Antologie de epigrame
Editura ATEC 1
Antologie de epigrame
Editura ATEC 1
Tehnoredactare şi coperta: Adrian Mirodone
Ediţie îngrijită de
Gheorghe Andrei Neagu
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României
NEAGU, GHEORGHE ANDREI Antologie - epigrame / Gheorghe Andrei Neagu. - Focşani:
Atec, 2016 ISBN 978-606-94076-9-1 821.135.1-193.2(082)
Tipar: S.C. ATEC S.R.L. Focşani Str. 1 Decembrie 1918, Nr. 3 Tel.: 0723.218.950 Email:
[email protected] [email protected]
2
Volum publicat în memoria lui Cincinat Pavelescu
3
4
BĂDĂRĂU GEORGE 1.Numele şi prenumele : BĂDĂRĂU, GEORGE 2.Domeniul de interes : LITERATURA 3.Data şi locul naşterii : 2 august 1952, Picioru Lupului, judeţul Iaşi 4.Şcoli absolvite: Facultatea de Filologie, Universitatea „Al. I. Cuza”, Iaşi, 1979. Liceul „M. Sadoveanu”, Iaşi, 1971. Şcoala generală Picioru Lupului, 1967. 5.Profesia de bază : Profesor de limba română la diferite şcoli. Doctor în Filologie. 6.Debut literar: În revista Luceafărul , Bucureşti, 1974. În volum, Insomnia ceasornicului (versuri), Editura Eminescu, Bucureşti, 1982. Articole şi creaţie literară publicate în: Convorbiri literare, Cronica, Dacia literară, Timpul, Bucovina literară, Gândacul de Colorado (SUA), Ateneu, Poesis, Unu, Aurora, Poezia, Ramuri, Viaţa Românească, Luceafărul, Orizont, Haiku, Antiteze, Clipa (SUA), Hyperion, Echidistanţe, Feed Back, Nord literar, Oglinda literară, Paradox, Baaadul Literar, Porto Franco, Cetatea culturală, Dunărea de Jos, Revista Nouă, Helis, Algoritm literar, Cuib literar, Ex Ponto,Contact Internaţional, Povestea vorbei, Kitej-grad, Revista română, Albatros,Cronica veche, Dor de dor, Caietele / Cahiers / Notebooks „ Tristan Tzara”, Observatorul (Canada), Conta, Inter Artes, Lumea Epigramei, Aşii Români (Germania), Armonii culturale, Constelaţii diamantine, Plumb, Melidonium, Catchy, Apocalypse (Slovenia), Alpha, Flacăra, Kado, Arca. Premii literare : Premiul Festivalului N. Labiş, Suceava(1976); Premiul Festivalului de Artă Studenţească, Iaşi, (1976); Premiul Novalis, Germania (2004); Premiul I la Concursul Internaţional de Haiku, Bucureşti (2009); Premiul I la Concursul de Haiku al revistei Albatros, Constanţa (2010); Creativity prizes, Naji Naaman’s Literary Prizes, Liban (2010); Menţiune la Festivalul Internaţional de Poezie şi Epigramă, secţiunea epigramă, Mizil (2012); Menţiune la Concursul Naţional Dor de dor , secţiunea epigramă, Botoşani (2012); Premiul I la Concursul Naţional Titu Maiorescu pentru volumul Romantismul românesc , Craiova, (2012); 5
Premiul I la Festivalul Naţional de Poezie Ion Budai Deleanu , Geoagiu, (2012); Premiul III la Concursul national de epigrame Nicolae Ghitescu , Bucuresti (2013), Menţiune la Concursul de epigrame Negru pe Alb, Republica Moldova (2013), Premiul revistei Discobolul la Festivalul Internaţional de Poezie L. Blaga, Sebeş(2013); Menţiune la Concursul Naţional de epigrame Alexandru Clenciu, Bucureşti (2013), Premiul I la Concursul Literar Internaţional Visul pentru volumul Realismul românesc , Orăştie (2013), Trofeul Visul 2013 , la Concursul Literar Internaţional Visul, secţiunea poezie, Orăştie, 2013 Premiul I la Concursul Naţional de Poezie Strada Mare , Bucureşti (2013), Finalist la Concursul Naţional de Proză Scurtă Fotografiaţi de Bresson , Bucureşti, 2013, Menţiune la Concursul Naţional de Poezie pentru Copii TimTim- Timy, Piteşti, 2014, Mentiune la Concursul Internaţional de Poezie Adrian Păunescu , Craiova, 2014. Premiul II la Concursul Național Cea mai frumoasă scrisoare de dragoste, Arad, 2015. Premiul II la Concursul Internațional de Poezie Dr. Andronescu, Eternitatea, SUA, 2015. Premiul II la Festivalul Internațional de Poezie Adrian Păunescu , Craiova, 2015. Premiul I la Concursul Internațional de Poezie religioasă , Tg. Mureș, Reghin, 2015. Premiul Cenaclului Grai matern , secțiunea eseu, la Festivalul Internațional Renata Verejanu , Republica Moldova, 2015. Premiul Radio ProDiaspora la Concursul Internaţional Univers Românesc XXL, Piteşti, 2016. 7. Cărţi publicate : Insomnia ceasornicului , versuri, Editura Eminescu, Bucureşti, 1982. Singurătatea clopotelor , versuri, Editura Junimea, Iaşi, 1987. Fantasticul în literatură , teorie şi critică literară, Editura Institutul European, Iaşi, 2003. Simbolismul, teorie şi critică literară, Editura Institutul European, Iaşi, 2005. Modernismul interbelic , teorie şi critică literară, Editura Institutul European, Iaşi, 2005 plus altele. 6
mită electorală Un sărac mergea agale Făr’ să-l doară nici în cot, Că azi unii merg la vot Pentru c-au primit parale.
capriciu Am avut şi eu o toană Eu, băiat de gaşcă, fin, Într-o noapte c-o cucoană; Ea vru multe, eu vrui vin.
reverenţe Prefă-te că-l respecţi pe şef Şi laudă-l măcar un pic, În gura mare, azi la chef, Deşi preferă… ciocul mic.
ateism A spus odată un ateu, Cărând cu spatele, săracu: Nu l-am văzut pe Dumnezeu Dar sigur l-am văzut pe Dracu…
corupţia Nu-i o mare aventură Să faci azi literatură Despre ceea ce-i etern: Corupţia în guvern.
precizări Duşmanii-mi poartă pică, Amicii mă adoră, Am fost la una mică Sau dacă vreţi – minoră.
în bar Se pilise nea cutare Şi-ncerca să-şi amintească Aventuri, în gura mare, Dar uitase să plătească.
politicienilor Vă bateţi toţi pentru putere În timp ce noi sfârşim în chin, Înfierbântaţi de-atâta vin Ne răcorim c-un pic de bere.
identificare E din aceeaşi parohie A scriitorilor sadea, Nu-l recunoşti după cum scrie Îl recunoşti după cum bea.
confort Aş vrea să duc viaţă comodă Să beau atât cât sunt în stare Şi să înalţ o mică odă Minorelor cu sexul mare.
aproximaţii Stau sfios, în jar de lună Lângă mândra-mi ca o floare, Unii spun că încă-i bună Eu aş zice: bună tare!
cugetarea chefliului E atât de bine la beţie Şi toate sunt pe placul tău, Încât îţi zici: fir-ar să fie, A doua zi, de ce mi-e rău? 7
politica Politica beţivului, se pare, După un sondaj IRSOP, E mai explozivă ca un dop Şi mai cinstită ca o fată mare.
electorală 1 Urmăresc tele-tâmpirea Până când m-apucă somnul Şi mă pierd iarăşi cu firea: Ieri cu Dracul, azi cu Domnul.
etichetă Mizil, oraş cu etichetă, Vestit, în lumea interlopă, Dai un dolar pe-o Julietă Şi-o sută, danie la popă.
electorală 2 Cetăţeanul turmentat Cunoscut tele-tâmpit, În cabină, la votat, Este omul potrivit.
8
BATOG-BUJENIŢĂ MIHAI n. 25.10.1945; Aldeşti, jud. Galaţi
*Grad: comandor de aviaţie *Profesiune: Pilot militar pe avioane de vânătoare supersonice. Studii: *Academia de Aviaţie(abs.1967) * Academia de Înalte Studii Militare (abs. 1977) *Absolvent al Facultăţii de Comunicare şi Relaţii Publice, Universitatea Apollonia, Iaşi, 2013 *Membru al Uniunii Epigramiştilor din România; 2002; *Membru al Uniunii Scriitorilor din România; 2007; *Membru al ACSR (Asociaţia Canadiană a Scriitorilor Români); * Membru al Societăţii Culturale „Junimea 90”; *Membru legitimat al Asociaţiei Jurnaliştilor Profesionişti din România 2015 *Preşedintele Asociaţiei Literare „PĂSTOREL”Iaşi (pers. jur.) *Preşedintele cenaclului: Academia Liberă „PĂSTOREL” Iaşi. *Director al revistei „Booklook” , Iaşi. *Redactor coordonator la revista de cultură „Cronica” din Iaşi. *Redactor-şef adjunct la revista „ Rapsodia” din Sibiu. *Redactor -şef adjunct la revista de cultură: Meridian Cultural Românesc - Vaslui *Colaborator la revistele de cultură: Tribuna , Cluj-Napoca; Ateneu şi Plumb, Bacău; Omniscop , Craiova; Contact Internaţional, 24 de ore, Moldova Literară, Convorbiri literare , Iași ; Ecouri Literare , Vaslui; Fereastra , Mizil; Constelaţii Diamantine, Tg.Jiu; Onix, Vaslui; Singur, Adjud; Porţile Nordului din Baia Mare, etc… precum şi la diferite reviste de umor: Epigrama , Bucureşti; Spinul , Satu-Mare; Acus , Sibiu; Urzica Vieneză , Gura-Humorului; Ag pe Rime , Piteşti; dar şi la rubricile cu specific literar ale unor ziare din ţară sau din străinătate: Expres Magazin , Viaţa noastră, Jurnalul săptămânii, Bună dimineaţa Israel, Revista Mea , Maximum, Magazin-Expres, Israel; Gândacul de Colorado, Conexiuni, Acum TV şi Confluenţe Româneşti, S.U.A. ProDiaspora, RO-mania, Cipru, Bruxelles-Mision, Bruxelles; Observatorul şi Destine Literare; Canada; Faleze de piatră Anglia; NiramArt , Madrid; Romanian VIP şi Expresia Sidney; Agero-Stuttgart , Vocea Ta, Aşii români; Germania, Olanda, Belgia, Austria, etc... 9
*Cicluri anuale de conferinţe (unele publicate) la Fundaţia: „ Prietenii Iaşului” , la Uniunea Veteranilor de Război şi la Penitenciarul Iaşi, plus unele activităţi culturale la Comunitatea Evreilor din Iaşi (vezi spre exemplificare: revista Viaţa Noastră din 18-19 dec 2008, mai 2012 etc…), sau în cadrul programului Scriitori în liceee, organizat de Biblioteca Gheorghe Asachi, Iaşi, etc… CĂRŢI PUBLICATE: 1 * BINE CĂ AI RÂS IERI; poezie umoristică; 2002 ed. Ars Longa. DEBUT. 2 * SĂ RÂDEM DE OAMENI CA NOI; proză scurtă; 2003 ed. Ars Longa 3 * HALIMAUA; roman; 2004 ed. Timpul 4 * TUSEA MĂGĂREASCĂ; roman; 2005 ed. Ars Longa 5 * VIŢELUL PRIVIT DE DEPARTE; roman; 2005 Ars Longa 6 * FERIŢI LINIA - TREC PROŞTI FĂRĂ OPRIRE -; proză scurtă; 2006 ed. Ars Longa 7 * ALBA-NEAGRA; roman; 2007 Ars Longa 8 * OSPĂŢ CU RĂDĂCINI DE MIT; roman; 2007 Ars Longa 9 * MIRACOLELE DE LA GLODENI; roman; 2008 Ars Longa 10 * CALENDELE MĂGARILOR; proză scurtă; Ars Longa 2008 11 * LA PAS PRIN MĂRILE SUDULUI; roman; ed. Cronica 2009 12 * PING-PONG CU MINGEA DE CÂRPĂ; proză scurtă ed. Ars Longa 2010 13 * CÂNTECE DE SHOMERIE; poeme ironice; ed. Ars Longa 2011 14 * TRIUMFUL INDOLENŢILOR; roman; ed. Ars Longa 2011 15* DIAMANTELE DE CRETĂ; proză scurtă; ed Ars Longa 2012 16 * CONSPIRAŢII DE APARTAMENT proză scurtă ed. Ars Longa 2013 17 * BÂNTUIND PRIN PARADIS roman, ed Ars Longa 2013 18* CĂZUŢI DIN CER proză scurtă, science-ficiton umor; ed. Ars Longa 2014 19* DANTELA DE URZICI ed. Tipomoldova 2014 20* IMNUL CUCUVELELOR ed. Ars Longa 2015 21* CLUBUL CARAGAŢELOR ed. Ars Longa 2015 22* PRINTRE OAMENI ŞI CĂRŢI ed. Ars Longa 2016 23 * ÎN VÂRFUL ACULUI roman poliţist 24*AVIATORI IEŞENI; documentar, împreună cu cdor. CONSTANTIN IORDACHE; Ars Longa 2007
10
ILUZII, ILUZII Iubito, cred că-ntineresc! Iar părul meu alb, rar şi vechi E negru acum de-l privesc Deocamdată, în urechi!
FINALUL CONCURSULUI DE ARUNCAT BOLOVANI O spun atleţii, pehlivani, Şi chiar se face să-i asculţi Că-n ţara asta bolovani Sunt, din păcate, foarte mulţi.
LA NUNTA DE ARGINT În anu’- acesta, dragă-ţi scriu, Acum, după un sfert de veac, Când, iată, teoretic ştiu, Ce practic nu mai pot să fac.
UNUI „CĂRTURAR ” Fiind cu ochii-n patru părţi Şi-n studiu adâncit mereu Doar damele-l mai scot din cărţi, Dacă nu-i intră un careu...
CALITĂȚILE IUBITEI BLONDE Un trup felin, răscolitor, Este bogată și cuminte Și-un business are,-nfloritor, Ea face perle din cuvinte.
DRAGOSTEA PENTRU LECTURĂ Aş vrea-ntr-o viaţă viitoare, Un melc să fiu, pe o potecă… Să duc în spate-o bibliotecă Dar plină de bibliotecare!
NU, DATORIILOR! Să nu fac vreo datorie; Am jurat la tribunal! Nici la bănci, ori băcănie, Nici în patul conjugal.
LA VÂNĂTOARE DE PĂSĂRI Tot pândind noi la becaţe Am băut câte-un rachiu, Sticle, trei, de rubiniu Şi apoi am dat la raţe.
FIECARE CU ALE LUI Masă mare, lume bună Şi taraf de chef domnesc Se prind unii-n joc de mână Alţii tot ce prind, halesc!
LA BALUL VÂNĂTORILOR Cârnăciori şi răcituri, Spată friptă de vânat, Au fost şi afumături, De-aia m-am şi afumat
LA SPOVEDANIE De-i preacurvia greu păcat Fiind osânda foarte grea… Spune-mi părinte, l-a rugat, Cum procedăm ca să nu prea… 11
Hai, să strângem toţi cureaua! Şi am strâns-o. Mulţi de gât.
