Joseph de Maistre Istorie si masonerie, antologie realizata de Danie Vighi

CELALA LT

\'E,\C AL X\'III-LEA

FRANCEZ

Josepb De Maistre

ISTORIE

SIMASO ERIE

, . mrruR.... A.\\ARCORD

Serio "CELAlALT VEAC Al XVIII-LEA FRANCEZ"

Joseph de Malstre

Serie ingrijitci de DANiel VIGHI

ISTORIE

SI

MASONERIE

Antologi de texte. prefata, tablou ronologic ~i

bibliografie selectiva: DANIEL VIGHI

Traducere: BEATRICE STANCIU

c

Op
199. Toote drepturi e asupra prezentei edi~ii Edttu Ii ,,AMARCORO" - Iml~OOr::l.

F.OITURA ..AMARCORO" TIMI~OARA. 199

Coperto co ec~iei: Nicolae Dancu Reproduceri dupe gravuri de epoce

PRE

ATA

1n.Lr-u peregrinm'e irnaginu1'ii lnva1uita in no­ talgie, Motei CQ1'agiale nume$te. in Craii de Curtea Veche, veac1I1 al XV Ill-lea "cel mai falnic dintre toate". Dupo. cum ne Aneredinteaza Qut01'UZ crailor, lumea epocii lmninil07' nH este ntmW7 aceea a 1'$0­ nalismului enciclopedic ~i a avinturilo revolu#ona:re ci $i una it itii din totul aUe ziiri istorice. Seria P'" eu 'e 0 inifiern aCUTn intcntioneazii sa dezviiluie acest alt veac 01 XVllJ-1ca, eliferit de acela consa­

onsilier editorial: Ion Nicolae Anghel

crat de ideologia luOOni/or de fact1Lra rationa.list-po­ ziti i,~tii ~i pedagoqica. Lmnea pe core 0 propunem cititorilor este hot6fit anti-ratwnalista, 0 lume CL ~ a1'­ 1atanilo1' bizari, a fa1$i101' p1'ofeti de salon, a lojilor mason ice $i a societatilor oculte in care se p1'acticau m.agia ,i trairile mistice,' 0 l1i77te care descope1'en fa...­ cinatia Evului MedilL, relungind ere$tinismul prin­ tr-un sim bolism incretic spr€ un orizont ezoteric ce se rega ea in ocultismu1 antic printr-o olidar'tat a un.o1' principii meta/iziee ie!jite ell Lottll din delimi­ tarea traditionaUi. a ist07'iei eUl'Operle. Afirmarea aCe 'tei organicitiiti spirituale a uropei, a wlei aUe Europe care eontmzice 0 perspectivo. mentala e.rte­ 5

·ioaru., incre1J! nita in ~Ilccesiunea uno jaW isia­ rice inatacabile, se regilse.~te in perspectivele meio­ dologice moderne oLe $coLii i'torice franceze de 1 /bwLe .•1stjel, in 7l1OIJlCI!tttL in c(lrc un istoric pre­ cum relna1!el BruwleL. afirmli, dupii ceL de-aL doilea 7·iizboi III Ol/dial, necesiiatea aborddl·ii epociLor istorice din pnspectiva e.-r:istentei unor dUf'ate lungi ale isto­ riei, accQstd optiune de jHo2oji a isLariei fusese are practical - de acest "alt ea at XV II -leal) couta aLunci pentru prima dut6. idcntiwtea nealterata Q unor reaUtafi spiri tuale dineola de onvent ian ali­ tate e.-r:te7·ioarli a eLimitQri or istoricc de tip po­ zitivisL. Tdeea aeeslor glnditori cvasilJeclLlloscuti din vremea Lwninilol· ra aceea cn intrc III Ilea vedle $1 lumea actualci nu se 11ltillde in prinw rind 0 suc­ cesiune de ruptun, de jal'ii escntiaLe, ., mai de­ gra ii, continultate eal'e 1;.';i sehimbo.. infdti$area p!istrindtL-.~i snbstanta spirilualii. Pen tru ei, bu­ naoata, monotei~l1wl cre$tin se regi1se.~te in miste­ rii e [mtiee greee$ti sau egiplenc. Dincolo de ade­ varuL acestei aJirmot ii, principilll metodologic este aceLa.~i la non islm-ici; !Jcntru ace.~tia 0 reaLitate spi­ rituo.la, cultum. ~i ciL·,Lizatia materiaLa se inscriu intr-lm timp lU!9 (Ii isLoriei, dep!l$ind granitele im­ puse de eonwditatiLe ILousll·e metodolo ice ~i men­ lale -n Jat'OI.lrea unci dinamici organice $i rii a curgerii istoriei. Pentru ~enu:mcl Braudel, J(lf''JllCS Le Goff. Emmanuel Le Roy Ladude sau Georges Dl~by. Ii

bunaoara, lungul Ev Mediu se regase$te in etviUzafia europeana p7'intr-o e.-r:tensie 7·cmarcabilli, fneeplnd in ecoleLe al III-lea Iji ai nO_lea .) pina. t"r:::iu in vremea marUm' revolutii induSLriale din veacuri e a XVIII-Lea $1 al XIX-lea. Ajirnta!ia aceasta s spri­ jirUi $i pe argumente din QntropoLogie, care probeaza faptul co.. omul cultural de astdzi este suma organici'i a urwr reaUtati culturaLe anterioare. P ihanaliza crede ~i ea e fn oi traie.~te, in pulsiunile simboliec ale unui subcon$tiellt individual sau coLeetiv, O17tl medieval sau antic. Omul veehi se aseund. fn cel nou i ii detel-mina dinliiuntru individualitatea. SZll­ tem astlizi a$a $i nu aItiel, pentru i.l istoria, toata. i. toria a luat acum ch ipul ostnt. rivitO din aceClstii perspectiva., inctLtsiunea pro­ pusa de sel'ia de tradueeri initiata prin aceasta prima aparitf,e editOl·wla i.i viide$tc, credem, utilitate, hiar ciaeCi lumea p care a vom e.rpLora a putut apiirea multo. Vl'eme ea fUnd naiva $i pu~intcl ne­ Duna, 0 lume practidn.d, cu 0 seriozitate ironizatii copios de nwrile spirite ale veacu!ui, e.-r:periente ine­ dite transeenden tale $1 taumatw·gice, 0 lumc eo­ data cu ardoare $i aplieatie comuniearii cu spz,'iteLe, pri pseudo$tiinte nasrute Zit edinte de sph-jtism .~i de tratamente nwgnetiee de felnl celor ale lui Me'\­ Y

I

meT_

Numele impl'icate in aeest cure1lt antiratinnali. t subversiv stnt multe !ji amestecate. Mai intll Mar­ 7

tinez de Pasqualis, un evreu pOTtugez crc$tinat de pe la inceputul veacului al XVllI-lea, care amestecii sincretic Kabbala cn scrierile evanghelice intr-un nan1L. cris intitulat Tralitt espre r intcgrarea fiin­ telor in Dumnezeu. Scrierea a circulat 0 suUi de ani prin mediilc .'uloane or aristocmtice pina dnd a fast tipiiritii, dupii 1860, e Maurice MatteT. Ti 11'­ meazQ. un discipol .• un fost locotenent in armata fran­ cezu, pe nume Saint-Martin, care l$i a semna car­ tile i fel ocult) sub denumirea (pretioasa) de Filo­ :::oful Necu7loscut. Admimtorul §i ucenic111 acestuia .\e miirturise$te a fi Joseph e Maistre, singurul dilltre ei care a patr ms in con$tiinta literarii fran­ CC2{l datorWi in primul 1'incl, valorii sale artistice. In preajma lor gmviteazii 0 serie largii, compozita $i Jwlucinanta de teosofi, mistici contemplativi, il1l7ni­ nati cutreierati de viziuni $i entuziasm cucernic. lata. dour citeva nume: Court de GebeUn, Fabre rl'Olivet. dom Pernety) Dutoit-Mentbrini, marchiza de la Croix) contele d' Hauterrivc, contesa Potoka. prllltul rus Galitin, ducesa de WurtellbeTf/, contele e Fortia, )rintul Lic7Jtenstein, 'un oarecare Ober­ in, madame de Bo J.;,Lin, Eckharthausen, Rodolpile rle Salzmann, Ji ozoful de la curtea de Saxa-Meinin­ gen, oltul decit Daniel Salzmann) aml slit $l prie­ er III lui Goethe ~i Herder. Importanta lor in gindirea europeanii nU este de­ 10' minora ~i nu tine oar de spectu pttoresc. j 8

nebun 1 Lnui veac marcat prin excelentli de extra­ vaganle ~ [ipsa tie miisura. Un ce7'cetator a fenome­ ntLlui, Auguste Viatte, erie, pe Ia Inceputul eacu­ Lui nost7"'ll, un studiu (Les sources occulte du ro­ mantisme, Paris, Librai1'ie Ancienlle Honore Cham­ pion) in care radiografiaza similitudinile atitudinale CtL nouL C117'ent literal' din ecolul 1L1Tlwtor prin ad­ miratia pentnl 'vtli Mediu, g1 tul pentru mister, exaltarea rnisticii ~'i r ve7·iil hermeneutice fantas­ tice, sfidind precautiile osace ale disC'urs1Llui $tiin­ titic, Auguste Viatte delim.iteazii !impede, in re a­ tia romantism-C1'e$tini. 11, locul distinct (II cestui areal spiritual specific: fiecare perspectiva a naliticii, Ii ea catoUcd sau protestanUi, motiveazo, fn ene­ fic-iu propriu, apmitia gindirii romantice. A. tfel "unii v(id Tomantis1l1,ul m pe 0 expresie culturalCi avind temeiuri in mistica romano-catoliciI, in timp ce protestantii. C'red ca acest curent literal' exprima. arhetipaZ revolta 1'cformeiu. ,.$i tmii $i altiiu. afirrn1i Viatte, "omit C1L bUM $tiinta so-i ia in. considerare pe ace~ ti dizidenti CQ1'e tind sa piiraseasca cele dou­ biserici, pentru a Jonna un al treilea grupl( (op. cit. p. 7). Aceastd atitudine are ea insa;i propria justificare, pe care Auguste Viatte 0 exprimii con­ vinoiitor: ,Scientismul ll , susl inc el, .,ea §i, pro/)abiI, Zipsa unei i11formatii cuprinzatoare, an defonnat mUlta vreme emersul ist01icilor. Incepind in seco­ lul al XV Ill-lea ace$tia nu au cunosC'ut decit gin­ 9

direa rationalista.. Oriee ltceva era impins in deri­ zoriu; de bunG. seama cli teosofii pot Ii tratati astfel, numai ii importanta lor nu ponte fi negati1. Aee$ti (Jameni care -reau niJte maniaci) . uneori cILiaI' ~i erau a$a ceva, au avut totU$i atita forta. citei era ne­ cesard pen Lru a-i inta ~'i -' contraria p~ sllccesorii Enciclopediei" (op. cit. . 8). _'lcllzatiile aduse ilu­ minatilor in $coWe teosofice sint, de attfeL, previ­ zibile .~i bine cuna cute pin - in ziu de astiizi $' se Tefera la cultivQ1'ea ignorantei (agnosticismul era asi­ milat cu a$a ceva) prin reinvie1'ea unoI' sup€rstitii milenare, Din acest ptmct d veder, pozitivismul encidopedi.~t se fntilne$te in atitudine cu biserica: un abate pe nUnLe Grcgohe, eitat e Viatte, seria in pocii 1Lrmlitoarele: "TrCiim intr-o tara. lr care ne­ c1'edinta anticTe$tina est, concurata de incredibila credllUtate, chiar $i a wwr oameni de Lttere in re­ veriile lui Swedenborg, ale lui Jacob Bo€hme $' ale ttora osemenea lor stiipiniti de him ere ( (A. Viatte, up, cit. p. 8). DincoLo de ace tc atitudini ins6., cercetarea tre­ /JUte sa-.~i urmeze im ar-tiala. propriile in trcba.ri; ci­ teva dintrc acestea sint f01mulate de Viaite, eLe mo­ tivlnd, de altiel, him- initiativa de ata. A$adar, ne vom, intl'eba impreunii cu cercetCitorul jrancez de la inceputu ,ecoLtt ui no ·tru: "Cure sint aceste re­ veTii. Cum, injl uenteazii eLe acei oameni ai litere­ LOT ~i in ce miisllra. aceasta infLuenta. a contribuit a

reinnoirea misticisnwlui a intui~ionismu ui, a Lil"is­ caTe vo,' transJorma incetUl 'U incetuL in­ treaga litemt1lra. a veacu.lui al XIX-lea"? (A. Viatte, op. cit. p. 8) V olumul de fata. deschide sel'ia printr-o antoLo­ gi de texte din opera Lui Joseph de Maistre, unuL dintr maTll scriitori oi itemturii eu.ropene, intr-o traditie a unci gindiri care urcii La el, rin Ber­ diaev sau Unamul1o, spre zileLe de a tazi, Emil Cio­ ran ii edica, de aUfel, un eseu s1lhintitulat semni­ ficativ "Eseu despre gindirea l'eactionm'-u, a.~czin­ du-l printre ginditoTi precum Nietzsche .~i Sfintul Pavel, care au avut , gustul $i geniu provociirii( (Cioran, Exerciccs 'admiratio. alLimard, p. 11). SpecificuL operei ui Mai~ tre este descTis printr-o radiDgmfie a exotismului in atitudine SllstilltJt de performanfa art.istica. a expresiei: ,.Ridicind cer. mal miirunta problema La nivelul pamdoxllLui $i la dem­ nitatea scanrlalului, minuin anatema u 0 c1'uzime amestecatii ClL fcrvoClrea, el a . fir.'iit prin (l crea 0 opera bogata in el!ormitati, un sistem care nit a in­ eetat pri/1 ne seduce $i a ne eXQspera. AmpLoarea ., . elocventa gHccvii saLe, pa, iune in st/stinerea uno,­ cauze grell de aparat, 1.1lcl'incellarea sa in a ler}itil1Ul injust/ria, pred/lectia pentrn f l'nllllarea anihilaJ'/.tii alciituie.'c pl'ofilul 7lnui spirit xcesiv are, ecata­ dicsind sa.-~'i convinga adversarul, il trive$te dintl'-o data cu adjectivul" (op. ciL, . 11). A em.enea lumii 11l 11l Ui J

de subteran ~ ocuUii a ilu111inatilor, ja!a lie care i$i marturise$te tit sZabiciunea dt ~i posibila Clscen­ denta spiritualli, Joseph de Maistre se urea un anti­ progres?st ~ntr-o lume slLbjugata de iluzii fiberule, o!erindu-~i Zu."till de a ii 1Ln proJet al trecuttlltLi, crpresie Ct unei sUpI'avietuiri 'inciipiipnate $i abe­ rante. Poetica sa 'lltretine voit echivocuL 'deatic $i deconcertarea: de aceea atit admiratorii cit $i de­ tractor?? sai eei m.ai tnl;er$'lLnati au dificuItiiti, sus­ tine ei01"an, il1 a stabiti cu s?gurantu dacil Mai tre face elL adevarat apologia calaului ~i a razboiufui se 11lultume$te so. Ie sublinieze ltlevitabilitatea. La fel in eeea ce pTive~ne relatia sa cu ideologia ce­ for de LeL Port-Royal scm ell fHozojill ierm'hiilor de extract catolic; . i aid este dificil de; precizat cu lim­ pezime "unde sJir$e$te teoreticiamll pentr1L a Zilsa 10c partizunattduii< (op, it, p, 12). Jl ut()ml nost1'tL practica, Q\adar, lipsa mJisnrii, i.:n (ace din neeasta II principiu poetic An nU711ele caruia 7'efuzil, dupii cum (tfirmc'l Ciaran, "once complieitate C1L hll1luL simt in !avoQl'ca wHii fanatism brutal, unci impe1'U­ nente afi1'1native mirQculoase lip ita de echitate, Ie echilibrll $i. adesea, de () eLement(ll'li decenlli.. Aceustii mi$care dezordonatii a g'induLui e tt imite \'pre te­ teiurile 111tc ioare ale gindirii r017lantice: -n sindc lui Maistre sint onciLiate lwni ireconciliubile, cum ar ji imaginea profetufui din Vechiul Testament u nceea a m1LllLi de veacuL al XV JJ / -1 ea sau, ltun­

:':m

12

deva, spatiul lwnii I'use~ti cu intimitatea ocrotitoare $i mondena a salonufui ul-istocratic francez, piritul acestlti om arc llel)oie de provociiri. se hrane,,,te din erasperiiri; de aceea scrisul siiu de pinQ. a revo uti este anodill, lipsit de ten.'1iunea pasionalii 'i de fu­ 1'ia tonica stir-nita. de cursul istodei. In aceLa$i mecanism poetic Se poate depista di­ zoluarea prin exees: ',' Maistre se dovede$te price­ put in a compl"omite $i ceea Ce iube$te, ca $i ceea ce dete tei. lata, drept exemplu oferit de Cioran, apo­ logiile papale ale lui Maistre: ,,1\-1asd de elogii, ava­ lan$d de argumentc ditimmbice, cartca sa De. pre Papa I-a ingro::::it chiar pe uveranul ontif carc (I simtit pedcolul unei asemenea apologii. Cu toate ii 0 simpla manzerii de a lauda, aceasta sfir.. e,~t(' pTin a inspira friea in eel Uiudat il face sa relllure, il obligi1 sa se asctLndii depa1·te de tatlLia care i se inal~ci, obLigindu-, prin chial' hiper Jolde generoase ce i s adt!, a-) mas()a1'e propr' mediocritate $i so. sl!fel"e ( , .. ) 01'ic(' apologie sflr.'je!jte '[?Tin a de­ veni un asasinat din entllziasm" (01'. cit., p. 14). Dcoarece opera lui Joseph de Mai tre se imp ­ te$te strin cu propria-i existenta, vom incerca a: schitdm cUeva nwmente biografice care u stirnit in autorul nostru resursele expresive ce I-au pro­ iectat in rindtll mal'ilor sCI-iitori. Tatal sou apartme
~

aistre ,era deja Trl{lgistrat, dn un decret aL re­ geLui Sardinie' H rimLte. in 1 40, in ,enatul de Sa­ t'oia. ( ... ) Scnatorlt1 Maistre era un om integn.L ClL un caracter ( rept $i term., cu 0 judecaUi sigura. Fi­ gum sa pastmtcl 'intr-un bust e poco. are tl'iisli­ tur' severe, a roa clure, ( ... ) Tnsiircinat de catre rege sil redacteze, impreuTlli cu primul pre$edinte Sarteu aZ enatului) constitutiile regale (0 vasta compi/atie de drept ali tie civil administn:tiv $i ;x'/wL aL Suroic', care a aplimt in 770, a fast re­ compen,;at pent1iL eUJitu fntreprind ril sale C1l titlul de conte .~i elL funet in estiqioasa. de al doiIea pre$edinte a ,enatului. ( ... ) In urma casiitoriei sale u domni$oar' Demotz apartmind mei distinse familii din Savoia, a ovut zece copii, dintre care cinci erau baieti. .Joseph, cel dintii n{Lscut or fumi­ Iiei, vede lumina zHei 1a 1 Clprilie 1758 zntr-1Ln vechi palat din piata Lans din Chamberycc (George C()(/ordan, Josep de Maistrc, PU7'is, Librairie Ha­ chette t C!O?, 1894, p. 7), Edu"otia ltl' Josep71 este illcrc infotu, a fe cu in CaZ1L altOl' copii ai ar'istocratiei 1..'/'emii, iez/litiIor, Japt TIl lipsit e importanta pent·u con ingerile de mai tir::iu a1 seriitoTului. Urmeaza, mai apoi, cursuTile (leu tiitii de rept a niver'sitatf'a in Tui . revenind I hambeTy ill 74 pen tru a 'ntra in magistratura. ln pamIe1 stlldia~a teologia i doc­ trinele secrete Q e iluminatilor, pe caTe Li cunoQ$te

PQ,'ticipind La intT1mirile acest01'a de la yon, care era n acele vremud adevarata capitaUi "eligioasa a Frantei, "numinatiiU pc care Maistre ii viziteaza La Lyon erau discipoli ai evreuZui portugllez Marti­ nez de Pasquuli , cunosciitor aL Kabbalei, maestru 01 lui Saint-Martin, "I'ilozoJul Necunoscut". autor a1 ciirtii Oroul dorintei. Ace$ti "inipiaW' erau ere~tini eaTe, asemenea lui Saint-Martin, respectatL (ined) praeticile religiei atoLice. Numai cil simteau nevoia a eva mai mult dedt cel'. ce le putea oferi cato­ licismul traditional $i banal. Ei redeau eil spot inspi/'Q din credinta primiLor ere$tini, care au treiit in contact direct lL Isus: sflT.~ind pri7 a sernta c­ cretele naturii, aprofundind jUnta divinii, ace~ti oa­ meni intra in contact ell Iumea spiritelor. A.~a ar, Maistre a fost afras eel'.. te doctrine seduci'itoure , care-i satisfaceat/- aspiratiile intime fara Q-i tulbw'a <:redinta. Calitatile morale ale martini$tiLoT Iionezi blin­ de tea camcterului l-au fennecat intr-o asemcne miisura pe Jo eph de Muistre ineit 1.~ va aminti eu pliicere, peste treizeci de ani) de intilnirile la eQr a partidpat atu.nei, !n acei ani a studiat scr-ien'le lui Saint-Martin., din caTe a prehwt multe idei so­ dale $i metaJizice mal. putin obi$nuite. "FiLozo, U necunoscut "em, de H/el, una dintre ele mai atriigiitoare figw'i ale vTemii sale. Piiriisind armata pentru. a . e dedica eu totuZ studiu lIi $i meditariei, 15

rie de secte miRtice .~i oeuLte (mal,tini,~tii france?i, pUn de IILindete :;i orig inali tate, aeesta va exereita 0 pieti~tii nem~i) Sa1L altere mai decis politice (iLwHI­ mare seductie persona/a printre eei din preajma sa. natii bavQ7'ezi), Din aceste medii amesteeate au ie$it flld se va ·tabili 'in Paris, el va fi sarllatorit in nenumarati aventuriel'i ,~i $arlatani, oW.turi de multi Lumea . aloanelor eLegante. FemeHol' traind intr-u visatori ceto$i $i dtiva ginditori elevati $i profuTlzi" mcdin dem()1'Qliwnt ~i pCT 'ers, f)({m(>/lilO rnniti de (Joseph sarcasllml si ironia voltairian6., Ie va fi plU.cut da­de MaistTe La Franc-Malfonnerie, Memoir inedlt au due de Brunswick, (1782), publie avec Ulle tOi'Jta gratiel sale naive Ji implitilt ii suflete~ ti" introduction par Emile Derme ng hem, Pari, F. Rie­ G. Cogorucm (op. cit.. P . 16-l7). der et Cle, EditelLrs, 1925, p. 11). Dineolo de exaLtarea PUtin naiva $i, evident, Lip­ Francmasonel'ia propliu-zisa se lmp<1rtea atunci S! a d aC'lLitate critica (I I'tndurilor dc ma' S1LS, i ­ in doua l'amuri mai impoTtante: "Masoneri aji­ teresul ramine 111 chiar in tentia radiografterii ILnci ciala de origine engleza $i Rejorma scotiana a ritu­ mentaUtii/i spedfice. Romantismul se nii~tea in lui templiel', despa.rtiW, de prima in anul 173S''-. aceste entuziasme ridieole, care Val' sfir.~i. pin a (op, cit., p. 12). Cea din Ul'ma c'11prindea m.ai m.u/te fisura $i, m.ai apai, prin a narui edificiul l'ationulis­ grade initiatice, eonstituite 'in qruparile secrete ale mului neiclopedist. Superiorilor Neeunoscnti care mfl'nevrau ocult 10­ jn tlccea;ii perioada. de aistre se arn'opic de mi.~iile obiJrtuite. In ta.,:,ul Chambery, in care triiia de i'irile mason ice. Un fmcpnent eli antologia de fatti Maist1'e, junctionau, dllp(i Del'menghem, patru lo)i; ilustreazii preoeupaTea Lui Maistre pentru reforrna­ intr-una din ete a intl'at in 1774 ~i autorul nost'I'U. rca loii/or maTttlrisitii lllir-l/tl. mcnwrlu ilU'dit ccitre Maistre ajunge in ieral'hia ezoterica dependenUi de ucel~ de 'Brunswick, mQ1'e llwpstru al jranonnsonc­ colegiul metropolitan din Lyon, care va in trQ \'tW riei scotiene, Tn studiul introductiv aL Mellwriului. influenfa lui Jean-Bapti te Willel'moz, un ersona i publicat in 1925. Emile Dennenghem schitcaza su­ cu mare audienta in mediile oculte ale lojilo1' de m.ar tall oul ~ocietiltilor masonice din veacuL aL orientare mistica, In 'onventul din an'lL I 1778 de XVIII-Lea ,frecventate de adepti de toate opiniHe, La Lyon s-a de cis formarea gruparii Ma ril or' Prole/i. dm toate ~lasele ~i rangul'ile, Originea socieLiitilo r al ciirei conducator Q fast ales Willermoz, Conform, acestorn em CO/I (U2o.. Tcndintelol' Lor variau dupa. lui Dermenghem "Conventul de la Lyon va avea 0 tari $i ritHaluri, Alclturi de francmasoneria obi$11uitcl, mare important(i in istoria masoneriei scotiene din oiiciaLa, ortodoxii am puten spune a'lL apij.rut () se­ 16

2 - Istorl(' ",I masoncrln

Ii

ccident. Aces convent murcheaztl. trium.fu ldei­ lo lui H/Illermo it lojil fmnceze ~i sat'oiarde. n japt, willermozismul 7W este altceva. in illtregul sou, derii wwl clint1'e (Ispectele cde Ilwi importcl1lte ale misticismului ezotel'ic de la sfir~it1Ll veaC1tlui 01 XVlTI- e II (op. cit., p. 1,,). Tn ace,'t lur(} cw'ent nis­ tic se inserle ,>i Martinez de Pasqualis . i, mai U oi, tLcenicu acestllia, Saint-Martin, ale ami Loji au fast frect'cntate $i de Joseph de Maistre, A 'upra pnmilo!' doi von, I'eveni ~n se1'iu. noastl'ii prin l­ tevu. antologii de texte $i p1'intl'-o pl'ezenta1'e pe cit ell putinta aman1l1ltita a vietii, a. Te{inem deocam­ data aptul c~ gindil'eo rniMicii (I lui Saint-Martin este caIitutiv su I'ioaro. aceleio 0 maestrilhli siiu portugl7C'z. In ce-l p1'ive~te, Josepl de Maistre se astreazii III 0 distall ta 1'iticii fata. de potosul misti -exaLlat al coll'::y;/or l~in loji. Ace~tiu (11' (Lvea, clnpa. l\!aistre, obiceiul stilljenit01" sa "dea ntLme extraordinare u­ rw'il() cdo mai banale" . Mai 7nult, tnea. de la primdc diseutii eli ,lL eriorii siii in cultism, de Maistre e vc 7'epro:ja, nu fara. 7mlUtie, eel toate acle­ vo.ruriLe 'IS inute de ace~tia int, in fapt, ,;un eate­ hism imu! ticat 'n cuvinte bizare(f (apud E. Dermen.. glum,op, i:_. p, 2U). n alt rc /'0$ grew aL lui Mais­ t"c se refera La tendinta lOjtl07' ntistice e a nu e supu71e ierm'hiei saeerdotale OnsaC1'ate de biserieii,

Aeeea~i rezervii 0 pO.streaza de Mai<;tre \\i fata de practieare comunicd71 in _e71era , m Ie nu­ fot a de toate maniJestiiriLe pa7"Q1wrnwle, mint noi astazi_ atitudine asemliniitoore va avea, spre finallLl vie/ii, $i Saint-Martin, otund cind va slIstine ca 7'ugiicillnea este S'u.perioarii minunilor din imanent, din materie, Un aU punct divergent fl re­ r/iisim in credinta martini-:;tiLo1' a bi eTiea actualii a pierdut aloa/' a initiatiea a cre$tinisrllului primi.. tiv, negind, implicit prin aeeasta, legitim ita tea au­ toritiltii sacerdotale, A~adar, Joseph de Maistre se va mentine tn relatia ocultism-cre$tini m pe 0 pozi­ tie moderutli care ciiuta sa piistreze lojile sub con­ t7'ol ul bisericii, $i, in sfir!Jit. un aU P1Lnct divergent care va in­ flama verbul lui Maistre se reJera la misterioasa $i legendara lega.tura OC1tlta ce ar ji cxistat 171 tre loji $i I'evolutie, Argumentele lui de Mai ire au al/tori­ tatea unuia care a p<'itruns in gmdele inalte ale 10­ jUo?"; pcntru magist7YJ.tlll din Chaml)ljry asturnarea t ronltltLi ,i a altarului, ea autorWiti Ctl Iegitimitate t,'anscendcmtalil, 1L se dat07-ea_a lo.1ilor, cit aqiunii nefaste a filozofiei nciclopedisie care, drept, a putut in nuC'nta wH.le loli, irLSa niridecum pe acelea care aveau La ba::ii 0 filozofie profuncla, legata de traditie. Toate aceste :dei znt prejigttrate in Memo­ riu} pe care il tradueem in ntologia de .rata, ca document al unei dinamic.i spintuale fara de care

HI

2"

19

chipul piritual .~i politic at veacului unnQtor cste inevitabil ·ncomplet. Du:Xi. iZbucnirea revolutiei, viata lui Joseph de l\'. ai~t"e intrii in aU ritm, evenimentel s precipitii tragic provocind verbul ~ i. taLentuL acestui migrant cm'e a im J/'/wwluL ceva din figum revolutionarilor pe ca7'e ii com hate cu patosHl identic, hi r dacii de sens opw, al ceLo' care iirimau lume \fechiului Regim. PenLru Joseph de MaisLr towl este mira­ culo riiu in ceea ce-i e, te at sa triiiascii: faptul acesta Ai va marca gindirea $i il va im.pinge sa se intilneascii eu sursele cere mai dinLiiuntrul sou, care '-au fiicut u putinta art . Consideratii a. upra Fr- n­ \.(>i, Serile la Sankt-Petersburg san Corespondent dip omatica, serise in vremea cit a tTait in peregri­ niiri diplomatice prin Rusia $"i aiurea, jac, de aZtjel inutilii clcto.lierea biografiei sale, care s-a nwtal C1L totu in paginile sC'rise, De La revo uti,e, viata lui Josepl de Maistre s-a Intimplat pent'l·u a pILte face eu utinta nltCl perspectivii asupra unui mare eve­ niment ;,storie care, in lipsa lui, ar fi fost in peri­ colul (1 a anexat $i fa1sificat de avinturile, And vehem.ent partizane, cind eduLcorat-pioase, aLe apo­ ogetilo sM.

r

DA 'JEL VIGHI

TABLOU CRO OLOGIC

La 1 aprilie 1753 S(' na~te. intr-uJ1 palat din piata Plans din Chambery, Joseph, primu din eei zeee corii ai agistrntului Franc;ois-Xavicr Maistr • ca­ satorit ClI domni!$oara Demotz, apartinind unei fa milii ilustr din S:lVoia. Joseph de' Maistre intra in magistratura pe linga Parchetu Procurorului General al enatului, n Chambery. Studiile ~i le-a faeut In mediul iezuitilor: unneaza cursurile- d drept a] UniversWitii din Turin. In acela~i an este primit In loj masoniea T1'Ois Mortiers, ajungind In grad mare in i rarhia oculta a lojilor de orientar mis­ tlea. Tot acum l~i pierdc mama, singura fcmci care a avut asupr lui 0 infillenta covlr~itoare. Se djsiHore~te ell domni~oara de Morand, care ]] va insoti In toti anii ex..ilului. 1774 -

ca

at~at

1790 - Revo utia va modifica profund iata ~i dE'Stinul artistic alilli Joseph de Maistre; este indignat de turburarile din Chambery ~i de neputinta guver­ nului regaL In 1792 Savoia va fi invadat.a d trupele franeeze aflate sub comanda generalullli Montes­ quiou; un an mai tirziu, de Maistre va intra n eon­ 2J

Dict Cll autoritlitile revolutionare, refuziml s'- plJ­ teasca impozitul de raz oi impus Savoiei, care er folosit in luptele impotriva armatei regale dir care faceau parle fratii sui. Esle cautat de militiile revo­ lutionare; cmigreaza in E:lve~ia, 1a LiJusanne. im­ preund eu so\i icc' trei fii. Aici ii cunoa~te pe istorieul Gibbon, pc doamna Necker ~j pc uoamna de Stael. 1793 - pu liea Lettres d'lln royaliste savOlSten, in care apar pentru Jl;ma data enunta e id He din opera sa de mai t1rziu: re olu\i. este 0 nenorocire eu valoare pedagogic-a. 1796

publicH la Neuchate Consideratii asupra

Frantei, mete caroe Ii va aduce consacrarea. Rcvolutia

esl prCZl:'ntata ir felul mei desfa~uri\ri de fOlie in cJ.re oclmt'nii joacJ rolul ingn~t al lInor pioni p_ labIa insingeraU\ a unpi Islorii dezlantuilc. 1197 - in luna ianuarie regcle Savoiei. Charles­ Emmanuel IV, fiul ~i succesoru lui ictor-AmC'd 0, il eheamii pe contele de Maistrc Ia Turin, it pri­ me~te cu bundvointii ~i ii acordu 0 modesta pensie d 2 000 franci, r~u er prada czoruinii, re­ gelc Iipsil de autorilalc, guvernul farJ consisten~a ~i corupl. Maistr a suferi 0 gravel deceptie. !n 1798 cgel abdica::;i ora~ul intra su stapinire fral ceza; Joseph de Maistre se tabile~te in Vene­ tia pina dnd trupele cazacilor, sub comanda gene­ 22

ralului Suvorov, VOl' libel" ltalia ~i de sub stapinirea armatelor francC'ze.

ra~ul

Turin

1803 - Rcgele Victor-Emmanuel, care -a urmat la tron atelui sall dupa biitiilia la Marengo, il trimiie pe contele de laistre in Rusia pelllru a stringe legaturile cu tarul. Autorul Con. idemfiilo . asupra Frantei va intra in 13 mai, accla~i an in ca­ oitala imperiului rus. Din ilccastu pcrioadJ dateaza Corcspondcntele diplomatice ~.

