UTILIASM Traducr
V
i ir N
ţ
l FDŢ OO
F
1
P z r rmne l c M ost lz pe bz ete dt m d: G Sher d, Jol1 Stuar , Uianam, Hcktt Pu Co ny, SUA 1979. H d ), h a Uiana. O Libe ad Cosei Repezeve Geme D o Mbou , Evry b 192 M Robo reley, P Dy, ssys hcs ego ciey Mi nivs oroo r l e & Ke P l, 1969
(C) 994 Te eue ete vei in rte S 73 00 - -
CUPRNS
ota raducăolui
5
Tbe nogi
8
p.
I . nsieţii gnele
10
ap
I e se iliaimul
17
C I. Desre sanţine i prniui iiăţi
4
ap IV De e fe e emie es scepil picpl uăţ
57
Cp V Despe egă nre jusiţi şi iIi
6
t tt
o cet l se dator ă f o em p e c zr i în legtu r c tr n sp u n re a rmân oi tr - " jst ş "igh - n prvnţ cr c r ra r a e s c n t rvers e p r i re loo rân. Echvlenele rm ân âneşi ro r op s s c c ,snt "jstţ" ş "(orlente) cor e ct" . O ce e c acst tdc snt cel ce l p in r (1) "Justic" e n tmn r l l t lo i l aj comn e o îcrtr p e e d dr e t morl ă, pe cân j e e " e un erm n e a st de o e n l înst u ri c i ; trre c r r a degr r , r pe 2) entr r r e p e e x ej o r e n ltrtu nostră e of ce n t e e t ru ce dn at n ş Ar i to el m r l e cen crdtâd o d n u s, oluţe; () R ht că 'n ve vem m s for lib wron r r e b i t e că - .r n re " / ner e pt" a "" / n j st" . s ng cee : ( "Justice n e een reu e oo aj n n mă org f lo o fc eş k\y t e § e ri cr l,, nn prob l , o ombnaţe r i nste ş ril ş e e r ca ca e orl l Ho ) su n compotmn ma ş cmp t (l Thons dn Mega. Da vnnd sp sp e ep e p oc oc c că e e n nt ntrr fo r n ucuu ş po pre u t de s s c ! In e o i tadcr "jtie e p re a e e o o 5
WMU
sle* aseene aucee n cnneză ces tere n dmeil n ju căci vâl s az ş e (e.g. jie scă s c c ec ce peaz ncsv sfe re Avtl e reznt e etiic De a i e cl n rac dkaoe n 'Juice" a "ens Macne) ecscâd că ci n n n nu eră ă ree căii ete ânuu recec d ă (ir nu "stie) e n teen e ene peznt în re, îma u pr rce l jice de e C pevie sa dsincie dne sc ş m u ât vâd, ait de te "ep euir lae ae civa ci s ii, " ii t n se in n sdea rae a 2 rnl t e itnt sicie Un sofis din so a V-ea î.e, Antphn, nemra Scate spa: "jsi (dikion), aşaa, neană a u Îl
g e ţi î e eea" Filsf gcă pâă Pa. vo pae p19 Ei. ştinc ş encc pe Beş 84) I sfstu Gogias în gu n u Pao 5b) pecizeaz el obe epe in î eu e inaelo i a llal ţal, een a esema, dep e oa ida rciciăi; a a p ş en funţi do j i e cae e paa auou De exemp n sţio r aa c a s phn n Aen defe dkD s fe kn "îea a u sa pe me d îu ei ea; a Thraacho Re u Pln îşi R su acepa e "ca e f ee u a i pu la au dc pc ecnm se mş ca j la ş Ae I acse nd u e oe a cotae ude a e, tadu c ? E de altf e, ş cea ugerea eioga po l n a pae a luc
6
TA RUĂL
c tât m u c câ cestă traţie e artă" de fosr u 'use penu dkaoe - de u n vumu bi ţionat ucrăi Floofa greaă âă a Pato. Ş p, dţa nstră socă pu gt ă de ca fs e an g-a xne e cva i nereeat pentr trducere tenoogei tece cest dn urm d utem cnd c ·"ustie" ş dept sn i tmen e ue fe de bne pu ustce " deş m t m etru ce pefe pe prm n ces cz fs su "drpt pntu rt" te ndec, cc "h scă o vr mut ma e r de c usc" n sns extra, pă un st udc s n on unvesa n lbu to consecvent m ttsm, gt" se foste tr ptr un, "go" ce e p m er rzt nor I cuvnele l Rw, "te rht s defed s t w mm te god". aes "bne pote f ş te decât "juti; "uaju e pid. De ce m c sens cât se pat ar ntu gh ce s n fe egt e nc taducee pb u ustce. () une d punct e vdee m s ud, s poti, u eic pt sn ş orţat, d m se pae i act dec ac ş f sps e dr s "st Cât pre su , ec să cât m fide nau c dc t en, pe acr, ran sune recm reoe ed te e a cst orn dş se vbeş, nre o eenţ deşi n rumuţe) scrtr nu. orsc să c ş mm ee u poesr Dran ov pr te ş sgste s jd cse e nt de , acstă "nt".
V
e ng
1806 809
(20 e n a te J..M e Ln Apare lcr Bnta, Catechm
ln Refo.
ll vit� Fa Întânt pe .- B Sy v pe Sain Sin. 82 Frea Socitatea Uti itait 83 l ap p ichad rlyl n co n n ne. ndmnat tbuia ur pamlete epe nt nateilo a elbea p o nopt Fnqnar np to l E n Copy. 1826 ra tac 1830 Pia ntâlnre c Haiet Tar o Taylor. 1831 Plic ati c int-i ne E xm
1820
1832 1835
("The Si Ag")
oae en a E e p n b l pie e e n cr su pri i olu a luci lu ar Fr vlutio Fac nia vlumul a r cue, Democ n Arca 836 Moe ă ă Jm l 1838 Rceneă eia l ng Work Jeey Bentha
842 4 184
Face conştn c ear n Pbcă he Ppls o Poltcal E om . e e nc h aylor.
CRONOOG 185 MU ăătoş cu a aylor 852 Rcnzaz E of Mo Whw 858 MU rag a a! Idi Ho Oia a Hait Tar. 859 O Lbe (da al. og Parie fo 86 Uiti, ubla F' aazie xaa i am a
zy
68
186 82 873
Ae a Po. Et l ru a Patui vne Lr c a S rw nviy M cntrbu l chlll tora a l har Braaug aptolu atimuui ş erd ocu î Parlamnt a alegri gl S rrag a Avgno c n Taor h Sbjeio e (cr î 86) e n Btra ul u MII · MiI moar la Agno îgoat aoo alătr d i a
9
Capto I CONSDERŢII GN
e ccmstaele ce ai l iuai a cnaşter mae s ai a ae sa ma semae i î ae ezeşte speaa asa celor i a sbete et fm e ne i r l io na ea erse prtae a i orecidii i i ( wr on g). z ii ls fice , suu bou a ceea c ei l prob ma fu dam ntulu aiă ii, a fo st iă
cea ma mpotată cestne a ndii ive; e a precup at ne cele mai tat i le di iz ee i şc ce sa tat c goare e i ma b e e oă m e an aeleai onină, fosof st încă ana s ae ai ele de u i ci gâdtor, n c oam ei obişnuiti nu par să fie ma p oape de întrunrea ua iăi ivi re la acest su-
bect ecât a fost tâ rate e n l la e btrâ otaa ş ssea (a iai Pat se baea ză pe o coversae rea l) teri li taris ui
îmotra mo poae a aazsu i E aeăat o cf ş o i n er i ne as mnare ar în ele ai a iila c piie la pmee priiii ae t iin e cept pe aceea cae e sti ea i i ee matemat ca ă a asa a a car cee ma mte cazi f aze el c
GNE
eiilitatea cociior or. aa nu dc aartă; xpicaţa stă în acea că ssţr d d ale e tiiţ nu su d bici ddqs , c u d în c rve dovdra or d ca c s caă r cip prm acă u ar f a, nu s prcară sau a căr ccluz a sufc înmia dc abra, car u d c ua d ceridnil sal din cea c s rdă îdob îvăţăcilor su ume de lm al sa, căc acsa aa cum s orla de uii dir c ma mn prosori s ot a d pli d fcţiu (fcos) prcum drel le i d msr prcm olia. _ c �
asra acea i�
§ţiIl�a ! nu _
i acea dtr răd
şi c6 :
hiar U la ' în tărr artu are teoria erală cntrariu ar f d atat în cau ei no arte prai cm st orala sau slaţa Orc aţne e ăcuă î vdra ni scop par fresc să dt
.
cora _car î eesc Când e-am anaat ă _
s = r
eVI
claă ă a ce tes a reprte mlocl de a sabili ca c corc sa icorec i u o coseciţă a sailir palab a u asemeea cr Diclaea u e vaă pi aelul a ppuara r unei faclăţ aral a i simţ sau a uu isc -ar se ce coect sa iorc ăc
UU
fapu că xna aemea nnc moal e a îă chesne dp aă c c cr î ş au, î acela mp, unl velă fsofc, a fost a să abadz deea că aes sc ar dse ea ce crc d ca ce e crc Îru caz parcar a cum fac ceeal smur a oare c discr magne sa n et rodse în faa otră. Coorm ror nteer i are mrtă n ior, facuaa noa moală ne oferă nai rncle gera e juecăor oa; ea e o aă a ran a facltăi noare nle ş eie oloit entr docrnele atae e orală, n entr ee în cocr a acsea. Ş coaa vă de ecă, n i n ec aca ce ar tea f nmă coala tiă ssă p nestata lgor generale bee st acrd că moraliatea aci indve n o ceti d rc r c a C acare a ne i a n rec In a mara, c, e ndi v s oseec î d vna neia n oi rniie orale su vn a rsn nmi te er a mpe recnoaşerea ec îneleerea e i er r. for c l elal doctrn oectitea ccudea, ca ş avăru fall n robe c d bsaţie ş exereă. Da aele n că rataa rebue dedsă rinii r oala uivstă air to tt de erm ca i a ttă etă o ştn oa C toe te ee eo carcă ă întoeă o lită a nio ror e să seească et reme acee şii îă m rar fac vre eot de & rece aete ete a u r prnci pri, la eme on a olţe E f prsupu că recele obşe ale moale a o aur e rr, fe oferă ca fnaen omn al I
ua.
h
1
respcelor mie vre ette ci oitate e ş i pi ev e aca maielor îsee şi cre n reş ciot şe oşt i !Qr s e n sa I lg, răc oine de ioit rega pă care se uci â ele colit u blema î ce măsră eecle re ale acesei dece o aenate î practiă în e msră a fo vicae u arcate negran covingerile ore e ir in ca eecnoşerii n sa dr uli e b e acesea ar prspn o trecre rvs comple ş o rtiă a dcnlor tice tece cl Sar e răt şr, tşi că dcă acese ger orale as u n ivel de talte şi ceă ceaa se erescu ce ui pm recosc a ăcu ca etica să fi n tâ gd ct o cosca a sietl concree ale amnlor t f că cs stimte atât d aprobre c zpbre, s î ă măsră nna d c c oai cseră a fi efc cr spra rciri lo priil tilăii s, cu - m Betha a târz· picil cele m mar fii a avt me ol n re ccepiilor moale c le cer ese e i- rei cu t dspel toritte N ii o şcoală de gâir cr să refze să adită că ena aciilr aspra cri ese n aspec dinre ce ma înemnae şi chr prv al vi oral rct spş ar f s1 rcască rept prncp amea moralăi ş dp zvr a obligai morle A p mrg mai 13
UTiITU
ee ş et t ac oral poc e ir ar c ncesa, a eele titite t idispsabil. a ă ritic a ii aseeea gâdr a ă po a ă ă ree t tare a rat ssac i i e lri din i la Mfz ovr i Kt Aes rcal l ci i a ă e et lt t re l tre l eclaţie looc orlază, tt e ţ ot ri ri iverl ca oi ş a ola morl iăl: Acioză ş e t el ă are a acţna să paă oa ee e re toae fn raoal *. D c e ecă dn acs rec fr torii o ote eşea aroae goes tt it o oe re ioW g să i voi e ic) o e o i ii ţ aia or a cit io l e coă To cee c araă e că tomi ol lor l esal ar d aşa t ât i ş as. C act o a i disc al r v ceca otri tr a îţelerea a aecere a tlar" au "rcr" a că e ca ea r tea d nsraă. E ve îsă că oae i oa ii e o demnsrare ) ss oş § o l ân ob l · zd coe e t scepibie d dnsrai dret otrea apulu bn o făc ' tca ce e c art ecaă bă pin ca că agr ta r c psb s dsrz Metaphysics of Eics.
eac S
ri (N )
l Gndeng zu
? A 3 o ; �nt l c P ! s l !e o e mai i j nc repină, a oe îdoh� in dm. N e su pgeea e p e l e aeere rr. Exă u l "sa" a s chste, ca, ore lt l t m ffi cst b cna cl r c fct e c oar i Ilc s f i s co' f si a co siţ!1âtul i ş Î rp c aceas ee naţe c 1 c ce i_ J w· D a s n e a l s f ă g f p c t Îot rr l r cl rcei ş a ţ car a ol ner rlea ar i r a r a lr rn n e a ncerc ir î l erlr o r s ' t al § c e a a l e e o c t î c bic rac
U SMU
r are e s orază în, s srns le rărl greşe a îţelesl să p c f t el rnl, mă vo tă î ar asra acs e câ ai l î star, p c e chs f
16
Capitolul II C ST ULTMU
Doar o rear treor e evo fa egtr gaf norant a re aea e ttate e tet a e e e ort ş orect ar flo re î ses rstrv ş do oovl reo aea o e ooenor tltrl r f ofat oeta, el n aaet, e e sn e o eroe aâ de asrd; eroar are e tât ai za ât aza orar de a raor tol la ş î foa ea ma za dat o tltamu; ş, m a fot rra te e tr oeten, elş ge eoae, a ea eeaş eroae, de tor " ar atn d vl e tltae ŞU fa teor e la r r sa t ra lU orea , e a dert tl înn to aeste lr re C tt aeea loa v gloata elo e i, ş sr n or ire ş ro, ş r retae e e o osn et roare sefa re vâtl
UIII
titarit et ic er e î afara f cu suă eiă glă ri acs c rpgera a jara plăcri î uel f sale aue a frol a dcravlu, a dlc
ŞI
s al
o
eeri car cut e oarat sgura d care l geera oe o e cu rvr la îs său c au itr cvtl dar car d l ai su epăa e e aeatv isciv ar ua să s si acu cea e acă po ra, î a fl, ă crue c cea alvaa sa d la a ea * a fa ca moae Cl car lg cere
ă �f
î ăsa
pr
of eri o
clară a aai ra ora d acasă , a rbu sue te lt lucrri; î pacar c a iclu u iee e rre lăcre i î c ăă Autorul ac s ui u a e meiuri să se onidere pri a persană a u n u uvâu "utt" invnt t, -a adptt dir o exprsie ă în treacăt de d Ga Anna
h Ph
(81) După f oosir s tim de a ul a nue stinctv, el şi a -u aandt dntun ezgus. a acenua enru o sea u o ozncă s eble d p sear Dar nume enr o au opin nu nru o uie e o den4 reuoştee uiiăii ca stndard ş u vro e ort e aplre a lu er!en u sfc o evoe de aj ş oeră, ue ur un lo covbi d ei peifraze obotoare. 8
CE E IIIMU
aceasa răne o robleă decs. r seee epicai suplimenare nu afecează eora e (eo f life) în care e înrăăcinaă acesă eore moraă ame I că u sn urele ur e a fe e umeroase î scema fieeru ere sn or fi ca mil e pare eviar a Ei bie o aemenea erie a vieii suscă î le m îre care unee dinre cele ai dee e să peru senenele şi elurie lor o repulse eace. A presuune că aa a a o f a so aln al umaşi o docină înc de erau asemnai susiări ai crinei su ceoaă su unr comparai la fel e policase dn aea advearilr lor ermani frane sau enez. Cnd au fs asfe aaca eicureei au rspus mereu că nu e ci aczaorii lor pezină aura uană îo lmnă deraană dearece acuaa aceora d urmă presune că fiinele uae u su capabile de ale ăceri în aara acera e care sun caabli porc acă o asemena pesunere ar fi aevăraă aa resev n ar puea i conesaă ar ea u ar mai auc o pare acă ee eii a i aeleaşi la fiinele mane şi a porci reula veii care e îndeauns de bu penru unii ar f îdeauns e bună ş eru ce. Comararea viei acee a oboaceo că k ericie Finele mae au aculi ma evouae dec aniale şi oaă ce au deve conşiee 19
UT MU
, u prc drep feicire nmic c pespne saisa r. Eu u csder c epicreeni au fs r cuu tuc câd a eas scema cseciner caracic or din inpu iitţii A face aces cr înr er d câ satictoare prupue a a în cr mute lemene tc şi Dar est t nu a păcerior ale rri at ca orale î genera, a pus admis c scritori corporae perritatea plcerlr priul rând pe seama r ma f a ur, a pun cssior ec ma degrabă decâ pe aceea de şa susn pe depl�aspecte dei ar fi adoa c tota cp cscven, şi celălal pnc de vedere, csidrat îdebe ser Rcuoaştra al ă nl ş ai_aIQ d n con n care atn când eaum u facem aât dn pcl de vedere ăcerir să e ăctă nma ât şi u aspet c sn înreb e îne prin deen calitaiv a ăcerilor ce ane ce ca o pcere s ie mi vorosă d a excv n cae e de ăcere, dec fcând abstrac de caiaea e i ar n vd dac decât n igr răsns osiil toi au eă a da o Q o i aei car au t e eena " iar fce s o aceea cea cel dă păcee asat 20
CE TE UTTMU
de căr a care sut
- a!t? � ,� .
