#undat "n lucru, continuă 3rimul căpitan, "ncât cei patru ani au trecut pur şi simplu pe neobservate. Mărturisesc că nu mă "ngriora prea mult situa!ia con#ra!ilor mei, căpitanii, pentru că ştiam la ce depărtări "l poate mâna destinul pe un căpitan de navă. 3ână la "napoierea din gala*ia vecină a celui de Al Treilea căpitan, mai trebuia să treacă o vreme, iar tu, căpitane Doi, miai lăsat la plecare termenul de patru ani.

5 Dar nu va părut rău, nene căpitane, că sta!i mereu pe aceeaşi planetă, "n loc să călători!i spre alte stele8 "ntrebă Alisa. 5 /a asta nui uşor de răspuns, Alisa, rosti cu gravitate 3rimul căpitan. 2igur că aş f vrut să mă a'u din nou la postul de comandă şi să cobor pe planete necunoscute. (n acelaşi timp "nsă ştiam că cei din 2istemul solar au #oarte multă nevoie de e*perien!a şi de cunoştin!ele mele. ar pe lângă toate astea, "mi plac, aşa cum !iam mai spus, problemele care par de nerezolvat şi proiectele la prima vedere cu neputin!ă de "ndeplinit. 5 )in vremea asta so!ia dumneavoastră zbura prin toată =ala*ia "n căutarea unei nebuloase vii, nu se lăsă Alisa. 3esemne că a!i invidiato grozav. 5 2igur că am invidiato, recunoscu căpitanul. ar "n ziua "n care va descoperi nebuloasa aceea, am so invidiez şi mai tare. 5 Aşa ceva e cu neputin!ă, am intervenit eu "n discu!ie. 1ebuloase vii nu e*istă. Aşa cum nu e*istă nici planete vii. 5 Aici greşeşti, pro#esore, spuse Al Doilea căpitan. Am văzut c-iar eu o asemenea planetă. Deabia am reuşit să scap, căci planeta aceea se -rănea cu ce "i pican cale din cosmos. 1oroc )escăru%ul al$astru are că5 de puternice. Foarte interesant, iammotoare spus eu.e*trem (n legătură cu asta aş vrea să mai stăm de vorbă. $ăci aud pentru prima oară o asemenea minune. 5 Tăticule, nul contrazice pe nenea căpitanul, sări de colo Alisa. $ă nui el omul care să spună minciuni. 5 Ai dreptate, Alisa, zâmbi căpitanul. 1oi spunem totdeauna adevărul. $-iar şi duşmanilor noştri. )i, zicând asta, se uită spre Mucalitul 0, care "şi "ntoarse iute capul, pre#ăcânduse că cercetează cu aten!ie zidul peşterii. 5 $am aşa sau petrecut lucrurile, rosti 3rimul căpitan. Dar

iată că "ntro zi am doctorul primit o
pe )eas, a!i constituit ultima picătură care a umplut pa-arul bănuielilor mele. 5 Astai bună: e*clamă Eelionâi, care tocmai ne adusese nişte sandvişuri cu caşcaval. $iudată a #ost, de #apt, purtarea dumitale. 5 %ine, dar eu nu ştiam "ncă nimic, sau aproape nimic despre dumneavoastră. Doctorul
cei trei căpitani au lic-idat absolut to!i pira!ii din =ala*ie. Cudecind, "nsă, după alte in#orma!ii, lucrurile nu stăteau c-iar aşa. Am a'at ast#el că prin cosmos mai e*istă totuşi nişte pira!i care atacă din când "n când navele spa!iale. ar printre ei a #ost identifcat şi grăsanul acesta. 5 4u nam participat la aşa ceva, rosti cu un aer ignit Mucalitul 0. =uzgan e #ăptaşul, numai el. Avea la "ndemână mai multe "nvelişuri, printre care pesemne şi unul cu "n#ă!işarea mea. Deg-izat ast#el, prăda mereu alte şi alte nave. 5 Aici dămi voie să nu te mai cred, "i zise doctorul amenii din ec-ipaul ei "mi spun că scopul e*pedi!iei lor este de a colec!iona animaleO când colo, "ncep tamnesam să mă descoasă despre cei trei căpitani. Acest lucru ma cam surprins. )i poate că laş f trecut cu vederea 5 Doar sunt atâ!ia oameni dornici să cunoască biografa eroică a vesti!ilor căpitani G dar la un moment dat dumnealor #ac afrma!ia iaşffcerut vizitat, c-ipurile, pe e*ploratorii Micul Arcturuscăşieu leaş sc-i!a . pe )escăru%ului al$astrude 5 %ine, dar c-iar aşa sau petrecut lucrurile, am spus eu. Acela "nsă era #alsul doctor

pe loc nea cuprins "ngriorarea că vă a'a!i şi dumneavoastră "n pericol& că nu prea şti!i să vă descurca!i cu pira!ii. 5 Aşa e, o#tă 3olos?ov. Data viitoare o să procedăm mai cu cap. 5 1o să mai fe cazul, spuse 3rimul căpitan. 2e duse spre grăsan, care şedea pe pardoseala de piatră şii spuse& 5 Timpul de gândire a luat s#ârşit. $e zici, dai la o parte planşeul ori "nc-eiem vorba cu tine8 Aten!ie, număr până la zece& unu, doi, trei+ 5 Da, vă spun tot: izbucni grăsanul. Absolut tot. Am vrut so #ac din primul moment, dar mia #ost tare teamă de =uzgan. Mi e teamă şi acum. $ăci el o să se răzbune pe mine, cu siguran!ă. $el mai bine ar f săl omorâ!i. >morâ!il, vă rog. 5 %ine, dar !ie prieten, "i spuse por!iune din zid lunecă "ntro parte, dând la iveală un tablou de comandă. 5 mediat, murmura grăsanul, o clipă+ Fac tot cemi cere!i. (ncepu să apese pe butoane cu degetele lui groase şi "n cele din urmă uriaşul planşeu se mişcă din loc şi lunecă "ntro parte. Drumul din subterană era desc-is. 5 /a posturi: strigă 3rimul căpitan. Mai "ntâi "şi ia zborul nava )eas. 3e urmă se deplasează lateral şi "şi ia startul )escăru%ul al$astru. og ec-ipaul )easului să urce la bord. (ncepu să plouă. 3icuri mari săgetară prin cercul de lumină şi prinseră a ropoti pe pardoseala subteranei. =răsanul mai apăsă un buton, de sub pardoseală răsări o scară sub!ire, aunse la marginea cercului alb şi se prinse de ea cu nişte g-eare metalice.

5 Aşa mai merge, spuse Al Doilea căpitan. Doctore ricum, gurii Al Doilea căpitan. a săani mă mai o dată la zâmbi temni!a am zăcut aici patru "nc-eia!i. 5 2ta!i: strigă deodată Alisa. Minte: 5 $ine minte8 "ntrebă mirat 3rimul căpitan. 5 =răsanul minte. $ând mam luat după guraliv, am auzit pe cineva gemând.

Capitolul 8: I9+)IE2* ,I) 42B1EA)A

5 4 cu neputin!ă+ #ăcu grăsanul şi amu!i. 5 0nde vă sunt prizonierii8 "l "ntrebă căpitanul. > #ăcu pe un asemenea ton, "ncât nu mai "ncăpea nicio "ndoială că grăsanul va mărturisi totul. )intradevăr, acesta se şi repezi cu paşi mărun!ei spre tunel, bolborosind& 5
5 2ta!i pu!in, #ăcu 3rimul căpitan. 1eam oprit locului, trăgând cu urec-ea. De undeva, de departe, parcă din stră#undul planetei, răzbi până la noi un geamăt prelung şi alnic. 3ornirăm grăbi!i "ntracolo. 0şa uneia dintre "ncăperi era "ncuiată. 5 $-eia: porunci 3rimul căpitan. =răsanul o şi !inea "n mână. (ncăperea constituia de #apt odi-na unei scări. De acolo pornea "n os un şir de trepte abrupte, tăiate "n stâncă. /a capătul lor se zăreau alte zăbrele. $ăpitanul "ndreptă "ntracolo lumina lanternei saleO "ndărătul zăbrelelor puturăm desluşi, pe o grămadă de cârpe azvârlite pe pardoseală, o #ăptură ciudată, prinsă cu un lan! de zidul -rubei. $u greu am izbutit sămi dau seama căi vorba de un f?sian, de un locuitor cu oc-i mari şi cu trei picioare, descins de pe planeta Fi?s. Fi?sianul era pe moarte. Am "n!eleso dintro privire. 4ra "n ultimul -al de slăbiciune. (n a#ară de asta, se vedea cât de colo că #usese supus unor crunte torturi.. 5 Am sălcuomor c-iar "n clipa asta: rosti 3rimul căpitan #ulgerândul privirea pe grăsan. 5 2eva, #ăcu "n şoaptă Al Doilea căpitan, tu nul recunoşti8 5 1u se poate: )i 3rimul căpitan smuci cu atâta putere grilaul gros de o!el f*at "n stâncă, "ncât acesta se "ndoi şi zbură a#ară din rosturile lui. Apoi zvârli "ntro parte zăbrelele răsucite şi se repezi spre f?sianul care "şi trăia ultimele clipe. (l luă "n bra!e şi pomi cu el spre ieşire. 5 $ine o f acesta8 măntrebă cu glas şoptit Alisa. Am clătinat din cap. 1u ştiam cine era. Alături de mine clipă lacrimile şimigrăsanul spuse& pornise să se smiorcăie. (şi re!inu o 5 4ste Al Treilea căpitan. Dumnealor credeau că a murit demult. (ndată, aducânduşi parcă aminte de ceva #oarte important, grăsanul o porni prin tunel "n urma căpitanului, !ipând cu glas ascu!it& 5 Tot el, tot =uzgan e de vină:

Al Treilea căpitan "şi pierduse cunoştin!a. 3rimul căpitan "l aşeză os, pe pardoseală şi se "ntoarse spre mine. 5 2punemi, pro#esore, mă "ntrebă el cu glas tremurat, oare "şi mai poate reveni8 5 1u ştiu. Mă "ndoiesc, iam răspuns eu, apoi mam aplecat peste trupul f?sianului. 4i lau "n#ometat şi lau supus la cazne. 5 /au torturat vreme de patru ani "nc-eia!i, spuse Al Doilea căpitan. ar noi eram convinşi că el a murit demult. )i dacă nar f #ost Alisa, lam f lăsat aici. 2unt sigur că nu lea dezvăluit nimic. 3ro#esore, te implor, #ă tot posibilul ca săl salvăm: 5 Mai "ncape vorbă8 iam spus eu. (n primul rând are nevoie de nişte inec!ii "ntăritoare. Alisa, dă #uga pe navă şi adu de acolo trusa medicală. Alisa o şi porni săgeată prin tunel. 5 Mă duc şi eu cu dânsa, spuse 3rimul căpitan. 5 1ui nevoie, strigă ea din mers. 4u ştiu mai bine decât dumneavoastră unde să caut. 5 Ascultămă prietene, rosti Al Doilea căpitan. Ascultămă. 1u te lăsa. Mai ai atât de pu!in de răbdat. 1u se poate să te dai bătut "n ultimaf?sianul clipă. Doar am sosit, suntem tine. de greu )i deodată desc-ise oc-ii. (i veni lângă ne"nc-ipuit so #acă, pentru că trupui era inert. Doar creierul mai lupta cu moartea. 5 Totul e bine, spuse el. Totul e "n ordine. 4u nam dezvăluit nimic. <ă mul!umesc, prieteni, că a!i venit. (nc-ise oc-ii şi inima lui "şi "ncetă bătăile. mediat am "nceput săi #ac f?sianului respira!ie artifcială. Dar #ără niciun rezultat. 2itua!ia era desperată& nu aveam la "ndemână nici instrumentele c-irurgicale, nici aparatul de diagnosticare, nici automatele terapeutice. Aşa că am #ost nevoit urmă. să procedez cum procedau medicii cu o sută de ani "n 5
aproape că nu mio mai sim!eam. 1am observat nici măcar când a venit Alisa cu trusa medicală. 3rimul căpitan "i introduse prietenului său "n venă o solu!ie de reanimare. 1u ştiu ce anume a avut e#ect G e#ortul meu sau interven!ia 3rimului căpitan G dar inima celui de Al Treilea căpitan zvâcni o dată, "ncă o dată+ şi prinse să bată din nou. 5 Mai #ace!ii o inec!ie dintrastea, am ordonat eu. Alisa "ntinse căpitanului folele. 5 4 un f?sian deosebit de rezistent, am spus eu. Altul "n locul lui ar f murit demult. Am scos din trusă aparatul de suturare şi "n câteva minute acest minuscul dispozitiv cusu toate vasele sanguine, precum şi despicătura toracelui. /am transportat apoi cu multă griă pe f?sian la bordul )escăru%ului al$astru, unde aveam toate condi!iile spre ai acorda autorul medical necesar. Acolo mi se alătură şi doctorul să scape cu via!ă8 mă "ntrebă cu un zâmbet sfos Mucalitul 0, ca şi când ar f #ost vorba de propriul său #rate. 5 Da, "i răspunse laconic are nici acum nu va!i dat seama ce rol ne#ast a ucat el "n via!a mea, cum ma atras prin minciună şi #ăgăduieli deşarte "n aventurile lui murdare8 (n #ond, cemi trebuia mie8
convingă cu tot dinadinsul că nui decât un mieluşel zburdalnic şi ino#ensiv. 5 Aşadar, lea #ost dat celor trei căpitani să se "ntâlnească din nou, spuse zâmbind doctorul perioadă de timp a!i apar!inut istoriei, aunseseră!i, ierta!imi e*presia, un #el de relicve istorice. Acum "nsă+ 5 Adevărat, "l aprobă 3rimul căpitan. Totul e iar ca "n vremurile bune de odinioară. 3rivindul "n timp ce vorbea, mam gândit că nui deloc bătrân. )i că sar putea săşi reia activitatea "n cosmos. $u atât mai mult, cu cât proiectul 6
Capitolul 8= 4%3I12* C0*01+IEI

Două ore mai târziu, Al Treilea căpitan "şi reveni "ntratât, "ncât a #ost cu putință săl urcăm la supra#a!ă. Apoi căpitanii scoaseră din subterană şi )escăru%ul al$astru . 3lanşeul de beton care acoperise intrarea #u aşezat la loc. 2us, "n poiană, printre 'orileoglindă #ăcute !ăndări, se "năl!au acum trei nave cosmice& )easul, )escăru%ul al$astru şi nava de serviciu a proiectului 6
5 Eelionâi, mam adresat mecanicului, eu mă duc să -rănesc animalele, aşa că ai griă, rogute, de vaca asta, ca nu cumva s o "n-a!e pasărea Pro?. (n clipa următoare "nsă am zărit o altă navă cosmică apropiinduse de supra#a!a planetei. 61emaipomenit: miam spus eu. Asta nu mai e planetă, ci un adevărat cosmodrom: De unde o mai f apărut şi nava asta87 Mam gândit apoi că le vor f sosit niscaiva autoare pira!ilor captura!i de noi şi eram gata să dau alarma, dar tocmai atunci mam dumerit că nava se a'ă de #apt "n primedie. (ntradevăr, ea nu zbura "n linie dreaptă, ci se răsucea mereu, venea cumva "ntro rână şi târa "n urma ei un #el de masă cenuşie care "i #râna zborul şi o "mpiedica să coboare normal. /a strigătul meu, to!i năvăliră a#ară şi rămaseră cu oc-ii la nava care "ncerca să coboare. 5 Eelionâi, treci, te rog, la sta!ia de radio, strigă 3olos?ov. Mecanicul se repezi spre )eas, stabili pe calea undelor legătura cu nava aceea şi desc-ise la ma*imum aparatul, pentru ca şi noi, cei rămaşi a#ară, să putem auzi. 5 Alo, strigă Eelionâi "n micro#on. $ei cu voi8 2unte!i "n astronau!i: pericol8 ăspunde!i: )iatunci se auzi răspunzândui un dulce glas de #emeie. 5 1umi pasă de niciun pericol. 3rincipalul e să no pierd, restul nu mai contează. 5 clipă mai târziu, 5 4lla, tu eşti8 $ei cu nava ta8: 5 $inei la aparat8 "ntrebă cu severitate #emeia. Tu eşti, 2eva8 De ceai plecat, dragă, de pe
5 4a nu se poate obişnui de#el cu ideea că so!ul "i este astronaut. Deşi, "n ceea ce o priveşte, a colindat =ala*ia de la un capăt la altul. 5 /asă asta, strigă 3rimul căpitan. Ai uitat că nava !ie "n pericol8 Ai nevoie de autor. Dar ce târăşti după tine8 5 3ăi, nu vezi8: rosti mirată 4lla. 4 nebuloasa vie. Trei săptămâni am umblat "n căutarea ei, am prinso "n mreaă, dar văd că "ncearcă mereu să scape şi săşi ia zborul. De aceea am -otărât să cobor pe cea dintâi planetă "ntâlnită "n cale, ca so domolesc. 2eva, dragul meu, nai cumva la "ndemână vreo navă8 5 $um să nu, "i răspunse 3rimul căpitan. Tu nu te grăbi să cobori& cu o asemenea coadă după tine, mă tem că!i va f imposibil so #aci. 5 Foarte bine. 0rcă tu cu nava şi "mpreună vom izbuti so coborâm. 3rimul căpitan "ncă nuşi isprăvise convorbirea când Al Doilea se şi a'a la postul de comandă al 3escăruşului albastru. Trei minute mai târziu cei doi căpitani pluteau cu navan văzdu-, unde 4lla să lupte cu nebuloasa vie despre care au circulat "n continua univers atâtea legende, dar pe care nimeni nu reuşise so vadă cu oc-ii. $ele două nave "i veniră "n s#ârşit de -ac nebuloasei, iar o umătate de oră mai apoi, prinsă trainic "ntre ele, nebuloasa se aşternu os, pe iarbă, nu departe de locul "n care ne a'am. Dădurăm #uga "ntracolo. Drept să spun, "n #runtea tuturor alergam eu, căci "mi dădeam seama ce descoperire colosală "n domeniul biologiei #ăcuse 4lla. 1ebuloasa avu "nsă darul să ne dezamăgească. (n spa!iul cosmic, unde so f "ntins pe milioane de ?ilometri, o f #ost de mare e#ect, dar aici, pe iarbă, nu părea decât o masă "nc-egată de cea!ă cenuşie. Trapa de la nava 4llei se desc-ise şi "n pragul scării se ivi ea. 3rimul căpitan "i alergă "n "ntâmpinare. (şi "ntinse bra!ele vânoase şi 4lla sări. $ăpitanul o prinse din zbor şi o aşeză cu băgare de seamă pe iarbă. 5 1u teai lovit8 o "ntrebă el. 5 1u, răspunse ea zâmbind. )iapoi, mai are asta vreo importan!ă8

4ra o #emeie dea dreptul #ermecătoare şi ne plăcu nespus tuturor. 3ână şi indicatorul se #ăcu străveziu de admira!ie. 5 Mai are asta vreo importan!ă8 repetă 4lla, potrivinduşi pletele aurii. mportant e că am prins nebuloasa şiacum numi rămâne decât so transport pe 3ământ, pentru ca to!i scepticii să se convingă de e*isten!a ei. 1am catadicsit să scot o vorbă, pentru că printre sceptici 4lla mă avea, desigur, "n vedere şi pe mine. Miam reamintit că o "ntâlnisem cândva la o con#erin!ă şi că #ăcusem atunci -az pe seama ideilor ei #anteziste. 4*istă "n univers o sumedenie de animale reale, obişnuite, pentru studierea cărora merită să!i consacri timpul şi e#orturile. De pildă, Micul dragon, bosc-e!eii, indicatorul. $ât despre nebuloasa vie, aceasta mi se părea a f o -imeră. Aşa am şi spus atunci, la con#erin!ă. 5 3e cine văd: e*clamă 4lla, zărindul pe Al Doilea căpitan. 2unt câ!iva ani de când nu team mai văzut. $um te sim!i8 Mai zbori şiacum prin cosmos8 5 1u, răspunse căpitanul. Anii ăştia iam petrecut mai mult "ntrun singur loc. FoarteDar bine, zise 4lla. stând locului de5 treburi. copilul ăsta )i "ncântător al cuipo!i e8 #ace o sumedenie 5 3e mine mă c-eamă Alisa, răspunse copilul cel "ncântător. 5 Alisa8 $e nume neobişnuit: 5 %ai #oarte obişnuit. Alisa 2elezneva. 5 a stai. Tăticul tău nu lucrează cumva la =rădina zoologică din Moscova8 5 %a da, răspunse Alisa, care nu cunoştea divergen!ele noastre de ordin ştiin!ifc. 5 4i bine, Alisa, când ai săl vezi pe tăticul tău, te rog săi transmi!i că nebuloasa vie nu constituie o aiureală, nicio idee #antezistă poveste de adormit copiii, aşa cum "i place dumnealui şisănicio spună, ci o realitate palpabilă. 5 3ăi, tăticul meu e aici, spuse Alisa. 0ita!il acolo. 1umi rămânea decât să #ac un pas "nainte şi săi urez bun sosit. 5 <ă cer scuze, iam spus eu. (mi recunosc greşeala. 5 Atunci totul en ordine, #ăcu 4lla. 1a!i vrea mai târziu so şi studiem "mpreună8 5 $u multă plăcere.