AVANTAJELE INTEGRĂRII EUROPENE În U.E. dacă nu eram Nu ne-ajutau americanii Iară noi singuri nu puteam S-avem războaie cu afganii. DE ZIUA MEA Ziua asta e cu cântec Căci amicii ce-o animă Au o damigeană-n pântec Şi se duc doar când e plină. RÂSUL CA MEDICAMENT Râsul e medicament; N-ai nevoie de pastile. Cu un mic amendament, La disfuncţii erectile!
SECOND HAND Vindem second-hand, din plin, Haine, cremă de picioare, Sticle-n care a fost vin Şi vreo două, trei fecioare. DRAGOSTE ŞI DELICATESE Antricot şi-un vin de clasă, Cu draga mea am savurat! N-a fost propriu zis o masă, Lâng-o reclamă-am salivat... BĂRBAŢI DISCRIMINAŢI Vreau o regulă, banală, Ca la fete, va să zică, Să rostim şi noi cu fală: Că e mare când e mică!
VOTUL UNINOMINAL Schimbarea, cred că este-n bine, Căci înainte-n mod stupid, Minţea partidul pentru tine. Acum, minţi tu pentru partid.
TIMPUL SĂRUTĂRILOR Sărutai cu-atâta har Că-nfruntam canoanele Săruţi şi-acum, ceva mai rar, Şi doar, strict, icoanele.
JUSTIŢIA O doamnă oarbă ce agită Un paloş lung cu lama lată, Confuză, însă fericită Că este zilnic violată!
VÂRSTELE ABUZURILOR La-nceput numai bomboane Apoi fiţe şi talente Domnişoare, vin, cucoane Iar acum, medicamente.
DE CRIZĂ Nu mai risipiţi paraua Şi, mai mult decât atât, 12
AMOR APROAPE CA-N TELENOVELE Ce-a suferit bietul băiat Când s-a spulberat idila Gândea „te quiero” înflăcărat Dar de spus... spunea: tequilla!
REGRET Era bine-n dictatură, O spun cu durere-n plex Bani n-aveam şi nici căldură Dar atunci mai făceam sex! AUTOSTRADA SIBIUNĂDLAC Pus fiind pe măsurat Mi-am spus că sunt într-o dungă Când uimit am constatat Că-i mai lată decât lungă!
CANICULĂ Înfrunt într-un duel prelung Cod roşu sau portocaliu. Cu vin căldura o alung Şi chiar propun „cod rubiniu”...
EXPLOATĂRI PRIN FRACTURARE La exploatări cu fracturare Deşi o facem noi pe calmii Am constatat cu-nfrigurare C-au fracturat întâi jandarmii!
RUGA DIN CRAMĂ Sunt Doamne-aici, în cramă, jos Şi aş mai bea un păhărel De mă ajuţi, te rog, frumos, Să nu mă bea, pe mine, el.
CADOU DE SĂRBĂTORI PENTRU SOŢIE Doresc, acum, de sărbători; Mi-a spus soţia, c-o privire... Un dar mai scump şi nu doar flori; I-am dat factura la-ncălzire.
PETRECEREA DE PAŞTE Veniţi să luaţi din lumină, De Paşte răsună chemarea, Iar cheful de după culmină: Veniţi să-l luaţi cu salvarea! REPROŞ NEJUSTIFICAT Că de nimic nu sunt în stare Iubito, e o nedreptate, Căci sunt mereu, tu nu vezi oare, În stare de ebrietate!
REMANIERE GUVERNAMENTALĂ Prezentă numai pe-o hârtie, Doar o idee-ar incuba Miniştri patruzeci să fie, Ca-n basmul cu Ali-Baba.
13
BERCIU MARIA Nume Loc. e-mail
BERCIU MARIA BAIA MARE
[email protected] vârsta 72 ani profesia profesor de matematica actual pensionar membru cenaclul epigra miștilor SPINUL-Baia Mare
Sunt născută la 19 august 1944, in com. POMI, jud. SATU MARE, din părinți țărani.Am absolvit liceul GHE. ȘINCAI din BAIA MARE in 1962, apoi fac. de MATEMATICĂ, la univ. BABES-BOLYAI-CLUJ, in anul 1967 Intre anii 1967-1998, am fos t profesor de matematică, la liceul ECONOMIC din B.M.După ieșirea la pensie, am devenit, până in 2007, agent comercial.(mi -am deschis un magazin), apoi am făcut un curs de masaj si am lucrat la un centru social ca maseur, timp de trei ani.Am fost căsătorită de două ori, am divorțat de două ori, sunt singură, dar am două fete, CARMEN si MONA, din prima căsătorie., ambele locuiesc in alte țări.Intre anii 2013 -2016 am urmat cursurile facultății de pictură, de la fac. de litere, a CENTRULUI UNIVERSITAR NORDBaia Mare, am absolvit- o acum in vară, cu media 9,20.Am posibilitatea sa fac masteratul, in continuare.In anul 2012, m- am alăturat membrilor cenaclului SPINUL-B.M., unde am activat mai consistent până am devenit studentă. Roadele muncii mele din aceea perioad ă, le-am adunat in volumul „TRECUTAU LUNI ŞI... MARȚI". Vă doresc SĂNĂTATE și PUTERE DE MUNCĂ! Maria BERCIU, născută BARBUL. 1) Cu tăișul ironiei S-ai puterea tinereții, Adversar, mereu prostiei, E chiar... elixirul vieții!
3) Glorie să ai, scrii mult -Din îndemnul tău ocult Doar hârtii ce n-au valoare Pentru alții… asta doare!
2) UNUI SONETIST După munca ta de-o vară
4) Că ce-ai făcut, nu-i
epigramă, -Trăiești viața ca pe -o dramă-
Versuri reci , o să apară. Numai cel ce le citește Dintr-o dată, nădușeste.
Te crezi un bun epigramist, De fapt, chiar ești doar... un om trist. 14
Magistrat în orășele, N-ai putut să scapi din ele, Ești în București adus, Când la Belu ești condus.
PETrece...PETREcere 11) Să mai stea afară PETRE CERE iară! Timpul își PETRECE Lângă un pet rece!
6) CREZUL PREȘEDINTELUI Nu cred că am vre-un păcat! Am primit eu informări, Deci, știu că sunt informat. Nu vor fi deloc urmări!
12) ȚĂRANUL E... Țăranul e pe câmp, Nevasta nu-i cu el. El lucră... ca un tâmp, Ea... plimbă… un cățel.
7) OPORTUNITATE Chemat la procuratură, Rapid își dă drumul la gură, Că știe:dacă altu-i arestat, De-a lui probleme...a scăpat!
ALESUL 13) Cel ales, e-un barosan! Mii de proști l-au sprijinit, Lângă urnă-i fericit, C-a rămas iar, la...ciolan!
UN SCOP... 8) Cu pas mic, ori cu pas mare Viața e o alergare, Străbătut-am multe rute, Ca s-ajung la...senectute.
MINUS-URI 14) Dacă mă gândesc la el -Lipsă părul abundentPrimul gând... că este chel, Dar nu are... nici talent!
LA NOI...la Baia Mare 9) Că primarul a fost prins Tot orașul e încins, Unii, cred că-i inscenare... Alții... că-i dovada tare.
POTRIVIRE? 15) Cu o voce atât de fină Gazda-mi spune ceva mie -SUNT COCOȘ la sindrofie...de ce-am pielea de... găină?
SURPRINȘI! 10) Ședem toți pe ace, Simțim acum durerea: Avut-am multă pace! Se rupe, vai!...tăcerea.
16) ACEL CE... Dorește-și el, mai multe ace Mai des să-nțepe câte-un pește "PESCUITOR DE PERLE"este Acel ce epigrame face... 15
BIDULESCU CONSTANTIN Născut la 29 februarie 1944 în Bucureşti. După căsătorie (anul acesta se împlinesc 50 de ani) locuiesc şi trăiesc în Ploieşti. Absolvent al Facultăţii de matematică din Universitatea Bucureşti în anul 1970. Am fost 42 de ani profesor la liceu, iar după pensionare am început să am preocupări literare. Am fost inclus în 14 Antologii, mai mult cu poezie umoristică şi epigrame.
Ultimele 5 Antologii editate de ASPRA: „Reverenţa cuvintelor”, „Lira de foc”, „Revanşa cuvintelor”, „Primăvara metaforelor” şi „Eternitatea unei emoţii”. „Limba noastră cea română” STARPRESS 2014 ŞI 2015. „Magia sărbătorilor de iarnă”, „Paradigme virtuale”, „Antologia poeţilor români contemporani din întreaga lume” (ediţie bilingvă româno – germană) „Eminescu – geniu stelar”, „Antologie de... râsoterapie”, „Antologie de poezie şi epigrame” Romeo şi Julieta la Mizil. Diplomă pentru participarea la Festivalul umorului “Constantin Tănase” Vaslui, Menţiune la Concursul literar internaţional de poezie şi proză “Magia sărbătorilor de iarnă” Făurei, judeţ Brăila.
Soţia către soţ – Voi de ce nu sărutaţi nevasta Cum vedem în filme câte doi iubiţi? – Dar ei fac din datorie asta Pentru că la filme, sunt din greu plătiţi.
La revelion
Sper să îmi ating eu ţinta Şi să afle tot oraşul: Guvernanţii -s cu plăcinta Iar poporul cu răvaşul.
Sfat părintesc Fiule, ca fiecare,
Să munceşti ca o albină. Că nu-i maică-ta datoare Pe-amândoi să ne-ntreţină.
Revelionul
Paharul, după ce-l ciocnim, Vine-o veste rea. Sau bună? Noi cu un an îmbătrânim, Iar nevestele… cu -o lună! 16
Cerere modernă în căsătorie Te iubesc chiar peste poate, Dar eu am cam multe rate. Acuma, te-ntreb pe tine, Vrei să le împarţi cu mine? Actuală Azi, la nimenea nu scapă, Şi chiar nimeni nu se-ndoaie, Totul merge ca pe apă. Dar de ploaie!
Că doară n-o dura la infinit O zi este uşor de depăşit.
La ghişeul unei bănci – Doamnă, pot să v-ajut eu, Vreţi aici un cont, socot. – Cont comun cu soţul meu El depune şi eu scot. Soţiei Când o iubeam, mai tinerel, O cam luam de mijlocel. Acuma, eu mi-aş da silinţa, Dar s-a mărit... circumferinţa.
Promisiuni îndeplinite Mult Guvernul a luptat Ca să avem de toate, Lucru ce s-a întâmplat... La cei plecaţi în State.
Lucru evident Este o vorbă, cu temei: Întotdeauna pe o fată O păcăleşti numai o dată, Pe urmă... este rândul ei.
La doctor – Trebuie să încetezi Să mai bei şi să fumezi. – Eu deduc, auzind asta, C-a trecut pe-aici nevasta.
Minciuna A minţi, o ştiu prea bine, E un lucru foarte trist. Dar mă păcălesc pe mine Când mă cred... epigramist.
Întrebare şi răspuns Ce e o ciocănitoare? Un amic m-a întrebat. Este o privighetoare După ce s-a măritat.
L-am depăşit pe Păstorel Pe Păstorel nu-i greu să-ntreci, Vă spun aceasta pentru voi, El a trăit ani şaptezeci, Deja l-am depăşit cu doi.
Ziua de 8 Martie Aşa cum ne-a fost scrisă soarta Noi ne iubim intens consoarta,
17
BUNDURI NICOLAE Nume şi prenume: Bunduri Nicolae Studii: Universitatea Braşov-1980, Fac. TCM (Tehnologia Construcţiilor de Maşini) Locuri de muncă: -Institut de cercetări şi proiectări sectoare calde-sudură-turnătorie1980-1994 –Proiectare utilaj tehnologic -Şef atelier prelucrări mecanice-Romradiatoare 1994-2005 -Tehnolog SDVuri-proiectare +coordonare tehnologică (prel. Mec. şi sudură) 2005-2009 - Şef atelier Sudură -Actualmente-pensionar -Apariţii editoriale 1-Volum personal „NON MULTA...” 2-Volum personal „SECRETELE UNUI GURĂ SPARTĂ” 3-Volume colective4- reviste, ziare etc
99 Premii primite în perioada 1998-2016: 1. Brăila, 1988, premiul- III 2. Cluj Napoca, 1989, Premiul -I 3. Timişoara, 1989, Premiul -III 4. Braşov, 1991, Premiul special 5. Brăila, 1991, Premiul- I 6. Ploieşti, 1993, Premiul- I 7. Craiova, 1994, Premiul -II 8. Braşov, 1997, Premiul special 9. Bucureşti, 1998, Menţiune 10. Braşov, 1999, Premiul special 11. Bucureşti, 2000, Menţiune 12. Târgu Jiu, 2001, Premiul- III 13. Caransebeş, 2001, Premiul- III 14. Galaţi, 2001, Premiul -III 15. Timişoara, 2002, Premiul -I 16. Brăila, 2002, Premiul special 17. Bucureşti, 2002, Menţiune 18. Târgu Jiu, 2003, Premiul special şi altele. 18
Candidatul turmentat Şansele îmi sunt frumoase Căci am stat pe la cabine Însă după cum miroase... Cred că m-am „votat” pe mine ! Metodă anticriză Metoda sigură la greu, V-o spun în câteva cuvinte: Să ne rugăm la Dumnezeu… Şi Dumnezeu la Preşedinte ! Edilitară Privind oraşul, călătorii constată - prinşi de ameţeli Că-i plin de sensuri giratorii ... şi multe, alte... „ învârteli”.
Dan Diaconescu vrea devină preşedinte Pe domnul Dan, un om cu minte, Eu îl respect în toate cele, Iar de-o s-ajungă Preşedinte ... I-aduc „elodiile” mele. În ultimă instanţă Iubit de toată România, Iohannis, omul cu virtuţi, A câştigat Preşedinţia … În ţara saşilor pierduţi. Pe telefonul meu, mobil Factura - soacra mi-o încarcă De în curând voi da şi chix: Vorbeşte pe MOBIL de parcă, Ar fi sărită de pe FIX.
„Viaţa merge înainte” Intrând în pom, un mic Matiz, Un accident de n-am cuvinte, Şoferul trece prin parbriz… Deci, viaţa merge înainte !
Gemenii S-a mai născut pe lângă mine Un geamăn, dat de Dumnezeu, Şi-atâta semănăm de bine… De zău că nu ştiu care-s eu ! Rugăciunea…la masă Copil fiind, plecat de-acasă, Păstrez canonul strămoşesc: Mă rog la fiecare masă… Dar chelnerii mă fugăresc !
Puşcă şi cureaua lată Soaţa mea, înfierbântată, Mi-aminteşte uneori: „Ce bărbat ai fost odată…” Sau de maxim două ori ! Aventurile mele Văzând cum coarda o întind, Soţia mea, cu chip distins, Mi-a spus direct: „–Să nu te prind!” … şi nu m-a prins!
19
La mormântul soacrei Zace-aicea soacra mea, Până ieri mereu prezentă, A avut o viaţă grea Dar o moarte … excelentă.
România, ţară de artişti Trăim în „opera” Puterii, Vedem şi autori de rând, Avem şi-o „ Masă a Tăcerii" ...dar până când?
Elena Udrea îşi doreşte o statuie Statuia ei va fi în centru Pe cal, în stil monumental Şi calul tot o iapă, pentru… Economie de metal.