Sel"ile la

ankt-Pe­

teTsburg, scrieri cu caracter istoric, diplomatic ~i fi­ lozofic care Ji vor intrcgi opera. Tot acum erie Despre Papa, pera tcorctica ~i antijansenista. 1817 - Josepl de Maistre parfu;C'~le 1a 27 mal Rusia dup~ 14 ani. 1'1 ind in urma perioada cea mai iecuud- a vietii Si;t e. Tot ce va urma de alCI inainte, pin'~ la moartea sa in 1821, a fi marca de sentimentul apas~lor $i uescurajant di, in ciuda restaurarii regalilatii, ideile revolutiei $i-au PL'iS­ trat vigoarea. r ptat, inaintea mortii hiar, Joseph de Maistre i~i 1l fi dat seaOla cii lumea cc.:hc IlU mai era eu putint5.

BmLIOGRAFIE:

J. e Maistr Oeuvres completes, Lyon, 1884-1887: Pages choisies d

E. \'ilte, Grands Ecri­ "0 ",

23

vains, Joseph d l\Iaistre, avec une introduction par Henri Potez, Paris, Librairie Armand Colin, 1901; Jo­ seph de 1 aistI' ) Les soirees de Saint-Petersbourg, Traite sur les sacrifices, Paris, La Renaissances du Livre; Joseph de Maistre, La Franc-Mac;;onncrie, M(~­ moil' inC-cUt au due de Brunswick (1782), publie '.\'e une introduction par Emile Dermcnghem, Pa­ ris, F. Rieder et Cie, £clileurs, 1925.

STUDII P. Christophe. "Maistre (Joseph de)" in Catho­ licisme, tome VIII, col. 208-210 (bibliografie deta­ liata), Letouzey, Paris, 1979; C. A. Sainte-Beuve, Portraits Iitteraires, Paris, 1844; :Emile Faguet, poli­ tiques et moralistes, Paris, Societe Fran r;aise d'Im­ primeri- ct de Librairie; George Cogordan, Joseph de Maistre, Paris, Librairie Hachette et Cle, 1894; P. Moreau, Le Romantisme, Paris, 1932; Auguste Viatte, Les Sources occultes du romantisme, Ilumj­ nisme - Theosoprue, 1770-1820,2 vol., Paris, Librai­ rie Ancienne Honore Champion; R Triomphe, Joseph de Maistre. etude sur la \,j et Ia doctrine d'un ma­ terialisme mystique, Geneve, 1968; Cioran, E ercices d'admiration, Paris, Gal limaI'd; "Revue des etudes maisrriennes", Belles LettI'es, Paris 1975 s. u. ill.V, 24

~IEMORIU

udl'esat de Joseph de Maistre ducelui Ferdinand de Brunswick-Lunebourg nla re- maestru al Masoneriei cotiene de st >icta-respectare 11

ocazia Conventului

de la Wilhemsbad (1(82)

CeIsissimo Principi

Ferdinando d Brunswick

in Ordine

Dilecti simo Fratri a Victoria I,

Viro

Qui tanti mensuram nominis imp ens 2, Pacis artibus et Belli juxta insignis,

Europam quam terruit armis,

virtutibus i1lu trat,

hoc de reformanda Liberorum-Latomorum

Societate

Tentamen,

summi obsequii Ie c mODumcnhm .

D. D. D.

Fratris titulo superbus,

addictissimus servus.

Comes Josephus-Maria M ... , in ordine Frater

J. M. a Floribus

Camberii

Anno R. S. M.D.CC.LXXXll:J

Numele ma-sonie a Duee ui. Ovidiu. ~ M,muserisul e afld in dos.1rul Illumil1e~ din nrhiva cont lui Rodolphe. tranepot ill lui Joseph de Mal tn~ ~:; format dmtr-un ctlict ci(' 64 de paglOi eu scriJlura fonrle !ina lji deasa. Primele doua treirni ~int ~cri<>e e mYna au­ torului. l

2

27

Disciteque

Quid

Iniiltimii ale Principe lui Ferdinand de Bru1;;­ wick, prca iubitului frate A VICTOR.lA) bar ­ batului ca're demn de miisura 7.Lnu~ attt de mare nume(" r~marcabil in artele Piicii $i in ale riizboiului !Zustreaza prin virtutiZe sale Eu­ ropa pe c~Te a uimit-o in timp d~ r~~?oi, . se dpdicii acest plan de reforma ~ soc~etatn F:anc­ rnasoniloT, 0 modesta rniirtuTLe a maltulUl 7'e ­ pect, de catre contele Joseph-Marie de ~ ... , F ate in ordinul J. M. A FLORIBVS, mmdru. de titlul de Frate $1 shtjitor p1'ea S7..tpU . A

quid

°

miser!! et rerum oglloscite callsas! SUT7ULS? F.t '1uidnaml'ictllri gigmmur? .. ' Ordfl atus? ... hlLmana qua parLe /ocalu< Co' in Tel Satire/e lui P('rs

Altctei Sale Screnissim Monscnioru1 Print e Brunswick Monsenior , Daca codata a fost conceput un proiect folosi­ tor omenirii lii in masura sa faca celebru un autor, chiar dad.l succeslll n-a1' corespundc a~teptarilor, atund acela nu poate fi ecit scrisoarea-direc­ tiva din 14 scptcmbrie 1780 a Altetei Voastre Serenissime. Sa aduci ordinea ~i dreapta juclecata in anarhia masonica, SB aduni a un 10C' membrii raspinditi ai unei societati ce sc numesc intrc i frati, dar nll . e cu­ nose; sa Ie propui unol' oameni dlvizati de interese, de invidie na ionala salt de sistemc politice, re igi­ oasa ~i filosofice . a se uneasca din nou, sa se in\ele ­ oa, sa scmnCZe pc v ci u tratat, in numele cer I rnva~ati. 0, nefericitilor! ,i flat I cauza lucl'urilor / Cin ~intem? D c enim plume? .. / Din . cu· po­ rundi? . '. Care e locul t"u in lume?

Satire/e lui

Per~~u

29

lui $i I umaniUitii, e£te a ini\iativii sfinta $i marea­ ta, demna intru totu de Ferdinand II Bruns\ 'ick. Aiteta oastr;; S rcnissimii meril{1 pre a mult logiik p 'ntru <1 Ie iubi Sa-mi permit.
IJ'Tilor. avut deja noar a . Pr fedura uin Chambery lL' . face sa-i parvina A.V.S. un r;l<;puIlS In divcr­ 30

sele probleme asupra carora afrj orit sa aveti avizu tuturor Fratilo . E imposibil, JllSa, ca acesta, 0 lu­ crare colcctiv5, Sa corcspunda eu vederile anumi­ tor FJ'ati, mai noroco$i dedt a1tii, ce par chemati sa medit ze 1.1 adevflnlli Ie ordin superior. j care u '-ill putut xplica libel' intr-o scdsoarq redaetatil eu avizu1 intregului 1. Avlnd In vedere cii A. .S. s-a angajat sa ceara nu numai piirerea societatilor, ci $i pe cea a unor personne, nndajduiesc cii-mi yeti lngadui sa va pre­ zint aceastJ motlcsta scriere. Binevoip. Monseniore, s-o primiti ea pe 0 manifestare a respectului ce-l port Printului de Brul1 rick, a ata$amc tului ata de Frate1e a Victori ~i a rivnei entrll intrel1u} ardin. Cine crnm? Cine sintem? Avem conduciHori? E neeesar sa dainuim in continuure? Daca da, sub ce forma? Cam acestea slnt intrebarile pe care Alteta Vonstra Serenissima a binevoit sa Ie . upun - exa­ . inari' Pra1ilor.

+

I Aid, In munuscris est. 0 cruce cu bratelc in forma Iiterei grece ti gamma. Ac st pasaj arota limpetle ideen de oteri m Ia Mnistre, ajun. In un il1illt grad in or aniza­ rea ma~nica $i f
31

o

.....

1G1~'U 'K,~(",<.,(l~':JI'f:I'

,

I

I

nI .. ,."mlnbm .. n,nmI

\

~

onllnuJul Templil·ril..... In ...-a prIvin1d. ~ nirne­ pan do- """""'"....,t. rd«ltoare 111 mll
......" ....r

~

fI

rnu='

, pli

.... .nJ1mi, .u de fur'i. ~I mWfanlm o:u

_P"l' i'" t,,,",,","", IpUl ~ ftC

11..t. .......

Ii

nil

«I

..

·~ ~

."A et.n ... !ttrQohd III L1u pr8tl11Dc dbtr\9:'l"l T;..pu.r.t.r1 ,_ pNIlul -
"11"'"

",.

'.......... ~ PJU

w-.

..tInul

arbibwi II fort.IUI In CI!' "'" wn41.1.& up!

T.~J,

~

• tIIIl H,r_ ~ .... drpuuo I wi .. aI dollN "U. lnd nu lIowot'l aI .. , auo .... , 'e .. r......t I!WI tlliW ,,",In> • .... u.. _ ~I f'\'ftl!lll¢1 .. ~

ptIt n d.ld nil dorlm "'" t pllpJlar 1'0lI1 Itor. 0'P9" ~ It...

arnlntlft<\, C'tl

dell! IIIlIOf"IImUI

DId., lntr..adn-lr• •,"...nol"Jl~ _ ~ .inl .., blcoma "'~I .... IIfd 1ftC11I; Tlf'ITlplierllorl. nu n~ mil raminO' doedt Tf'&J't'tul dr :10 n '.",1 _ I , IlarI!C"e In ...-tJ 1Jtw>,I..... VOITl n 101.... ;\ \lmp.d

" ........... _

;;qIO'1,n 0<1 ........." r._ ,

,I c:alltJ\U" Intr-un mod PIN puli-, f;l
,

- •..__.

,1.

•

rilor]? Fanatismul i-' creat i, r ava.ritia i-a suprimal: tot. Tn privin,a ruzimilo ce-au insotit m ­ nifec;larC'G p Iterii, nu putem l edt ep inge aCt'ast~l paginci <.J istori i. ea ~. pe 'proap toat ekl, Ite. 'u ste 'mposibil, insa, ca ni~te crime reale ale Tjf>mplic rilorl sJ fi fumiz..1t prctextc plauzi it avidiUitii lui Filip cel Frumos. Oric -ar n fost, dad'l S-3 It1fiin. soeiet
I Rituri, fani indoialu. Aici, in manuscris apar do reptunghiuri imbinate.

34

datil, IlU ne a unam, snu m~lcar nu ne aduniim illtotd auna entrtl a 'C'pl'ta ni~tc formul evident ridicole, daca ele 1-ar av, I 'ci un sea. n­ draznesc s.-i afirm e,I ordinul n-a inc( put prin ceea C' vedC'. Totu lasa a S Illte cgf' crt francmasone­ ria rulgarH C! 0 amur,I e prinsa~' poate denatu­ rata dintr-un trunchi vechi l?i respectabil. Totu~i, rr h..ri tor a ell' d mai sus, in poHda speran~eIo pe Cc r s bazeaza Pratii, rna vud obligat sa-j tri­ mit A.V.S. I extras uintr-o carte l'nglezeasdi, ti­ parit<.l nu de mult, ce. pma J< u punet pare :l Ie eontrazie I. Autorul car~ii citate in nota (din care n-llU apii­ rut decit dnd, ~ase fragment il ziare) voroel?te despr situa~ia artclor din Anglia in sl'colele XIII ~i 'TV. lata ce spune desprc arhitectura: "Opulen\a clerului ~i rivna laicilor ofereau fonduri suficiente pentru construire, unui numar atit de mare de bi­ send ~i manilstiri, inca e gJseau eu mare greutate munci.torii necesari. Papii, interesati de astfel de construct!", acordau indulgen~e orpora~iilor de zi­ dar" p ntru en numtlrul lor sa creasea. ucru re~it de minune. mai al s -0 Anglia. " Italieni, refugiati greci, francezi, germani sau fl am anzi -au unit ~i

InC'

0

I V. Rob. Henri, History of Great Britain, in 4°, vol. IV, Londra. 1781 (Nota lui Maistre).

35

au format 0 societate a arhitectila . $i-au facut rast u bule de ;) Rorna ~i cl privilegii deosebite luind numele de francmasolu. Clnd aveau de ridicat bise­ Ticj tr ceal! dintr-o lrarii JII all
taure) nu cred cJ trC'buic S<.1 ne clescuraj{lnl ~i nid sa tir m legatura eu ce ne lIne~tc. Nu putem i utili ~i virtuo~i fara precursori? Sintem C\1 totii lmpreunci 111 s1ujba Religiei ~i a umamtjiii. Putem nlspund de just tea intcmtiilor noastre. S[I luiim u inclraz­ neal totul de 1<1 lnccput ,:i in lac de l"cionoi, S[ cream! I

, PERIOlm

ECU OSCUT.I

Ajllngem aici Ie una din intrebarile i\lteiei Voas tre Ser ni sime. - Avem CondllciHori? Nu Mons€'­ more, n-avem. Dovada laeonicii, dar decisivii, di nu-i cunoa~tem_ Am intrat de uniivoi in rdin. unde nu se ~tie alt'1 Jegatura decit eca a voin\ei. .Fie­ care trebuie sa-~ rcspeC'te ang
lori ca masoni'
TEMPLIERrI

sihJa~ia eft nc

~i

executa planu­ ii' C'U C€" mai mare libertate. mai putem oare III a sa supnJ\'iet\liasnj ceVa din rdin ul TI emp]iprilorj'. IXo~i Be' .'itie ('a 1<.1 at: ast"-l intrebare rnai mul\i frati all soc-oLi Ui ldspunsul C' afinnativ 1, sc pClre, totll~i (d~lC'tl nu ne in~lam), (:{t 0 multi me de conslderatii Ilf trebui ~;"i ne c:ondul'
putem ('on 'epe

I Acea~t era piirerea lui Willermo7.. dupi'l cum ii ria lui Mnbtre ill !J iulie 1779 (Do~arU1 11Iumine~). 'Tew riginii templiere uvea, \nlr-ildevar, un car::Jcter m.1l curind o"lit l\lonarhiei ~i Papalita\ii,

.18

Ide-pa d (·ti.1ugar soldat nu putea mcolti led m­ tr-o minte din sccolul <'d XII-lea. Pare- insa cam (iudat ca in secolu al XVIII-lea s;i exjste 0 societatc al ('tlr j seop prindpal e lebran:a ef ricirilor uneia din aceJe Jratcrnitii i riizboinice cu 0 ori 'ne 1113i mutt d '
Chii'lr dad'! Ie atribuim cavaleriJor T[cmplieri I st merit neinsemnat, Yom fj obligati sa n'('unoa~­ tem dl aCl'st Ju('ru n-a durat prE:'a mull, Dlipil :aiLl'C'i iJ('

I 1:.1i tirziu. MaL~tl-e bi '<\ <;chimha oplllia d pre Cru­ 'jal! . Cf VI/ Po}>('. di.,cur, preliminar ~i I, lIT. ('" , \'11 .. "ll mi..;} phkut niclUdata sii i Virtulea',' De ce :luta\i divll1i· t. t a in alta parte? - Lucan. :19

de ani de la In£iintarea lor Ii vedem in ranta:?i in rcstul Europei, iar de atund, Ii se cun03:?te conduita. F reweel Sfintu , noi nu ne insu~im acuzatiiIe ingro­ zitoarc "\C • S-3U ndu acestor nef riciti: n credem In erimele lor, fiindea istoria ne da voic sa ne in­ doim. Sa reeunoa~tcm, insa, ca nici 0 persoana dr mn; d stima n- re nevoie sa dovedeasea faptul ('Ct nu-i un monstru. Cert este ea aveau deprinderi r Ie; poa e ca nici nu ai e ncvoie de :llta ovada, privind opini eelorlalti tlespre ei, tlecit 0 expresie intilni ;- . i aeum, du if patru secole, in limba fran­ ('ez,V. A~a incH, se pare a otuJ. n indeamna sa rupcm de tot ell ordjnul T[emplierilorJ. Toat schim­ barile a care nc-am gindit nu fae dcclt sa demon­ streze ~. ma' mult accasta neeesitate. N punem "n­ trebarca' oare nu e 0 bataic de joe sa renunti la par­ til bllnc, Ja disdplina, la num<.>, la ve~mjntul ordi­ nului ('hiar ~i totll~' sa persL~ti In < re sa fii Tlem­ p1ierj? Daca . a vorbim deschis, asta inseamnci sa p:-L'tin.zi d £i ~i a nu fi In aecla~i imp. 1ntr-un cuvint, daNi lasoneria nu-i dedt emblema T[emplierilor], ea nu rc:prczinU.i nimi i tr buie lucrat Intr-o nouJ directie. Daca e mai veehe. e un mo iv In plus cntru noi S~l rcnuntam la formlll inutile i sa p5r~­ sim cuvintel pentru fapte. 1

40

5j bei sau

sa

injuri ca un cmplier.

Se va spune Cel xista motive sa cr clem cci T[em­ plierii] erau In[itiatil. In aeest CflZ nu ne rkimln dedt sa ne miram di aU proIit..:lt aUt de putin d nsemenea uno~tinte admirabilc. De altfel, e sigur di: 1. In[itie­ rea] c mai veche dedt T[emplieI'ii]; 2. a ainuit dupa ei; . pentru a fi transmisa citorva (lle~i, nu nevoie de intermediul exclusiv a prctin~ilor lor su ­ cesori. Chia' dadi r supun l ca [mplieriil. sall, ceea ce mi se pare mai pI' uzibil, unii dintrc e' ar fj detinut $tiinta, asta nu onstituie de oc un motiv pentru noi a retindem ;'i ne identificam eu ordi­ nul lor. Dupa piJrerea mea, e nevoie sa fac m un pas in plus ~i sa suprimam in noua organizare tot ce tine de ordinul Cavalerilor. Asemenea institutii sint admi­ rabile, dar trebuie lasate la locul lor. Nobletea e planta ce nu poate trai dedt in aer liber. Ce este un cavaler facut la lumina luminarilor ill fundu unui apartament ~i carui emnitate vapora d cum se deschide u!$a? In general, ar fi tare mult e dorit sa vedern clisparIn toate cuvintele care n-au 0 sem­ nificatie anume. k;;a cum, mai 1nainte de a cHid' ceva, trebuic r.tl­ ratat locul mi s-a paru potrivit s- luam in conside­ rare ce nu trebuie sa fim mai inainte de a vcdca cc trcbuie s - fim, Decl, d actualitatc a ramas tratarea celei de a doua chestiuni. 41

MI l'ERELE ANTICE

pentr a elc ii form ze un tot atit de perf 'ct pc rit () poate ingadui s]abkiunea uman·-.

Mal inainte de a ne incumeta sa cmitem unele rcflcqii ilsupr.l ;}('c'lui lIbied, vom r ze ta ou;"\ e.'pun'ri prcalabilc cc nu vor fi contestate LIe nid un mason ci de cit instrui . , Fralii 'ei mai -nv{r\ar ai Organizatie' nO;~'itre ",:re ('[\ cxista moti vc bine intcmeiate de rI creek l'a acJc\ imi1'1 j\'lasoncrlc nLl C €lIte va d cit $tiin(a O17W­ lui prll1 cxc<.len~ .... adic[i e Ullofl!ller - obir~ici ~j a ml'nirii sale, nE mai a aug" c:l aceast A. V.S., 5.1 Ie stabilim ~i sa Ie propagilm in cacinll ordin\1lui p ntru feridre
In prlvint<1 rimd xpuneri, credem cd a put n Alt \a 'nastra Sl?f ni..<;~ima eel toatr stra­ daniile eclor mai compctenti irati pentru Cl stabili idcntitate intrc v(;'('hile ini(ieri. ~i initi ]'(.'(1 nasonicii nu vor v a 1ii nu pot
I ';ari:mta' Chl,ll' daca n ,e 'J ajlln~e la identit;Hii Ma<;oneriei ~i a vechllor Mi ere - , ­

42

~t,\bilireH


1 P' , rima ver<;~une: n-:lr fi nf'voie de rnai mult p nlru ~ da ;e, rna c'n toate eforturile fie a palrunde :-en,u! ve­ chiloI' LJ tel'e a fi inutll . Dar, claca \T rn sa ne '01'­ vJn~.ern. nju~ge a aruncam 0 ~CUJ'tcl'litori!o,' ~nlJCI, Int mal degraba potrivit<> 11 n descuraja,

;J

"Preotii tgipt ni, zice Plutarh 1 , spun e:'\. nu mai a('(~i zei (Isis ;-i Osiris), d ~i trupuril' tulurur ce­ o zimi<:.lir ~i rama9i in rezenia lllr, 'colo und smt closti i ~i onora i, nu mai sint supuse uescompu­ n rii, iar stlflele e e devin stele shalucind pe eel''', Aproape eli nu mai e ne\'oi a 'em~rciim eli ini­ iierea greaca era mea celei egiptene ~i pun a in e~­ deni
t~lrh,

D _ Is

P.t Osiride,

ra. tie , myol (Not. lui ,

_

Autorul en lez dtn mai jo ere e ~I ('j ea aeest ade­ ',k {'ra marcle s/,crl't al 1\lislerelor: The \'''~y "ecret of the Mysterll'<;, - the greaL arCflnu<; that thel hero-gods fen' no more than dead men (Critical in Uil1/ ('Ie., p. 269. in not.) ( Tota lui Mal tJ·e). - Plutarh ntt spune totu!; c1 nou, traduce car\ii ls' ct, OSil is, de Jl-1. Mill'io Meuni r.

sfin~itc e C"fedulitate _ populara, dar importanii emnos. ne invai
4S

LuC'ruri mari, e '..1 spune. Elc puteau fi astf [ pentnl .mUd, dar nu ~i pl'ntru noi. Tn gencr3 , apre­ ej m tOclte forturile Antichit:Wi d a Se apropia de ad v.ir, ~i asta e oreet, dar nu trehuie sa 11<:' lci.sam orbi i pin..! intr-atlt In( it s.:i SU estimiim .-up riori­ ·Ite<.\ tid 'j noui'i de Ev'mgheli ' At nl'i c'nd inccrcam Ull ~cntiml'nt de re ped . (itirea locu\iunilor tinute de hierofant ini\ia ilor l , a I a imnului. ,i mai n inllnat ine, a1 jlo~ofului leantes~, poat. a i ceva mai putin surprin~i daeii 11C-am gintJi ca nwritul intrinsC'c al ac_ tor oUl tex­ te se re uce a exprima in frumoase crsuri gre­ (e~ti, pIima leqie din atehismclc noa,<;trc. Dupa Platon, Cicero ne :pune Intr-o lLH'rar ce, din nefericirc, nu ne-(l parvenit In tntregimc: "E greu sa ajungi la CU110a$terea arestei Fiinic care e c, T ­ t:jl a tot; in ('..l nd 0 dcscopl'ri, a' . 0 erima s-o dez­ v:dui" 3 . I

Au

Cost cita!€! ue Euscbiu din Ccqreen, Urmon ·t. 1ement dAle '., Aumo7l. a Ge1It ...

EI'uny., 5i de sfintul (. rota lUi Maistre).

• Tn Stouaios. Ec ag. P !is, (. 'ota lui luistre). J Alque ilIud quidem qU;]~i par ntem hUjus univerSI­ tatIs in\'enire difflcile H cum jam invcncri inJicare in \'ulgu\ nefas (1'lmoclls selL de universal. Inter fragm[ nla\ Cil:[eroni\l. Af!am 0 maxima aproapc ;Jse01ana!Oare in canllo atd uitc antlcului Toth: ..E greu l>3-l cuno*tl pc Dumnezeu l1i imposibil sa-1 expriml". SfintuL Iustini:m recla aceasta frazu ell elogii in E.-chort. ad Groec... ('ota lui Malst e). 4

('ueti, Mon e-niore, ell citii maiestuoasa r ze .,' intuia icero primul $i, cum sintem azi convin$i ('~l mai simplu dlntr ade Jnu': xistent'l Fiintei 'Su preme, . . t' va adllce obiecpa eJ aec:?ti mari o,lmeni n-:lU spus totul, c~ $el rctu era respectat C'1I stri tete te.? Raspundem cii, daca lege absolut inutil a inccream s-o expJi<:am [n zi1ele noastre, iar dac' aptul -;. fntimplat m lucr..l­ rile e-a I ajuns In') la noi, toate indiscrf>\iile e siot ('unoscute. Sa nll ne facem iluzii: Antichitaten C 0 min'\ exploCltata. Dupa Fabricius, Le Cere, eu _ worth, Mosheim, Petall. Huet, Brucker, Stanley, Warburthon, Gebelin l etc, nu ~tiu cum am mai pule. pretinde a d scoperim, nu itevn auevaruri razlete, ei 0 dOddna incheg.-ltii. precun 3c('ea pe cnrc 0 avem. Referitor 1a Cl(, asta, vom ace 0 e aTCU gent:-­ raUl de 0 oarccare importantl.1 ~i anume rei, daca 1n­ te1eptii antici ar Ii ~inut cuno~tintele noastr am fj gasH urmc sC'sizante in £iec-arc pagin<1 run SCri~lil lor. Poti spune , farli a deveni indiscret, rnii d lucruli perfect cla1'e pentru adepti :?i ell totu ininteligibile pentru restul oamenilo7'. Or, 1U nwnai cU nu gusim nimic asemaniitor in toatJ opera lor, ar inUlni clcolo o sumedenie de pasaje care lasa a se rcsupune neL

I A e remarca nume1e aceslui ocultist, precursol' al lUi Fabre d'Olivet ~i autor a1 Lumii primitive.

47

eunoa~tcrea

octrinei noastrc. De pildf.i, in fragmen­ tul ('itat , Cicero se intreaba: \ICe motiv l-a putut d ­ ermina pe Creatorul universu1ui sii diiruiasea fiin­ a?" F'lrii indoiala, 'iei eo exprimare dar:l, eel p tin pentru noi; nispl nS I, insi'l, e ciuciat: "Probitate vi­ elicet proc abat; probus autem invidet n mini: ib
Poate n-ar Ii inutila obs rvatia ca 1n impurile ce-au precedat ~i urmat imediat instaurnrii Cresti­ nism~lui nu numai - sC'cn~ u n-a mai fost P,lzit c~ atlta stra~nicie ar a isparut complet. Pasajele utate ar demonstra singure c,o I[nip,atii] nu intim­ pu:au piedici in a prczenta, macar in term 'ni gen ­ rall, ceea ce cr ill uwatati. Exista ins,-I mii de love' c-- pretinsul secret se gasca pe toate t1rumurilc 1• De altrel, pomind de la ideea cii l\'listereJc faccau cunoscute eel mult rima ~i ultima parte . Simbo­ lului cre~tinilort . ntichitatca
,

. I tlOlI

V. mni al~s I\puleius, Warburthon (DilJin legisla­ of Moses) ~l M. Gebelin, M071.de primitij Hlstoirc c!lL

Cale71drter (Nota lui Maistre).

4 - lslorle 48

~j

masonerle

'

49

tentil Z('i1or ~i a Pro identei i se parea ud veritati. similltlldinem prnpC'nsio-r l , ('it;\ modestie! Sl un' liisc ~i 1(1 rei LIt' del jive. D' pilda, EmpcdodC', din (·1.1r(" n i c' ci te z;j fragmen te ce-ar tn-bl Ii <;i;l n' rae; ,it- ' 'z
2. Cinu l' vorba elt' t'ilosofii ntil'i, 1'(' mai . ad LCCCI'. 1 u. r." lu', (It. ('<0 ,l

50

lUI

lal> 1'1').

dcscompunerea trupului, Sa nu ne grabim sa conchi­ d . "dccoi, autorul redea in ncmurirca sufle tului" fiinde.. , pentru rea mai mare parte dintrl' (>i, C'xist.t'n~ ta "jitoar > nu 'ra decit incorporare~ sufktu!ui in ma­ rele tot din ('ar el nu eTa dedt 0 midi !Ji, atunci l'ind Un filosof din vechil1le ne spun ec'i la mo:a~ spiritul ,e rcune~te eu principiul sau, jar pul cu materia din care CI fost s/'os etc" se ~tie cit pretuie C
zitar (';.1 toate subtilWitile filosofilor grl?('i nu tin

dccft siH fuC' s;;t r spinga eel dintli 'j eel mai ilTlpor­

tllnt dintre at.leviiruri2.

• .' T()
111 lIllreilgu Jor tarle de episcClpul WarburthQn (TJil'in Lf'­

~.Jl,\l of Mo,'e~) !;oj de apfmilorul ~u 3110nlm iO luerLtI'C8 in­

lltula -\ ...1 I" /tical inr/uiry i,UO the oplllion,' and practIce

oj the an~i nt Philosophers Coru:erninq the IlIztur, (lJ thr

(JIll lind. )ut1IT('~tatf' and their Il~ethod 0 Ihl' Doubk Dn,­ 11[/(". Londun, 1748, in 80, (No!;) lUi :o,-1'1i"I1'e).

' .. rt i!> a erj' '>tt-ong proof the necc>"it, oI lhe Gil 1 ·1 of Je Us". ( 'ola lUI Maistrc). Traduc n; .. cea ttl ( 0 pllterni"a do ada cit ne 'oie de EV8nghE'liil Jill Ii, U ".

.c' 51.

• De-aid attd deja Cum jreamiita. tot Zenonismttl Vazini ca si:nt tratafi astfel SJinfii cei 7rt(n-l ai pag'inisrnttltti. Icrtdr-; .11' nu-i gre~eal< oaslrii UdC.1 tn~eJ ptul -\ntoniJ1 ( definit moarte-u <:<1 "sepor reG satL dizol­ varea elcmcnielo' din care com usa 07ice fiinta vie $7 nimic aUceva"; dadl Epicte nc spun~ eu :,;i mai multa tarie despre moarte ell "nu e t reccrec e 1a ceea c C'ste ia eerr cc nu este, ci la c ca cc nu e in clipa de fara.«; asHel incH omul devine dupa moartc "altccva. c care lumea are nevoie«; daea Seneca, dupa ec pune ca ortii sint fericit' sau imic, mai face un pas ~i n decJ:'lr-" {{ra lnconjur cii moartea • nc conduce SpTC aceea$i stare de ]Jace in care ne aflom inainte de a ne na.~e ~i cii sa-fi fie mila. de un mart e 1u. fel e ctbsurd ca a-1i ii mil' elf! cincva ne­ niiscut ' " , CiJW ~ti(', insa, due.] adcptii Antic it-Wi nu ne VOl' spune L'£l misterloaselc cuno~linte ale unticilor l1U tre­ buie judccate dupf crierile filoso1ilo c re, poate, n-au Cost a<.lmi~i nicioLlaUi sa Ie afl , cli Dumnezeu llU se arat c 01' tr1L.fa.~i et , in aces' CLlZ. C de crezut ca I Cun[ 'rm ace.,tor II'UmOllS m:\Jdme spunea 1\Iontaigne: ..Vi • nU-\l pcl<;a de moarte llindca e:jh nu, mort pentru ca c'iti mort". ( Ot,1 lui Malstre).

52

,rice ciJ~ci ~n Atena sau Roma putea fi iniiiat in (ele mal ublime cuno~tinte, in reme e Socrate, Pla~on,. Mar~-. . ~urelill, Cicero, Epictet ~i aJ\ii n era ieClt ru~te bletz ucenici, dar, cum ac $ti oam ni CU01­ seea?e nu ne-a transmis nki un monumen aJ noro­ eu Ul lor, va trebui sa ne miirginim a spune: tot ce se poate. 'c luum imlrilzneala de a spera ca

.V.S. nu va

dcza~roba aceasW mica digresiune scrisc1 in grabii; adevanu rezultInd din controv rse, e ingaduit a com~ bate opinia unor Frnii cc or tot inaclinsul sa d:seo~ere Masoneria in ini ierea greacc1 sau egiptea­ na. Sa dovedim cil n\.1 slntem oameni nai, dar s<'i ne iacem 0 genealogie clarn ~i dcmna d oi, So. ne con­ sacrum, in sjir!jit, Evangheliei $i sa liisifm la 0 pa,.te e~t~{lvagan.tele Memfis-ului, Sa ne Sntoarcem in timp pll1a Ja pnmele seeol ale Legii sfinte. Sa studiem a~ti:hiu:tea cleziastiC'a, Sa intrebam' pc rind Pa­ nnt~l. a adunam ~i 5. C'onfrunt<.im pasajele. a do­ vedz,,:: cd sint,e1:" cre$tini. Sa me,q-gem 'mai departe: adevarata relzgze are mai mlLlt de 18 secole: Ea s-a nascut in ziua cfnd au luat nastere zilel.e

~ 11 merg:m in ~rma pina la obir$ia l~lcruri1or :;;i sa dcmonstrurn prmtr-o Ynl11ntuire logica de necon­ ~stat,. ca sistemul nostru adaugo ta depozitul primi­ tw nOlle daruri ale Marelui Reparator1. 1

Hristos. 53

RECRUTAREA LOJrLOR

E timpuI sit rev nim

e unde am p l'{'at. [ u in­ n id 0 indo' alci. urn s-a marcClt Jeja, <:a 01(-IYC­ Ie l-e al i\Jasonerje' va 'i $tiin(a Omului. Dur, cum nu vom pUlc p€'otru a pre­ intirnpind, prin <11 gen'" ~i cxaminarei rdigiil. Dcoarecc A.V.S. a bincvoit S~l Ing~'~dllie fic('.lrui Yrclte sci-~i pn:zinte propriile spcculrJtll, nl' 11l,1' Ii Ix rtatc:'l de a-' <.Iemonstra e{l ordiouI va t.Ie­ veni unn din in. titll\iiJ" ('el(' mai litHe pentrll om<:­ nire .1(,1, Intreaga 1\l<1son'rie fiintl impartiUi -n trei (aJX~

Y:'

gr;H.Jc, ;rimul va aV'(I dr pt se~p.' etel ,d~~ .?in~fac',re n genf'r s' studicre. moralel !?I ;1 poll!lCII .f!, nt.r,~le ~i ~ )l' i icc : ,i1 tloilE'i.l nnirea sectelor ae{itme :Sl In­ stT!c;rea guverne or; iar' 1 trcilc', rCl'e!a(ia reve­ luliei sa: euno~tin~ele sublime d care ne ocupam. 54

.Mai -n;tintc t.Ie a dezvolta acest plan, ..I IuItm in dis­ l"U~Jl' t.Ioua rt~eli din S"isternul actual, c atit mJi im­ port.tntc C'U t'lt S0 comit de la rimul [.>. In azul unej alegeri nl'potrivite, e 0 slnba consolan' gindul ea subi dul ate fi intirziat in evolutia sa masonica sau chinr exclus din rdin, fiinckft e ioarle gray sa iii eonstrins I., mj'loac iol ntE'; in rivinta usp n dl1ri lor, Ii ul, prca pu\in 1.1 curent eu ierarhia noastr~, ne ]ud cit in m.J a. TOella lumea ~tie eel Soeietatea abun­ lrl de caractere indoielnice, destu d perieuloQ' pentru il d.:iuna ordinului in opinia ublit'Zi. d r nu lI1deajuns pentru a motiva excluderea, Se pnre, C'( i.