4lla "nclină din cap, apoi i se adresă so!ului& 5 a povesteştemi cum deai auns aici8 5 Al Doilea căpitan sa a'at "n primedie, răspunse laconic 2eva. Trebuia săi vin "n autor. )i iam venit. (mpreună cu noii noştri prieteni. 5 Dar "n ce primedie teai a'at, căpitane8 5 Am auns prizonier la pira!i. 5 /a pira!i8 Dar parcă ia!i nimicit demult. 5 am nimicit, "nsă nu pe to!i. Doar ştii ce se "ntâmplă când laşi o singură buruiană pe un răzor plivit. 5 Totuşi nu "n!eleg, "năl!ă din umeri 4lla. $um e posibil să stea cineva "n zilele noastre patru ani "n captivitate8 4lla venise aici dintro altă lume. Din acea lume "n care ne obişnuisem să trăim, dar de care ne desprinsesem "n ultima vreme. )i iar f #ost şi mai greu să "n!eleagă, dacă neam f apucat săi povestim despre acele torturi, subterane şi trădări de care tocmai ne izbăvisem. De aceea nu catadicsi nimeni săi răspundă la "ntrebare. 5 )i cu pira!ii la care vă re#eri!i cea!i #ăcut8 rupse 4lla tăcerea. 5 3e unul lam "nc-is "ntro cuşcă, răspunse Al Doilea căpitan. 3e al!i doi, "n cală. ar cel mai gras şi mai viclean dintre ei era mai adineaori peaici, prin preama noastră. Dar unde o f, că nu l mai văd8 (ntradevăr, grăsanul dispăruse. Doar cu câteva clipe mai "nainte şezuse c-iar acolo, pe iarbă, zâmbindune cu sfală, şi acum nu mai era nicăieri. $ercetarăm toate tufşurile din ur, ne uitarăm pe după fecare bosc-etO de plecat, nar f avut când să plece prea departe şi apoi, lar f observat şi guralivul şi ar f dat alarma. 5 rămăsese 4i po#tim, şi nenici spuse un ton 0n păzi!i singurca pirat mai pe 4lla acelapena!i #ostmustrător. "n stare săl lumea. $um rămâne atunci cu plivitul8 (n aceeaşi clipă "nsă miam dat seama că nebuloasa de lângă noi se agită mai tare ca "nainte. Mam uitat la ea cu mai multă aten!ie& "ntrun loc mreaa avea câteva oc-iuri rupte. 5 )tiu eu unde sa ascuns: strigă Alisa, alergând şi ea, "mpreună cu mine. (n nebuloasă: 5 4şti aici, Mucalitule 08 "ntrebă
1ebuloasa "ncepu să se mişte ca o căpi!ă de #ân "n care sa cuibărit un câine vagabond. 5 2ă scoatem nebuloasa din mreaă, să vedem despre cei vorba, rosti cu -otărâre 3rimul căpitan. 5 3entru nimic "n lume: se revoltă 4lla. > nebuloasă ca asta nu mai găsim: 1ervii grăsanului "nsă nu mai rezistară. Din adâncul nebuloasei "i răsări capul cu oc-ii -olba!i şi cu gura căscată. espira din greu. 3esemne că "n interiorul nebuloasei aerul era cam pe sponci. )i deodată !âşni a#ară şi o luă la sănătoasa peste paişte. 5 (ncotro8 strigă "n urma lui Al Doilea căpitan. Degeaba #ugi, că tot te prindem: 1u te mai grăbi aşa drăgu!ule, doar ai inimioara bolnavă: =răsanul "nsă nul mai auzea. =onea dei scăpărau picioarele printre tu#e, sărea peste -ârtoape, se "mpiedica şişi 'utura mâinile. /a un moment dat, pasărea Pro? care se tot rotea "n "naltul cerului, "l zări şi se repezi spre el "n pica, aidoma unui uliu care a zărit iepure. şi grăsanul se bălăbăni "n văzdu- cu atâta (ncă un o secundă repeziciune, "ncât "n clipa când Al Doilea căpitan "şi smulse pistolul de la brâu, ea se şi ridicase la vreo umătate de ?ilometru. 5 1u trage, "l opri 3rimul căpitan. Dacăl scapă de la o asemenea "năl!ime, se #ace pra#. )i parcă lar f deoc-eat. =răsanul se răsuci "n g-earele păsării, se zbătu aprig şi ea "i dădu drumul din "ncleştare. 3iratul porni valvârte spre pământ, ca o păpuşă de cârpă. > clipă mai târziu, dispăru după muc-ea unui deal. Tăceam cu to!ii. 5 2a pedepsit singur, dădu apoi glas Eelionâi. 1ici că se putea mai bine. )i toată lumea #u de acord cu el. (n timpul ăsta nebuloasa noastră se tot strecura a#ară din plasă. 2e scurgea de acolo ca o gelatină, se prelingea "n toate păr!ileO coborândune oc-ii la un moment dat, neam pomenit cu#unda!i până la genunc-i "n masa aceea gelatinoasă, cenuşie.

5 ine!io, no lăsa!i: !ipă 4lla. Alt#el o ia din loc: )intradevăr, nebuloasa o lua din loc. Mai "ntâi se "nvălui "ntr o beznă de nepătruns, iar după ce bezna se risipi, văzurăm legănânduse deasupra noastră un nor imens, cenuşiu. 5 4ram şi aşa gata de start, spuse Al Doilea căpitan. <ă rog deci să vă grăbi!i. 0rcarăm repede s?lisul la bordul )easului, pornirăm motoarele şi ne "năl!arăm. (n urma noastră luară startul şi celelalte trei nave. Aliniindune "n 'anc, pornirăm pe urmele nebuloasei vii. 1am aunso decât "n preama planetei )elezea?a. (ntre timp, nebuloasa se "ntinsese pe mai multe mii de ?ilometri, ast#el că neau trebuit trei zile ca so putem vâr" la loc "n mreele noastre. )i ast#el, "n#ăşurată "n trei rânduri de mree şi prinsă zdravăn "ntre două din navele noastre, o transportarăm spre 2istemul solar, instalândo "n craterul Ar-imede de pe /ună, unde astăzi o poate admira oricine. Deşi, la drept vorbind, nu prea ai ce admira& rar găseşti un e*ponat mai ine*presiv decât nebuloasa asta vie. 0n timp"nsă 4llaclima stăruise so instalăm o grădinăşiapoi, zoologică 3ământ, de aici nui estelaprielnicăO cinedearpe veni la grădina zoologică să contemple un văl de pâclă cenuşie8 $u mult mai interesant e să vezi un indicator, să primeşti "n dar un #ular !esut de paingul!esătortroglodit, să stropeşti cu limonadă un bosc-e!ei ori să "ncerci a deosebi s?lisul de vacile cu care paşte laolaltă. 2osind la %aza centrală selenară, neam adunat cu to!ii pentru ultima dată la -otelul 6/uno-od7. 5 A venit timpul să ne luăm rămas bun, zise Al Doilea căpitan. stăteaunu aşeza!i unul lângă canapeaua cei trei$um căpitani semănau câtuşialtul depepu!in cu ceilargă, de pe monumentul "năl!at "n cinstea lor. 3rimul căpitan sta gânditor, izbutind cu greu săşi ascundă amărăciunea cel cuprinsese. (n timp ce el se a'a "n sistemul Meduzei, "ncepuse ac!iunea de propulsare a planetei
niciun c-ip să ia medicamentele pe care i le adusese doctorul
5 <ă asigurăm de pe acum, spuse 3olos?ov. 5 2ar putea să merg şi eu, #ăcu Eelionâi, dacă, bine"n!eles, "mpreurările se vor dovedi #avorabile. $e mai, Eelionâi rămânea acelaşi om incsrcibil: 4u unul eram convins că va merge, şi la #el de convins era şi el, dar !inea mor!iş săşi e*prime de fecare dată "ndoiala. 5 )i eu am să merg, sări de colo Alisa. 5 Asta rămâne de văzut, iam spus. Mai ai "n #a!ă un an "ntreg de "nvă!ătură. 5 Dumneavoastră "ncotro pleca!i8 "i "ntrebă 3olos?ov pe cei trei căpitani. 5 4u mă grăbesc să aung pe 3luton, unde a "nceput construc!ia navelor ac!ionate cu galactiu, spuse Al Doilea căpitan. 2per ca unul din primele e*emplare de acest #el sămi fe "ncredin!at mie. 5 4u voi pleca mai "ntâi la ai mei, pe planeta Fi?s, spuse Al Treilea căpitan. $ă nam mai dat demult pe acasă. 3e urmă voi "ncepe să construiesc şi eu o navă care va #olosi noul combustibil. 5 ar planeta eu "mi care, iau acum
5 Dar copiii8 #ăcu 3rimul căpitan. 5 $opiii vor rămâne cu bunica, freşte. $ă doar ea nu dansează "n fecare zi pe scena Teatrului Mare. 2âmbăta şi duminica o săi ia la dânsa de la grădini!ă. )iatunci 3rimul căpitan se uită descumpănit la prietenii săi. (n semn că este de acord, Al Doilea căpitan "nclină uşor din cap. (n semn că este şi el de acord, Al Treilea căpitan ridică unul din cele şase bra!e ale sale. 5 Deci nu uita, pro#esore, că miai promis să găseşti planeta cea vie, mi se adresă 4lla, care, după câte miam dat seama, nu se "ndoise nici cât negru sub ung-ie căi va convinge pe cei trei căpitani. ar eu "!i voi aduce "n sc-imb cel mai uimitor animal pe care "l vom "ntâlni "n gala*ia vecină+ )easul "şi luă cel dintâi startul de pe /ună. 4ram grăbi!i, căci animalele pe care le transportam trebuiau să aungă cât mai repede la grădina zoologică spre a li se crea acolo condi!ii normale de via!ă. $ei trei căpitani "mpreună cu 4lla ne "nso!iră până "n dreptul navei şi ne urară drum bun. 3egasul se "năl!ă deasupra /unii şi"nporni Am coborât cală,spre să 3ământ. văd cum se mai simt animalele noastre. 1u duceam cu noi prea multe e*emplare. Maoritatea cuştilor erau goale. =oală era şi cuşca "n care stătuse o vreme piratul =uzgan. (l lăsasem, "mpreună cu cele două autoare ale sale, pe planeta unde săvârşise atâtea nelegiuiri. $ei de acolo aveau săl pedepsească după merit. am "ntins s?lisului ultimul bra! de #ân pe care "l mai aveam. 2?lisul se lipise de gratii ca săl pot scărpina. (n cală "şi #ăcu apari!ia şi ficămea, iar "n urma ei, pâşpâş, droaia de bosc-e!ei. 5 zici, trebui Alisa, am "ntrebato, o săpovestesc ai ce povesti şcoală8 5 4i, 3ăi,cemiar nu ştiu cât ca să totul,la"năl!ă ea din umeri. )iapoi, copiii nici nau să mă creadă. /uă o perie cu coadă lungă şi se apucă sămi dea o mână de autor la spălatul cuştilor. 5 Ai dreptate, am "ncuviin!at eu. 0nele lucruri nau să le creadă. 5 2punemi, tăticule, tu eşti nemul!umit de călătoria pe care am #ăcuto8 $rezi că avem prea pu!ine animale8

5 1u, #eti!o. 3e cuvântul meu că sunt mul!umit. 1u uita că neam #ăcut cu acest prile şi o seamă de prieteni noi. )i "ncă ce prieteni: 5 %ravo, tăticule: mă lăudă Alisa. Acum să!i spun şi eu ceva& cei trei căpitani miau promis că mă vor lua şi pe mine "n e*pedi!ia lor spre cealaltă gala*ie. 1u, nu te teme& nui vorba de e*pedi!ia lor de acum. Mă vor lua cu alt prile, când am să fu mai mare. 5 Dacăi aşa, fe, am strâns eu din umeri. 1umi rămâne decât să!i urez 6drum bun7. 5 2ă nu te amărăşti, tăticule. 3oate că te vom lua şi pe tine. %iologii doar sunt necesari "n orice e*pedi!ie. 5 (!i mul!umesc, Alisa. 4şti un adevărat prieten. /ucrând amândoi cot la cot, am isprăvit cu spălatul cuştilor şi leam adus animalelor apă de băut, ast#el ca "n momentul aterizării totul să fe "n per#ectă ordine.

9iua de naştere a Ali'ei ove'tire 6anta'tică

! Alisa sa născut la Y noiembrie. > zi potrivită pentru un asemenea eveniment. 3utea să fe cu mult mai rău. $unosc, de e*emplu, pe cineva care sa născut la  ianuarie şi ast#el nimeni nui sărbătoreşte "n mod special ziua, "ntrucât Anul 1ou e o sărbătoare a tuturor. ău se "ntâmplă şi cu cei născu!i "n timpul verii, căci "n acest anotimp to!i prietenii le sunt pleca!i fe "n vacan!ă, fe "n di#erite călătorii. Alisa "nsă nu are de ce să se plângă. $am cu o săptămână "naintea acestei aniversări, mă "ntorceam acasă de la grădina zoologică, preocupat de un gând& ce dar săi #ac ficămi de ziua ei8 De fecare dată asta constituie o problemă. 4u, de pildă, am acasă o adunătură de opt cravate identice, şase balerine #ăcute din rădăcini şi conuri de brad, trei submarine pneumatice, paisprezece bric-ete atomice, o stivă de linguri de lemn din cele de ;o-loma şi o sumedenie de alte obiectecană inutile pe careG le primeşti ziua ta cinci şi le piteşti cu griă& noua albastră alături de de celelalte căni albastre, primite "n aceeaşi zi, noua scrumieră "n#ă!işând o navă de peregrini cosmici G lângă celelalte trei, absolut identice, primite cu acelaşi prile. 2tam şi "ncercam sămi aduc aminte ce anume "mi ceruse Alisa "n luna septembrie 3arcămi ceruse ceva. Avea nevoie de un anumit lucru. %a c-iar mam gândit atunci& 6Ar f bine săi dăruiesc asta de ziua ei7. )i iată că am uitat. $-iar atunci "ncepu să sune video#onul. /am desc-is. 3e ecran apăru fgura "n#ricoşătoare a lui =romozio?a, vec-iul meu de pe un planeta $iumaroz. =romozio?a e deprieten, două oriar-eologul mai mare decât om obişnuit, are zece tentacule, opt oc-i, o carapace pe piept şi trei inimi bune, dar cam zănatice. 5 3ro#esore, "mi spuse el, să nu plângi de bucurie că mă vezi. 3este zece minute voi f la dumneata acasă şi te voi strânge la piept.

5 =romozio?a: atât am apucat să e*clam, că ecranul se stinse şi c-ipul prietenului meu pieri din vedere. Alisa: am strigat eu. A sosit =romozio?a: Alisa "şi #ăcea lec!iile "n "ncăperea de alături. Auzindumă, "şi lăsă cu plăcere treburile baltă şi veni "n #ugă la mine. (n urma ei lipăia bosc-e!elul acela neastâmpărat pe care il adusesem din ultima noastră e*pedi!ie. %osc-e!elul era cam răs#ă!at şi pretindea săl stropim numai cu compot. Din această cauză, vedeai veşnic prin toată casa lă!induse nişte băltoace dulci, iar robotul nostru menaer bombănea cât era ziua de mare tot ştergând duşumelele năclăite de planta asta capricioasă. 5 (l ştiu, "l ştiu, spuse Alisa. 1u neam "ntâlnit cu el anul trecut pe /ună8 0nde mai #ace săpături acum8 5 3e nu ştiu ce planetă moartă. A descoperit acolo ruinele unor oraşe. Am citit asta "ntrun ziar. =romozio?a duce o via!ă agitată, de peregrin. (n general, locuitorilor planetei $iumaroz le cam place să stea acasă. Dar, precum se ştie, nu e*istă regulă #ără e*cep!ii. Aşa se #ace că pânăn prezent =romozio?a a colindat mai multe planete decât o mie compatrio!i deai săi lua!i la un loc. 5 ade spunemi, Alisa, ce dar ai vrea să!i #ac de ziua ta8 Alisa "şi petrecu mâna peste #runzele bosc-e!elului şimi răspunse gânditoare& 5 Asta, tăticule, e o problemă serioasă. Trebuie să mă mai gândesc. De aceea te rog să nu "ntreprinzi nimic #ără sămi ceri s#atul. Alt#el, sar putea sămi cumperi ceva de care să nu am nevoie. $-iar atunci uşa de la intrare se dădu de perete, iar duşumeaua se cutremură sub greutatea oaspetelui. =romozio?a pătrunse valvârte "n cabinet, "şi căscă gura presărată cu din!i de5 rec-in şi răcni din pragul atămă, nepre!ui!ii meiuşii& prieteni: Am venit la voi direct de la cosmodrom. 2unt #rânt de oboseală şi vreau să trag un pui de somn. Aşternemi, pro#esore, pe duşumea covorul tău pre#erat şi trezeştemă, rogute, peste douăzeci de ore. Eărindo pe Alisa, răcni şi mai tare& 5 Feti!o: >drasla bunului meu prieten: $e mult ai crescut: $â!i ani ai8

5 3este o săptămână "mplinesc zece. $eea ce "nseamnă că am pornito spre douăzeci. 5 $-iar acum ne gândeam ce cadou iar f mai potrivit cu acest prile, iam spus amicului nostru. 5 )i va!i -otărât8 5 (ncă nu. 5 uşine: glăsui =romozio?a, aşezânduse os pe duşumea şi răşc-irânduşi tentaculele ca să se odi-nească şi ele. Dacă aş avea şi eu o #eti!ă atât de drăgălaşă, iaş serba ziua de naştere "n fecare săptămână şi de fecare dată iaş dărui câteo planetă. 5 2unt convins, iam spus zâmbind. Mai ales dacă !inem seama că la voi, pe $iumaroz, un an durează ceva mai mult de optsprezece ani pământeni, iar o săptămână este egală cu patru luni ale noastre. 5 Mereu cau!i, pro#esore, sămi strici dispozi!ia: se supără =romozio?a. 2punemi, nai cumva prin casă nişte valeriană8 Dar nu dintraia diluată. $ă mor de sete.
despre starea vremii sau despre #otbal. )i nici aminte nui e că eu crăp de sete. 5 $ea!i zice să vă aduc un ceai8 "l "ntrebă Alisa. 5 1u, nu, dădu speriat din tentacule =romozio?a. $eaiul pentru mine e otravă curată: Din #ericire, c-iar atunci apăru robotul, aducând o damigeană mare de valeriană. =romozio?a "şi turnă un pa-ar, "l bău dintro "ng-i!itură şi din urec-i "i !âşniră a#ară #uioare de aburi. 5 Aşa mai zic şi eu, #ăcu el. Acum am să!i pot dezvălui, pro#esore, secretul cel grozav. $-iar dacă "mi #ac prin asta un rău. 5 (n cazul ăsta nui nevoie sămi spui. 1u vreau să!i #aci un rău din cauza mea. 5 3ăi, "n a#ară de mine nu ştie nimeni căi vorba de un secret. 5 2unte!i un ar-eolog #oarte ciudat, spuse Alisa. 3rin urmare, nu e*istă niciun #el de secret8 5 %a e*istă, #ăcu =romozio?a. )i "ncă unul dintre cele mai adevărate, dar nu "n sensul "n carel "n!elege!i voi. 5 Ascultă, =romozio?a, din cele spuse de tine nu pricepem nimic. 5 1u pricepem nimic, adăugă şi Alisa. $a să nu mai piardă vremea cu pa-arul, =romozio?a apucă damigeana şi dădu pe gât toată valeriana ce mai rămăsese "ntr "nsa, apoi o#tă de se cutremurară #erestrele şi ne istorisi următoarele& 4*pedi!ia ar-eologică din care #ăcea şi el parte sosise "ntro zi pe $oleida, o planetă moartă. Mai demult, pe planeta asta locuiseră oameni, dar "n urmă cu o sută de ani, dintro pricină necunoscută, muriseră cu to!ii. %a c-iar şi animalele, şi insectele, şi păsările, şi peştii. 1u mai rămăsese nimeni "n via!ă. Doar se cicolo, mai "năl!au acolo,puteai cutreierate vântoase bătuteruinele de ploi. pe străzi, vedeade c-iar şi câteşio maşină sau câte un monument durat "n cinstea vreunui om de seamă. 5 A #ost peacolo cumva vreun război, şi oamenii sau omorât unii pe al!ii8 "l "ntrebă Alisa. 5 De unde!i vin "n minte asemenea idei8 se miră =romozio?a.

5 (nvă!ăm acum la istorie despre evul mediu, "i răspunse Alisa. 5 1u, na #ost niciun război peacolo, zise =romozio?a. 2ă f #ost unul atât de pustiitor, i sar f cunoscut urmele şi peste o sută de ani. 5 3oate că au #olosit niscaiva gaze to*ice8 5 lam "ntrebat eu. 2au bombe atomice8 ar după aceea sa declanşat reac!ia "n lan!. 5 Tu eşti om deştept, spuse =romozio?a, dar de vorbit, vorbeşti prostii. >are noi, ar-eologi atât de competen!i şi e*perimenta!i, "n #runte cu mine, care sunt "n stare să văd cu oc-iul liber cum se strecoară prin adâncul pământului c-iar şi o râmă, oare noi, zic, nu neam f dat seama de aşa ceva8 =romozio?a clătină din cap a mustrare, iar oc-ii "i sclipiră atât de foros, "ncât mam uitat repede la Alisa& no f speriato cumva preabunul meu prieten8 Dar Alisa nu se speriase. 2tătea la locul ei "ngândurată. 5 )i uite că "n minte nea "ncol!it o bănuială, continuă =romozio?a. ar "n bănuiala asta stă tot secretul. au #ost ataca!i, spuse Alisa. 5 3esemne $ine săi fcăatacat8 5 $um 6cine78 3ira!ii cosmici. am văzut şi eu. 5 3rostii, #ăcu =romozio?a şi izbucni "n -o-ote de râs, agitânduşi cu atâta putere tentaculele, "ncât răsturnă de pe pervazul #erestrei vaza cu 'ori, care se #ăcu !ăndări. Mam pre#ăcut că nu observ cele "ntâmplateO la #el procedă şi ficămea. )tiam că =romozio?a sar f "ntristat peste măsură a'ând ce ispravă a putut să #acă. 5 3ira!ii cosmici nar f #ost "n stare să nimicească o planetă "ntreagă, zise el. )i a#ară de asta, nici nu mai e*istă pira!i "n cosmos. 5 Atunci cum a #ost distrusă $oleida8 5 Tocmai de aceea am şi venit "ncoace, spuse =romozio?a. Tăcurăm, atât eu, cât şi Alisa, şi nui mai puserăm nicio "ntrebare. =romozio?a tăcea şi el. Aştepta ca noi săl iscodim, iar dumnealui să se tot codească, să tergiverseze şi abia "ntrun târziu să binevoiască a ne spune totul. Tăcurăm ast#el cu to!ii vreo două minute. (n cele din urmă, amicul meu se burzului.