Accesorii În Parlament urcând uşor Spre bunăstare absolută, Minciuna e un ascensor, Imunitatea… paraşută.
Elena Udrea a sărit din avion Blonda arhicunoscută Se lansase în abis Şi a naibii paraşută …s-a deschis.
Reculegere, la mormântul meu Spre cimitir m-aţi petrecut Acum tăceţi! - Ceremonie. La ce gâdiţi într-un minut… Voi medita o veşnicie.
Români aşezaţi În ţara plină de orgolii, Tot omul este aşezat: La Parlament în trei fotolii Iar la spital... doar doi în pat.
Intelectualul O duc mai greu cu viaţa mea Decât persoanele private Că-n loc să-nvăţ şi eu ceva… Am terminat o facultate.
Piatra Material ca piatra nu-i Şi-o coborâm din vârf de munţi Să facem celor mari statui... Ori s-aruncăm în cei mărunţi.
20
DIVIZA ION Născut în localitatea Stolniceni, judeţul Lăpuşna, Republica Moldova în 07.02.1955. Absolvent al Facultăţii de Ziaristică a Universităţii de Stat din Moldova, ziarist, secretar literar al Teatrului Naţional SATIRICUS I.L. CARAGIALE din Chişinău. Preşedinte al Asociaţiei Epigramiştilor din Republica Moldova, redactorşef al revistei „ Pardon” și „Cucu” (Chişinău), membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova şi al Uniunii Epigramiştilor din România (1993). Apariţii editoriale epigramatice: „Tinerică mi-am luat” (1998), „Săgetat de o idee” (2000), „Pilat din... poantă” (2002), „K Omikaze” (2005), „Trei crai de la răsărit” (în colab., 2010), „Umor la puterea a treia” (în colab., 2012), „Cvadriga cu pegaşi” (în colab., 2013), „Bi-lanţul slăbiciunilor” (2013), „Luațil de pe mine, că-l… UMOR!” (dueluri epigramatice Ion Diviza – Petru Ioan Gârda, 2016). Participant activ la manifestările epigramatice din România, inclus în circa 60 de volume colective de epigramă şi primind peste 55 de premii pentru creaţiile sale.
Rătăcire istorică Zbierând, mioarele din turmă Bezmetice pe şesuri trec; Dă, Doamne, mintea de pe urmă În capul primului berbec!
Unire, români! Cu lozinci şi cu tam-tamuri, Se unesc numaidecât: Mai întâi se strâng ca neamuri, Iar apoi se strâng de gât. Vacanţă parlamentară Când parlamentul e plecat Şi sala-i goală, spaţioasă, Îl vezi pe spicher întristat De parcă nu i-s boii-acasă.
Integrare europeană la Chişinău Înregistrăm, cu noul parlament, Succese mari pe arii mai extinse: Moldova a ajuns în Occident La depărtarea unei mâni întinse. 21
Ca la ruşi Economia ţării creşte-abrupt Când votca îi adaugă valoare, Iar dacă lumea s-ar lăsa de supt, Regimul nu s-ar ţine pe picioare.
Lanţul căsniciei Scăpat din ghearele soţiei, Alerg la blândul meu dulău: Ia, frate, lanţul căsniciei Şi lasă-mă să-l port pe-al tău! Coloana Să fi avut ca la Brâncuşi Coloana dreaptă, cât un munte. Pe-americani, pe nemţi, pe ruşi I-am fi pupat numai în frunte.
Clenciul Românul are-un clenci vădit Şi iată sensul lui ascuns: El e mereu nemulţumit Că nu e mulţumit de-ajuns. Hoţi legali Din tot ce parlamentul drege, E clar un lucru pentru toţi: Mai lesne intră hoţii-n lege Decât să intre legea-n hoţi. La vânătoare de mistreţi Fiindcă nu veneau godacii, Am tot băut sub toţi copacii; Când s-au ivit, râmând, vreo trei, Eram deja mai porci ca ei. Geopolitică De la Don la Eufrat, Din Balcani la Magadan Cel mai mare diplomat Este… tancul lui Ivan.
Femei în Parlament Plimbându-şi nurii afroditici, Ele se-ntreabă şi socot: Să meargă cu bărbaţi politici Sau cu bărbaţi care mai pot?
Armă strategică la Chişinău Oricât s-ar afla de tare Nu ne-ar bate hoarda slavă, Dacă n-ar avea-n dotare Coada de topor moldavă. La pescuit pe ploaie Din ceruri norii mă adapă, Din lac mă-mproaşcă val cu val, Stă peştele, deştept, sub apă Şi eu, un idiot, pe mal. Evrika! Când Arhimede sta în cadă, O jună goală-a apărut Şi el, masculul, ce să vadă: NIVELUL APEI A CRESCUT! 22
Revolta lui Adam Unui aviator rus De când a fost lipsit de-o coastă, Decolând din Krasnodar, Spre Ceruri strigă cu tupeu: N-a ajuns pân’ la Ciucotca; Mi-ai dat, Părinte, o nevastă... Mai avea benzină, dar Să te ferească Dumnezeu! I se terminase votca. Noapte la cazarmă Soldaţi-n paturi, la cazarmă, Sunt toţi cu mâinile pe armă, Doar colonelul doarme tun …De arma lui nici nu mai spun!
Exemplu de bună purtare Mă culc la zece, ani la rând, Nu mai fumez, nu beau tărie, Nevasta nu-mi înşel nicicând; Dar de-am să ies din puşcărie!...
Confesiune Neam de eroi Sunt soţul fericit, la o adică, Uniţi în fapte şi idei, Am fost deştept de tânăr să mă- Mereu cu forţe concentrate, nsor Noi toți sărim ca nişte lei, Şi iată îmi mărit a treia fiică... Când trebuie bătut un frate. De-aş mărita-o şi pe mama lor!
23
DRĂGOIANU ANA (ANY) Data naşterii: 20 iulie 1975 Locul naşterii: Filiaşi, judeţul Dolj. Domiciliul: comuna Ţânţăreni, judeţul Gorj Email:
[email protected] Absolventă a Facultăţii de Psihologie din cadrul Universităţii Spiru Haret Bucureşti, 2011. Premii câştigate: - Marele Premiu la Festivalul de poezie ,,Ioan Budai Deleanu’’ de la Geoagiu, judeţul Hunedoara, 2011; - Premiul al treilea la Festivalul,,Pe aripi de dor domnesc’’, secţiunea proză scurtă, organizat în localitatea Domneşti, judeţul Argeş, 2011; - Premiul Presei oferit de Ziarul ,,Informaţia’’ de Alba, la Festivalul Internaţional de poezie ,,Lucian Blaga’’, Lancrăm- Sebeş, 2012; - Premiul I la concursul de poezie ,,Cavaler al florii de cireş’’ organizat de forumul ,,Negru pe alb’’, 2012; - Menţiune specială la concursul internaţional de poezie ,,Starpress’’, 2012; - Premiul I la Festivalul,,Pe aripi de dor domnesc’’, secţiunea poezie, organizat în localitatea Domneşti, judeţul Argeş, 2012; - Menţiune la Festivalul,,Pe aripi de dor domnesc’’, secţiunea proză scurtă, organizat în localitatea Domneşti, judeţul Argeş, 2012; - Menţiune specială la Festivalul Internaţional de creaţie literară ,,Titel Constantinescu’’, secţiunea volum de versuri, 2012; - Menţiune la Festivalul Romeo şi Julieta la Mizil, secţiunea poezie, 2013; - Premiul oferit de Clubul Rotary din Sebeş la Festivalul Internaţional de poezie ,,Lucian Blaga’’ , 2013; - Premiul oferit de Consiliul Judeţean Alba la Festivalul Alb-Umor, 2013, secţiunea Parodie; - Menţiune la Festivalul Naţional Agatha Grigorescu Bacovia, 2013, secţiunea poezie; - Menţiune la Festivalul Naţional Agatha Grigorescu Bacovia, 2013, secţiunea proză scurtă; - Premiul al treilea la Concursul Naţional de Literatură ,,Fascinaţia Mării’’, 2013, secţiunea Haiku; 24
- Premiul pentru poezie oferit de Fundaţia Naji Naaman’s şi titlul de Membru al ,,Maison Naaman pour Culture’’, 2013; - Premiul special ,,Mihai Eminescu’’la Festivalul Naţional de Epigramă ,,Traian Demetrescu’’, Craiova, 2013; - Premiul al treilea la Concursul Naţional de Literatură ,,Fascinaţia Mării’’, 2014, secţiunea Poezie; - Premiul al doilea la Festivalul Naţional de Umor ,,Ion Cănăvoiu’’ Târgu Jiu, 2014, secţiunea Parodie; - Premiul special ,,Gheorghe Chiţu’’ la Festivalul Naţional de Epigramă ,,Traian Demetrescu’’, Craiova, 2014; - Premiul al II lea la Festivalul Naţional de Literatura Alexandru Macedonski, Craiova, 2015, secţiunea volum de poezie, - Premiul de Excelenţă la Festivalul Naţional de Poezie Patriotică,, România suntem noi’’, 2015; - Premiul special ,,Emil Gârleanu’’ la Festivalul National de Epigramă,,Traian Demetrescu’’, Craiova, 2015 - Menţiune la Concursul Naţional de Creaţie Literară ,,Diamante Spirituale’’, UNIFERO, 2015; - Premiul al III –lea la Concursul de Poezie Religioasă “Credo”, 2015; - Premiul al III-lea la Concursul Internaţional de Poezie ,,Memoria Slovelor’’, 2015 - Premiul al III –lea la Festivalul Naţional ,,Zâmbete în prier’’, Vişeul de Sus, secţiunea Parodie, 2016; - Premiul I la Festivalul Naţional ,,Alb Umor’’, 2016, Alba Iulia, secţiunea Proză scurtă. Douăzeci şi cinci de cărţi publicate la edituri de prestigiu din ţară, Redactor şef la revista ,,Epigrama de Strehaia’’ şi Redactor şef adjunct la revista ,,Cugetul’’, ambele sunt reviste de umor.
Confesiune Mi-am făcut la toate parte: Bani, iubire, ah! ce trai; Şi-ar fi culmea, după moarte, Să mă ducă sfinţii-n Rai!
Unuia care mă tot atacă Acum, că m-a lovit năpasta, Luptând cu tine, nu ascund, Tu ai venit pe lumea asta, Prietene, ,,cu mâna-n fund’’!
Asumarea iadului Ce spune popa, e de bine, Satanei nu vreau să mă vând, Dar când se uită, fix la mine… Habar n-aveţi ce-mi dă prin gând!
Politicienii înainte de alegeri Sunt ca frunzele ce zboară Pe alei, în toamna rece, Grija ţării îi doboară, Dar ce repede le trece!
25
Fără salvare Lumina-i sfântă în popor, O are orice gânditor, Dar guvernanţii, ca generic, Au mintea plină de-ntuneric…
De 8 martie, unui coleg Îţi fur de pe buze ideile Invidia creşte un pic, Că Şefu iar pupă femeile… Şi tu nu pupi mai nimic.
Sfat- unui octogenar cu două amante Eu îţi spun amice-ntruna, Cunoscându-ţi starea nouă, Mult e să te-ncurci cu una, Dar să fii-ncurcat cu două !
Olteanul – speranţă peste anotimpuri Munceşte vara, ca un rob Şi toamna strânge bob cu bob, Da’ iarna, e boem, fireşte, La gura sobei… zăibăreşte!
Politicianul – înainte şi după alegeriE ca brutarul, mai frământă, O vorbă-ncolo, una-ncoace, Mai pune apă şi se-avântă, Iar dup’aceea… chiar ne-o coace.
Femeia- definiţie cu atenţionare Are ochii de felină, Trupul zvelt, mers elevat Şi c-o mână foarte fină Zgârie orice bărbat ! Unuia care luptă cu mine La poantă că-i slabă şi geme, Eu fac referiri cu ardoare, Dar văd că hormonu-ţi de-o vreme Insistă, insistă, dar moare !
Tânără căsătorită cu un octogenar În viaţă am un tainic rost, Şi-o spun ades, nu doar în post, Că mă închin, cum se cuvine… La moştele ce-adorm pe mine!
Unuia care mă curtează Renunţă, iute, la tam-tam, Că pofta vine de la draci; Eşti dracu gol, dar ce să-i faci…. De tine… nicio poftă n-am !
Mica spovedanie Ascult de popa, ştiu că-i bine, Mă rog la sfinţi, nu vreau să cad, Dar când priveşti, zâmbind, la mine Iau foc şi ard…exact ca-n iad! 26
De la comunism la ,,meandrele concretului’’ O spun în spirit ortodox Românu-i tot un paradox, C-a progresat, măcar un pic… De la nimica la nimic!
Jocuri de societate Vin alegerile-n grabă, Cum ne-o fi de-acuma rostu’? Că băieţii, ,,puşi pe treabă’’, Iar ne trag… un popa prostu’!
Iohannis vrea să ne convingă din nou Ne-ai dat speranţe-n orice pas, Dar crudă fuse astă soartă, Aşa că dragul nostru sas Cinstit ţi-o spun: Mai las-o moartă!
27
GAFTONEANU DOREL MIHAI Adresa de domiciliu: Botoşani, Calea Naţională nr. 107, bl. O, sc. B, et. 7, ap.19; cod poștal 710061; E-mail:
[email protected]; Născut la data de 13.08.1960 în localitatea Vereşti, jud. Suceava din părinţii Mihai şi Anica (n. Fodor); Studii: Şcoala generală din satul Bursuceni, com. Vereşti, Suceava; Liceul pentru industrie alimentară nr. 3 Suceava; I.P. Iaşi, Facultatea de mecanică, secţia T.C.M., promoţia 1985; Cunoscător la nivel mediu al limbilor: engleză, franceză, rusă; Pasionat de literatură, istorie, şah şi numismatică- o colecţie de câteva mii de monede; Debutul literar (absolut) are loc în anul 2011 odată cu participarea la Festivalul de literatură Mihai Eminescu de la Orşova; Stiluri literare preferate- poemul în vers modern sau clasic, epopeea satirică (prozopoemul satiric), parodia, pamfletul, fabula, reportajul, epigrama, rondelul, sonetul; Premiul pentru poezie cu diplomă de excelenţă al Festivalului Internaţional de literatură Mihai Eminescu Orşova, ediţia a XX-a, ian.e 2011; Premiul III, Concursul Naţional de poezie Dor de dor Ipoteşti, Botoşani, ediţia a VI-a, iunie 2011; Premiul special al Concursului Naţional de poezie Vasile Militaru Ocnele Mari, Vâlcea, ediţia a II-a, iulie 2011; Premiul I, Concursul Naţional Pe aripi de dor domnesc Domneşti, Argeş, ediţia a IV-a, august 2011; Premiul II, Concursul Naţional Visul Orăştie, ediţia a VI-a, septembrie 2011; Premiul II- volum publicat, Steaua Nordului, Polaris, Concursul Naţional Mărul de aur Bistriţa, ediţia a XXVII-a, septembrie 2011; Premiul I- volum publicat, Steaua Nordului, Polaris, Festivalul de satiră şi umor Ion Cănăvoiu , Gorj, ediţia a XIX-a, octombrie 2011; Menţiune, Festivalul de poezie Nicolae Drăgan , Alba, ediţia a II-a, noiembrie 2011 plus zeci de alte premii
28
Noroc... porcesc Cu spatele cât un dulap, Dușman al bunei cuviințe, Mi-a aruncat un pumn în cap, Din fericire, de semințe!