~_

..

ca

ar trcbui sa treeem cu buretele peste accst articol in co ul actual . U alt abuz, nu rna' pu~in izbitor, eel pri ­ 'uH de rcligia candidatului: dn sti in genunchi, gata sa c epuna juramintuI, i s spune: .,Cartea pe arc ati p1i.S min este Evanghelia Sfintului Joan: credcli in ea?" - MaTe impTlIden~ii. Sa lua un mar ('c n-arc nici eea mai vaga idee de. pre ad viira­ tl ~el al Masoneriei. poate nid nu creek in Dumne­ eu (ce nu poti presupune in acest seeaI? ~i c care i Intrebi dintr-o data, in prezcnta a 40 de persoane, laca el crede in Evanghelic. Sa rencctam bine 1a ~lcc~t lucru ~i vom vedea cit 0 astfel de lntrcbar e de 0 u.:urin~ii de neiertat, iar riispunsul dat e prea adC'SE'8 crim ~. Negre~it, e important s5 xistc ga­ ran\ii asupra sentimentelor religioase <:lIe candidatu­ lui, dar in accasta privin¥i trcbuie mel'S illtre rigoa­ l'e ~i ingaduinta. Ar ii de ajuns sa i S0 puna candi­ datului en p ntm noi e lege ea alegerca persoanelor sa fie facutn cu cea mai scrupuloas~ sevcritat£' ~i di nu ti em deloe seama de 0 integritate nedov-dim. E rugat S.1 vada claea nu are eo rezerva in a semn urmatoarea profesiune de e edinVi: "Atestez, pe onoarea mea, eli ell ered cu fcrmitate in cxistcnta lui Dumnezeu, a spiritualitatti. a nernu­ ririi sufletului, . pedepselor ~i a riispUitii in viaia 'iitoar , far- a exclud alte adevaruri ale religiei ml'le dcspre care n-am fost Intre at l . 56

Se pare C,. n e nevoie de mai mult, d jndata C'e candidatul a fi 10ia1 ~i cinstit. Daea, din nefcricire, are indoieli asupra unora din dogmele noastr , sa-i indecam ranile In lac sa- respinnem.

CEREl\10NII SI REGULJ OPERE DE n rnr CERE (Gradul intii)

Destul despre pre '01inariile primirii. S;,:\ intram in loja ~i inainte d a dezvolta pianul consti tlltjon~I, si! vedem, mai necesar sa mentinem aparatul de eremonii ? In aeeasta privintii, indraznim sa 0 asigu­ nlm pe A.V.S. di aici se afla lli1ul din punctele esen­ rale. Unii Fra~i VOl' crede poate e<1 dau dovadJ de gin­ dire filosofica atadnd ceremoniile dar nu e deloe a~a. 1 ici nu ne dam scama in ce masura forme e ~i diver­ . itatea eeremoniilor au influenta asupra . lor mai instruip oamenl, insuflindu-le respect i servind 1<1 a-i retine in ordin. Peste tot in jurul nostru gasim dovezi pri in aeest adcvar. La calviru~ti, mcschina­ ria eultu1ui a dat 0 lovitura de moarte religiei. IntI'o­ dueerea unllorrnei militar a revolutionat Euro a Pte. .. Dar, ea sa nu orbim decit Lie noi treizeci sau patruzeci de persoane rinduite in linl~te' de­ lungul peretilor unei camere tapi~t- in nC'gru sau' verde, 57

~i \~'Cka pc de iil i oamcni (' m se imbulzesC' unii sprc .,l~ii, 'um nll se mai Int leg odct..atii. tid nu-i pot i con­ test· une' Iiinte inteligentc dreptlll d· a atpsta prin juramint 0 c!ctenmnarc interioar[j , llbC'rului s; u ar­ bitru ~uvcrunlll nil
mina Pf' 0 carte d> pre 'are crcd ('<1 c divina :ji pril1 8< est act ext rior afirm cll. il iau pC' Dumnezeu drept martor al angHjamcntu ui meu. Nu e nimic condam­ nabil aieL - Dar daca princilX'lc dezaproba !:>Clll pro­ seTi . asociatia? Acca!:>la C 0 aJ til robkma, a ('arei bOlutionare tn·bui lasata in seama ('On tiin ei Frati­ 1 r in fum'pC' c1' circumstante. T I giituni l'li astil. 'I-i ntT bam PI" masonii din Torino comportare, lor, la fc1 de atenta eu cea a suveranului. poat!.' sluji (";) mod .J. timpul sii r v€'nim 1. dczvoltar ~a planu­ 1 i constitutional. o sod tutl'. ai cilrei mC'mbri sc ang;ljcazpre Reforma copanii. l\ral~tl' clppus. de 10Ja scopana !'('formula a HI ului Strict i Re<;pectari templierc.

;;9

n . Recomandam insist",nt aeest pund escntial rlvnei ~i mtele ciunii Fra~ilor ce urmeaza a se reuni la Co.n­ \'cnt, pentru ca noul cod sa ('on1;ina legi striete in vlr~ tutea carora indatoririle unui Frate ia a de altul sa nu mai ue 0 uzanta, C'i 0 obUg ti ' E nceesar, nd 0­ sebi, ca, in baza unei egi speciale oriee mason ailat in nccaz sou suierind sa aiba un dTept formal asupra puterii, aptitudinilor ~i a[cctiunii uturo ~r~~or; loja sa-l reeomandc tutLlror membrilor aso c:a1;l_ 1 de car poot avea ncvoie, preotu s<"1-1 imbarr ateze, magistratul 5a-l protejeze, avocatul s~- apcre, me­ Jieul siH ingrijeasdi etc., 'ar proport JOna1 eu zelul ~i afectillnea d0 ('arc ei au dat dovada, sa primeasdi Llin artea 'intregii loji ultumiri infrumusetate c~ tot ('ee'l CC' 0 pelitele inventiva ar utea gasi mal magulitor. N e nevoie sri amintim ca, oricind evc­ nimente fericite sau nefericit < fceteaza vreun Fra~, i sc va trimite 0 delegatic 'lns5rcinata sa-i translm~ senti mentcle lojii. Ddegatia va fi aJeasa dintre oV Fratii :?i de ditre toti Fratii. Misiunea va fi. i~re~s­ tram, iar del gat ii yor da soama de ea in pIma lo]a; fiinddl, inca 0 data, forma este un l~~CnL :~s:m.nat. , o eorespon enta strinsa eu Frat ll stra~l 1 obh: a~iile noastre fav,i de i, e constituie .pr~ csenta reptL1>lica miv€rsalii, slnt inetl un. ~bl:ctlV de ce~ mai mare importan <"i. Tn <. c astii pnvmt a , ar trebu in ocmite citcva legi bune prin care sa se stabi1~as:~ mai multe contactc ~i relatii lntre diferitelc SOCletatl

l1i sa se impaee bunavointa eu pruden\,a cind e vorb
60

, ' t t .' p
, t b"rb"t onorat pri11.tr-o serloas, a('~lun , nu

mJn<'n .1 ", • , "d t' , [' J u"'or magulit atun,i lind y;\ pnml e ,t \.1 I Od .., I' , prin 'lr ~'\ noi 0 Jelt'gd~i' sau 0 s nsoarc ' .

ar..ll1ct: ft"\idtilrilc ~i omagiilf' noa5tr:, A(:l'~" t~1 r~~

.. 'f' ,.' Je ordin n'tlublJt'Lln ~I dr put I

('on1!Jensa ,II I ( \ ,I . ,r, ' , . ,1 d , . Ch" t, ,r n-;l' fi nvnlti:l, eLI ar f1 la 1e c l11L:reS,1. lar I ald , t 'l' 't'lt P nt[\1 ('el (" 0 prim '~tl~ ut 'I pen ru on ora b 1 0, ,~ , ,

,,' " u [0105it arta t.!L- a 0 face Jonta,

(u (e; ,I . ' , 'tet I ' d ' binefarc. fndatorirl'a pnnc'lpala;1 orm 1I 111 . ' . . '!" c1" S" Pll[1l' dLlerl ne pll tL'11) l.'xpnma C lIrnw neIer/cn-lI, d , _ fl , ' >ru)lnarea , ' i JiferitE.'le grade respJng~ ne ' , . , nul' de .1pl ec . \ ' Ja h 0 parte ru~tn('a ('l' <:-;ClI , ('arc C'('rl', ll'
ur

u('

ue ,I

fdLen: \ lojii,

on\

in~i.

Cel

~\cca~ta

-'

vir ute'

usc'

t-r: ar, IllPst

h "

'f' ," b·-n«.:"ti I i ('a i I lUd-tl' lormel ~ POS1­ e )leV,l S,lll'l lUI a '{ , ..' 't hi le 111 olusu umani ta\i i, rl' .. durn delTIJll re~pe(. , l' I le vor ant I ~'rL ~ilor ('It ~lnt d d P I k .\1 nOl) Ul c'O( • < t' '1 10" ' f' . d ,p 'mit obliga+iil(', tiU!J:1 (I: III 1,1 mil' ( Ic a-si I In ~ " , .. , , .." 1\1 . . ur[lzOlm :a drd­ a [[WIlt inc-onJUI'1.Jl 3uundl11. P al In

t. m

ca,

in sist.emul actual, masorui

"lIlt niciO'(bt in tnlm nt(>.1 nemijlocite all" binelui [ fi care tinar Frat a sc achitl.", in num [e lojii, de cutan,' sau cut,.'lre opera de binefacere l'l se re uma.nda. Cine nu !?ti ~ cit de mult ('onte modul ('um e fae .:tl:tele de filantropie? Trimite\i un ban • aUI' Un i famiHi aflate in suferln~ - nu e binefacerc. d ,(',t 0 pom..ana.,' duce~i-l voi in!jiv<:"l: <: De ultf('l. ascmenea ,]("te lontribuic mult la perfe('~io­ n, reo Iloastni monIa, Omul nu e facut pentru a spe­ ('uld lnb'-un fotoliu, ('1 aC'ind bin 'Ie Sa prindc) gus­ tul pen tru [ J • Ilai. awm de format nu numai sufldul masonulul din primul gr
ut.:

62

tl

: Poole C;J

.1,Ii~tre

se

"Ulde~te

1a opcrele

Cllnl:rc~.I\1 I

IIr,'a :v/aiC'il Vomnu[ui s;,\u .1 Domnilor, ~au ale cun­ (Ieri/'I PI'llil,'n/il()r I "gri din care faL:u.,e parle in tlnt'r,'l.'. (,\" (' 1, Jral1f'1'::), IId()

cc n e limpede ~i practic nu e bun dedt pcntru amuzamentul ~colilor ~i al cafenc elor. Dar, marele ~e a Fratilor va fi, mai ales, sa-~i insu!'icasca 0 eunoa~t re aprorunuatU a atti -i lor, ce bogat i ' are ~i f' -' lipsc!?te, c u7.cle situa~ii or critic~ prccum !?l mij10acelc de refacere. Sa nu Uisam sa se ratiiceasca nici unu eli emoriil tntocmite de Frar privinl acest articol; fara indoiaHi, e1e vor for­ a (' timpul 0 eulegcre dintre ce e mai interesante. Accstc studii serioase or avea doua mari
bui sa ne lipsim. Chin c1aea masonul i~i inchipuie ca va aila totul intrmd in ordin el n v, mai elispune d :msamblu deoar Ce sistemul va spulbcra aeest g n de atT
IN. TRUIREA GUVERNEJ,OR

Cea de a dOUll dasa a Masoneriei a trebui . a aibil drept scop, conform sistemului propus, nstnd rea quvcrnelor $i reunirea tuturo secteLor cre$tine en 0 neobositA grija e 0 indeplirta obsl:acolele de oriee 1 puse fntre ad V i urechc .:lutoritatiL i j un principe nu dore!?te raul, iar tla a il ordona, es. c_ indus n croare. In aeeast.:i privint<-t, opinicl pu­ ~~H I (lar., 1 oarcce chidr aca-' dctest<1 agen lJ s cundari
5 - L<;lorll" 111 m 6.1

~ad)

(AI doiJea

oneJie

G5

celor dU inten~ionati ~i a propage adevilrul pr tu­ Unden' unde el poate da roade. Mai adaugam ca prea adesea printi' ~i depozitarii puterii lor doresc S7 gaseasca adevarul, f!ira a se pute mindri ca I-au intilnit. 1n aceste situatii deli­ cate, cind pasiunile deruteaza echitate tea nai clar­ \azatoare, 0 societate devotata, pri cele mai sacre Illotive, triumfului adcvarului, ar putea aduce oarte JUarl servicii, fie Mcindu-l s" ajunga in mod indirect la factorji de autoritate, fie intrind in corespondentii eu ei, daca a artin ordinului. Granite e Statului n-Qr putea limita activitatea acestei Q'dOt clase, jar Frilt" apartinind diverselor na~iuni ar avea posibilitatea, prin intelcgere, sa reali­ zeze ec e mai bune ucruri. Nu e neceS3r sa arat.31 in amanunt toate avantajele c pot fi obtinute prin­ tr-o asemenea institutic; ele sint evidente prin sine Vorn adiluga doar proiectul de eglementari princi­ pale co par ecesarc pentru desavir~irca Sa ~i preve­ nirc oricarui abuz. 1. ici un mason nu va putca treee i cel de al doilea grad mai inainte de a avea treize' de ani impliniti ~i nici sa beneficiez de vot eliberativ Inaintc de treizeci ~i cinei de ani 2. Drice mason admi in acest grad se va angaja olemn sa. nu respinga niciodata, oricare ar fi funcfa civilei oC1t.patii sau avuta in perspectivii direeti ele sau criticile aduse de Fra~ii siii rivind binele public 66

sau particular; sa foloseasca tot~i zisele critici in maduI eel mai potrivit sau chiar sa nu tina seama de ele, deoarece. indiferent de motiv, inainte de a fi mason, el e cetatean ~i persoana publica ~i n trebui sa dea nimanui socoteala de hotaririle guvernului a CarOl' aplicare i-a fost incredjntata. 3. Niciodata societatea u v corda protecti ambittilor unui Frate ~i, oIieare ar fi relatiile $i le­ g turile sale, a r~i v aminti ca a eomplota nu in­ seamna sa fad binele. De aItfel, urn unui Frate in­ flu n t nu i se contesta dreptul de a recomanda un alt Frate pentru 0 slujba sau altceva asemanator , . atUnCl dnd preten~iiJe celuj din urma sint legitime, se. pare c~ n-ar trebuj refuzat acela:;;i drept intregu­ lUi colectJv, dar sa fie folosit eu mcisura, caei in aeest gen de situatii abuzuI se afla foarte aproape de buna iot otic.

UNlREA BISERICILOR

Celalalt obiediv al gradu ui 2. sau a1 c asei a 2-a, s-ar aHa in modul de organizare propus; reuniTea di­

feritelOT secte cre$tine. Ar fi timpul, Monseniorc sa inl tunim 1'W?inea Europei :;;i a spjritului uman.' La cc ne sluje~te eii avem 0 religi divina, daca am sfi­ :;;iat haina necusutO., jar adoratorii lu' Hristos , ivi­ 5' 67

za,i e int rpretarea siintei sale legi, s-au de(~at 1a exeese ce-ar face sa r~easca Asia? Mahorn arusmu nu cunoa.~te
o curvae ad

terras animae et coelestiwm, inan-es!l

entru ei otul e important, eu exceptia sin UTII­ lui lucru important. Impin~i de un fanatism de 0 mi de ori <.1i l'ontlamnabil decit eel impotriva caruin IJU -nceteaz;l S[l strige, '>int indiferen\i la adev&r ~i In croare, _,i nu ~tiu sa atace superstitia declt prin sceptiCisn. 1 ~esocotitii! Se re chema\i sa Ir te cimpu ideil r umanc ~i smulg 'riuJ de fri~a s[ ~~ le scape neghina. e-au vindceat de preJudcc~tJ, spun ei ... Da, a cun gangrend 'ndeca durer leo

--I

Tratlucere: 0, uflete incovoiate spre pamint lii ne­ la cele cerelitl. - Perseu.

pa •toare 68

Tn ceast<1 stare de lucruri, oare n-ar fi demn de nai, onseniore, sa ne propunem promo 'Orea Cr"~­ tinismului Co pc unul din-tre scopuriLe rdinuLui nostriL? Proiectul ilcesta ar putea Ii format din dOU'l parti, ueoarcC'e fiecare comuniune trcbui Sd se str'\­ cluiasCcl. :1tlt prin ea insB.$i cit ~i sa S0 apropie de ce­ lelaHe. Negre$it, multor Frati Ii se va p~rea 0 UtopH.', dar U€l ce sa nu lncerciim l?i noi ceca oi teologi (Bos uet ~i Molanus) au facut in St--CO ul ttccut C 1 oare<'ar sperant succes? Momentul e hiar mai favorabil, aci principiil otravi tC' al veacului lOS tru au produs mHC'ar atita bine, eel spiriteJe. aproape indiferentc Ia controvcrsa, se pot apropia [ara a sc rani. In zilcle noastrc trebuic sa iii versat "n istol'ie a sa ~tii ce e A nticristul sau Prostituata din BabiLon. TeoJogii nu mUI tin disertatii despre coarnete Fiarei. Toat.c· aceste ofense apocaliptice ar fi rau primite 37;i. Fi are lucru I~i are numele sJu. Roma insa i se ntl­ me$tc Roma, iar Papa, Pius al I-lea. A.V.S. rna' e rugata sa remarcc Cil nic'iod ta aceas­ fa r 'unire nu V(l avea loco dUt vrpme va fi diseutata public'. Tn timpurile noastre, religia IlU mai trebuie considcratd ('<1 fa ind parte di politica fie<'drui stat. polHica avind un temperament ant de ir3$ribil! Cum atingi, inc p'
prcoti ai diferitelor comuniuni, admi~i !?i ini~ia\j de noi. Vom lue-ra ineet, dar igur. Nu om treee la nici 0 ucerire ee nu luje~te Ia des~vir:;;irea Marii Opere. Sa n ferim sa infierbintam spirit€' e mai jnain e a fi siguri de efed lli cum, conform x­ presie· pline e for1
70

cuprinzfitoarc lecit prima. Nici In Frate ii fie admis mai inainte de a marturisi deschis divinitatea lui Hristos ~i adevaru revala tiei ee eeurgc din aceasta.

CltE.<;\Tl 'ISMUL TRANSCENDE T

(AI treilea grad)

lata-nc ajun~i 1a cel de al ::l-IE'a grad, ee are drept obiect ere. tinismul tmnscendent. Pare sigur <.5. mn­ joritatea Frati or pe care cuno~tintele !ii talente Ii fae ap\i ntru (ll doilea grad or ere far.'i gre~ in eel de a1 treilea, deoarece ricC' om atras spr r-rc­ dinta crcfftina va Ii foartc fcricit sa afle solutia mul­ telor dijicultati supiiratoare cuprinse in eunoo$terea noastra t . Fratii admi~i in clasa superioara or avea en obiect a stu ii or ~i a1 gindirii lor ee ei mai pro-­ funde cercetarile efective !?i cuno~tin tele etafizic. Nu e cazul aid sa examinam pint la ce pund putem sta iIi printr-un simplu ra~ionament adevarul doc­ trinei prof sate de noi. neindoielnic, Ins;), (Ii des­ copenrea mor realitati nc poate fllrniza ('\ mai Reie$e de aici ca Joseph de l\Iai,>tre vedea in ;;tiin­ soteriee un mlJloc de a e;'.lllica, d a JU tilica sau de a aprofunda dogmele rClJglel caloJice. I

t 10

71

puternicc motive de Tedibilitate, Totul c 0 ain- in celc doua Testamentc, iar alc;;ii unci legi sau ni c(>­ ei Ill~ IlU crau decl adevQ.ra.i initiati l-i cerem ue i 'c'nerabil i Antithitdti sa n raspund,'j 'um in­ tele 7ea ea alegoriilc sacre, Cint: _e mai pQate IOdoi ('d ilCC"t ~en , rcctJri nu )1(' V
conceput pe 't.' de Sa . :lInent pentr a-I apli~a ceior $
ue

Cu- > t1n'pl contc'stam 0 intl'eago. ntiehitate ecle­ :::iasticd CC' nc Ia~1 s:'i j n trevedem a UU,',1 d.devilrur·

aseun c sub :l~renta Dl)i teo o~i eng cli .Ill combiitut C'l mU!la ;t inta ;L·.upr \ a' ,lui punet C'>en~ial. - V. Midt.lJetoll. All('gor-!t'al (lJl.l litkrnl in!('r pr"tntion; ShuLklord. The t",:atilJll a'~d {nll of man (SOla lui "I(\i.~tr('). • OdC•• IP !{Indlm hlnl', nu pu em C)fl (',,\<1 Upllll" .Il) ­ ,Iu! PJu"h prei"lIm C3 l"rmenuJ grcce<,c d'rJ"3 dlll mz 1<17. m! ,lo/' ,IU mi,~tari1lt, rUVlllt{" ce inseamna ill f"nlcw;l t t'e­ IIJ.7n'r:, ubsconsu;, latlbulum (Hu;t. du clcl, HI I. p ..\1.\, in 8'). (, 'ola lui Maistre). PI'Il. c '. cap. 3-1, par. 1. (No a lui 1 Ian rc). J

2

:l

pgo
tor' . i niSC'rieii, nc . pll)(' Sfi.1tul . t~masic Sinaitul .m IU
'\pli Ii de cr.' UllI'ori C'llvintele 1\1 hl r i Sa­ fo".t ,"ml l;vl,1l '. 1,\1' ul~ata a dat n;J~lere Ul)U echl VOe I ~;jclucmd ('xprcsi
<.{'

l' .l~l It dU

arJtat iv rse e erezii aparute dOtlr pentI' C S-D I at aidoma eea ce se refera in Geneza la Dumne­ eu l?i la aradisul pamin tese" I, Un alt autor de scri­ eri religioase spune, e ascmenea, cil "unii eretici ustinusera ea Vechiului Testament nu trebttia s~ i e dea un ens mistic ~i (legoric diferit de ee ofera extul in sine, iar, dae-a ne-am lua dupii i, rezultatul r fi 0 ume cnie e absurdita~i '" ~lr~ile Vechiului estam nt trebuie explicate II numai in sens literal, i ~. 'n unul figurat i al gorir pentru a-i eseoperi adevaratul inteles '-, Demn de remarcat mai e $' ('~ Sinagoga nu gin­ dea nitfel dedt Biserica. Istorieul Jo CphllS 3 , Inaint(' de a trata d spre istoria anticc1 a poporului sau, ne
Maj~onide, supranumit Moses AegyptiaC1Ls . " 'u va l«Sa~l uceri~i de tot ce spun sabeeni' despre rimul om despre $arpe, despre Pomul Cunoa~terii binelui

~. raul i, sau espre faptul cei nu se oloseau inca ve~mintele ~i sa nu eredeti ca accste lucruri au exis­ tat astfel in rcalitate. Ei n-au in~eles niciodata natu­ lurr~rilor. Cu pUPnii atentic eti da seama de I~ex~e~ltatea afirmatiilor fikut de ei" '1C'castii pri­ vmti ~l eel nu Ie-au gindit deelt dupa ce-iiU luat cu­ nO~in.ta de legea noastra ~i de istoM creatiei, pc care, mterpretind-o in sens literfll, au creat din Cil acestc gende... oi nu trcbuie sa luam, 1l1lpreuna cu pI bea, ad litteram, tot ce e IpMns in ercshiF sau jS~Oria creatici. Dam -ar fi fost il~a, "nteleptii n-ar fi ascuns-o in amea para bole . i n-ar fi fost atit de grijul,ii ea en sa nu fie b indcmina poporului igno­ rant. Lwnd-o in sens literal, rezult<'i prejudecati e d.egradeaza natura clivina, rastoarna temeliile legii ~l iac sa apadi erezjile31 .

:a

Ce vasta perspectiva deschisa zelului ~i perseveI "MOl. e Egipteanul". Ii cut In Cordoba, Maimonide

petree, Intr-aclev/lr, cea mai mare parte a vietti in E'ipt

unde a to t medlcul lui Salndin. A munl. in 1209 '

. G nCZIl. .

Is

,1

1

, 'ota

v. Bibliorh. des lUI

Pl'''('.~.

in-fo., Paris,

1589, vol. 1.

MaJ.strc).

2 MOIse Bar epha, pi~cop d Beth-Raman ~i de Betll­ Cf'no in Sirla; - ibid. col. '109. (Nota lui MaL,tre). 3 P)"efatil la Antiquit's judaiques. ( ota lu.i Maistre).

~ Ra.bi faImonic,l. Mar. evoche. part. II., cap. 29, p.. 3. Toate ace te Cltilte ~int extras din MOndc Primiuf" GenIe allegorlque des Anciens, pp. 45-46. (Nota lui Maistrej '~~:li~~ca 0 data, de marea lucrare a teosofului Couri

1

7S

rentt'j ]\1 P .... 11 Unij s-a1' putea adina eu Indraznea­ lei m ·tudii erwJite ce nc-ar putea illmlJl\i drc'p urile ~j limpui pc ('ele . 1 m? Dc und C' in in\':"lt
ue

co

'Ot/CERE, OROIN LUI

Singurul lucru cil' clorH aiei cste 0 re lemcn­ tdrc intele.:lptil 'Ii severa pl'otru prevenin:a spjritu­ ui de prozelitism, aUt dl' cdn C I riv .\, IncH i 'na insa',>i, d.\(,;,i . ra~ion d:i, trc' Ii •. <;,"1- oC'c;fjd i l?i s- - curg: 1< Il'gl'. Douil pr'veclcri pJ n ·ce. are, in afar;:l de alttle: 1. '<1 sc fixeze 0 "rsto3 pentru uri! indoialii, Marilor Profeti. 76

functi ~i sa nu xiste iciodan abaterc de Ia re­ gula; 2. dmiter [l in func~ie :a se faca in urma decizici unei Societati. Daca indivizii primes din n f ricin:- puterea de a transmite cuno~tintele noastrc di proprie initiativa, totul picrdut. Atun i jn~ dnd Conventul 'u fi hatarit ca orctinul masonic trebui sa se men ina 'Ii probabil a~ se \'a decide), e forma de conducenc> va trebui sa adoptam? InutH sa c fixclm la conclucerea absa­ luta a unei singure persoane, caei toti Fratii 0 or re. pinge de <'omun acord. 1ai multi Inclin - pen­ tr forma clem ocratidi , clar' C'utezilm a fj convin$i eli a are, poate, mai multe inconvenient. Ar fi de ajuns ob'iervatia cil democratia nu s-a putut in taura ~i dAinui dedt i micUe tatc ~i, in le­ pendent de davacla efectiv..'l, chestiunea e lim pede prin ea insa~i. E neindoielnic di ordinlll masonic tr bUle considcl'at ca vast<:i nducer. Sintem deja destul de divizati de dis tan , de divcr<;it
" el ai potrivit . . ' 'cele ale anar h lei. c d ei singure per­ leI t!ranlel ~l ~ hotarasca con ucerea aT fl l;a se t ' Acest aranjament dT ata de aite pu en, so'" rna I Ie , _ ' At dintr-o sumedenie a fi cu aUt mal wtelept, eLI Cl, , ie de entru a al avea nevo 1 P de motiv , prea c are , d de "onducerc nU '. '1 cestUl mo '­ cxplica~l1 abuzun e a , de un , 't oi Dad\ e nevOJe pot avea lac pnn re " tf 1 d r gim n vom b odel a1 unw as e " 't t~ de Pap asupra Ise­ foarte u m gasl l1 Clut~rit
ncilor catol1ee. Cev d Bri unde aceas

, . c l a s e vorbe~te espre 'r'" Bmemt es e • v ' 't limite eorecte, ca restransa wtre 1~ c d pu t ere . t' pl'ecum ~i tara . ta , . uslria de cltva Imp, Ian. 1 unde scriu , f are ~ef general al , Cel mai coreet ar 1\ cn lee ~ fi , . apitula\ic, Dar, ca r ordinulLll sa semneze '}' . sensul atri­ .' . puna un eonsl 1 1 necesar sa ) se 1m " t n lui'im liber­ uit unH Fra\i acestul uvm, l' her. d . E preferabil sa 1 sc lase I tatea de a ne In 01. .t 3)'utoare dod considera t d a 5i aleg e anuml e art' ta ea -~ t ' 't Nu cxista mai mari 1­ ca e momentul po nVl ' , 'u' fol'ta\i. conSI en ~ .. e C'lt acast! '-" zani ai ~",'lntelegeru ~ v'

, lltele nceastft epoca. I

U

I

_ de SavoY,a.,

•

E dudat ca, i~C~ diO conducer a Bisencll ro:

:~j t~ cfl~e~;~ijloc. M
~ane C':n~r ~~lt

a:upra "limitelo r c~rec~~ ~ein ~onsecinta mSlsta , t ' Maistre era mag lstr . ~ puo;e acest 1 pu ert: r ao" dcclt mem b'"1)1 pari a­ mai mult sau. mru PU~IO "ga IC

mentelor epoClI,

Cum ~efu general nu va putea 'mpune JUmlc farii coneu(sul nostl' (dupa cum nici noi n-o putem face fara al sau), ered ca Fra\ii pot fi lini~titi, Ne dam seama ea stabilirea aeestui ~ef v. atrage dupa sine . i inconvenient: multi me titlurilor ~i a documentelor de once fel e se va acumu a la re~edin'a . a VOl' deveni inutile au VOl' provoca ari neplaceri 1 ficcare mutare, Neajun5ul va fi ~i mai marc, insa, in sistemul democratic, El ar putea i diminuat hotiirindu-s e re~edinta initiall sa ram ina in aceea~i regiune, Orgoliul national s-aT putca revoita Ia aceastii propozitie, dar nu a avea dreptate; chiar daca ~tim ca xista oameni perft'Ct dezinteresati ce tin de Franta prin limba, de Itali3. prin guvernare ~i nu apartin, ea sa spunem al?a, nici un . natiunil, Doi am acorda aceastii onoare bunilor germani, popor deosebit de intelept, repre­ zentativ, rezervat (elL exeePtia atacului) ~i care merita acum, ca ~i odinioan'i, doua eIogU aproape intotdeauna contradictorii: Gentis non astutae nee eallidae , ,. multum rationis et solertiae 2 • In mod i ur savoiarzii. Tacit, De morLb. erm" 22, 29 ( ota Lui Maistre)· ­ E curloasa aceastA gCl'manofilie la Maistre car detesta Austria, machiaveljsmul politjcii sale ~i tiranIa exercitata in Halla. Ea se datoreaza, desigur. influen~ei foarte marl a Gennaniel dln punct de vedere masonic, ;Fraza lui Tacit inseamna: seminUe Iipsita de viclenie ~i perfidle, dar foarle in~elcapta ~i dibace. 1

~

REFORME PROP sE

impo~i

codului. pentlLl mom nt e \cstll daca-i intocmim, sa fie in !r01lCeZo. deoa­ rece c timbO. miuCTSUUi iar aC[1 < gem 0 alta, va "junge ca, in afara de eei c 0 'oTbesc. codul sA nU fie in ele in {iecar district celt de do' ori trei litera\i. Lucprca sch.i\ata (fiindc.. nu 5e peate­ 'fa altcevn mai bun) v fi tiparitJI .,i c.listribuit~l.u nu pentru a fi neaparat aceeptal
bil

a-I inf(lptui, iiind proiectHL <:csta trebuie

~c

~i

I

Descartes, Me hode. (Nota ui Mal

str

),

di pr etuia1. toote Cert da _ ucr ." n Q lntocmite in jragn,nntc. de, Cli sc ere 0 I .., ouazeci d genii 0 f UeTar de ansamblu . race mai It ' SlllguT om dotat C) U. .1I r~ de-cit lin

puna ideile. dar un ] n . 1mt· Totl Fratii . a-~i prou smgur!-.a . SUbOTd nez. det 1"1 . Cl e ze lanu] ~i tor , red LI.'; a 0 cOLlsea fJJI iie; altmi teri ' b'Je t1.1 redac­ d. < ell mult1i trud~ !?, a face 0 treabil p roa~l.a•

sa -1'

. : . [nie i:r: neSCl t...

operis summa, rTlLia .~

]XJ

nere totum

Daca- am dezvolta d' gura durata ~i strall .lv0rsel legi potrivit asjUf' x IClrca ordinul ' 1 la.$a. S-ar putea . U Ul, ucrarea ar fi pre cele !neli . P n totu!?i dteva cuvinte des­ . . mportantE:'. 1n primul rind 're tit d fundnmentalu . . . ' XISti.l una cO ~J lt1 spensabi1<'i 1 • a polrasl tonul ne!>i u r ' . ' nC1t c ingaduit prin ar .g plOpun lOd-o: e 'oTb' I sc va flxa num'- 1 . a ((' C a care ]oj~l. utczam"cln~ ma~onilor din fieface ordinul de ncc~.
r. y

•

1 HOT tiu ~ II ulJer . ' Tpentru rnduc reo 1 . ale. c~· n' ~ d l~. nr-fedciTl' cntru "nt 'c­ 6 _ 1st r Ii I 5-0 comp ma.

Orie

~I

masonerle

81

Ilr in

~c;jci

ob~i­

1

tot ce (.<; cxclusi v S3 J grc Lie nut 1 '!?te l l i r lculo, omul); emul;) ic ;rintre 1ent 1 rofani (lI1e a, . cant ar n n vcnin ): limi­ n Irc lunar mari nl:'ajunsuri :)ro OC;:ltc Lie aLimite­ cnl Ii c rep tClte (3ClIm inclini"ll11 intre medio ,i rb.u: ull! cL n-o.m ave' de ales deci iotre bun :?i exe ,­ lent), S:l 1 e oprim, dlci e imposibiU punctare;) t ­ tllfo iI'" ntajr:-l or ee-nr lua na tere dintr-< 3'iCme­ ea r leg!.:'. C("-i drcpt. ar fi bine sa sst, bileasci'l !?i ,.Ite tem iuri pcn\ru OCUp,lfC
a~lIl