e
nsa avem
a
1 e
e o u aoeză
_
csteI e
,J
e
E desgr, u fap indscutl că
are st l el d inuiţi cu amându aceste odr de ş l el capail s apreceze şi s se e ele vor nes a ca m clară preferinţ entu ael are pe la lu facţile lor sperioar une uma vor e acrd s fie ransormae dn - acelor C o fnţa una tel!ena n r evină
o devn o§Î
.
cu etmen ş
a sa
fine va rna a cea c ps n lus faă de nic c în schimul cele epli sisae a tr ornţelor p care le-arpărtşi cu r uai în ne tâ �d de scha alt r p ar cu rioe ar nevoe de a mlte luur pentr a f erict e caal proail d serne mai proe i c sigra e mai vulnerail n faa acsora dcâ o iţ u tip nferir dar în cda aesti ragiţ ea n poae icoda dri c aevrat s se scufunde în ce ce ea ie un nivel iferor de esten Pute da ce expiai vre acestei restene o pm atriui r2
UTT
go s o ndsti ra tr sn stiab ş, totoda, a apabi maitaa*; ţ lbrtat i d pt g p sta d la soii i joal l ar a ; d aosa ptr o tiri altat (xitm) a b t l ş otrbi la a; a trt t a d sim a t di lor s st l a friiri lor a l s n t ît ii i i î nu t , t totl rtor, i a i rn aast prfr a p srf r sproar, î irmsa mar aro gl, ma rit dâ a i froa o oiu, foar f r ş ott) Est idai ·a a mar a or rr ar a î as poat " p aast d vora iprfi suportab prn asti imprfui a a ividi fna lpst otiia aia i ş umi pt ot ă aasta si d p ara să s îvad aas mpfi p i s f o iă saift f Sora satst ar
na
() ae enu e
e N. a)
âe, a şi e nga
C E UMU
ă părr s s dtorză fptului că i cunsc o lură problmi. i sunt conini d b lur • r put obict că mlţi ditr ci ap d lăc suprior âă unor sub nnţ naii în ra r iror. r acst fapt înr optibil u o dpiă ruoştr a suprirităii trs plărlor rnt D z nor săbicin rtr, o lg ds binl l mi la îdnă d ştu ă l d mcă valor i csta u tui âd ob d g într doă plăcri orpuui, c ş tu câd vorba d a alg într plăr trupşt i l spirtul (mnta). i c � snt ai că săătat du b ă u dtr ci car încp prin i d uz trsc ptru tot c nobl p ăsură asză î ai s scuundă în npăs i goi. Dr u nu rd ă aci cr sură o sna bişnută simbr lg î od volutr plăcrl in c i rir în locul clor s ddic ur a sntint mi nbil a firavă s cl
ocitatî lcl xrc acest su rioar O_n intlcual dn ca cu î rd â tl a s dlrt ci
sun i �ţ cpbI s s bucur Na pt I ca Xsa cva ' " , � _ 3
UTUL
, ssb l ee cse e ăcei a fea
vrdată e cee eoe c b n c de căe c că tte rstee et o îfâee a ac coba e âdoă. faa acesti ved al g jdetoi cetei cr ă n m loc de ae. îtebaea cae d ce
doă ce e eea s ce di ce do modri
xistenă est ce ma conforta petru t răile noa str absracie făcând de tribuele sae morle ş de
d
-
cosecine sae te accetat ă răspns
JQr. ce final: �pţt
�unt clifca întru
� ,? ! l s
a sta a ce
dit e ceo i trie s n ave nc cea ai ică zitae î a aeast decă c privi a caitata ceilr deo u xistă v l tbl l cae să ael ici ăca î hestn catăţ. Că ce a jloc estă e a deter i cae nte doă e a acă s e it re doă ezai ăcute e a itens î f aiu a laizai c aea îtotdna dferită de ăcee. Ce r te deid d _�!,Jme să e u de dect aces csdeă că lăcee va di factăţe se sut eeile ge, i difr d statea lo co de e e pb nt aaă neoeoae ctlo iae ee t s ce î cea ivă d edere i. bvi asa 'st pt ptu e e o pe e ar a ei coepţ' pefet jse u vr ut it a , feci vt reu ă drca a o el 24
CE I,STE UA M U
sbă pe aceae sandad s ci aes sanda vzeă cea mai mar frce a C ea sb frc s1e, n pote ea nc îoaă ea s poa
aracte, cha ar beneicia doar aora, a roia s nobee, în ăsa cre acaa piveşte feiea, o să dedcere i ci ase obn. D sa eţare ei b d cm e ceas d ace se oce îcrcae e espgee a e Pncpiu ee M M Fecri aş a s eicat mi ss, sco în ao c e ş er ageea oe eee st zae (e că ae veee poi nos be s aoa) este esen să câ se oae e ee ş bogată â se oe e m n desăă enoymes) tâ sb e nttv ş t s că de a s tea o c ese
de -
să
o zesi c Aesa fnd neese opn I e, n , e e, otoă n mod neesa, snad mo ote e n cosecină poae deă sambu reo ş precepeo coe ane sbodonae a cae se ate asga, î cea ma me să, îegi oen o seă aşa c a fos dess a şi ni oen, ci, î msa î cae na or o admie, îegi 5
crea sesl otra acese doctre s r, tot§ alt p e crt are p ă ferea, oe o a e u poae f sop aoal al ve § au ae deoae ate e oate e u oat at teab dpe teae pe ae alle o desvâe§te al: âva mp î ur, a ă ? o e spu toate e uae ole au smt aest lucu § a tut ee ol deâ îvăâd lu a dacă e afm e rma dn acese o, dac a te a ee har la rădc ches: a e al ferrea să e psedaă de fele e at doâdre e poe f copul oralt a al o dte rao o§, ch § aces a, eva poate le ps î favoarea teore utltarste u oar a oa e c a dac prl ee hec va atât lt o o evoe att a peratv pet el d r, l pu atât vreme ât oeea ete pott s tsă caută efu atul lta e scdere recomadat î ute o e a ot, atuc âd se sse atât e tt um s fe fert, aeat ca el asere daă n e smplo e ferre se eee o ot o eaae a ma m osbI .
O
tae de ex
câevomte sau, uele azu, tertee, ore sa zle ea e oazoall s tor desr nu căra e durabl l§t e aest ucr a fos pe epl co§e aât oso ae 26
C IIM
pretin că ere e opl viei, cât şi e care i lat n derâdere. Fercre pe cre o avea e n vedee n se referea a o viă de ext, l oete de acet fe, ntro etenă oră din pne trecătoare drer, din lte varite păcer, c o lară a acvi p ili şi vâd c fdaet al de n ai la e ce a părt ofee. aeene avt destl noroc ă o trscă de de mele de feriire. Şi o aseeea estenă ete şi acm şansa lor, de ng nor porii conideraile ale eii lor Jalnica edcaie ctal şianicele rândieli sociale e ai st ingrele piedi reae n caea atngerii ei de aprape toată lea. riticii sar ptea să e noiacă de faptl c fiiele ne, odtă nvăe ă conidere ericire drept so al veii, vor f tăcte c o de ic parte ei nă o re prte a oenri fost satfăctă chiar c mlt ai pn. rini ele eleene contittive ale ei e i eriite p iere nd dese con erat sfi te ea cIent, e, en re eo n lă exite ent Dca a tă linIşte ons ider că pot fi lmii c forte pine dac trăesc n pliă extare eoionl, li o care ică, chir sei de oei, s neasc aceste o eeete, căi ee st tât de de fi incom atile cât se ă ntro aliană rirea n o pregtire ŞI o starre a dorineI r cre nepăsarea a a i n dores exatre eoilor dpă n rsip de tihnă dor aceia n cre evoia de ealtare eoiol e o oal cosideră că liniştea care rmea aceseia e pictiitore şi isipidă, iar plăct n propore diec 7
UTIIT
28
CE ETE UTTMU
lo dvidalie eschin Nrile uperioare sn, chiar i , scien de nroe penr a da seaa c elocven de ceea ce poe i speci ma Orce n ma ine crescă e i de seni ecive inie i de o el de nro lme s ltate lcrri den e de neres, âea ove d b ar aâea de ndrep i de năi, oricine po d câ de câ acese eleene orl şi inelecale e p dc o eisen ce poate i ni pe drep cvâ de nvdi şi n sra A seenea ertaea de se oosi de zvorele erir ae ndena eI d a ri o seenea v ra ceas, ea reie evite devrele ree le ve, re srse ale srie fice ş enle, c sn srci, oal i lips de omee, bcisnca sa erdere preaură lcrrilor te. Princpall spec al prolee const, adr, n lpta c acese vregi de cre ni rar c l noroc pi scpa n nrege i cr, dp c s lcrrile a, n o prenâpine dese nici ăcar nae. o, nic l dinre ceia ae cror prer mer s ie asclae n s ndoisc că cele a mlte inre aceste r dreri e ii n n sine eipaile ş el vor f, pân a rmă, civ redse nre nşe lte etre de ngse dc nea va cona progreseze. ei, n orice c c n s al t re i ol, poae inini reds ca aploae prin to edcaţie izic i or i prinrn onro adecvat al neelor nocive; n pls, proresl şnei ne oferă promnea ca n viior să p spâi i direc 2
UTIITIU
aest inami tl Fiar pas fut aeas direi e păzşe n d i fatori are ear sura via, , şi asta e că mai dm de inrs, nlăur sitaiil car n locă asl l friir. Câ viisitudiil st riale ellale l st ezama e e d rii al e e uor r fi uor si sau scr oe uae pot i săpâit b ăsră ule hiar tolitat pri prevdr omeească şi pri ort ş cu oa că n lg şir raii vor pieri ite de a obie vior, cs v a otşi lo daă u or lipsi voina şi pcpre i are ilie suient de doă ş sfen d groasă p a lua pare oâ că ră şi cu oriâ d puiă osetae
c p ci ci c ssi că e posibil, şi hiar obliai să vă ă răim ără friire noieli i s ă ăi ăă rir o a ivoluar o � z o n doăzi, hiar a .- r a e aât I o ae sn o vor su ce p şe m ţ dâ frr ar c ee ace c dcă rrea uele d lucru obl să cu propiai porie e fericire au prljl a o av dr aes s arfiu trebe ăt, pâă l m, ue scop el u e proprul său s; şi ă s s e că aces cop ericirea i Irea atnI re : virtut, ma at s r ace or ces sarfiiu daă roul sau martru u 30
C ES UTLTASMUL
r crede ă l v sui s p ai de sacric siare? Sr ace oar aces scrifici dacă e rede c rnunarea ricir propre nu ar produce ruc nr smni l, c iar aduc chir î suaia o î codiia ur prsoae ce au rua la feri i c can casa conrb a soea dar ricir lt scop n su acr l ui în em de admra dc asctul urc e sâlul s poat i o pildă pru ce ce face omul ar sigră u xmplu ca c să fa C toa că m îr ar imp că a ordiii lu odl cel mi n d ricira alor e r saccl asol l popri ricii, âa vree câ m aă în acă sta imrcă sunt îr tou să aci u asemea sacriu cr că a i la o c poae c ma sar a Vo adăuga că, aă i e prdoxa ar sa cuvintle me ia capaă i a tră li sit d eric· ă speran l ce a atineLn măsura posi I l I ·cre aI Im aara i oşt poat rc o prsoa spra hazarilor vii, câno să siă că orcât e potrvic ir i soara şi oroul ele u au uerea e a o supu acest seimet oat osdat o libează e prea m nenş caată e r v ş pmt s culte î inşte ca stoicii în vreurie rele a erlu oma oarele de saisfce accsie i f e reocu e icertie lea e urata or sau e srşitul lor ieabil. tiliarişi u au cetat icioă să s c moraiaea apare c to aa reăir ca şi sau trnscetalişilor. Morala utitaristă ae 31
UTILITIUL
ca acitatea d cica pro ri n a ta. a e a oa a a m că rii în sine e u. sa porească c n sporete s n suma totă a iii e consd nt Sinua renunare accetă e deţue ă d riirea ator sau aţ e nele d moacel ar gură această fercie fin or c e ericira coectiă onii, e d c zo î t impse teesee cocte utţ. ebue să rept n u ce e ersr utiitariuui au areori pritatea necesară să ecnoască aume ă ere cre ontitie stad ut taist conduitei c e rirea r e ci în titam a petine age să e t tt d imr pecm u pectato d ş ă t nd o �ă pună în mpnă ppa s cr cre atora. e ua s din Nath utem ăsi întreu s it a eticii utlă . "Să aI a tor şa cm e sa I s aa e i "să i i t e e c te în " ata eec iu ea d ă a mora e t t Ct eşte mioacee n popa de acest iea, utitaismu peoizeă i, ca egie sae să pu fericir sau (all zis, întun ses ma ati) inteesu iecă did ct ma î arone cu iteeu cae tuturor în a do rnd au o att e nn asura cacteri omenes să oosească ctă inueă pentr ădi în mintea fecărui idiid ocire ndsoă înte oa a fericre i binl ttor, ma seă între ppa erie ş ati lr modri d onă neate i oziti sn rsi eicire ş acta s fel încât el n nui' un cir
u o că
bnl nera, r, mi
32
CE E LSML
mt mps rct spr promovrea bie s ie u di otv cţnii sae s te gt d cest mps să ocp oc imp vaţ stscă a orcăr iţe ma. Dcă cote stă aevă rta î ă i ar cr pte e seşte vr i virtuţ ca cr ma ş ai îăţto dvoltre atri m? Su car s acel tri al acţni ic cesi tiitrstuli p are s aă asmn ss tm spr ue a rir oectveor lor? N s pot spe ă avesi ttarism î pentă îtot pe acesa îro miă avoral im potrvă, cia itr cre ssat i crcruli s trsat, î reproş ori ă stnd s st pr ît pet mnt. spn că pr mt să ceri c om cion întotdaua in md e promova i r l societăii. Dr acst îsamă să te r t char sl str l mra ş s fu a acţ c c r sut a E treab să s pri ce tes e ptm noşt; ar ci u sstm eti cere a r mtiv acţn să sntimt ari dimptvă uăci ş ouă a stă d acţi oastre su f d at motiv, şi asta p ă drp e t ce rla atorii u e odamă A ac i ceă eîger particlră motiv e ritică a iarsm e c aât ma edrpt cu cât ii u s ce mai at a arma ti u ae cu ac 1 t c vaore nt U cşi salv smel de a îc fce cru moamet corct \ iferet acă mtivu să ost datoria sa spraţ d a i pătit ptru stală cl cşi trăeaă prie cr 33
UTILITAISM
a cru n el e iova nelgiir (), col u a os s u t t, ra ai aora*. D a o r
ta a
i
tru o r ttt
U avrsar a ăui oretiui elecală ş morală îm . obec la lăcr so reuns morlmen cor �sj âd: "In o sig ur nrc fate de a salv a om a îc n l mo c re a o ăuă fata Să c an să a ărit are să ma volen o rI , ste a V ped exeml clsc roblm să P s aia în re un a elat eeea reen să or at el ael rietn sa aroaţi săi ar fos vătămaţ s oare ulitars să ni asă trăare o ne '" c osnc ov?" an au a nier ă ala re l saeaă all la îc n l o o rn orură n se deete doar r mv l rl lv atre sa in l; aul su e all Salvarea n om î u invo nuai riul as nesar al ac ml a ro t ala al lăării i n voa va luor Da da l Dav ar : Craer ret sau inore al sava om - " J , l ne dein arte t nu de l nii n i tarist n lar i onai Prto sa nru a nu i uaă dl. D a vi�s a co î c z l foarte frte de mov i intenJ. legără c c o lă rol a os de ăr gndtori ttaş (ş ma l Bntha) ult eorur de strar e î lgără c a n Cau oral al uni iun de în îre w a a e vra să a a see e ac vr s acţOn , hiă nii u rvire la a n schmă c nc c vr a eul oral ei el eea ml valaea moral r oi o a agentui în· seial daă că ezea n zJ aiuale ună au rea adi o ncliaţi acrală r roai să reulte aţini uil sa dăăare *