5 <ăd că spusele mele nu vă interesează deloc, rosti el. 5 Astai bună: am răspuns eu. %a ne interesează #oarte mult. 1umai că tu nu vrei să vorbeşti, de aceea am tăcut şi noi. 5 $um adică, nu vreau să vorbesc8 !ipă =romozio?a. $ine a spus aşa ceva8 5 $-iar tu. 5 4u8 mposibil: )iatunci miam pus "n gând săl mai "ntărit ni!el pe prietenul meu, care ardea pur şi simplu de nerăbdare să ne povestească totul. 5 Tu, =romozio?a, te pregătiseşi să dormi vreo douăzeci de ore. $ulcăte, aşadar, pe covorul din su#ragerie. 1umai să "mpingi masa "n col!. ar tu, Alisa, dute şi!i #ă lec!iile. 5 Aşa, care va să zică8+ #ăcu =romozio?a. Nştiami sunt prietenii8 Tu te grăbeşti să străba!i toată =ala*ia, ca să le aduci o noutate interesantă, iar dumnealor niciuna, nici două te trimit la culcare. $um sar zice, se plictisesc "n compania mea. /i se pare neinteresant ce le spun. Foarte bine. 1u te mai rog decât sămi ară!i undei baia.
4ra ud leoarcă. Apa "i curgea de pe carapace, iar tentaculele lăsau pe podea dâre umede, şerpuitoare, "n urmă venea robotul menaer şi ştergea cu o cârpă băltoacele lăsate de musafr. 5 Ascultă, pro#esore, mi se adresă =romozio?a. 0nde vă este săpunul8 5 2ăpunul8: mam mirat eu. Acolo, "n savonieră. $e, a dispărut8 5 Aş: râse =romozio?a. Am vrut numai să #ac ni!eluş -az pe seama ta. iai "nc-ipuit pesemne că vin atât de grăbit ca să!i dezvălui secretul. %a cred că iai şi spus #eti!ei& uitel pe aiuritul de =romozio?a, vine "napoi& e atât de nerăbdător să ne "mpărtăşească taina lui, "ncât a uitat să se mai şteargă pe tentacule. Aşai că am dreptate8 Am "năl!at din umeri. Alisa "nsă ma dat de gol. 5 %a c-iar am #ăcut rămăşag, spuse ea. 4u ziceam că no să veni!i. 5 %uun: #ăcu =romozio?a şi se aşeză din nou pe duşumea, răsfrânduşi "n ur tentaculele ude, ca pe nişte petale de 'oare. Acum păcălit sunt mul!umit& voi a!i vrut sămi trage!i păcăleală,dragi iar eu vam pe voi. 3rin urmare, suntem c-it.o )iacum, prieteni, vă rog să mă asculta!i cu aten!ie. 2pune!imi& mai !ine!i cumva minte epidemia aia de ciumă cosmică8

8 Fireşte că ne aminteam de epidemia cu pricina. Mai binezis, "mi aminteam eu, Alisa a'ând despre ea din lecturi. $u vreo cincisprezece ani "n urmă, se "ntorcea acasă din sectorul optsprezece al gala*iei noastre o e*pedi!ie terestră. După cum se obişnuia pe atunci, membrii unei e*pedi!ii mai "ndepărtate nu reveneau direct pe 3ământ, ci #ăceau preventiv o escală la baza de pe 3luton, spre a trece prin carantină. Această escală #u salvatoare pentru planeta noastră. Doi dintre membrii ec-ipaului contractaseră o boală necunoscută. Au #ost duşi la izolator. Dar, cu toate medicamentele care li se administrară, starea lor se "nrăută!ea tot mai mult. A doua zi se "mbolnăviră şi ceilal!i membri ai ec-ipaului, iar după alte două zile G "ntreg personalul bazei. 3e 3ământ se dădu alarma şi o navă sanitară specială porni numaidecât spre 3luton. $âteva zile "n şir medicii se străduiră din răsputeri să salveze via!a cosmonau!ilor şi a personalului bazei, dar totul se s#ârşi printrun numaimăsurilor că nu izbutiră săi vindece pe cei bolnavi, dar, "neşec& ciudanu tuturor luate, se "mbolnăviră şi ei. Acela a #ost momentul când i sa dat bolii numele de ciumă cosmică. A #ost declarată carantină generală. 1ave speciale patrulară "n urul planetei 3luton spre ai pune "n gardă pe eventualii călători. (ntre timp, cei mai buni medici de pe 3ământ şi de pe alte planete se străduiau să descopere misterul bolii. 3ărea că "mpotriva ei nu e*istă niciun remediu, că nimic nui poate opri evolu!ia. Eadarnice se dovediră şi medicamentele, şi pere!ii groşi ai după izolatoarelor. Abia trei luni de zile, cu pre!ul unor sacrifcii şi e#orturi colosale, au reuşit medicii să depisteze cauza maladiei şi să a'e cum poate f ea "n#rântă. 2a constatat ast#el că difcultă!ile legate de lupta "mpotriva ciumei cosmice se datorau #aptului că ea era transmisă prin nişte viruşi având două caracteristici #oarte curioase& "n primul rând, se puteau deg-iza "n con#ra!ii lor ino#ensivi, iar "n al doilea rând, to!i "mpreună, alcătuiau o fin!ă ra!ională. Fiecare "n parte,

viruşii nu puteau gândi ori lua -otărâri. $ând se "ntruneau "nsă "n număr de câteva miliarde, dădeau naştere unei ra!iuni ciudate şi necru!ătoare. Ast#el, era destul ca medicii să se apropie "ntrucâtva de dezlegarea enigmei, pentru ca ra!iunea aceea să ordone pe loc tuturor viruşilor săşi sc-imbe "n#ă!işarea, să găsească antidoturi pentru medicamentele #olosite de medici, să născocească alte căi pentru ai ucide pe oameni. $ând savan!ii şiau dat seama despre cei vorba, au "ncercat să intre "n legătură cu ra!iunea aceea virotică. Dar ea re#uză să discute cu oamenii. 2au poate nu era "n stare so #acă, deoarece toate gândurile ei, "ntreaga ei inventivitate le avea orientate doar spre distrugere. De creat, era incapabilă să creeze ceva. Mai târziu, când ciuma cosmică a #ost "n#rântă, sau descoperit şi "n ar-ivele altor planete men!iuni privitoare la viruşii cu pricina. 2a constatat atunci că 2istemul solar nu este nicidecum primul loc unde a apărut această boală.
: A doua zi diminea!a, =romozio?a sa dus la nstitutul timpului. A stat acolo până la ora prânzului, iar Alisa, care a'ase motivul vizitei sale pe 3ământ, na mai plecat nicăieri după ce sa "ntors de la şcoală, ci a rămas acasă "n aşteptarea ar-eologului. 4ra e*trem de curioasă să a'e cum se vor rezolva lucrurile. 3e =romozio?a lam zărit prin #ereastră. De cum apăru, geamurile prinseră să se cutremure uşor. Amicul nostru mergea prin milocul străzii, mormăind un cântec şi ducând "n bra!e un buc-et de 'ori atât de mare, "ncât atingea cu el casele a'ate deo parte şi de alta a drumului. <ăzândul pe monstrul nostru cel drag, trecătorii se lipeau de ziduri oarecum speria!i, "ntrucât nu mai pomeniseră nicicând o asemenea privelişte& un buc-et de 'ori cu diametrul de vreo cinci metri, de sub care se i!eau nişte tentacule groase, cu g-eare la capete. =romozio?a o#erea fecărui trecător câte o 'oare. 5 ;ei, strigă prietenul meu, oprinduse "n dreptul casei noastre. 5 %ineai venit, nene =romozio?a: "i strigă Alisa, desc-izând geamul. Ai adus veşti bune8 5 <ă povestesc totul, dragii mei: răspunse =romozio?a şi o#eri o 'oare unui bătrânel care, de uimire, se aşeză direct pe trotuar. Deocamdată "nsă, vă rog să primi!i acest modest buc-e!el. Am să vil dau parte cu parte pe #ereastră, că nu cred să pot intra cu el pe uşă. )i =romozio?a "i "ntinse ficei mele un prim mănunc-i din 'orile pe care le adusese. $inci minute mai târziu, toată odaia era ticsită de 'ori, "ncât, pur şi simplu, o pierdusem din vedere. n s#ârşit, când ultimul mănunc-i aunse şi pe el Alisa "n odaie, mam "nvrednicit să "ntreb& 5 Alisa, unde eşti8 5 2unt aici, "mi răspunse ea din bucătărie. Adun toate oalele, cănile, castronaşele, #ar#uriile şi glastrele ca să pun 'orile "n apă. 5 1u uita cada de la baie, iam spus eu. 0mpleo şi pe ea cu apă, că "!i "ncape acolo un bra! de 'ori.

Eicând aceasta, am plonat "n oceanul acela de 'ori şiam pornit "not spre uşa de la intrare, ca săl "ntâmpin pe =romozio?a. <ăzând ce era "n casă, musafrul nostru rămase "ncântat. 5 2unt convins, zise el autândune să aşezăm 'orile "n oale, glastre, castronaşe, #ar#urii şi căni, "n cadă şi "n c-iuveta de la bucătărie, sunt convins că nu va mai adus nimeni până acum un buc-et atât de bogat. 5 (ntradevăr, nimeni, am "ncuviin!at eu. 5 3rin urmare, eu vă sunt prietenul cel mai bun, conc-ise =romozio?a. <ăd "nsă că iar sa isprăvit valeriana "n casa asta. 1u mai e nicio picătură. Făcând această remarcă, oaspetele nostru se culcă pe covorul de petale risipite pe os şi ne istorisi cele ce izbutise să #acă "n ziua aceea. 5 (ntâi şi "ntâi, mam dus la nstitutul timpului. $ei de acolo s au bucurat grozav. (n primul rând, că a venit săi viziteze "nsuşi =romozio?a, celebrul ar-eolog de pe+ 5 Dar de unde te cunosc ei pe dumneata, nene =romozio?a, "i luă Alisa vorba gură. o lume "ntreagă, răspunse el. ar tu 5 3e mine mă din cunoaşte nu mai "ntrerupe omul când spune ceva. Aşadar, cum mau văzut "n pragul uşii, cei de la institut au leşinat to!i de bucurie. 5 $red că de spaimă, dădu săl corecteze Alisa. $ine te vede pentru prima oară, ar putea să se sperie. 5
zică, cei de la institut sau bucurat "n primul rând că lea venit "n vizită "nsuşi =romozio?a. Dar "n al doilea rând8 5 (n al doilea rând, spuse ar-eologul, pentru că ieri au terminat probele la o nouă maşină a timpului. Dacă maşinile dinainte nu puteau #unc!iona decât "n clădirea institutului, aceasta din urmă poate f mutată şin altă parte. 4a este alimentată de nişte pile atomice. $ercetătorii tocmai se pregăteau so transporte pe lacul $iur. 5 0nde so transporte8 lam "ntrebat cu mirare. 5 1enea =romozio?a a vrut să spună 6pe lacul $iud7. 1ui aşa8 sentoarse Alisa spre dânsul. Dumnealui are tot dreptul să nu ştie unele evenimente din istoria noastră. 5 3ăi am spus c-iar aşa& lacul $iud, #ăcu netulburat =romozio?a. $ine na auzit acătărea, pesemne căi bolnav de urec-i+ $um ziceam, cercetătorii voiau să vadă cum "i "nvinge Ale*andru Macedon pe cavalerii tritoni. 5 Aşa este, dădu din cap Alisa. 4i voiau să vadă cum "i "nvinge Ale*andru 1evs?i pe cavalerii teutoni. 5 >#: suspină =romozio?a.
atunci leam spus că putem pune "n #unc!iune cea mai mare centrală electrică de pe $oleida, iar "n a#ară de asta, noi, membrii e*pedi!iei, avem "n dotare un reactor atomic e*trem de puternic, ba c-iar şi motoare gravita!ionale. ar dacă este nevoie ca maşina să fe "nso!ită de un grup "ntreg de cercetători, "i vom putea primi şi ospăta pe to!i, ba c-iar la două zile o dată "i vom putea duce şi "n di#erite e*cursii. )iatunci sau declarat de acord. $e zice!i, sunt o #or!ă, nui aşa8 5 4şti, =romozio?a, iam spus eu. 5 )iacum mă duc la culcare, pentru că de mâine "ncepem să "ncărcăm navele. $-iar dacă nam lua cu noi pilele atomice şi tot am avea nevoie pentru transport de trei nave mari. >r, eu "ncă nici nam #ăcut rost de ele. > clipă mai târziu, =romozio?a "şi propti de perete capul voluminos şi moale, semănând cu un balon captiv, şi adormi dus.

= Eiua următoare amicul nostru o petrecu tot "ntro alergătură. După ce rezolvă o seamă de treburi "n Moscova, se repezi până la 3raga, apoi luă legătura cu cei de pe /ună, #ăcu rost de nave, "nc-eind #ormalită!ile privitoare la "ncărcarea acestora, şi nu reveni acasă decât seara târziu. De astă dată #ără 'ori, "n sc-imb "nso!it de alte două persoane. $ei ce veniseră "mpreună cu el erau tempologi. Aşa li se spune la noi cercetătorilor de la nstitutul timpului. 0nul dintre ei era un tânăr cu picioare lungi, #oarte slab şi poate din această pricină nu tocmai vesel. Avea un păr negru şi cre! ca de papuaş. $uprins de mirare că e*istă pe lume fin!e atât de frave, =romozio?a dădea mereu săl spriine cu g-eara. $el deal doilea tempolog era un bărbat mai "n vârstă, scund, vânos, cu nişte oc-i cenuşii, pătrunzători. 2e bâlbâia uşor şi era "mbrăcat după ultima modă. 5 3etrov, se recomandă el. Mmi-ail 3etrov. 2unt conducătorul proiectului. $ât despre ic-ard, el se va ocupa nemilocit de buna #unc!ionare a maşinii noastre. 5 (mi pare #oarte bine, am spus eu. 1umele acestui fzician celebru, descoperitor al varia!iilor temporale din plasma ultra'uidă şi auns ulterior conducătorul nstitutului timpului, "mi era binecunoscut. 2unt #ericit că a!i venit la noi "n vizită. 5 /la dumneavoastră e o sărbătoare8 mă "ntrebă 3etrov. Eiua ccuiva8 <ă rugăm să ne scuza!i& dacă am f ştiut d dinainte, iam f adus un dar celui sărbătorit. 5 1u. 1ui nicio sărbătoare, iam răspuns. $e vede!i e buc-etul de 'ori pe care mi la adus ieri prietenul nostru =romozio?a. dumnealui cam e*agerează pe toate, cred că a golit)icucum această ocazie le "ntreaga seră. 5 )ede!i, spuse =romozio?a. 2ă bem un pa-ar de valeriană şi să stăm de vorbă. Eicând acestea, scoase din punga adâncă, ce le creşte tuturor ciumarozienilor pe pântece, o damigeană plină oc-i cu valeriană, precum şi tot #elul de bunătă!i şi băuturi gustoase. 5 Aşadar, spuse el, aşezânduse pe covor şi petrecânduşi tentaculele pe după umerii noştri, de parcă sar f temut să no

luăm la goană carencotro, aşadar, am #ăcut rost de nave, am ob!inut aprobarea Academiei pentru detaşarea dumneavoastră "n cosmos şi "n curând vom pleca să supunem maşina la probe. 2unte!i bucuroşi8 5 (!i mul!umim, spuse politicos 3etrov. (!i mul!umim cu to!ii pentru această invita!ie. 5 4i po#tim, mi se adresă bosum'at =romozio?a. (n realitate dumnealui nui bucuros deloc. )i ştii de ce8 3entru că "şi pusese "n gând să se ducă la lacul $iur. 5 /acul $iud, "l corectă Alisa. Dar =romozio?a parcă nici no auzi. 5 Ar f vrut să se ducă la lacul $iud, reluă el, pentru că ştie prea bine la ce te po!i aştepta de la lacul acela. )i deo sută de ori po!i să te duci, că pe Ale*andru+ 1evs?i tot nau săl biruie cavalerii. (n timp ce pe $oleida nai cum să ştii ce "ntorsătură vor lua lucrurile. 3oate că locuitorii deacolo nau pierit de ciumă cosmică, ci de cu totul altceva8 5 Dacă vre!i prin asta să ne acuza!i de laşitate, spuse ignit ic-ard, să şti!i că a!i greşit adresa. 1ici nu vă pute!i "nc-ipui câte riscuricăimplică activitatea domeniul şti!i, de e*emplu, oamenii noştri au"n"ncercat săltimpului. aute pe1u =iordano %runo şi săl salveze de la moartea pe rug, sau că au pătruns de repetate ori "n armatele crucia!ilor şi "n lagărele #asciste. <ă este oare cunoscut #aptul că aceiaşi oameni ai noştri sunt nevoi!i să se presc-imbe cu totul "n oameni ai altui timp, să treacă "mpreună cu ei prin nenumărate nenorociri şi primedii8 5 1nu te "nferbânta, ic-ard, "i spuse 3etrov, oare nnu!i dai seama că =romozio?a vrea cu tot dinadinsul să te "ntărite8 4l te tac-inează, iar tu o iei "n serios. 5 %a nam tac-inat pe nimeni: se burzului =romozio?a. 4u sunt un ar-eolog #oarteun desc-is şi naiv. =romozio?a spunea neadevăr. $ăci, orice sar zice, el nui un tip lipsit de viclenie, iar acum recursese la acest şiretlic de teamă ca nu cumva tempologii să re#uze, sub un prete*t oarecare, dea mai pleca pe $oleida, şi ast#el săi spulbere toate speran!ele. 5 1nu f!i "ngriorat, stimate =romozio?a, spuse pe neaşteptate 3etrov, care se dovedea a f un om #oarte ager la minte. >dată ce institutul nnostru a -otărât ca modelul e*p

perimental al maşinii timpului să fe supus probelor la baza e*pedi!iei dumneavoastră, "nseamnă că aşa o să fe. 5 Atunci totul en ordine: #ăcu =romozio?a. De #apt, nici nam "ncercat vreo "ndoială. Altminteri nu vaş f #ăcut cunoştin!ă cu cei mai buni prieteni ai mei G pro#esorul 2eleznev şi ne"n#ricata lui fică Alisa, despre care şti!i azi pu!ine lucruri, dar ve!i avea ocazia "n curând să a'a!i mult mai multe. 5 $um adică vor a'a "n curând mult mai multe8 lam "ntrebat eu. 5 să!i spună că se teme să mă lase cu dumneata+ vreau să spun cu unul ca dumneata+ ba nu+ adică, atât te rog, nene =romozio?a& să nu te superi+ 5 4 clar, prietenul meu.unei Totul#emei e clar. (milipsite dau seama, #eti!aspuse mea,"ntristat că ai nimerit pe mâna total de inimă. )i te temi ca nu cumva ea sămi pricinuiască mie, amicului tău, vreun rău. 5 %a nu, văd că nu mai "n!eles+ 5 Team "n!eles per#ect. Ascultă, pro#esore: 5 3o#tim8 am răspuns eu, "ncercând sămi ascund zâmbetul.