~i

poata emanat . pcrioL f' Mai d _ dec! _ _dA- autontatea Marelui Su­ augam eel acesta 1 refuza S.'! pro . . n cazul cit .1r fi '. c ecre u d d d~ll a treilea de pedcps e ~on amnare 1.1 gra­ Dlr(\ct~ratul . cotian de a . e u <~r putea impiedica dul dOl, iar, lL rindul sau p cdc de gra­ va putea in erveni 1:1 p f' ~r~etorah.l , otian nl! sel d primul gr d pre ec 1'1 referitor 1 pedep­ fi mai bin cump~ '.t oate ca astfel luerurilc or b'un espre libertatea' am e Nu. m al.. e ncvoie sa VOf­ p acuzat de a c apara ('in e oate lOa $1 to cJ ," a a fiecJrw ., t nconvenientul d . , tel sltuatll. ea lnta u ' I n.1 $i de a pun' , n VlI10vat eondam­ t e 10 peflcol secre t el e inevitabil Dar: L dadi f . < ace parte din . eClt sa spuna d ._ pnmu grad, nu are d t aca vrea ca . oate cocioabele eu p '_ nOl e ducem in .• unga 111 mina . . e eel In mizerie . 1 ca Sa-1 ajubJm • ~l e n-a dont :t fi P aceste grozavii' 2 Sa e compUce la . in gradeJ ' . nu. c prob a b'J mls I ca un Frate ad­ eu prevederi[ • rn~l1. s . sa se f upenoare x ' aratate . aCd Vll1ov~t de slta severitate . _ gre eli ce-ar neee­ maXIma' 3 in't' . . t capabHi sa-l fa •. n,IOO ani, sau vom cern sa taca f u om ji nimic , p acest Frate, sau

D~Pliea

L

y

L

•

I

L

('uiv(\ accepwt de loja. II. __ {n arice 50cietate e nevO ie

C pc lep!'.C: r atd'ituim ell Indul ierarhi' a difE·ritclo grc­ nul de care 'il' poate face 'ina vat ma'io , de 3 simpl:>. imp -l.IdenVt pinrl la delict. Sfl. ne im gi.­ nam 0 altd iel' l'hie Lie pcdepse, d loam nda de bani pina 1, Jiscreditare, in tot cuprin<; 1\ ordinI.1l\Jl. 5[1 impar\im gre elil., 3.:?i ped 'psd . in trt,j cia., a . latuam j pede 5 Ie Lit prima categoric pot fi apticate C' fienre lojli oria in prop -i ini\i,ltiv:l: cc di c:1teg II doua .'\ 11 P0;.l.t: fi atribui e eeit cu ca\1eur,>u DirectoTL tulUl 5eo\iao; iilr cdc din cea de ,\ tn'ia sa nU

S'l

~cli

ci~i\'a

c3tegoric~

l

1

~i,

82

I Remarca e • 'flcterul crete lui . M"alstJ:ug e ;>1,suva. despreCeea id 'Ice cun oll!item de pre ca­ l'tlmanti nu mgaduie totu~i sa-j :~ sal~ nterpr asupra societA\ilor . _tare fn '>en

6·

83

. 1 . u ambulante sa- nu e SOl ,~ Ill, - Lo I e pi t'nte c supenoarc sa . 1 grad cuno., t ~ ., 'b~ decit pnmu '. ..' r redaeto rll co­ al a , 'os de man e lO]l, Id • a a nlL coboare mat J . . "nc pe 1ucrarea, a mee P l 11ui. ai 'nain t "c e ,~1 tr' euvintc: Omne pro­ . ' -ntipMi 10 O1lnte pnn ,- I 1 '. rde 'cW . ' lti maSOnl­ J1l,ISC-a u.m sO '. ido ata al.ltnl~ a _

' aeolo? a n

IV . - .S~I nu. lle Ce sa_ faca- e1 _. c;a 13 m1un;lnlc nO'lstr aten\ia . i sa mve\e - "'Ie labea'ica sC t1­ dcnmieze, !>
'OVinC13

y'

_

I

I

~

8·\

- dcgradeaz a", lllarilat se Tot c(' e pop . " Dc . It ,It d eel-t eel Sco\lan,

,

mitarea stricta a numiiru ui c invita i la doi &au trei. V. Finan\ele sint un abjectiv de ea IT 3,; ar importan\
JUnAMlNTUL MA ONIC

1. - 1 i sc par absolu necesar ca, rnai 'inainte de a fi . t1mis 1< In grac oarecare, e ntlidatul sa presteze Jou~ juriiminte: mai ntH, lrebuie s~ SI.: angajcze 1,1 nu a dezvaJuil con~inutul iormule' de jurilmint ('stinat lec;}ru' grad, in cawl cind nu considcrft potTivit a-I depllna; aea i;;i entine dorinta ~i dupa cc s-a 'indit bine asupra ormulei ce-i va fi comun' 'ali, va presta al doilea juramint, Q lid eel <11 gradului. Preeautia ni se pare neeesara pen ca nimic sa 1U ue faeut eu u1;urinta. De~i nu xisti nie' 0 difieultate, a~a cum am mrtj s us, in pri vinin egi timltatii juramlntulu', prin are slntcm obligaf la
»i

i1nu~cfi;::.a dez"'i1lui . (in gr~can. problem;! luramintulul d .. i mai sus.

tn

Despre . . $i Benedic al XIV-lea a atacnt puncllll .,cnslbl!. "Qunsi lkNlt, pun el,
:u\inc; . drcptu natura c :mtcrior lrcptu Ut ci­ vil ~i hiar tlrcptului politic; 2. secretul apnt1ine drcptului natural, fiindc<:i e tc eg:l de J Tcder, fundament insemnat al .'iocictiltij um,lm'; 3 tli mu­ rnl2'ntuJ dod sint m . iguri in con:;; 'in\a nOJ!:>trii a secn?tul masoruc 1U cuprind nim'c Jrnpotr \': rcli­ gici sau a int idcilc pc carl' c umi­ linta Ie supunem intele ciunii AV.S. Libertatca Iuata e noi a fost pr'Ovocali'1 chin I' de oi $i nu pute\i lasi ceva ncobi:-;nuit i [dptul cii, la 0 vlrstil ci d s(;ntimcntck sint inc;) \. ii i impc:rioasc l , nll ne-am pu ut rdUZil satisfactia de a ne intre~ine eu marele Ferdinan 1. inC' !oiti, ,lanse iore, L1 prin,' eu buniitnte dCC'it {'sell incol1'plet, schi dt in grabd. ce nu PO:lte avea in fata A.V... t merit decit cd al intentiei. Iar lac,~ ne-am permis a jnsista iJ.~Upro1 CJtorVi:l pUllde int )'I'sank, c din t'dllZd eel rhl1,\ vorbeJ?te cind c intrcbata de bunabt . ~

ue

,I

Chnmbl'r:, 1;j iUJ je 1782. J

Mabtre a 'ca nlunci 29 d

i\Oi.

87

Clarificare cu pri vil'e

la sacrificii

APITOLUL I

DE PRE SACRIFICII IN GENERAL

Nu sinl deloe de aC'ord eu
ro~inoa<;a;

Teama in lume a creal zeii. Dimpotriva, imi face pHicere

~(i

remarc faptul ume ce x­ prima marepn, puterc:l ~i bllnatateCi, numindll-I Domnul, tdpirml, Tatal etc., demonstreazii indea­ juns ideca ra divinitatea nll poate fi 0 fiicii a frici·. Mai adaug observatia cn muzica, poezia, dam,ul, fn­ -un cuvin!: oatc artelc pl<1cutc rau folosite in ccremoniile d cult, iar idcca de bucurie sc Imbina alit de strins eu cea e s6.rbatoare, incH aceasta din lJrm;.'i evenit pretutindeni sinonima ell prima. Departe de min sa cred cei i eea e Dumnezeu
I

91

Nu-i usor, 1a prima ve ere, ~ii Imp' ci idci atH contrcntimentll d teroare a uainuit merC'u ~Jlijturi de eel de bueuric, LlrJ unut 'd-I poati'i anihila vreodatJ pe elalalt. "Zeii ~jnt uni, ~i noi primim c la ci to iel de care ne bucuram: Ie alOr~1l11 proslavir ~i I' cllno~tint omcnirea, ~ crcdeau vinova~i: oale institutiile colective au fos Intel date pe ace'l ·ta dogmi'i., a5tfel incit 03­ menii din oate timpurile all recunoscut intotdcauna dcgradarea primitiv5 ~i univer<;aH'i, spllnind C;:I noi. dc~i intt'-Iln moe mal putin xplicit· Mamel noas­ tre ne-a conceput in po. at, cleoarece nu xista mCI 0 ogma cre~tina cnre s5 nu-~i aiM rei aeina in natura intima a omu ui ~i intr-o tradip la fel de Vee c ca omul. Ineeputul aeestei degradrri, "0<;5, snll reitatea mului, daca imi e ing5duit sa inventez acest cu­ vint, rezida in principiu sensibi, ill iafa, in su­ 92

Jf t, dif rentiat c

atit

grija de antici

spirit

sau de inteligent
A 1imalul a primit doar sulle!; nOUri ne-au fo t daruite ~i suflet $i .spirit. Anticii nu credeau nicidccum cu intre spirit ~i trap ar Ii putut exisLn vreun Iel de legatura sau conbct; ·ncit pentr i suflctu sa principiul Crr­ sibil ,er.! un f'1 de medie roportionald 5
:lit poet a fucut in aceasbl lupta sU.biectl1l , b' ' J'ntr-o form"i ell totul hazlIe. It unel on 'or In . • t'. pot, 0, stlflete a meu, so.-fi dat tot ceeti ce dore$ 1­ ginde~te-te eli l1U e~ti singuTut care vrea ceea ee-t place. e

, cind - intelegem, se in rea) Platon, attLnCL , in ins e sine co. S-Q arutflt

eli un om s-a mai put Tnic deci d insu~i. etc.? lndlseu:a J.l, s~ ilfirm~l di e C, in aeela. i timp, mol puternl ,l ma~ x . (con I'een... , "e c:l.. 1 e• eel mal ,I b edt el .mSU~l, • •

spune

I . ,

U

,1 b tot e e i eel rna' puterni , fundea aflrm:~la ~ ~I f~ce d spre ace1a~i subiect. Presupuni.nd. ca 101.n\3 . ,-ar mai putca £i in contradlC Ie u Slne, unled, c. , I' . u ponte f mtrena In (lce , a,?lt ., a 'f~a cum un cal p n • ., su lee timp de QUa mi~cari puse, diel mCl un t feuni doua eantrarii simultane. Daca. omul IIU paa 'LI' crat n Q1' em unul singu)', a spus oarte bine ~ IPpO .' .­ fi fast niciodata alnav; a.sta, dintr-un motlV Slm ,p u· nll .. d Cu>: n u e ponte once e 0 eauzd de boalcl in ceea ce ste unie. Cind Cicero scrie eil atunci dnd ~i ~ °t~dOna ,,J oua y in ~ine :0• ne camanua7Jt n , insea7Jtna ca Ta. mnea

trebuic so. i7JtP1Ln

pasiunii, sau in e egea ~rIn pa-

SIne, s)'une 0 7JeTsoana, sau nu <;c in\elegca . "d '1 1 . Platon' 3sc:ll a\ea negre~it in vedere 1 e1 Ul , . , t-t d vid.entii Indt alL eXIS­ jiitiirnicia 011m Ul eat e e , ~

tat.

..

Hntl

(tT

e aI'• erezut cil auem

dOllCl

saflete, un

om simpl! p6.rlndtl-li- e incapooil de oWea $i le­ a,~teptate chi7Jtoar"i. Dar, eu toata eon<;i eratia datora .- unui aseme­ nea scriitor, putem eonven' ell nu arc Cll el . a f1 gindit temeini ehcstiunea, deourece u e vorba numai de a ~ti cum e eap(lbiL un individ sim]Jlu de atitea "i ea~teptate chimbari, ci de 3 . e explica cum poate un individ implu sa reuoea eel In eI contrarii simultanc: um it poat pl;kea in ace ~i timp binde ~i raul, sa iubeasc ~i sa urasca acel~i obiect, sa vre;} $i sa nu vrea etc.; cum "e poate mi~en un corp inspre doua puncte opuse; intr-un euvint, cum un individ simplu poate .'>3 nu fie simplu, ldeea ce or aua puteri distincte e oar veche chiar ~i j cadrul BiseriC"ii. " ei ce au acceptat-o, spunca Origenc, nu ered ca prin spusele apostolu­ lui: truplL are dorinte contrare fota de ce e a e spiritului (Cal.a teni, V, 17) ebuie el in tekag' trupu) ropriu-zi'S, i acel suflet ce este eieetiv su­ fI luI trupu ui; d oaree , spun ei, avcm dou su­ flete, unul bun ~i ceresc, celata! inferior ~i pamin­ tesc ~i des re lllcri'lrile acest1tla a zis el ca sint multijestate (Ibid., q. i:lr noi ere em ca aeest <;u­ !let al trupului <;e afla in singe '. De altiel, Ori ene, eel rnai indraznet, dar tn ace ~i timp ~i e I mai mo e t inh'e oameni dn ll?i enun~ piireril , ou i sist,i asupr acestei che'> 95

94

tiuni. Cititorul, spune cl. sa creadli espre acest luctiL e t'a t'oi, E dc-stul, totu~i, cn sa nc di"lm se ma ca nu putea explica nltre1 cle doua mi. carl ~iJametral opu~c dintr-ll individ simplu, Oar ce cste, intT-a evar, aceasta plllere ce ,e impotrive~te omt/lui, sall, rna' bine zj'), con~tiin ci sale? e cste acea<;w putere ce nU e et, sail d in intI' gime? B materialc} ea piatra aU lemnul? 1n ace t eaz, nici 1U ginde~tc, niei nu slmte ~i, prin urmarc~, n-ar fort...l de a stinjcni spiritu in eee' ce (Jcc~ 1'in seL mil, U respect ~i teama, de toaU' amenln\ari adresatc tmpului, dar ma intfe\) ee-i asta, Dcscarte<;, care ntl <;c in oia de nimic, nll-i ~tinghcrit deloe de aceasta duplicitate e omlllui. Dupa el, in noi n exista 0 pilrte su erioarli $i una infc­ iOe r5, 0 for\1I ration a ~ ~i una simtitoare, a ell o inteleg em in mod bi~nuit. Sufletul omul11i nk ~i ac(>€a$i substanVi c totodaW ra i0111l1a -I ,-en::itit1cl , Cee cc nc induce ;lici 1 croare, spune el, e faptul di actele de ?'ointii produs de ,;11jL t si de pornirile 'ltale trimise pr-in corp stirne. c mi~-

cari contrarii in glandn pineda, Antoine Arnaud e mul rna' putin amuzant: n propun, 0 temil sllr rinzatoare . i totu~i e ne tilgadu1t ,1 anumc e< .. trupu efiind ecit matc­ Tie, e 1ncapabB. de p<~cat, ar ponte transmite to­ tu~i ~ufletului cee ce nu arc :i nn poate ave'), i:1r

din imbinarea acestor doua IUCI'uri " pacate rezulUl un at e ~ dIspensate de mind m ,tare de ace" n. or­ , pe buna dreptate obieetul 1" 1 " nezeu". ' m mel Ul Dumv

Se par cil acest sever secta n fi ' . odat1i asupr 'd" d U losofase mel­ , , 1 ell e corp fl" d in inc\! cMud iar of "d' in ca se pune dinadins , ' . enn l -ne 0 rO'itie (Ir t neaten\i sau r aua-voin 1a 1, In rep U mIster 0 prosti., U ede indre t,vf' , Un fizlolog m odern sc clare ncan!iI'at c"<1 nnel , " luI ital P d~1Z' S<: C (' r-'~ difercnt , v ' ceo rea ltate, Tn­

;l~ter, exp~nE"

~

imeui'a ,_ ('<)-) spun em putare ,au facultate, auzii , a uturor sentimentelor noastrc ' 1 a est prin'j iu e U IC' " Zlce e, sufi t I e absolut mdep:'nd nt 'I e u cugetator ~i ehiar II cor 1;­ aparenfcl' " _ p, d .lPd to:ltr I . mCI 0 C
n lond, sc pare di Sfmta S, Cl'I'ptLl!" e ste in 1"\1 ttl d o u acord Gsupra acestui punet eu lI'losof' antic'" >: ,._ a pilr~l III calle sale, tar " uvintul , ce piitruncle pj'na la 1UI lLJUlllneZCU e 0 sa b'Ie Vle a separa sufletul de spirit ~' :. e simtire". 1 a eose J gmdul ( e v

'

v

v

,v.'.~"

'

Sfintul Augustin, faclnd marturie lui Du mnc­ ' fl spre 111 uenta d suO tul"'" ,pe care 0 mal" aveau a<,upra UJ sa vechl1e naluci aduse de vise, striga Zl'U ,

7 - lstorl

96

.

~l

masonerle

eu

ea mai drag;Ha~a naivita

EU.

t : Doamne, Slnt eU,

L 'nimeni n-o tia mal l?l. l ' n~saj: spune In ace a~l r­ bioe dedt ~L, c~re ne INSUMI ,~i MINE IN­ atlta deoseblre e tntre ~ b' cele doua puted. SUM!: di£erenWnd atI~ de m lui Dumnezeu : 0, , . adresm u-se _, ale ol11ul UI • sene ~ , _ etuhLi meu., sot ~ .' m~ttca a StL Doamne! pZlne t a- ntL te iubes c? ," I ' cum a$ pu en S mtntl nc e. l''''''oa,>C 'in g ra 1Ul' , ·~t versun. ~.1'..,,, Milton a pus 111 't degradare, Omul ar , d d eumph a sa . 1:-' Satan, rO~lD _' 1 m;lsura!ii intc1Igen.,.... t cll ' puLea . a- 1 puna ~1 , e .dC de a reprez a 111 ge­ e tmde nc-a vemt 1 e~a e ult rin gru uri ..' )'urul obiectel or noa<;trc 1'11 In de apete .IOU r'pate? l' d - uflete a ost conI'tiu ca. doetrina celo ona, d ~ de un tribu­ dar nu stIll aca chi damnatrl in ve me, . 'g c~ acest 1ucru se t d aUtel
egre~it, nu era

INE

I

flu pr venit
7·

Turi

voint , ci prin aceste lucruri". Imediat, acele lLC ii se arunca 'n Buviu, ca fiind cauza tltttLTor gre$e­ u ! lor focde om; dUP' care, 5 trece 1 jmbal­ ute ~are. Indiscutabi1, in aceast ccrem onie egipteni" pot

sori fi pri iti ca ni:?te eritabili precur ai. reve1a­

ee ;) condamnat sim!tLTi e, c 1e- declarat du!?­

eu manit inte1ig en \ei, adica ai lui Dumnez , :?i ne-a e pus elar di toti cei nasC1Lt i din si.ng sal din 0­ rin!a tTlLpuhLi n VOl' ajung niciodata. copiii lu.i V

~jei

D1,Lmnez . Ded.euomu £i1dndu-se rinovat prin principiu a salt sensibil. prin simtHTile sal , ron 'l'iat sa, an<.1­ e tcm c;:idea asupra slngelui, cad siog e era prin­ c:ipiul Ii. iii, sa ll mat deg rab ' era foartc c1ud .. t eft. cestc vechi tradi\H oriental, eMora nu II SE:: m
'ia~a. l~

0

~i

ideea c via - d cea de ta 'i sing·lui. n oi I gam, spl1ne el, a obligam imagina~ia sa organiz are : n 100

straduim

onceapil un f ujd viu; nimic eomun eu viut

0

insti, nu re u- dccit I il1ftI'­ arc 1 U p ro uce d in ic, " ehiar c" , d ceva are r' intelege 0 forta. 8<;pundc unui principiu

ment, 0 113<:10'" "f u mecanism far): ,

~?anLz~rea,

.

U

tal, a .S€ '

meditam eu atcntic asu Iu'I, Dnc~ , .. singenJ se pare potrivi+ x . pr naturu . ill , l.d. Ipoteza c . l onccpcm c arc pretmde e _ 111 , a ar fl pos'b'l­ uam onsid 1 J a 0 alta ,..; , . erare ca nu 'x· t - . • ammai in a car . IS' mci 0 part d' Ii' el compo';!ie s a ' m nOl proveni din 1 ( nu mtr slngele do':", anterior acestei: we ..grow ont fit), ;.; oUle do' 1 _ per-apl n-are viatJ 1 t m( easea macar ' ) re­ lInded nu putcm ._ m actlll formaril fdi . S
0

. '

_

'-U

0

.,-0

O.

o

_

Se pare ca opinia celebrului Hunte' , , , Iat:-, C'~ . a ,1, U slJe­ \echcl'chcs asw­ c '- S0 serle 'In R e s in nglia tiqlles: ' " e:t ,Parerea a- slngc1c e u fl'd e pe vreme lui Pli' d n Ul vi e eel puti H\ll1ler a fost destin;lU~1' celebrul fiziolog Jean lor adevilruri ~a plaseze in rindul ce nu mal pot fi ceVitalitatea' l' contest
101

, te f' ~lmbunat decit prin singe; n­ • Lut nu pu a i , smge ;- nu reac1a ca scurgerea singclUl fost popar care S,J 'dee -3 putut fi , tu 1' evniatorii! Or. aceasta 1 • are 1T t\ .~t"' , . b' u atIt nascociUi nici de ratiun . QlCI de ne t- Ec mai putin sii 0 fad' . a fie ge~era _accep a .' I _ • ' -d;- 'nile in cele mai Jndepartate plOfl n l~l are fa aCI tui punc zirni ale oaturii umane, iar C}supr. a~cs :- 1 ~ . t'ci sin ura dlsonant a . n istoria nu prezm a n t · 'b'litil+ii 5c , baza e dogm reverSI 1 \' treaga teone se . ' crede mereu) a"<1 cum s-a crezut ~l s va ered ea ( '( ! vinot'Q' d ft nevinot'Qtul pntea pUiti pentru cc .' -' '

c, • ,~' at., Hind vinovaW, 0 vlata mQ7

31('1 cone UZl3 ca o,a -' LOCHL

~Ltin pretioas~ putea fi oferi tii ~i a~ceptat(l In t'."

.. f - d ci singcle al1lmalelor: an IOl aHeta, 5e 0 era, e , ' 11 t ntiI t ferit pentn! un 1l c, a numC;lU ncp.s[ 11 I e, 0 .' suild , 'mam' cum 'i-al Zlce, ' C

_

Un1\

p.~ychon,

V1COJ"{t

ant

'.

p€ntTlL slLflet aU uHet inLocmt,

.

,,'

Tnvat atul oguet a xplicnt fOClrtc blnt', pI H1 ( b rt "i prostitmu'e leg a1a blOC CllnOS­ dogma u s I mrl, . ' 'd' 1 n gata de Voltaire. til in antichitatc ~ n ICO .,_ eu , .' . ' ca" 0 divinitate 111matii sau ra\.!­ !\nhcll con m~l < .. f " .toar'£, rivnea 1<.1 castitatea so~iilor lor, 1l 0 ereau \ 01 • f 1 ~ VemLS acapa­ 'ctime voluntare, spcnnd ast e eel , 'u va mai tulbura um ­ raUL Cti totuL de prada sa, nu - . 'mal feroce carUla . nil legitime: asemcnea nUl ~l. .' d I . - un miel c sa-i distragCl atcn~la e 1 se arunea

un om.

102

De remarcat ca in sucrificiile propriu-zise nu jertfite animalele carnivore, proaste, a ~tr5ine omului, a fiarele, . erpii, p('~tii, pasarile d radi:l etc, ntotdeauna se alegeau eele rnai valo­ r03SC prin utilitatea lor, cele mai bUnde, eel rna nevinavate\ eele mai egate de om pri instinct ~i oLi1inuinie. Neputind saerifica omul pentru a salva omu, dintre animale erau ales victimele cde mai 11mGl e, dac..! ne putem xprima astfel, ~i intat­ d
103

. 'l r1

CI\PlTOLUL 11

re sac-ri­ bl'te' la articolu d e'p eose, 1 . on­ , . "I gener e ~l se .

lalte prin n u neil, ins·, p[I1'ase~te pflncl~~al al opoarelor; nU ilulu} fundamc . ' fo nnE.' 3Z;1 1' • dar 11 &1 'lntAre!7 tC (IJ . c conformcaz a , < , 1 0 . sprime J' 0U111ai La t ului 113\IOna , a carac er . ' ' 0 eel' 1110­ risc~ll ea. U ex.lsta nlCI "nevOle. . .. . :pecial ca -<1Vca mel .tit legl'; ator, In . , - d ace<;t ves d - . ge ni p'·l.scn"l , '.' - sa nu pretin a sm., ,. T re chlar £11.1C3, . , ' , tit de genCl..11 Ci dl,; pun lea '_ . u<' ucoseblta . I 0 . e o ere<1int,.a atl t 0.::" rte adinci. Daccl u ~ . ;- 'ba rJdaclOl faa fi 111eo\1­ trebUic .'a al , t rio d ce ar , ceva real l?i mlS e , ozaiea? Cum aU tiaz'-l in lcgea m , insu~i Dumneze teri spi1'ituale pnn . nu . .. 1 'deea unCI rena~ ' t ' prctH­ a)'uns anheH a 1 , '0 toate tim-pUT I e ,,1 , s-o il ales I "ltl'U ab­ singc? De ce . . sti divinitatea, pet , , re­ tindeni, pentl'u a em. e minia, 0 cel'e1110~lC! ? , f orurile saLl a- :Jbat ' . de sentiment. \II1C av . <:.i respll1S
'l'1'ebuie neapa1' caUZrli \) 'Ina de for~a,

c

DESPRE SACRIFICnLE lThli

1E

Doctrina ubstituirii fUm: universal recunoseuta, nu mai raminea niei 0 indoiahi asupra eficacitatii ictime­ sacrificiilor. corespunziHoare importantei lor; rt 'ash indoitil pdinVi, intemeiata. inceou­ UJ'ile sale, al' dl'naturata de foqa ee perve1'tea totu • 1I dat na~terc~ cumplitd superstitii a sncrificiilor umn­ 11'. Dege btl ii spunea l'a iUll :1 omului ca l1-avea ni i un dr>p ac:;upra s('menului Salt, confirmind zil·, nie accst Iucru prit ofrand a singe ui de animale pcn­ tru rdscump
atcsta: Cind slngele sou curge ~i-l sorb tilrini Trimis de zei, un jUlger rasurul pc altare, \7oios sa zba.te vintul, Anima departarea.

t'

r

105

L ' sole$te 7TUlrel1 ,

I 'I1l.!Lgete UChlde ~ In 0 pume C1'istaline

In zare, tlir1llUL gem~ su s, de de ta sine, 'Urt se-aprtn ' $i jlucara dIn rug J d chis pe fieeare certLL es ' , I Tiiwt de f11 I ger, f'tta lui oroare. e-ntlire 'tc elL S U N(' umple, n ccrs , ote sau su I carea un 1 , 0 mai! pentr P e . ' fete nevl1l aCe ,stngele n , , .. 1d , n VOle e menu in Tazbol ef _ . treb cum ..Itt aJun < 1. aturnt ca te' Ioca- 0 d't" arna u)0, . d ViU'
( "Irel < f 1 bin 1 ' , Uc ~ VOf­ ' (d'ICi ,'um \-,1' 1,(Od nn fiiod di OInu1. a SLI s r-un mod rednt c e p : ,~pt.b efoar ca. Paate t ~a: "tate' nu ace ,- abuzczc de e. l' <'lulca , bi eu eX<.lCcl < , d \'Ciru sa sa <, 'wa+ie ca­ .. ign o[(>7' ;, (', • ' duc+ie a 0 SI ~ sa , t 0 falsa I n , , ,

'

s' _ extinda, pfln r-

n­ re -i e stra,ina, d - sO f'1' me .'"tl elus 1a ratiicirea S pare eli OUd • biectivelor de 1a car .• ~' 'll1portan~a 0 teaz a cnUor: mal lntl\. , Se spunea; ce con a m " doMrtatil anatem , tJ un ora~, un trebUla l1l ~t'l't:eoza 0 arma 0, - tin d ~e su 'd e de aseHll urn daca ,~S lua in cons l erar , t are StlVeran cIllur, . e . s aIla u doua ca~m , . ' snPciaUi In. car d 1 gea 1­ menea, Sltua~l t-"(' d 'ja sacrificate e e ,. de \rietimc uman , gorn en Dor­ o

0

L

I

'I'rnduc

cc,f'U,

106

~

<1.

, roetulul Eug "Tf urilof apari,1l1e

viC sau politidi ~i se spunea: Ce inseamna viata lLnui 'inovat sau a unui dU$771an? Dupa toa ' probabjlita~ile, primele 'dime um ­ e an fost vinovati condamnati de ege; oat.e popoa­ 1'e1e aveau aceea~i convingere ca a dl'uizilor ref ­ rindu-se Ia Cezar: supliciul celor vi novati era ceva foarte pUiwt dit initiitii, Anticii cTcdcau ca oriee cri­ ma capitaJa comisi'l intr-un stat lega atiunea i rc'i vinovatul era consacrat saU jertfit zeilar, pentru ea prin seurgerea singelui au sa e dezlege am e inu~i elt ~i ~ra. Se ede de aiei de cc CU\'ll'ltul consacrat (SACER) era folosit in limba latina ~i pentro bine !?i pentru faU de ce acela!?i cuvint in greac- inseamna 1?1 e sfinl ~i ce e profan; de ce cuvintul anatema insemna, de asemeni, In acela~i imp, ce-i este ferit Dam nuluj ca dar ~i ce e predat razbuniirii sal.; in sii' ~it, u Ce se pune $i In greaca, ~i In latina ca un om sau un Jucru au fost de-sacrati (au fast ispa!?iti), term en prin care "e inteJ gea cn GU fost spalati d un pacat. Cuvintul de-sucrat (apwre) pare ontrar analogiei: 0 ureche neinstruita ar cere re-sfintire Sall re-sanctificare, da croarea e numai aparent.a, iar expresia foarte exacUi, Sjintit inseamna in lirobile 'ecru ceea e e incredintat Divinitiitii, indifercnl 1I1 ce cali tate, d venind astfel legat; in a~ fel Incit upliciu1 de-sjinte$te, riiscumpiira sau dezleaga, ta­ tu1 ca 0 absolutiune r Jigioasa, 107

g,mt (lintre seriitorii latini s-a complckut sa reamin­ XII table decrcteaz a moal~tea. t as .;' aceasta inonimic ~i mai am de re-marcat eli _ f' fintit)\ adica JertESTO (sa Ie s ~ , Homer, intr-un lor din lJiada, redci ideea de du~man elQ spun: SACER . "'i mai cored, consa­ "( d d prin aecca de strain, jar comenta orul. l1e auage tit, sau, pen t ru . ne expnma " 'iguro vorbin, e­ aat; fiindc'- vinovalul nu .era, atcl1\ia asupra acestei cxpresii. 't prin cxecu\lE:'. . 1 conSI crat d ci . ~ ]Jentrtl Jemczl- CV ­Sc: p; r c;) ace-asta fn aI, inducii ('xplidi per ('t't .'ie roelg<1 Atunc). -U1u.1 B'<'''I'\ca loX. . . . d' .- pent·u ca­ univ rs..-;Jitatea unei practici detestabile; {'Cl 0 explica • ..1 t feminc .'>'e~·u), ,1 1('· • foarte bine omene~Le. fiindca nu aun niccli ri ne­ 1'WG. (pl0 uevo 0 l ' t'" consacrate, dil.H11 ace­ . L int 'ca men .'- . pe e alta nevll1o­ . gandu-se (!?i cum ar pu ea unul simt cit de cit a­ lllCjllrde e care s '. . d 0 parte cn rna,

murit
totul. va~ia' i una ~1 alta, inS , 't En hVp]Jron, un

l' dialog u1 lui Platon Dum,l lui 0 ~l<'UZ3Aceasta n-ar putea "vea ici 0 puter asupra . due-a in fata tribuna u _ omului dac5 i-a preznta eroarea izolatll. Lucrul barbat, gala sa a .' 'ba ~i:i-!?i enunt;e tatLll, tie oribila. deoarece ~I [\ .VOI f 1 mitind 0 crima sau nid nu-" posibil, fiinde;l croarc;l nu inseamna nimie. " .:" tUle~tl t c co ~ \ scuza asHel: "~Pdf d _ ... , _ linistit iar ce (e Facind abstractie dCl orice . lee anteeendenta, eel cc , . '11 sa tt ali:lSCa ~, d15.s1ndl-l pe cnmll, _ - . 01 a absolve . toto aLa , r fi propus sa fie uris un altul, pcntru a-~i fne' zeii !-" Ur1narc~ e uoar s, favol abili, drept raspuns
('hIS ca nebun; tn~1 Ull ued ph ('lfel incit sint -ntru to ul de , . ~f' sacTLjlculo ' eipiul eftCaclta.n ' vat la du!?man nu . cord eu arel filosof ce a spus ca Ido/atria J'a 0 tj­ . t' lo d 1 dVI 0 t ortantei t'lC tme evine ino\"3; r faetie. Sa privim mai indcaproapc: om ved a di , . as' orice u:'i)11an printr ideile cLlc mai aiurit , mai lipsitc E:' ~jne mai e'a declt n p,. . "tl'a-on dcyine du.;. n ." onc... • , i tot lin ncferl(1 re, .' A.ces\' ingrozl Jr ~ u mai 'troe ; printrc practicile cele miJi monstTll­ , ' d' vlctlme. . , oase c au dezonorat speria mana. e una pe car atunci cind 1('V01C , iat"i de ce HOSTI. . . binr ('unoscu.' . 1 sa n-o putem elibera de diu (de in De-a fost dat drept pubh e prea. 'stl'(li1 eel mal e e­ - . dlt~man ~1 ' -In latl":-\ , I , ' insealUnd ~I • '( "

intI lcglle dl11 cc\e

109

108

sa $tim .ere aceasta favoare), pen ru a arata dup· aceea cD. ce mm ramine e divin, Dcci, oameoii au fast condu i catre cump ita roar sacrificiilor umane de egradarea lor $i de reitateu innascutii, de necesitatea ei satisfaceri, de rev rsibili atea merilelor 1?i de s lbstituirea chinu­ Hal' ispa~itoare. Franta! In piidw-ile Ie ea a 8inuit multa vreme, "Oric gal atins de 0 boala grava sau supus pri­ mejdiilor r'·zboiului. sacrifica oameni sa promitea sa-i sacrifice, eoarcc rrcc!"a c;i zcii nu utcau fi 1mbunati i aid ca iat; (mui am putea fi raseum.­ parata altfe! dedt rin viata altuia, $acrificii!·. cxe­ cutat de Druizi CU mina lor, S-,lU transformat in ins i utH publice $i legale; cine! JipSf'l.lU vinovaiii. ertlU auu$i la supliciu inocC>!1tii. UnH umpleau cu oameni ii anumile .,tatui uriao;;c n c zeilor or, pe are Ie acopereau eU crcngi hidioi1se: Ie d'ldea.u foe iar oarneilli picreau"n lijlocul fJik3l'ilorCll , Sacrificillr s-a mentinut in Galia, ca $i in alte parr, pina 18 instaurarea cre$tinismului: n-au incetat dedt in pre­ zen a lui i ' u disparut pentru totdeauna In fata lui Se ajunsese a crede ca nu se put.ea imp~ora pentru un cap c1edt cu pretu altui cap. ~i asta nu e to : cum oricc adcvclr Se aWl ~i trchuie sa se afle in Pa­ ginism, dar, a~a cum .ocmai am sus, intr-o stare e 1

De Bello Gallte , VI, 16.

putrejacti t ' , , eona consoJatoar " asentzm.en£ului <...,_ 't' . e :;;J mcontestabilii ~

" ~ In apare In mi'l I anLlce sub forma Un ' ceu tenebrelor

orie sacrifie-iu real S~persti~ii sIngeroase; :;;i CUm m Or t'f' , Orlce act1une ' J lcarc~ au uf ' t en' t One olice enn a voluntara ' • varat cedate m0rti1o P I' , pot Ii cu ade­ talitate d .' 0 ltelsmu1, derutat b e ane c remInisce t " Cll ru­ sa. ~Ingele uman pentTll n , ~a~l :;;1 dcna~rate, var­ UCl~J prizonieri in J'ur 1 l$t~rea mortllor. Erau n' ,. u ormmtel D leru !ipseau, i~i raspindeau " o. aca prizo­ aceast.j CI1ldc1 iud"'+ . slIlgcle gladiatorii tf~enle dcveni.nd . ce-o practicc1u P"imind " 0 meserIc, iar cci putea Ii a. imiint eu eel :;;~e num,e (Btlstiarii) c' reee eTau destinati a ~i Va O~mem e Tilg, c1coa­ rilor, In fine d ~ l' rsa smgele In jurul rug'U , aea Ipseau ~' . , ­ norociti, Veneau f . ~ pnzonlerii :;;i ace~ti ne­ ~.' ernel care,In0 p f'd Lo~l sfi:;;iau obr ... 1 i:l ceIol' II table , aj11, CU scopul d f' , car e a 0 . erz ruguriZor ma .. . Zmaginea unor a crt'f"zCli ('. mjernului cum yl ~ satisfac pe zeii Spunea Varron a ~t-nd ' 1\fai e nevoi '<1 " J ra I u-le singe.

de caliaginezi ~mmtIm tyrieni, de fenicie li

. au canaanaenJ? M ' t . mm ca la Atcm " , . al rebuie sporn£,_ P' ' a, m tlrnpurile sal d JactJeau anua] aces!£, s. ".. ~e glorie, se

~rnenintata jcrtfea gal'? 3 C,nflCI1? C~ Roma cind era

, 1. cme n <:t1e U-l rnai putin inutil sa. m ' y~ aceste ucruri?

ormintele regilor sa I en lO~am biceiul ea pe

o~ti sa fie jertfir d u a.e marilor conducdtOri de itori. 1 Ul?maru, Sau chia' o[iteri<:l· y ser-

7n

I

?e

110 HI

am ajuns in America, 1n sla r 1;-Hu se<'olullti < 1 .' -lea, am gabit 3<'01 aC eil!ii liar mult mai ferOC€, prco~ilor e 'icani trebui, s.- 1i se :lduel pin a douaz ed de mii (' 'idime an\.lal; ell s"i faca ost dele. dedarau la intimp arc dlZho' ul1tli po­ por 0 r~car('. iar 1a npvoie i~i sacri fi
Can

("redin~a.