Electorală Listele... de farmec pline, Vorba unui țânc de-a șaptea, Scot luceferi din cabine, Luminați la cap… ca noaptea!
O ultimă dorință Mai am (și eu!) un singur dor Căci simt că s-a umplut paharul Să-și ia stăpânul meu tractor, Și-a spus, epuizat, măgarul!
Ca în Fântâna Blanduziei Privesc pământul României Cum scade-ntruna... la cadastru(!), Și-n fulgerările mâniei, Văd roșu... galben și albastru!
Unui prim-ministru De la niște microfoane, Sare-n aer cabinetul, Și, cu flash de lampioane, I-a căzut pe cap... Parchetul!
Electorală De-ați ști ce bine-i să-mi dați votul Și ce plăcut e, dragii mei, De-abia aștept să puneți botul, Spunea dulăul... spre căței!
Similitudine Pe sub norul care piere, Ochiul soarelui de vară E ca luna cea de miere După săptămâna chioară!
Happy-end aviatic Cu calm, a evitat echipa O tragedie de proporții, Când au șters turla cu aripa, Dar nu s-au dat... de ceasul morții!
Inocență Barza, cu figura-i gravă, Îi prindea în cioc. Brotacii, Precum sfecla-n gura vacii, Se uitau... ca broasca-n țeavă!
Mariaj asortativ Certați mereu... din când în când, Râd împreună ,,Gion” și ,,Mery”, Căci amândoi sunt într-un gând: Că el e Tom. De fapt, e Jerry!
Cațavenciană Cum nu era prea cunoscut, Nu l-am votat, desigur, până… Când, întrebat despre avut, El ne-a răspuns: vă am la mână! 29
Mortală De fracția subunitară, Mi-a spus cu tâlc meditatorul, Că s-ar putea s-o dea în bară Dacă-i mai crește... numitorul!
Troc Don Juan, sfârșindu-și traiul, S-a jurat pe Sfânta Cruce Că în veci nu mai seduce, Poate-poate... pupă raiul!
Argheziană Maică, mulți… s-au lecuit După ce au pătimit, Și-unde sapă… sonda locul, Nu s-au mai jucat cu focul!
Avocățească Nobilă justificare Banului delapidatEu invoc în apărare Pasiuni de numismat!
Domestică Găsesc înscris un epitaf Pe vechiul meu șifonier, Că hainele făcute praf I-au fost pe gust... lui Molière!
Accident auto Da, lovisem mogâldeața, Mi-am recunoscut greșeala Dar de vină era ceața, Și-am scăpat cu abureala!
Ospitalitate á la Klaus Johannis Ca gazdă bună, pare-mi-se (!), Pe imigranții care vin, I-aștept cu brațele deschise La noi acasă... la Berlin!
Don Quijotte versus Dulcineea Îl ducea cu zăhărelul Și-o ierta a mia oară Când jura că-i face felul Fel… din arta culinară!
Vulpea ecologistă Să mâncați fără toxine Că altfel veți da rateuri, Perora- priviți la mine, În discursu-i...plin de ,,EU”- ri!
30
GÂRDA PETRU-IOAN Născut în comuna Cătina, judeţul Cluj, la 26.03.1954 Domiciliat în Cluj-Napoca, str. Pădurii, Nr. 18, Bl. M10, Ap. 17 Inginer, profesor Membru al UER din 2010. Volume publicate: Modus Ridendi - epigrame, Editura Napoca Star, 2013 Umor... 3G (cu fabule și poezii umoristice), împreună cu Ananie Gagniuc și Laurenșiu Ghiță, Editura Anamarol, 2015 Luați-l de pe mine, că-l... UMOR – dueluri epigramatice cu Ion Diviza, Editura Napoca Star, 2016 Premii pentru epigramă şi poezie umoristică la Bucureşti (Mircea Trifu), Bistrița, Iaşi, Sibiu, Slatina, Alba Iulia, Constanța, Geoagiu, Gura Humorului, Tg. Jiu (Cănăvoiu), Rm. Vâlcea, Vişeu de Sus, Chişinău, Costineşti, Timişoara, Craiova etc. Pemiul I – Poezie tricoloră, Sinaia, 2013 Apărut în mai multe culegeri și antologii de epigramă și poezie Texte publicate în revistele Epigrama, Lumea Epigramei, AG PE RIME, Epigrama de Strehaia, Cetatea Culturală, Scârț etc. Membru al
[email protected], cu participări la concursuri săptămânale şi lunare. Apărut în 8 culegeri de haiku ale grupului, cu poeme premiate la concursuri Activitate online pe: Agonia - http://www.poezie.ro/index.php/author/ 0026460/G%C3%A2rda_Petru_Ioan Facebook - https://www.facebook.com/petruioan.garda
I. Unor primari sau candidați la primărie în câteva comune din Vrancea Când i se cere, la BROȘTENI, Să facă drumuri, dânsul cască, Privindu-i țintă pe săteni Cu ochii bulbucați... de broască.
* Deprins cu apa și cu piua, Îmbolnăvit de vorbărie, În loc să stea pe CÂMPURI ziua, El bate câmpii-n primărie. 31
* Când te blestemă, de jale, Obștea, că-i nemulțumită De prestația matale La COTEȘTI, o dai cotită.
* A vrut să fie la Focșani, Dar n-a avut atâția bani Și-atunci s-a -ntors în sat... țăranu’ Și „s-a ales” cu... GOLOGANU.
* Sunt conturile pline, știi, Dar după cum mai cheltuiești, Se pare că matale ții Neapărat să le GOLEȘTI.
* Pe mine-n frunte m-au ales, Sătui de aroganțele Predecesorilor, ce-ades Le-au SPULBERat speranțele.
* Fiind ales recent primar, I-a pus, bătând cărările, Pe cei din JARIȘTEA pe jar, Că le mărește dările.
* Venit de-aiurea, vorba aia – „Trimis de UE sau de NATO”– S-a pus pe listă la SURAIA* Și-n scurtă vreme-a-ncălecat-o!
* Sunt mulți acei ce candidează Și au purtări perfect firești, Doar dumnealui se-mpăunează Că-i candidat la PĂUNEȘTI. * Aicea dânsu-i pe felie, Căci are cai și vaci și oi, De când e șef la primărie; RĂCOASA, însă, dă-napoi. * Reales - cum, naiba știe De săteni te doare-n cot, Că rămâi în primărie Până RUGINEȘTI de tot.
* Plătind tribut metehnei vechi Peșcheșul, mita, nu-s povești A dat și dânsul din urechi Și-a câștigat la... URECHEȘTI. * Ca nicăieri în largul țării, Sunt potrivit aici, insist: Normal ar fi ca-n VALEA SĂRII S-aveți primar epigramist!
32
* Se spune că numele SURAIA vine de la cel al unei iepe a lui Ștefan cel Mare
II. Alte câteva Autoepitaf Pe crucea mea, la „decedat” Nimic n-au scris: ori nu mai vor Ori – pur și simpu – au uitat Ori știu că sunt nemuritor!
Extaz religios I-am zis nevestei că-s un sfânt Și mi-a răspuns că recunoaște, Adăugând cu mult avânt: Abia aștept să-ți vin la moaște!
Ultima spovedanie Ajuns, pe drumul vieții, greu, Spre capătul predestinat, M-am împăcat cu Dumnezeu... În orice caz, eu L-am iertat.
33
GHIŢĂ CONSTANTIN UNUI AMIC SCRIITOR… Mă-ntrebi de-mi place stilu-n care scrii, Iar eu evit răspunsul de vreun an, Căci drept să-ți spun, deloc nu mi-aș dori, Din bun amic, să îmi devii… dușman…!!
IUBIRI ȘI IUBIRI… O iubeam ca pe o floare, Ca pe-o fină orhidee, Fără-a ști că nea Mardare O iubea ca pe-o femeie…!! VIBRANT AMOR… O vară nu-mi trecu prin gând, După vibrantul meu amor, Că mă-nșelai din când în când Cu un romantic… vibrator!!!
Că-așa-mi repară dantura, De nici nu mai pot șopti!!!...
UNUI PILANGIU Enigma lui de ani de zile Nici până azi n-am deslușit, Deși nicicând n-a avut pile, Mai totdeauna… e pilit!!!... ALTUI PILANGIU Vechea lui apucătură E-o enigmă cu belea, Chiar de n-are dinți în gură, Trage tare la… măsea…!!!
LA DENTIST La-ntâlnirea cu dentistul, Diferența se demască; În lucrare el e-artistul Iară eu – un… gură cască…!!
OCHIU’ DRACU’ Banul este ochiul dracu’, Spunea preotul posac Și-n salteaua lui săracu’, Erau numai… ochi de drac!!!...
EU GURALIV, EL DENTIST… Cum nu prea îmi țineam gura, La dentist, nași-mi găsii, 34
PREOTUL FĂCĂTOR DE MINUNI Într-un an făcu minuni Că și sfinții s-au mirat: Un butic, două mașini Și-o casă cât un palat…!!
CADOU AMÂNAT În ziua când ne-am întâlnit Gândeam să-i dăruiesc vreo țoală, Dar în scurt timp m-am răzgândit Văzând ce bine îi stă goală…!!
REPLICĂ LA EPITAF … Aici doarme Păstorel, Băiat bun și suflet fin, Dacă treceți pe la el Nu-l treziți, că cere vin…!! REPLICA Pe Păstorel de l-am trezit, I-am adus vin, să n-am belele, Dar nici așa nu-i mulțumit, Că-mi cerea și… chiftele…!!! UNUI SOȚ SUPUS Mai lasă și tu paharul! Zise nevasta lui Gică Și de-atunci lasă paharul De câte ori îl ridică…!!
CRIZA LA PARLAMENTARI O criză prin țară umblă Și ne umple de necaz, Doar la ei, criza e dublă: De minte și de obraz… ACTORULUI NAE LĂZĂRESCU Când mă uit din depărtare Nici nu știu cum să mai zic: Are Nae nasul mare Sau nasul, un Nae mic?!!! FALSĂ CĂPĂTUIALĂ Ziceam că m-am căpătuit, Când luai nevasta mea dintâi, Dar într-atât m-am pricopsit, Că nici acum, n-am... căpătâi!!!
35
GOGONEA VASILE Adresă: Str. Petroliștilor, Nr. 735, Orașul Țicleni – cod 215.600, GORJ, România E-mail:
[email protected] Naţionalitate: română Data, locul naşterii: 08.08.1947, Rășina Țicleni, Gorj
Educaţie şi formare - 1961-1966 - Liceul «Tudor Arghezi» Tg. Cărbunești - 1966-1970 - Facultatea de Filosofie, Universitatea București - 1971-1975 – Facultatea de Filosofie, specialitatea Sociologie, Universitatea București - 1982 - gradul definitivat în învățământ, 1991 - gradul did. II și în 1996 - gradul didactic I în învățământul preuniversitar În toamna anului 2003 am absolvit cursurile postuniversitare de perfecţionare în specialitatea Studii europene, în cadrul Facultăţii de Studii Europene a Universităţii “Babeş – Bolyai” din Cluj-Napoca , prin obţinerea Certificatului de absolvire. În mai 2004, M.Ed.C. şi I.Ş.J. Tulcea mi-au acordat Diploma de Onoare, pentru prezentarea unei lucrări apreciate, la ce-a IV-a ediţie a Concursului Naţional de proiecte „ PARTENERIAT ÎN EDUCAŢIE - Prezent şi perspective”. Am publicat, începând din 1968, sute și chiar mii de articole editoriale, de cultură și de informare, analize politice, literare, prezentări de carte, poezii, apărute în ziare și reviste cum ar fi: “GORJEANUL”, “Viața studențească”, “Amfiteatru”, “Scânteia tineretului” “Jurnalul Bucureștiului”, “VIITORUL SOCIAL”, “TRIBUNA învățământului”, “MONITORUL de Oltenia”, “IMPACT în GORJ” “Pandurul”, “LUMINA” și multe altele). În Ziarul “Gorjeanul” susțin săptămânal rubricile: “Educația …și Lecția de Viață” și “Viața Spirituală”! Sunt reprezentantul Mitropoliei Olteniei pentru Județul Gorj în consemnarea evenimentelor duhovnicești, colaborez la “BASILICA” publicația de știri a Patriarhiei României și la Radio “TRINITAS”! În ultima vreme, activez ca un fidel colaborator al postului teritorial de Radio ROMÂNIA OLTENIA CRAIOVA, prin transmisii în direct.
36
Publicaţii: I. Cărţi: 1. «Dorul de stele», poezii, Editura «Spicon», Tg. Jiu, 1993 2. «Tranziențe liceene», studiu psiho-sociologic, Editura «GORJEANUL», Tg. Jiu, 2001, Ediția I. 3. «Tranziențe liceene», studiu psiho-sociologic, Editura «GORJEANUL», Tg. Jiu, 2004, Ediția a II-a. 4. «Monografia Bisericii cu hramul “Cuvioasa Parascheva”, Parohia Rășina II (Vârfu Viii), Țicleni, Gorj», Editura «RHABON», Tg. Jiu, 2004 5. «Dulce blestem destinul», poezii, Editura «Scrisul Românesc», Craiova, 2005 II. Articole şi studii (selectiv): A. În volume colective: 6. Vasile Gogonea, Eugenia Ungureanu: «Educația celor care cuvântă», carte apărută la Editura «SCRISUL ROMÂNESC», CRAIOVA, 2010 7. Nicolae Grosu, Ionel Dănciuc, Vasile Gogonea: «ROMÂNIA SUB INVAZIA MÂRLĂNIEI – o alertă sociologică», Ediția a II-a, Editura «ECOU TRANSILVAN», CLUJ-NAPOCA, 2014 8. Nicolae Grosu, Ionel Dănciuc, Vasile Gogonea: «Dezbinarea românească – o abordare sociologică», Editura «ECOU TRANSILVAN», CLUJ-NAPOCA, 2015 B. În reviste: 9. Comunicarea cu tema: “Școala și comunitatea în perioada de tranziție”, prezentată la Simpozionul Național: «PARTENERIATUL EDUCAȚIONAL ÎNTRE ȘCOALĂ ȘI COMUNITATE», Tg. Jiu, 1997, articol publicat în Revista de educație și cultură «PAIDEIA» nr.3/ 1997. 10. Comunicarea metodico-științifică: “Piața muncii și salariul. Particularități ale cererii și ofertei de muncă în România și în Județul Gorj, în perioada de tranziție”, lucrare ce a fost realizată în vederea obținerii gradului didactic I în Economie (1996), prezentată și la Consfătuirea anuală a cadrelor didactice de științe socio-umane, septembrie 1996. 11. Comunicarea cu tema: “Educația civică și spiritul comunității”, prezentată la Conferința Națională de Educație Civică – București, 6 mai 2005, premiată cu Diploma de merit. C. În ziare: 12. Diferite articole de viaţă spirituală, de educaţie, interviuri şi reportaje apărute în “GORJEANUL”, “TRIBUNA învățământului”, “IMPACT în GORJ” “Pandurul”, “LUMINA” și multe altele.
37
Opri șansa, dat fiind, Cu multă bunăvoință, Bani din pungă dăruind Pentru-atâta stăruință!
Prea se dă mereu că poate Face orice lucru-i spui, Dar, dacă îl pui la toate, Doar la muncă să nu-l pui!