5 2ă!i iei numaidecât #eti!a de la şcoala asta. 1u vezi cum !i o torturează8 Dacă nai so #aci tu, mă duc c-iar eu mâine şio salvez. 5 0na ca Alisa poate să salveze ea pe oricare, iam răspuns. Aşa că numi duce gria. Mai bine spunemi, pentru câte zile ai de gând să mio iei8 5 3entru vreo treizecipatruzeci, spuse =romozio?a. 5 1ici să nu te gândeşti. 5 Atunci pentru douăzeci şi opt de zile. 5 De ce tocmai douăzeci şi opt8 5 3entru că am "nceput să ne tocmim, iar tu miai şi um'at două zile.. ;aide, tocmeştete mai departe. Tempologii izbucniră "n râs. 5 1aş f crezut niciodată că ar-eologii cosmici sunt nişte fin!e atât de vesele, spuse ic-ard. 5 2ă ştii că nam de gând să mă tocmesc cu tine, iam spus lui =romozio?a. >are nu e limpede că #eti!a trebuie să meargă la şcoală8 5 /a un monstru ca 4lena, care c-inuieşte şoarecii şi păianenii8 )i Alisa8 care ar f putut să sară şi asupra mea dacă nu m ar f prevenit 5 Da, la monstrul acela, la #emeia aceea #ermecătoare, blândă şi delicată, pe care no pot compara cu un egoist gros de obraz ca tine: 5 2ta!i, no llua!i c-iar aşa, interveni "n momentul acela 3etrov. 2pune!imi, când ia Alisa vacan!ă8 5 3este cinci zile, "i răspunse ficămea. 5 )i cât durează vacan!a asta8 5 > săptămână. 5 3er#ect. Te rog, pro#esore, să laşi #ata cu noi pe timp deo săptămână. $ăci, până "ncepe vacan!a, sar putea să nici nu isprăvim opera!iile de "ncărcare. 5 Da!imi voie: #ăcu pe un ton ignit =romozio?a. Doar nam isprăvit "ncă tocmeala cu pro#esorul. /asămi, rogute, #ata pentru douăzeci şi şase de zile. 5 1u. 5 3entru douăzeci şi două: 5 1ici gând:

5 4şti un om crud, 2eleznev. (mi pare rău că !iam o#erit ieri acel modest buc-et de 'ori. >ptsprezece zile "n cap şi niciun minut "n minus. 5 Dar pentru ce vă trebuie vouă atâtea zile8 5 Două G la ducere. Două G la "ntoarcere. 3lus două săptămâni de stat acolo. 5 %ine, am spus eu. 3atru zile G pentru călătorie, cinci zile G de stat pe $oleida, plus o zi G pentru orice eventualitate. (n total, zece zile. Am să mă duc eu singur la şcoală şiam să cer ca fică mea să vină din vacan!ă cu trei zile mai târziu. )i cu asta, am isprăvit orice discu!ie. 5 Fie şi aşa, spuse =romozio?a. 1ava "nsă poate su#eri o "ntârziere. $e te #aci dacă neapare "n cale vreun torent de meteori!i8 5 Dacă vă apare "n cale, vina no să fe a voastră. 5 Alisa, se "ntoarse atunci =romozio?a spre ficămea, !ie clar totul8 nstruc!iuni precise vei primi de la mine "n cursul zilei de mâine. ar acum, dragii mei tempologi, să vede!i şi dumneavoastră ce noroc am avut că acest pro#esor lipsit de inimă şia<ălăsat #ermecătoarea lui #eti!ă să mea, pleceistorisirea cu noi "n călătorie. rog să asculta!i, "n interpretarea "ntâmplărilor prin care a trecut ea, găsindui pe cei trei căpitani şi salvând =ala*ia de #uria pira!ilor cosmici. )i =romozio?a "ncepu a le povesti tempologilor cum am călătorit noi cu nava )eas "n căutarea animalelor cosmice şi cum lam găsit pe Al Doilea căpitan. storisirea lui #u atât de departe de adevăr, "ncât nici nam "ncercat săl "ntrerup. Mam mul!umit doar să le spun lui 3etrov şi ic-ard& 5 4 cazul să reduce!i totul la a zecea parte. ar tu, Alisa, dute de!i #ă lec!iile, altminteri te pomeneşti că aungi să şi crezi ce spune =romozio?a despre isprăvile talecănemaipomenite. 5 sprăvi nemaipomenite să zicem nam #ăcut, răspunse Alisa, totuşi mam comportat #rumos. )iacum plec sămi #ac lec!iile. 1oapte bună. 1e vom re"ntâlni "n cosmos, se adresă ea tempologilor. De cum =romozio?a s#ârşi istorisirea isprăvilor Alisei, tempologii "ncepură să discute despre treburile lor, să convină asupra lucrurilor care ar urma să mai fe transportate pe $oleida şi plecară abia după miezul nop!ii.

(n timp ce ne pregăteam să ne ducem la culcare, lam "ntrebat pe =romozio?a& 5 2punemi, vulpoi bătrân, de ce ai !inut atât de mult so iei pe Alisa "n călătoria asta pe $oleida8 5 Auzi "ntrebare: să am eu "nsumi griă de ea ca de oc-ii din cap, mă asigură bunul meu prieten şi, pentru a petrece noaptea "ntro pozi!ie cât mai comodă, se "ncovrigă, alcătuind o ditamai s#eră cu "nveliş sclipitor. 3atru zile mai târziu, câteva nave cosmice, având la bord piesele demontate ale maşinii timpului, "şi luară zborul spre $oleida. 3e prima dintre ele se a'a Alisa, care "l "nso!ea pe =romozio?a. Despre pă!aniile ei pe acea planetă, am a'at după două săptămâni, când ficămea a revenit acasă. ată ce sa "ntâmplat.

> 1avele coborâră pe $oleida "n revărsatul zorilor. 3ână să se desc-idă toate trapele, radio#onistul de serviciu "i şi trezi din somn pe ar-eologi, iar aceştia, trăgând din mers -ainele pe ei, veneau "n goană spre navele noastre, peste câmpul colbăit, bătătorit de robo!i şi de maşinile săpătoare. 5 4u am să ies ultimul, le spuse =romozio?a tempologilor şi Alisei. şi mai mare bucurie "nsă le #ăcu apari!ia tempologilor, iar când prin gura trapei "şi #ăcu loc, plin de voie bună, =romozio?a, ducând cu el un sac doldora de scrisori şi de pac-ete, ar-eologii c-iar săriră "n sus de bucurie, "l prinseră "n bra!e Itentacule şi

rotileJ şil duseră pe sus, spre corturile multicolore ale taberei. 3e drum, unul dintre ar-eologi, cel mai mititel şi mai frav, #u c-iar călcat "n picioare Itentacule şi rotileJ, dar, din #ericire, nu şia pierdut via!a, căci Alisa la observat la timp şi la săltat de os mai mult mort decât viu. 5 (!i mul!umesc, #eti!o, spuse ar-eologul, strângânduse g-em "n bra!ele Alisei. 3oate voi izbuti să te răsplătesc pentru binele pe care mi lai #ăcut. 3rietenii mei au cam uitat pe unde calcă. Ar-eologul acesta era o fin!ă pu#oasă, de un verde pastelat, cu botişorul cârn şi cu un singur oc-i de culoare liliac-ie. 5 2unt cel mai mare specialist din =ala*ia "n desci#rarea limbilor vec-i, zise el. 1umi poate !ine piept nicio maşină cibernetică. Dacă ei mar f strivit "n picioare, moartea mea ar f reprezentat o mare pierdere pentru ştiin!ă "n general şi pentru e*pedi!ia noastră "n special. 3ână şi "ntrun moment atât de greu, micul ar-eolog se gândea la datorie, şi nu doar la propria lui persoană. Alisa "l aduse pe ar-eologul accidentat, care se c-ema rrr, "n cortul cel mai mare,peunde se şi adunaseră cu autorul lui 3etrov "l găsi medicul e*pedi!iei,ceilal!i, un insşi melancolic, asemănător cu o stropitoare de grădină "nfptă pe nişte picioruşe sub!iriO era srcinar de pe planeta $romagnan. După ce medicul "i spuse că micul ar-eolog e "n a#ara oricărui pericol, ea ascultă cu luareaminte discu!ia pe care o purtau colegii acestuia. A'ă ast#el că "n vreme ce şe#ul lor era plecat pe Terra ca să aducă de acolo maşina timpului, ei nu stătuseră cu bra!ele "ncrucişate. $ontinuând săpăturile, dezgropaseră un orăşel, dând la iveală toate casele acestuia, toate străzile, şoproanele, cinematogra#ele, ba c-iar şi sta!ia lui de cale #erată. find,căreia după masa de prânz, care o peripe!iile luarăm "n comun şi "n Aşa timpul =romozio?a "şi pe povesti prin care trecuse pe 3ământ, ar-eologii "şi po#tiră oaspe!ii să le viziteze săpăturile. Fireşte că "n cei o sută de ani care trecuseră de la pieirea locuitorilor acestui oraş, vântul, ploile şi zăpezile sau străduit săl şteargă de pe #a!a planetei şi "n bună parte au izbutit. $asele de piatră "nsă au rămas "n picioare, c-iar dacă nu mai aveau #erestre şi acoperişuriO ros de ape şi de vânt, se mai

păstrase "ncă şi caldarâmul de piatră al străzilorO deo parte şi de alta se "nşiruiau cioturile "nalte ale copacilor de odinioară, cu ramurile #rânte şi scoar!a căzută. $el mai bine se conservase castelul străvec-i, a'at peo colină din apropierea oraşului. Avea mai mult deo mie de ani, "nsă zidurile lui, durate din solide blocuri de piatră, rezistaseră, neclintite, o#ensivei vântului şi a ploilor. Ar-eologii proteaseră cu o solu!ie adezivă lemnăria crăpată, puseseră la loc pietrele şi cărămizile desprinse, "nlăturaseră cu băgare de seamă noroiul şi pra#ul adunate timp deun secol dea lungul străzilor, ast#el că "n ziua aceea senină şi "nsorită, oraşul, deşi păstra amprenta vremii şi a intemperiilor, arăta curat şi aproape la #el cu unul "n toată puterea cuvântului. Ai f zis că locuitorii nul părăsiseră decât de #oarte curând. Aceşti locuitori #useseră mai scunzi decât pământenii, dar semănau #oarte bine cu ei, ast#el că, intrând "ntruna din clădirile restaurate, Alisa "şi dădu seama că masa, patul şi scaunele de acolo păreau #ăcute anume pe măsura ei. (n dreptul sta!iei de cale #erată se a'a un tren mititel. /ocomotiva era prevăzută cu un coş "nalt, iar aveau geamuri rotunde şi acoperişuri bombate ca vagoanele la rădvanele de odinioară. Ar-eologul, specialist "n restaurări, care reconstruise locomotiva şi vagoanele din maldărul de fer vec-i găsit acolo, "i re!inu "ndelung pe oaspe!i la sta!ie& voia nespus ca aceştia să aprecieze cum se cuvine meticulozitatea cu care #useseră e*ecutate toate manivelele, butoanele şi "ntrerupătoarele maşinii aceleia străvec-i. Apoi oaspe!ii vizitară muzeul "n care ar-eologii adunaseră toate obiectele mai mărunte găsite "n oraş& tablouri, statuete, veselă, departe."mbrăcăminte, 2e vedea cât unelte de cologospodăreşti, că trudiseră podoabe din greuşişiaşa aici,mai pentru a reda tuturor acestor obiecte #orma lor ini!ială. 5 2pune!imi, vvă rog, "i "ntrebă 3etrov pe ar-eologi, după ce vizitarea muzeului luă s#ârşit, a!i izbutit să stabili!i cu e*actitate când anume şi din ce cauză a dispărut via!a de pe această planetă8 5 Da, "i răspunse micul ar-eolog rrr. 4u am citit resturile unor ziare şi reviste şiam găsit o serie "ntreagă de documente.

$auza a constituito o epidemie declanşată aici "n urmă cu o sută unu ani, trei luni şi douăzeci de zile. După #elul cum au descriso locuitorii "nspăimânta!i ai planetei, ea pare #oarte asemănătoare cu o epidemie de ciumă cosmică. 5 Dar cum o f izbutit să aungă ciuma pe supra#a!a planetei8 Doar viruşii nu pot străbate singuri prin atmos#eră. (nseamnă că a #ost adusă de cineva. 3oate de vreun meteorit8 5 Asta nam mai putut a'a, spuse rrr. Dar e #oarte posibil. $unoaştem doar că primele ştiri privitoare la o boală ciudată au apărut "n ziare "n anul trei mii opt al erei locale. (n a opta zi a lunii a treia. 5 ar clarifcarea tuturor "mpreurărilor "n care sa petrecut acest eveniment va trebui so #acă tempologii noştri, "nc-eie, "n locul lui rrr, =romozio?a. Tocmai de aceea au şi venit aici, pe $oleida. Aşa că, dragii mei prieteni, pute!i considera că bătălia e aproape câştigată: )i =romozio?a "şi scutură vârtos tentaculele, "şi căscă gura lui enormă, iar ar-eologii izbucniră to!i "n urale. Doar tempologul 3etrov rosti cu umătate glas& 5 Aici eaici, căi numai 6aproapeB câştigată.

@ Timp de cinci zile to!i ar-eologii, tempologii şi ec-ipaele navelor cosmice sau ocupat de asamblarea maşinii timpului şi a pilelor atomice necesare alimentării acesteia. n cele din urmă, "n milocul câmpiei se ridică o construc!ie "naltă cât o clădire cu două etae. $amera temporală propriuzisă nu ocupa decât spa!iul a'at c-iar "n centrul construc!iei, restul alcătuindul aparatele de control, tablourile de comandă, blocurile de dublare, creierul electronic, precum şi di#eritele instala!ii au*iliare. Toate lucrările legate de săpături au #ost sistate. $e rost mai avea să!i pierzi vremea cu nişte vestigii, când e*ista posibilitatea să vezi aievea toate aceste obiecte şi pe #oştii lor stăpâni8 5 Aşadar, spuse 3etrov "n diminea!a celei dea şasea zile, asamblarea mmaşinii a luat s#ârşit. 2e ştie că "n camera temporală nnu poate să "ncapă decât o singură persoană. De aceea, !inând al seama de #aptul că şi avem "n #a!a noastră e*perimental maşinii timpului că nnu ştim cu ceun semodel va solda "ncercarea noastră, de plecat "n trecut voi pleca eu. 5 Asta "n niciun caz: strigă ic-ard, agitânduşi bra!ele lungi, costelive. Doar discutăm de patru zile şi team convins că această călătorie o voi #ace eu. 5 Da de ce8 "ntrebă Alisa. 4ra mânită toată de pra# şi de pulbere de graft. 1ici n apucase să se spele şi să se pieptene ca lumea, atât #usese de ocupată "n toată această perioadă. Doar a trebuit să le dea şi te-nicienilor o mână de autor, să tragă câteo #ugă şi la şantierul ar-eologic, ba mai plece când când şi "ntrun zbor de recunoaştere cusă blândul rrr,din care nui"nmai putea re#uza nimic, "ntrucât ea #usese cea care "i salvase via!a. 5 3ăi pentru simplul motiv, draga mea, zise ic-ard, că "n cazul când voi pă!i eu ceva neprevăzut, "mi va putea lua locul oricare din cei o sută de cercetători de la nstitutul timpului, iar dacă lucrul acesta i se va "ntâmpla academicianului 3etrov, pe el nu va f "n stare săl "nlocuiască absolut nimeni. De aceea cred

că am udecat #oarte bine. )iapoi, ce i sar putea "ntâmpla maşinii noastre8 5 $u atât mai mult, spuse 3etrov, sse cuvine să e*iste "n activitatea noastră o disciplină. 4u răspund atât pentru m maşină, cât şi pentru tine, ic-ard. 5 Aş pleca eu "nsumi, spuse =romozio?a, dar nu "ncap cu niciun c-ip "n maşină. 5 Atunci e clar, interveni Alisa. Am să plec eu. /umea "ncepu să râdă şi nimeni no luă "n serios. Alisa se necăi #oarte tare, maimai să izbucnească "n plâns, şiatunci, "n timp ce 3etrov şi ic-ard "şi continuau disputa, =romozio?a o prinse uşurel cu o tentaculă, o trase deoparte şii spuse "n şoaptă& 5 A'ă, #eti!o, că atunci când team invitat aici, nam #ăcuto cu totul dezinteresat. 4u unul cred că o să ai şi tu prileul să #aci o călătorie "n trecut. Dar asta nu acum, ci ni!el mai târziu. Atunci "nsă vei avea de "ndeplinit sarcina cea mai complicată. Despre ce anume va f vorba e "ncă prea devreme să!i spun. (!i ur "nsă pe to!i monştrii din cosmos că, "n momentul -otărâtor, parada o vom noife amândoi. 5 conduce
5 %ine, Mi-ail 3etrovici, dar+ (ncepu ic-ard. 5 Am pus punct. >cupăte mai bine de verifcarea sistemului de securitate, dacă vrei ca şe#ul tău să nu rămână pe undeva pe la milocul drumului. 5 /ucrul cel mai important pe care trebuie săl #ace!i, spuse rrr, care auzise "ntreaga discu!ie, e să aduce!i de acolo un ziar proaspăt apărut. %a c-iar mai multe, dacă se poate. 5 Asta, "n orice caz, aprobă 3etrov. Altceva8 5
# A doua zi diminea!a pe Alisa o trezi un bâzâit ciudat, ca şi când deasupra cortului sar f rotit "n zbor o albină uriaşă. 4ra #rig, vântul scutura pologul, iar =romozio?a se tot sucea "n aşternut, tentaculele zvâcnindui din când "n când prin somn ca lăbu!ele unui că!eluş adormit. 5 Alisa, spuse cineva de a#ară cu glas scăzut. 3oala cortului se săltă uşor şin desc-izătură sticli oc-iul liliac-iu al lui rrr. 1u vrei să vezi cum "ncearcă tempologii maşina timpului8 5 %a cum să nu vreau8 răspunse "n şoaptă Alisa.
Dar era prea târziu. (mbrăcat cu un -alat lung şi cu o bonetă "naltă pe cap, aşa cum purtau #rizerii de pe $oleida, 3etrov apăru "n uşa clădirii şii zări "ndată pe Alisa şi pe rrr. 5 )i eu care credeam că nam trezit pe nimeni: spuse el pe un ton vesel. 3ăi, dacă sunte!i atât de iste!i, -aide!i "năuntru, că a#arăi un #rig, mamă mamă: =romozio?a mai doarme8 5 Doarme, spuse Alisa. 5 Foarte bine. Altminteri mar f condus cu mare alai, cu muzică şi discursuri. >r, noi, de #apt, abia ne "ncepem e*perien!ele. ;ai, veni!i "ncoace. (ntruna din "ncăperi, stând "n dreptul uşii desc-ise a cabinei temporale, ic-ard apăsa pe rând butoanele din interior, urmărind totodată cum reac!ionează la această opera!iune aparatele de pe tabloul de comandă. 5 Totul e "n ordine8 "ntrebă 3etrov. 5 Da. 3ute!i pleca. )i totuşi eu vă rog pentru ultima oară să+ 5 1nu mă mai ruga, spuse 3etrov şi "şi cobor" pe #runte boneta. 1u prea aduc eu a #rizer adevărat, dar nare a #ace, că oricum nam de gând să mă depărtez prea mult de punctul stabilit. ic-ard "şi "ndreptă spatele şi, "n momentul acela, "i zări pe Alisa şi pe micul ar-eolog. 5 %ună diminea!a, le spuse. <a!i sculat8
5 $ând se va "ntoarce nenea 3etrov8 "ntrebă ea, mândră nevoiemare că #usese cea dintâi martoră la plecarea tempologului "n trecut. Moment pe care la scăpat până şi =romozio?a. 5 3este o oră, "i răspunse ic-ard. /a postul central al sta!iunii timpului se lăsase liniştea. Alisa "şi scoase pieptenele din buzunar, se pieptănă, o#erinduil apoi şi lui ic-ard, care, "n diminea!a aceea, uitase pesemne săşi araneze #rizura. 5 2pune!imi, vă rog, i se adresă rrr lui ic-ard, nui aşa că acolo, "n trecut, nu e*istă o a doua cameră temporală8 )i că academicianul 3etrov a auns acolo "n lipsa unei asemenea camere8 5 2igur că da, "ncuviin!ă ic-ard, ba c-iar păru "ntrucâtva mirat că i se pun asemenea "ntrebări naive. /a nstitutul timpului, aşezăm de regulă şi la capătul celălalt, adică la punctul de recep!ie, o cabină identică. (n acest caz călătoria dus"ntors este simplă şi sigură. /a modelele e*perimentale "nsă, de tipul acestei camere mobile, trebuie să ne rezumăm la o singură instala!ie.premiul 4ste inven!ia decernat 1obel.academicianului 3etrov, pentru care i sa 5
nu se a'ă cel care a plecat "n trecut_. )i instala!ia va re#uza pur şi simplu să #unc!ioneze. 5 Dar dacă nenea 3etrov e rănit sau nu poate să meargă, ci doar să vină târâş8 o !inea "ntruna Alisa. 5 1u mai vorbi prostii: se o!ăr" deodată ic-ard. 2e poate "ntâmpla orice. Tocmai de aceea am vrut să plec eu "n locul lui. ar tu nu mai pune "ntrebări prosteşti. Alisa tăcu. 1u găsea că "ntrebările ei erau c-iar atât de prosteşti.
5 (ncă nimic precis, răspunse 3etrov. Mam grăbit #oarte tare. 1am vrut să vă !in cu su'etul la gură. 3o#tim ziarele de care aveai nevoie. 2coase din sân mai multe ziare şi nişte -âr!oage şi le "ntinse ar-eologului. rrr le prinse cu mânu!a lui lungă şi păroasă şi des#ăcu unul din ziare. Acesta era mai mare decât el, ast#el că micul ar-eolog dispăru cu totul "ndărătul paginilor tipărite. 5 2ă mergem, spuse 3etrov. ic-ard, deconectează, tte rog, sistemul de alimentare. Trebuie să le povestesc totul tovarăşilor noştri. )iapoi, micul deun o f şi el ggata. $red că sor f trezit cu to!ii. 5 =romozio?a o să fe supărat pe dumneavoastră, spuse Alisa, că nu la!i invitat şi pe dânsul. 5 /lasă că no să se supere, spuse 3etrov şişi lepădă -alatul lung. 3orniră spre uşa de ieşire. (n #runte mergea ic-ard, după el păşea 3etrov, !inândo pe Alisa de mână. ar "n urma tuturor venea ziarul des#ăcut, "n spatele căruia se a'a micul rrr. 5 Totuşi =romozio?a+ reluă Alisa, care nuşi mai "ncăpea "n piele de mândrie că ea =romozio?a dormise tun.asistase la acel eveniment, pe când Dar nu apucă săşi s#ârşească vorba. A#ară, c-iar "n #a!a sta!iunii timpului, şedea os pe nisip =romozio?a "n persoană, iar alături de el to!i ceilal!i ar-eologi. 5 4i po#tim, spuse ic-ard. )i noi care credeam că mai dormi!i. 5 1a dormit nimeni, spuse "mbu#nat =romozio?a. Din nări "i !âşneau trâmbe de #um galben ce se risipeau dea valma cu un iz puternic de valeriană. 5 1a dormit nimeni, rostiră "n cor si ceilal!i ar-eologi. 5 1am vrut să vă deranăm. Avemcăşinu noiera orgoliul vreme ce nu nea!i invitat, "nseamnă cazul. nostru. De 5 <ă rog să mă scuza!i, spuse 3etrov. 5 1ui nimic, zâmbi =romozio?a. 1u neam supărat prea tare. 2ă mergem acum la masă, şio să ne povesti!i totul dea fra păr. $rede!i că nea #ost uşor să vă aşteptăm aici, "n #rig8 5 )i cu su'etul la gură8 adăugă un alt ar-eolog. (ntregul alai o porni spre cantină.