34
E
M
cie î
r ă
e . ar morie
inr in cr s co ue i bie n mnir cer mi iruoşi ă să rcă c cs rjri, icoo e ce sr rcr în re, câ î măsa cs să s sg cn s aes s ioă rr că şăr giime rcosc ) corţi iiris, e oci î cre rse îi s î r să c acs u cru e sc r re să i c cin un iăăor bic s rre xcţii s o mi); or î sem ocazi s cr ei să i în cnsir uii bic; î oe cri i să sc o iite iă inrs su ricir i umăr mc e per or i căror cţ o inuţă sr iţi î nsmb i, rbi să s ocue î mo e n n sco at e s. c ică c r mor nic îr ca s r _ n d I ă ţi că ar i i n gnr că în ic ss ces coştr e mi iic câ c cr e oce sism mor, căci a ie ceş u reproş a ctrii uiiăţii, roş b p o şi mi re nţeer sci uni snr mora şi ir ţsi cinor crec şi icorec (ri 35
UlU
g " ). S afr a iarm fce re i ia a oma c le sl ee etenl ra fat a c face s fe ent ar la îegisrr s ă esn a cecelo i lo r râ evalule lo moale ae au eaa resp cvle at. Dcă aeaă aseine îeaă ă i nu pe a jdecăţie or c i ouea au e aciui s f iueae e a pe ae prre a caiăi peoe i care a fă ac ea, asa e o lâg e o iui rva oiiii exenei o ăru saa a c cla c c u aa eic cosu u ă cţ une e bu sau ea ru e u ă e un o u aâ a u peru ă făcu o p ee o s, raos sau bv o inr. mea onse e aai u a aara aciuo, a p es oa o, i u exsă nic eora uars o ai afmaa că esă i a uc cre e eeaz o î afaa oreui sau core act r or. Soici, raeăr c araoxa o abuzi a ibi, e fcea e af a o, sse r ae s siau f e orc oua î afa a vu ea s suă c acea a ae ru are o aea, ai acla, og, frmos rg oria ulis u ţ an d a omu ios . Uaş p s, a a îsşii şi aă ezr, şi su câ se oa e ispş s confe aoare ei uuror csora E sme coie c o aie coec c e n cace ruos ă u abe sea i caă e cracr ăi. â ie ee ru u c rca, e m c aar, dar nu a u, ci a ageu u " o
36
EE LAUL
tt cst, mit că cr că, trm , c nă oaă a carctrui bun st aiui b ruă htărât htărât să arciz o isoii isoii nta ac tina i ronată să roucă o ot ra. Acstai c nou n ouari ari în în ocii mutor oai, oa i, orba aitat car, ârân, îmărtăşsc cu to acia ar risc osbi int crc şi icrct întru întru m sris; sri s; iar rş r ş c tar nu n cr tiitrst nst ar tri să s grăbască să az Dacă nu s roşaz ro şaz utii tar şi or atca cât c i i intr rsc oaitata ciuio ciu iorr ( msur n cr cr ată c a a utoru staaruu staar uu uttarst) îtro îtro rs r sctă ctă mut a nută nută şi că n subia su bia îna înas s cat oab a caractrui ca ac a o iin mană mană să i i trăt trăto o şi mă mă airai a irai tci tci cs rr t i amis tiitriti a şiau ctit sntimnt ra, a şi siu atii (tir symatis), ici sbitaa rtstic, bi, acşti tiitarişti c î s rşa şi a ac ti ciai moraşti în c simiar simi ar.. a a oat i as as c scuă tru ca oaişti ai ai şş ntu ntu aştia, aştia , au ă acă s rşa rşa ai, tui ai bin bin să i u n acst sns t, ut aa că rit tiitarişt, a şi t arnii a at st, stă tat ra riitat ş argh maiabi î ria aicri starui or u snt riroitt ritan, timp timp c aii aii sut sut i i i i ă a iita coa coabiă biă ăcătoş ăcăt oşo o sau sttaior Da, p nsab n sabu, u, otrin car un înait toat tr t rar ş ra itr s nri t c az a or imroba rioa to ocr şt caactt it saci o ubi ot o. aăt ă a tb an oa a 37
UTILITAIM
morală?" cei c ruosc staare fe vo avea răsi fete a fea o cestiui orale nu a ost ausă e ue e uit aa a a octă octă of ofer er î sc a el e l chir chir acă u oea oa oa ee eea e ea veree. veree. Poate Poat e că u r de risos ris os s ma ot retăr rone rone l ticii il ilta taris rise e a a e e care sut at d vt şi e rosoe î imosib ca esană siceră i ite să l raă căci omii fe ei i t aa cu zesrare zes rare telctală telc tală îş au e eea smifcaia uei o u u tr o rucată şi st a cte c teii de acestă noa oua ef ef cee ma ulare ulare nterretăr nter retării ret retee e oteo oteo se reăsesc asa î teele atfe zute a ersoa ers oa cu cl ma îa rte rte aee e c c ş d l lso soe e Nu rror rr or au au u uea ea ă utltarstă e dotră ăă ( (o os ss) s) aă sue ce îotria ue aseeea uu ue ce că rlea rlea epe e eea e foao cu riv a caractu carac tu moa a tăi e aevăat creia că umzu umzu şte es ore fercirea craror ae ş ă aest o o său atuci atu ci cd crt, cr t, atuc a tuc utlarsu u u e o doctrnă gnă r mi ro ro reosă e oricare alta Dă r cractr ă se îeee utlitri utlitrism smll ' noşt voi rev reveată a ui ui u ca lee să moli răsud că u ila ila care crede î svrşil svrşi l bie şi î îele îelecu cuea ea lu u ezeu cree cu nsiate că oce a ăs uzu cuă să dvălui î eătură cu mora trebuie satiscă satiscă î î cel i înl înl gr gr criee criee utt ae a e şi alii, ifrii utilitrişi ce u e ăe 38
A AM M
lţ crşiă crş iă a os os mă, şi e ooda o oda d mpl mil şi miţ mlor d acl si c c prmi să dscopr dsco pr sgr s gr c c c corec ş să î î dască să racce acs lucr, ar u să e spu ( poae, poae, îru ses ses grl g rl)) ce ce es oreci or eciu u a a;; ei că avm avm eve ev e d d o docri a ecii eci i ae ae îociă, îociă , s eeee voţ Dm. Nu ca să i dcă dcă as a s ă ă ccă cc ă sau căc rc rcee jor r pu r rlgi, ră s rvla, cerri eic el ccs pr ilars câ r oce mrls. risul se po se d s or pr ovd că Dume cosider e cţii ca uil r alle c dăuăor, şi aces cu o a îdrepăţr c câ lţ îl po uiliza er dica seţa uei ue i legi legi rascd rasc de e,, care care are ii ii o gără gără cu uilaea uila ea sau u ercir er cira a de ă pr, p r, docr d ocr ilţ ilţ aesa aes a sigiz sigiză ă smr c o docră moră, dâise um e doră "oporusmuu" (ec) r ss ppuar a acsu e p u î ras u ocria "pricii" "pri cii" (ce ( ce)) . a "oo "o o ( ( ie i e),), î sua s ua care acs a cs u u "cor", să geal cva folosor ire ar ara a ul eelu, eelu, au au sr sc sle ăi a săş pse C aes uâ ae u ss a s, e să ca aaaos r aigeea u ţl iia, a i scop eic dr cr iolaă o rgulă re e ră ră ru d ml ml ma îal Î acs a cs caz, caz, por, î o s e aclai lcru cu uilu, e o mră ăăui Buăoră, poae i adsa oo s sp sp o iiuă ii uă aci a ci câd urări urări să ieşi i eşi dr dr dcae oă su să ob oic ce e drc i, oă sau alora. Dar măsura î cae vra î oi îş a u ssilăţi ru sia 39
IUL
() e na n neerile ele ma ue ar aese ses unu dnre ee a r rur e re e poae aua ond n sura n are ore deere ha e e dr due a sbrea nee n (eere e rere nu numa u unsr soe uae dar sue ruie ma m e rce a ţnerea rui şi a eea de e depnde fere ensu el a ar a aesea) s peru un avana meda a une reg e anaj supero e eaanaoas ş aea a rofu su au a au ndvd fae o dede nru a pr omenre de ae bne ş a ooa e u e eurg din nrederea ma mare sau a e are o o avea n uvu aua aea aţoea a u re mar duşman a s. Touş fapu e reu aşa ar m e ade unee eeţ e ruosu e oţi oraş rpaa exeţe e au d nurea unu anue fa (u ar i formae aa un rufăo sau o ese proas în faa e esone anse de o boaă peroas) oae saa ndd (a es un d der de sne) de a un ru mae nra ar aeas ure oae aea lo u s a gdr. Da e a eeţa s n e oa de a ul de e eoe s abă e a eu efe sb n săea neder n snerae ea eue resu a aae ş da se oae defn ee e r da rinipi uiţ e bu a eva e ee s e un enru a r rero aese on ae a dea regunea n eror rea om a u eaa ror orne uţ sun adesea n s eas rsuns a ob reu aeasa: u es fen înae d a aona pen
E E1E A
nr eecele nc ne liii e onu oriea r eriirea eeral Asa e exa a ş a u impoiil ne ghidăm cond prn preepe rşi penr că avem îneajuns mp im ehl şi u Tesame n fear a arcular în are Rspunsu a aa oieie e a ea es im, ş aue nreaa uraă ecu a spece umae n a aea vree omenea a nvţa din experen are sn rezuaele sre care n aunle înreprne; pe aeas ex erenţ se azeaz neaga sa înţeecune rac (pruene ş oa moal veţii amen vorec ca ş um îneuu aee sue e experienţe a o ignora aum, a ş um omeul în ae neva e ime ena s se aesee n prolemele ropreţi a în vaa alora e ar ebu s ea de l zeo auonerogţe oare a fapul a oor or fuu sun noare sau nu enu fericirea uman. Dar car ş aşa nu re el ar nmna rea mar fiui; orium heiue se a aum a îdemna l E îraevăr c upozţa că oda e omenirea ajuns a n aco prin onserarea uţ rep e a moraăi, e nu va ajunge a o nţeegere cu prire e ete ui şi n va lu n o mr penu a pred inerilor idele e pvire a aes suie o a le onsoi pri ege au pr opna ubl Nu deo f s oveeşi espre ore an dard e nţoneaz pros că presupu c me caea univesaă î e asoiaă; d n orce ală poeză, menrea reua ăşi f orm pn aum ovger eermnae cu privre la efecele unor acuni aura ferr oaenor ar convgerile care au rezla în es fel n har reule moraăţi vaale enru mume a ş penru foof, ce ui pn n aesa va f în sre s esoere ee mi ne E admi s, ma egraă, susţn u oa ongerea c foof o fae uşor ae luru hiar ş acum în egăur c me 41
UTILITAISMU
siecte şi c ent c eic e e eare e rt ivi şi c enea are î ute e va rvre a efece cio aura feriiii eeae Cororee c utii a e atfe eeee orcrei arte ractice a efârte îbt ae f rogre ruu ua aee bu au o otu Dar a oiera reue o rectii e şi nsooi oe eerai tereare îcn tetei irec fieare aie iivua c jt ru pu e aea srane iee ă ecşterea uui prci ri a i costet c de nor rcp sece A ora căă c r ocu e sae etiaii n îea ine foore reereor i a atoareor e rm. rooia ferrea e cou itnţnt mortii u îneam a re rs nc o ce a ac co ii ene ce erg trao ar ei ftie a ee mai egă ecât ata Oaeii a rebui un et să se a arte iiie fr e e csă teă ds e ca ear rt a cta ac a e e ee e itere rai. ie argeteă că arta nvaei nu e îeea tie n ă că aari n a i ee maahu Nt. Fiin creauri raiae ei eac e re c ce ata fue şi toae reau ţne ec ea veii avâ eja arfae oniie c rv c e e rect a ioret fa n şn ş c ire ute chetiie încă a fc cea e e neet epeci ecuea s fc. Ş în ă î cre rveeea e o aae ană e e ss că e vor coua fa aet cr Orc da c pr fuaea a ortii av nevoie e r booae ajuou cror ă căm iobaea e a aa 4
C ILIAISML
n ps cesr nd cmnă trr ssteor reprenă n agument mpt nc unua dr md seca; dr susţne cu gte că nu a ua aseene prncp secundae c ş cu omenr trs pnă cum nc n ge vredată n o o ce generaă n eerena veţ, s pare c încă netns a absurdu în dspe osce Res rgmenter ce se dc împrva utarisu cnst, în prnp, n entave de a pune î spa nrmţe nue ae ntur umane dcu genere cre sjenesc pesanee neste sş rasc cae n ţă se spne că n rs e n sare să ac d a cuă excepţ d a regua oraă ş su nena spte, să vdă în încăcre unei reu o uate m mre eât în respectarea e Dar se oare dca tăţ sngur cre de ntră să urnee scue etru ctee ree cmse ş să ne nă a dspţe oac pentr ne măg prr cnşnă Dmptrvă acese snt urne dn nnţă de tate dcrnee care recnosc c t esenţ n cnsderaţi cncta n mraă ş cea e ca r docrner ssnte d ersane c un sm. t ă reue de cndu nu pt se acăte înc să excd ecepe c u greu s putea arma cu cetudne despre vreo cun c e înttdeana obgore sau ntdeaua codanabă cest p nu reprentă neaunsu prcuar a nc n ce ci cactestcă a mpcate uri a treur meneş. N eă nc n re etic care să nu empeee rgde egr e erind agentu o anumă adne, s ree popre sae responsaăţ, în e preşe cde acestr e aricăţe mprejăr cncete; ş n cu căr cre, dă operă aceă deschdere ac aaria atăgrea ş care d necnste. u est sste ora în cre să n apară cr neechvce de cc 43
UIIU
obligaior. Acese sn aevree diicl, pncle îclce al eori ecii ca i ae conşiinţei personale a agli Ele sn epşie rcic c mi ml sau mai pn sces ncie e ineligena ş vire iecrei peae ar sar pue greu susine c acela care pe sanarl aolu a care reui raporae repre aoriile concae va i, prn aceasa, mai pn caa epşeac asemena clţi ac uae e orul ul a obgaţlor morale, ea poae i voc penru a ec ne acee oliga anc c ernee lor sun in copaible oae c aparea saarli se poae ve fcil, al posea e a be a u avea nmic; î ae siseme, îns, eoaree ae lee orale pren o oae ndepenen n e b comn care s en înre ele preeniile r e oae se azeaz bu măsur pe soe eoee ee u sun eernae în genere pe coseee e lae ale cror inuene sn r prve a cale lieră cinii rinelr personale rnrlor de o fl ree s reinem c na acese cazuri e conc înre principiile secnare e ecear s alm la princple prime N es caz e obae orl în care s n ie mlic n priniu secar; ar cnd se înmpl să ie un singr, rareori vo esa înoieli în ce prvee dencrea sa e cre oce persoan carel recuoaşe.