Azi am să vă zic de toate Câte sunt, bune și rele, Dar, e trist că se mai poate Cele bune…să se spele!
Doctorul a prins momentul, Dând rețeta unei dame, Să-i prescrie tratamentul Doar cu două epigrame!
Păstrez ca să spun la anul Câte sunt rele și bune, Că se-ntâmplă cu toptanul Cele rele…să se-adune!
«Vânătorii de himere» I-a-ncercat gândul de-a scrie Și-au ajuns, prin grațiere, Scriitori la pușcărie!
Preot cu viață curată Multă lume a uimit, Până prinse-o divorțată Când veni la spovedit!
Ca să fie demn de luat în seamă A «comis» și el o epigramă, Prezumându-se că-i însuși Cincinat Pavelescu…actualizat!
V-aș servi un PONT Anume Pentru orice plagiat, Ca să înțelegeți cum e «Doctorul» remaniat! Ține parte, Doamna Nuța Și lui Ponta, dacă-i cazul, Știe prea bine, drăguța, Că «blatul» schimbă macazul!
Strigă bietul «sus» și tare Că vrea la parlamentare Și chiar la «centru» insistă Să fie primul pe listă! Bă, se scula Udrea Nuța Legănată huța-huța, Ministreasă cu «succesuri» Adulată în…eresuri!
A postit, nevoie mare Ca un pustnic, eremit, Când a fost la dezlegare Cu un …somn s-a dedulcit!
A scris, încercând să-nvețe După chef și după toane, Și-a ajuns la bătrânețe Doar scriitor…de vagoane! 38
Când femeia se răsfață cu un fel de ruj de buze Căutându-se-n icoana ce părea că o încântă, Prea te amăgești, bărbate, că te dărui unei muze Care-n mreaja ei…seduce, deși ieri părea o sfântă! Încărcat cu daruri scumpe ca măgarul din poveste, A venit în mare grabă, și-a plecat cum a venit, Căutând să amăgească la copile și neveste, Cu promisiuni deșarte, negustorul…parvenit! La petrecerea lui fastă, mi-a promis chiar un vin…sec Omițând, din întâmplare, să pună un strop de apă, Azi, la masa cea bogată, unde oaspeții petrec, Plin, doar cu promisiune, mi-e paharul de agapă! Avocatul cu pricina racolează, cât se poate Fetișcane divorțate și celibatari destui, Însă, fără să clipească, doar o clipă se socoate Că în ultimă…instanță, importantă-i punga lui! A jucat ca să câștige, ani mai mulți la loterie, Chiar cu două variante, așa cum i-a spus vecina, Însă, când află nevasta că Lenuța îl prescrie La divorț promise bietul, că mai joacă doar…cu una! Muza personificată se văzu prin ce-avea tare La figurat și la propriu, că așa se și cuvine, Dar, când fu să le arate sânii ei de fată mare, Cel mai tare și mai tare se-auziră doar…suspine! Din «povestea vorbii» mele Consecințe multe nu-s, Pentru că din toate cele A rămas…ce nu s-a spus!
39
GRĂJDEANU ADRIAN ANUL ȘI LOCUL NAȘTERII: 20 ianuarie, 1945, Mărășești, jud. Vrancea; STUDII: Facultatea de Filosofie, Universitatea "AL. I. Cuza", Iași; PROFESIUNEA: profesor, jurnalist la Radio Iași; Este membru al Uniunii Epigramiștilor din România și al Cenaclului Academia Liberă Veche "Păstorel" din Iași; în prezent, redactor șef al revistei de cultură, umor și bună dispoziție "SCÂRȚ" a aceluiași cenaclu; DEBUT LITERAR: În anul 1987, în ziarul "Flacăra Iașului"; DEBUT EDITORIAL: În anul 1996; CĂRȚI PUBLICATE: - RADIOGRAFII SUBIECTIVE, Ed. Venus, Iași, 1996, aforisme; - ARGONAUT ÎN AMERICA, Ed. Venus, Iași, 1996 (ediție alcătuită și îngrijită), note de călătorie; - FIRUL ARIADNEI, Ed. Panfilius, Iași, 2004, microeseuri. CĂRȚI IN PREGĂTIRE: - PROMETEU DEZLĂNȚUIT - epigrame, sonete, rondeluri și alte creații literare satirico-umoristice; - BÂLCIUL DE LA MARGINEA CIMITIRULUI - roman.
ÎN LUPTA CU CRIZA TOȚI TRUDESC În jug sau la roată, Toată lumea trage: Unii să ne scoată, Alții să ne bage.
VIAȚA ÎN DOI Cu ea, i-am spus, mi-i dragă viața Un mister de nepătruns Și a sărit ca arsă soața: - Doar eu nu-ți mai sunt deajuns?
SFAT DE CRIZĂ Cum să hrănească-atâtea guri? Alesul lui din Parlament I-a dat un sfat mai competent: Învață, omule, să furi!
DUPĂ SPOVEDANIE Blând, duhovnicu-l soma: - Acum, te lepezi de Satana? - Părinte, m-aș lepăda, Dar am trei plozi cu ea, sărmana! 40
VIS NUANȚAT Trăiesc de-o vreme separați (Viața-i cu valuri și furtună); Ea s-ar visa iar împreună, El, tot la fel, împreunați!
GUSTUL ARTISTIC SE FORMEAZĂ PARTICIPÂND LA MANIFESTĂRILE DE GEN Domnii și-au descoperit gustul, Doamnei când s-a dezvelit bustul.
ÎN MATERNITĂȚI, SE MAI ÎNCURCĂ ÎNTRE EI NU DOAR BEBELUȘII Ultimul meu nou-născut Drăgălaș, să-l pui în ramă A venit, de necrezut, Din spital... cu altă mamă!
CU SOACRA LA MEDIC Psihiatrul - bun expert Cu-a lui fire-amabilă, A pus diagnostic cert: Irecuperabilă.
VISUL BĂTRÂNULUI PENSIONAR Cu alimentele consum Mai tot din mica pensioară, Ce bine-ar prinde-n plus, acum, O... pensie alimentară!
PROMISIUNI PRENUPȚIALE - Iubitule, zic, fără nazuri, Curând, vom împărți ca-n Rai Și bucurii, dar și necazuri. - Necazuri? N-am! - Ba o să ai!
COMPLIMENT RATAT UNEI OBEZE Te-am visat divin: Mă țineai în poală; Eu eram cel plin, Tu erai cea goală!
PERICOLUL ÎNCĂLZIRII GLOBALE Terra s-a-ncălzit de-ajuns. Vreți un argunent isteț? Budigăii au ajuns, Treptat, doar un șnuruleț.
SECRETUL (un fel de definiție) O taină e în sine Pe care, din străbuni, Femeia nu o ține Mai mult de... nouă luni.
DE CE AU OCHI BĂRBATUL ȘI FEMEIA Bărbatul are ochi să vadă; Femeia - permanent redută, Dar aruncându-i lui o nadă Să vadă... dacă e văzută! 41
REVEDERE ÎNTRE FOȘTI COLEGI - Mă bucur mult, i-a zis emoționat, Îmbrățișând-o, după ani de zile, într-un bar. Iar ea: - Tu-n buzunar la pantaloni ai celular Sau... chiar te bucuri cu adevărat?
CUM APRECIAZĂ BĂRBAȚII FEMEIA C-ar fi un înger, mai cred unii; Alții socot că-i dracul gol. Toți, datorită goliciunii, I-apreciem al doilea rol. FATA MAMEI CEA CUMINTE, NOAPTEA, LA FÂNTÂNĂ, ÎNTÂRZIATĂ, DAR ASCULTĂTOARE - Mai las-odată pe Ion, fătucă, Și intră-n casă,-i miez de noapte plin! - Cum zici matale-așa-m să fac, mămucă: O dată îl mai las și apoi vin!
NONECHIVALENȚĂ Sta meditând în față cu o halbă La cele ce și-au oferit atent: El ei, demult, fierbinte-o noapte albă, Ea lui, reci zile negre, permanent. CONCURS PENTRU ȘEFIE Spre a mă promova drept boss, Un juriu-atent a cercetat: M-a-ntors pe față și pe dos; Ce-i drept, la dos a insistat!
PRETEXT PENTRU O CERERE ÎN CĂSĂTORIE Ca să îi ceră mâna s-a gândit (Burlac să nu rămână), Tocmai la timp, căci prea s-a plictisit De propria lui mână.
MOTIVAȚIA LENEȘULUI De ce insul dormitează Și se trage tot spre tihnă? Este clar: se antrenează Pentru... veșnica odihnă!
DIALOG PE MALURILE APEI ÎNTRE DOI ÎNDRĂGOSTIȚI - Vin-să ne iubim sub munte! - Cum trec apa? - mintea-mi storc. - Ți-aștern bărbăția punte. - Și... pe ce mă mai întorc?
UN DON JUAN DECREPID Grăbit să îi sărute gura, Instantaneu, Stângaci, el și-a scăpat dantura În decolteu. 42
Și-apoi, vițelul ăsta n-are mamă?
HOȚ CONDAMNAT CU SURPLUS DE PEDEAPSĂ (Pe vremuri, hoții erau legați în butuci, în pielea goală și unși cu miere, să-i bâzâie insectele)
VOIAJ ÎN LUNA DE MIERE În voiaj Bun prilej! Fac rodaj, Val-vârtej, Când menaj, Când manej.
Să fie tuturor de-nvățătură, A stat legat, gol pușcă, să dea seamă. A protestat: - Pedeapsa e prea dură!
43
JIANU LIVIU-FLORIAN Născut la 19.04.1961, Craiova, DJ, inginer, cercetător, DJ, Craiova, Crișului, nr. 21, cp. 200391, E-mail:
[email protected]
Caragialene De când se știe, munca, bună mumă, Te bucură de roade, și creații – Azi, se vorbește, scrie, despre ciumă, Și te muncesc în dânsa, toți ciumații... Blow-Up De pe-un hectar de grâu, privesc o mie, Cum joacă doi, și cum muncesc vreo zece… Din Rai, mi-e teamă, Dracul o să plece, Strigând: - Patroane, mie ce-mi învie? Jocuri copilăroase Ce-ar fi vardiștii, ce-ar fi hoții, De n-ai vedea, pe cer, chiloții? Ce-ar fi o luptă pentr-un pol, Fără aviații-n curul gol? Pupinchirilice Lupi prea potenți, cu drepturi mari, la parte, Au stabilit în forumuri de miei: - Noi vrem, uniți, o austeritate! Dar… numai pentru iepuri, și căței…
44
Dialogul Domnului, cu Înțelepții RaiOnelui, pe tema CEO - Și di șe nu mutî munțî? O-ntrebat, și-or zîs Sultanii: - Ei nu ie pi soldî frunțî! E pi grami! Sfertul academic Eu vă spui că nu-i de șagă, În Mileniul Înțelept: Din a cade mia, bleagă, Au rămas doar doi și-un sfert. Om bun Om bun, de nu ai nicio poartă, Nici bob de porumb, și nici piua, Din Marea Ta Stofă, și Artă, Ne dă, dacă poți “Bună ziua!”… OCOLUL TIMPULUI, ÎN CEA MAI IEFTINĂ MANOPERA N-aș vrea, pe drum, să risipesc bontonul. Dar pân’n Camelot, din sat, cu acrul, Mai bine până’n Național, la Teatrul Lui William și Sorescu – cu balonul… Povestea celei mai mici monede Câți tineri știu, că-n flacăra iubirii, Moneda – e zeița Prevenirii? Și cum să mai previi, falită gloată, De-ai cheltuit chiar tinerețea, toată? Povestea poștelor redacțiilor De-ați ști că primii bani, hârtii – cununi De scris – erau – de fapt – promisiuni – Și pe obrazul - și-n temeiul lor – Cel ce-i dădea – avea – comparator… 45
Inspirate din lectura primelor epistole ale cărții “PAGINI DIN ISTORIA BANILOR LUMII” VOL. I A Domnului Mihai Radoi Fundația “Scrisul Românesc”, Craiova, 2005
Înțelepciunea Pericle cel isteț ne-a-nvățat tema: Că dacă scrii și tin discursuri, ei, Vor vrea mortiș să facă tot ce vrei, Ei, cu profitul, tu - doar cu Atena… La Pomul... înviat Bătrâna pană cea proscrisă, De când tot sper, ca pe-o diată, Decât să fie veșnic, scrisă, Mai bin’, și veșnic, aplicată Corolarul lui Chateaubriand Nu e deloc pe lume o răsplată Mai mare – precum n-ai putut să faci Ce astăzi, știi - ce nu simțeai, în plată – Dar nu mai ai putere, nici pitaci... Singur, printre asceți Atât e de frumoasă Senectutea, Că dacă nici de-o pensie n-ai avea, Ți-ai sătura – de toate – și Virtutea, Și – negreșit – te-ar părăsi, și ea... Palatul fără Griji Ce poți să-ți mai dorești, ca împăcare? Copii, nepoți, familie – sănătoși – Și bucuroși – Un Zeus, printre moși... Cât timp Prostia Lumii, nu te doare... 46
Maxima disc.ordie Oameni buni, din Lumea Mare, Suntem mai bătrâni de Rîm ! Pe așa Iubire, oare, Totuși, DeceneUrâm? Poale lungi, și minte scurtă Se dedică soției mele unguroaice Ungurii, precum se știe, Ne iubesc la nebunie – Însă, după jurăminte, Uită să-și aducă-aminte... Paradox de-moca-ție În mileniul triumfal, Sec-curismul e global, Și de cât e de deștept, Ți-o și fură… brut… pe net…
La mintea găinușei moșului Ce te faci cu Sfinți, Poet, De-s toți, Thales, din Milet? Și trăiesc - din geometrie, Ca tine - din poezie...
Actorii și lăcrimoșii Cât au luptat Geruli... Seneci… Cât or fi scris…Și ce-a rămas Pe Lumea fără al lor glas… Niște sălbatici… mari… și seci… „Albinuța" - măcar... de Grigore Vieru în Piața Universității Privind această Piață plină, goală De haine goale - văd în ea, un dar: O Mare Adunare Națională, Și-un CRITIC COLECTIV - abecedar... ONT – Crăpați - promoție permanentă pentru handicapați – În biogazul fumurilor, toate, De nu mai încăpeți , în străinătate, Puteți veni cu salvia-n mucoasă, În opulența din Dubay – de-acasă! 47
LARCO VASILE N.01-01-1947, Bucecea, judeţul Botoşani. Stabilit în Iași Profesiune: inginer În prezent: pensionar Membru al Uniunii Scriitorilor din România şi din Republica Moldova Membru fondator al Uniunii Epigramiştilor din România, în anul 1990 Membru al Societăţii pentru Cultură Românească „Mihai Eminescu” Cernăuţi Membru al Societăţii Culturale „Junimea 90” Iaşi Membru al Asociației Literare „Păstorel” Iași Cetăţean de onoare al oraşului Bucecea Debut literar: 1985 Debut editorial: 1994 Adresa: IAȘI, strada Basarabi, nr.5A, blocul A2, etajul 6, ap.24 Cod poștal 700587, jud. IAȘI. E-mail:
[email protected]
CĂRȚI PUBLICATE: în total 19. Cărţi de poezie lirică, satiricoumoristică și pentru copii, proză scurtă umoristică, epigrame, monografie selectivă (în colaborare), cărți dintre care, trei sunt premiate de U.S.R., Filiala Bacău. Prezent în antologii, în dicţionare ale scriitorilor, colaborator la ziare şi reviste literare, câştigător al unor premii şi menţiuni la concursurile de creaţie literară satirico-umoristică, inclusiv premii de carte, membru al juriului la anumite concursuri.