$ 5 După cum văd, spuse 3etrov "nvăluindui cu privirea pe ar-eologi, după cum văd, nui arde nimănui de mâncare. ;aide!i atunci să vă povestesc pe scurt ceam văzut acolo, "n trecut, şi apoi mâncăm. Ar-eologii dădură din cap cu satis#ac!ie. 5 Am ieşit din camera temporală "n cele mai bune condi!iuni, "ncepu 3etrov. $alculele noastre sau dovedit a f deosebit de e*acte. 3unctul respectiv era situat pe o paişte ddin a#ara oraşului, la vreo trei sute de metri de cea dintâi casă. Am "nsemnat locul acela şi am ppornit "n grabă spre oraş. 4ra "n zorii zilei şi toată lumea mai dormea "ncă. De #apt, nu c-iar toată lumea, ci marea ei maoritate. 1am apucat să #ac "nsă nicio sută de paşi, când am văzut gonind cu viteză pe şoseaua ce ducea spre oraş mmai multe maşini cu nişte cercuri albastre zugrăvite pe capotă. 5 4rau maşinile 2alvării, spuse =romozio?a. > ştim şi noi. 5 Da. 4rau )tiam şi acest lucru, demaşinile unde am2alvării, şi dedusconfrmă că totul a3etrov. #ost calculat deeu noi cu precizie şi că epidemia "ncepuse să bântuie. Miam c continuat drumul spre oraş. 5 2ta!i ni!el: e*clamă deodată rrr. A!i #ost vaccinat "nainte de plecare8 5 %ine"n!eles, spuse 3etrov. 2unt asigurat "mpotriva tuturor bolilor cosmice cunoscute. $a atare, şi "mpotriva ciumei cosmice. (n clipa aceea, parcă aducânduşi aminte de ceva important, =romozio?a scoase din punga cei "mpodobea pântecul rotund un5 carne!el şi mâzgăli câteva cuvinte peo pagină. Am văzut mmaşinile acelea oprinduse "n #a!a spitalului, continuă 3etrov. 5 (l ştim, "l ştim, #ăcu ar-eologul care semăna cu o libelulă pe picioarele lui sub!irele şi lungi. /am dezgropat şi peacesta. 3etrov o#tă. 5 Dacă cineva "l va mai "ntrerupe pe academician, mârâi =romozio?a, va f dus urgent de aici şi "nc-is "n cort. 5 Foarte bine, spuseră "n cor ar-eologii.

5 Am văzut apoi cum sunt scoşi bolnavii cu tărgile din maşini, dar nam mai zăbovit acolo, "ntrucât ştiam că ic-ard mă aşteaptă şi nu voiam săi creez emo!ii. Mam repezit la un c-ioşc de ziare. $-ioşcul era desc-is, dar la g-işeu nu era nimeni. Aruncând o privire "năuntru, am constatat că vânzătorul zace pe podea. 6<ă e rău87 lam "ntrebat. 6$red că mam "mbolnăvit şi eu7, mia răspuns el. 6Am nevoie de nişte ziare.7 6/ua!i ce vre!i, numai aduce!i aici nişte sanitari, că nu mai am putere să mă ridic.7 Am luat atunci toate ziarele pe care leam putut găsi acolo şi am pornit "n grabă spre spital. /eam spus sanitarilor că "n c-ioşcul de ziare se a'ă un bolnav, la care ei nu #ăcură decât să dea din mână a le-amite. 4rau pesemne istovi!i de moarte cu to!ii. Aruncândumi oc-ii peo #ereastră a spitalului, am văzut o mul!ime de bolnavi zăcând unul lângă altul pe duşumea. 2pitalul nu mai avea paturi pentru atâta lume. Atunci am revenit la c-ioşc şi lam scos pe vânzător a#ară. 1u mia #ost "n bra!e, căci şi eraam mititel ca+ zicem, ca deloc Alisa. greu /amsăl lăsatduc la uşa spitalului plecat, #ărăsăa mai intra "năuntru. $ăci şi aşa cei de acolo "ncepuseră să mă privească c-iorâş& doar eram de două ori mai "nalt decât oricare din ei. (n sc-imb, am #otografat "ntruna tot ceam văzut "n #a!a oc-ilor. 2per că prin consultarea #otografilor specialiştii noştri vor izbuti să a'e datele de care au nevoie. (n a#ară de asta, am luat din c-ioşcul acela câteva monede de valori di#eriteO vânzătorul oricum nar mai f avut nevoie de ele, pe câtă vreme nouă, dacă vom pleca iar "n trecut, ne vor prinde bine. $am astai )iacum, ne luăm micul deun. (nainte de a mânca, 5 >tot. clipă, se auzisăglasul lui =romozio?a. "i rog pe absolut to!i ar-eologii, ca şi pe oaspe!ii noştri, să se ducă la punctul sanitar. 5 3entru ce8 5 Toată lumea trebuie să fe vaccinată "mpotriva ciumei cosmice. Fără nicio e*cep!ie.

Alisa nu su#erea inec!iile, şi totuşi acum o luase repeor la pas spre punctul sanitar. =romozio?a observă acest lucru şi se apropie de ea. 5 Ascultă, #eti!a mea, "i spuse el "ntro şoaptă răsunătoare. Am să!i #ac o rugăminte cu totul specială& să te vaccinezi nu numai "mpotriva ciumei cosmice, ci şi "mpotriva tuturor celorlalte boli. Medicul a şi #ost prevenit "n acest sens. 5 Aoleu, da9 de ce, nene =romozio?a8 Dacă ai şti ce greu suport inec!iile: 5 iam spus ieri că urmează să "ndeplineşti o misiune cu totul deosebită. 4i bine, dacă nu!i #aci inec!iile astea, nici nu mai avem ce discuta. )i ast#el Alisa #u nevoită să #acă la punctul sanitar toate inec!iile cu. 3ricina, să "ng-ită opt pastile şi să bea nişte picături cumplit de sărate care so apere de tremorul Pos, o boală teribilă, de care nu su#erise "ncă nimeni, dar pe care G spuneau medicii G o va contracta cu siguran!ă cineva. Alisa suportă cu bărbă!ie toate aceste "ncercări, "ntrucât avea mare "ncredere "n =romozio?a. $ă doar aşa, #ără niciun temei, nuDupă iar ftoate adresat el o asemenea inec!iile #ăcute şi rugăminte. tabletele "ng-i!ite, Alisa se sim!i rău. > luă cu #rig, "ncepu so doară capul şi din!ii, "nsă doctorul cu c-ip de stropitoare "i spuse că asta era de aşteptat şi că mâine se va sim!i bine. Aşadar, "n timp ce ar-eologii "l asaltau cu "ntrebările pe academicianul 3etrov şii cercetau #otografile, Alisa #u nevoită să stea "n cort, la pat, şi să nu #acă nimic.

" Masa de prânz io aduse credinciosul rrr. (i veni greu să care tava cu #ar#uriile, "ntrucât aceasta era cu mult mai mare decât el, de aceea se #olosi deo roabă. 5 Mănâncă, "i spuse rrr Alisei, că se răceşte. 5 1u mie #oame, "i răspunse ea. (ncă nu mă simt bine. 5 <ăd că nu prea eşti rezistentă, clătină din cap rrr. Doar am #ăcut şi eu inec!ia aceea şi uite că nam nimic. 5 3ăi, vouă vi sa #ăcut doar una, pe când mie o mul!ime. 5 $um aşa8 se miră micul ar-eolog. ;abar nu avea că Alisa #ăcuse "ntreaga serie de inec!ii ce o #ace un e*plorator cosmic "naintea plecării spre o planetă necunoscută. 5 3esemne că nenea =romozio?a se teme să nu mă "mbolnăvesc. Doar ia promis tatei co să aibă griă de mine. 5 Da, da, #ăcu rrr. 2ă ştii că mie tare milă de tine. Aş f #ost bucuros să #ac inec!iile astea "n locul tău. 5 (!i mul!umesc, spuse Alisa. $e noută!i ai mai a'at8 5 Am a'at multe noută!i, spuse micul ar-eolog. Dacăşi mănânci supa,#oarte "!i povestesc şi !ie câte ceva. ar dacă mănânci #elul doi, "!i povestesc aproape totul. 5 Atunci mănânc compotul, ca sămi povesteşti lucrurile cele mai importante, spuse Alisa. Micul ar-eolog "nsă doar zâmbi din col!ul gurii, "i #ăcu cu oc-iul şi Alisa trebui să "nceapă cu supa. (ntre timp, rrr "i povesti următoarele& De cel mai mare autor leau #ost ar-eologilor ziarele proaspăt aduse din trecut de academicianul 3etrov. Din lectura lor sa putut a'a pe ce cale a pătruns pe $oleida teribilul virus al ciumei $uprima o săptămână "naintea viziteideluipe3etrov, revenit cosmice. pe $oleida navă cosmică lansată aceastăa planetă. 4a urma să #acă vreo câteva rota!ii "n urul planetei, apoi să ocolească o dată şi mica /ună, satelitul natural al $oleidei. Eborul a decurs "n condi!ii normale, ast#el că mii de coleizi, care trăiau "n această emis#eră a planetei, au venit la cosmodrom săi "ntâmpine pe cei dintâi astronau!i. (n seara aceleiaşi zile, astronau!ii urmau să ia cuvântul la un mare miting organizat "n pia!a centrală a capitalei. 4i nau venit "nsă la

miting, "ntrucât au contractat o boală misterioasă. Eiarele din ziua respectivă au #ăcut "n acest sens relatări #oarte succinte şi neclare. A doua zi, "nsă, "mbolnăvinduse rudele astronau!ilor şi to!i cei care "i "ntâmpinaseră pe cosmodrom, a reieşit limpede că pe $oleida a pătruns din cosmos o boală in#ec!ioasă "ngrozitoare. După alte trei zile, maladia sa răspândit pe toată planeta. 5 3recum vezi, spuse rrr "nc-einduşi istorisirea, =romozio?a a avut din capul locului dreptate& e, "ntradevăr, vorba de ciuma cosmică. 2pecialiştii noştri au cercetat cu aten!ie #otografile aduse de 3etrov şi au auns la aceeaşi concluzie, aşa că "n privin!a asta nu mai e*istă acum absolut niciun dubiu. 5 acordează acum pentru ziuaconvingă "n care astronau!ii coleidezi au revenit pe planetă.
5 a te uită: se "ntristă =romozio?a. )i eu care lam rugat pe bucătar sămi dea bucă!elele cele mai bune. 3oate mai mănânci totuşi o dată8 (n sănătatea lui nenea =romozio?a. 5 1u, mul!umesc, nu mai pot. 5 2ă ştii, Alisa, că ai mare nevoie de calorii, insistă el. 5 1umi trebuie mai multe ca de obicei. 5 %a da, spuse =romozio?a. 0ite, eu am venit acum la tine să stăm de vorbă ca "ntre savan!i. Dar spunemi mai "ntâi cum te sim!i8 5 Mai bine. 5 Mult mai bine sau ceva mai bine8 5 Mult mai bine. 3ot c-iar să mă scol din pat. 5 1u, nu e cazul. =romozio?a puse, distrat, tava cu #ar#uriile pe duşumea, "ntinse două tentacule libere spre poala cortului şi o trase "n os, apoi "şi turnă "n gură supa din #ar#urie şi spuse& 5 De ce să se piardă bunătate de mâncare8 $ompotul "nsă !il las. 5 (!i mul!umesc. Alisa, "ncepu =romozio?a glas solemn, tu ştii #oarte bine că5 to!i mă socotesc o fin!ă din cu calea#ară de naivă şi desc-isă. 5 1u to!i, spuse Alisa. 5 Mă rog, oameni răi se găsesc pretutindeni. Totuşi eu sunt cu adevărat o fin!ă naivă şi desc-isă. Dar mă pricep să privesc şi "n viitor, nu numai "n trecut, cum #ac mul!i dintre prietenii noştri. De aceea te rog sămi spui de ce team luat eu cu mine "n e*pedi!ia asta8 5 $a sămi #aci un dar de ziua mea, răspunse Alisa. Deşi "n!elesese prea bine că acesta nu era unicul motiv. 5 4*act, răcni =romozio?a. Dar ăsta na #ost unicul motiv. 3entru tine a #ost, "ntradevăr, un şantierul dar. 0n dar G să plecişispre o altă planetă. 0n dar G să vezi ar-eologic sămi cunoşti prietenii. 0n dar G să te mai plimbi trei zile după ce "ncepe şcoala+ Deşi treaba asta nu mai e un dar, ci o mică in#rac!iune. Dar nu despre asta e vorba. Tu po!i, freşte, să te urci poimâine pe nava aceea de mar#ă şi să pleci acasă. )i vom rămâne aceiaşi prieteni. $red "nsă că nai să #aci treaba asta. > cred pentru căl cunosc prea bine pe taicătău, te cunosc la #el

de bine şi pe tine şi sunt convins că ai sămi dai o mână de autor. 5 $um să nu, nene =romozio?a: #ăcu Alisa. 5 (n timp ce zburam spre 3ământ, mă tot gândeam, continuă =romozio?a. (mi ziceam cam aşa& iată, e*istă undeva, "n cosmos, o planetă numită $oleida, căreia i sa tras moartea de pe urma ciumei cosmice. )i iatăne pe noi, ar-eologii, sosind acolo o sută de ani mai târziu şi uitândune la relicvele care sau mai păstrat din cea #ost. $e ne rămâne de #ăcut pe urmă8 2ă ducem relicvele astea la muzeu şi să scriem pe ele& 6> civiliza!ie dispărutăB8 5 )iatunci teai -otărât să te adresezi celor de la nstitutul timpului8 5 Asta am -otărâto mai "nainte. Adresândumă acestui institut, nu rezolvam "nsă mare lucru. Aveam să a'ăm doar ce #el de relicve să căutăm şi unde anume. Atât şi nimic mai mult. De #apt, trebuia să rezolv o altă problemă, dar care anume, nu mă tăia capul. 3e urmă am venit la voi "n vizită, am stat la voi şi am discutat câte şi mai multe. 3e urmă mam dus la nstitutul timpului am convenit ar cu la ceiurmă de acolo sămia ne "mprumute maşina pe care oşiconstruiseră. de tot venit "n minte ce problemă trebuia să rezolv, din care pricină am cumpărat o mul!ime de 'ori şi am venit iar la voi. $are crezi că era problema8 5 $are8 5 a adu!i aminte, Alisa, oare venind pentru prima oară "n oraşul pe care lam dezgropat noi, ar-eologii, nu teau mirat dimensiunile caselor de acolo, ale meselor şi ale scaunelor8 5 %a da. 4rau atâtica. 5 1u doar atâtica: 4rau e*act pe măsura ta. )i!i mai aduci aminte nea spus academicianul 3etrov povestit cum la ce adus la spital pe vânzătorul de ziarecând lovit nea de boală8 5 De asta numi aduc aminte. 5 4l a spus că toată lumea se uita bănuitoare la el, pentru că era de două ori mai mare decât oricare dintre locuitorii oraşului. $e concluzie putem trage de aici8 Alisa tăcu. 1u ştia ce concluzie se putea trage. 5 3rimul pas pe care lam #ăcut a #ost să #ac rost de maşina timpului, reluă =romozio?a. Al doilea G să a'u dacă cei de aici

au murit "ntradevăr de ciumă cosmică. Al treilea G săi conving pe tempologi să aungă pe $oleida "n ziua "n care a apărut ciuma cosmică. ar al patrulea pas8 5 ;aide, spune. 5 A-a: <ăd că "ncepi să te dumireşti. Al patrulea pas e so trimit acolo pe Alisa. Dacă, freşte, maşina #unc!ionează bine şi nu prezintă pentru Alisa niciun pericol. Dar de ce so trimit acolo pe Alisa8 5 3entru ca eu să+ 5 4*act: 3entru ca tu să aungi "n locul şi "n momentul "n care ciuma cosmică a pătruns pe planetă şi să găseşti milocul prin care să distrugi ciuma asta, ca să zic aşa, "n #aşă. $e rezolvăm ast#el8 $iuma dispare, locuitorii planetei rămân "n via!ă, iar noi, ar-eologii, putem pleca, findcă nam mai avea ce #ace aici. Toată lumea izbucneşte "n urale şi un miliard "ntreg de oameni e salvat de o singură #eti!ă deo şc-ioapă. 5
5 )tiu. %unicul are instinct bunicesc, iar mama instinct matern. )i toate instinctele astea le spun ca eu să mă "mbrac călduros şi să nu uit sămi iau pelerina când a#ară plouă. 5 2plendid: e*clamă =romozio?a. <ăd că ne "n!elegem #oarte bine. 1am vrut să!i spun nimic până astăzi, pentru că nu ştiam cum o să #unc!ioneze maşina timpului şi ceor să găsească tempologii "n trecut. Totul "nsă a #ost aşa cum am presupus eu. 5 )i eu mâine plec "n trecut8 5 2ub niciun motiv: Ar f prea periculos. Mâine va pleca "n trecut ic-ard. 4l va trebui să a'e #ăgaşul spre ziua "n care nava cosmică a coborât pe $oleida.
acopere. $a atare, să nu!i #aci iluzie că ai să ac!ionezi acolo de una singură. )iacum la odi-nă. După ce "nsă =romozio?a părăsi cortul, Alisa nu mai avu c-e# de odi-nă. 2ări din pat şi dădu #uga a#ară să vadă cum este pregătită maşina timpului pentru călătoria dea doua zi.

! 6=rozav ar f să dau o raită "n trecut, gândea Alisa, strecurânduse pânăn dreptul maşinii timpului şi cercetând cu privirea tabloul de comandă. $-iar dacă mar trimite "mpreună cu nenea ic-ard sau cu 3etrov. Maş duce cu oricare din ei, că mar lua "n bra!e atât la plecare, cât şi la "ntoarcere, "ncât ar părea căi vorba deo singură persoană. Maşina o să reziste la aşa ceva.7 Tempologii nici no băgară "n seamă pe Alisa. 4rau #oarte ocupa!i. Maşina timpului trebuia să fe racordată "n aşa #el, "ncât să e*pedieze omul cu o săptămână mai departe decât data trecută. Mai precis, cu o săptămână şi douăzeci de ore. 3etrov "i e*plicase Alisei că #ac acest lucru pentru a putea aunge la trenul care pleacă din oraşul dezgropat de ar-eologi spre capitală. Anun!ul privitor la mersul trenurilor "l găsiseră "n ziarele de atunci, aveau şi bani potrivi!i cu care să poată cumpăra bilete. 1u le rămânea decât să se urce "n tren, să aungăinterplanetară la cosmodrom momentul care aveadesăaproape, soseascăsă nava şi,"nvăzândui pe"nastronau!i constate dacă era vorba, "ntradevăr, de ciumă cosmică. Alisa uitase de toate, dar auzi deodată glasul lui =romozio?a& 5 Aliisa:
5 1u te speria, zise doctorul, observândo cum se g-emuise n #otoliu. 5 1u mă sperii, #ăcu Alisa. Dar mă cam gâdilă. De #apt, se speriase pu!in. 5 (nc-ide astea, spuse doctorul. 5 $e anume8 Doctorul o#tă din greu şi luă de pe masă un dic!ionar. 3re! de trei minute căută cuvântul de care avea nevoie, apoi spuse& 5 >c-ii, bine"n!eles. Din cutia neagră spre care duceau cablurile se auzi un bâzâit. %âzâitul i se transmise "n cap şi Alisa sim!i că ame!eşte. 5 abdă, spuse doctorul. 5 abd. Da9 trebuie să rabd mult8 "ntrebă ea. Doctorul nui răspunse. Alisa desc-ise un oc-i şil văzu că răs#oieşte iar dic!ionarul. 5 0n ceas, spuse "ntrun târziu. (nc-ide oc-ii. Alisa "nc-ise oc-ii, dar nu se putu stăpâni să nul "ntrebe& 5 De ce nu "nvă!a!i "n acelaşi #el limba rusă8 5 4u8 se miră doctorul. 3entru că nam timp. ămase tăcut câteva clipe, se duse "ntrun al laboratorului, se auzi umblând acoloapoi cu nişte sticle, apoicol! adăugă "ncet& 5 1am aptitudini pentru limbi străine. Deloc. 1ici măcar -ipnopedia numi poate f+ $um se zice8 5 De #olos8 5 4*act. Alisa "ncerca o senza!ie #oarte plăcută. Eumzetul continua săi răsune molcom "n cap, sim!i că i se #ace somn, se temu să n adoarmă dea binelea şi "n momentul acela auzi glasul doctorului. 5 =ata. Trezeştete. (l văzu"npeordine doctorcablurile. cum "i scoate ventuzele acelea de la tâmple şi aşază 5 =ata8 A şi trecut un ceas8 5 Da. (n laborator intră, "ncăpând anevoie pe uşă, =romozio?a. 2e uită cu aten!ie la Alisa şi o "ntrebă& 5 %unto todo bara?ata ava8 Alisa abia apucă să gândească& 6$e aiureală o mai f asta87 când pricepu deodată că nui vorba de nicio aiureală.