10 jertfi\i.

pater rbis! neias tantum? . '

, ' ' , . 0

11 ",de

Solis nc-a dflruit Ul monument '11 nC stor ri­ at bi e credin\e, hansmi\lnclu-ll - disrur<;ul adrcs de 1agiscatzin lui CotC'l in timpu1 !i \crii vl,st.ilului la Tla<;(
~p3ninl

Cze

rLa

om pentTU salt'orca celo !(. 1n Peru, W\l1 l&i :lcrHica propn opii, AceasUi nentlniE', prcnlm ~i (' a antropofagi i aU facut in­ conjurul globUl u l. dezonorind ambde continentr ' Chiar ~i as '11:1 cu oata autoritatea armelo !?i a i noastr e , am utut eradi a in 11 (.1la funest'

puti-

11 .

~tiin\

prejudecaUi a sncrifici i lor Ull1ane? C 5 une vcchca lege a acestei Vtri, evan~helia ndustan ? Sacrificarea unlli om IesfatCi It>ini­ ului 112

tatea t' d e ani; a t ' oameni timp de trei mii de ani.0 me rez $tiu ca, In timpuril ' terioare egii, omenirea mal ,ult ,sau mai pu\in ul­ decata, iI ing-iduit . I' w:f'on m< tar decil preju < In OCUlre rj Ii ' un om pltismuit d' , ) 1 1 ( > 1 omene~ti L • • 111 unt snu al at' 'f' ' msu, au durat 'fa d . acn lolle reale "m e seea[ . ' a monn . ' sotilor 1 ' ' tar eel al femello!' I or pcrslsta si a:zj Ace t straniu saclificiu e ~ , ,. Yoga' rugaciunii rostit d ~e~te Pttnmedha­ arunca - fljeari i s e e ~cmel.e in
Guv mul din Ben al d '. • numiirul femeilo . g" ormd sa cunoasciJ, in 1803 r ImpJl1Se de ' , ' pe rugul soiHor lor fl _ sup rshtle barbari.l mil pe an, ' a a at ca era eel pUiin de trei

rn aprili 1802, e e oU'l< soin" ale lui Am '['1' ung regentul d' T ' III anJore au . ,< <:Irs Impreuna cu tru­ ul so~uluj lor Rel t . a area acestui sacr'f' . produce 1 IClU 8 - Istorle :;1 m sonel"1e

113

. - ' ~ile facute . cu y darmce ruganlln , tcpa groaza: a fost za <" :i materna, Ia fel ~I In er­ al lare dragoste fillaia ~dore"te sa~ zcze de auto-­ ' , guvern co n u . . , . '1U ventla unUl " lrocitrll. a, , C' ce Sc leaga pnn .d Iilor loculw e1 d' din partea 1 0 , ' . d reau se arul1\<1 10­ . ' t ,,' obtm Ce-$l o . el de juranun ,1 , si uat in lUll t'1, -n • 't CalabyatTava, . t' e b··un loc numl' , erma d a. TJ-rgul anual Ce Sf' ,m tr nul'il TaptI $1 t sau zcce asemenea sa­ ' 1 c de obiee' rna or o~,

J

,ICO 0

ultima siirbiitoare indiana finuta in insula 8al1go

fn deeemb1'ie 180 Jf(l.

Am fi, oat, j piHti Sa PUnern: df> e ngte u, stapin absolut fn aCria tara, pOate prit'i la toate acestl 1'01'1 jara Sa jacii ordine? Poate eii plinge pe ntguri dar de Ce nu Ie stinge? Guvernul a aplicat ordine severe, masuri aspre sau exeeufii, dar de ce? !ntot­ deauna nUmai pentru a-$i miiri au apiira PUterea, niciOdatii pentru a reprinw acele cumplite biceitlri. 8-a1' spune cii raceal jilosOjiei a stins in inima s aeea sete de ordine ee 0 ereazii cele mai 11lal'i schim­ M,ri in ciuda obstaeolelor; sau ca despotismul natitl­ nzlor libere, eel mai teribil dint1'e toate, dis pTea mUlt selavii ca sii-~i dea osteneala sii-i faea mai bUrn,

(,->,-,

1'etuie~e

rsti~ll

rifit-it inspil'atc de supe f ' . indiana n3$te ge­ d t - ind 0 emele .~ . De fiecare a a , _ 1 ]'ertfcascJ zelyel d' . trebUle sa- . meni, pe unul 111: Gan e' uneori, acestei zel~ Gonza, aruncindu-l)~ I g, ) "1

ingaduie l
1\1i se pare, -nsii, e;l ar trebw

s-Int )'ertfite $i feme_!.

ca

d

I

ll-t

..

~i

facem 0 PI' sUPUnere mai onorabil
~'i

J

,

Ma tn1minta 0 problema.: oare sacrificiile < troce

c'1re ne re olta, pe bun - dreptate, Sa nu fie deIoC'

'JUne sau macar necesare in Indic? Cu ajutorul aces-

I Es Gis by Ihe students of Fort William Bengal, C If'utta, 1802,

l_,

s· us

'ta unui sot s afra il J 1a I ' r t tot ce Ie pri­ " ot! dor sa e ~l P b -1"lor a crimclor aza incoruph I 3 a , I I r a rilz unar ve~te, Tn tara revo te 0 ',~ timpla dacii femeile n-ar 10 . abjeete !?l' 0 bs c. Ul'e , ce s-a "d 'rdu prm moar ea a 'I nt 11m1 e le t 1 vea matena me I '1 ea deci drep U 1 ') al" 'Co( ea 11 , so~ilOl' 10 ~'dLlC'd e (' ; -.;- rl'cdem a legisla orii elm dobindi un altul, SCI , ' t' 11-3U 3vut e , ' e amem vecmme 'U totl nl~t '.. ea unal' asem nea ' 't ntru lns.aurar , n otive intemew e pe . ;slea s-au stabilit prm d chlar ('3 ace , T t,- legislatia antici'i dlspreuzantc? Sa ere em Llne? Oil a \ _ 1 mijloacc pur UJTI<, :l - Ie contro1caza, 'J € ,• clcgrac eaza,, tuic~teemel ~ . ult sau mai putm, '. . oprimea Zi mat m I ' Manu e apwata ' 1n legea U1 '. Femew, se spunc . d t 1 S);ll in tmeret~ 'l' 'w e so 11~ ,U de tatd sou ir COPt~) I' , 'n n'ici Hn caz n lL i sa ' - I batrme e, t 1 e $i de fall sou a 'd t- Ternpercwwntu n. ' de indepl?n pn a. " _ .. d ct/t'tne stare a " i r i i (ipsa capacltata a a 'fa init nestatornlClU f , ' atu ralii care carae­ ." ), l ' perversHatea n itl bi tot tLmpu ,~t • t _' in ciuda Whiror te ' 1 vor lns ralna, .. ..... eaza emelle e '.... " l c, d tlpa~ SClLr t tl'mp de s011l prevederilol' imagmabt ' " tei singeroase insbtutu 'b'!-

l

mmuna~l,

piard~l

c ile sa nu din vede:e 1g v I _ acest artt, Fiindca, (aea femcilc ni" un momen ',.': 1.... n mai sint jumii­ t u grlJa e,-, . col nll e concepu c , 'It. C"tl cit depo$esc Jll ' ci mal mu ~l • tate din omel1lre, "virtuoase deat not, mlitatea C/.l a t1Ot sint mal ptltzn lor,

Platon propune c

'j

ine nu CUnoa~te sc1avi de neer zut a femeilo , I Atena unde erau supuse unei interminabile tu tele; unde. 1 moartea unuj parint care nu las. decIt 0 fiiea rnaritata, cea mai apropiata ru a c mortului avea dreptul S-o ia de la sotul ei ~i <1 ~i-o fae-a SOpe: unde un t puten lase nevasta tenil'e ol'icJrui ins ales de 1 drept uccesor ctc,? ine nu ~tie cit de aspre sint legiJe romane fata Je fcroei? ar ('rede, avind in edere opini fnte­ rneietorilor ele popoare rata. e al do ilea sex, C'a toti fusesera 1a lui HYPP0crat, eare-1 ereclea rau In insa~i esenta a, Femeia, spune el, e perversii prin fire: predispozi(iile sale trelnde reprimate zilnic, aItfel se dezvo to in toate direc/tile Ca ramurile nnui arbore. Daca sO(:ul lipse$te, parintii nu sint de a.iuns pen.tru Cl 0 piizi: e nevoie de un prieten a clirui zel sii nu fie orbit de simpatie,

s<'i-~i

mo~­

~coala

Intr-un

cau~ii

uVint, toate egi latiile i-au luat pr(>­

mai rnult sau mai pupn severe fmpotriva fe

'I

rneilor; chiar o$j azi el sint scI ave prin Alcorar ~i

animale de povara in iobagie: nUrnai Evanghelia

Ie-a ridicat la nivelU1 barbatului fikfn u- e rnai

bune; num.:Ji ea a proelamat drepturile femeii insti­ tUindu-le in inima ei, ca un instrument aC'tiv ~i plin de f°rta, pentru bine Ca o$i pentru rau, Lasap, intr- tara cre~tina, sa sliibeasea. p' ~ 1a un unct inDuen legit diVine, dfn u-se, in consecinta. mai multi libertate fernei' ~i Yeti vedea curfnd cum

116 117

aceasUi no iJ.:'i ~i emotionantii libertatc egenereaza intr-o lipsa de uviint~i ru~inoLlsa. lc vor deveni instrumentele funeste Ie unci corupti' gener
acc ascmenea agi­ tatie ~i lnc.ilceala posibile. Chiar ~i cea care n-o r s­ pecta Ji datoreaza libcrtatea. Dad la acest punet ar fi posibil sa existe mai muLt sau mni put in, a~ Sptille C
rate de Iegi fnJrico~atoarc ca ce e uin InUia. S-a hi _ _at aucsea lJlindete hindu~ilor dar sa nu eadem m mare: in afara au tori tii tii .ar a spus BEAT! ~~~S, .u C'xist - oameni blirzzi. Pot fi ingiiduitori, tZ~ll.Zl, Ia~l, dar niciodatt bfinzi. ~uI poate Ii crud chlar s intimpUi destul de de., dar un m bUn ' niciodal.il. India l1e oferCt In privUl(:a asta u foart~ bun cxemp]u. 1ndepcndent d atrociUitlle p care 1 - m CIUlt, ce oc de pe amfnt e '''zut mai rnulte cruzimi? Iar noi, carc Pc'ilim de oroa1'e numai Ja ideea ~CTifir'iilor umnne ~i a antropofagiei, CUm am putea fl, atlt dl~ n}j ~i dl' ingrati ineit sa nu rl'cuno;'l~tem a datonln1 A('C'ste sentiment doar egli iulJirii ('e

.~egh '
aJu~.sd ~]
C'U~lInta, a indriiznit nu de mult, intr-lll1 acces de

dehr ~cil'ii egal in istorie, sa suspcnde formal aceasta

lege ~l ('f:'-C1m'uzut? Cit ai clipi din oc-hi, moravuri

de-al~ irochezi]or ~i algonkinilo ; legile sfint(' ale

~t~li' cideat In picioare; inge nevinovat

(;~Jrgln~ pe- ('~afo;lcJele riispindite in toata Franta; b~batl on. Ullnt! ~i pudrind capete in fngerate ~i chI ar Iemel eu gill'l e minjite de singe omenes i lata omul .~(Jtural.' ",:sta nu pentru cli -JT' purta n 1 g~nnCnll de nestm ai adevaru ui 1?i virtutii: U~e?tunle sale in n()~tcre sint imprescriptibile, dar, fara fecundare divina, ace~ti genneni nu or lncolti

n:-

118

U9

mcw at patru seeo C ca" P' ­ tutindeni un e ade amtu Dumnezeu 71U va .h Ct­ nOst'l1 ~. slujit 'ill virtILtea unei revelatii precise, nwl v sacrifica intotdeauna pe om ~i adesea il va devora, Ll,lc!'(:,tiu, dup;1 ce n poveste~tc sacrifidul lfigc­ nici drept 0 istorisire autentidl, se in\elege, iiindca avea ne oie de ea), strign Cll un aer victorias:

lntr-atit religia oate zlimisli ran! Vail el nu vedea decIt abuzurile, a fel e to~ urma~ii s<'li infinit mal utin sCllzabili decit -I. El nu ~l ia (';j' excesul sacrificiilor umane, a~a abomi­ n bil rum em, disp{trea in fat relelor produse de nelegluirea absoluta. Nu ~ti(l :au nu voia sa .vad~ Cil nu poate xista a reJigie in intrcgim falsa; ca cea a tuturor popoarelor civilizatc, a~a cum se a~a ea in cpoea i care seria, onstituia trainici~ .edifl­ ciului politic ~j ca ideile lui Epicur, sUbmlru~d-o, erau exact pe pune ul de a submina ('u aceea~l 10­ vitUl'a v chea c:onstituti a Ramei, inlocuind-o cu 0 crunta ~i nesfir.$itJ Liranie, , Noi insd fericiti posesori ai adeviiruJul, nu comite:n criJ~a de a a contest. Dumnezeu a binevoit

sa. se ascundii. pa..truzeci de secole, dar de cind a in ceput pcntru om 0 naua erJ, rima aceas --ar mai av .lI., cu~ G~ndjndu-ne a raul produs de false Ie religu, Set 0 btnecuvintam ~i sa 0 Imbniti~m cu ~rd~~r: ,pe ,cea adevaraUI, prIn care se explk ~i J~Sll,flca Jnstinctul religios a1 fiin~ei umane, eliberind suntlrea univel'sal;i rorile i pacate1c ce 0 inti­ nau, reinnoin fata piimintului.

INTR-ATIT POATE INDRE TA RELIGIA RAUL! _ Daca nu mJ in~eJ, cam atI aJ' fi e zis, lara a patrunde maj mult I tema, despr originea ascunsa a saerificiilor, a ceJo umane lndeosebi, ce au com­ ?ra~is Inlreaga familie uman;'i, a1' acum, nu ered mutll ca, la incheierea acestui apitol, i'i arcit in Ce fel. ~ a~re('iat fiJasofia modern - acela!$i . ubiect. rene ta serios, in minie it] vine , Mal II1aJ.11.tc u Idcea vulgara a nui omflgiu sau;} U1U' fel de dar f<1cut Divinit5tii. Zeii sint binejaciitorii nO$tri (da tores bonorum): P firesc sa le oferim. primele road a,le bunu7'ilor primite de la ei: de aici, Iibatiile antice :;;1 Ofran~~ prime or roade CU C3re incepeau esele, ExpliClJ1d Vel' ullui Homer: Din cele de pe m,asa, in !liki'iri QTunca primifiil > t Heyne ede in acest bicei originea acr-indiloI': "Anticii, spune eI, 1 ofereau zeiior 0 p~lrle din hrana' Jor, din care nu lipsea arnea animaJeJor: sacrijiciul,

120 121

privit a tfel, nu are nimic uluitor tl . 1n treac'il fie spus, ltimele euvinle do edesc cil aCeS indiviu abil -edea in mod confuz in ideea gcnerahi sacrifi­ ciu ceva mai profund c1edt simpla ofranda, iar ace pu et de vedere '1 uluia" Intr-aclevar, nu e vorba uoar e un dar, de ofrand ii, e primele rOOde, inLr-w cuvint, de un impl act de magicre l?i rccuno~tinVI, ofent, da a oe putem expnma as el, S1./zeranitiitii "vine; daci:i ar Ii fost a~a} oarnenii ar fi luat d 1a macelar e<:"ir­ J urile ce trebuia puse pe altare: s-ar fi m,"lrginit sa repel in public, eu pompa cuvcnita, d('ee~i erc­ monie cu care-si incepeau mcsel aeas
Hump, in indecenta . ] . giei> adoptii
L

. ,!n temple nu se ved a s "

ghUll, frigClrj gra~-r" " . pune eI, dcclt men­ '-<1,-, cu tlLcd bU't'" IlIngi de fier • lingurz·'" I' C3 ane, iurculite " ' .,.1 po Druce urc' t nI grasune ,,' t t ' lOare man. pen­ .,.1 0 Ce poa te inspir d . To'ul ontribuia 1a er a ezgas ~! oroare.

'r1.lZimi rnoravu '1 P pe~area aceste' asprimi . j

n or ('are 1 a j " . !Jf" OaIneni s5 S3c:riI" I' - m~ms pma 1a Urmc1 . Ice (I oamenl - ~ . {'Opli. SacrificilIc J"nch- "f' " , ' pmij ~l proprii JZI ~lCI msa d It atit au fost d ' • , e care am vor­ , e 0 suUl de a . . I-am Inloeui t pe , I ' n mal ill f"ozi toare: mace an eu calai".

Fara

in oiala, oltaire n- pus 1n via\Z lui pi­ dOTul iut _ 11 lemplu antic ~i nici din gravuri n-a cunos asemenea edifidi, tli moment c credea cu ca temp1ul ea atare arala a roacel ane ~i 0 buca­ tarie, De altfel, n-a bagat e seama en loate acel gratar, frigari, furculi\e, linguri sau polonice:?i e atltca alte instrurnente 1a kl tle inspaimintiitoar sint moda !?i az·. fara a weo mama sau nevast1 de

maceiar od de bucatar sa fie ispitita s5-~i una ('Opiii

1a frigare sau sa-i arunce in oaUi. ricine i~i cia sea­

mel ca duritate,1 rezu1tatiJ. din obilciu1 de a varsa singe

de arum, leo ec poate ce mult sa ~ureze cuI-are snU cutare crima nU va duc ruciodatii 1a sacrifiearea sistematica a omu1ui, De allfe1, nu putem citi fara a ne mir expresia pIna la folo sWi de Voltaire, ca ~i cum sacrificiile uma c n-a1' fi fost dec1t rezul­ tntu1 tlrz a sa('rWciilor de animale practicale de iu eeol : nimic mai fats, Totdeauna ~i prewtindeni, cut unde adevaratul Dumnezeu 11.- fost cunos i ado­ rat, omul a fost oat jertrfl' cde mal vcchi monumente ale 'storiei 0 atestil. ba chiar ~i egenda, ce ou re­ buie totu!?i respins<'i, i~i Uilura marturia. PentrU a e 1amuri acest important fen omen nu ajung ,a se e recurga 1 cut ite de bucataTic $i fUTCUtit elL oada

urrna

tunga, Partea Cum

espre incruzitie, en care se inc eic no . ~ intr-un acccs e delir. Haiua '! fie executarea legaHi unui num mic de

fi scris

pare

sa

oamen· 1 ' 1, d'l etata de un t 1'l'b unal leg't' gl nnterioare promulg t 11m, m aza unci te fi vitata in eu t.'-1 : solemn, exceutie ce pu­ t' ~ no:;. mta de ca "~d ' una. de 0 .'ula. de " . ~ UZa e flecare vic­ . . on mal mgro"'ito d' nt' egl1llre a 110r p"" +. '. ~ aTe e<'lt tE'rjbill1 b IJn\1 Ce-~I • I ra~ek lneinsc de fl:-1 .~' 1 . aZVJf cnu c.opi ul pc . c Cell 1 ie sac' 1e-~I ueil1eau Seme tori" I elin la, mal putin ('(Hal" m i l ' d Cl. .JU ec"l ­ •• lIf noaslrc car . ° ' ' ­ In vlrtutea unei legi? C-I tnmlt In moartc A

d

v

v

. "

• ­ 1 subiect· ni . b. Sa revenim, 111Sa, led. a~a cum ~lm v'izuL d : mlC nu e mai ~uVoltair penlru" (." eclt C3UZa j vocalil de
In fine l sa- ascultam . , pe Con .IlIac ~i sa vede fum ii cx.plica el ongl11ea . acrificiilor u mane pre­m 125

124

r fericirea 'intreg u ui . l ' sa"u inviitl'icel care, s P tlUSu UI • "tat sa• e lase tnva. . . il popor, 11.rul . s Ie adreseze zetlor r.u g = Nu s-a multumtt -rut cii irebute sa , . ' t I) ~ale; a cre,

CAPLTOLUL IJl

TEORIA CRE$TIN A DESPRE SACRIFICU

J

fa9a~um~:e i inehipuia eil e plac c of ere lucrtm a. -~ i OATlIEJ 1 ... '

eiuntle $t

foal te

t f rude, a 7H1nale , .' J ,ml1. c un mu i .... ." C;1 aces pasa) e l: M1 voi fet! sa spun ' CI existJ un e "D nului nU cre < copil, ~ ti, slaVa am" '. C mizerabila U~L1. - d ..- Cil Sd- sene. ."' opIl atIt e leU f .. i' noastra SpCClC. · t pC'ntr ne erIC r c rin\ii. Cit. d·Ispre . . . tului sau cc mai Ires . potriva InstlJlC • 'ur:' Cita ra 1m ' . . .;- 'pun in ('CO' mas impOSlbll. a . . t" · s' mai sacl'u! r nJ,I C. ' " con!)tiin~cl &i Slln~. . dill' <.1('1, jn 11111.(, . -le Te\loltil. Can ae. . 1 mai Odloase a d' tras;:it.urllc' ce C mi tde: C u 1a 111

cestui odios scriitor.

Care a evAr nu se aWi in paginism? E [oad·, adev;-lrat C'l exisUi mai multi zet ~l mai mul~i stapilli a/)solutl, alit 111. er cit ~i pe pamint, iar noi r buic sa nazaim 1a bunavointa ~i 1a pro­ tectia acesto' ze', Dar toOt am de .:Ide 'arat e di nu-i decit un sin­ ~ur Jupi -er, leu] suprem, eel dlntii, eel mare; pe ­ sonificare' ('ea mai buna a legilor naturale ce e depa~e te pe toate celelalte, hiar divine: acel cineva ('are n-arc nimic dcas\lpra lui; zeu nu umai Dum­ nezeu, ci IN TOTALITATE DUMNEZEU; motarul uni crsului, piirintele, n'ge!e, impiiratul; zeu! zeilor !?i at oamenilor: tatJ.l alotputemic. E drepl ca Jupiter nu putea fi adorat urn se eu ine decit impreuna ('I) Pallas =?i Junona; cultul acestor trci pateri facea parte din natura sa indi izibila,

B adevarat ca, da('a judeciim ell illtclepciune e­ s}>r DumnezctL, inc(>Ulllul celo prezente i iitoare '. i de pre Domnu DtL'rnn€zeu, piirintele inceputului ~i aL cauzei, vom intelege am cit ii e 71lgiiduit celui m.ai bine inzestrat de La natura ant. 127

E adevii.rat en Platon, autorul relor de mai sus, n-iJr utea fi coreetCit dccH ell res ect, atunri ind III alta par . pun€.': Marele J'ege fUn in mi('zul 111­ crllri or, iar toate lLCTurile fiind fucILte pentrll I. cad el e rcatorul eeloT bune, al doi/PQ rege stu in ijloeul eelui de al oilca rind de ucruri, iar a tr ilea in mijlocu eellli de al trellea, ceea ce totu:;i nil tre lIie ii se eric mai impede, pentTu ca, i C(1­ Z111

e

cil serislLl s-a

pierde pe maTe sau pe uscat,

el

l-
E adcvarat ca ,/\/incTm • je~it din apul ui Ju­ a 'Ilceput, Verl1ts ie~isc elil <.l ,'; a s-a intars aeola pe !aata perioada potopului rind tottll era numai 0 apii fara margini, c{l a ,dar­ mit pe fundul marii; dar c 0 mare eroarf" sci auau­ gam d'\ ca a ie~it e acolo. mai apai, sub Jnfa~i!?area unci parumbite, dcvcnit,\ ves iUi in tot Oricntul. , adevarat ca j'jeulrt: am l'li are spiritlll au ciila lzito ~i initiator care il canuurc prin misterele ]Jlter. E a cvJrat Cil,

icti' .

E 'ldevarat cii llereule IlU ate urea in O/imp sii se cas~torcasdi aco) c Hebe, decit dupa ce a istrus prin foc, pc muntele Eta, tot ce avea ome­ nesc In el. E ildevarat cii NeptlLn Ie porun<:e~te t'inWTlloT !\j m{ ri/ !Ii ca Ie inspira frid'i. ~i

128

E adcvara t brozl·e.

ca

eii se hrancsc

u nee r

'

~I

a,

E adeviirat C '. a' a erOll, ('<1 r . menlre, intem into '. au blOC1lleriiat dr \. TlL md b" eptuJ s5 fie declara.I' . eo~e I $1 /pgislatorii ~ 1<' ...J < t zel PrJ . " , ~ev f· "'1 s­ r
un mijlo<' al ed" .' . ( a neglijeze toE ad varat ('.. eli .ICln e1 materia]e. foar~. d me cm;:z • ' . I.e apropiate. I lVmatia sint ru E adevilrat <'a ze" Oa '. It S-au i'l"e t menIl dre fj s· .. za Uneorj 1n m"~. t , I r d ,::11 h cia '-'-"d eu Pentru a ('ereeta' < d all venit nn n::· • c crJnW]e Dce1' l~\. tJ'nnmt E adev,lrat e Ora~I oameni.

ca In g neral, Jupite a PDpaarele ~i

.' . _ ol·i.l·~clc patroni . In a ' T executlnt ch('rna~i
•

.,.

.,u

9 -

ton

e ae

e $1 masoncr1e

0nmul' Ul,

. . aseroanator lui, prinde WrolC . Fiind di er nu eu Dumn ezeu insU~l n-are '·' 1 i Dl1mnezeu , . t1 di prin I re f til U ai el face rninUIll . u­ eg al ~i, tic altre~, num i Ctl Paginisro u1 n ~-a P 1Il D . cum sa nu crez . tit de unlvers~ .. Cl,. prive~te ldcea, a , ~ minttL1rn

tut In~ela n c: saerificiilo f , adlca a l"za eu

i rundamenta a, a sc on putea rca 1 ,

~ .? Jeamu1 omene vea neVOle , e _ 'ogele de care a pri.n smg . ,

~ at e inseam na Sl t banui profl1n Zl ­ a de"ar . f" ta pu ea te < • dindu-~l no" t .. ? CU toa Ce 0111, gm . . ubirii repar a or11. i . didcrU ~l cea a • d ai mult sau a mea reCllIlO')Cln , tura acestea. oric popor, '"l,turisea ~i nevoia ~1 na r n dar. ea~derea , ma pu 1 amenilor , E reroediUlUl. rtine tu Ufor 0 til credin\a apa 'r , conform speraeticarea 1, " • Ii Aceas • s-a modillcat doar tn, ~'ll cultelor : princlPIU1, ms,' . po are or ~l < d 'cord c eii­ cif cul ul po . ' Toat5. lumea e e a a1 uno r ramine a .acela~l. ,. a sacrificiului o~u~~~, 10 fa­ den'a nllracUloas , rtfes c divlOl ta~u 'r ., t ne ,lIlOva t e ce se JC pus cel ro ai mare e t totdeauna S-3 .' accept­ fun'r . oarea CUlva. n " celui drept pun ofcrta C SIne a dup- ce-a ~P rc\ pe Seneca,. 11\ int i' de aceca, . I vi.r fort1s eu f m Tca su er'r_ ' paT Deo dtgnu " lQUE celeb fraza: Ecce 'tu.s adaug a imediat ortuna compoSt , VIT ma1(l f Sl ET PROVOC . _

-

I

. . ' diis DOM] ~t simills tit! t~vv '8) Non, tPs. LX~~' .

cund1L m opera tua 130

E,' et non est 'e­

Atunci dnd uzii temniceri ai lui Ludovic a1 I-lea, prizonier la TempI, i-au refuzat Un brici, servitorul sau credincios, care ne-a relatat istoria aeelei lungi ~i ingrozitoare captivitati i- spu: Sire, infii1i,~ati-vii La conventia napionaLii cu barba aceasta 7nare J ca sa. vada poporul cum sinteti tratat. Regele i-a ra. puns: EU U TREBUIE SA STIR­ NESC INTERESUL ASUPRA SOARTEI MELE. Oar ee se petrecea in inima aceea atH de para, alit de supusa, atit de pregatita.? e da im­ plresia eel augustul marth- se teme s'- nu fie sal­ vat de la acrificiu, sau ea victima sa nu fie ai put in desavir Wi: ce aeceptare! ~i ce n-ar fi me­ ritat! Referitar 1 acest punct, in sprijinul teori i ~i a1 traditiei. s-ar putea invocH experienta; schim­ barlI cele mai fericite petrecute in cadrul natiu­ nilor sint aproape intotdcauna obtinute eu pretul unor singeroase catastrofc, a1 diror vietime Gint fiinte nevinovate. Singele Lucretiei '-a 'zgonit pe Tar uini, iar eel a1 Virginiei pe Decemviri. Atune' dnd e infrunta doua partide lntr-o revo utie ~i de '0 parte ad victime de pret s poat paria '" ilC t par tid va sfir~i prin a invinge, in ponda tu­ luror aparentelor contrari·. Daca istoria familiilor ar Ii la fel d cunoscuta en eea a statelor, ea ne-ar oferi 0 multime de b­ 13&

esc oped , de pu tea 0; rva\ii tie aee a'i ' _ traditie slot cele cc-nU da 'i'", fnmili ile eu 0 lLlnd~a, .• ra-zboi. Un ntic pl1 . ' I f ') I VI7.\ picrdut eei mnl mU \., sint suficientc pentrll Aceste Vlctune , . truite ar Ii spus' " . 1 Persoane mal Ins . , 'nt 5i pentn\ mfcrn . . da viata pnn pdTrI ~ 1 drep carc-$l . t une: omu~ i1 pu c< . n a posterttate" .' ~(\crificill vet avea 0 tu 9 . bil de medlta\JE', , b' ect inepUlza - . lar rd.lbo iu1 , su 1 ' d - sub 0 aWi infJ\l­ . 1 celasl a var,. t ',Ir llemonc;tra $1 e a 'me ' .1L1 a ne ar'lta cum aC S­ c . ana de s1nt una J d 0 violen\a ~r', < d " te into t eauna • :1 bil flage pe e se$ .. , . 't atunci cml t en . F ell lCHle, lOCI , 'guroS ropor\lOna a , . k singe. -- Smc n • '.- e 'il excc'> l buzcaz a de rlmCl. . .l a . iSs103. . ' d1H]uinc non Jlt Tem 1n ContlOr no, este '.. , ' cum s-<: spu'> t t MintUlrc,l, ::1$<1 t' pur'ik "'i peste 0 T tonte nD ~ - . o idee uni erS a 1a. n , 'lnovatul putea plati . erea ca ne'" . .S n ex,i~tat convmg . . et provocavit); CrC$tl11l ­ cntru vinovat (ut!que Sl t.. . 1 " <:i multe altel P t t aceas It... '"( d mul iosa, a corec:::l. f... ... +'\nu1 seama a e hve 1111U1 I• • de C<:Ire, chia n~g~ 'Su' imperiul acestei legt . t dov'zj hotantoare. .1 asta despre el) nl~ t ( 1 e nu creue . ce . de oddul ~au pe d 'l ine I omU
, 0

U

. .