4
apto III DESPR SANCŢIUE LTIMĂ A PCILUI ILI
egără c orce sadrd mor se pue adesa, şi pe uă drepae, îrearea Cre e sacuea sco) sa? Care su movee respecăii ui? Sau ma cocre, car e srsa oiaei forme d ? De e îş derivă e fora de cosrere? A oferi u răspus a aceasă îebare e o pare ecesară a fiosoe oraei căci î rerea c aare apare adsa sub forma ue oec specifice a dresa moraiăii iarse, ca şi c ar f eă î od spea e acesa, eş, de fap, ea pare î egăură c oae saardee roema se ridcă or de ce ori o prsoaă e soiciaă să adopte saar sau să rapoee moraiaa a nme fme a care n era oişiă să o rporee Căci mora işuiă, aceea pe care au csacro eucia şi opiia, ese si ura care e ă seaa că e în sine oiaorie ş câ se cere civa să creadă că aceasă moraiae îşi devă carac eru oiaoriu iru ame pricipiu eera îuru cărua îsă raia a crea aceeaş ară, afrmaia ! se pare paradoxaă căci pressee corore par a aea mai mă oră cosrnăoae dec eorema orgnă; s pasrcr pre să se iă i fără, ş c, ceea ce e preea drep fuai e E îşi spue Sm că su să fur sau să u ci, să u răe sau s îşe; ar de ce su e să promoe fecrea eeraă Dac propra fericre s î aceva, de ce u aş pea e 4
rer l l Dcă orecă na dopaă e ilosoi uiliaris c privir l n lui oral iiclata a apare t v c nnl are dtrin aral orl n o v lşi ol d onsarare î rapor cu rinipiile pe c în rport u unele oseine r c eionara eii u Q jung n năi u senii nori s ie t d dc rcnt în caracere aşa um neoieni dorio Hs to at de inalienabi rii noasr p ra ă e rimă l un r bine rsu nă n diiltea u speii oei iliţ inrnă orărei tentative de a anai oralit o dc l rnpii are priipii par rive nodn apiail d o pr in arae saru c l nteş spriul an exep iuai n cr nipiul e ea inesti, în onştiinţe o ata rlit prm apliiie sl Princpil ilăi e buur sa e pţin n să un ov n c nu sar ptea bur d oae sanţin d c bneiiaă orie a siste moa est sniun n xere ie inerne. Nu e nevoie să orb sre snţnil exerne e sun perana d n avoaea preum şi teama e a displae semnlor noşri sau Crioui uiesu n plus o in de simpaia ori aeţiuea e nurim pen e d dragosea or evava aţ e are ne îndamnă să aem voia iepee e seinele egois vie ă u es ii ei pentru are to cse moie e respeae rincipiu nu r i coneae o a o i er orli ilitaristă ca i oriare al devr aelea dn ele are se ree la eeii aisa u sigră aeas egeţ propori atiata de inlgnă generală i e e
DESPRE ANCTIUNEA LTIMĂ A PINCIIULUI UILITĂ
rn a mi a oigaii moral afar de feire generaă, oamnii dos fricira i orcâ de ipefe er fi condit, ei dosc şi proă toe aiune ora cari fcă pe e daă i s pare că aeea sporsc riia n c riş moi relio oamen rd în nătaea u Dmnee, aa u suţin ci ma mi, auni cei ce cred ă sporirea fe gnrae es sen sa măar criteri binelui rebe ncesat să crad ă a s r de asmeea e aproare ui Dmneu rn rmr, înraga for a rcompnsei i pdpse exrn fie ea fi sa moraă, fi ea d l Dmnee sau d a semni oi, o u o ceea c capaciăi natrii mane permt s ora doinii dinsa fă d amândoă ase nsn, înăres moraltata tiliristă proporiona cu grd recnoaterii acsia şi u â acasă rcnoaşer e mai mare, c aâ mai mut miocee ducaei cri generae îşi r ainge sopu. Atât dspr sancinie ern Sancnea inră a daorei, orce sandard dtorii am adopta e na aceaş n sentmn nern o drere, ma mu s ma pn innsă, ce însoee iolara datori şi cre, î ntrl cia moral, dă nşr, în carle ma serioase, senimeni de impoiliate de a ace acel u Aces sntimen, aun ând e deineresa e ega de ideea ură a daorei iar de reo for parară a e ori doar d nit crcmsan axilire ae sale, formea esa onie; în ast fnomen compex, îsă, aa cm esă el în reaitat, fap simp e n genra îon ura de asociai colaeral driate dn simpate d dragose , încă ma ml din tmă, dar şi dn oae fomee riri rigoase, din amintiril copre ae îregi nostr tre, din sima de sine ori dn d d stimă din prtea aora şi, âtodaă, hiar d a miire Cre ă acestă sar d compae xre 47
TILITIM
ea ace caracter arecm mc c poat fi abui eii e oigae mrală prro ncliaie a u uma manifea le alte ci carac t cae face pe oamen ă creadă c aceată iee se p aocia ator oiece î afara acelora care prinro u ege merasă se găsec focr eX pe oae prezete şi o provoacă. or de rure a oigaiei mor costă oş exstena u aaml d entm cre i nre etr a ute face cev ce violează sndardl de coreciue i cae î coiile în cre olăm toşi sndarul e a fea proail s orm remşcări rie eorie am a c privre a nra s origne conşnţei ea e aceata consă Pr urmare d i că ncne tim orcrei morale lsnd o ov n stme bc pn n propril nosr i n vă ci o fctae i ctl e edere al iiristlu a rne a nearea paclră are e sancea aari tl rs tem răsn că ea e acai cu uro ceorlte tanare setimenele c cozitte (consciento feeings) le omeii e eic aceasă sace are nc o cacitae u ceora ce n st ăpii e aemeea et m ar aces persoane u e vor spe c uui a picpi moral Nci o moraă nu va vea inen apra ec prin inemedi anciior xtrne Pă ua aa acee sentnt extă e vora n ft a aur ma i rite or şi marea oră c car cae ă acionee apr aceloa cre ea cuiat cum e cne sn ovete de experenă Ncoa a fo avansa v ei virttea căra ee ar ea fi cliv l e ntes n contexu utiltarmu ca orcăei e morale cont d t că esă o tenn cree 48
R N TIMĂ PRINCP II
că O eo e vede î b molă u f t ce ete ecv â e ucu e" e m obbi ă fie m obeieă fă e e eâ eo e o codeă î îtegme ubiev avâuş ed o î coş omu r oce ee ue eoe î ce eiue e oo e fo de e e e mâă efev e oiu ău seime subiev ş esă foră e es măsurtă de ee semetuui. Cei ă do e o e ae obetiv u e l ime mi eică decât e i ă Dumee e o ite obetvă; şi totş ce Dumeeu lâ l o te e u ecomese ş edese reete eeă u uie um itermedu emee elioe sbictve şi î ooe directă cu cete Sciue, î s î cre e dzteresată ezidă îtotdeu î t; pi ume, teza mştio sced duc pi fm c cetă ue u xstă mit dacă u se cosidă că e îşi ădăcia î afaa iii; şi c dă o peoă ot ă-şi uă Cee ce ă e fâu ş otă uele d cot mea e do timet î popm mite uci e ot eve tua să cocdă că atuc câd semetul îceteă, îceteă ş blig şi că dcă setmetu o deaeă, î pote or su ote îce ă e scotorocă D cst ercol o ccteistică exclusă morl tlitarist? Oe cda î oclae tmiuui obli aiei me î f ii c c semetu cest obliii să ie tât d uterc îcât s u e utem descotooi de e? Reltatea e atâ de evidt ta îcât to olşt reuosc ş elâ şur cu ce, î orit mq r coşti moră pote dusă a tcer şi sfoctă Irebrea rbu or să u ori mee coşi? e tot tt de de us d e oa ca u a t codată d picpu tti ca
UTLASU
şi e tor acesti i ale ro etee oştiiioitate st atât e be îât î f ş îtrebare, a fim f e ree î teo teet lo extere. N e eear petr ol mr m etietl datoriei e ît a obâ â e ît îteb e meobiete e aplc el î mo tl; fo i et teore o m tt lcă la pe molti l teia tebe et ev ît v otiv et care etmetl e î el e epet et leile şi ie o exit vre prii l moalei ar e oblitoi, aş zce acet tebie ă fe Şi ş lcrle, tc etca itvtă va coi tltt ş va ai ext i o eart îte l hr şi ş, oralşt titivişt, tote t o et ş lte oblai mole titive, o o şi e aet prtre ele; ei i aim m pa a moaltă s bazeă e oeete l iteeele eeor oş. şda, ac e î oe rasce t a oblie morle ofe o efcaitte pletară aii itere, mi ipil tiltarst beefiiaă ea e aet vt e de alt part, dacă etietele moale u ăcute, i dobdte aşa red e îm l i et otv, a i tle E t om vobescă, s roee ot o ltve ămtl, c tote ete t ft o bâdite. Settele orle t îtv tr oatre sel e a f prezete î mă erabl dar, d efire, et adms de ce cae ced ce ma l î oriie
DESPR SNN TM A PIPIUUI
ceetă. reum elelle cpacă obâe e ote ma u fultte mală cha ă u e te u o elue u e; e e blă preum ele î ume l eâ pră pot; e ă fe uă t- vre la îlt de deltae. efece b ue aculo etee a fe melo m pr e e tototă ueptblă ă fe utvtă î pe rce ree: atfel extă ee buă vătă mătoe cae u oată f cută e ur u u toul eto ee ub bă e te mole. A e î m ue cfe ee fă utlâ ele mloe u ut ltă a dac el u ae c o îeee î atu uă a îema ă eă îteă exeeă. Da ee ao morale car t ete îtr- od totul tfl eeă treptat foe olvate a lze ît-o cultu eectlă vaată; aă asoeea te etmetul datoe ute r păea ma abtră aă u a etă u m iet codcător î ata aă i o teore letă de setmete c cae să se aozeze aetă soere ş are e facă -o s f oată ă e etere u o -o îcraă l l (ă î cet e ave eumăte motve terete) c - cul tăm î o îşe dacă, p sct, - exita e met care să eească drept bază aturală a oralei iltaiste at -a ptea prea be a ş ceastă a cere ă fe dolvtă pr aază ca upă e a fo ulată p euae. Dar xit etă bază e ptere etmete aturae ş e otte oa ale uitarste tât vreme cât ferce eerală e recoută c tadul etc. Acet fuamet tra e acela a etietelo ole ale oe dora de a e l î utte u 1
TM
smenii nş, dnă care dja n pricipiu pueric al aur man ş di ericir, uul car tid o a puternc ga iueelor exercit e preu ciilizai cir şi fără u efrt explici e ula Pru m tarea sa cial at d a t csar şi aâ de oişui îc, cu excepia uo îprui dosb sau al uui ef d atratizae ieninaă n s cncepe icdată alel dect ca er l unui g (ody); iar aceast ascir e cimeta to ma mul pe ăsură c aii e îdepreă epa d sara de idpde laică Pri a, i d cr e ial pru carac erzaea săi d scieate dve tt mai mult o pae ieparailă conceii fierua cu piire la a d uci în c s năcu ş ia dsină fii uan. Lsân c la prte rli c esă într stpn ş slv vden că soiet a oailr isbl d e ă bă decâ ae are i î ci s o . O sc mn i' o i , dă s înlg că eesele tutur reu a ca ele. Ş cum în sadl ciilizii, oic so eepâdu-l mnahul a slut ae gli, f oga riasc în aceşi ei cu uni sm i s; _şi î tote poe se face ce u pas în dc ni sti d luu î c a impiil s işi pmnn în ali mi ilal me f s n ng ra să e de neco cepu s în să dscsid insle celor lali Ei aug nste s se biă, cl pu la ta aţnil dăunăae şi să se pună (f i ua pu ţi) îno se d cniu oiie fa d el E snt de sma oişnii cu cperării c lii c şi c aca d şi fxa dr a aciunl l n ns clv n n indidua (ce uin n n. â e â e oa 5
P AIUEA ULI A PIIPIULUI
scrl li s dtcă c le llal ap l rcăr, stmetl c esel lrli st tc ile it. Oce strâge a leătrl scal ş orice avas oral al socităi a ă vltă î iecare idvd u ma tic ites pesal ie ct de bsta alt c îl ş dtmi săş te ot m ml nt bil clctiv s, cl , ga it d r c t ca El ajuge să s rcea aa isctiv c o iţă ca se ecă mod fc d cllţi. Biele altra dv tu l lcru car trbu ralat tot atât d rsc ş atât deitabil ecm codţile fc le ropre st ceste îejur oicât a oseda o r sa d es setmet mv terice ţâ atât d irs cât şi d simate o vor mâa s-I mest shs ş să- îca cât m lt l alţ şi cha ă rsa astr i- ls cu tl cst setimt, ea a tt aât d teestă a a ala a alţi săI sed m gme ce ma fv snti are orbim sut csci ş hri sb efetul ctagos al siatiei şi uea dcaţiei o îtegă ea d asoceri îăitoare e esut î jrl li rae ei decise a saculor etee Acst mod de a e oc e oi îşe şi ropra oastr viaă percp ca id to ai firesc e măsr ce ciilaa aaseă Fiecre s regstat î rges ltci cfim dtă î ls cst lc îdătâd srl se ş iveld ac egaltăţ dt dv s lse ce st proocae d piilgile lgalte, egaliăţ dtrt cărora ai estă ăr îsmat ale om�i căo fericire e lăsat îă rad sri. cdile roesuli siritli ma s costată ctiu creere ieelo c tid să gree î icae ii setl d at i stimt car că a săvâşit - f o să s gâscă 5
UTTSML