REMARCĂ POETICĂ Poetul are un statut, Statornicit de-o veșnicie: El scrie când nu-i cunoscut Și-i cunoscut când nu mai scrie.
ROMÂNIE, MÂNDRĂ FLOARE O floare este țara toată, Un trandafir sau o lalea, Iar unii spun că-i o mușcată ... Văzând câți au mușcat din ea. 48
PROBLEMA DEMOGRAFICĂ Cu vocea-i foarte sigură și calmă A spus un senator în Parlament: Când fusta se scurtează cu o palmă, Natalitatea crește c-un procent!
DE SĂRBĂTORI Fumul gros inundă casa, Vinul curge în pahare, Iar de la un timp, doar masa Se mai ține pe picioare! AVARIȚIE Muncește omul și-i grăbit, Averi adună pe pământ, Dar e atâta de zgârcit, Că-și ia și umbra în mormânt!
NU PREA SE VÂND CĂRȚILE Când plin cu cărți e magazinul, Doar la un lucru mă gândesc: Or fi și cărțile ca vinul… Sunt bune când se învechesc!
DESTĂINUIRE M-am însurat, nu fac din asta caz, Cu asistenta de la Circa 9 Așa-i: te duci la doctor c-un necaz Și de acolo te întorci cu două!
LA VÂRSTA A TREIA Dai sănătății-ntâietate, Ești copt ca bobul dintr-un spic, E vârsta când le știi pe toate, Dar nu poți face mai nimic! NEDREPTATE S-ar întrerupe și ecoul, De-ar observa aceste fapte: Că vaca trage-n jug cu boul, Iar seara numai ea dă lapte! TESTAMENT Statuia mea pe roib călare S-o amplasați în gura văii, Dar nu o dăltuiți în sare, C-or năvăli pe ea lingăii!
TINEREI CU BLUZĂ SCURTĂ Te rog să nu iei drept dojană, Dar te întreb cuviincios: Buricul gol e o capcană Spre nada ce-i puțin mai jos? NEREGULĂ În al vieții tainic rost Nu pricep anomalia: Că înmormântezi un prost, Dar nu poți stârpi prostia!
49
EXTINDEREA CORUPȚIEI La noi se minte ne-ntrerupt Azi nu se întrevăd minuni, Căci a ajuns a fi corupt Și detectorul de minciuni.
PUNCT DE VEDERE IDILIC În viața veșnic amoroasă, Călcând alături nu-i o vină, Doar n-ai să ai desert la masă Mereu aceeași savarină!
„COLAC PESTE ECHILIBRU AGRAR Cu străinii, bată-i Sfântul, PUPĂZĂ” Se vede-un fapt ce nu-i pe plac, Echlibrul e sublim: Dar s-a extins ca un flagel: Ei ne cumpără pământul, Cât e românul de sărac, Noi ne vindem să-l muncim. Mai dă și lenea peste el. UNUI VITEZOMAN Circulând în mare vervă, TAINA PĂMÂNTULUI Chiar și-a pământului Ghinionul nu-i exclus: splendoare Ai o roată de rezervă O latură-i puțin umbrită: Însă n-ai și-o viață-n plus! Ne dă o viață de mâncare Ca în final să ne înghită. ADMIRAȚIE Când spui femeie vezi o floare, Un Univers de cucerit, ACCEPT Atât mai spun și-apoi conclud, Vezi tot ce-i mai superb sub Căci eu, urcând pe-a vieții soare ... treaptă, Dar să nu fii căsătorit. Prefer un adevăr mai crud, Decât minciuna bine coaptă!
50
MANOLE VASILE Manole Vasile NUME: Galaţi, str. Roşiori nr.18 bloc Paltin ADRESĂ: 2A sc.1 ap.1 COD POŞTAL: 800044
[email protected] EMAIL: Născut la 19 ianuarie 1941, în localitatea Galaţi. A absolvit Liceul «Vasile Alecsandri» din Galaţi şi, în 1964, Facultatea de Tehnologia Produselor Alimentare, Secţia Morărit Panificaţie, la Institutul Politehnic Galaţi. A lucrat la Întreprinderea de Panificaţie din oraşul Gheorghe Gheorghiu Dej (Oneşti), judeţul Bacău, apoi la Întreprinderea de Morărit-Panificaţie Galaţi. După 1993 a lucrat la Banca Agricolă Galaţi, iar în perioada 2000-2004 a înfiinţat şi condus brutăria proprie. În prezent este pensionar. Membru al A.G.I.R., al Clubului Umoriştilor «Verva» Galaţi şi al Uniunii Epigramiştilor din România. Scrie epigrame, parodii, fabule, poezii şi poezii satirice şi a apărut în presa locală (cotidianul «Viaţa Liberă», revista «Axis Libri», revista «Dunărea de Jos»), precum şi în revistele «Epigrama», «Lumea Epigramei», «AG pe Rime», «Tulburele». Apariţii editoriale: • Prezentul timpului trecut (catrene, epigrame, poezii, editura Pax Aura Mundi, Galaţi, 2010) • De voie bună şi nesilit de nimeni (epigrame, editura Pax Aura Mundi, Galaţi, 2015) Inclus în următoarele volume colective de epigramă: • O antologie a literaturii gălăţene contemporane , editura Centrului Cultural «Dunărea de Jos», Galaţi, 2010 • Terapie intensivă editată de UER, Bucureşti, 2011 • Istoria Umorului Gălăţean , editura Centrului Cultural «Dunărea de Jos», Galaţi, 2011. • Verva 35, istorie şi actualitate , editura Centrului Cultural «Dunărea de Jos», Galaţi, 2012 • Epigramiştii se prezintă , vol. I, editura Grafit, Bacău, 2012 • Caragiale în mileniul trei , editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2012 51
• Romeo şi Julieta la Mizil , antologie de poezie şi epigramă, ediţia a Va şi a VI-a, editura LVS Crepuscul, 2012, 2013 şi 2014 • Ingineri epigramişti , editura AGIR, 2012 • Prietenul anevoie se cunoaşte , editura Tipo-Man Ploieşti, 2013 • Epigrama, floarea parfumată a literaturii , editura Napoca Nova, 2013 • Antologie de umor politicOS , editura Ion Prelipcean, 2013 • Psihologie Piesălogico-Umoristică , editura Nagard, 2014 • Cuvinte potcovite – Epigrame Mircea Trifu – Restitutio, editura Semne, 2014 • Unde-i lege nu-i tocmeală , Editura Semne, 2014 • Râde ciob de oală spartă , Editura Semne, 2016 • Produsele Hofigal in epigrama românească , Editura Fundaţia Scrisul Românesc, 2016.
Reforma în sănătate Un halat alb în spital Va elimina dispute, Dacă are-n mod legal Buzunarele cu… sute.
Marea... Oaza mea de sănătate, Cuibuşor de nebunii, Unde dau femei pe spate... Cu diverse alifii.
Filosofii Cam aşa-s de obicei Abuzează de idei… Numai când sunt c-o femeie Au o singură idee.
Tezaurul de la Moscova A vorbit domn’ preşedinte Foarte mult de-acest tezaur, Până şi-a adus aminte Că „tăcerea e de aur”.
Unde duce setea de cunoaştere a bărbaţilor Cunoştinţe-a adunat Cu atâta uşurinţă, Până una l-a lăsat Gol şi fără cunoştinţă.
La cramă Cu un amic am fost la cramă Ce iute şi-a făcut curaj, De nu ştia cum îl mai cheamă Când s-a urcat în portbagaj.
Deconspirare I-a tras soaţei un perdaf Când în pat el a găsit, Dezbrăcat sub un cearşaf Un amant acoperit.
Un petrolist plonjând în mare Mâna el şi-a rupt când marea I-a dat şansa unică, Să-nţeleagă fracturarea Hidraulică. 52
Nostalgie De câte ori noi ne iubeam În dormitor, de obicei, Cu ea în braţe adormeam Şi ne trezea doar... soţul ei.
Unui actor mai vârstnic Când e vorba de amor C-o soţie-aşa frumoasă, Cred că nu vă e uşor Fără un “sufleur” de clasă.
Un cardiac la medic Că-i ştia de mult beleaua Doamna doctor foarte-atentă Zice: Ai lăsat cafeaua? Da, la doamna asistentă.
Soţul îndrăgostit Când bărbatu-ndrăgostit De soţie-i mirosit, Foarte repede el trece La regim de hrană rece.
Leac naturist Când e-o molie bărbatul Soaţa mult mai tinerică, Seara când îi face patul Îi presară levănţică.
Pe litoral Când sunt zile reci şi triste Mă-nfierbânt privind nudiste, Soaţa ce-i urâtă tare, O iau ca răcoritoare.
Binefacerile medicine naturiste după experienţa „Dă-te la o carte” „Dă-te astăzi la Natură” Mi-a spus medicul curant Şi-am scăpat şi de dantură… M-am dat la un elefant.
53
MÎNDRUŢĂ CONSTANTIN Născut în comuna Sârbi-Măgura, judeţul Olt, la 1 iulie 1957. Studii: Şcoala militară de ofiţeri activi a Ministerului de Interne Bucureşti şi Facultatea de Drept „Nicolae Titulescu” Craiova. A editat volumele: - „Urmă de Lună”- versuri - Piteşti - 2000 - „Raze de Lună”- poezii şi epigrame - Editura TIPARG - 2001 - „Poezii şi epigrame - Editura TIPARG - 2002 - „Lumină de Lună”- versuri - Editura CARMINIS - Piteşti - 2003 - „Cu şi fără arţag”- epigrame - Editura ZODIA FECIOAREI - Piteşti 2004 - „Emanuel”- poezii creştine - Editura ZODIA FECIOAREI - Piteşti 2005 - „Cu satira printre noi”-epigrame şi poezii satirice-Editura TIPNASTEPiteşti-2006 - „Gânduri de cerneală”- versuri - Editura TIPNASTE - 2007 - „Epigrame”- Editura TIPNASTE - 2008 - „Definiţii hoaţe prinse de un jandarm”- Editura PĂMÂNTUL - Piteşti 2009 -„Mai aproape de Lună”- versuri - Editura EDITGRAPH - Buzău - 2014. -„Calendarul sufletului meu-Toamna-Sonete şi Rondeluri-Editura SINGUR-Târgovişte - 2015 -„Calendarul sufletului meu-Iarna-Sonete şi Rondeluri-Editura SINGURTârgovişte-2015 -„Calendarul sufletului meu-Primăvara-Sonete şi Rondeluri-Editura SINGUR-Târgovişte-2015 A apărut în 82 volume de epigramă, poezie colective sau ale unor autori şi reviste-cărţi. A obţinut, începând cu anul 1999, 10 Premii şi 6 Menţiuni la Concursuri de poezie sau epigramă. În perioada 1999-2014, pentru activitatea desfăşurată în diferite domenii culturale, a primit 32 Diplome de excelenţă, merit, aniversare şi de participare. A colaborat şi colaborează la un număr de 38 publicaţii. Este membru al U.E.R. şi al L.S.R. - Filiala Cluj şi Director al Revistei de Umor “AG pe rime”, ajunsă la nr.30, care a primit Premiul U.E.R. pe anul 2010. Adresa: Piteşti – Argeş, Str.Viilor nr.17, Bl.P6, Sc.B, Et.1, Ap.4 Cod 110111; E-mail:
[email protected]. 54
AMICUL Cât îmi eşti tu de amic, Aş vrea să te bag în casă, Însă viaţa nu mi-o stric …Am nevasta prea-frumoasă!
LA SĂRBĂTORI Nu am bani pentru cadouri Orice s-ar aniversa, În pensie am doar găuri ...Vă ofer inima mea !
CÂND MĂ ROG Cu genunchii avocaţi Mă ridic şi îmi convine, Nu sunt sfânt printre confraţi ...Dar n-am păcate cu tine.
LE DUCEM PE TOATE Ne intră pe geam o rază, Parcă-ar fi de primăvară, Numai noi să fim pe fază, Să trecem şi peste vară !
CHELUL Chelul studiază Rămas fără vorbă, El invidiază Şi părul din ciorbă !
LIBERTATE Pentru că alţii te fură Eu încă o dată zic: Nu eşti liber dând din gură, Fără să nu faci nimic...
CU MAŞINA ÎN PARCARE Ei ne strică tihna, Liniştea de preţ... Piuie maşina Zici că e coteţ!
MĂRŢIŞORUL Primăvara astăzi vine Şi nu mă ţin de şicane, Mărţişorul pentru tine N-are loc de…silicoane !
DE SEZON Timpul vieţii e şi clipa Şi trăim o nouă eră, Acum altfel e şi gripa, E gripa...sezonieră !
O NOUĂ ZI Ziua se vrea iar frumoasă, Nimeni nu o sperie, Faţa voastră-i luminoasă, Zâmbete...puzderie !
DUPĂ SPOVEDIT Spovedită, dumneaei „Mergi cu Domnul”, i s-a spus; Ea nu ştie, s-ar fi dus, Dar cu care dintre ei?!
PACOSTEA -Mă cuprinde iar mânia Că mi-am găsit pacostea, Dacă nu-ţi place prostia, Ce ca` ţi la nevastă-mea ? 55
SCRIITOR De când mă simt viu, Mă şi iscălesc, Că eu ştiu să scriu ...Nu să şi citesc !
UNIREA Am sărbătorit Unirea, Noi, odată eram fraţi, Acum tristă e privirea, Că prea suntem dezbinaţi !
SPITALE FĂRĂ MEDICI Scriu cu lacrimi în priviri Şi mă mai gândesc la predici, Spitalele sunt clădiri, Dar nu cred că sunt şi medici.
VALENTIN şi DRAGOBETE Cu aşa frumoase fete, Astăzi este Valentin, Mai e pân` la Dragobete Şi pun dop scticlei cu vin.
STOMATOLOGIE Ziceţi că sunteţi cuminţi Şi-aveţi grijă de dantură, Dar nu vă spălaţi pe dinţi ...Nu-ncape săpunu-n gură !
VERIFICĂRI METROLOGICE Că s-a tras la consum ţeapă, De-aia le-au luat socot, Contoarele de la apă... Însă cu apă cu tot !
CA SOARELE Soarele nu mi-e fidel, Femeie, eşti strălucire! Mai frumoasă decât el ...Dacă mi-arunci o privire !
IDENTIFICARE Să las în urmă ceva Eu nu sânt ce par a fi, Sânt român cu „î” din „a”, Mîndruţă cu „î” din „i”!