I Sl.iff L'1U n t 11l. 0 7 ) . .

V'

injernis

!erracque

parenti (JUV. Sat.

IS

jacerit ... si posue

rat

pr~

peccato

1.0), 2 Qui iniqutlO tl'111: non L07lgact'IHn (Is. LJ.l~,. i'icat en . am vldebtt serr: c iarta nlCl tlIl p ommaTll:. 5,1.1 'rg erc de l7lge, nu 3 Foro . eu

(F.... r, lX. 20)·

132

calE'c d lrcroaSa, 0 cereeteaza, se pllriIica i face nsupr. s, forturi e ;)1' a se trano;mite m nirii, pentru " obtine pina 1a urma avoarea d a putc,~ restiwi Ceql ce n-a fllrat 1. Cr{'~tinismul, ins':-I, ate<,tind 1ogma, nu 0 ex­ pica, 1'1 plI~in m mod public, :;;i ve-dcm eel nida­ inile secrete ale acestei tcorii i-au preocupat mult e primii initiati ai re~tini$mului. Origem" indeosebi, a meditat indelung asupra subiectului. arcrea sa era binp cunoscuta: ,Sin­ gel cur~ i timplll alvarului n-a fost de folos numai oamenilor, ci ~i ingerilor, astrelor ~i tuturor elor create: ;l<;til nu-l va mira pe eel cc-:?i amin­ tc!?te cuvi tele sl1ntulu' Pavel: fo t voia lui Dumnezeu sa impace toate lucrurile prin eel ce principint vietU, prinml nascut dintre mor/i resta­ biltmd pacea prin singele riispindit pe "uce, am penbru cele de pc ptimint, dt 1i pe71Jtru el dir cer". lar ac:i toate flipturile se tinguie, confo1 ) ideilor profunde ale accluia~j apos 0), de ce sa nu fie mingiiate? Marel .' sfintul potrivnic a lUl Orig ne ne eonfirmd ea, la inc:'('putul lui de a -lea seeol al Biscricii, In.:li cireul;) 0 parere accep­ ta cil mintuirea apartinea atit ccrului cit .~. pa­ mint,/[ui, iar sfintul Crisostom era sigut' ca acelal?i sClcI'ificiu, ontinuat pin'- 1 sfir!jit I timpurilor ~i , Quae non rapui,

tunc eISolvcbam (Ps.

[,X\'ITT,

). 1 ..

ce e rat zilnic

. avea efect asu­ e preotti legl"t'1 m1,

ipotcz.1 pluralit<'lpi lumilor, de teama ca a sa nu pra intregului univ~Ts. . . 'uni privea Origene zdruncine dogma mintuirii; dup- ei, ar trebui sa n adrul aceste~ :a.rg1 VIZlostolUl ne dec1 J" el creuem ca muI, caIatorind in spatiul afJat deasu­ ar efectu marelui sacnfl':lU. t."APde misterele ccr~ti, pra tristei sale Janet, stingherit faU intre Marte . - ceasta teone ~me , insu~l ca. a spunc' E,'U nece saT ca Ceca ce COn.<;tl­ ~i Venus, e singura fiinta inteligenta a istemUlui, iar elelalte planet sint oa globuri Zipsite e tunci cm ne . _. I Te$ti so. .fie ]Jurifieat 'm.arnne a ce OT ce ia c1 tuia door 0 t ~. . t' -n ine avcau t; t ~i de il'/tmusete, aru/1cate in spatiu ue Crea­ . . de animale; cele eel e~ t . • tor wn tlistractie, cn un jucator de bile. u, spiri­ prln singe " i deosebite dec-it prune e. Gm­ nevoie de utctime rna .. . d'.- a sferelor tUl uman -C) avut niciodata parte de gindire . . intregu lumt, a lca diti-va Ia ISp ~lrea . . vedeti de cite vic­ ai meschina! Dcmocrit spune odinioani fntr-o tre i infenoare, ~l t' t cere~ I, eres ., Mielul insa, a putut singur anvorbir cele ra: 0, Prietene, fere~l -te sa sub­ time aveau nev01C. . . . apreciezi in mod nedemn in min tea ta natura care • .. 1u mi etc ,; inlilture pacate e mtregn .~ alltor, d mareatii. oi, cei Ce traim In sinw lumi­ e aLIt ... . O' e:l ios un mare D altfel, e!3) nge~, . m.ai S'1Lblimi teo­ nH i putem contempla 1a stn1lucire< ~ inteJjgen~] si unul dmtre ce~ . un mare om. . .ct t:; Biserico eu 1 mte­ suprema, in ocul acelei fa se fnfati~arj a nattlrii, .\ au pus In eVI cn"" "] . n-oarn avC' nici 0 scuza claca nll ne-am s]uji de

ZOgl t care ' . ! d cUn scrierJle saB'e, t . sa apar !lecarc I n
leg. 0 u~~, t 1 • dec1am impreuna u 1­ pentru mIne e des u sa infinitH, pUllin limite ridicole puterii ~i iubirii

.<,erica roma nki: sale. EXj. ta ceva mai .<;igur dedt propozitia: tot1Ll

a fast dellt prin $i pentru suprema inteligentii?

• . marea si astrele ehiar, $i piimmttL J $1 , > ill te prin aeest Poat fi un sistem planetar altceva decit un sistem Preetl $i toate fiint e1e sint sp a sfnge. de in teligente, ia fJecare planeta in parte poate fi altceva ecit locul de Ij:edere al uneia din aceste I "'ceasta privintcl, nu familli? Ce au in comun materia ~. Dumnezell? a- pot mira in ajuns fuZ~l ciudatele SCfUpU e ale anumito teologi care re ( Pulberea cunOQ$te?l Daci! ]oclIitorii nItor planete nu slnt vinovati urn sfntem oi, n-au nevoie de -I Bossuet, Pre.f sur I'explication de l'. poc., num. J

"

U

XXVII, XXIX.

I

NlLmqlJ.icZ con!itebitur Ubz p4lvis? (ps. XXIX, 10).

134

135

, • Ie e ""i lor, . ci climpotnva, r('mcdiu, Jar d~c care orbeam 1c-o f1 ' (: ar, acestor tcoIogl . ne-;l, salvat n-are. nC' f' . e, Ju cale t rea saeri 1C1U , mult mal oaln; c, pu pina 1a luna? O:,gene Altoml 100'\
il~i

d

'~'co

p'ltrUI1Z~Jtor ~l . l- ba Iernsallm, f

~.

'dar singele

vlchme

s a (J tic i ulliverslti. _ e sa pu icc tot ce 'u c tleloe de parer. orbi dcspre 'etima h stiune: "pentruHn a, tos ~1. pentru a fde• i1C~,~. ... LI e el 1'gii ierlarii Jala de ~u ',o,t in!eUgenla uman~, . 1 un adevtlr c epa d ,"t un om desavl1'$1 , e. .. teeva ee, , . in r tn:bui nmlle a . 'ul i care sa Ie

1 ra . d ece bincle, , uril mi~care d e tran fer

in-. a~at sa JU d ep t a puna pnntr-o p d-m intekpciwlea eel.or r , coman a ZlS' "D "I vunllui, No, despre caro sflntul !oon a F.S\VIR$ITI. Ace 11 eel ce 7'idlca paca, . . mielul ~lLl , ' Dumnezell. f Jato. t 'spii~irc conorm ,'\Dumltor .. :l slujit drep 1 " punindu-sc mor­

"*

~i

ceaptJ. aceste minunlltii ine are e tu[ii agerim tn de rninte ca so. e p(i mdn_

~

~

te~

I"mn ... '.' Ie unive"u!u., su 'rindu-ne legi mistor~o.,o ~'ru oamen; ,i ruseum p: adelne­ iii di 'ublre pc . ,r tie 1 cel ce neI "'ingelc sau, tel ",tr 21_ pnn - duti prin . paca" m""rele II ' " s e1'an 1)Ln, _ , .. n1 ' t si C
?rpla~i

principiu, ,/\1 VIC 'O~ii martiJ'i CC .!?l-au , I 'u '" j 1'e[(>1' Ii!nde gener _n~teLepttLl care a 'On­ e1 este i i ~ing c: dar

~i

tei,

in pericol cete mai mari se­

~i

[iill~

Ocazie. didere; in fin., <'um la toate POpoarele a existat Un nwnar re de .:J1Tleni ceo S-au fncredinfat 0 unbr mortii entru, alvarea co muna, cum aT fi, de Pilda, in cazul epidemiiloI' de oJuma, jar, """J b ncr; 01 ",c"'(or .'rtf;"; de sen ,

d"'pre care sfln'uJ Pavel a lasat 0 atit de ("'moos,l

lTJal'Llirie (Fil., IV, 13), fiind recuno ut ('hiar pe baz

SCdp udJor d. edt!' credindosuJ C!emen, !rebutca

Ca eel ce se simte tentat Sa hult:asca mistere ce de­

inteleger(','l a spiritu1ui uman sii

ajungJ sa recunoas('J in marti!i ceva in mod diJerit asemiinator , , " in asta

pa~esc

obi~nuitJ

---

n

"C€l cc omoara . '. un animal eninos .. " m<.?ritJ, tuturor celor ca.rora acest ani_

gre~it, 1'ecuno~tinta I

36

tott~i

fara a PUnt>

crete: gfndirea lui D Imnezeu (' cit S poate de Pt"O­ funda greu de eXPli.cat: mUIte slabe ClU afL:tt

Osea, Xl V, 10.

r:n

m.'in~i ca

, ' , , sa- tim con­ nu era UC1S: le-ar fi daunat S intflmpUi:i <>:1r­ IungaUi. au refuzat 11 se atinga e earnea jertfita, de teama comuniunii, eva asema '.. a. distrugc putenle ra~­ tea prea sfintilor mar In, C ea un minunat sprijin 10 ldeea universa1a a comuniunii prin singe, de~i t , -u . filciitoare, . , ~I' a duce mul ora ate fi nwult.u .ciata in aplicarea sa, era dreaptii profe­ tica 1 origine, ca ~i eea din care deriva. virtutea Hnei for~(> c(' nu _po '. nu se deosebesc deci - i I ri de mmtuue ,-.+' C Ie doua e u ' d I Ie perf(',--~Iune Din p1anuri1e d neinteles ale iUbirij atotputer_ i doa plin ra U 'R nice face parte i perpetuarea, Plna 1a 1u­ rin nafura or, (' , puterca fadonlor, e­ ' r zu1tat . dup{1 valoare ~l, s-a spu in on­ mii priI1 mijloaee eu mult deasupra noas­ 1 t voi reamlOh ec _ El tre inte/ig ote, a cestui acrwciu of rit realment feritor la nC'cas a, d' . _ o;:i ea uman:.l. e _ ~ ' , . (' inenta Ivma"( o singura datJ P€'ntI-u mintuirea menirii Deoarec t'or/l1!'l despre In . I'> , form. asemandtoarc, Pot diferi t1~C'1t. ea carnea' desPilrtca pc om de eel', DlJmneze a 1uat ~ e . , fi dim nsiunil T'U mereu 1 fc J. or , CI't d deoseblte ar Irup de carne pcntru a s uni cu omul prin ceea (' ii desp5r~('il; dar inc
it pri sing e VI . :. "-a imaginaL grc~lt ca tu '1' e I nnUClJ ;;1 • a hranei sale privi1egiatc' jar C'e! ('e Va ,'ejuZQ Sa mo.­ l' < e\l r concl ler
zeii dadeau fuga re ,. rimii no~tri doctOr! e care mel • in ardinea mul.eri
P pe altan~, 1u<:'rU _ " 1a 'indul lor, ca de ondulatii circulare provocatp in aer, semana_

" 1 eTC.'ada, ('onvm~l, . eal nu Iuzau sa. de eurge slnge1e r 01'1 un toare In toate p 1anurile imaginabile eu ce e ce apa

ingerii veneau I. n grabii , la SUprafata apei loviw intr-un punet: eum ClC'est al unci victime autentlce, . idei espre natura si CUvint, spun, ajunge, in foatJ mistrioa' S inte­ inta a acelora~l va Ca conse , ., priveau ea pe e m-ita e, la oric w'eche atinsa 1n fiecarc punet de .. or ant lell .'. • eficacitatea sacn'f1~1, rmplLl si slngele VLcl t uidul ill tot esen corpora/A a ce­ ' munLUnea eLL • 'fi 'u misterios ~l co du ," ei un adaos 1a sacrl C1 lUi ce se cuvtnt, stra10cind din eentru a ot­ mei. Aceasta adue~a~ ~ ~(l incH, vreme inde­ ehglOasa, as e :?l. 1a unita1e 1 Adhaereat viscer'ous meis", ut in me nOn rem _

Y~~:r y

P~

cre~tinii

otu~i

~j

sfir~itu1 ~ubl'edei

~i

y

A~a

a~a

rni~care, nume~te

71

a~

'at s('clel'um macula (Liturgie de la messe),

138

139

pu crmClel, ailat. pretutindeni, inlr'- inlrcg in fi care gurii ~i Se multiplicQ 1<1. infinit farii a se diviza. Mai rapid dedt fulgcrul ~i mai ctiv deC'lt tri'.isnetul, singelc eandl"ic piilrunde nW.Tuntaiele t'inovute pen­ tm a Ie soarb necur£ltcniil. E ajung pina 1<1 limitele wcunoscute al ace-stor doua pu 0ri i1'ccon­ ciliauil unite1, unde imboldurile inimii~ se izbesc lie judecata ~i 0 ulbura. "Avcm tot dreptu sa ne mi ram 'd omul a1' putca S~ sc ridice pina 1a Dumn ­ ze , dar, iata, 0 alta minWle! DlImnezeu e 1 CObo~lr;1 pina om. ~i asla nu e des u1: pentre a Ii cit mai aproape de creatura sa. iubiUl, el patrunde in 071 , care devine un tempIlI locult de DivinitateU3 Fard inuoi' 'j c 0 minune de neintele , dar in acc­ l~~i limp intim plauzibila, C satisface ra iunea stri­ ind-a. TU existll nicaien in toata lume.a spirituala o mai magni fica analogic, 0 proportie mai izbitoare de 'nteni-ii .'i de mijloace, de erect. i cauza, de rJu ~. de leac. Nimic nu demonstrwza intr-un mod mai demn UP Dunmezeu Cf'ca ce omul a rccunoscut chi r maintc sa-~i ri dat eama de ea: degradarea sa com­ pletii, reversibilitatca valorilor ncvinova\iei platind pentru vinovat ~i mlnttLirea in 'inge. I

1

[].Wl ue ad dil)i~io7lP.m animae et spiritus (Hebr., I " I!). In cntwnes cordis (Ibid). Miraris homines ad Deo ire? Deu.s a homines'

nit; (mo (quod pTOp1'ius esC) 1 HO n. 'ES VENl'l' ( n Epbt. IV). In unoquoquc vivorum. bonorum. (QUI 5 DEUS INCF.RTUM EST) habitat Deus (id. Epl::.t., XLI). 140

Core pondenta diPlomati('i!

Fragment dintr-o scrisoare adresata regelui Sardiniei dupa batalia de la Austerlitz (Ineeputa 1a sfir~itullui decem rie 1805 ~i tenninata la 31 ianuarie 1806) Deja inainte batalie, Bonaparte inea foarte mult sa ia contact imparatul exandru; ~i f"­ euse in acest sens propuneri pc care am avut on08­ re sa Ie aduc la uno~tin a lVfajestiitii Voastre prin­ tr-o cornnnicare separata, deoareee rna tern cA mul­ titudinea problernclor sa nu-mi faca relatarea 11­ fuza. Dupa lupta. aghiotantul sau, Savary, mesager 1 primelor propuneri. s-a du lin nou a im lira pen­ tru a-i cere 0 intrevcdere. Ympiiratul nu considefa momentul ca potrivit penLru a accepta oferta; ii spuse lui Savary ca-l va trimite pe printul ierre de Dolgoruky, cu care conducatorul natiunii franceze putea vorbi ea ~i co insu$i imparatul. Bonaparte 1-a primit pc print in plin dmp, ineonjurat de gardA. La apropierea rusului, Napoleon, eu un emn i01­ rativ, imperial ehiar, i~' mdeparta garda. Yncepu di cu~ia. Prin~l Ii spuse (' stapinul sau nu in~­ legea care eTa obiectul lntrevederii propusc. "Pa­ cea", raspunse Bonaparte; lIeu nu inteleg de ce stA­ pinul vostru nu vrea sa se intl1neasca eu minE', nu-i 1
('cr decit sn-l va ~i sa-I intind 0 fila alba semnata: Napoleon, pc care sa scrie cl insu!ii condi\iile pacii«: Printre . rbele <)('('stea frumoa e se amesteca ~l pu in
114

r

ritului irancezilor $i in special asupr celui a1 lui Bonaparte care ii nispunde u metode ea a1 re~ti. avary i-a spus Imparatului, dupa ~tfilie, lucruri cJintre cclc mai deli ate, printrc aitel cii franc 'Zlt nu i-au pierdut nici 0 clipii. din ochi pe czmpl.ll de blitaie, a schimbase de doua oli alul, iQr in Nl­ tare moment $i in utarc oc ciiUire un cal murg (adevari.lt salt nu, ceva mal phlcut nu se putea spune). S&lra, imparntul !>-a int:ilnit pc drum c ~apt OD­ ~eri francez' luati prizonier·. pe are '-a pus jmectiat in libert.ate, iar Bonaparte, atin5 In onoarea sa, a liberat toti pJizonierii. Lucrul c igur in ce pri­ v~te ofii rii, aT -R~ putea jura c;''j LIe politetea o,,q s-au ucurat, a~a cum se vorbe1;te, ~i soldatii.

o pierdere a curtii Ecaterinci a II-a. S1rogonoff Ciitre regele Sardiniei 31 octombrie/12 noiembri 1811 Sir , r 27 septE'mbric/~ octombrie curten Ecaterinei a II-a n inc( tat sa mai rie ce-a fost prin moarte.1 con­ telui Alc"Xandru . trogonofI, mare ~ambelan, (va­ lL' al or linulu' Sfinlul-Spirit, pre~edinte al adunarii 145

de arte frumoase etc" mort Ia 'irsta de ~apt 2(>d !ii de an' dupa 0 scurta suferinta, Lasa in urma Sd two (Jon de rub e !'enia ~i 3 ml ioane datorH, ­ b Qllrj, m dali', curiozitati de tot felul, mobili r ine'i­ timabil. 1n 'far.:! 'nvitatiilor deosebite, in fiecare du­ minica av a patruzeci, cincizeci de persoLl 10 lil rna,,·!. Eca erina a II-a ii spunea can clui de alkenslein, ('in i -<:I prezentat pe ontcle StrogonoH: DomnlLle ronte, tJi-l prezint pe contele trogonojf, care de patr'1.lzeci de ani face tot ce oate pentnl a se ruina, fliro., rCll{ieasco. lnsii, Plna la urma. ' r('u~i t totu.<;i, iasindu-i mul~me de Incurcaturi unicuJui S<1 fiu, 1\ inc ,pu prin.:l fi senator, apoi adjunct al minis­ ruIui de interne, dupa aceca ca itan de caza('i colo­ nel de grenadil'ri, aghio anl general i.1 1vIajl..'st..'itii Sale Tmpcriak', tOClte aces ea inainte d a mplini tn.'izC'ci ,i :lplt, d' :.ni, Cu umilinVi 0 rOT pI' M j('­ tatea Voaslra sa-:?i imaginezc un pre~edjnte 'U m avocat gvnc 'ul j If,iti~ind -. J ncu~tepl ate in uni­ forma dl' l"'~.:lr, cu sabia I~ ,old: ,ici, lC'; ,;pecl l'(ll nu mai mirel p nimeni. iar 'lea Biseri :, prezent I distinctie, s-ar fi fiicut ~i pisco, C:.t '5c dic::trez , La ' ntL'll' S rogonoii am fost rimit eu c a mai m.llL :11 Ibili';ltL, De (ond ~jnt \' " "il '. l,lC';od nu Ill-a Hzut intrlnd la 1 faril ,1 XI lame It poate e mi(':ll ~ 0, dragul mell nden! ')i s:) m;:] im­ brdti~eze din toata inima, aterina, care I run s­ tea, 11 acceptas. printr intimi i ,5i; ~li
bin ,- 01'<1 :Iepnrte k a Ii POI ri vit pen TU lU1 om de ~tat: niciodata nu i-a Ingiiduit sa in parte In aia­ cerile5rii. ii'C' mijloclll s('coJului [recut tr"iisc multa "\ rpmp J I Pdris. lind JTOtluscse irlp-. "j" rrf'('­ ventase .ocieliltea filosofilor d0<;pr (u· Po\ l..'S l'.l n.Jtf' '.,j n ..: \.'rutc ,o.ia So, c1C'Sparti ;1 d· mult de el, triiia ~' mai trclie~te inca, fard nki 0 fCft:>o ~i, eu on ale barbat, caruin i-a daruit copli; la l"indul sa , ~i 1 dUCCLl 0 viat'i cit se pO~-tte de lib€>r'i Ern UI mare protector al artelor ~i a tineri or, PL'iiunc
eapil l.U 0 baz.iEdt"? Aiei, acesi lLlcru nu midi pe ni­ meni, ru~ut se angajeaz" la rice, fro-a nici a stinje­ neala. Planul fiind acceptat ~i exeeu~ia jne~ put.1, . le­ xand 'll, llin respect pentru memoria tatalui sau, n-a mCli aSl:ultnt nici 0 obie("~ie ~i locrarea a fast tcr­ lninatil, 'inu ontelc de Stroganoff intervine u una lmpegn n m~Hpomenlt: nUIDe construc~ia biseric mea ~i, intr-adevar, chiar era n lui. data, eind uveu onoarea . n-l avea pe lmparat amasa, i.i spuse acestuia intr-un. moment de enluziasm: "in srir, it, sire. nLl l1Hll 3ve111 cvoie de ta\entc strfune: lavern pe toate'l. La care, tmparatul ii raspuns c : A~ ,l:nd lu.cruril , d(l~i-mi dn de I\ofadera !ii it intinse pah3I'ul, c Print i~i. bat.e joe in nod deschis de toate aceste u1 pro tii 1 n\ionalisle ~i poate rall c5 nu-i destul de De altfe , biserica e 0 irnbinar e de gre~eli ar lite<'­ a tonice ~i lull prea midi pentru 0 eapital ca sankt­ ea Pete.rsburg ul ; impresioneaza insa ri [rumuset matedalelor ce n-au gal ~i rin unele detaUi care s.

onoreaza talentl1l rusesr'. onoH Ziua ;)!itc tatu ue bietu cant de Strog osi in sljr~it. tn 15/ 27 septembrie 0 tirnosirc ras uoasa atiunn 0 naTe tie oam ni; ajunse ~i curtca: contel de Strogonoff Ii prezenta cheile imparatului. iar a :sW Ii inmina cliploma de consitier privat actual cla..;a lntii. Este 1 rna' inalt grad civil, egal u 1arul de marc~t1 ~-j e foarte rar. De obicci numai eancel 10\8

investi cu el . In momentul acel "I d ­ p'I'50anl . ('ont le d R a 1 etmeau trei .. " e omanzoff p , ­ rakin :';1 conte e e Stro ,nntul AleXls Ku­ mul'erne Je el U .' gono~1 care nu s-a bucurat . nIh mll ce " vreme i (5-1) aduu at) _ . - c unUia d multn vastul <1U p"'l ... t g ,callca lntestinala grav<1 tn • co n • nu f'XlS ' ' . macal' un pat stab'!, d a nle! un dormitor, 'ci d' 1, onnea ca v ii . Ivan sau e un pat in" sus t d e rlmpan' ro~! pe lm m;ezau ici colo du .. Ie, pe care i-I pa cum ii dicta f te' , mera w1dc donnise in tim ' Zl. Dir ­ i dus }n _ .. pul ultl1J1el bali, pus sa r un SC<.JW1 (1.1 rotile ..." , -b ' . , ' pma .. a galena de tablouri, allituraUi 1 hotecu' 0 .. splendid decorata $i d : mcapere urii'\~il, ajunse aco!o mer ~un ~ pnmca obicei." d ' se Sel pnveasca un tabi . a ('are lucra un ul e1' t' .. au, 0 COPIC ill menl s5i ,,' ... I onversa+ia ' '{I 1$1 spuse parerea t ra mereu a - P . C teasca diverse lu . d cc:a$l. unea sa i se ci­ erUrI e plld- - tr . allitoria lui Ana h '_ I a, In -0 21, iJ. ascultat e arSlS . 11 26 0 c t am b' rie il ruga pe ne/8 noiem­ b receptorul fiu ui sau pc unul dintre priet ' ' un francez, $i dote ceva' au 'nt em, pe nume Moravieff sa-i , I erpretat la do ,..' ' ' _ Ua VOCI ~l Iaveci o roman~, fara sa 5 aplaudindu-i eu pu~r;l~e c~nd -au v~zut pe bolnav Dupa cite a ~ cum fl ost "'natos va momen te I-a ch t i- strins mina s .' , e,m~ pc Moravieff ~i. ., punmdu-l: Nel gwrni tuoi fel" ' cordatt dl me, A oi .' tct 11.­ SilO de inrrederc' PSiI ~u spuse. secretarului ~i omului . plecl, deoarece miine e 0 zi

(>

~

•

I

149

Conlrar obiceiului, sel'viciul funebru 11-3 avut 10 'evski, c' In catedrala Cazan. Conte1e (t:ru'c W'!' t lunu, iar Imparatul (care e suveran pontif) a
NU

multim : imens,J prom nailil Nevsld era ticsitJ de oa­ meni ~i mi S-a spus chiar "Ia funerallile Ecatcrinei a II-a n-a fast atita lume. Era bun, popular :;;i farea o mare risipa. Cu cl se sfir$e~te ceea ce se nume$Le veChea CllTte nl<;;1 PO'lte c:- familia ut nu era dintre ccle mai vech.i :;;i n-ar Ii putut ofeli dovezile oastre genealogic obi$nllite, dell' in t,1ra aeC'3 'ta doua cu­ vinle inseamn totul; pamint i grade; sa mal adau­ am Inrurnrile ('u marile familii ~i 0 magnific in­ trebuintar a nei bogatii imense: nu lipse,? c nimic. Impiiratul ~. imparateasa au venit, In timp ce er.1 expus, Sa salute trupul !Ii sa asiste la rug' ciuni, dar nu imprcuna. Imparatul a sasH In clipa dnd convo­ iuI urma sa porneascci. Tmparilteas fusese u duu'i sau trei zile mai Inaiote. AceastJ simpla 'zitii nu e deloe neobi!;:nuita aiei, dar, daca nu rna insel rea tare, familia spera 'n Imparatul sa insoteas~ sicriul pma fa bjs( rica. Mul~i sInt do ;Jreastii paron;>; in rna prive~te, ered en Imparatul a refuzJt
152 1S3

zbur~se atlt e insistent ~\ In jurul C'­ <' r t .' f t bligat ... -1 alung. Am os mt'U mClt am os 0 , I- • • ' . Inu It'1n gl"""':; ~\. ('urn isi lIH'IIIpULe .In t re a t , DIal '.-.;0­ as' res­ 1\1 . Sl ... te· oastra dadi era a e aral Ii.Ua. . ~l 3Je 1-<' ( , I ''''ISt'\ d .j tanl as a mal t. '" < f . Ping d tol Ideen, 1In d am Slgur e a u tT' -\ rilspuns ea er multe supers I,ll. . . vc te ill.ltun"l n -' '. • 1 (e pn :? . . ' fi ,[zut lid 0 gama, tar II . d 'm'lc di 1 cauza extremel I. urmte e puteam spune 111 , d lu ru drl'pt altul printre illltJ ';l ::mmc. a u un

.

una~

. P ulUl

care

U-i ....... ,

•

'

L

Oo

Dupa batalia de la Moscova .litre conteLe de Front (?) 14 sept.embrie

:r

r de m, domnulc onte, cn imi oi inchei aid . a tla eveniment foarOO Importante ma scnsoare , bliga s5 reiau pann.. .tal' in noaptea de 20 Inainte de a pleca eapl~, ... sale' august printu1 Kutusoff -;I spus opel ~, 21 spre, .. d t-' atut maNe 1)0111 r€rcde( je1'ici.1i, sau meto (l a,~.. Dom­ . h'" lacrimi a cerul sprl)ffiU tiinii 'I U e 11 I n , a 'u . ' 'putea omnule ront, a ceea ce v sc " 1 nu Ul. -ill )_ t . ,t cu restul scrisoru acum sa vi se para a nepo fl\l ar fi "tfel tIe contraste, despre are r me1e. a '

multe J povesti t, sin t ce obi~nui t 111 aceas ta nra. ~i-a ajuns armata in ziua de 29 ~i imcdiat a on1onat 0 noua dispun 'r' a trupe or, primiW cu lmClJrlc c ru~', dCO.1H'CC era mai C'onforrna cu tra­ iliile lor. Luati harta. domnule n e, i cautatj orii~(>]ul MO;
In 3 septembri , KutusofI 1nsotit d icoana fa­ ratoare de minuni de la Smolensk, s-a prezentat laintea .oldatilor 1ii Ie-a spus: Fratilor. intre u'.­ man 5i o1"Q.~td sfint (Moseova) nu va aflati dedt voi. Din toate p
o leribi~a. preclzl.C'.

apoleo

spusesc cu incapii\ina­

r~ sa bPICa: Ort toatli armata mea va pieri aici, ol'i vo/, rastu:na ~l~ncul sting; de partea lor, ru~ii decla­ rau: Mllrtm atCl I. totii $i nu vei trece. Aee$tia din urm~ a~ ei. tigat pariul lor extraonlinar eu pretul a trelzeCI de mii d ieti, eu toate ca nu VOl' sa mar­ turis ascii numarol mor~i1or. Sustinilld ca inamicu 0 mure nenorocire pentru C'el e n apropiat al lui S'.1"orov, are. mul :- experientii ~j e idolatrizat de soldati Dir J':~Jmcntul de vlnJtori ai garzii au fast uci$i S3U ra­ ntti clouiiz (j ~. <1oi de of iter'. Dintre fran('czi au fost l~ati pUiinj prizonierj. invcqun rpa nccrll(j'nd p I1Imeni. Domnule conte. red ca yeti citi eu int re~ o scurt·- p' t ] ~ .. - d . ~ e. lS a C11s<) e n om de spiri untli prie­ tell a] ~l~ III tlmp I! bcHaliei: iat-o; .. uni 26 ("til nou). . I?ltalerl ch stiune de eroism; ieri, inCc'iierare nemsemt11lta; a7.'i, inde$Lar intr eroi. Pc1mintul se

?

157

zguduie pina la optsprezece verste. Francezii aU fo:> atacati in f1ancu1 lor drept, pe cind 50 ilfhu in mJr-i spre f1ancu1 ostru sting, dar all 1lac:al ~i 0i put 1'­ nle, Nild<1jduiesc in Dumnez<, :'ii in ,it('jii no~tri $1 (,;J Illiine vom rim' ordinul lie ll1'1in 1arl'; despre am<.l­ nuntele ilitar. Yeti fi informa mm bin de ahi.