sau s nu dă nda r cndie aajoa ptru sine dă d cst antaj n eficaz Dac am ps cu c acst snmn d prpdi ge şi c întraga fă a eu nsituilr ş ni plce ar f îndpat r ca fecare pan s crască înc di fra r încjurat dn a pre d pcarea i caa ş a s nară cazl c liia r c nc un dnr ca car r îneg ace o cep u r v nc îdial î ur cu arar adea a sanc um a ali fericiii Per ce or gs difcă as nelegr recman ca jo ctare a c dea da lucrar mpra Cot Taite d pou osiv. A pu fac r ure ds sisemui pliic şi al a acs trata d d c el ara di pi cu o s cnfrim ci umanii iar şi f a cedia în vden at fra psic ecaitata siă spcic une rliii c1 s înpească spa eii a s da cr o durir senmntlr i auilr îc a de inea ca ai ar exercit rl s n apa t ca u caz pari o apar prcl a f auc u c acs a ca sucet i că a pta a d xcei î inrr în cip ndit cu irtata i inidual ui. Nu e nces n c seentl ce cnsiuie fo înurir a uiia rt asura celr ar o cus s "ae a aelor i ca fac ceas fră un st ri de î onir tad d elu ua rlai i car psan u oa îr aca pat acpnztar ru c ae are ar fac mpsii rice eînlr r
PR AIUNA UI A PRIIPIUUI
v l ln gerlă nd n aă dar n mai dvăr sană cae stmenul scal s câ d câ lt să ajugă să vadă în sl smnilr săi vl n l eu mjlac car ndc l fec v e r dri îrân î r mă sil l m n ca ea să eşască n să. Adânc înrădăn ccpi e car ficar ndd o hi ş d snc ă sclă nd ăI fă să smă n dn drnele l natal sn rmni în l sentime ş eli ş c l smilr săi Dă dfrle de ni şi d lă sial eisn î n î ipslaa de a măăşi mlte n semnl l actuale enual fc să dn şi s sid cl sntimete el teuie şi ă f cşe că dvăl su l s ă î cn elile l că n s ă e pii us cl umă de (an ul lr ne) c dim vă l îsşi umăş mvra li. l n dvi ast sme nnsta l ifriară cli senmntell gs ş adsea chiar ae lsi cu dsăvâşre D la l sedă el are tae carac terisicl nui seimn nal. l u le aare ca supes a eucaei sa c lg qesptic imps de ptea sciăi c ca n care u ar i ine să le lipsească. Această cnvnge e saciuea lmă a mlei c m mi fi aceea car face ca fi d c sn vl să le în ndţă ş n n dnţă vl eeriare l gri nu cll mv n d ce am um snţ rn ând st sacun lss a aieaă îr- dicţ să ea cstue prn sie rică fră d înâ nernă prnală u snsiiltate ş inlgn rcerulu căc rea uin ş e dr a ă mine e stiu m a săş ă nl vii ndâd nc 55
UTILITAISMUL
aenie cel cu excepia împrrr cân î con rng ropl nrs priae
Capitolul IV DE C FL D MONSTRŢI EST SUCPB PCPL TLĂŢ
S emarat da că robm prvd scopr tm dmt o dmota pa obşită a emi Imibitatea dmotra c o rai o trăsătră comă tror icipo rm: atâ mo m e coşri â ş co a co dtei oa. c dtâ, fid o st d fat ot fi bodat ri drct a fatăi dcă apt am smr ş coşta oastră tr. S pot oar apa a acaş acă probm prvid s o prctc? Sa pr c at factat tm coat acsa? robm prvoar scop st, c at cvt proem c prvr a c cr st dzra. octra tiitistă pe că frir dzrabă, ş am că su cr deb ca op; oat at crr sut derabe ma a moace vdr acst co. C rebi să crm tei dotr c cd r a să stică ptr a drptă credra p car o ptid Sigr mostrai a fapt c obc vzb ome văd efctv. Sgra mostra a at obct db ă oam ad aş dra ptr eea zoa a xpr oastr acaş f, îi cd ă sigra dovadă c se poat adc favoaa apt că ceva za aca că oame 5
TILIAISMUL
dosc c că scop ca şi-l popue o uiiarisă n ar rcunoscut c a i i ctiă niic n ar i pt cvin ucui ş oa i a ici un mi u c rici enrală zirabiă fa fpu c fic psană ş o propria rici în ău e o considră ză ca n oicu, u p e aic n ontra adis acs cz c ş o c po pn că ricira n bi că c ic prsoa u bin pntu ca p son şi că ca nraă şada un b eu sua ror prsoano Fric şi-a oveit fe oc n scopurl cut şi ceă nu n cr oaă ar p cs n sa o a ş inuu crieiu n pra că ncsa să ăm , nai că oai or rcr n rsc ncioaă tcva oui d c n ap, lcrui ca, î lbaj uzu sn carc d cr D pilă i oes ct ş sn vciu u mi i ecâ pca şi asn drii oia ruii nu e u f aâ r c ora rcii a o â e auec c csa c ic opoi sand d a scosc că a pu să deuc xs uno scop c atl dct icie c c s apoă şi zpoăi a o r arisă că oanii irt n c ra n un uc ră să or Lcri stau xac ver a ie n nu că a iă să i oră ci şi că e tr doriă în sn Orica a f ra î c rvş conii r car c c , e po otui cre ( c ) ţ ş sun vitue a 8
E UPIIL PIIPIU
p ă l coni a prea uui at cop cât vrta oaă ac cr i i oda bii co r actei dcrp c este vto e u ua că paază ra în hia ra lio ca t bue a joac î a sp m ci ecos aa, a ap pshooc poibitata ca e ă i pr ii in î si ără pot c ic n at sop a ssn ă spil a ca a bă sar î-o a cooă a tiiaist a î aca a e ca ai aorai produii ricirii a, â acă ş vira î acaă anieră ca p n cr zai în in ia dac to îpja paraă sa ala, a pode ac a o ziai p car ti ă proc d obici î ărra iă ceată opn u rpză n ăca î c nigiia ad o pă pp r Elnt cii a ara, a zirai în oa aa l iităi îană ă pă, a za pă, sa oc tar a , a p sănăaa a i pivit ca ijoc anra a ca c a i eici ş că o a El ş n ş ; aaă a ac pa a sopli n oti liais , î atal ş oga o pat a op, apă ha aşa cva ai sa, aia ca cvă ca p raizării iciii c ca p o a a cirii or r a ăr n p aici p rati ă ta n s a a ap niia ioc şi ar aă n r apăr jloc î vdrea a atcv r s ş ar i a ă ar ca pi oci s să e dotă î si 59
TIITISM
şi cs c ca a înaltă intnsita D pildă, c m pt spn dpr gsa d bani? L rigini, nimic n fc c ii s f ai ziraili dct grămadă d piic stălta. Vaa lr valar lcri p ar pt cpăr a dini d lr i îşşi, riă p car i, ca mjlc, n r ă ata. Tt dast pnt i n dr a tr cl ai pr r al vii an ar ani st, în t ar rii î şi nt in ra a-i psa r ai mar dct di d a la şi ti să crasă p ăsră c clllt ri lt d l spr car p fi ts c ajrl lr înp s să S pat spn, dci, p bnă drpta că anii st dii n în vdra ni scp, c ca pt a spli Din j pt rala frcii, a v pcpa a pi indiviil dspr cr a lr pat fi sps dspr ajata cpr aj a v an: pt, fa, p apl că î czl csta ă stă a anttat plăcr ascat r păcr car a in aparna d fi în aral innă a n s pt spn î lgăr anii Tti aaa aaă spr livă pnt p aă s pl pr nsl ajtr p cr l pa at t strns îplr a ră îr ta lalt t al r as tă ri dt a r a ca pt î nnsat ta a n i, j lcl dv par a pli a ar ai impantă a asta ir tr lr ptr r l snt jla a a fst aă drt î d insnt r aliar i a ajn s i dri d dagl si Fiin t d a î l it, în a p a pae a a 0
D CE
TE ETB
fătă frtă, sa l p rd că r pt ăt stfl, p spl ss a ast nstrnt; şi ătă nrtă p n şl d a-l bn dr ast ijl n cva drt dr rr; alş lr vall pntr dragst i s drna d a sănăts. st ncls în rir E snt prt dn lntl c cpn drna d rt Frra n bstrată, n îtrg nrt ( nt w ar as ta snt tva dn părl sal. Stanarl tl tars cnaă ş pră atar sta. Va ar sr, lpsită d srs d rr, da n ar sta acst ar ntal prn car lci nal nrnt, dar asigrnd s însnd stscr rnlr nstr piitv, în sn srs n păr i vals dt ăcrl prtv att în c privşt nstn lr -a lng stn an t în privşt ntnstta lr. Cnr ncp ttrst vrtta n n d cs tp a stat nal n at tv d sa n lt ipls în var far ptli asgr pcrra plăr ş als vtr dri. Dar, ată cira frată, ptt fi prcptă n n în in ş drită atar c tt att ntnstat ca ic alt rna spară dragsta d , d ptr s ă ă tat ast n ră pot ac (ş dsa a nv să vtătr ri mr i stă ăra- aarn p n n n a n ai ar nvntar ntr l dt ltvara drgst ntsat pt vrtt. , în nsnă, ti p c starl ttst tlra ş apră llalt drn dndt pnă l pntl la cr s pt ddi dgr ăntor dt vral rcr r, l imp ş cr tvar dragsti pntr tt la intntta aă a n lr ca a m prtană ptr raara rr gnr. 1
I
TT M
Rzltă n sps ntri că, în ritt, nimc dit î ar frri. ri drit altf dcâ c jlc în va sp drit d l nsşi , î ltim nsană, c n jl n vra fricrii, t c te a ciri n rt pntr sn atâa vr cât n dvnit par a r rsc virtt d dg săi rs ntr ă t lăc în cştiin sr t sit dr î cşiinţ rvării a t ană acst mtv c în ratat ar a drra stsprt, c întdaa aa rsnă simţi lce în măsra n r a ptt rlza n n gad d tt i drra n sa n r n tt rliz m t Dacă, p pat a n ar bnfici d nici plăc dn prt vrti p alt, n ar sfri nic de in caza as asti ati a n ar ibi s n v nai pt llt nficii p a pta a, s clr a cărr rtă nta v aaar a n rsps la întrbar c f d mnsr t inipil tilităţi. Dcă pii r at shlgic vărt dac t ană astfl stră înct n dşt nimic i pat rr, ij pnt alizar cst atci n t aa ltă strai a tli c sta s zirabl i nici n t prtin aa a a, atci frir ni c a a vaa tstl in cr tr ntă a l n r tă ntat ă sta trbi să fi i crti itţii a pra isă î îtrg c, pn a d acă înt-v s ri, ă n rt în si nmi ee c rprit pr pt s c ce tn â ipt rsit ur, ngm făă şi
�
62
T TB CP
la stn fapt şi xpă, hstin c pn, a tat prll sl, d vina pr a pat fi tranştă ni prin lcdtat ş ntr s înst saa alt. nt cnvin c ast var vină a snt impaal nsl , r sal a n lr ş a-l găsi plăct s a v avsn a l ş al nira rrs i, n fnn p -a-ntrgl nsarail a, mi grbă, snt la al alaş nn în sns strt, dă r r a n alşi fpt psihlgc: ă gn n t a al pi cli nd î dr t pntr nsinl sal) ş l gni c plt snt nl ş alaş lcr; a a di cv ltfl câ prprinal c ia plăcr şă li im psltat i şi tfă Att vnt i s par ast lcr, încât n ă ştt l s ps s snl ntră cinv c s-ar pta n s rr la fptl că dna ar pt rntată în ltă instnă, spr ltv dct r plăr ş taa rrii la l că vna n lt l t dna ă prsană cnsctă pntr virtta s, sa rc l inv l căi scpu nt fixat, ş va răr spril fără să ândcă l lăcra ltă in cnteplar l s l car pta ştpt pn ating l, şi prv an în va astr scp chr că rc tvl plr n lt s attă ni schibări aratrl ă sa a n slări snsibilăii le iv pas snsilts sa ar ac cs plăcr t păşt rrl rltă dn ri rsptivlr p. E snt prt ard t c şi m a fat- ată ai trât ş mi cnvi cât n. Vin, cst fnn tiv, e ltcv ecât in, star d snsltt psivă şi c e c rigni vna ft n vlătar al dini, in, 63
TM
timp, răăă anv şi sa taat att mt d trnchi părt t î ca s it, lc să m lrl ar î drim n s îl drim mi pn ă vr. sta ttş dc n caz pricar al at failar a tra işnnţi i s ltaz i ip la r anilr r ts. Mlt r iifrt ar ani l- făct iniţil tr tiv arar nt t mai pi i bişnă ri ast fapt ar d incn şint, cnşta apărn abia î ra aţi ati făct v prt şnă ar vnţă a dvit hata ş psă î mşar fra şţi, în cntrast pa rra t aşa c s întm as a aat rnri d tlraă va a ătar. a ta rnd, şi timl av a a a aa vţ, îtr- iţi pata r t intnţi gnaă pr tar atăaă, ncră împlinira a rsai r rns ctă şi l ttr ara a rărs irt şi cn scvnt r p trmiat Dstn tr vinţă şi drinţă st asă fapt psi tntic şi fr mprta ar apt cst na ast nm v at lat rţ al prprii ar v pt asră în bşniţ ş t vi şă v n mai dri s a pn că î voim. a avăt vţa a riini, î înrgim r l rinţ, dă dm î dină fr rplsvă a rrii şi ca tra prvcă d lă ă ls a part am prsaa ar psdă voinţa fr a a l şi să lă î sirr p a î a a vasă ă a ş crp tiiă v a pa a îtd pri c mjl a a ra? a plan 64
C
PB P
aă s silaă vinţa d a i rs acl nd acsă vină slabă? mai fănd a prsna să dac a dică făcnd s prvasc înr ină ăcă sa să simă absnţa i p dr. Pm da r acsi vinţ d a i virs c, dc cn sidaă, acinază ăă nici al la ăc s drr, i asciind ar bili plăcr şi a ăi c da s srnind lăcra niă în md nral în şi drra cnină n caală, imprind casă asir în mmra prsani spciv sa pnd rinţi sal prsnal. na cpll drinţi i a n is d sb la păini s d nr a ina sb ca a binţi C c rzll bininţi n fră ic gaanţ ă s i inrinsc ; i n r sa nii n mv d a vi ca scpl virţii să dvină indpndn plăr d drr dcă n sar pla a innţa asaţlr pă şi nplăc cr bds spr vir să n scină pnr a n ir d nsna infaiiilă a ainii fără ş f r daă sprijinl şnnţi. bişninţa sin cr cr cnfră sigrană a sninlr c i cndi; i ai dară iprni p cr zină pnr ţi psiliaa d s az d bs p sninl şi cdia iva, ca i a ipr c ar pnr fir psiaa d s az p prii snimn şi aţi, nvi c vinţ d a ac ca c cr să i clvaă n aasă indndnţă hbală. C cvin, acaă s vinţi n mc pn riza inli, n n bin inisc s ă cnic c drina că nimic n b n finl mn dc daă f plă fi n mijc nr riz păcr şi a via drra. Dr dcă acasă drn advraă, nci piniil iiăii dnsra. ă aa sa ril s n lăs în sa iir inlign ă dcidă. 6
Capitolu V
LEGĂTUR DINT JSŢI ŞI UTILIŢATE
DESPR
În oe epcile speclaţii foofice, uu dtr l m pu osc î e eptă ă ti atea sau f iea e e a eea e e ort u inoc a f s ev i i e jie (te). Put i een ţe aarn ară pe ce l o uân ae ş o u ăru e moţ gol r b d o e ee u ş ă ă J b x n N poz ev o ee e ietae a Optl (exediet) ba hiar, ot u u u t ă ( m unt d guă, idă p Q i pe tn g, e ş în u o o l nu ex u e Îne pobema o ime de jute ca a i e e os ânger. D f en e s di i e n u ez n a eie oe uie . nmet uiie a pute f n t p r ea e eu o eelt ie ue un nrol o e ar e u perr. D e n ntuae sr a -n m fe nte ne a co -n nm f u e i o e e ie m f i le