56
MOISA GAVRIL Este născut pe 06.12 1951 , în localitatea VOIVOZI, din judeţul Bihor. Licențiat în științe militare, absolvent al Academiei de Înalte Studii Militare, Bucureşti Specialitatea artilerie şi rachete, 1981. A lucrat ca ofiţer activ în M.Ap.N., până la gradul de colonel, în mai multe garnizoane. Locuiește în Cluj-Napoca din anul 1976. Este membru a Uniunii Epigramiştilor din România (2004), membru fondator şi secretarul general al Ligii Scriitorilor Români. A publicat volumele: Iubirea veşnică povară –poezii , Editura. Casa Cărţii de Ştiinţă -2002; (sub îndrumarea criticului literar, Irina Petraş), Cluj –Napoca; Lumina din oglindă – poezii, Editura Grinta-Cluj-Napoca-2002; Frumoasă, pasărea mea -poezii, Editura Dacia –Cluj-Npoca-2003; Strigătul tăcerii - versuri, Editura Grinta-Cluj-Npoca, 2004; Scoici marine, perle, rime - catrene şi poezii estivale – Editura Grinta-Cluj-Napoca, 2004, Premiul întâi la Festivalul interjudeţean de umor Vişeul de Sus, 2005; Chipul Mântuitorului – poezii pentru copii -Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2005; Identitatea umbrei – poezii – Editura Grinta-Cluj Napoca – 2006; Premiul pentru volum de poezie, Vişeu, 2007; Gargară cu sifon – epigrame –Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2007; Alergând după fluturi – poezii –Editura Primus – Oradea-2008; Premiul pentru volum de poezie al Ligii Scriitorilor din România, 2011; Nedumeriri – carigrame şi epigrame – Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2008 (cu Virgil Tomuleţ ) (Premiul Special EPIGRAFIX, la Festivalul Internaţional de Umor, Aiud, 2009.); Fabule trăsnite – fabule, Editura Grinta, 2009, Cluj-Napoca, Premiul special, în cadrul Festivalului de umor ,,Constantin Tănase’’, Vaslui, 2010 şi Premiul special al Bibliotecii ,,V.A.Urechia’’, Galaţi, 2010; Vânzătorul de vise/ The Dreams Seller – poezii – Editura Grinta, 2010, Cluj Napoca; VOIVOZI (1406-2011) - Bihor, leagăn de credinţă, istorie şi continuitate (studiu-monografic), Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2011; Pe stăzile lumii ( Poemele iubirii), Antologie de versuri , Editura Grinta, Cluj Napoca, 2011; Carigrame (cu Virgil Tomuleț), Editura Ecou Transilvan, Cluj Napoca, 2012, Premiul III, la Festivalul de satiră și umor ,,Mărul de Aur”, Bistrița, 2012; Pișcături și-nțepături, catrene și epigrame, Editura Primus, Oradea, 2012; Zâmbetul clepsidrei-poezii, Editura Napoca Nova, Cluj-Napoca, 2013; Premiul pentru poem al Editurii Napoca Nova pe anul 2013; SATIRICON-35, tradiție și actualitate (monografia cenaclului), Editura Sedan, Cluj-Napoca, 2014; Locul I la Concursul de literatură satirico-umoristică, 57
secțiunea antologie, la Festivalul umorului,,Constantin Tănase”, ediția a XXIIIa, Vaslui, 5-12 oct.2014; Arborele de hârtie (reportaj jurnalisic). Editura Napoca Nova, Cluj-Napoca, 2014; Printr-o lacrimă, mama (Cărticică de buzunar cu C.D.), Gavril Moisa și Lazăr Morcan, Editura Napoca Star, 2015, (32p.); Voivozi, Maudlin Album/Album Sentimental, History and Prezent Day/Istorie și actualitate, Editura Ecou Transilvan, Cluj-Napoca, 2015; Arhipelagul iubirii -poezii, Editura Ecou Transilvan, Cluj-Napoca, 2015; Întâlnire la vârf de săgeată (Duel epigramatic), Gavril Moisa & Nică Janet, Editura Ecou Transilvan, Cluj-Napoca, 2015; Mențiune la Festivalul de Satiră și Umor ,,Mărul de Aur”, Ediția XXXII-a, 1-2 aprilie 2016, Bistrița; ADRESA: Cluj-Napoca, Str. Ion Meșter, Nr.12, Ap. 104. Email:
[email protected]
LA FOCȘANI E-un lucru demn de lăudat Că CINCINAT e venerat, Că foarte multe primării Dau banii pentru…porcării.
SEMNAL Când în spate-ai prea mulți ani Se mai schimbă-n viață treaba, La unele te duci cu …bani, La altele, te duci…degeaba.
DESTIN În urmă cu vreo zeci de ani Am ,,tras” o noapte la Focșani, Dar n-am un sentiment de vină C-am prins acolo…rădăcină.
REGRET Femei au scris de mine multe Și m-am bucurat nespus, Însă dintre atâtea …culte Una, de m-ar fi…tradus.
AMINTIRI, AMINTIRI Cu Maricica la Focșani A fost cam împotriva firii, Avea doar… douăzeci de ani Și-a acceptat… ,,Hora unirii”.
CONSTATARE Nevoi avem de ani și ani Și tot mai multe ne apasă, Dar epigrama la …FOCȘANI A fost și e mereu…acasă.
CINCINAT PAVELESCU MILCOVUL, apa unirii L-a dat țării ca jurist, VRANCEA, l-a dat nemuririi Ca poet-epigramist.
CONFIDENȚĂ În lupta vieții, pentru-o pâine Am suferit și îndurat, Chiar de-am dus viață ca de câine Am fost bogat cu…CINCINAT. 58
CA LA NOI ,,Pe-al nostru steag e scris unire” Era și scris era și-n vers, Dar unii, tot din nesimțire Au ordonat să fie… șters.
ÎNȚELEPCIUNEA VÂRSTEI Cum totul fac cu un temei Și-acum mă uit după femei, Că altfel poți să judeci treaba Atuncea când te uiți...degeaba.
ÎN TREN Compunând o epigramă N-aveam rimă la…măgar, Când un puști, de lângă-o mamă, Mi-a șoptit….parlamentar.
ILDIKO ȘI... LUCRUL BINE FĂCUT Cum e de fel pasională Chiar și în mijlocul naturii, Ea mi-a cerut, fără sfială Să-l fac mai bine ca și ...Gyuri.
VOTUL Până mai ieri votam degeaba Era ales tot…,,Alibaba”, Altfel votăm acuma toți Dar ne conduc, tot niște hoți.
OPTIMISM Cum iar a căzut la BAC Nu i s-a părut sinistru, C-a mai fost un...prostănac Ce-a ajuns apoi...ministru.
PUTIN SE ZIUA VICTORIEI Pivindu-și falnic măreția Râdea cu generali-n spate, Cu gropile din… România Rămânem fără…șenilate.
59
MORARU ION Născut la data de 27 Martie 1951 în satul Puieşti, judeţul Vaslui. Adresa actuală: Loc. Independența, jud. Galați, Str. Siret nr. 62, C.P. 807165 Email:
[email protected] Ocupația: Inginer Studii: Cursurile primare, gimnaziale şi liceul în comuna natală. Absolvent al Facultăţii de Electrotehnică, Secţia Electroenergetică, din cadrul Institutului Politehnic „ Gh. Asachi ” din Iaşi, promoţia 1975. Stare civilă: Căsătorit, doi copii. Activitatea profesională: În perioada 1975-2005 îşi desfăşoară activitatea profesională ca inginer în cadrul Combinatului Siderurgic Galaţi. În prezent este pensionar. Activitatea literară: În liceu și în timpul facultății scrie poezii, compune și publică probleme de enigmistică și careuri de definiții în revista „Rebus”. În anul 1979 devine membru al Cercului rebusist „Dunărea” Galați condus de ing. Victor Feru. În anul 1987 debutează cu epigrame în revista „Urzica”. În anul 1988 participă la concursul de epigrame organizat în cadrul Festivalului „Întâlnirea epigramiștilor”- Ediția a XIII-a, Brăila și obține primul său premiu, premiul IV. În acelaşi an devine membru al Clubului epigramiştilor „Păstorel Teodoreanu” din Galaţi, condus de reputatul epigramist, poet, compozitor și caricaturist, PAUL DUMITRESCU. Publică epigrame în ziarul local „Viaţa nouă”, în „Caietele de cenaclu” şi în revista „Păstorel” editate de clubul gălăţean. Membru al „Uniunii Epigramiştilor din România” (U.E.R.) din anul 1993. Membru al Clubului Scriitorilor Umorişti „VERVA”-Galaţi din anul 1994. Membru al Societăţii Scriitorilor „Costache Negri”-Galaţi din anul 1995. Preşedinte al Clubului Scriitorilor Umorişti „VERVA”- Galaţi din anul 1998. Inclus în peste 80 de culegeri şi antologii de umor.
60
Deţinător a peste 100 de premii importante obţinute la concursurile organizate în cadrul Festivalurilor de umor desfăşurate, de-a lungul anilor, în România şi Republica Moldova. A publicat epigrame în ziarul local „Viaţa liberă”( suplimentul umoristic „Buzunarul”), precum şi în revistele umoristice: „Epigrama”, „Haz de necaz”, „Hohote”, „AG pe rime”, „Cacealmaua”, „Porto-Franco”, „Spinul ”, şi altele. Apariţii editoriale (epigrame, poezii umoristice, proză scurtă umoristică) * „Epigrame”-Editura „Evrika”, Brăila - 1993 * „Ace de cojoace”- Editura „Geneze”, Galaţi - 1998 * „Umor la Mila 80” (volum colectiv)-Editura „Alma”, Galaţi - 2000 *„Capra vecinului”- Editura „Sinteze”- Galați - 2011 *„VERVA 35. Istorie și actualitate” -Editura Centrului Cultural „Dunărea de Jos”-Galați-2012 *,,Butoiul lui Chicioroagă”- Editura ,,Pax aura mundi”- Galați-2014
Programe TV În alt regim, pe zi, aveam Doar două ore de program Acum, tot două-avem de toate Că-n rest, e doar...publicitate! Trafic Azi în țară e precar Traficul feroviar Dar sufocă, prin prezență, Traficul...de influență!
Corb la corb nu-și scoate ochii ,,Corbi” ajunși în vârf, pe pisc, Nu-și scot ochii pătimaș Câtă vreme au în plisc Bucățica lor de...,,caș”! Delațiune Într-o lume interlopă, Cu delicte fel de fel, N-o să fac ce spune-un popă O să spun ce face el!
Oenologică românească Așa cum lesne poți vedea, Viticultori de ani de zile Vând vin pe margini de șosea Făcut din apă și pastile!
Autorului unui volum de ,,epigrame” Citindu-ți cartea, bag de seamă Că nu ai nicio epigramă Dar îți acord, pentru catrene, Cu indulgență, ...,,nota bene”! 61
Adam Pe sub frunza cea de vie, Evei i-a umblat ades Și-a luat-o de soție Fi-ndcă n-a avut de-ales!
Viitorul românului Viitorul, pân’ la urmă, Îl exprim în sinea mea Astăzi, în limbaj de turmă: Oi trăi și oi vedea!
Precauție hibernală I-atât de frig în cameră la mine Că mi-a-nghețat și sângele în vine... Eram acum mai dezghețat nițel Dacă-mi turnam, din toamnă, antigel!
Noului guvern tehnocrat Acest Guvern de la Bruxelles, Adus în cioc precum o barză, Așa cum este, într-un fel, E și normal să fie...varză! ,,Cuget deci exist” Despre-aleși, de sine plini, Fac o constatare tristă: Cei ce cugetă-s puțini Cei mai mulți din ei...există!
Unor anume compatrioți Acum, pe timpu-acesta auster, Păstrând preocupările mai vechi, Ar vrea să fure ,,Porțile de Proverbială Fier” Bine după cum se știe, Să le predea, pe bani, la... fierul Vorba multă-i sărăcie... vechi! Nu e cazul , așadar, Azi, la un ...parlamentar! Oamenii și încălzirea globală Trăim o situație bizară Defrișarea abuzivă a Și peste care nu poți ca să treci: pădurilor pentru export Cu cât mai mult se încălzeșteDin păduri și din zăvoi afară Ies buștenii scoși cu ranga Cu-atât suntem, interior, mai Apoi pleacă de la noi reci! Și prin lume umblă...creanga! Culoare politică Pe-acest partid, de la înființare, Eu l-am privit mereu admirativ Fiindcă el în permanență are O singură culoare: ROGVAIV!
Unui politician Ieri abia putu să strângă Bani să-i ia soției broșa... Azi, normal ca să se plângă Dacă-i cară ...cu sacoșa! 62
Constatare În actuala conjunctură, Se-ntâmplă-adesea, dus de val, Ca unuia, cu papagal, Să-i iasă-un porumbel din gură!
Românului de azi Ţi s-a tăiat pădurea toată Ca tu să fii în viaţă demn: Să nu mai poţi s-ajungi vreodată La sapă sau limbaj...de lemn!
Idilică Mi-am scos nădragii, vesta, haina, Când m-am iubit cu coana naşa Dar, dacă află naşul taina, Pe unde o să scot...cămaşa?!
63
NICULESCU GHEORGHE Mă numesc Gheorghe Niculescu, născut la 13.04.1945, în comuna Ciortești, jud.Iași. Am scris 16 cărți. Sunt membru al Uniunii Epigramiștilor din România și al Ligii Scriitorilor din România. Colaborez la diferite ziare, reviste și almanahuri din țară și străinătate, Am peste 20 de diplome de merit și de excelență. Sunt Cetățean de Onoare al comunei natale cât și al orasului Uricani, unde domiciliez.
REȚETA EPIGRAMEI În rândul unu,pui trotilul, În rândul doi, capsa, la loc, În rândul trei fixezi fitilul Și-n rândul patru,îi dai foc!
CONSTATARE Iată ce-am constatat azi: Pe strada Brazilor,nu-s brazi, Pe strada Plopilor, nu-s plopi, Însă pe toate-s numai gropi.
MIE ÎNSUMI Am muncit să fac umor Și acuma tare-aș vrea Ca orice om din popor Să râdă de munca mea .
UNUI BEȚIV PUPĂCIOS Aflat într-o beție dură, Alcoolicul sentimental, A vrut și el să pupe-o gură Și-a pupat gura ... de canal.
CUGETARE Cugetă bărbatul: Uite-așa e viața ... Se-noiește anul, Se-nvechește soața!
UNEI DOAMNE M-a-ntrebat cândva o damă De pot să-i fac o epigramă, Iar eu i-am răspuns docil Că pot să-i fac... și un copil.
SEMNE BUNE Nevastă-mea divorțează, Soacră-mea zice că moare, Un urător pronostichează: ,,Semne bune anul are!”
IARNĂ GREA Afară frig,în casă frig, Prin toate ungherele , Doar caloriferele Nu prea frig. 64
GER Afară e iarnă grea Și în casă nu-i căldură; Am noroc cu soacră-mea C-a făcut temperatură.
INSCRIPȚII PE TRICOURI Pe tricoul lui scria: ,,Căsnicia n-are rost” Iar pe-al ei, scria așa: ,,Stau lângă un prost!”
MALPRAXIS La spital,în secție, Toate asistentele Îl acuză pe-un doctor De malpraxis... în amor.
UNUI MICROBIST După meci,se simțea nasol, Că nu văzuse nici un gol; Nici nu i-ar fi trecut prin cap Că unul gol era-n dulap .
DORINȚĂ Pe domnița deputată Eu o iubesc permanent Și aș vrea,măcar odată, Să dorm cu ea... în Parlament.
VECINEI MELE E suplă ca o lumânare, Vecina mea ,o văd prin gard Și mă frământă o-ntrebare: Cum aș putea să fac s-o ard ?
NEMULȚUMIRE O femeie se plângea: ,,La bărbatul meu, Georgele, Toate sunt mai mititele! Până când și pensia”...
DIVORȚ Făcură și partajare Și s-au despărțit frumos: El tăcut, ea gură mare, Ea-n Peugeot iar el... pe jos.