Eu oat s5 vil spun C'a in prima zi de "cunoa~tere a pozHiei, f5cuta de rinWl Kutusoff, dpd<;lIpra cap 1­ lui <;ilu < planat un vuHur; £'1 1-'j sa II " iar trup' de elita a strigat: Ura! Cind se bat fonnnii trebuie inyoc ti gurii" .• emn, t . mted din StraslJo trg), func'~ion r AI corpul diplomatiC' al arm;J,t<>i Vd cia i seam.:t, domnule conte, e5 11 SP Un03$ exact num,lru ortilor, dar, pen tru a - face 0 idee despre aceastEI biitali , ajunge sa vil I'f,produc pusc]c cdor care all privit-o Indcaproapc, A~a um a\i V~zut, unul spun ;J paml71LHl .~e zg1Lduia cale de optspr zece ve ste; un ofi er C'ombatant aiirma ca Preisic71-Eylau f1Lsese un joe dp copi', pe Unga Bo­ rodino. Un of ite', general cI mar merit, pc care-l runos cleclara: Cei ce atL Vo.zut areastii biitdlie $.i-atl facut 0 idee despre inferno oLlplca d 10 spre 1 s ,·ptembrip a ost ingrozi­ toare pentru Imparat $i pent eei din prr=:1jma sa' priml.I1 curiel' a1 prin~ului Kutusoff ii i 1 orma e d pre i 1CEp, U batilliei, doll' nll ~tidU nimic c1espre 5 le­ ces. 1n fin~. 10 dimineai:l ziki de 11, 7iu~ Tmparatului (fericita coincidcn\a!), sosi ~i curicr111 cc anun\:a vi ­ I

to ria. Imecliat, am ost invitati In UI1 Te Deum, muW nu aflast·rd incil nimic. !mp,1ratul I-a ffkut pe prin­ WI K_ tusoff l11ar('~al ~i i-a dLll"1.lit 100 000 de ruble' sotia <;1 ;j primit portrdul: amhC'lt- daruri int Ie' pltLS ultra 01 ol\orurilor. ImpilrahJl i-a dat ~i prin­ ~ului Bi.H~riltiun 100 OQe ((' 1 uhiC', i'lf" fi carui <;01(11 car ,I lupta la 30rodino cite:; ruhl', Del.III'\ accasta. tlomnulc C'onte, nu prote fi in­ dcajun s;lrhiHoriUi. Ea a ost cia a ell 0 ravw';J 111;11 pres us de 01 i'f' clo~iu impotri'a du~manului omenirii ~i PC'1l tnl tot ea cc c durabil in lame: religi , indcpcndenta ~i C'iviIiz.1(ie. • iccare om $i in­ deosebi fie<'ilre european c1atoreazii vii mul'llmiri c ­ lor can all ci~tigat-o. Totu~i, dacil Excelent
15

Austerlitz, data in Moravia. a fost pierduta patm zile mai tirziu la Ujhely, in Ungaria, pe pa ru file d hirth~. eel de lCl Pultu'>k $i de la Preisieh- ylau aU fost d tigate in toatii putcr1? cuvinl ului, dar cauze pur morale au ,.nulat camplet aceste victorii. lar mai inainte, Ja tarengo, nu $-a pierdttt 0 /Jatiilie cl$tigata, C I un inefabil tnlent? 1naintc d ariee, a1' trebui afiat e imnresie a las."'lt. batalia de la Boro ino in inimile ce­ or doua pflrW. R lsul ~i-o fi SPUS) sine: Fmncezul n!l-mi ].:lQ(l e rczista? Dar ceHihl1t -0 Ii gindit: Sa ie oare adet'arat? Accnst, c intrebare.1. insa numai timpu 0 poatc 1'('zo1\'<1. Daen c suiletul francezilor sc IIpropj(' do;)r dcscurajm'ca, sint piC'rduti, dar daca nu 'e dau batuti I?i pol sa -naintezc, vom mai e­ d a mult nenorodri, Evenirn nleic ne-au ezvilluit n marc ~i 1l1grozitor secrel, eel aJ inferioritatii notlstre numericc; c mare, domnule conte ~i sa dca Domnul ('a a sa ~eadii. Totu:')i, ImpAratul pl<:'ltca 111 ianuarie 042000 de oameni. Unde sin ac ~tia? Am 'orbit des re asta eu ru~i instI'l1i~i dar -a ~tiut
r

ce' . ai aC"~aI ~arc ?~I'te In membrii militiilor MOSCOV<.i
Retragerea din Rusia Sankt- etersburg, 8120 nOlem . b' rJe 1812 fi inu.il Sa vel mai impovarez eu 1. faptelor mai deoscbite pelreeute d . mu trmca tra .. I . e a mccputul reg.erll III Bonaparte. eca mai remareabila n avut Ioc In 27 octom ric (8 . b' ne), rind gencralul PIa t O\x.,· a Iuat 2 d t nOJem . ~.' e unun de mall CJ eel pe car' 1 t ' , 10. francezi. In 01'­ 1 C' c rII111l nll pot arM'\ de it rezu t~telc. In in('Jierarea e 1a Winsma d'22 c tombrlC' (stit 'echi), -a luat 1000 m. .oe~

Irancczi, Maiorul de Beckcndorf 11 de prtzonl n

a interce ta ~ '. avu norocul e

p doua sen son ale vice-regelu' Ital" " trc Berth' 1 " I J 1 CilL 1:1', mparatul rl Us Sa fie tiparitc' Ie aV

Ur aces tel relatari, pcntru ca Excelenta Sa 'do a-I

ante de . ront.~ d' _ mnu

. s e lstrezc, macar In trcacat Cl'­ tl' nd u-1e Dm 1 ' , . t. d '. • e: relese 0 adevc1ra ta agonie militara. ~~-a ,evar, mfnngerea vice-regelui s-( prod us a a 7L Lupta avut lac p I lenskului lin ~ sat 1 ' .e mllJ'e e drum al Smag U Sapntino, intre Dorogoburg ~i I

160

11 -

lstorJ(! liJ masonerle

161

3000 de prizo ­ francezii all pier d u t mCI . Du~ovscina: . mare nllmar de oamenl, nieri, G2 d ~l1un ~l 11. pe nimeni. La sfir~itul d cazaCl CC nu eru\Gu " CI~1 . PI t v vorbe~t(' (,1 ~I cum aI ullimului ~iu bu1etln, a 0\ ginerel~li EUgCll. care, "gur de apturar(':) ­ fl <:Iproap 51 . rsoan'i incomoda.. ~. ea in acest az ar d~velll. 0 pe d lii Sainta -a lnv1l1S pe mal e'l'" de Wlttgcnstem tocn: t a In timp ce va $('riarn: . . to" am pTlmlt veS e t Cyr ~I Ie I. 't .. 1naintea ae ') el ave'] deC! m11n, detalij nll o m ' -lnehis deoarec un , ' , ' drumtll nU cr ' , uilim 10VltUIl, d' dou:- mii de s01<.1:1\i din d. intarirc format 111 a , 'M grup _ t din Una a 3Juns pi garda franceza, pleea f' t incereuit de Smolen k dar aeolo a o~ aproapc d e ' " 'sa' se p o 1 ff-Denisoff ~l 0 19aL' . gent' 'alul conle r ~ . C uza aee.,to· d zastrc ~I a . 'd­ d ea ell eel. 60 de of1~en. afla 1 inci1pi'\\jnarea flgJ a a eelor e vol' urma e to ut niciodatli scama de 'B apart£' care 11- ~111 , a 1m o n · tere fae minuni cit timp , . un sfat· asemenea carac . fi­ lCl • ' • To dadi noroeul se lOtoarce, . U vlntul In pupa, 111 Set , zastre inealcul
0

•

0

o

0

o

•

"

0

0

0

L

,0

o

162

_ .

-

0

I

rUl?ii detin 70000 de pJizonieri, 246 piese de artileri eomp etc ~i ai trebuie 1uate in a1<.'u1 eele ciizute 1Il apa sa Ingropatc; din sCl'isoarea vice-rege1ui re­ iese a numiirui 101' c mam, eel (1 sold ilor mor? in lupUi.. din cauza bolilor sau a internperiilor, se ridicii pina 1a 100 000. Nu cred ca de n ilru:l a Smolensk ii nlmln lui Napolean mai ult de 130 000 de oameni, ia in acest Him or(;l~ mai ar in. jor Je 50000. In C'C prive~te artileria, gl'eu ~tiut eu cit a mai ramas; mi S-a . pus eli 1- aUllia de la Borodino avcn cite 2000 de piese de fjecare par : d~i nu sint milital'. asia mi se pare absurd, totu~i nu rna pot pronunt.:1; aeum imi dau ~i mai puti searna ce se poate obiecta buietineior francezc care dedarau 500 de piese de fiecare parte. Iau ea sigur ca, indreptindu-se spre Mo<;cova, J\'apoleon lasase urma aproapc toMe piesele sale de pozitie, ce llr­ mea7.a a ajunge 1a Smolensk. De dnd au meeput necazurile sale, a pierdut cel putin 30 d unuri; dad Ii mni acordam tot atitn de fieeare calibru ~i pc tot drwnul pirui 1< Vilna, e multo Ce-i de fa cut, insa, u piesele de pozitie in Citzul unei retrag . grabite? $i Wide sint caii? Scrisoarea vice-r gelui dovcde~te cii in doua zile a pip-rit 1 22 Slarea francezilor nu se poat exprirna: se povestesc lu­ erun ee te due cu gin u1 la asediul Ierusalimului, Toata lumea vorbe:;; ca ar fi mincat carne omeneas­ ca. Se dau m,igur3ri di au fost vazuti frigind un 0

11·

16:t

on ; rei pU~in, toate relatarile. sense sau vel' ale, co­ 'ndd in afirma~ia cn. au fost vazu~i francczi apleca\i asupra unui stirv de cal -i devorindu-l eu poWi. A fost fa('ut prizonie un veteran Ce purta pc mineca. galoanele pliate, semn e distinc\ie pentru chi scr­ vicii, p31iicipant la toate campaniile lui Bonapar e. 'ndusiv cea Liin Egipt. f:ii care mai multe zile traise eu putina carne de morUiciune, iar de doua, trei zile nu mincase ninDe. A fost dus 1n 1<1\<1 lui Demidoil, n om foarte bogat ce inrolase un regiment p c e1­ tuiala sa ~i activa ca voluntar. Deoarcce tocmai se :ervea mas , i-a spus prizonierului francez ca. -e poate a~eza sa manine-, La veLierea veselei,
ta, pQ.rintii mei VOl" ii fericiti Sa vi-o restituie U exemplu, insa, nu e decit un exemp u S t' n omul - f f .• -ar pu ea ea Sc loSt dintr-o famili bum!, Toti smt de acord asupra faphl1ui ca prizonierii nu se pling de ~~a~dan~ullor. Unul dintre 0i zieea eei. lIe prea am­ bltios , 0 ]udceata delo S0V ra, E lucfu dovedit arum ca Moscova eel p t' . cea rna' c, U In II • mare parte, a fost incen iaW doar de ru " SHit JndoieJ I' '11'1al . ~l'-II pnvlI1ia ,. ~I, . alatului P t k' slOgur e ros , a ,Crlma dlre~ta de acest gen ce . sc poate re­ pro~a lui apoleon e d'IS t"lugerca K r tneontcstabll . I .rem mulUl, rest daca rU1?ii ~i-a dat fo 1 ' ­ pltala d' .I? d'lsperare, erima li revinp, indir cta catot feroeclUl lOvadator. ' ~ impOSi~i1 ~e 'flat unde S0 afJa acest modem ttila, Se banUlc1iite di s-a oprit Ia Smolensk- 1 ~7~ az, e p~ rdut: E In stem.' sa mai -[aca $i 0 'ast.­ d b' g~ ~ ale dupa toate celelalt . Cea n profnrulrii t e IserlCl e~te eea mai grosolana: cum - junn:'H 11 r-un sat, blSerica era transformata 1"n graJ:cJ ' m:- F " _ ' S.IU atce ane, r.naruntaICl animHlelor ucise rau aUr (' peste tna b' . '1coanele sfintilor . ' C s <- an' a~a ('ewl ' t lar . aeea ) r ute sa-tl fi pier ut de to stY unu SlD1 _ a cjomportar , independent de acat CSl~ l'" exee~ ma p us ' d clin" partea cUlva care a aratat '3t1t. intelegere:, P~a e religla mahomedana, A~um do~ua zite, monseniorul mare-duee a ple­ ca a se alatur e o~ t1f1J ' . .!)1 , trece drcpt sigura ~ in:,a 'Y'

165

aproap> .! piiratul il va urma .In de · Se pare eli e_ en m . . mf ACUHl 0 luna dore te a-I face tnartorul unUl nu " . ,.. " ~.. an fast avertiza~i sa nc fncem baga)ele, dupa ,J ce ... I [e 1m -ratul ~i lc face pe a e sa e. . . 'j SpU1? e S~l ,rczi? Tn 3~lept..al"ei. a :eea .ce e .L' , sa respiram. Sm ~e ate int{mw la , nc temem ,1 . ]" 'a . at arC C l'PC~(' se or as ob1igat h3 inchf'I, dar 1\rm 0 ' d nului -, 1" a in totueauna om putin ~leptalc. XI as. " '" rile

'onte Ie F ant libcrtatea de a su rima ~Ul s~n50

l: e­ 1 tot (' <.'onsidera. supe rtl uu sau mal putIn . me e " I' s r, impreuna Cll omagllie mE' c.

Incendierea Moscovei CCitre 7'egelc Sardiniei

(Fragment) Sankt-Petersburg, 20 octombrie 1812 ot avea onoarea e a 0 .m~ t"II n~a pc Ma­ . solut sigur <:'1 incenuicrca Moscov'J ' 1't' .. cum ) staten ... a, a ., ' opel' r\.1~ilor, datorala po 1 lell ­ C'stc m ntreglme , . , cazul C"\ intTa promova ideca ea mamlcul, 111 ' .< .. ' PI1 e . ' .' boga\.il n­ .In 1Oh('"~\" .~L'a- ntl ga..,easdi hrana !}l 111('1 f . I' tr-un ~at, oar:te aproap de eapitala. '-uu con C~l

t

.

n

f

InsE',

L,

.

nat. imp de mai multe zile, tot felul de obiecte in­ cendiare. jar taranilor li s-a spu~ ca se construia U1I balon care l,a dbtruga dintr-o singura uvitllrll intrC8­ a armata rancC'za. Inainte de a plcca, cJomnul onlp Rostop 'n a deschis inchisorile ~i a uaL Cll 1 oalc pompele, ce a cc c destul de limpede; la f I de limp de ste ca locuinta sa a fost crutata si n-Ll picrdut ici macar 0 cart. Faptul e fiil'a chivoc. DaC'ii ne in­ dim bine, lui Napoleol nu-i eonven a ~a ea foe Clcestui supE:1rb ora~ ~i a facut tot posibilul Cc s·-l salveze, inutil ins'-, d oar ce incendiatorii respectau eu strictete ordinc1l.~ primite, ajuta~i fiind ~i lie into ra~ul a ars rara 1n trerupcre clin 5 pina 1n 7, iar din 10000 de case (printre C
1

ca paguhclc sint incalculabilc, dar Rusia ~i poate j~­ trpaga Iume au fost saIvatC' prin acest mare sacn­ ficiu. Inalnte de a paras' OI'a~ul, contck de Rosto ­ kin a 'mis dupa doi detinuti: unul rllS, a cHrui nume 1mi scapa, fuscse com'ins sa tradudi il rusa prodamati francez" unde ara nunt4t<1 sosirea lui apolcon, care il coplc9ise de binefac ri pc omul nostru pe remea dnd acesb i~j F cus educatia intr- n colcgiu parizi,m. Up,'j um c 'cde, marele actor tin bine Ce face. CcliiIalt, un r1nume Mouton, francc-z, ~inUSC' i~tc cuvintari instigatoar . Plimu­ lui Rostopkir i-a spus: Sinteti un neLeghdt, 1Ln traii~OT nedemn de a fi edepsit ell nuttl[ $i iberia, a$a cmn I, i pedepse~te patria tri'idatorii; '0 VOL da pe mlna razl.mniirii poporului. Imediat, mlll tim a, avertizatfl sau nu, Dumnczeu . tieo, I-a strapuns ell mii d lovituri pe acest nenol'oeit 9i i-a tlrit de pi­ cioarc pe stTi"tzi adavrul insing rat. Lui Mouton, gu­ vernatot"ul i-a tis: Sinteti vinovat dar vLi iert; mcr­ geti la ai vo~tri ~i povestiti- c cum sint ratati a~L~ tradiitorii. Evident, aceasta judecat2' avea scopul 5a-l 0 inIamie de eel 5cnsibilizczc pe franc zi; prima mai inalt grad, la Ie . intlcparlati'i de civilizatie c' putul lui Procust sau taurul ui Pllal e ri~~ ~o~tcl~ Rostopkin c cumn' tul prin~esei Alexis Galll~u) ~l prieten intim a fami ici Golovin; de~i freeventf'z asiduu cele doua case. uncle sint primit eu mult prietenie, observ til de mai bine de 0 lunn nu sc 168

mai pomcne~te nimic dcspre el, de nciertat, intr-ade­ Val'. sub acest aspect. Dcoarece undevc chiar compJttiotu mel! sfintul Fr:mcisc din S
foarte eonvin .

La intrarea lor 1n ora~, frallcezii au trimis 0 pa­ trulfi de protec~i(;, formata din cind oameni, In ~_ tedrala catolkc1 Sflntul Ludovic; e singura ('
il incurajii pUn de insufletire, alia incit preotul merse sa. ceara permisiunea ob\inuta imediat ­ de a oficia serviciul divino 5- rug t pentru Imparat iaJ'l C'U ocazia zilei sale de na~tere, a cintal un Te asa , insa fum -n mijlocul flacarilor; 0 ac~iune frumo c singura. Ea dovede~te, dupa atilea allele, ca dir­ zenia co~tiin\ei indrcptat ita intot eauna ~l pre­

utindcni. Intercsant de remarcat cii pe ling[l 0 annata de ur 40000 e oamen' n-' fost' tali at macar un sing preot sau vr<.>lll1 insemn oar 'care d' cult, ceca cred cn nu se intimpV nici la popoarcle pag'ine. L.'l Moscova nici un francez n-a intrat Tn blserid'i in elc ~ase sjptamini de ocupat ie (lfara de (luc 00­ l.
ochii, jcfuiti de zdrentede Iuate ca sa se etc, In nici 0 limba nu te aeopere te., D' se poa reda acest s ectacol ' celUI' ce a provocat atila' _ c 0 _.mle e ori enoroeIre lngrozltoare ncfericire chiar d aea- -a dont-o' . plus b b ' il , r ccul acrificat n-avea pret d ' Isaac e salvat! ' ar sc pare ca Peste tot, lumea SCI -nil' aba' Und N Unii spun eEi . f . . e e apolcon? lucru " ,I.e d U~l:, dar nimie l1tl dovede~te acest ' :Minsk, Cl ulmpotrlVa . . De 1a oSl1'ea amiralului la . un slDgur om ar trece eu g1'Cu • f' ' momemul l ' . a J SOSlt so emn al razbunJrii divin ? i ' , s' lnchid pachetu fani ' ml vIDe greu • a avea un raspuns d pr vazuL Clcest Iucru ' ' ar am sigur ~i inevitahil: l::a~ed -tam .cr:-z~t intotdeauna al a Iml lJpsec:.t' 0' 5-a1' inti'mp a , ered eel- e d e datona ' mea '{,- c, . nce pana sa lucreze ca '1 nu as " sa-ml pun unul dintre 1 . <, D1mlC nespus dcspre cc e mal man evenimentc ale lumii,

, Acesta cste adevarul referitor I M

Jestatea Sa s ' oseova: M'­ de i ' poate eonsldera ca i cum ar Ii fost atA. i I-am aflat de la c'lUton'tatea cea mai irecu­ zabWi . ~ Sel ana ub pecetea celui . . men stnct secret deoarece .. t eb . alCl rUle sa spu' • f ' tot1l1, de i '.' I ca rancezii 11 jactLt ~ amenll Cll Judecata nu se I . , e aceast1i jonglcrie poUtiea. asa la\1

1I1~

. e1 Tapoleon a avu 1 ' i-a dai 6000 d ru bi e unUl' rus (Ia uce: ~~It:te. d _ a Ie aecepta) pcniru a desprind flXnta In VJrfu bisericii Veliki-Ivan, dusa lCl

" d a t drept sigur~i in[ormaWa . t of 'u Ml. S-cl . Paris C
0

copeicn.

Rolul Frantei Dup[! tot cit ne-;,l fLieu t Fran~:.J 'J sd~fe:i~ , ~c n:~ • t 1 c~rc ne-ar n cpar c

~i Europa, senti men u ,

. fi . 1~clator ;;rc" des(u d fjrcsc; totW;\l, cl ~r 11 , .r .' propovaduit<1 de ztt a n 1 I.ncoac pare JUr . l,j"v:iril XlOma tii ea 11 i cioel CltU: . sal Val .ea (; posibilCi door mal, "" < U

U

J

L

ri n Prllnia. . ," anaDncil ii lufim. .cite ne­ liZ~1I11, <.l3e;! mcdltam asupra. 1 lntreb5.m de lina istOrJL or, ne inteles de care e P c j-' xereitata dE'! ei st soi dl suprema \1e ee Se kaga ace' . 'bil LIe negat. DRt asupra altor popoare,. fapt ~I~~~:I n~a cum e, sa v _ f oonLl c-"l situatia tr bUIC acccp 'sla lJ . se "i , tleoarccc nu Xl del cce roloase t tr;tg tI e ale ;- S ar schimb c va. nid un 'emn Cel - . dOlla privilegii ell " . . Fra cezll au mal 1I .scama . jt". md o' , . I eel de '1 mtra a a ~ll c totul xet?p\lOnn L~: . '.. i c 1 de a Ii desemlh.'I d . u w.s:J. pe I1lmel1l la <':1 ~ • utm _ ai ult sau ma] p t decan Providen\a_ sa_ 10\,. easca,

u~nul

un~~t~~:~;:~~o;l~

C

Y

172

eClSlV, in puterilo care pl'ezintii 0 amenin\:are pen­ tru indepen enta altora. I-au oprit p Attila ~i p Sarazini in Europa. Apoi au atacat SelO1iluna in Asi ~i in Africa; au intemeiat imperiu fr'lllCe7. Ie Cons antinopol !?i un aItUI la Ierusalim. lntr-atit au impresionat intregul Orient, meit ~i aeum europeni_ lor U se mai spune acolo franc·, iar Tasso num 'a armata cre~tinii it papalo franco. Ce putere mare era Austric sub Carol al V-lea! Parea ca s indreapt<1 direct spre monarhia njversala. Franta nU-i ra ('gala niei pe dcparte; cu toate acestea, sub rancisc r, Intr-o lupc 1 ineeput inegala, I?i-a stopat marea rivala; eurind, Impr un;! cu Richelieu al sau, ~i-a reluat sUperioritat a; la inceputul secolului al XVIII-lea, de~j total lipsiUi de armatJ ~i d bogatii, umilitii d]iar de marile infringed, rell.5e~te sii 0 Im­ parta in daul; in fine, la inceputul sccolului nostru a distrus intr-atit echilibrul ineii ne iI1trebam daea~i va rnai reveni vreodata. Un ingur gind n poat Iini~ti: acela Cel franc(!zuIui, excelent Cuceritor, ii lip­ se~te talentul de a pastra ce-a ob1inut; el . i-a ierdut intotdeauna teritorille indepartale cu aceea~i U~lI­ rin~ Cll care Ie-a dobindit; de aie', lnsc'i, ~i pind la nadejdea de a-I umili ~i deposeda e multo Poate ea n-a fost veac .in care nii sa nu se fi min it ca au strivit sau imbucaUitit Franta. Cite speran~ nu S-ilU cheltuit, in aceasta privinta, In inceputul ultim Ilui secol! Totul ducea 1a concluzi' ca ele Se vor llnplini, li3

. ,

osi rancezl,, C hl'''r u dintre CHi mai inte ep~iJ numcr' , " l. plarda . _ curaJu 'C , u toate acestea. , 0, mccpuser(.l Si.Hi I' 't'-' tro ul Spamel , ' " > - il ctrecut mt -0 C Ipl , schlrn1),He e revenca sB ur onl'I 01,. 'ar t(>ritoriul franccz sc mCirea 1,1

b~

0

substantial. F "'pu1'zaUi 'm til C"luni " • - f - Cl• nd r'ln 'in momentul de la,a, < clnd • atr sa Ctr1CI J apoleon pierdut, 1 , P <:1 reputatia sa, e .. oamen1 precum 'i •.• sute de • mn ,." d' nou • spec ula/I'l" , asupra sUiblrtl . fjresc sa se faca 111 _ n termi at cu supremutHt Frant ei ~i sa se sperc ca s-, . ca si alt'­ ta s Val' m~ la acum, . d a; ceO Ce ere a s . 'le ecine .' . tAt mai rau pentru puten dat.a ~1 a £1 ClI a 1 '. aceasta za­ ('('-51 VOl' fi facut planurl, bazlndu-se arnica spcrantil.

Dupa Berezina ankt-Pet sbuI'g, 17 '29 decem rie 1812 parte a BeL-am 1.:'isat pe Napoleo d cealalti'l t " de oameni rIului 1-, costa lnll rezinei. Traversare, , de la Moscova, Abia aju ~i aproapc toa til pI ada d' _ se distl'uga podul, I at or In sa 1 1 dr pt pc rna u e.' < rna la cafe a raspuns: It S-a art tat ce lasas~ In _ r . cum pot, Fermedltor! ma intereseazo. ii$tw! Sa scope

Aiei, se manifesta 0 marCl nemultumir impotriv
174

os

I

persoanu. Toti cad Insa e acord ca, indeptlrtindu-se de Bna, nu mal avea linga I, e persoane de ineredare, dec1t pe ginerc1e sau, viccregel e . pc Mural ~i p Berthier; ca era imbracat. intr-un {rae simpl , Carel. nid 0 distinc\i; a, climpot1'iva, Eugen era in are tinut~i:;;i a intreaga suita se reduce, la 15 lancieri i 11 solda~i din garda napolitana, Ju-mi iau rilspundcrca pentru nici U1 ul dintrc aceste dc­ talii i, altfel, in marile cvenimente, importante ramin mas Ile ~i rezultalele. .r ici pe depart n ~i-ar ii inc Jipuit irancezii a rUl?ii se or napusti nsu 1'a Vilne' eu 0 astfel d repcziciune. Intr- asemenea rnasura S-clU jn~elat, incit aU Juat ava garcia rusa drept ariergarda franccz<1, care nid nu mai cxista. iar un aghiotant al lui Davoust, trimis in recunoa~­ tel' S-Cl trezit luat prizonier, Graba accasta e £oarte bin~vcnita, deoarQCc franeez" n-au mai avut timp sil olniUi dezordine sa s;" dea foe la vreun m' gazil1, RU!iii au gasit In Vilna 0 eantitate uria~a de provizii de tot felu. rm5.rirea a continuat pin';i 1 Kovno pc iemen, iar intre timp au mai fo t luaii 6000 de prizonieri ~i capturatc 22 de tunuri, n~. 2 ~ a~~ ,urn s-a spus la curte. Grodno e ocupat; r~ll mar~alUle~c spre Van;ovia l?i Koenigsberg 1?i, Hindca nu se ~t1~ inca ce hotarire a lunt Napok'On, ce va face eu cel Clproape 1 r.oo de oameni, dezb1'acati ~. flaminzi ,t', care a l.recut ieme.nul, trebwe sa rna oprese al 1­ tn 25 iunie intrase in Rusia cu 480 000 de oamero;

a~turat.inca,100000; a dat foe sau a pus [?c fostel capItal, dupa 'e a tr;lbatut c :n:"mg~.tOl~ unensul spa\iu ce-l desparte de granitfl; a !nspaJmmtat Rusia ~i Europa; I-a obligat pe condu­ ~,jto,rul Im~en'iu1ui sa ne
i ;os-au

Illil'

~d ~e ~ea

7

12 - !storie

176

~I

masonerll!

177

de rna' hilW Ie' opt lipsa de pn~ved ere pun cspil~iu , .1 1 l' 'oi J 'ICC' sil tllspaf;l (·u uepo2ltC' e sule de v- ste ~l l' '. ._ -1', 'I e ell Duo singura mdre 1>dld Ie, c< I' , lor Cll ot,' 4 , a _ , ,. ,'_ ' . ,I, lllnt, ' ·tl va uCc' II , (Till Jndrl,I 1'.11. 1111 pnu~ 'tit u " ' ,T -, oi oferi t~1r~lnilor hbl'rt;llc
.'

o.

'_

"0'

nar~lay

m~l

n~~lI

o

~(

~c

ru~iI

C:d,

~

" ,"-/ i crscv renta face totHI, eU pnn u' 1<1, 1U_.:O : 'cdi c'-I-mi amint.csc lectiile sale. 0­ 'Ins; c. • t Id Iel , Cuvinte ca ' , 11 . popor s-au JCrlllCd

°

~I '" ozitc, contn Will,

.

'l' nu exprima tolu1; c, " ' _ di­ ' participare llU ,de d]UnS, s ni i C !lilr ce c e ., 1 I-a 1crdut pc ) ' t sall masuril. Mosco\ p ruit f <11' I 1'1m bllmw

im

,"

u t:cntl!

C'

I apol on: claca asculta sfatul gqner< lilor sai dt' ,I nu intra m e[l, ci de a s indrepta, 111 C('i) rnai mar graha asupra marqalu!ui, 1a Kaluga, Se ispriivca c Rusin, udcc1 avem in edere inf rioritatea binC'cunos_ cUlcl it lnarC'!?alului ~i dezorganizarea atll t (' m
peste carti r? Cu totii sint dcpaM,t',

Pilla 1a unnii, ce,J 1I1"li importa c1 P rsoana n Mosco\'la S-a dov rut a fj dirceLorul unui 0 felin t, n-a voit sa-i pa1'aseascii pc sarmanii opji, L-au ~utat, I-au .l'mbracat " ]-Cl prezentat lUi apoleon, eu aC'ea<; t< s tr<11 uci loare escortJ a ill tra j n mar c1 pitaUi. Abs n~a orieilrei autoritc"Jj.i ii facea extrem

12'

179

dificili:i comuniearea eu popu1'1c tia e "care 11 u se e ',', trim is tle1cgati rill, alele dm Jur pen­ pUlea Jp~l. a _ l' 'c.:te C"i put 'au " t pe taranJ en era Inl·f , < '. tru a-I mUl.' 3 .' olul va< [j IJl<.lti t cle" dar tar,JIlIJ ' ' 'U mcnnc1c, ca _ • \ emIneJsaera clell'g tii, de!?l. rU~I", Fir'- "-I . "ac.luca b ' m­,_ ~ pu foeu " TrelUle mi(' a­a tl

" , t', fJ i<;Jri mi'irlUl'lSl'SC: nces (' . '. J

'IU

I

aI'S

Ilorocu

UI

hi \ cUi n....ar fi pu-

I Richeli 'U sf lwt (C de < , , t' pO on, " 1lOallO, l' "t r 1n ciud.l , cVldcn.~el, ' 'taecVdmaI .. _ tut mvel' _ , , I ' f' d ' a ('()mjSl(~ mlhtara pus sa flc JUlled,1 ( ' . ,.. ~tl apo C'o~ a ,'t' umit i de d inel'ndlaton ~l U '-lZ"'C'l de nCllOl OC1~, n . • d li () < ,,- . , ' 1 <:i
;- t c,'I JJl'un -" ea <:j

1 cru' e'i n c a dCVdra . , -" lrufa~ cum se spun 'f e luliaH alit.' de . taJOs ~~d U' a e,1m potl'l'V;-'" spuses, di I,

cum am sellS ,1 C , - , ,. raspundere tlr­ I(Llt usoff nU-$i pttlea ClSlLma mel 0 f era ~ii . . - t o t c putea ace . mind ordlneLe primIte: ell t . A~TEPTARE SA NU v

;rimTRit~~~I~~e7's~~~i~~ul vUl;ea!),

~li-e

~

u grr punCTC Oneum, a ,- fiu de
1

_

iar, intre timp

mal'c~a u i~i

organiza armata; a

fa­

cut rost de 60 000 de foarLe buni recru!i a plasat in

Urma lUi Lot ati~ia (de care niei n-a avut nevoie) :?i proeurat 0 ambulanta format;i din 30000 de cal. Din aeest moment, eehilibrul a fost rupL ~i apoleon n-a mai reu~il sa-l readuea la ee- fost, de~i intU­ nise 50000 de oamen! pe drumuJ sliu spr Orcin. P
Maloiaroslave~ (guberniLt Moscova), despre are nu

S-a vorbiL prca mult, deoarece 1a inceput nu s(' 1'e<1­

1izase c5 era eel mai inalt punct a1 unci paraboJe ce

unna sa-~i schimbe sensul. Ni e Spun chiar ca

/uscse un /als atac' dar, aea Se da un faJs atac, nu

5e ~arjeazii de opt r' 1 rind. P1na a urmii, fost

nevoit . a dea inapoi ~i, in cest moment, ineepe

un !'iiI' de nenol'oeiti, considerate de mine fara gal.

Ca sa gasese ceva asemanator trebuic sa rna due CLl

ginduJ 1a fnfIing Tea sarazinilor de catre Carol-Mar_ tel, Ja hunilo' de Clovis ~i AetiUs, a cim brilor ~i teutonilor de Marius; se poate ajunge ~i plna la a C mbY5et, dar ara a re~i 0 eomparatie perfecta. 1n cinei Juni, au mai bine zis in trei, am viizut disp _

~i-a

1

181

d oam 'ni, 1500 iese

' le , to ate

r1'n,11.I 0 )'UI11U tute ue milion ft ' C toale I )aga)e de artilenl:, G000 ~e 0 l~ertl, t tlusesera ~i lot 0 . . b "'\i' lmens e echipaJ lc~ ~ a I" Mi spus (ii, in r-U reglezll . , ' "0 solJati, parte, CQ 1uasera frane , "
;-n.

v

~l -ell f t £acut i priZOnlE.'rl ~1 W?1 mit; 200 000 ~u ?~ 1 000 de tunurL eapwrate d 1a grani~a eu lbena, t colos'\1 La MoSCO '3: '01' al atui un monu)l1cn 'te '0 apa chiar rU~I. ' t o aU arunca 1 ro a1 e "'00 II fast Illg p3 :' t acest spectacol de . . ce au vazu .. de franccZl. ('1 . _ xprim e . Unul sene. - sc cuvmte sa sc e l l nproape nU gase t pe cadavre. lar a l . ~ sute e vers c ~"t A meTS d oHa • d . t e cadavre etc.."]lJl . t at ;n V ilna trectn prm r 11m tTl r •

rllt

1

2

on ins di 1ajcstatca Voastra v' cili ell intcres 0 scrisoare e -i va tin loc tie toat ; e <. c 13 fraLele meu .. avi r i am a1es-o d oarece scnsu de un martor ocular ~i strain de orice exagcrar . "Vilna, !)j21 <.!ccembrie. Nu pot siHi fae 0 de­ scriere a riHatoriei facute, Ca avre e francezilor aco­ perii drumul carl', de 1 Moscova pina a groniVj (in jur de opt sutc de verste), arata c un neintrcrupt ctmp de bataie. In apropierea satelor, majoritatea ar­ se, spectacolu! devine $i mai ingrozitor. Tnlpuri e sint inl
a timp ~i eei mai multi mor in drum spre tabara de prizonieri. La ved rea fiediruia dintre ei rna due a gI clul 1a diabolicul ce i-a adus in acest fu:ll de e­ norocire" . 'criso;! ea atinge 0 chestiune durcroasu ~j
r<::ltie eu eel uman i ' ~ , 1'1 Se filce rau C' holaril'ea sa I 'd'~ . _ ,Iuvernul luase e <'11 il, numar ca e . d de mult f l' neVOle c lemne ~i Imp. n mal mUHe parioj • manifeste bol' d t , I ' au neeput sa e 1 es LI d perrell oas - t' O<1('ss<) cium continua s' f _ ,.I,n lmp Ce a ne ajutc! a aea avagll. Domnul sa lmparatuJ. sosit In iln . nou), dCdar. <' . ~ 11~ 22 deecmbric (st1l n a Ita 1Il Vla(.u 'b' aeol .1 care a Io t ma t J . sa on Uul spee­ generaJul cont d r.or. n:e(ltat, I-a insarcinat pc c e ,unt-Pnest ofit f mare valoare (in serviei Dl RUSiei . er r- ncez de turor prizoniclilor P t . ) ' Cll mspectarea tu­ en ru a a n Ii Un r;.'iu, ei dimpotrl'v'"; '~f' . . se fae nici Sci Ie ClJutat1 P' .. t~n fi salvati 1ns.:1 C'eiJalti? Sint . n~Jl \lor puCine ~tie c1aca m<'icar do'' . pe .pu ill 200 000. vor reve ea eaminele? uazeCJ sau trOlzeri e mii i~i ,

0,

Multe nume distinsc <:j fl " tele Ifr d d . " -au a at aWl sfjr~itul. Co _

Q Noallies hi t .

Nenchdtel (Berthicr) f' ag ant al prmtului de

1• ,a ost UCIS a Bel' . U1 s-a gasH portl' tuj t'. ZIna. supra SOt1el sale I a · ' • nef ricitului tinar p.-tru - ..- m Vuzut, In ele u nseSe In cut' ' Ie >l formase 0 hidoasa semilun" - ' . • < In Josul lmag' .. E I?I <;:apte dp a ' . . illJJ. 1 avea douazeci ru lar sofIa' '1 'r , " t sa are OUclzeci In ti E era UCI sub dra clul 1 ' B . mp ee mill mic (contel AI' Ul. onaparte, fratcle sau incoa e pentru eca ~ug~se din Franta ,,' "('nea d ~. e alcr SCI treaca in An Ii, un e sa lneerce sa .i l ' g a, -fj uJ ac;ca in VI' un tel stapf

?