=romozio?a nu #ăcuse decât so "ntrebe "n limba coleideză dacă a "nvă!at această limbă. Dumerinduse, Alisa "i răspunse cu mult calm& 5 Pra, bara?ata to bunta. Adică& 6Da, am "nvă!at limba.7 =romozio?a izbucni "ntrun râs -o-otitor şii spuse că a venit so ia la cină. Doctorul, "n sc-imb, se posomori atât de tare, "ncât re#uză să se mai ducă la masă. 5 1iciodată, rosti el privind "n urma celor doi, niciodată nam să aung să "nvă! şi eu măcar o limbă străină: )i din stropitoare porniră să !âşnească şiroaie de lacrimi amare. /a masă, =romozio?a o aşeză pe Alisa la o oarecare distan!ă de el, pentru ca ea să nul sâcâie cu "ntrebările. )i cât ai clipi, i se puseră #eti!ei dinainte opt pa-are pline cu compot. To!i membrii e*pedi!iei a'aseră căi place compotul şi dacă nar f supraveg-eato cu străşnicie =romozio?a, ea ar f #ost "n stare să mănânce atâta compot cât iar f "ncăput "n burtă. (n seara aceea "nsă, nici măcar nu se uită la el. (ncerca din răsputeri să surprindă privirea lui =romozio?a, să audă măcar un cuvânt convorbirea lui cu spunândui& 3etrov. ar când masa de seară luă s#ârşit, din "l auzi pe =romozio?a 5 $e minunat apus de soare: 1a!i avea nimic "mpotrivă dacă vaş invita să #acem o mică plimbare şi să admirăm natura8 5 1natura:8 se miră 3etrov. 1am remarcat niciodată că vă plac apusurile de soare. )in a#ară de asta, aş f vrut să mă "ntorc la maşina noastră. 5 Ave!i tot timpul, #ăcu pe un ton paşnic =romozio?a şil "nduplecă pe 3etrov săl urmeze. Dânduşi seama că acum va avea loc evenimentul cel mai important& convorbirea despre călătoria programată pentru a doua planul mult#rumoasă. visat al lui2eapucă =romozio?a, Alisa cu săvârşizi şi o despre #aptă nu tocmai să tragă urec-ea la discu!ia celor doi. Aşteptă până cei văzu oprinduse "n dreptul unei stânci, apoi se #urişă până acolo şi se piti "n umbra ei. 5 $e părere ave!i, "l "ntrebă =romozio?a pe 3etrov, ar putea f lic-idată epidemia de ciumă cosmică dacă ar f depistată din capul locului8

5 %ine"n!eles, spuse 3etrov. 1umai că problema asta nnnare legătură cu preocupările noastre& doar se ştie că planeta a căzut pradă mor!ii "n urmă cu o sută de ani. 5 Mda, #ăcu =romozio?a, de parcă nar f auzit decât "nceputul răspunsului dat de 3etrov.
5
Alisei i se #ăcu tare milă de el. eşi de după stâncă şi veni "nspre dânsul. 5 1ene =romozio?a, spuse ea "ncet şil mângâie pe una din tentaculele sale cu pieli!ă aspră. 5 3o#tim8 #ăcu el, desc-izând un oc-i. Tu erai, Alisa8 Ai auzit ceam vorbit8 5 Am auzit. 5 (!i dai seama, prin urmare, că toate planurile mele sau năruit. 5 1u te necăi, nene =romozio?a. >rice ar zice dumnealor, eu tot cu tine !in. 2ă nu găsim noi oare nicio solu!ie8 5 %a o să găsim neapărat, se auzi "n clipa aceea un glas sub!irel. Apoi, de după o altă stâncă, !âşni ca un pisoi micul ar-eolog rrr. >c-iul lui liliac-iu licărea prin umbra "nserării ca o lanternă. 5 Am auzit şi eu tot ce sa vorbit aici, continuă el. 1am izbutit sămi "n#râng curiozitatea. )i, la rândul meu, sunt de acord cu dumneavoastră. 1oi nu putem aştepta până ce o sută de mii de e*per!i au să !ină o sută de mii de cons#ătuiri. 1oi, ar-eologii, descoperim acum şi nuigata. aduceam nicio sc-imbare. Acum "nsătrecutul. "l vom3ână sc-imba ar dacă tempologii nu vor f de acord cu noi, "i vom lega #edeleş şi "n locul lor vom pleca "n trecut noi doi, adică eu cu Alisa. 5 Aoleo, asta near mai lipsi, zâmbi trist =romozio?a. 3entru aşa ceva am f da!i a#ară din rândul geologilor. )i c-iar pe bună dreptate. 5 Mare pagubă:
coleidezii au murit deacum un secol. 1o să se "ntâmple nimic dacă mai amânăm. $ât despre ideea dumneavoastră, ea rămâne oricum valabilă, c-iar dacă ar f să se "n#ăptuiască şi peste zece ani. 5 =rozavă consolare: mormăi =romozio?a şi intră pe brânci "n cort. Alisa mai "ntârzie o clipă "n prag. (n minte "i veni o nouă idee. 5 $are e cortul tău8 "l "ntrebă ea pe rrr. 5 Acela. Al treilea din margine. 5 Teaş ruga să nu te culci, "i şopti Alisa.
!! Dândui ascultare lui =romozio?a, Alisa stinse lumina, dar stătu să tragă cu urec-ea la #elul cum respiră acesta. 4ra greu de spus dacă a adormit sau mai e treaz. Ar-eologul avea un somn #oarte uşor. (n a#ară de asta, "i băteau şi trei inimi "n piept, ceea ce "l #ăcea să respire #oarte neregulat. Alisa se -otăr" să numere până la o mie. Aungând la cinci sute cincizeci, sim!i căi dau oc-ii "n gene. Asta nu şio putea "ngădui "n niciun caz. 2e ciupi singură de mână, dar ciupitura se dovedi cu totul anemică, şi c-iar "n clipa următoare se văzu mergând cu trenul coleidezilor, "ntrun vagon mititel, ale cărui ro!i #ăceau zgomot molcom şi monoton& !aca!ac G !aca!ac+ 6AlisaB, i se adresă cu glas scăzut conductorul. 3esemne că venise săi controleze biletul. 4a "nsă navea bilet, căci banii "i uitase acasă. (ncercă săi spună asta conductorului, dar din gură nui ieşi niciun sunet. 6AlisaB+ aca!ac G !aca!ac+ $onductorul o luă săi de mână "mpotrivi, "ncercând scape.ca so scoată a#ară, dar ea se Deodată văzu căn urul ei e "ntuneric beznă. )iabia atunci "şi dădu seama că nu se a'ă "n tren, ci "n cort, şi că, adormind, a zădărnicit totul. 2ări ca arsă "n picioare. 3atul scâr!âi. =romozio?a se #oi "n somn, bolborosind& 5 $are nu doarme8 Alisa "ncremeni. Alături auzi o respira!ie sacadată. 5 $inei acolo8 "ntrebă "n şoaptă. 3oala cortului era un pic săltată. 5 2unt eu, răspunse micul rrr. Alisa "n-ă!ă costumaşul şi ieşi pe brânci a#ară. 3reama strălucea sub văpaia lunii, era #rig şi "n tabără nu ardea nicio lumină. rrr părea un mic g-emotoc negru. 5 Tot stau şi teaştept, "i spuse el, iar tu nici gând să vii. 2ă ştii că eu unul mă !in totdeauna de cuvânt. iam #ăgăduit că nu mă culc şi nu mam culcat.

5 artămă rrr, spuse Alisa. Mam apucat să număr până la o mie, că aşteptam să adoarmă nenea =romozio?a, dar ma #urat somnul şi pe mine. 5 Da9 de ce mai rugat să nu mă culc8 5 1u bănuieşti8 5 %ănuiesc. Dar vreau să aud de la tine. 5 Mâine diminea!ă, nenea ic-ard urmează să plece "n trecut. 4l nu va #ace nimic altceva decât să asiste la coborârea navei. Aşa ia poruncit nenea 3etrov. Maşina "nsă e gata de lansare. $ear f săi dăm noi drumul şi să plec eu "n trecut "n locul lui nenea ic-ard8 1enea =romozio?a mia e*plicat cu de amănuntul ce şi cum trebuie #ăcut. 5 Dar tu te pricepi so porneşti8 5 )tiu absolut totul. 5 )i ceai să #aci "n trecut8 5 Aung la cosmodrom, mapropii de navă şi omor to!i viruşii. 5 $um8 5 1enea =romozio?a are totul pregătit. )tiu şi asta. Micul ar-eolog căzu pe gânduri. 5 Mda, Ar f singura noastră şansă. Dacă nu spuse #acem el. treaba asta acum, no mai #acem niciodată. )i totuşi e o gravă "ncălcare a disciplinei: 5 Mai "ncet, rrr, căi trezeşti pe to!i. =ândeştete şi tu ce "nseamnă o singură "ncălcare a disciplinei, când e vorba să salvezi o "ntreagă planetă. $e mai, sunt datoare să merg la risc. 5 3arcă ai f oana d9Arc, spuse micul rrr. Ai auzit de ea8 5 $um să nu. A #ost salvatoarea Fran!ei. 5 4*act. Am citit şi eu despre ea. 1umai că oana d9Arc avea şaptesprezece ani, iar tu ai doar zece. 5 Da, dar ea a trăit "n urmă cu vreo mie de ani, "n timp ce eu trăiesc secolul al douăzeci şi unulea. 5 )tii"nceva, spuse g-emotocul negru a'at la picioarele Alisei. Tu ai dreptate. 0neori eşti nevoit să mai şi "ncalci disciplina. 5 Minunat: e*clamă Alisa. Mâine diminea!ă, când se vor trezi cu to!ii, să le spui adevărul. )i mai spunele să nu mă caute. 4u am să mă "ntorc imediat ce rezolv. 5 4i au să plece negreşit după tine. 5 1u, rrr, tu nu ştii cum stau lucrurile. 4i nu vor putea să #acă treaba asta, pentru că maşina e "n stare să lanseze doar o

singură persoană. Totodată ea memorează persoana aceea pentru ca, la momentul cuvenit, so aducă "ndărăt. Dacă prin ea va mai trece un alt om, cel dintâi va rămâne "n trecut pentru totdeauna. 1enea 3etrov ştie asta mai bine decât oricine. Aşa că, orice ar #ace, vor trebui să mă aştepte aici. 5 $ălătoria astai din calea#ară de primedioasă. 5 4i. 1ui c-iar din calea#ară. 5 %ai din calea#ară. De aceea am să plec şi eu cu tine. 5 Tu cu mine8 5 Da. 5 %ine. Dar tu nu semeni cu ei, nu semeni deloc. Ai să dai de bănuit. 5 2emăn "n sc-imb cu pisoii lor. Aşa că tu ai să călătoreşti cu pisoiul tău. )iapoi, eu ştiu limba lor mai bine decât tine. /eam studiat şi via!a şi obiceiurile şi, la nevoie, aş putea să!i şoptesc. (ntrun cuvânt, am să te supraveg-ez. 5
greu, iar tentaculele "i spânzurau de pe patul larg până pe duşumea. Alisa "şi căută geanta, puse "ntr"nsa puloverul şi balonul, apoi se gândi că nu se cade să plece "n trecut aşa cum era "mbrăcată. (şi scoase iute din valiză roc-i!a cea nouă, "ncă nepurtată, şi şio puse pe ea. =romozio?a trăgea mai departe la ag-ioase. Dar când dădu să iasă, i se păru că unul din oc-ii ar-eologului stă desc-is. 5 1u dormi, nene =romozio?a8 "ntrebă ea "n şoaptă. 5 %a dorm, şopti acesta. 3uloverul !i lai luat8 5 /am luat, spuse ea, mirată. Mai rămase o clipă locului, dar "l văzu că doarme tun. 3oate i so f părut numai că vorbise cu el. )i ieşi tiptil a#ară din cort. 5 Totul en ordine8 auzi o şoaptă. 2e aplecă şi văzu la picioarele sale un pisoi cu blana stu#oasă şi coada scurtă. 5 Din ce !iai #ăcut coada8 "l "ntrebă ea, tot "n şoaptă, pe micul ar-eolog. 5 -o, #ăcu rrr, de parcă sar f "ndoit că =romozio?a doarme. )i porniră amândoi spre silueta "ntunecată a clădirii "n care se a'a maşina timpului.

!8 Alisa apăsă mai "ntâi butonul verde. 0şa cabinei se "nc-ise. Apoi "şi potrivi mai bine geanta agă!ată de umăr şil strânse la piept pe micul ar-eolog. rrr mii din oc-i. 5 2ă nu!i fe #rică, "i spuse Alisa. Totul va merge bine. )i apăsă butonul alb. 3e urmă, butonul roşu. Deodată o "nvălui un #el de cea!ă, sim!i că ame!eşte, laboratorul dispăru, şi ea nu mai izbuti săşi dea seama dacă zboară ori stă pe loc& nu mai vedea "n urul ei nici pere!i, nici tavan, nici duşumea, nu sim!ea decât o mişcare stranie ce părea că o roteşte şi o poartă mereu "nainte. Apoi o zguduitură şi din nou trâmbe de cea!ă. $ea!a se risipi. 2e luminase de ziuă. Alisa se a'a pe acelaşi loc unde cu câteva clipe mai "nainte se "năl!ase clădirea sta!iunii temporale. Doar că acum nu se mai vedea nici urmă din clădirea aceea, nici urmă dinsetabăra ar-eologilor. (n ur "ntindea o paişte verde, mărginită de o pădurice "n spatele căreia se "ntrezăreau nişte acoperişuri. Acoperişurile se a'au e*act acolo unde ar-eologii dezgropaseră orăşelul. 3riveliştea era dea dreptul uimitoare, pentru că doar cu câteva clipe "n urmă acelaşi orăşel #usese complet pustiu, cu casele #ără acoperişuri şi #ără geamuri la #erestre. Fără de pomi şi #ără pic de iarbă. Doar cerul era la #el ca aici. )i colina din preamă. 5 4ra cât pe ce să mă striveşti, auzi o voce slabă, care o #ăcu să tresară. Abia atunci "şi dădu seama căl mai strânge cu putere la piept pe5micul rrr. pot nici să respir, mormăi ar-eologul. /asămă 1u mai deocamdată "n voia mea. > să!i fe greu să mă cari tot timpul "n geantă. Alisa des#ăcu mâinile, uitând cu totul că rrr nui pisică. Ar-eologul căzu ca un bulgăr os şi "ncepu să geamă. 5
5 1avem timp de zăpăceală. 2o pornim spre oraş. $ă pleacă trenul #ără noi. )i rămânem cu buzele um'ate. 5 Dar dacă maşina a greşit8 Dacă nava nu soseşte astăzi8 5 Maşinile nu greşesc niciodată, spuse ar-eologul şi o croi la #ugă prin iarbă spre oraş. Alisa se luă după el. $ulese o romani!ă şi o duse la nas. Floarea navea nicio mireasmă. Deasupra capului prinse a i se roti o albină. 5 ;ai lasămă, "i spuse #ata şi tresări la gândul că dacă nu va izbuti să #acă nimic, atunci, peste o săptămână numai, aici no să mai rămână "n via!ă nicio fin!ă& nici albine, nici oameni, nici măcar copaci. Ar-eologul aunse primul la o cărăruie "ngustă. 5 1u mai rămâne "n urmă, bombăni el, bâ!âind din coadă. 5 )tii ceva8 "i spuse Alisa. Mai bine teai ab!ine să tot dai din coadă, că no prea #aci ca o pisică adevărată. 5 /as9 căi prinsă zdravăn, spuse rrr, dar "ncetă să şio mai 'uture. Aunseră "n preama copacilor. Aceştia creşteau "n şiruri drepte, ca şiaici, când cineva iar f sădit ast#el. 5 ămâi şopti ar-eologul. $ă anume eu mă duc să văd dacă nui cineva acolo, "nainte. Alisa se opri şi, neavând ce #ace, se apucă să rupă romani!e, ca să "mpletească din ele o cununi!ă. Are ea slăbiciunea asta& să "mpletească din romani!e sau din 'ori de tri#oi cununi. 1umai că pe $oleida nu creştea tri#oi. 5 Aoleu: auzi Alisa un !ipăt sub!irel, apoi un mârâit. Evârli romani!ele şi porni "n #ugă spre copaci. 3esemne că ar-eologului i se "ntâmplase ceva. Aunse tocmai la timp. Ar-eologul alerga spre ea cât "l !ineau picioarele, urma lui venea, strângând "n din!i mândre!ea de coadă a iar lui "n rrr, un ditamai dulău. 5 Marş: Marş deaici, nauzi: se răsti Alisa la câine. Dulăul "şi râni col!ii, dar se opri. Alisa "l prinse "n bra!e pe ar-eolog, care, s#ârşit, şopti& 5 (!i mul!umesc: 5 Dămi coada, se stropşi #eti!a la câine, care sta locului ceva mai "ncolo, #ără a lăsa din gură codi!a stu#oasă a lui rrr. Asta nui coada ta. 4 coada altuia. Dămio numaidecât.

Făcu un pas spre dulău, dar acesta se dădu "napoi, ca şi când iar f ars de oacă. 4ra un câine mare, lă!os, alb cu pete roşcate. Din spatele tufşului se ivi un om mititel, doar un pic mai "nalt decât Alisa. 5 $e se petrece aici8 "ntrebă el, şi #ata "i pricepu pe dată "ntrebarea, că doar "nvă!ase cu o zi "nainte limba asta. 5 $âinele dumitale a tăbărât asupra pisicului meu. (i spuse ea "n coleideză. 5 a te uită la el, ştrengarul: 3urta nişte pantaloni cenuşii şi o cămaşă de aceeaşi culoare, iar "n mână !inea un bici lung. 3esemne că era păstor. 5 2ămi dea coada "napoi, spuse Alisa. a rupt pisicului coada. 5 /a ce bun8 se miră păstorul. Doar nu io mai po!i lipi la loc. 5 %a să mio dea, insistă Alisa. 5 ezra, lasă os: spuse păstorul. $âinele slobozi coada din gură, iar Alisa o ridică de os, #ără a i da lui rrr drumul din bra!e. 5 (!i mul!umesc, "i spuse păstorului. 1u ştii cumva când pleacă trenul8 5 $are tren8 5 $are merge spre capitală. 5 3este un ceas, răspunse păstorul. Dar dumneata cine eşti8 $ă numi pari cunoscută. 4u cunosc pe toată lumea din oraşul ăsta. 5 3ăi eu am venit aici "ntro e*cursie, spuse Alisa. )i plec acum spre casă. /ocuiesc "n capitală. 5 )i vorba !ie ciudată, zise păstorul. (n!eleg tot ce spui, dar rosteşti altcumva decât noi. 5 /ocuiesc departe de aici, spuse Alisa. 3ăstorul clătină din cap a "ndoială. 5 )i portul !ie altul, spuse el. Ar-eologul tresări şi se lipi mai strâns de Alisa. 5 $um adică altul8 5 Ară!i ca un copil, dar eşti aproape cât mine de "naltă. 5 i se pare, spuse Alisa. Am şaisprezece ani. 5 >-o-o: #ăcu păstorul.