AE
fra lo eâ sunt ce dn um în pa lo feră; e a a âa ca azioa pi sez ă eşi a l d urm acu ş. Da u a a cr sd i aua l al caş a i ci a coute acte o opni su de fap foa stâ egate. Oae sn noeana re să read c oce etmnt sbec dac n e xa atfl o eeare a une ae elt obev Sopl ns aici e s e dac eaata ea oespune sentietu usi ua ca� ps o aa va spca, ac usta a ua i au n pcfc nc acia tt d tat cealt catăţ e ale su e a o coma a unoa t ace cal rt u ase atca. pnc e eere acee eetr e act, orat ee c î enmet e jste au njte l , cu e czl snzo ose e core us, sa un ent a fomat n crea ao sen Şi aceata e cu aât a ortat de eca c â oame sun n e, d sş s rcuoa fatu od obv cţe s od o pa a âpi "opoţ geale (en exedny); da, î sra î cre ente scv l st fert acla are e eoe ascat c oporul m a pera orcle sle eceţa uno azu lmt a el , o gc c e fcl a jste m gen ar o rră a tăţ geeae (gr ) ş oe foa upoa âre enl ei orgn oa dfit Pet a a aca chesue e neea să îcerc mrm care e racterca stcvă jsei sau a are e ae ae x asemen ata, r ati î com tturor felulor e
UTIlSML
dui mite uste (ăi ustiţia e mte ate aibe oale e e mai be efiit p psu ei), aiae e le deoebeşe de ae mdui e dt ezaobate a are u paă aest eet eza pbato Da tt eea e amei aatzez d obiit a st sa ist e peet îttea abt u sa eie de aibte omue aui pem ede: ie ă as arib pila s aestă mbiie de atrbe e apbi s aguez s tiet a u aseeea aratr spea i e tesite î vittea eg eeae e o stituţei astre emiae ie aes etit e epiai şi e trebue it a a seia Ni prima varia e aeva ai zov d aeată estiue vm ezva de aseeea oema i a aă a dua variată e aevat a rebi să utm at md e vestigare a ei Petru a a artee mue e ue varetăţ e' ete e eesar să îepe p ispeae bie oma l oetă S e apleăm de ssi aspa dfeitelo dur de aie i a aaeor aramete ae prbeelor umae e are a tu, sau a e mai mui e af det te sa ue Lie iute a podue seetele e s ae d este ume sut de o varetate exrm i eede evstă ră s vzez o aume odoae a Î pu se ose deosei a s prvre uv de ppra a beate de ppieata sa e r ur ei aae p ege av, a u z eeilo st i ust îru ses pere ar ame ă e s s espei i ius să vz g ae ua aeată ueat ame i te exepi pveit d eeat fme s ae se prezit oţe e usii ş itiie De exep se oate pesaa ae sfe pvaea ă
SPR LGĂTURA DINE
L
f pe eple d cae e am paă u az la cae vo reve În ole râd tui a prv po f drepr ca a fi bu apai u ale cve a are coeă aee a a i o l a Cân îâplă ac r a p r s up s âmplă aa cea ( a ce dn pu r vr, n ş aaş l) o ea părr dei pi a a îcl Ui i ă o , oiâ e ea n tr s oat e v eea da oqziia as ta la l da ae lo poae lua doa orm rn sal a o moca pi imeil n aor ope Aa păer (ca ondan p mli dre ce a ma fo a omi i poeează adea si duoa î a ror ae are d sare de ui eeă ar ave an e sce împov lor e suă p emr de oor u n n nl, emel por a e cr o re peru ereul omn al omnr nn nc a eil donii la ee pron oriv n c r cora e c orc ege coser e poae f v io r r ml char d ea e apreaă ca j c na ca eoportă a î chm vor crcumscre rt l epunere la cz elo js a p d al e pn oe lege ce su eopore sun e oarece orc ge pe anum c apa le re a oeor resr cr su o juse a veme câ n gae o ndnă e a r bn nr In ct ă mare varea d opin p am d l ă po ea s c d lea e crel l al se ci ea poa cof n peroe n bncu s mpun ale pe ja e o n m Tou cân o le onsdrt n, pae a i pi noeun ,
.
TlSM
c iju în sensl în ce e j o înclce le: ne ca voe a depl cv, dep ce, eu f în ces ca n dep lel, pi nu e e cesa ne a f n dep ol P e pe spne c eis n l dole c e njie consn în lu sa ef ne pesone e u cu e e un drpt ral Î tele nd, e unn considet c ju pu c ece peso oin cee ce mtă f ce u ucu s njs fl de one n un e a fi fcuă să sfee pe ce nc înu c n lul, n le eă Ace e, poe fo ce c i ve sb cae apae ol on dee e Cu e pespne ee de ei, poe e cu e ce ese e În ens ene, n o peson eă nele dc e cione coec esn esees o f e oes ); e u cioe ncoec; înn ses eli e bnle de la cea căo le face s le c e e u de l ce căo le fce s le cu u Peu ce cee s spn c ine penu fcee u u fos pv ncă c n c de ealie uie, c c unl în ce eenele se sn done, n oae no consideene de odn dfei În al pale ând, pov ăe enele, s · îli cd cv; s vole n anajen e explic sa lc, să n e dc l nilul eo co le da naşee ol ă cooen, ce pi dcă a da aşee ces speane n od oun ş în cnonă de ca ş în cl celolle o pvnd s dse cae vob de, nc ce n e p c absă, c c osl s e anu e o ole deă pvnd js, a penc ec e, o de o seene condă paeneuu ce seee c ne absolv de obl pe e o e e
TIIT
R GĂTR DINTR
e i că enună la beneici la cae ea ndeptăt s se a§tepte n al cinilea ând e un apt uniea adis c a păitor este incpatibi cu ustiia; a i ptinit înseană a dvedi peenă sau avza psa î auna altea în cestiuni la cae peeina sau avizaea nu se aplic în d iesc Tti ipaiatate a u pae a i ită ca datie în sin ci ai deab ca n l entu alt datie căc e ecscut atul c aizaea şi peena nu sunt înteauna cna nable în fapt aule în e sun ectv cndanate epeintă ai deabă eceia dec ua ai p babil ca esană să ie blaată dect aplaua ati cnd nu dă piitae ailie sale sau pieil n a c stăini în cndile în cae a putea ce a ila alte dati; i nieni nu cnsideă c e injus s aele de peein la un pieten la ud a a asciat Ac unde sunt iplicate depuie ipiatae e des bate da ast c e cins în biai a eneal de a especta dptuile iecuia De exe plu un tibunal ebue s e iaial eece e e iu să adudece un bect disputat aceleia din păi cae ae deptu de al pseda ndependent e alte cai n alte cazui a i ipaal îseană a i iueat ex clusivitate de eit cu e cazul acea cae tate de udecăi educati sau pi acd ecpese i pedepse Estă ap azui ae ea nseaă a i uenat da de espectul entu iteeu ub c e acea al ealizăii unei seleii pine aai a uncie ueaentlă e scut ipaaiea a blae ind ustia sa puea zie c înse a inueat eclusiv de cnsideentele ce e pep tebui să inueneze cazul aicua aut în edee a ezista la atacia ic tie cae tea ne o onuită dieit de ea dictt de ese co
eee. tâ ît u ee e imae e ee e gaat; t e mpnentă tâ î etu e ue â î a aesea i, î u rentă ee et ma mlt decât'mori altl, o e e use va l esn e şi me îttdauna, acese r a e, e e re ped epe t elpes . Oce e ue ă eaae o a us, u e tu î ae, u ă r e e nete rtunate mu eglta tel ut l a tlu e fe e pre t ttr ă e e are n ca t ă egl te etul îee st sda v t s at m ă ee e âe Su, te e fe e e ee stu u a euee să e m ee tee e et î e veşe jt; n e şi tm î tu e e e une etu n ete njste e u e e t e ue r e ue n rn , nu e j e rl sae r ut m ega ; e e e iegte pu e tttă st. e e e că ee e u nsar jup ngataa e e zeă e fap tr a su e t u ute ev ş e â a ş u c vate xă een e e u rvre la e u Un m şt cn t m ot s e p ă al pu a al ee e a l ser ă j st ă a m mt ae ăr v t m î m, us 2
DPR GĂRA D TR
TTATE
c ci c mncsc mi s cr dc i ml s l că sici sn i vls r c nit p să rind n m js, că-t i r l disrir dsli. Sil jsiii ntrl fi invc, n md lziil n fv icări din s pinii In f t ml plicii difri l trmnli jstii cr şi n privit c n tmn i dvi rcm dificil să ssizzi cnn idică c l i pnă şi d c dpind sniln, sn imnl ml tş csi cvn. Dr s-r c i n csă ncrctă să rimim mână d j d isri cânli, ş m ilsă d imli si n cl mi ml lmbi, că n n , ili cntli c csnd li js s fă m li d l rin lă * d hărril jdcărşi (r dinncs f ). J ră li c c În editia a IV-a a lucrării 7) pasajul e umea ae aă formă: "ie de dreul poziiv, e e ceea c, în le mai mule zuri, a os rma pimvă a drepul cuuma auoară. fusum e o omă a lu cea c a s pruc. u ae aeeaş oige Diion ve de ldike, a rui îteles pcpal, c ut î vrmuril isce ae Grce, a fos cla e umărre judiciară (sui a aw). Inita, -advăr, e sema ma mdu sau manera de a fac ucrurle, ar a ajus epede să sem aea prescă de a fa lucrurle, cea mpusă de auoăţe ecuscue, pararhale, udcare sa pl Reht, de la e v rght ş ghteus, e snim cu dep law) E adevăa că ssl a al l reht se reă a rp, c la recudea z, a el cu wron ş hivaenti lu ini nsmnau srâmb su înoohea; d ceasa s rgumena că rig re) nu a smna ta drep n sens judic w), ci, in ră, dru î sens jurdc (a îsemna va e drep (rg) Dr orcum r s ucruri, fapul reh ş au auns să b un ss resrctoa la aca de dep pzv, cu a mul lucruri care ·u s cerue de eea judă s ouş esae penru racerul moalmee drep sau ecudea moraă, ese aâ de semv, eu acel ral al deir male ş câ 73
UILII
s pr k e rec dike
rărre jdciră ( t t ). Recht e l cr v rig i gheo, e c rept l. Tribnll inistrre jt, st tre ş disrr pli I rcză l justce se rl îtent pentr jrse tre. v te err uă p repte li Hrn Tke e prspune ă nt trbe : Îse er ce ce îsen tlg epretă dr den rvă petr ictă î rezet d r e rt ă enă petr ell î cre es păr. r că n xsă ici îdil că le prir e î cstitr ii d justiie dee rtt c lge. reprez ci dee de jst vr, pă l nşr rtiii e r tptt ppr l căr lgi îercu ă îră t s ere rlett cre rede ă t drctă F Spre. r te î prr gr rnii cre şt ă ge t ăt ctă să ie ăce e e, t tă că ct ei pt fce leg rel ă p , prn ege d tv iden celei lrr r, dcă r i t făt li indivizi ără s r st csderte jt. tl s js jt să tt ră ăr r r re st, r r tr ă xt tă r s n s ce sn trr tr să e l c, de le el e ste ă predită il jte cr ş
derva fi ut loc în s invr. bll dm jiii, n r� şi nrae l plu Î ză en tăni t u u riq udi)" (N
4
a aa ore îtea să fi at a sa ă oi ă iee e ute i gc e a apiabe a mte uui s ii n f e oit s ie, eemtt e ă astee î t v r § r ă î îtea n zni a s ate at i i r j fie tuu ut as z d ee e i s f mift ae e osă ut u pe st tana stimet e ăer i e iv [ t u resi e ae o av a , a i, t u ă e ta s r ă fe f e h n pr ă : oiă on pintre fi r ă d! jă roet i ea jă i, p i ii eta u ă f, p rp , toi rim aro na imitată ap iior An oră o sa e bt p jsie să an (i bou stie t ), ae n n zu e ue ă fi sasfi ă ia i e pr rsor Dă ă iperea tn o â s im sita v os psra usii a n r e stri ă o să fâ ri veini îraa stă e pbr şi probr pbiu tfe, ea e oâe ri s t ie eeto ni e a fert ai ue
TT
afoi pâ cân respciva oţiue a ă e evârşeac staiie avasae ae evolţiei ie. ele puse ai sus rpzit, cre, o aboare veică iii şi prreui ieii e ustiie. Da rebie em că ee i î iic cre iiă e obiaţie e obiaia oraă î e Căi e e c ieea e acţ pnaă, ce e eeţa lui, nră u mai î conceptu e iutiie ci şi ep oricrui e e icorectituie (o) em c va icore ac u îţeee pi aeas ş ft că o prsoaă treui s i ppsită, î-u fel pentr u cois acă e e e ine eeior săi; aă u e acet i r mca e reproue ppiei coiiţe Aces pae a fi eal pc crucial al isiciei inre mralitte ş im oporia. pate a oţiii e aorie î oe frme i, fap că o peroaă poa i obiaă eii ă o îpsc Doria ca c poa i p e a o poaă, aa m s pr i. Dacă u c sierăm că a poae i preis, auci o vo mi atie. Moi ţiâ u s prc) a e iee aora p a oia preii ei mete; ar proaa caz, uc car e îrepăţiă s s pâ is, porivă, ate uci e e m vra ca aţii s ac cri peu e îi m sau ar i â a pat, i râm a î sprţ câ ar oi, aite s rri e care s ţi s acă; aces u e caz e obaţ mora; i i am p ntr asa, cv ser ar tri s peepsiţ. m ae a ieea e a ria sau a u mei eeap vo va, poae, î ce c urmază; ar cre e pu că acasă isţi să a baza ior cr ri) icorec (wro), oi mi co icrc a oo, n oc, at r
DEPE EGĂ DE