;X1S).

v

185

. < 1 'Vlli-lea, - Unttl va Ii prins, ul, pe LudovlC . L' va da dmmul. iar eelwla t I se , S I periali'i i1 da t mii de

n: ,

La ilna, MaJestate3 . ~ . P intul de Smo­ , b . t t' i dl' mClrlnlml . do 'eli rl una a ( . I ' Gheorghe ., . 1 cordun < 1 Sfw t II 1Il ensk a pnmlt mare. . uri or militare. Seniorilor un nee pLus ultra a1 onor il am itat tutul; sa '1 pLL<;' Domn Or polonez C-3 .,. tr t. s r Ca de aeum burete1€1 ste eeu, _. tr cern U sr- .tul aeC's t €I. fr""e e relata 111 mal u ... inainte, , , '. . Ir~l anii obligati ';i SpunCl , I ' urn in a suver multe fe un; c , , 'b' dedt tii avem f 0 a mal me asemenea r<.\z€, 1 putin in cazurilC' dnd . .. u Ie re tam, ce , ' datona Sd n 't rWtrsonal sau nu sin tern foarte sigtir . nu e-am aUZl 1:'~1' • face? ToaUi Iu­ aDa apo1eon 91 C V • d n C b '" cest lucru I'-a r ux n gnsi ( un raspuns. mea Se intrea <1 a . Hill ca se InT. merge In lCIllI, a Unul spune a va . It' va ca a pornit direr Dresda 13r acme c dr apta spfe '. "nca Uni i efed dH~i a la Paris. Nimic nu e 19ur 1 :. irnposibil. . ta dar asta ml se pare jnjgheba armCl (, _ ingrozitoarc ' a dupu 0 asemenE".a Cine- va mill urm~ ' i t" dolju. S" luiim -? F t, "I Germama . catastrofa. ran\,l'(. .. n I , 8000. E In­ f"l-nrj;' au pi nt nproapc , 1 in calcu.1 oa 0 II'" " . "._ Cum sc va mal .. .- . Yperientil francl:z
de ·ictoric. Doresc inima.

sper acest lueru din toata

Ce va face Austria? mpclratul Va £i pari lte sau SUVeran? Ce VOr fae francczii? Mil gindesc In un partie! epubJican ce n-a murit; la un artid consti­ tutional, format din citiva ambitio9i, eva pune mina pe cOPiJ ca sa domneasca printr-o rcgenta; 1a un pnr­ tid regalist etc, Ce va face Anglicl care Sej teme de Rusia, slujindu-s de ea, ~i are i.ntC'resul ca ceic douc'i eorowle, ale Frantei ~i. Spaniei, sa nu apartina . c 1 ia~i amilii? Cc va face Spania care, in ci piltru ani de revolutie n-a produs in .- un adevarat talent in mat.ed' de organizare miJitara sau ei iF ~ a carei eonstitU\ie m e decit 0 trea a de avocati? Ar Ii 0 cutezant;l sa faei profeii' aSUpra unor evenimente c urmei:lz;j a Ii decise de
~i

u ca pretorul rom

precia aceste ipoteze.

,Paret.

iitorul va

186

187

Un balla curtea 'faruluo .S ankt-Petersburg, 5/17 ianuari

1817

Domnule cant , - ' " unului (stll vechi; 13, stil nou.) aU U t trebuie sa ven ' 'Ca Sd- -tl POtl ace 1 L"-, , la Ermltagl. l _ unic ill U O'lmpn1 red en e ceva accastcJ adull<1rc c , , . l' 'din acest . t c un f 1 <.Ie satw na La ~l. • Europa, De fap I _ 1" "('Jrdii () corf'cta blOC' . I ... · !mpm"lhl lI'h. punct Jc "ec ~ Ie, . 0, 'n palatul su­ t·- C Gccnsta ocaZH':, 1 , gin Ita Importan iJ, ,. t 't. st:.1rile: taranul 11 Inl Ose amestccu 0.1 e , ,.1 cranu u te wtl a . t' t apro ..11 d'"\ 0st'-lpini , • ghiontc~te, ~c pnn 'I ~ ., place enoml asta ~i ar• in­U . -dl""rr1' poporLl Ul 11 el, JJ a Imparat ea sa n .7 I eunosti semnn sa" pre putlD e ' ta- placerca lor f " convins cn- 1"1' ncm . amesLI Anul trecut, doamncI e no astre S-aU expus, reruL . . uli' ~il cn in ac~t an au tecindu-sc lD m lme, a l' "'loanele Erml­ tepte SLlpCU 1 u permisiunea sa a!? 1 -duit [ara problerne, ti­ tage-ului, ceca ce 11 s- nga ! " 0 data am on08­ ecare pond re. nca , . • d . V astra a aici ml chet
'

In

rima Zl

I

~i

o

-

0

•

LJ

,

•

0

favorabiUt ~j per onaW, arc t1cseori nevoie d filo­ sofie. Doamnel din corpul diplomatic au dat dovada in ultima vreme de :-Ima rate'k'rc i leat ntie, inert imagina(.ia lor ~i chiar ceft a sotilor lor r putea, fan1 0 )rCa mare vino iitiCi, sil vadii aicj intentia, De altiel, 5111l l1cvoit, Jomnulc conte, sii vii adu la cunostintii obs rvatia car~ e posibil sii vii fi scilpat, CLI toat.1 importanla a, absorbit flind de trebunle curentc cii sotii]e de ambasadori a uneori fiiee care nu poL [i total separa e til' nJ
spun Excel n~ei Voastre ca, acestc probJeme impol'

tante neintercsind sexu! nostru, am fost amabil cn

de obicei. Fiiccle ambasadorului sUilea ir picioare,

ia 0 oarecare clistan~ e mama lor, ' $ezaW, a~a tum

e firesc. Un personaj carc m-a distTat tcriui] fost un neL.. .!rustor din Ca!?mir, sosi! aici eu () gramada de 1jaluri, dup
188 189

spcetaeol; ere
nu in~('leg pre,t bine cum e execulatij acea~ta deco­

l"cqil', dar e m.:lgnificc.i. La masa mini~trilor au lUdt parte aproclpe ~dizeC'i ue persoan . Ll11p'-ratul a facut lur J c·\ de obicei, udresind cuvinte pUn c amabl­ , litate fiului meu, mmglir lu-I din spate; dnd a trecut pri f
avut ~i i.l p'lrt' de curtt'nj lpremJ, i:ldmirindu-l mult pe 1l11pi.iratu! Ru iei C,ln\ la ace t gen de fes­ 1ivila~i, <:unod~le ·oarte bi!1e arta d a disimuia su­ eranul. Folos ~te to ul d zinvoltura i formulele obi~nuite 111 lumen buna; 1 are 07WQTea de a Ji pl'e­ zentat lnei doamne; 1'OOga sa ,fie SClLzat; spune: Imi permiteti, la fel d' binc CCI orieare altuJ. C doam nel e n umai nobi!. In fond, a.)a ~' treI ' , in_.sp 'cia], . )Ule, cae) lntr-adcYar Un g€/Ilti om. ceca cc nu-i aUt de W~Ol" pc cIt S-ar cred0: puLereil are lntotdeauna

lllult;j bunJvoin~.

M-am mai uitat 0 data, in strJ Ucirc.:.l miiIor ut;' fJ­ clii, la tablourile \"'lzute ~i admiratC' de atitea ori la lu­ mina zilci; m-.:'lm desp·lrtit e un preol tie In Carlo Maratta carUia i-,llll eerut de cin sint aid de 0 suki d ori binecuvint.arca, fara <;;1 intelc,f{ de ce se io­ capiitin' sa nu intindJ mind. In fine, domnule conte am ie~it dil rotond,j Jd mi zu noptii, spunindu-mi eu 0 \ i stringerc d in1mii' E pent/'lL ultim.a oar-a. o ul . e intristt'az;-i intotucduna la ace t euvInt; e o copilarie de C~1rc Ill! se pOtlte uC'z\)it.rn.

190 191

Dup<1 cur e, cele rnai frumaas serbiirj au lac la ambasadorul Angliei, un reprezentant demn de bagatia i d~ putC'rcLl tftrii a1 carei trimis e. J , He­ care marti da L n bal untie siat invitati tor cei "n­ dn:ptatiti. P ntn unii dintre nai, 1a astfe1 de intru­ njri, Slip ul nu e obligatoriu; aid eu totu1 altfel: un b de 0 uta de bi1etc presupune un upeu eu . ut·- de tacimur·. Acest lux majorC'atii extrcm de mult chcltuielilc orici.irei case, de 1a negustor pina a umbasnJor. data pe siiptamlnH, n ilard C theart mal organiz az{ 0 intilnin' eu mult mili putin numc­ rOas{l, dill' mai pl
DOl1ll1ul ambasadar a1 Frante' procetleaza exact invcrs; la el -au < vut lac niciodatci serbari. E chiar dczaproba , dar cred cJ are motive: se a03 in doli . ~ Dc altfcl, mil tern C' nk" nu intclege ae st.J :lr~

.

Consideratii asupra Frantei

Caracterul fatal al Revolopei franceze (1797)

,Cum e posibil (s

sene peste tot) cn

vinova~ii

ei mai mari sa triumie pretutindeni in lume! Un rpgicid oribil are parte de tot sucresul la care spe­ rau ce I-au comis! Monarhia a amori-it in toata Europ'! DU$manii sai l~i giisesc alia\i pina ~i pe ironuri! C -lor n'ii Ie rel1~e~tl:: totul! Ei i~i realizeaza cele m . colosalc plnnuri in vrcme ce tabara eclor buni e urmaritii de ghinion ~i ridicol In tot ce m­ tr prinde! Fidelitatea e harWitii peste tot in Europa! Cci aflati in frunte statelor gre~esc in mod con­ stant! Marii generali sint urnilili'l etc. 1· irc1?te ca e a~i:l, fiindca prima condi~ie ;} unei revolutii deeretaie e en tot e-ar fi putut-o preveni sii nu existe, iar celor ce vor s-o lmpiedice sa nu Ie reu~easca nimic. iciodata, fnsa, ordinea nu e ai evidenUi. nid Providenta mai palpabilii atunci cind actiunea superioara se substituie celei a omu­ lui ~i intervine singura: e eea ee ved in acest moment. Faptul eel mai izbitor in Revolu~ia francezii e acea foriii puterniea trece peste toate obstaco­ lele. Virtejul ei ia co sine, ca pe un pai, tot ce-i 13·

195

opune putere omeneasciL nlmeni nu i-a stinjenit nepedepsit mersul. Puritatea motivelor a ilustrnt obstacolul, dar tit; iar fort pizma!1a, mergind [ara abatere spre ~elul sau ii arunca in urma sa deo 0­ triva P<' Charette, Dumouriez sau Drouet. s- n>marcat a Revolu\ia francczJ ii conduce pe oam ni mLli mul dedt 0 condue' ci pc ea, Obscr­ va~ia e ci: sc poate de corC'ctii $i, de~i poate Ii apli­ caUi, mai mult au mai putin, la oate marilc r vo­ lU\ii.. n-3 fast niciodata mai ineontestabilti ("3 aCllm. Chiar ~i celcratii care par sa 0 dirij 7.e n-au ajlms acolo llect ca simple instrumcnte ~i, cum in­ (' p ,;J itXi pretentia 5-0 dominc, se pr{lbll~esc in mod in am, Ini~iatorii r pub icii au reu~i fiira voie ,i rari'l sa ~lie Ce lac, minati de evenimenk: un plan faeut dinaintc n-ar fi reu~it. Ro pspierre, Colla snu Barcre nu s-au gIncUt niciodet.: s5 instaurez guvernul evo!utionar ~i re­ imu! terorii: au fast condu. i pe nesimtite la aces­ tea c imprejurari; a!?a eva nu 50 V~l mai lntilni Bai"ba~i total medioeri exercitau asupra unei natiuni vinovale eel mai ingrozito despotism mentionat vreodat;l in istorie ,j sint igur eel erau eei mai ului~i oamel1J din regat de puterea 10 " 1ns[l, eXi.lct in C'lipLJ dnd ace~ti lirani etestabili u dcpa~i miisura de crime necesar acelci faze . rcvo]utiei, au fost rasturnati de 0 paUi de vint. Uria, 1 putere l'C facea a trcmure Fran~a .i Europa n-a

tim~t pie t primului ai~e !?i, cum 0 revolu~ie crimi­ n~li1 n-c1v~a nimi~ maret, nid august, rovidenta. ut a prJ/na lOVltura s-o dea septernbri$tti1 pentr-u ea urepta ea Insa~j sa fie 'nfama, 1 e miri-1Tn adescil ca oameni Ii siti de 'aloa1'(>' u ju~p<:a He\'o!utia francczii mai hine dee-It cej de! pr~, ~an?; ci crezusera in a u putcre, 111 timp ce POhtlCI 111 C'tl expe.rienta nu reu iscr;i 5.:.l apreciezl ,,?rc('t. Con~ingcrea aeeas '<1 face parte integrantJ. dIn .Revolut le , care nu putea izbindi ckcit prill in­ ~er:sltatea ~i. energia spiri ului revolutionar sau, daca Iml ' permls <.t ma xpr:ima astf , prin credinta In ca. tfe} incit, oameni fara invatatun.i elU co~dtL'> foarte binc cea ee ei numCau c:nn~l rcvollJtioTw.r' :lU avut toak fndriiznelile farJ il sc temo de ~ con~ :I'rt-revolutie; au l11ers mere inaintl tlrli '~ se uite ~n urmil; 1 -
Torentul revolutionar a uat. pc rintl, ulferitc dir 'ctii, iar personajde marcante :Jle Revolutiei m .1. ut~rii masacrarii detinu lIor politicJ dm inchlsorlie parJ;:,ene lnlre 2 'ii 6 septembrie 1792 (n. trad.), ••Ja~qucs de Vaucan on (1709--1782 mecanic france1: al° carli automate, intarelul a flaut Iii' Ra~a au fust ee­ l e bre (n. trad.), •

196 191

i-au dobindit ti u1 de putere ~i celebritate la care pllteau ajun~e edt unnind cun;ul mom ntului; de tndata au incercat s ~ -1 schimbe sou mac sa se bat<.l )a el, lucrind prea mult pen I'U ei, nu dis­ arut din scenil ... In fin ,c dt studiem ai bine neC'ste personaj , (' aUt de~C'operim la Ie ceva ce tine d pasi itate ~i mecanicism. Nu am repeta niciodata indeajuns cn nu oameni' contlue cvoluti,l, ei ea ii fo1ose~te pe ci. E oarte bine spus ~ e
Revolutia a salvat Franta Daca ne gindim bine, ajungem I, concluzia c,i mi carea revolutionara, 0 data instaJata, Franta ~i monar .a nu mai puteau fi . a1 vale decit de iaco­ inism. Re ele n-il a 'ut nioo ata aliati ~i e destul tI .mpedc di integritatea Frantei era amenintat'l Ie oalitle. Cum Sa aei fata coalitiei? Prio ce mijloace supranaturale sa anihilezi efortu eonspiratiei uro­ 198

pene? J ·umai geniul infernaJ al lui Robespierre pu­ tea face aeeas a minune. Guvernul revo u\ionar inUi­ rea ~unctu franttzilor C'~i1indu-1 In singe' ii scotea din minti pe so dati !?i Ie dubla fort 1 printr 0 dis­ p rare c-rincena !?i un dispret fata tic Yiata 'cin ('II tur .ar .a. OrOClr a e:;;ofoadelor, impingind -1 pe c l<1\can la uJtimele limi ,aliment for\a xtcrio. ra pe masura ce ea anihila ultima I' zistcnt; in inle­ rial'. Vieti e, ogJtii e, puterea, loat crall in mii­ nile puterii evolutionare; iar acest monslru I pu­ .erii, beat de sing!:' ~i de UCCCS, fenom n inspaimin­ . tor, nemaivilzut pinJ atunei ~i pc car . t u sigu­ rantA, nu- vom. mai vedca rreodat<1, era in acela~i limp oped apsa groazniCi1 pentru frHncezi ~i sin­ gurul mijloc de a salva FrClnta. C . an\Jmc ('ercau regali~tji atunei dn rec .1m3U o C'ontra-r 'voJutic, a~a cum ;;i-o inchlpuiau ei, f<1­ ('uta brusc ~j prill Iorta? Cereau ucerire Frantei, impar irea sa, distrugerea iniluentei sale ~i injosirea I' 1 lui siiu, a icii masacrc ce ar dura poatc trei se­ <'ole ea urmare a unei asemenea rupturi de chilibru. Nepot.i.i no~tri, Insli, ciirora putin Ie va iisa de a 'este suferin~e ~i VOl' uansa pc morminte e noa.: tre val' ride d ignorant;a noaslr'- de arum; o' trecc u~or ste excesele la care am fost artori, dar VOl' fi pa trat integritatea celui mai frumos 7'egat dtt.pii eel din cerun. 199

De pre'distrugerca violenta a speciei umane Din pacate, acel rege <11 Dahomey-ului, c:lin mijIo­ ru Africii, aVe;1 dreptate 'il ii spunea, nu de mult, unLli engLez: DlLnme:.cn Q creat arcQ.'Ui llLme pen ru ra:.boi; wure tiirile, marl san mlci, l-au practicat iTl decllrsll ta pului, de$i din pUTlcte de vcder diferite, lstoria 10 eue~le ca inlr-un anume s ns l'dzboiul p stare;l obi~nuitu a g nului uman; ,sta inseanma ca singel rebuie sJ curga eintrerupt pc glob, intt'-un loc salt "Jlul. iar P
Fill; din 1727. In 1733, alegerea regelui Poloniei (f rcaprins [ocul nlzboiului, iar pacen S-a incheial ill 1736. DUPei patru ani fnccpe teribilu n17boi de su '_ e iune 1.1 tronu Alistrit'i, ee dureaz<.i f,ira intI" rupere pi ,. 111 1748. Abia incepUSE'ld eei opt ani de pace S'j vindec lclni Ie ceLar opt ani de razboi, cJnd am­ b*a Angliei obligii Fran~a sa punii mfna pI' armco Razboiul dl' .$3ptC Ani c binc c·unoscut. Dupa cinci­ sprez c - an' de ini~te, '('volutia din America ao­ lrenea;>;;J iin nO\1 Franta intr-u '
A~adar, luind in considerare numai Franta, avem

palruzeci de ani de ruzboi din l10uiizeci ~i ~ase. 1.11' dadi unl'1c l1at~!.!:li au avut 0 $oarta mai bun a, a1­ tel au fast ~i mai nefericite II d. tul, ins.i, sci te pre~ti asUpra une' anu­ mil periO,H.!e S,-lU a ullui oc de pe glob; nee SJra o scurl.:i privire i.lsupra lungului ,ir de rnasacre ce pnteazii lOil! . P ginil. iSLOripi. ·om v ea razboiuJ. ['kind ncintrerupt ravagii, ca 0 ar;;it<:i continua, me­ reu in cre~tere. II rog pc c-ititor s, urmureas i:.- a­ c( a<;t
Marius extermin" Intr-o bataUe doua sute de ii de imbri si teutoni. Mithridate udde ptzeci de mii de romani, iar Sylla r omoara nouazeci de 'i de oameni intr- lupl; i Beotin, uncle ier e, Ja rindul lui, zpce mil dp solda~i. Curin incep raz­ boaiele civile lIi proscrierile. Numni datorita 1 . Ce­ ':ar au urit n milion de oam i pc dm mile cl bMaie (maintea lui, aeeasta fun ta ('noare 0 avu~ . e~ Alexandru);. UglLs inehidc 0 clipa templul 1m IanUJ, dar II redcschid pen 1'u s colC', rin instau­ fClrca unui imperiu cicc:tiv. Citiva su'.' rani mal pa~­ nid as..' Statu . ti respire, [
riiscoale izbucnite 1 Constan inopol int morite patruzeei d mii pc.rsoane. Go ii cuceresc Mila­ no si masaereazJ trci sute mii de locuitori Totila omoara toat:- populatia din Tivoli ~i inca noua~ z:a c mil ind prada Roma. Aparc lahomed. Sa­ b.l a.. i o1'anul stnlbat doua reimi din glob. ara­ zmJI porn sc d la ufra Spre Guadalquivir ~i dis­ trag din Ierne ii marele ora~ Syracusa; fntr-o singur­ luptii ..navalci da :- linga onstantinopo pier treizeci de .mn d oameni, iar mtr-o bat
~tre cl"e~tini ~i usu]mal1i dureazti ( e opt sute de

am. Multe c. editH i hia biltaJii costat doua­

zeci, treizeci pa nlZE~c:i, optzed de mii de victi

Charlemagne urea pe tron ~i poarta razboaie jumatate de seeol. In fieeare an lotal"i'i~te in Ce part a .uropei trimite moartea. Pretutindeni prezent ~i jnvmgator, trive~te pOpo.1.1"ele (Urn strivea czar b(irb~tii-fem~i din Asia. Normanzii 1eep un lung ~ir de dlstrugen 1;ii de cruzimi care ne fac ~i arum sa r e-nfioram. Uria~ mO$tenire ;imase) e 1a Char]e­ singe, iar megne e risipit5.: ambitia 0 acopera

c-..

d.: v"'* !l dr tA.xw.kr 0 _lda In .... \l"'I...... ....... . - t do. 1Jou~ UUr~ ' " _ .. "UPIHA­ p.a. '" Atal",- J.or In _ t nI,,11' l dI- dI6­ l«W .. ~ ("1 oemtnU .. Ucid lip l1'ft ~ . . . . B.tt.c", '- \1'«1Ikr_ 0.....,...., i._ I S <'WI • ............ .. - . . . I ...... 1IIJ1ioan.... Iftotlooft

11_

.....oll Carol III V·itool " F,a."" ... - . loIiIttlI a ~ • Iiblp n I, S<>:!.,...-.; Iupta do- \.I Mohan. -.ftul \ 'elWf. _ !oWl" .1. Din \U!lbr.o unl1I mlllibt n q .... ....... _fttIonw ...... ~ . _ I:aU'Il ."Il"lrt' ",,"oIu\1.o r,......Uo. Ivlnd IolWqI orilllnl' Nu \'01 Il'I< • mal ,I,..,.. Ml 1A u . - - . 1 -.u " ... din.>.~ lui "lit ~ ~ ~,nt" ~, dar" I» Int ""'?nl III 1ltl:p JllN .. vi fltortn-i "''It UIII ...
/t''''''r

.... ......... ""

-

:

-.. dol

.....,Illooo\loo 'ft1 ...., r.fl. 1,IdtiIuna elf, ~ A -... ~

:~~.... U"IIf pee",,, ,to ('P~. ..... nil"

upi

t "'

cil • ".. llU

PI'.

au """ •

ell

lid an

""'J'n"Jo4I _1noI,

-

eu aUt c rna' ablmdent1i pe lU1 spa\iu mai re us, in a~ f' incH a JToximativ constanta. D.:rr, din imp in timp, s petree evenimente deosebite, care 0 fac sa ITCasC~l speetaculoS, cum a1' fi razbo 'ele puni , trium'ratel£', victoriile lui Cczal', navalirea barba­ rilor. cl'uciao c1e , razboaiele religioase, razboiul de

succesiune di Spania, revolu\ia fT~lceza etc, Chiar

dae<.1 ar ('xis LI tabele ale masacl'elor, a~ cum avem

tabel tneteoroJogice, cine ~ti daca, dupa. citeva

e obscrva\ie, i-am d scoperi legile? BuUon a

seeo oemonstrat c[ 0 mare parte <.lin animalc e desLinatJ nei mor\i violcnte. Daca ne aportal11 In fapte, dc­ monstra\ia poate fi extinsa !Ii 10m.

n plUS, nLl e sigur cH, "in gener , ac asta diS­ truger io1enta e un rau ati d mare pe cit se Cl ­ e: macar face parte dintre relele cc intra intl'-Q rdin a 1ucrurilor, unde toW1 c vic ent ~i impotriva. naturi i , da cafe prodllC' compensa\ii. Mai intii, deoarec fiinta- umana ~i- pierdut vlag a datorit:i mole~lii, necredin\ei ~i a vidUol' degradante ce W'­ meaza excesului de civiliza\i , ea mai poate fi rccalita decit in singe. lI-i deloc W?or de explicat de cc produce ri'izboiul efectc diferite in funC'\ie de circumstan\e Her-ite, DesLul de limpede e ci1 ome­ nire' peate fi considerata ca un arbor<~, iat netn­ ce at Ie 0 mma nevazuta, dar. care, adesea, se de'­ volta mai biDe upa aceasta opera\ie. In reali e, daca atingem de trunchi sau ii taiem virful, 'r­

borele poate plen; . . cine cllnoa~te' ~ . . relui UITh1n? Tot c t' ~' Ulsa, Ilmltele urbo­ c ~Im Ci.I rna' t . relatiE' uneori u . ell' ea 1I1 TI1asc e i o Illarc cre.,? ere ' , S-a v'":zut in s eel'al ' h' POPUlatl I, lUll III vee 11 repa bJ' . in Spania sub domina+J'a ')i \ ara b~H Apr€"{"u lei'1 grece~ti b' asupr razboiulw" . len 0 I::;nuite nu lJ1seamna ' . , iii prea iste+ a s. t " . nITI11C; nu trebuie s'~ \ ' a!? II ea c d s'nt .. , oame 11 C'll at'j I' • ', . 1 UCI~I mal mul i , I e lmputme; za mill-ul 1a fe ' 1 pentru mOffiC'n nu­ , . cum, taind cren~(l , nlmine far'- ele I .t ,I e unUl rbore, a.C1:'sta I ' ,mpOl ante smt urmal'ile R:i ' • d a aCe<'a~l compara+ie . 11 ,mJnm ~, obs el.yam ca ~ I' C'eput inl.eresat . gt\l( lOaI" P'1­ inAl+inlea arb I ~al mult de fructiIica~i decH de '1""" ore ill' e lli?f.e t- d Ie, nu lcmnul sau f~unzel • ap a e I~ p1.'J.ntJ fJ ucte­ naturl'l' urn' ' Or, adevaratele l'oade ale ime, artclc t'. . <'OoC'eptiilc ina t ' t ' . ~ ll~tel~, manle iol\iati\'c, s rtrea de '5Zboie,S:lrt~tlle barbate~ti tin mai ales de dat. ' ~ IC eli popoarele nu' ' . " aJ~g ntcLO­ a la suprema marctie d dupa lWlgl . _ , e care Slll capabl1e, decit ,_ . _ I slIlgeloase razboaie. Astfe . strClIuCIti'i pcrioada a G " 1, cea mal razboiulu' . Teelel a fost cea in tim ul , , 1 peloponezlae; secolul lui A P 1medlat dura razboiul CIV . il 1;il. proscri ugust '. 'a urm.,t cez a fast modelat de Li _. , cn, gemul fran marH oam ' , ga ~1 1?lefUlt de Froncia: toli em aJ seeo u ui regi 'A ~ mijlocul zguduirilor polit" ~el na s-~u nascut in tea spune c);' 1 lee. tr-un cuvmt, s-ar PU­ ","" ~ in tul plantei nu­ mite geniu. a mge e este ingfayam 201

20&

=

Schi

a

imaginara a unei Tcstauratii

La Bor eaux, a ante, a Lyon etc., sose~te ~ " cu '("-tir a cil 'egele fost ree.: noscut la Pans; ('uller ' .e !Jucw'fj de ('Onslderatle, ~J • -"i ciil Ioarte bint ~ ama dl' a<,tn, oriee s-ar spune, ~tle , 'T l'a/asCiL -, -, ply ci c11 primu1 care va stnga 1~ gel.'' va deveni un ~n;onaj impor
b

8

nelJlcrederea ue la cUscutii I?l m iferenta. Soldaiul, daca l1U C Imb<11'biitat de ofiterul sau, devine ~i mai descurajat: liantul diseiplin i inca ('aza 0 Iovitura in­ explicabW ~i ir 8culoasa care-l shibe te dinlr-o ta, Unul i~i intoarce privirea spre plati rut regal care se apropie, iar cclalalt profita de moment pen­ tru a Ii din nou in rnijlocul iamiliei; nu se mai ('0­ m1nda, nu se mai asculUi; unitatea a disparut. Cu ora~enjj e aJ ceva: Se dUc, vin, se intilnes unii eu altii discuta; Iiecare so teme d eel dare ar avea Ilcvoie; din cnuza nehotJririi, timpul trece, iar mil1utele 'int decisive: pretulinden' indnizneaJa stii fata In f aud en ~ti T(~a era fais ~,dar Ite doua ora~e, luind-o in serio, au at cxemplul, determinindu-I la aceasta ~i pc primul care nu intentiona s-o faca. Gu­ VematOrul ora$olui de gamizoana i-a rezentat re­ gelui cheile unulu.t sau OTQ$ , " E primm ofiter CP a avut onoarea primeasca fntr-o dtadeM a re­ 14 - TRtorJe ",I maSOllerl

gatului silu, Regele 1-'( Hicut pe Ioc m~c~a1 de Fran­ \a; un brl d emuritor i-a acopent )~azonul lL 71umerouse floTi de crin; numele sau r5mm~ ~ ~e­ t'ie eel mai grozav din rant a . Cu fiecarc cbpa ml!?­ (arc;) rcgalista devine mai puter je,l, l.<.Ir in scurt limp nu 11ai aI" opozitie. TRAL'\SCA ~~GELE! striga iubir-ea ~i credin \,a, in eu me.a uc ur~el; ~R~­ lA seA EGELE! 'uspuntl repubhcanul fatarmr m culmea paimei. Ce mai conteaza? trigatul e aceI
obilimea francezii ~i Revolupa Un, di cgulHe Revo1utiei franceze este ca ~i~ an~ii 11-0 pot alaca dedt In de rimentu1 lor ~l a sint totalmcnt exc1W?\ de la oriee ini\iativa. ... 111('[ de la primcle iluzii ale contra-revolu~eJ. :;;1 pina ILl jalnica actiune a ui Quiberon, ni.mic nu le-' ZlO

r Ui$it, ba chiar s-a Intors impotriva or, u numai dl nu realizeaza, dar tot ceea ce intreprind <11'­ cat de un sentiment al neputint j ~i al inutilului alit de puternic, IncH, ina Ia urma, opinia publica s-a ob~nuit sa-i. considere ni~te indclratnici apar 7 tori i unui partid proso'is, ceea ee produce 0 impresie dp­ favorabila perc puta cn at<.Jre chiar ~i de prieteni. Aceasta impresie H a surprincle re pu\in pe cei ce ered ca principaJa caUZi] a Revolu\iei fran­ eze e degradarea moralil il nobilimii. Domnul de Saint-Pierre observa undeva in lu­ erare-a sa Studii des pre natura CU, daea se compar figurile nobiliJor francezi cu portre ele, pictate sau sculptate, ale stramm;ilor lor, devin evident ca acestc familii au degenerat. Asupra acestui pUllct ti putem ae-orda mai multa crezare decit asupra relor privind fuziunile polare sau rnfati~are pamintului. In fiecar tara existi] un nnumit numar de fn­ milli ca l'Or, 1 -am putea spune CO-SlLverane, hiar in monarhii, deoarece nobilimea in acest sistem de guvernare nu e decit prelungire a suv Tani 7tii. EJe smt depozitare ale focului sacru care se stinge atunci dnd Inceteaza de a TIai fi neintinate.

CUPRIN'

5

:!l

'1 abloLl ('ronolog ic fE'morin

3drr at

M31'e-Ma('~(rll

ducl'lui de Druns \ick-Lulwbourg

al Ma~onl'riei Sco~ien c stri'til­

I'especlare

Ori ,inilr 'rancma.suner)l' - SU/J\'riol'ii lWCtllHl t uti - T mpljprti 1\1 hlt'rele ,mtire - RecruI,lr('rl 1011101' - C remonii ~r [<'Filii - Tnstruil'('01 l.:UVCl'l1 101' - LlrlireR hl'f'l'jcilor - Crc~tini'l11ul lran ct'lJt!cnt - Conducer' a OrdinuJUI - Refor (' I rOpll'( -

:j:!

37

:38

42

54

57

(;5

Gi

'j)

76

80

8f)

Jurl'lminlill IlldWJ11 .

C1arific"lre II privir(' 1:1 sacrificij - De<;pre "acrificli in genf'I':11 - D spre :'
!l9

91

105

127

1'1

dresala regelui .sar­ 143

213

z

-

piC'rdC'j(, fI ll'tii Ecatcrinei Dupa hil!aIL, de la .Moscova

il

II-a Sll'ogono!. . l-l:i

15-1

J~

iii I

DIIIYI

1(jl,

17_ lil

traJ;('fl.::t dIn Rusia Tne 'nd ierea 1\!o<;eovei Holul Fran~ i

Bl'n'l.inJ

- en hal 1.\ curle"

Tc~ru!lIi

1116

Con\id"ra\ii u\upra Fran\l'j - C \',Icll'ru! f;It.11 al H volu\H:i fl'ancezC' - He,olllUiI a .<,a!v;:tl rr;m\a

1'13 I\1J HI6

-- De...pre c!htru rea \ iolenla a ~peciei Schi\<1 . a, mara a ur. e taura~ii olJilimf'a franceza ~l TIevolu\;a

20') 20a 210

-

UllIanf'

ISBN 97J-96667-8-7

TIe actor: BEATRICE STANCIU l'ehnoredacto : ERII
;;~ T.l9!J.j

\99:;

<"0 . t IJl. r: fi,7-,

Tipartl!

xecut;"][ sub cOmnndn

nr. 346/1994,

1a Irnpriml lil rle Vesl - Oradea, sIr MaTc,al Ion l\nlone~cll, 1l' I ,'j

OM",-!

ISBN 973-96667 ·8· 7

seria CELALALT

VEp£:., i\ Xvur-LEA

FRANCEZ

11Y~P'I1~ citiwri(or rMl-tceri bil1 ~per~l~

111a11JH!.!11 CI-t~IJ)S:lt\.1te ale \.1110r .scm!-OJ'! aJ

vrel11l1. SCrlerile acestea se CO'1SLltme

intr-I-t~I.cBre!lt oe {p,!loire antJ.-ilwl1il1ist

a Jamt 111 meDil e eterocllte ale

soeieui~i(or secrete ea

pretJiitese

ibeo{ogia rom{ll1tic1- r,ri11 ~eI1~rea

al1tirariol1alis!"l\.1 I-ti} a."1111 Jogii qr

e..wtence ill: sorgll1te ll1eOleva a) i)\.111aLe

be gw.stlAllJel1~J'J-j.~vel1wr~ $1 fJel1trn ~1:Jec\.1lapile teoso[lce.

3.200 h