2e "ntoarse apoi spre dulău, "l c-emă la el şi, clătinând din cap, se duse spre tufşul din preamă. Dar tocmai când Alisa gândea că pericolul a trecut, el se opri din nou şi o "ntrebă& 5 Dar ce pisic e ăsta8 De vreme ce câinele ia rupt coada, ar trebui săi curgă sânge. 1ui nimic, nu!i #ace grii, rosti ea. 5 a aratămil. 5 /a revedere, spuse Alisa. Mă tem să nu "ntârzii la tren. )i porni grăbită dea lungul potecii spre oraş, #ără a mai "ntoarce capul, deşi păstorul o mai strigă o dată sau de două ori. Ar f croito şi la #ugă, dar se temu să nu se ia dulăul după ea. 5 $e #ace păstorul.8 o "ntrebă ar-eologul "n şoaptă. 5 1u ştiu. $ă nu mă uit "n urmă. 3oteca se lărgi, contopinduse mai apoi cu un drum colbăit. Aungând la un #el de şopron sau magazie, Alisa se strecură pe lângă perete ca să dispară din oc-ii ciobanului. Tot avea impresia că acesta se va repezi după ea. 2e opri "n dosul şopronului săşi tragă răsu'area. 5
5 3arcă ziceai că se !ine zdravăn. 5 3e tine nu tea apucat niciun câine de coadă, ripostă rrr, deaia râzi de mine. 5 %a nu râd deloc. $aută, dacă vrei, prin geantă. 3oate găseşti "n buzunăraşul ei un ac şi a!ă. %unica "mi pune de obicei acolo tot #elul de lucruri netrebuincioase. Alisa trase #ermoarul sacoşei, apoi se -otăr" totuşi să se pieptene cum "i spusese ar-eologul şi porni mai departe, spre gară. Din #ericire, oraşul "ncă dormea la ora aceea. Ferestrele erau "nc-ise, storurile coborâte şi niciun om nu ştia că o săptămână mai târziu pe aceste străzi, tot atât de pustii ca şi acum, nu vor mai circula decât maşinile 2alvării. 5 Mie milă de voi, rosti Alisa, adresânduse caselor "n care dormeau atâ!ia oameni. Ave!i "nsă "ncredere "n mine. 5 3oate că păstorul a şi dat alarmă, se răsuci "n geantă ar-eologul.
5 A-a, #ăcu vânzătorul. Miam dat seama imediat că nu sunte!i de pe aici. Depărtânduse de c-ioşc şi traversând o pia!etă "n milocul căreia se "năl!a statuia ecvestră a unui persona necunoscut, statuie care avea să se a'e aici şi cu o sută unu ani mai târziu, Alisa "i spuse ar-eologului& 5 Ar f trebuit sămi cos o roc-ie aşa cum se poartă pe aici. 5 $ui săi f trecut prin gând treaba asta8 #ăcu rrr. 5 /ui nenea =romozio?a, freşte. Dincolo de pia!etă se a'a un mic scuar. Deo parte şi de alta a aleii se "ntindeau straturi cu 'ori. Florile "şi des#ăceau petalele, "ntâmpinând razele soarelui. (n #a!a gării se opri un autobuz. Din el coborâră mai mul!i omule!i "n -aine de lucru şi intrară "n clădirea oasă a gării. Deasupra ei se "năl!a o trâmbă de #um şi se auzea un pu#ăit de locomotivă. 5 Teai uitat prin ziar8 "ntrebă rrr. 5 1u pot so #ac mergând. 5 Atunci dămil mie. Alisa #ăcu ziarul sul şil vâr" "n geantă. > clipă mai târziu, ziarul ieşi "napoi. 5 1u!i dai seama că nul pot citi stând "n geantă8 şopti #urios ar-eologul. Aici e strâmt şi "ntuneric. 5 3ăi tu mai rugat să !il dau. 5 $aută o bancă, "i porunci ar-eologul, stai os şi citeştel. 5 Mai "ntâi sămi iau bilet, spuse Alisa. 2ă nu scăpăm trenul, că pe urmă putem citi cât po#tim. Da9 de ce ai devenit aşa nervos8 5 Am ame!eli, spuse rrr. 3e tine tea purtat cineva "n geantă8 5 1u. 5 "ntruna. 1ici pe mine. Apropo, să ştii că ai un mers cam dezordonat. 2al!i 5 Eău8 1am ştiut. Tot ciondăninduse cu ar-eologul, Alisa intră pe uşa gării şi zări casele de bilete. De #apt, ştia cam pe unde se a'ă, "ntrucât ar-eologii din viitor reconstituiseră gara aproape "n "ntregime. $ei drept, mai greşiseră pe alocuri, dar asta navea acum nicio importan!ă.

5 0n bilet de copil, cu pre! redus, spuse Alisa, "ntinzând banii prin g-işeu. $asieri!a, o coleideză cu c-ipul rotund şi rumen, "şi strecură prin g-işeu capul a#ară, o măsură pe Alisa din creştet pânăn tălpi şi spuse& 5 Te văd cogeamite #ată şi vrei bilet cu pre! redus: 3lăteşte imediat "ncă opt monede pentru un bilet "ntreg. 5 Dar eu călătoresc totdeauna cu bilet de copil şi+ spuse Alisa, dar "şi "ng-i!i vorba, căci "l sim!i pe ar-eolog săltând "n geantă. 5 A, da, freşte, spuse ea şi vâr" mâna "n buzunar după bani. (i mai rămăseseră #oarte pu!ini. Eece monede "n cap. )i când pleacă trenul8 "ntrebă Alisa. Dar casieri!a nici nu catadicsi săi răspundă şi trânti #erestruica g-işeului. 5 $am nepoliticoase casieri!ele astea de pe aici, rosti Alisa cu glas tare. /a noi nus aşa. eşi pe peron şi se opri "n spatele unui stâlp metalic. 1u voia să se plimbe "n văzul lumii. Trenul "şi eraocupau tras lalocurile. peron, 0nii locomotiva pu#ăia gata de drum călătorii mai erau somnoroşi, căci abiaşi se sculaseră din pat. Alisa căută un vagon "n care să nu fe nimeni şi, găsind unul, se duse repede spre uşa de intrare. (n dreptul vagonului stătea conductorul, având pe cap o pălărie "naltă, portocalie. 5 %iletul dumitale8 Alisa il "ntinse. 5 Dumneata nu ştii să citeşti8 o "ntrebă el. Doar pe bilet scrie clar& 6clasa a treiaB. ar vagonul ăsta e de clasa "ntâi. 5 )i carei deosebirea8 "ntrebă Alisa. $onductorul 5 /a pre!. o măsură din cap pânăn picioare. > luă iute din loc, pentru ca omul să no mai iscodească cu privirea, dar când aunse la vagonul alăturat, mai sărăcăcios, vopsit "n mai multe culori şi plin de lume, Alisa "l auzi pe conductor zicândui cuiva cu glas tare& 5 Ai văzut minunea8 > f vreo străină. )i atunci Alisa găsi cu atât mai potrivită ideea de a se da drept o străină. 2e opri "n #a!a vagonului, dar nu se grăbi să

intre, ci, aplecânduse peste geantă, "l "ntrebă "n şoaptă pe micul ar-eolog& 5 $ear f să mă dau deacum "ncolo drept o străină8 5 Mă rog. 1umai să zici că eşti din nordul planetei şi nu din sud. 2ă nu te "mpingă păcatul să spui că eşti din sud. 5 Da9 de ce8 5 3entru că locuitorii de aici sunt alia!i cu cei din nord, iar cu cei din sud sunt gatagata să "nceapă război. 5 1ul vor "ncepe, spuse Alisa cu multă convingere. 1u vor mai avea timp so #acă. 5 %a, cu autorul tău, poate că vor avea. 5 $u cine vorbeşti dumneata, domnişoară8 auzi Alisa un glas sever. (ndreptânduse de spate, observă "n preamă un omule! gras, "mbrăcat "ntro uni#ormă galbenă şi având la pălărie o cocardă mare, aurie. 2e gândi că o f vreun poli!ai şi primul ei gest #u so ia la #ugă. 2ă #ugă "ncotro o vedea cu oc-ii. 5 2taistai: #ăcu omule!ul şi o apucă de mânecă. a spune, de unde eşti şi cu cine stăteai de vorbă8 5 2unt din nord, spuse Alisa. 2unt străină. 2unt o străină din nord. 5 3arcă nu prea semeni, spuse omule!ul. (n clipa aceea se auzi "nsă şuierul locomotivei. Alisa se smulse din mâna care o !inea şi !uşti: pe scara vagonului. >mule!ul "n uni#ormă galbenă stătu "n cumpănă, neştiind ce să #acă, iar Alisa "i arătă conductorului biletul şi "şi #ăcu loc prin mul!imea care umpluse vagonul până la re#uz. 2pre norocul ei, găsi un compartiment "n care mo!ăiau numai trei oameni "mbrăca!i modest şi cu nişte pălării mototolite pe cap. /ocul al patrulea sta liber. 5 $ine era spre omule!ul8 şuşoti Alisa, trăgânduşi răsu'area şi aplecânduse geantă. 5 0n -amal, i se răspunse "n şoaptă. Trenul se urni din loc şi, duruind pe şine, porni spre capitală. 5 4l nu mă putea aresta8 5 1u ştiu, răspunse ar-eologul. Dar pe tine nu te aude nimeni8 5 1u. Toată lumea doarme.

5 Atunci apucăte şi citeşte odată ziarul. )i pune geanta os. 2ămi mai treacă ame!eala. Alisa des#ăcu ziarul. 4ra "ntradevăr din ziua precedentă. 3e toată lă!imea paginii "ntâi sta scris cu litere roşii& 6Mâine $oleida "i va "ntâmpina pe astronau!i7. 5 Totul e "n ordine, şopti Alisa. Aungem la timp. Tempologii n au dat greş.

!: Din #ericire, la a doua sta!ie, vecinii de compartiment ai Alisei coborâră din tren şi ea rămase singură. (l scoase pe ar-eolog din geantă şi citi cu el toate ştirile din ziar, "n care se vorbea despre sosirea astronau!ilor şi despre #elul cum vor f ei "ntâmpina!i. zbutiră c-iar să stabilească "n mare drumul pe care aveau săl străbată prin capitală pentru a aunge la cosmodrom. Ar-eologii nu apucaseră "ncă să scoată la lumina zilei şi vec-ea capitală, "nsă rrr găsise la o bibliotecă planul acestui oraş şi "l copiase. Aşadar, până "n prezent toate erau bune. Doar cu banii stăteau prost. 1u le mai rămăseseră decât pentru bilete de tramvai sau de autobuz. 1ici măcar o gustare nu mai aveau cu ce săşi cumpere. 5 $e putem #ace8 suspină cu triste!e ar-eologul şii #ăcu Alisei cu oc-iul. so #ac acum, pe "ndelete. Doar mai avem de mers aproape un ceas şi umătate. Alisa privi pe #ereastră. 2trăbătea o !ară ca oricare alta, doar că era cu mult rămasă "n urmă #a!ă de Terra, dar na #ost oare o vreme când sa a'at şi 3ământul "ntro situa!ie asemănătoare, când nu e*istau nici monoraiuri, nici bule aeriene de mare viteză, nici antigravitatoare, nici case zburătoare sau alte lucruri dintrastea, de obişnuite "n ziua azi8ce se căznea săşi Ar-eologulatât "ngâna un cântecel "n de timp coasă coada. Alisa ar f putut săl aute G doar se pricepea mai bine decât rrr să mânuiască acul şi a!a G dar nuşi o#eri serviciileO "n #ond, fecarei liber săşi coasă coada după cum "i place, nui aşa8 )i #ata se apucă să cerceteze portretele astronau!ilor publicate "n ziar. 0nul dintre ei "i plăcu "n mod deosebit. 4ra tânăr, avea oc-i negri şi surâdea atât de vesel,

"ncât nici nu !i lai f putut imagina alt#el decât surâzând. 6nginerul Tolo7, "i citi Alisa numele. )i "l !inu minte. 0şa compartimentului se desc-ise. ntră o bătrânică cu obrazul rotund şi rumen, "mbrăcată "ntro roc-ie albastră. Alisa observă deodată că #ace oc-ii mari, privind "nspăimântată spre bancă. 5 A-: #ăcu bătrâna. 0rmărindui privirea, Alisa "şi dădu seama că #emeia se uita !intă la micul ar-eolog, care. /uat prin surprindere, se repezise la geantă şi, sus!inânduşi cu o mână codi!a, iar cu cealaltă !inând strâns acul cu a!a, "ncerca din răsputeri să se vâre "ntr "nsa. Alisa trase iute #ermoarul, ca săi #acă loc 6pisoiuluiB, apoi "şi "ndreptă iar oc-ii spre bătrânică. Aceasta "nsă da acum să iasă din compartiment, ba c-iar desc-isese gura, gata parcă să strige după autor. 5 1u te speria, măicu!ă, spuse Alisa. 1u te speria. Aşa "i place lui să se oace. 5 0#: #ăcu bătrâna. =lasul Alisei avu darul so mai liniştească. Mi sa părut că+ 5 $e T#u,anume8 maică, ducăse pe pustii: mi sa părut că pisicul tău "şi coase coada. Mau "nşelat oc-ii. 0ită repede de spaima prin care trecuse şi, aşezânduse "n dreptul #erestrei, des#ăcu o pungu!ă. 2coase de acolo două pătlăgele roşii şi una din ele io "ntinse Alisei. 5 0nde mergi, drăgu!a mea8 5 /a capitală. 5 De asta "mi dau seama. Dar cu ce treburi peacolo8 5
)i bătrâna scoase din poşetu!a ei o #otografe, carel "n#ă!işa c-iar pe cosmonautul pre#erat al Alisei. 5 0ite, ăstai, spuse bătrânica. 5 3ăi eu "l ştiu, zâmbi Alisa. (l c-eamă Tolo. 5 $ine nul ştie: rosti cu mândrie băbu!a. 5 Dar de ce mergi dumneata cu un tren ca ăsta, obişnuit8 o "ntrebă Alisa. 5 $um adică8 5 Doar eşti mama unui cosmonaut. /a noi, părin!ii cosmonau!ilor sunt "ntotdeauna serba!i laolaltă cu ei. 5 $e nevoie am eu de asta, zâmbi băbu!a. Trăiesc "n sat la mine aşa cum am deprins de când mă ştiu. )i Tolo al meu e modest. 1ici nai zice căi cosmonaut. 3oate ai citit prin ziare că nava lor a su#erit o avarieO un meteorit lea spart un perete. A'ă că Tolo al meu a #ost acela care a ieşit a#ară şi a astupat spărtura. =eanta "i dădu Alisei un brânci, dar ea pricepuse şi aşa că ciuma cosmică pătrunsese de bună seamă "n navă tocmai prin spărtura aceea. Asta "nsemna că Tolo se şi "mbolnăvise. 1uicine nimic, ea cu "ntrebă glas tare. (l vindecăm noi. 5 3e vreispuse să vindeci8 băbu!a. 5 A, nu, am zis şi eu aşa, ontoarse brusc Alisa. 5 Tolo al meu e sănătos tun. 1a #ost bolnav niciodată. 1ici măcar durere de din!i na avut. Aşa #ecior am eu, să ştii. %ătrâna se mai uită o dată la #otografe, apoi o vâr" la loc, "n poşetă. Alisa sim!i iar un g-iont. Ar-eologul părea tare surescitat. $e mai voia oare8 5 oago să te ia cu dânsa, "i auzi şoapta. 5 3o#tim8 #ăcu bătrâna. Ai spus ceva8 Dada,săspuse Mam pomenit vorbind singură. Eiceam că5 trebuie fi tareAlisa. #ericită. 5 $um să nu fu #ericită, când am un asemenea #ecior8 1ici măcar durere de din!i na avut vreodată. 5 Mă re#eream la altceva, spuse Alisa. Fiind mamă de cosmonaut, o să !i se dea voie să aungi până la navă. 5 Dapoi cum alt#el8 Doar trebuie sămi "mbră!işez băiatul, nu8

5 ar eu va trebui să rămân departe de tot. 3oate c-iar "n oraş. )i miar f #ost atât de drag săl văd pe băiatul dumitale. Dintre to!i astronau!ii, Tolo mie cel mai drag. 3e cuvânt de onoare. 5 2pui drept, domnişoară8 o "ntrebă cu o mină gravă bătrâna. 5 3e cuvântul meu de onoare. 5 Atunci trebuie să #ac o #aptă bună. %ăbu!a căzu pe gânduri, iar Alisa puse mâna pe geantă şi o apăsă tare de tot. Ar-eologul era atât de "ngriorat, "ncât nuşi mai găsea astâmpăr şi geanta "ncepu să salte, de parcă ar f #ost "ntr"nsa nu unul, ci o droaie de pisoi. 5 $am nărăvaş motanul, zise bătrâna. Mai scoatel ni!el a#ară. 5 1u se poate, ripostă Alisa. > ia razna. 5 0ite ce vreau să!i spun, draga maic-ii, spuse deodată băbu!a. 3entru mine ziua de azi, ca să zic aşa, e o zi mare. Feciorul meu se "ntoarce erou. Tocmai de aceea vreau şi eu să #ac o #aptă bună. =ândesc că Tolo no să se supere pentru asta. Aşa că am să te iau cu mine. Mergi cu mine până la navă şi zici cămi eşti"!ifică şi că Tolo măicu!ă: !ie #rate.e*clamă 3ricepi8 Alisa. (!i mul!umesc 5
!= 2e "ntâmplă uneori ca reuşindu!i de prima dată o treabă, reuşitele să se !ină lan! şi după aceea. Tot ast#el sa "ntâmplat şi cu Alisa. %ăbu!a nu numai că ia #ăgăduit so ducă la cosmodrom "n calitate de fică a ei, dar a invitato şi la masă "ntrun local din preama gării, ba a plimbato şi prin toată capitala când a a'at că Alisai venită de pe alte meleaguri, "n cele din urmă, luă un ta*i şi se "ndreptară amândouă spre cosmodrom. Mai era "ncă destulă cale până la destina!ie, când maşina "ncepu săşi "ncetinească mersulO abia izbutea să iasă dintro "mbulzeală, că, la nicio sută de metri depărtare, #râna din nou, nimerind "ntralta. 3ărea că "ntreaga su'are a capitalei mâna acum la cosmodrom. 1ici nu era de mirare& doar li se "ntorcea din călătorie cea dintâi navă cosmică lansată de pe planetă. 2trăzile erau "mpodobite cu steaguri şi cu portrete ale cosmonau!ilor. De câte ori zăreaşiportretul #eciorului ei, bătrânica o trăgea pe Alisa de mânecă o "ntreba& 5 an spune& cinei acolo8 5 4 Tolo al nostru. 5 Adevărat. 4l e, odorul nostru. (ncetul cu "ncetul "ncepuse şi bătrânica să creadă că Alisa "i este fică. (n cele din urmă, când "n zare căpătă contur şirul de clădiri ce alcătuiau cosmodromul, ta*imetrul se "mpotmoli dea binelea "n şuvoiul acela nes#ârşit de autobuze, maşini, biciclete şi tot soiul de ve-icule de transport. (ntorcânduse spre pasagerii săi, şo#erul spuse cu vă triste!e& 5 Maile departe s#ătuiesc so lua!i pe os. Altminteri, o ducem aşa până deseară. 1u mai e nimic de #ăcut. Ac-itând costul călătoriei, bătrânica şi Alisa "şi luară rămas bun de la şo#er şi porniră mai departe pe os. 1u #ăcură "nsă nici douăzeci de paşi, când şo#erul ta*imetrului le aunse din urmă. 5 Am lăsat maşina "n voia sorții, spuse el. $ă no să i se "ntâmple nimic. $ine să aibă nevoie de ea la o zi ca asta8

3uteam eu să stau acolo şi să nu văd cu oc-ii mei sosirea navei8 1u, aşa ceva nu miaş f iertat "n veci. (n #a!a cosmodromului se a'a primul cordon de poli!işti "n uni#orme albe, de paradă. Aceştia nui "ngăduiră şo#erului să meargă mai departe şi el rămase "n imensa mul!ime a celor care nu aveau legitima!ii de liberă trecere. %ătrânei şi Alisei "nsă le #ăcură loc, aproape #ără nicio vorbă. $ând văzu actele băbu!ei, unul dintre poli!işti se o#eri c-iar să le "nso!ească. 5 Am să vă conduc personal până la câmpul de aterizare. 2ă nu vă mai oprească nimeni, spuse el. %ătrânica se aplecă imediat şii şopti Alisei la urec-e& 5 Dacă nam f #ost noi, nar f putut aunge nici el până acolo "n #a!ă. 3arcă de astai ardea lui, să nu lase lumea să treacă8 umătate de ceas mai târziu, bătrâna şi Alisa aunseră "n preama ultimului cordon de poli!işti. Dincolo de acesta se "ntindea uriaşa plat#ormă de beton pe care avea să coboare nava. 3rin radio se transmiteau "ntruna ştiri privitoare la zborul naveilacare "ncepuse să #râneze,decât apropiinduse de minute. $oleida. 3ână sosirea ei nu acum mai rămăseseră vreo câteva Cur "mpreur stăteau generali şi mari personalită!i G conducători de stat, oameni de ştiin!ă, scriitori şi artişti. Aşteptau to!i cu emo!ie momentul acela deosebit. 1imeni din cei prezen!i "nsă nuşi putea "nc-ipui că "n milocul imensei mul!imi care inundase cosmodromul. $ea mai puternică emo!ie o "ncerca o #eti!ă venită aici din viitor, ba c-iar de la un alt capăt al =ala*iei. 4ra mai emo!ionată decât to!i ceilal!i, pentru că de ea depindea soarta "ntregii planete. Alisa sim!i căi tremură mărunt genunc-ii. $ă palmele "i sunt asudate. (ncet"ncet, aunse lângă cordon. "ncepu săşi #acă loc prin mul!ime, până ce 5 0nde te duci8 o strigă băbu!a. 2tai că vin şi eu. Alisa des#ăcu pe #uriş #ermoarul gen!ii şişi strecură mâna "năuntru după balonul cu ser. (l scoase a#ară, agă!ânduşil de umăr. 5 $ei asta8 o "ntrebă bătrânica. 5 0n termos, spuse Alisa. $ând mi so #ace sete "l des#ac şi beau.