epreiaiv sau ompromior, up um reem per oaa respei rebuie sau u fie peesit pru ea i suem a fi oret fai uar uu u e pi, a fi dzirbi sau udabi - fai î fuie e feu î e am vre veem peo î auz e obia, u mar ovis ori îma aioeze î a fe i urmr, da fiid am tbii are e difeea arteisi e separ u iutia, i moaitatea î eee, eee omeii ae ootuuui (epeie) i vao uui (woties) mi rmâe utm ara eti ititiv a utiiei f e eete muri e moatii e tie mraitii ivi aiie morae î ae eoate e r-aesee eresii aoii ae oiaiei rfee" i respv, "imerfete" uimee t aeea î zu rora, tat atu e biatoriu oaiie oee e - raiza u sate a aeea t, a î azu ariii au a măriimii, are utem îtadevr iui e pratim, au fa e ume peoa i a u aume momet. imbau mai eis a uritior fiosofi, atorii obiii erfete ut ee tori î virtuea ora apar u dp (ght) eaiv erisi ueia sau ma muto ee torii biii impefete ut aee obiaii mae ae u au ae ii ui e Ce e v bea aast disiie oii u aea ae et îte usiie i eeate obiaii ae moraitii teera î evist e ae m fut-o diferiteor eii puae e iiei temu ea î ere impie ieea u rpt eoa a uui i p ae -a ea uu au mi mui iivi um e e e e- eea â * ez, peu ăea ş usaea aesu pu, admabu po ss de poesoru Ba ş ua Te Etia Emoon o te Moa Sene) a dolea d ee două aae ale sae e ompu o operă
be gâdă ş roudă asupra mt md) 7
LML
on o prpr au alt drep g. Dacă injutii const n a pra pran d o peun u în trt r d r au a u dcâ pe a poe care n a dpur a a în ec dn acee ci upozii nor pcă două ucu: un ău făct i pronă deena căr i e face ru. njti e r rn a n dcât p ltee ar ru ă az crale prone care e dtrn pa c acea prculaitte n drep apr n pone corev oligii a na pc dn jutie i genroz a nie. Jui ilc nu do ce ce e in nu faci dar şi cv ce m peroan p prn n c fnd dretu oral. n r n drp oral cu vie gnroza n oe dor i nu oia n pn d vr oral ă pcticm a v ă nn nd dra. Şi e v or v aa az c rc d ră car par r n coict c ea un ce c o nr el i dcă u rl ncarc a cu >cu- -J ă ate că eni în nr d nu fic a drtl t ine p car l p fc unc l nclde de îndaă prin car a ză geerozae ş ăiimi n catgoa j olgt pu rădiie na ur un d elor oti ndue a u un de (d); au că imic tcev po o ăsplată uicint pnu ce c ce octt pnru n ifcâd fe cazul c de ecunotnă a snt czui cucute de iie* n cazri ce in d vruea mriiei ce c ale edt "mele u zur recucue de . O apare dep, aem u z e jute u uul a mrme; (N *
7
DESPRE EGĂRA D NTRE
ULITATE
a dnca dne je olte î enee de - oi c e v doedi că e ditie doc c o nteg olate î jte. tdnd-e tel ă dete eentee dt ive ce ntă î coee idei e je tem c gt ă îcee cecete că etimen c înoee acă deeî e atat nt-o doze e caă a nt u u ce gae ego cno cte d c cetă de n tica dacă el uut ogn codeen de otitte geelă (gen dncy). nl ced că nenul îi năct d cev ce ute i it î od aotv ci ce idee de ontte da ot ce ce e m î e e ci vin. vzt c cele doă elee eenle e entme u jei n doina de edei o eă c co o vătăae cnoae atl cniee că ă un au nd aca u num ndv ecz co le- fo oduă tăe e ae c că dna de edei eă ce vătt t ndid e enge tă ă entnte aele ntua n ce ît d ce e nt idenice fie e nă c ti tee im de auoaăe enenl de te (t E fc ă f ta ă nge ă băm ce v ăctă au nccă a d e tă ceo cu c ză. N e ece ă cm ci igne ce entie. Fe că e ict că e ezltatl telene el e etimet cm tii ti ie căci oe im îc a,că ă tăme e ei ce - vătăt v ă tă e i D ce unct de dee ii m e dn d l nal do doă tcată a aca că nt cab ă tzeze nm cu 79
LL
genil o a c caz o aa a ne c r aa ror ca c c e fiinţl an ş cha cu toat ţ n (enn) a oa aca că od o nlignă ma e c coeă n pa antar ai ag emee o i că n înate e in ie n e ia. In ta ac nlgn eae ca dpd l po a aie iiă ă e caaiă ă îaă conaa inee c ită îe a octata onacă d c c pa at nct o codt ca an ecea tăţ gnal ană a ii că itctl (dacă tnct o ) d atoaăa. eşi eioate a inlign coinaă c eea e ia c nl a t omi ă e rop i colcti d a d aă anat tun aa od nct orc ct o t acta îi tz intnctl d ia şi- îing on rzţ. ntet jti conida act acl en ă ca dona d a i t al cd entl natal d anşă a ăzna aca e ingeţ i ai la acl dc adic a cee ă ca ănc itd ocieţii l c a. Ac nmn a n in iic m ca c oal xcla a odona fa d imtiil ocal la chaa coa ne i ne. Căc nnt atal n ac ă ie iciar toae ac c n nt dzageae anci c taoa n enin o in iedl tntl ocal l acţioază nmi în ecia i al: proal e eig o ăae ad ocităi cha dacă n ea ca na şi n eig o ătăma oa ocât e eoaă a dacă de f p ca ş ctata 80
DESPRE LEGĂ DITR
IAT
îmn c l a aa nt ă o ee. eeită o oiecţ la acată doctiă firmaţa că ci câd e imţim taga în etiment not de e no e âi a octte în anab e a e itee i exli c ini e e d obini eşi eomi fim etţi p şi imp pet c m feit a o poană a căi ealmn n eimet moa adcă na cae ectea acă act e mai îai d aş pit ă epngă o aemnea proană car dacă ar pta ă nşi da ema limped că pin at gt a rdcă în faoaa eeli ocia imt c iganţă c pooa o e e ete în neficil atoa ca în efi ei îşi că n ime ata dac pieşte ct doa în ma î c o fctază pe a atn a n a oştia ti n pocată d catl jt a poio acin. cet apt ad caşi d moaşt tiiiaşi. Atnci cnd Kant a pop (aşa c am e neo) ca rncii ndant a mo "Acioea în şa f încât la condite tal ă poa f dot ca e e tot iinl aţionae" e e de f ă inte aităţii ată în md coec ce mantăţ ată f ni di m eie ă at în d gt tnci cân ecid în cnştinţă d cază c moaitatea ni act. Cci altl Kant a fi fooi cte fă en: noaă n oa n n od plaz ă o e f ea şi o eă ca pdcă egoim n e sil fie adoptată e căt toat inee ioae fe că etă n oco inmota iâd e co c - on tii ei. Pen c t ă ee n teie ă înen c no ne ii ă n mdem condta confo ei e e cae tea-o adopta tot iee aioa în 81
TTIM
foosu nts o coctv *.
Ca rapu de d jstiţi prspe o lucrr o ru e oduit ş et ca sacoaz ru ru s psupu c prim com ît uatţ şi it ii asti C (setimtu) dora ca aceia cr îcalc g fee o paps I pl preet aic iea e pee tra car uf d p ur ceei îclcr şi a cr rpti (ca s folosm xpr dec at caui) s oat a. Iar setiet jstiţiei mi s p a r a a pr u rua o tmar au rd e o r car simpz r s a tote proael ge capactţ u rr sfr spatlo ş c cpţei a spr gois tlit. D cee lt lt trag tet carct moral; d pr ora sa spca ş eia c c e p. trata pru a uu dpt apariâd per soan t ot pr rp tar) ca p u t d ut sti tuu ci a p u orl î car s înşâtea cla dou t cest l st p de o par o r rdă sau uor proa dter mina şi p par eţa u pepe xainar a prpr ostre coşe a r c c st dou rur d tot a c s ţlge olara d ce drptu er soa prsoa poat prtd î mo ta so o projz possa alui rept pr or r ca a duca ş opiei. Dac a a cea cdr a f o drtre ficit pt a cr ca u ucru si fi garatt socete om * pa sa a F' M
(181), exu coe i c de "ee xpesa "eese o (ad 2
E
GĂ DIE
I
pe c e r u drpt pr cu uc. c drm ă d că u cu u pre de de utem ce coned c cete u reuie ă măui pentru prtej cl ur, c o ă î rduui porir e fre. fe e că peă r dreptu eea c c îr- cm pte profelă ctă î eu că cet u e ă prtă ic ui lte pro - îpiedic î trăduţee le de ctg rct e mul pte î c eră. Dr e u re dreptu tr ute (de re) ch dcă pute îtâp ă câte î că cette u - gj -o gur c ct ce mă Dpor dc câtă ce m de re e te cu t l ut î fdrile uce e r drepu re ute de ire pe deoec cet - gt - gue u e d ce mărie. Pr urre e u drept îem cred eu ce căru poee ocetate teue o potejee. Dcă ce ect dcd îtrere "d ce treue?", u p du lt tee dect tte geel. Dacă cetă expee u pr ă xme î ufcet mău fr iţe c d em d erg eoet etetuu ct e îmă cu c î cmp etmetu u tr d u ee r ci uu m ete de răure r cetă ete î trge tette c jutfce ră d exord d pttu me tl ge d utltte cre e pct c. Iee pct ce l ecurt cel t dte tte tereele. Tot ceete floe păâneti ut tecie e ee eeucios te; mu d e p f tfăute d e dc trui u îcuie cu e; ă ecur ic m u c m de e edem î ce c e ie ru îmre răe o rcăru e d; căc 8
LAML
nimic n n a ămân în afa atsace cp dacă pem f p d toat cpa o d căte ocie -a oed, pnt ont, a puenic ecâ i ctă tină un dnt c i iipeie n fzic n poa i podat decât c mcim ca o atifce e menint f intemitee în cne Ida noat ada iea geei e c o să smno not d a n aocia pe c m sig ni fndaet stnei note cează n -i sntinte t ai pteice ecât cee oa azo oini d ttat, astfe îcât ieen d gad dnte (c înâpă aee n iog) dn o itaă difnă de nt. ctă nă n apae ca aând ac cacte a ce paenă d nf itat i de icoeniite pot cu oc at p de consdai ce pztă no c dting nu cocttudin (gt) ncoc tdn (wo) de c a opotniă (xpdncy) eopotuntă ont. tnt pcat aic t â de pnc no unt at d g c o îtâi ntnt copunztoa a ca (to ii a e int), ncât cin (ogt) cz (od) noă n bi (st) ia ndspnsaittea coctă dn ncsit moa naoă ci izice i eea n a pjos d acata în pna foei de înâe Dcă aaa d a s, sau a aănăto i, n a pz o odaa coc a o de tie dacă jua a copt idpdntă d iitt un stand s p a intea poat cnoate it n ipu act d intospce nci a fi g e nes e c acst oaco inn atât d ag de ce t mt c apa când ca jut cnd c injt fnci e umina ca st piit N p că tiitata e n tanda nsg pe
DSPRE EGĂ DINTRE
LIAE
c ic ă itertză i şi că m ă iă dcât dictee ii şi c i iii c rtă ro d î d cti iii. - ccid d ici c r tii n t i ct că acă o dptă c ră ic rc cz dat ăa mai mt îdiei decât ă demtra atatică. ca e t tâ de eprte de raitat p cât d ari t e ie şi p ct de apri t dicuie c iir ce t ri tl cietăii. u nmi c diei ii dirii indizi a concii dt c prii tii d ci î inte na i cii r ic elă pricii mă ci i mt c cicd totduna n c c c şi era cro iddul e gidt ie d adad x ri i d prrinl al pronal De idă x un care pu că it ă deti e cin drl de d n exempu atora că pedea ut ai cd aată tu ine cui ce eă ii i xac nr a că di o c rta dicămâuui t i r ici ană deim i itii rc că în dii d c ii r in tci nini nu r dt ă c tz c i jdcă act bi î ci t i n od ut dpi pntru a reeni ău c tr cta iind un xrcii a dti itim a to-ăa. l. Own aiă ciar că int ă dşi n gner căci inractr iz prrii ă cracr; edai a i circmtaee x tia l-a ăcut iactr şi n e oni ntu acta. t act oiii nt exrem d uiie ăura ca rlma pă ca imlă roemă a tiii ăă a aorda piipiil biacte eti i 8
TITISM
ca conttu ua autotăţi l unt incapabil ă ă cu a puta i contaş aceşti âitoi Căci ît deă toţi ti cntuic pcâ e gui e uiiei c un cono păii eee eăte Pm leă cunocut inutiţe e ua u inii i i ouc o paţun făă coni ţăâtul ui e ntajul altoa dil e beă g ce ră d jut c cntă dn auto-aăa p cuo cuta njut d a ţa onă ă confoe ieii c o au aţi dp popiu ău in. Ptiii i en inocă pincpiul a că inut ă eeei e cie ntu ca a ce u ote opune. Fice i cşti gânitor apa c ctoio atât m câ e obgat ă n condae e utţii e e ceil i în ău î cae cete me ieite u fă în a c cotto oat ă aăaa a tt att d ult ca i cei Nci uul n e pooa ropra a nune d uti fără neoco e cellat ca unt a e cntâgăte Acee t înd dcultăi ele au t întoteun e ceue c ta ş -a căutat nene uei ieităi e jloc nt a t ebă dcâ tu e dăşi Pntu a că d t toie omeni i ginat cea c a nut lbte in închiuini că nu a ut jutca ppie nui o cău i înt-o tar copt dpraată (hteful) cât că un că a ajun n aca ta inpndnt d oce ueă uno crcuan ntio. Pnt c d ce1t dcultă nţ aotă a ot icie unui cntract pn car înt-o eoadă ncuncuă mmbi octăţii -u ng eecte egie i cnmţit ă f pdpţi nt oice bate e ee <âd in cata utoi tu e ce e peupune că at nu a fi aut d a pdp ie ntu bn o pntu ce octă. e conde
DESPR LETU DNTRE
UTILT
c cet eicit iee e c e iictie i eiime ic eei î it t m m cce tiii i it c c c cimmt eei c c c mi ei mim c ci c ce cim i o im ici c mm e itte peo ce c e t îcic Dimpti, e e o ite tctiă ei âat egt ce i tee iee picipii e tii c c cet icii ptic u c ă eoie e tie ite ce ei ie e mmc c epei te mt te ii eee mi mi c pt ee di oce cece e ăi pe ici mc tee ot de î o citet cet mxim, oarc ee eit c îgi ta i te e ei d ud ieoi e emi de ip eit ime. o t : tci câd e admit eitimitta apcii e ei mi emte cceţii coicte c iie tiie c oi ect eee î p c ifcţie. Nici t eg i e mei e ime tât m î ţ etime ti ip i pot tiţii c ii ci t ochi i di t ie. act ci ce ţie de dt ee i hoda, fot adoat î gee î uopa î citae d axi pctică, ăic c et îc î mte miţi, o cet otag l i cd e ic di îtâpa o e de ct tip, etimet gee e ticie ce oete eee cât e iec e tie i eecti cei cet g e t e ccepi Pet mi, tet tiie î diea i e aca ă eda i popoţioaă c iacţa, cea îeâd c a 7
TTM
tebie exact ăstă n va oraă a ci (oc tandd de ăsae viei e) dă ă o cideete ivd ăe ede ecee ent dec ifacnea nic de ce c obem iiei. tă să i ent ce ce ideee t t ei sn c c i di c de vedee m e jst să iciiti i e ic fe de sriă oic a fi ciee e ce ă deăecă ăie cee ce e ficie t a- fce să i rpte oat codtă i -i deteia e aii ă n o it. ă ăm t exe d- doeni ce ne-m efeit d j te st înt- ciie dsiă coetvă tet îndeâne ă e b n eteii et enee eioaă Ce ce ăd etiv sn că to ca cae îi fc t cm ot i bie eită a e i n e t ă fe i în- oiie d ieiit dac a ct eaă miă o ei mi că aptdinie eioe t de nte m mt dcât sficiete n adii e ce o tânesc i ie eoaă e cae o in i i ee ăntic de sifce c ce îc ăă mi necer ă e 4e ceto vte ctite eioă de bi mei î că ociette e meită confo sti să consze e ce a ţi voţ nt cstă ntată tat van jeo i n ă o arae. arta cată snt cei c n că octaa ete a t d ncoi a eiceni că ece or nd a te scete e deă o econsă ai ae că o at e d ett co e efect ci o că e ecoe etenie ctei e fe de ft că dcă e să ească a e c cei e s să cee ă i odcă a f dci să e etindm o cattate m ică d ti or proorionaă adcă c ece
EE LEĂA E
LTATE
or sproară. Cin va put dcd într acete propur prncipii coual al justţi Jutiţia ar, acs caz, ouă atur, car oibi să fie r monizat, a ci oi oinţi sau st pe acee două turi ouse: unu ct spre cea c ust c inivi să pimscă, călt s ca c just c socitte da Fcar, din uctul ui d vdre, tbil i oic algr ître ct prsctiv, p eeiuri e ii, va fi pfect rbtrară Sngură uiltaa ocilă ote dc ntr l Şi iaăş: c lt ş cât d ireconcl unt tr dee utiţi cr se fc reir ui cd e iscut ei impoito! O opi aea că lţle căte t tb să se ac ropor numeică cu loacee bănşti i considă că ustiţi impune ce ce ei usc pozit pogsv a la un pocent m mre la c c ot acula a mt. Di punctul de ved ustiţie naral sr t pa tru igoar com pă a jloaclor ş pentr clectaa aciaşi ume bsolut la toţ (o d câ oi aşa ceva osi), tot ş cu abonaţi a o popoă sau l c plătec, tţi, ceeşi uă tu clş rivlgi fi că ot ăşi rmită î od eg cet ucru f că u eorece otcţi gi (s-ar ute spu) şi nstituţiio ttuu otă tror i egal ctă d o, nu nici o utţe a a p to să o cupr l acl prţ. socott un at st ş · njus ptul că n vânzător cr tutuo cosutorlor clş pţ ptr alaş arcol n u ţ vrabl ucţ d mloacl or d plată. Acet docră, aplictă moitlo nu îşi găsşt uni eoaece e intă ueic contrdţie cu emeee e mni şi d ortunite ocilă resimţite om inci jstţi e cre s bzză a tot tât e evărt ş tot ât e cotrâgăto c şi ace e uta f voat îmotiva ei i urmr eeci 8
UTIITA ISMUL
inuenţă ct spa staegiei de jstiicae at mdi e pcpe mpiee Uni se smt bigţi gene c statl c mi mlt pentu menii bg decât pentr ei săai tcmi pnt ustifc ftu că i mi mt de mii dei acet ucu u e eă n eitte căci n bseţ egii i câmuiii bgi te ptej mut m u decât săc cia a uea, pbabi aug săi tfe e săaci ci ţ, tât de mut eect ceast cncee u jusţie, ncât susţin că to tebui ătesc tă eg p pt ntu tecia esnel ceste vând la entu ti) ş t i gă pn pa ppetăţii ce e ină ceti, ţi ăspnd c um uui e ce e deie un he l n n) se la e de să eu el c nsbll bno tu i cest cnii u estă ltă cle d scpa dcât utitismu e, tuci, dnţa dnte ce ce e i ce ce e da dsnţie igin? A ft menie bită d lz tnc cn cet c ustiţi e un ucu mi sânt dâ li ă utim bi scuttă bia dp c p dat asaţ? n ni n ca. e a ca n ş n cst snti nt a n dstnţ al ş nc n dinte acei c ps dseţ ce mi sbim fţă de cnscnţ an, ca ement mei , u c a a ptnă acestei dstncţi decât n ntsnd pnl ici ti c e ă stbească un standad imgina l justţiei nenteeit pe utltat cnd ttdată c ta ca mi imp tntă ş ins c mai sântă i cnstânătae nt stţa nt titat ustii e n nu pn t clse de eli mle ce pisc a dc snţa bunăstăi umn ş snt ec cu tt a bla dect r ate i petu 0
DEPRE EGĂRA DTRE
TATE
îndme ieţii; i noţina c am descopeit fi ci esnţ idi de jstţ anm noţina ni det apţinând n n pc şi consfnşte ceast oă mi consno de obgţe egie moa ce ntec oameno s ş dnee ii ato (ş ici nu teie s ităm niciodtă miin nedet î ibettea coaţ) snt m ite pent bste umnă decât oice mme oict de impo tnte fi, ce ixa o optim de egemen o me aceio me e mai p ticitte c unt pncpa emnt c dtmi namb sentento soc e mntăţi o esct o ap paca nt fiinţee ne dcă snee fă d ee n a i eg şi nespnee ecpţi fica da n ica n şan fă de c a tebu s s pasc nt-n Şi cea c n m pţin impotnt acesta snt pecptee p ce omenii ce i ptnce ş a dect motie să ş e m ni to ânş doa cte ş po de tp goit (pdetia) ei a pta s câştige nmic în scib i ites ncontestab sş incce ecpoc dtoi bnonei poit posti ncnc), deşi acest nts o a t s poat ca o psoan s n ib neoie jo nit) ato, d a a cee Întotdn c acşti aţ s n o tme t, moee ce potje nd a f tămat de aţii mt i c, pn tnjna bti sa e -şi ri p9pi bn sn aca p ca n nsşi e e ce mai a nm ş p ae ce mi mae itees să e pofese şi s consoid pn cnt ş fptă ocm pin spna a e s tste ş se ecde patennţ poan a contate inţo man oaec d acesă spn pnd pozţ sa ca fină c dănez sa n co cu ca in n contact Ei ine tocmi cst mo oaz ina, obai jstiţiei 91
M
e mi evidene czui d injsti i cele ce du t iei de epulsie c cacezază acest setime, st ctele de gsiune edapă i xecite it utei; m/ee n cl ce cnstu î cuiv, în d icrect, cva c i s cv î mbee ci prdc o vtăe pozivă, fie ub f i iecte, ie ub e pivăii de u me e s e temiui reznbile, fzi s s c, cteze cşi utece mtive ce coandă suunee c mle pime, imp şi pedpse cel ce eu t şi t ş cu impulsul de u-apăe, de pe t şi de ăzbne sunt îndpat îptiv un mene pesoan, doia a ălă or de fac u etu ă en sn la ntinl e stiie şi e ivesal iclsă în acaă i Bin entu bine e semene na din pcil jii ar cs, cu tte c e videnă ulia clă c oate că pată u e u senient uman naal, n l pa vedere e eguă eviden cu văăar lzae ce, deece să în cele ai lena z l jului şi iutului epzină iul ntnăi specfice cestui setime Da acstă lgătă, cia aă pi evidetă est n a pin elă l c ccpă nuite vte şi fză întoarce lo nc cn e evie, cuez viabilă ăta înlnd o aetre die cele ai ntale şi ai jcae, p cre fi tebuit să încjze cl n ac, căc fă ea cu ge mi Q ea vobi de confia n vntae (eit). Inr lel (evils i gll wrongs) ane, mt deosbită p ce o ae înlara atepăil e ită d fapl că e coni pincal aec ebbil pncpl cialiy în ă c pnd imle, an ă ni p nei misn n n litl c a îndua
EPRE EGĂRA DIN1RE
UTIITA
iia umaă s mi due şi iciu u ăee mi dcât acee în ce ce e ce te be e oie c deină credr e bdoeă ces e eoe ui re snt mi'mi deât ce efu e fce e ş nicun nu odce o indigae m cută tâ î e sona care seră cât şi în ecttou e o simie Piciiu şd de d fieăia ce meiă dcă ie etu bne şi ău ent ău u e uai icus dee de ustie ş u a definto ci e şi cau ceei itesităi setietuui utiei ce seă t deu oot uu în oci oamenio Cee ai mue di mee ustiei c t foote î mod cent în e şi a ca oe eeă î mod za în trebie o n sn dcât isente entu tnsere în actă a rnior stiei de ce orbm ci Anue că o rsoană esposbiă do de cee ce ăc în d ontar sa d ce ce tut eit mod voutr c e jst să condm esonă făă a o aud că pedepsa trb să ropoă cu ifacie ş aşa mai dert oa acste ut mame menite să nă c rpl js ră ntru ră să fie eetit pin podcr ră ără asmenstică Ce ai ae part a atr uzual oi di ctic tibaor ca a os coduse în od fiesc sre o cnoaşr şi aborr mi coete e ces tor dect a s caz oamnir obşni deorece semena rli e era ncsr n ş îndeii d or nc: c de a aca eds auci câ trebie şi ae de aă ecări rson ret său Ae ră vrute jrdcă ite o obigie a siei n ae dn mo dej menonat c e i o ond nesră pr rzrea c oba a jse Dar acasa n snga su a oct prtre obia mane de ş arală ce 93
TITM
ir aă â şi în ace a rsanelo lue sn ncls ine eetle jsiei. Dn-un ct e de l nsidae dr coole le ri ilor da non Daă e dr să- te e ee d�ă eiă ăsăind cu bi bnee emând ăl ră dece c ecesie că tebe tăm l l de in (dcă doi sueoe e ner) cei e ă l n unct e eee ş că socie re să ee el de be e t ce e meită l dn ncul e de dere că e l în sns s ces ese cel în as d s lă şi disbuă, sre ce ebe ăc să naă n l ai e d osbi e nsiul ş l u ceăţenlr iu cesă înlă d moră se eză e n e ncă m n nd o eani diecă c im l mol n dor u corl ic l cte secunde s dve. eent imci î înlesu lă sa în ncu cee m m ec cest in dar o simplă înşie e cue semn anaă dcă n cnsdeăm c ee nei ersn să i cosnă în inenie ( bse ăcân lea ei) cneză exct e e ml ş eca a. Odă stisce ceste c em sci dn lu Be "iece tebue să c e c sină sonă meni mi ml c " rincil lii un coenu exlc e l iăi sane l ce mlcă în cnce molisuli ş lorlu un de el te Acă iplie a picipii m a scee ars iaraliaea peec n apore d poa r d d Hrb p en e (n a a o a; Ldo Chaa . 94 ia a p etilor ăi d a id sc e e c e aci deoare ic r cpl aeio r ar d ga a fer Mai coec a un ac pcipu pupu m 4 *
EPE EGĂTA E
TATE
la erir z ă mstn nitale l iii şi inteesl nl în re e cupins ş acela al iecă ndivd pot stna aeastă mamă a aet limite t ă strt detmnat i altă mmă a jsti ceasta n pot i plată unieal dmpotvă şa m emt întot dena e se plază p ideil iecăei esne rre la ca ce ptn dn pnt de edere scil (scial sunt egal dezrab, fi unt tăt aceeaş poană, pesoan ere. Toş �ce nu e o presupoţe, n e o pemiă caă per sţe picipli tilităţii ci e chiar principul îş; căci e nipi tităţ acă ia ţ temeni "fe" ş ea" o? Dacă ă ac ve pncip atio apo acea · poa câ măto: devăile itmeic sn pie a evalea feciii ca e alte la evra oie năţi ăe. Int-o inormae c a piva, efeitoa l ema oi precedente l. Heet Spece ef ă i coniet oponent l tiltaii şi a amat că e pveşte feia ep cop lt l moaităţi a coeă că t cop poate tn oa paţl pin geaiăe piic ct p a reltao oseate ale coite şi cop agiil ai pi dedcee i legile eţi şi conţ exieţ, a aclo gei e aţin ce tn necaene ă poc fi ş a celo e t ă poc eeci. C expţia câ "a" a c oicţe ă adc cese ocie; ş (oată ois cvân) c v sţiăo moe al iitaii e ată pă Neîoienc, Bentam l cae l. p e fă î o pecia n oia ais, po c cl ai pţ te tOi aoi e efl e efe acţiio apa ficiii gl ati ae şi cne veae a vţ şti. A oiş e ace ee a e aat pa xv pe aea şi d a goa c o geneliăie expeieţa cocă pe e d. penr cree se eaă geea tilitişi. pia me (şi, te a ama i a a . p a fe î oc m a cetăi ştiţifc e o caea eo am co pocee, iecae coooâ şi veifcnd pe lll cof ocăe popoţi ge ga şi d nmi (eviee et e cea caă Ş in (in ii poo. 5
UTITASML
eeec nsă în ae azure î r axim e et liaă, ea e rivă a o pornă juse csier că toa persoan a n ratm e, cu xcepa az cân r nă pt et de ortnittea saă, ipn orriu. Ş e c tte inegaităe soile r au nat să i co ere rtn ia aspu, n pe neop ti, i njstiiei şi apar tranie înt e e t întrea e a u toer ân cm ând îsă ei îşş sr ta ă teree te eiti sb n cet d rona d ptuitte, ccet e, da corecta, face a t e e e b ră to ată a d onros a rril e are îvăt să condan nra oi a proresuu um ost d treri pr r oui şi sitie a ajns să pri, na ă ta, dn ips cev e xpră o esae rară exstee ce î ee ne istrări a njsiei şi tirie vers stigaizae a sa n u sbie e c şi oame eri, nob ş şri, pticie ebei ş se va îâp ş î prt s ş întâmp cu tcie pe rri d cor, rasă şi sex eult d sp pân cm ă stii u nm mir rn ore cre, rvit în nsm mai sus pe sar tilităii si şi sun pri urmre, mi bri t oiar a, şi pot ar uri icur n r ă datri socă să fi tât d mrttă înt ă tracă îi oriăr a dire m mee eer e justiiei Băoară, nru av u e a rs, i hiar aor să fur su să ei c fo hran ruitoae sau ieele, sau să eşti sing dc dsponi s bigi să dea îiirie esare I aseee zuri, cm u mim utiie cea n e o ite, spn d reuă u ă usti r ă nu a prp ral, c că 6