%ăbu!a nui mai puse nicio "ntrebare. 2e uita !intă spre cer, căci acolo se ivise un punct luminos care creştea văzând cu oc-ii. 1ava cosmică, purtând la bord germenii ciumei cosmice, se apropia de $oleida. $obora "ncet, ca "n vis. $âteva clipe rămase suspendată c-iar deasupra plat#ormei, iar 'ăcările albastre ce !âşneau din duze #ăceau să se topească plăcile de beton. Apoi aunse la sol şi peste câmpul de aterizare se abătu un scurt uragan, smulgândule şepcile şi pălăriile celor a'a!i "n preamă. Detunară orc-estrele, iar câ!iva lucrători de la cosmodrom se repeziră să des#acă sulul gros al covorului alb, pe care cosmonau!ii aveau să meargă spre cei ce veniseră "n "ntâmpinarea lor. 5 $e zici să #ac8 "l "ntrebă Alisa pe ar-eolog. )tia prea bine că no aude nimeni& toată lumea aştepta să se desc-idă trapa prin care aveau să iasă cosmonau!ii. 5 2untem departe de navă8 o "ntrebă rrr. 5 $am la treipatru sute de paşi. 1am să pot alerga până acolo. > să mă prindă 5 1a!io bună: #ăcupoli!iştii. ar-eologul. 4 aşa de aproape şi zici că n ai să po!i alerga până acolo8 $ear f să "ncerc eu8 5 1ai să po!i duce balonul. 4 prea greu pentru tine. Dar c-iar atunci se "ntâmplă ca tot băbu!a săi vină "n autor Alisei. <ăzând că membrii guvernului coleidez "şi pierduseră răbdarea şi porniseră spre navă, păşind deo parte şi de alta a covorului alb, bătrâna "l dădu la o parte pe poli!istul dinaintea ei şi spuse& 5 Acolo e ful meu. > spuse cu atâta #ermitate, "ncât poli!istul nu #ăcu decât să se "ncline să treacă. Alisa respectuos o prinseseşi so de lase mână, iar când poli!istul dădu so oprească, bătrâna se "ntoarse şi spuse& 5 4 sora lui. Fără ea nu #ac un pas. 5 Atunci lăsa!i geanta aici, spuse poli!istul. $u geanta nu se poate. Alisa apucă strâns cu amândouă mâinile de geantă, opunânduse cu străşnicie& se produse o mică "nvălmăşeală& băbu!a o trăgea "nainte, poli!istul "napoi, iar ea se zbătea la

miloc. $-iar atunci "nsă "l auzi pe rrr spunândui "n grai cosmic, spre a nu f "n!eles de cineva& 5 /asă geanta. a aminte la ce ai de #ăcut. Aiai mai important. Din #ericire, poli!istul nul auzi, "ntrucât cu bra!ul celălalt se căznea săi oprească pe ceilal!i care "ncercau să dea buzna pe plat#ormă. Alisa dădu drumul gen!ii şi o urmă "n grabă pe băbu!ă. Aunseră "n imediata apropiere a navei. Dar tocmai atunci toată lumea se opri locului. 2e opri şi bătrâna. Trapa se răsucea "ncet. 6$ândva, pământenii lau "ntâmpinat şi ei pe =agarin. gândi Alisa. $e păcat că mam născut atât de târziu:+ =ata: Acum e momentulB, -otăr" ea. )i "n clipa când trapa se desc-ise larg, iar cel dintâi cosmonaut, comandantul navei, apăru "n prag, Alisa se strecură printre un general şi ministrul principal al $oleidei şi, scăpând printro #entă din mâinile şe#ului gărzii de onoare, !âşni spre navă. 5 2tai: 1u văizbucniră speria!i, strigăte. auzi ea glasul băbu!ei, astai fica mea. Alergând, Alisa "şi smulse de pe umăr balonaşul cu ser. $ăpitanul navei o zări şi râse, arătând spre ea cu mâna. 3entru o clipă, Alisa rămase locului, descumpănită. (şi dădu seama că trapa se a'a prea sus şi că ea nu poate să aungă până acolo. Cetul de aer navea să pătrundă, deci, "n interiorul navei 5 ată că ni se aduce şi scara: "i strigă căpitanul, crezând pesemne că #ata venise săi #elicite şi că acest lucru ia #ost "ngăduit. (n scara automată aunse "n dreptul 5 momentul 1u mişca!i:acela, "i strigă Alisa căpitanului, care tocmai navei. ridicase piciorul, pregătinduse să coboare. 2ări pe treptele scării "nainte ca aceasta să f #ost ataşată la navă. (n spatele ei tropăiau poli!iştii, gata so aungă din urmă şi so "n-a!e. Alisa sui ca o săgeată "n vâr#ul scării. inea "n mâini balonul.

(n clipa următoare, "l "ndreptă spre obrazul căpitanului şi apăsă pe buton. 0n et puternic de lic-id tulbure şi puturos "l lovi pe căpitan, care, de surprindere, #ăcu un pas "ndărăt. Milioanele de locuitori ai $oleidei, care asistau la această scenă pe cosmodrom sau acasă, "n #a!a televizoarelor, icniră de groază. $rezură cu to!ii că asupra cosmonau!ilor a #ost săvârşit un atentat. Alisa sta "n #a!a trapei şi apăsa ne"ncetat pe buton. 0n nor de cea!ă "nvălui cu repeziciune "ntreaga navă, năvălind şi "n compartimentele ei. Apoi se auzi un declic şi butonul reveni singur "n pozi!ia ini!ială. %alonul de ser era gol. 1ici napucă bine să se risipească norul acela de cea!ă, că Alisa se şi văzu "nş#ăcată de câteva mâini puternice, care o traseră de pe scară.

!> $elula "n care se pomeni era mică şi cu totul pustie. 1u se a'a acolo nici măcar un scaun. (n spatele uşii răsunau glasuri. De #apt, nu era o celulă, ci o "ncăpere a unuia din depozitele cosmodromului, de unde #useseră scoase "n grabă toate lucrurile, spre a f "nc-isă acolo cea care, atentând la via!a astronau!ilor, săvârşise o crimă "mpotriva statului. Alisa se aşeză pe duşumea. 4ra pe deplin #ericită, atâta doar că nu mai avea nici pic de vlagă "ntr"nsa şi o "ngriora soarta micului ar-eolog rrr. (şi dădea seama prea bine ce panică stăruia acum "n toată $oleida. 1imeni pesemne nu pricepea nimic. Toată lumea se "ntreba dacă cei sosi!i din cosmos nau avut de su#erit de pe urma atentatului. Evonuri sinistre circulau de bună seamă pe toată planeta. Trecură ast#el vreo cinci minute. 3e urmă "ncă cinci. 63robabil că cei de aici le dau "ngriiri cosmonau!ilor, gândi Alisa, şi nau"i vreme mine.7 3e urmă veni "n de minte un alt gând. Foarte bine& ea a reuşit să salveze $oleida. Dar mai departe8 1ui va f dat niciodată să mai scape de aici, nui va f dat niciodată săl mai vadă pe bunul şi zgomotosul =romozio?a şi nici să aungă acasă la ea, pe 3ământ+ (i veni să plângă. )i lacrimile o şi podidiră. 3lânse, poate nu din milă pentru ea "nsăşi, ci din pricina cumplitei oboseli şi a nemăsuratei "ncordări nervoase la care #ăcuse #a!ă ore "n şir. După ce plânse ni!el, se sim!i ceva mai "nviorată, "ntrucât "şi dădu seama că prietenii no vor lăsa la necaz. Dacă va f nevoie, pământenii vor mai trimite aici "ncă trei maşini ale timpului, nu una. )ior să vină aici şi 3etrov, şi ic-ard, ba poate c-iar şi =romozio?a. )i au să le e*plice coleidezilor totul, dea frapăr. )i poate că atunci, drept recunoştin!ă, aceştia au să "nal!e aici, "n cinstea ei, un monument+ )i, spriininduse de perete, Alisa a!ipi. /ucrurile se petrecuseră "ntocmai cum bănuise eaO nimeni nu venise so interog-eze. $ăci, după acele momente de panică

nemaipomenită de pe cosmodrom, când Alisa a #ost prinsă şi adusă aici, pâlcul de cea!ă se risipi şi toată lumea constată că astronau!ii sunt absolut te#eri şi nevătăma!i. $a atare, ceremonia primirii se cădea să fe continuată. )i ea continuă. ar de Alisa nuşi mai aduse nimeni aminte o bucată de vreme.

!@ 1u izbuti săşi dea seama cât a!ipise, 3oate zece minute, poate trei ceasuri. Deodată auzi o voce& 5 Alisa: %rusc, desc-ise oc-ii şi privi "n urul ei. $amera era pustie ca şi până atunci. Din spatele uşii continua să răzbată acelaşi zgomot de paşi& santinela o păzea cu străşnicie. 5 Alisa, mă auzi8 5 Tu eşti, rrr8 5 4u.
)i "n clipa când "n uşa celulei zăngăni c-eia, Alisa "nc-ise oc-ii şi sări "n gura aceea "ntunecată ce i se căscă la picioare. rrr abia izbuti să se #erească din calea ei. 5 )iacum, #uga după mine: spuse el. Alisa alergă multă vreme dea lungul coridoarelor "ntunecoase ale comple*ei alcătuiri subterane a cosmodromului. 2e umplu de vânătăi la genunc-i şi la coate, "şi s#âşie o mânecă a roc-i!ei, dar nu se opri deloc& rrr alerga "ntruna "naintea ei şi o "ndemna săl urmeze& 5 Ai să te odi-neşti acasă. (i auzi cum ne urmăresc8 zbutiră să iasă "n curtea din spatele cosmodromului doar cu câteva minute "nainte ca acesta să fe "nconurat de armată, "i salvase #aptul că pe cosmodrom se mai a'a "ncă atât de multă lume, "ncât solda!ii şi poli!iştii porni!i so prindă pe criminală se poticneau la fecare pas.

!# Eiua aceea lungă şi zgomotoasă se apropia de asfn!it pe $oleida. 2oarele coborâse până spre creştetul arborilor "nal!i ai parcului, care se "ntindeau "n spatele cosmodromului. 5
iarbă, să adoarmă, iar de trezit, să se trezească acasă la ea. 3ornim spre gară8 5 1icidecum, spuse rrr. Acolo near fla din prima clipă, căci, după cosmonau!i, tu ai devenit acum persoana cea mai cunoscută din capitală. Milioane de coleidezi teau văzut la televizor+ să ne găsească. 2ă #ugim "napoi. Mergând prin pădure, ar-eologul zărise la un moment dat nişte construc!ii ciudate. ;otăr" so conducă pe Alisa acolo. (ntro poiană "ntinsă şi colbăită, "n spatele unui gărdule! scund, se "năl!au câteva atrac!ii& leagăne, tobogane, scrâncioburi alte aidoma cu cele "ntâlnite prin parcurileşide pe instala!ii 3ământ, distractive, şi totuşi altele. Fugarii se strecurară sub un carusel scâr!âitor şi se "ntinseră os. Deasupra lor, aproape de tot, se a'a duşumeaua de scânduri a caruseluluiO printro crăpătură Alisa desluşi o dungă sub!ire din bolta strălucitoare a cerului. 2e ascunseseră tocmai la timp. $âteva minute mai târziu, poli!iştii aunseră "n preama lor. 2e auzea cum se strigă unul pe

altul. Apoi unul dintre ei urcă pe duşumeaua caruselului şi păşi cu bocancii săi, #ăcând scândurile să se "ncovoaie una câte una. Alisei "i veni să strănute, căci "n ascunzătoare era zăpuşitor şi se stârnise pra#ul. 3oli!istul se opri c-iar deasupra ei, astupând cu tălpile dunga luminoasă dintre scânduri, şi "ntrebă cu glas tare pe un altul& 5 2ub carusel teai uitat8 5 1u, i se răspunse. 0ităte tu. 5 1am lanternă. 5 /asă cai să vezi şi aşa. 1u cred să se f ascuns acolo. 3oli!istul cobor", iar Alisa se târ" repeor spre peretele mai depărtat şi se lipi de el. 0şi!a de lemn se desc-ise şi "n cadrul ei apăru silueta neguroasă a poli!istului. Acesta stătu o vreme scrutând "ntunericul, apoi "ntrebă "ntro doară& 5 4 cineva aici8 5 ;aide, nu vii8 se auzi un strigăt din depărtare. 5
$ei doi se strecurară a#ară. rrr #ric!ionă "ndelung cu mânu!ele sale vânoase picioarele Alisei. 4rau atât de amor!ite, "ncât nu şi le putea urni din loc. 3u!in mai târziu "nsă, se dovedi a f şi mai rău G şi le putea mişca, dar avea impresia că mişună prin ele mii de acuşoare. 5 $e zici, ai să po!i merge8 o "ntrebă rrr. 5 Am să pot, "i răspunse Alisa. Acum, după toate câte le "ndurase, "n!elesese şi ea că trebuie să aungă cu orice pre! la ai lor. )i aunseră. 2trăbătură iarăşi pădurea cea "ntunecată, aunseră la locul viran şi, ocolind gropile şi mormanele de gunoi, se târâră până "n preama cartierului nou al oraşului. $âtă vreme casele se a'ară "n #a!a lor, merseră "ncet, cu băgare de seamă& rrr se #urişa "nainte, cerceta cu privirea dacă nu le apare careva "n cale şi abia apoi venea şi Alisa din urmă. 4rau aproape orele două din noapte când aunseră la terasamentul de cale #erată. )inele străluceau sub razele lunii. $ei doi o luară pe cărăruia ce alerga dea lungul terasamentului şi sesăşi "ndepărtară de cum capitală. (n timpacum ce "naintau ast#el, Alisa "ncerca imagineze o beştelea mama lui Tolo, "n timp cei povestea fului modul "n care #ata i se vârâse pe sub piele. Avea impresia că aude aievea glasul băbu!ei& 6ar eu am mai şi ospătato cu roşii. 2ă f ştiut cinemi e, nu iaş f dat nici atâtica, de po#tă. )i pisoiul pe carel avea dădea de bănuit.B Abia spre diminea!ă izbutiră să se ca!ere pe plat#orma unui măr#ar careşi "ncetinise viteza "n dreptul unei -alte. )i odată cu primele raze de soare, zdren!ui!i, istovi!i peste măsură şi abia mai răsu'ând, dar #erici!i la culme, cei doi urcară colina. Mai faveau de #ăcut unar-eologilor. pas şi maşina timpului iar f luat şi iar dus "ndărăt "n doar tabăra Dar Alisa "n!elese deodată căi va f e*trem de greu să #acă acest ultim pas. 5 Mie #rică, "i spuse ea micului ar-eolog. 5 )i mie, răspunse acesta. Aşa că te "n!eleg. 5 $ear f ca, "ntorcândune să găsim totul aşa cum am lăsat8 2ă constatăm că nam izbutit să #acem nimic8 5
(şi pierduse iar cine ştie pe unde coada, dar de astă dată pentru totdeauna. 2tătură un răstimp "n tăcere. Apoi Alisa se aplecă, "l luă pe ar-eolog "n bra!e şi #ăcu ultimul pas. 2e auzi un plesnet. > cea!ă uşoară o "nvălui şi #ata avu senza!ia că pluteşte "ncotrova, apoi cade+ $ade+ )i deodată, iato stând "n cabina maşinii timpului.

!$ Dincolo de #ereastră se "năl!a fgura impunătoare a lui =romozio?a. Alături de el se a'a 3etrov. ic-ard sta aplecat asupra tabloului de comandă. Alisa şedea "n cabină, necutezând să se clintească. 0şa rămânea "nc-isă. =romozio?a "şi săltă o tentaculă, arătândui că a uitat să apese pe buton. 5 2igur că da, butonul, rosti ea. Apăsă butonul verde. 0şa glisă "ntro parte. Alisa "i dădu drumul din mâini ar-eologului şi acesta căzu ca un bolovan. 5 Totul en ordine, spuse =romozio?a. <ă pute!i lua startul. 5 1e luăm startul, se auzi răspunsul la di#uzor. Duduiră surd motoarele, tabloul de comandă se clătină şi Alisa sim!i cum "i sporeşte greutatea. ntrase "n #unc!iune aparatura gravita!ională. 5 4i, cum e8 "ntrebă "n s#ârşit rrr. =romozio?a "ntinse "naintecum tentaculele saleluilungi, o ridică pe Alisa, care observă deodată pe obrazul lătăre! şi verde se preling lacrimi #umegoase. 5 Feti!a mea dragă, rosti el. 2cumpa mea: (!i mul!umesc. 5 4i, cum e8 "ntrebă #ata. 5 Ttotul en ordine, spuse 3etrov. Totul en ordine. Deşi astai neobrăzare din partea voastră. 5 3e "nvingători nu se cade săi udeci, spuse ic-ard. )i dumneavoastră, Mi-ail 3etrovici, şti!i bine asta. 5 $ât despre mine, spuse =romozio?a, !inândo şi acum pe Alisa "n tentaculele sale, eu sunt de acord să primesc orice pedeapsă. 5
5 $a să porni!i "n căutarea noastră8 5 Da de unde: 3ăi eu ştiam că tu vei "ncerca să pleci "n cursul nop!ii "n trecut. )i cămi cunoşti părerea "n această privin!ă. De aceea nici nam vrut să!i stau "n cale. 5 are nu eu !iam adus aminte să!i iei puloverul8 5 )i eu care umblam "n vâr#ul picioarelor ca să nu produc zgomot, spuse Alisa. 5 Am #ăcut tot ce mia stat "n putere. iam e*plicat cum #unc!ionează balonul cu vaccin, team "ndemnat să #aci toate inec!iile preventive. )i lam rugat pe rrr să te "nso!ească "n călătorie. 1am vrut să te las să pleci de una singură. 5
1ava se ridicase destul de mult şi $oleida acoperea umătate de cer. (ntreaga #a!ă a planetei era o mare de pete luminoase. 2clipeau luminile oraşelor şi uzinelor ei. 5 Toate acestea sau petrecut "n a doua umătate a zilei, spuse =romozio?a. 1oi stăteam "n #a!a -ublourilor şi ne uitam. Doar ştiam ora la care avea să vină pe $oleida nava aceea. 2tăteam şi număram minutele. 1u eram pe deplin siguri că vei izbuti să te apropii de navă+ 5 )i deodată, "i luă vorba ic-ard, am văzut cu oc-ii noştri cum "ntro secundă câmpiile au devenit verzi de la un capăt la altul. 5 ar pe locul vec-iului oraş au răsărit o puzderie de clădiri "nalte, adăugă 3etrov. 5 )i pe deasupra noastră trecu "n zbor o pasăre, spuse =romozio?a. 5 Atunci am "n!eles cu to!ii că Alisa ia venit de -ac ciumei cosmice. 5 Dar cum se #ace că nu a!i #ost observa!i de coleidezi8 "ntrebă rrr. 5 1ava noastră se "ngropată sol, iaracela deasupra avea o plasă de camu'a. Ama'a avut noroc că"nterenul era viran. Acum "nsă, când neam luat zborul, e mai mult ca sigur că neau observat. (n clipa aceea se auzi un glas la di#uzor. 5
!" (n timp ce păşea alături de =romozio?a pe coridoarele satelitului de serviciu al planetei $oleida, Alisa, care era acum "mbrăcată "n straie noi şi spălată #rumos, "i spuse ar-eologului şe#& 5 Atunci când ai să stai de vorbă cu ei şi ai să le e*plici totul, "ntreabăi te rog, dacă nu miau ridicat şi mie un monument pe $oleida. 5 $eai spus8 se miră =romozio?a. 5 Dacă nu neau ridicat mie şi lui rrr un monument, repetă Alisa. $ă doar noi iam salvat. =romozio?a zâmbi pe sub musta!ă, #ără ai da "nsă vreun răspuns. Dispecerul de serviciu "şi "ntâmpină oaspe!ii "n biroul pupitrului central de comandă. 4ra un om micu! de statură, pu!in mai răsărit decât Alisa, şi semăna la c-ip cu inginerul Tolo. $ând dădu cu oc-ii de =romozio?a, avu o tresărire şi se trase cu un pas "napoi, "nspăimântat, dar imediat "şi reveni şi "ncercă să zâmbească. 5 1oi suntem de pe planeta 3ământ, spuse =romozio?a, dând bine!e, şi de pe alte planete ale 0niunii =alactice, unde curând ve!i f primi!i, desigur şi dumneavoastră. 2cuza!ine că am #ost pe $oleida #ără a vă solicita, "n prealabil, "ncuviin!area, dar aşa sa "ntâmplat să fe. 5 1u pricep "n ruptul capului cum a!i reuşit să coborâ!i "n preama unui oraş atât de mare #ără să vă observe nimeni, spuse dispecerul. 5 1u numai că am coborât, dar am şi petrecut pe planeta dumneavoastră aproape o umătate de an. 5 $um vine asta8 5 1oi suntem ar-eologi şi am descoperit cauza care a dus $oleida la pieire, e*plică =romozio?a. 5 Dar planeta noastră na pierit niciodată, spuse dispecerul. Dumneavoastră râde!i de mine8 5 1ici pomeneală, răspunse =romozio?a. 2pune!imi, o cunoaşte!i pe #eti!a asta8 arătă el spre Alisa. 5 2en!elege că nu, răspunse dispecerul.

5 $iudat, interveni Alisa. 5 4a a mai #ost pe planeta dumneavoastră. Dar demult. 5 $ând8 5 Acum o sută de ani. 5
5 60nul din momentele cele mai #rumoase ale sărbătorii la constituit #apta interesantă a unei #eti!e, citi dispecerul. 4a a #ost cea dintâi care sa apropiat "n #ugă de navă şi ia stropit pe cosmonau!i cu par#um. 1umele ei a rămas necunoscut.B 5 Atâta tot8 "ntrebă Alisa. 5 Atâta tot. 5 4u am #ost #eti!a aceea. Dar na #ost vorba de niciun #el de par#um, ci de vaccin. =romozio?a "nsă "şi dădu seama că dispecerul "şi pierduse cu desăvârşire răbdarea şi spuse& 5 2ă lăsăm gluma la o parte. 1e aşteaptă o discu!ie lungă şi serioasă. 4u mă adresez dumneavoastră "n mod ofcial& nava +erra cere $oleidei permisiunea de a #ace o escală pe unul din cosmodromurile pe carel ve!i considera potrivit. 1am de gând să vorbesc mai mult "n şarade şi voi e*plica totul, amănun!it, reprezentan!ilor guvernului dumneavoastră. 5 Aştepta!i o clipă, răspunse dispecerul uşurat.