LA HORĂ-N SAT Ibovnicul a jucat-o Sârba și hora staccato, Iar soțul său, mare brută , O luă la o bătută.
URĂRI La Anul Nou, colindătorii, Își urau conducătorii Ce-aveau grijă de ei foarte! De-aceea-i urau ...de moarte .
UNUI DEFUNCT Femeile-i mâncară viața Ca să vedeți ce destin Acuma, l-a luat moartea ... Tot de genul feminin!
PE PLAJĂ Pe plajă s-au arătat Un el și o ea, odată: El puțin cam turmentat, Ea cam tare dezbrăcată. 65
ORŞIVSCHI CĂTĂLINA Debut pe scena… universului: 1 ianuarie 1968
Profesia: inginer -Absolventă a Universităţii Tehnice ,,Gh.Asachi’’ Iaşi, Facultatea de textile - pielărie Ocupaţia: profesor -Membră a Uniunii Epigramiştilor din România şi a Academiei Libere ,,Păstorel’’ – Iaşi Activitate literară : Volume publicate: -,,Pete de rugină’’ – Editura Rocad Center Iaşi, 2011 – carte de epigramă distinsă cu premiul pentru debut la Festivalul Naţional de Satiră şi Umor ,,Zâmbete în prier’’, ediţia a X-a, aprilie 2012 şi premiul II la Festivalul Naţional de Epigramă ,,Cât e Buzăul de mare’’, secţiunea Carte de epigramă, Buzău, mai 2012 -,,Zâmbete răzleţe’’ – Editura Rocad Center Iaşi, 2013 – carte de epigramă distinsă cu premiul Uniunii Epigramiştilor din România pe anul 2013 şi premiul pentru epigramă al Fundaţiei Culturale a Bucovinei, iulie 2014 -,,Alfabetul’’ –Editura Pim , 2014 şi -,,Glasul copilăriei’’ –Editura Pim , 2014 – cărţi cu poezii pentru copii, ambele distinse cu premiul Asociaţiei Uniunilor de Creaţie din Republica Moldova la Salonul Internaţional de Carte pentru copii şi tineret, ediţia a XVIII-a, Chişinău, aprilie 2014 - 26 premii la concursurile de epigramă, fabulă, poezie umoristică, organizate în ţară şi în Republica Moldova - 20 apariţii în volume colective şi antologii Colaborări la: -,,Epigrama’’ – publicaţie a Uniunii Epigramiştilor din România; -,,Scârţ’’revistă a Grupării de literatură umoristică Al.O.Teodoreanu – Păstorel Iaşi; -,,Cugetul’’ – revistă a Cenaclului epigramiştilor olteni; -,,Epigrama de Strehaia’’ – revistă de cultură şi umor a Cenaclului ,,C. A.Protopopescu’’, Strehaia; - ,,Spinul’’ publicaţie a epigramiştilor băimăreni; - revista de cultură, artă şi civilizaţie ,,Apollon’’; - revista de cultură, artă şi civilizaţie pentru elevi ,,Apollon junior’’; revista ,,Dor de dor’’; - Booklook- revistă a Academiei libere ,,Păstorel’’ Iaşi; - ziarul ,,Evenimentul Regional al Moldovei’’, la rubrica de umor; - ,,Ziarul Văii Jiului’’ – la rubrica ,,Umor în ha...major’’; - ,,Surâsul Bucovinei’’ – revistă de istorie, literatură şi umor a Cenaclului ,,Nectarie’’ –Vama; - revista ,,AG pe rime’’; - revista ,,Lumea epigramei’’. 66
PAŞI ÎN VIAŢĂ Cum viaţa-i probă de-ncercare Ce nu admite imprudenţe, Aş cere, drept acomodare, Examen pentru corigenţe.
ALTĂ CONSTATARE N-a fost – spun asta cu temei – Niciun război făr’ de femei, Dar nici – la vremuri vechi sau noi, Femeie... fără de război.
LOGICĂ Sunt inimos, c-așa-i la noi: Eu pe vecin l-ajut un pic Să-i moară capra și apoi Îi cumpăr varza pe nimic.
CONSTATARE Când de amar ești copleșit Și-ai vrea pe altu-n locul tău, Te-ajută unii, negreșit, Ca să îți fie și mai rău...
UTILITATEA BEŢELOR PENTRU UNII Chestiune de-adaptare: Să mănânci cu beţişoare, Dar mulţi oameni, din păcate, Ştiu că-s pentru pus în roate!
PRIMA GREŞEALĂ Când izgonit din Rai a fost Adam, Pe Eva să o ia avu ideea, Dar minte de avea, măcar un dram, Lua tot Raiul şi lăsa femeia!
SUBALTERNUL Ne face dumnealui dovadă Că nu-i bețiv și bea de-o vreme rar, Deoarece n-ar vrea să-și vadă Directorul în dublu exemplar.
COCOŞUL El cântă zi de zi în zori Şi-nconjurat de admiraţii Mai sare gardul uneori, La fel cum fac mai toţi bărbaţii.
ÎNCORNORAŢII În luptă dreaptă, cerbul carpatin De multe ori de coarne se desparte, Dar nu mă dumiresc cum, din senin, Ajung apoi bărbaţii să le poarte.
METAMORFOZĂ INVERSĂ Un future ai fost, un soare Şi ai zburat din floare-n floare, Dar vezi acuma cu obidă Că-mbătrânind eşti o omidă.
67
FEMEIA ŞI JUMĂTATEA EI În traiul comun când se zbate Ar vrea ca a ei jumătate Să fie prezentă-n mod cert, La toate, măcar pe un sfert...
GHICITOARE Organ de simţ ce este folosit De toţi acei ,,de sus’’ la mirosit Afaceri grase, iar ades pe noi De el ne duc şi-n el ne râd apoi.
FEMEIA, ETERNA POVESTE Femeia, soaţa,-a inimii aleasă, E pentru soţ întregu-i univers, Durerea lui de cap ce nu-l mai lasă Sau analgezic... cu efect invers.
REALITATE AZI Cei din fruntea guvernării, Jupuind şi morţi şi vii, Pingelit-au talpa ţării Cu pingele F.M.I.
ȘEFI Avut-am șefi de nota zece; Trecutul asta-a demonstrat, Dar cel de azi văd că-i întrece La boacăne și la furat. UNEI FEMEI MODERNE Cu rochii din mătase, din cotton, Cu buze mari, nas cârn, ochi negri, -adânci, Frumoasă e, de-ţi vine s-o mănânci, Dar cred că are gust de silicon…
MINCIUNA Aşa cum azi e-n legea firii, Pe-ngusta cale-a săvârşirii, Minciuna cade drept urmare, Dar cade numai în picioare! EXEMPLU DE BUNĂ VECINĂTATE Contează dacă ai un bun vecin Şi-un sprijin la nevoie deacordat; Noi i-am avut pe ruşi, ce-au protejat Tezaurul, ce şi acum îl ţin. EPIGRAMA Distinsă-i fata, cu pretenţii, Drapată-n rochie de bal, Dar vezi ascunsele-i intenţii Când se dezbracă, la final.
GUVERNUL CIOLOŞ Cioloş - un guvern model, Ce-apără azi interesul României, poartă fesul Ce-i impus de la Bruxelles... 68
PĂCURAR RADU Data şi locul nasterii: 11 iunie 1969, Cluj Napoca Adresa de domiciliu: str. Tulcea nr 24 ap 51, 400594Cluj-Napoca Date de contact:
[email protected] Studii: Liceul de Informatică Cluj-Napoca, promoţia 1987 Facultatea de Electrotehnică, UTCN Cluj Napoca, promoţia 1993 Şcoala Academică Postuniversitară de Informatică Aplicată şi Programare Cluj-Napoca, promoţia 2003 *** Membru UER si Cenaclul de epigrame „Satiricon” Cluj-Napoca din 1998.
La final de sezon estival Pe litoral, cât se întinde, În marea reabilitare, Vizibil țărmul se extinde Când ies grăsunele din mare!
Tehnica la sate Deşi-a evoluat cu aniiRecoltele, în mod fatal, Sunt la pământ, cu toți ţăranii Prezenți în câmpul... virtual.
Toamnă autohtonă E câmpul tot mai gol cu anii, Produsele sunt de import Din ţările unde-s ţăranii Români, în masă, la export!
Bucovina de dincolo... Dulce grai din Bucovina, Sunete idilice… Ce frumoasă e latina Scrisă cu chirilice…
Ziua recoltei Ţaranii nu maisuntpecâmp... Doar unulsingurarămas, Voios mereu precum un tâmp, Îşi trage cânepa pe nas.
Ridică-te Ștefane! Pojorâta- e colina Unde arcul se-ncovoaie, Ctitorind în Bucovina Marea rampă de gunoaie! 69
Simbioză Petrec de-o vreme împreună În căsnicia lor cea bună, Nedespărțiți de bună seamă ... El, de pahar iar ea, de mamă!
Unor ofițeri din perioada postbelică Ca eroii au luptat Lângă pușca, tancul, tunul... Cu dușmanul declarat: Alcoolul și tutunul!
Interesul politic A-nvățat alesul Cum să-și poarte fesul Și apoi alesele Să își poarte fesele!
Plugușor la palatul Victoria Speranța frizează eternul, Urăm într-un glas ca și corul, În veci să trăiască guvernul, ... la fel ca poporul!
E vechi proverbul Te tot înjură și te fură Nimic nu-i nou în bătătură, Doar hoții se-nnoiesc puțin La fiecare nou scrutin!
Dragoste și sacrificiu Cafeaua eu aş bea cu sare Dacă iubirea îmi va cere… Am şi găsit femeia care Mă face dependent. De bere.
Paradox Ne-au promisîn gura mare, Raiul pe acest pământ, Politicienii care N-au nimic în dânșii, sfânt!
Ideal Dorm liniştiţi străbunii Că azi, pe timp de pace, Chemarea naţiunii, Prin iodlere se face!
Satul românesc Voie bună, băutură, Ca pe vremuri hora-n sat... Toţi aşteaptă-n bătătură, Ajutoare de la stat ! Paralelă El, tip harnic și fervid Printre membri-ntr-un partid, Ea, oleacă mai fervidă Printre membre-ntr-o partidă!
Strămutare Descumpănit și făr’-un țel, În iad se mută, cu soția, Că e mai lesne pentru el, La iarnă, gigacaloria! Iarnă în Vrancea Stau și sper Când mai tremur, Că e ger... Nu cutremur! 70
PURCIA SEVER Adresă(e): Str. Rahova nr. 43, ap. 55 Sibiu cod poștal 550345 Email:
[email protected],
[email protected] Ocupația: Profesor universitar U.„.Lucian.Blaga”.Sibium pensionar Data și locul nașterii: 27 04 1937 Cociu, jud. Bistrița Năsăud
Beletristică 1. Arta de a râde pe (sub) Podul Minciunilor - 2006 2. Sufletul unui copil de suflet (roman) - 2007 3. Legea compensaţiei (proză scurtă) - 2008 4. Bâlciureştii (teatru) - 2008 5. Râpa dracului din Dealul Crucii (roman) - 2009. Volume în colborare cu alți autori: - 6 Apatiții în antologii și culegeri: -51 Premii obținute pentru creații: - 5 Membru al Cenaclului „Nicolaus Olahua” Sibiu Membru UER
Greaua ... moştenire de după alegeri Guvernanţii, din avut, Mulge-or PIB-ul tot mai des: Invocând: „Da' ce-am avut? C-am furat doar pe ales!”
Aniversară octogenară În cei optzeci de ani parcurşi Sub rege, austro-unguri, ruşi Am tot primit... Ce oameni buni, Vagoane de... promisiuni! Florile (prea) dalbe Veni-vor iar Paştele după Florii Dând cursul menit adevărului. Urmează, iubito, şi tu să-mi mai vii Dar numai de florile mărului ...
Bâlbâială Am fost, la-ndemn de securist, Bătut de-un straşnic poliţai, măr, Să recunosc că-s tertorist. Or, io-s Ah, ...Med... Al lui ... Alzeimer! 71
Concluzia logică a fiicei mele Noaptea pasul mi-l îndrum Tot pe drum, şi iar pe drum, De se-oripilează fata: „Oare-i șui, ori e prost-tata? Destin fără cap ... Vor unii-a ne mai vopsi C-o alt-istorie măreaţă Când în curând ne-or pricopsi C-o „Românie făr' mătreaţă!”
Sado-masochismul primar Pe Eva, grizonată-n păr, Voia Adam s-o bată măr Dar, a-ndrumat-o Scaraoski Spre-un alt partid! La Jirinovski! Prețioasa Nu poți s-o ecologizezi Pe o plecată din comună, Căci fără termeni rom-englezi Rămâne-o dârză „Hof.Imun-ă”
Mai tare decât viagra Implementând metoda nouă Ce m-a aprins ş-apoi m-a copt S-a prins amanta mea cea 9 Că-i similara celor opt!
Ce știe țăranul la ce-i bun șofranul? - Cu ce-ai slăbit nană Florica De-ai șolduri trase prin inel? - Nu m-am tratat mai cu nimica, Doar cu „Ulei de Șofrănel”.
Laurei Codruţa Koveşi Codruţa inventat-a modru' Ca să ne dea corupţi, o droaie, Ce tot răsar, exact ca-n codru: Roi de ciuperci de după ploaie.
G.P.S-ul nevestei - Ce bine-ai mai găsit tarlaua Vreun GPS, prin telefon? - De unde? Îmi tratam damblaua Ș-aici m-aduse-un pokemon!
„E toamnă iar” E toamnă. Iar dosare, La DNA-n chemări; Prilej de bulversare Ș-obsesii în cămări...”
În loc cu verdeață Trimisu-m-a Vlădica-n rai. Să-mi curme setea bahică. Respect al preasfinției grai, Și ordinea ierarhică!
Acuarelă Toamna-și înmoaie penelul În culorile-ndrăznețe Zugrăvind multora zelul De-a purta mai multe fețe 72
Cine râde la urnă Râde tot mereu mai bine Cel ce-n viața lui nocturnă Își așază soacra-,nfine, Chiar în fericita-i urnă.
Umor cu premeditare Hai cu noi la Festivale, Măi umor, de nu, te-omor Tot cu nosocomiale Şi-nhumat colea-n (H)umor!
Nostalgii naționaliste Acolo-n viața-i taciturnă, De care toți ne tot ferim, Ne râde-n față, chiar din urnă, Eternul Tudor C. Vadim
De unde nu-i (H)umor... nici La Bucovina vine omu' Sperând să-l chinuie talentul. Degeaba, că-i precum nea Ciomu Când a știrbit doar instrumentul..
(H)umor în Bucovina Cântă cucu' bată-l vina Că-i (H)umor în Bucovina. Umoriști vin și-și fac plinul Pritocind per bocca, vinul! .
73
RĂVESCU VASILE Răvescu Vasile, născut la 23 aprilie 1942, în comuna argeşeană Domneşti. Absolvent al Facultăţii de limba şi literatura română, Universitatea Bucureşti, promoţia 1965. Ziarist profesionist, a lucrat în redacţiile „Scânteia tineretului”, „Dimineaţa”, „Românul”, „Curentul”, „Balcanii şi Europa”, ”Agenţia Naţională de Presă Agerpres”, TVR Internaţional şi, ca producător delegat, la Casa de filme 5. În prezent, redactează cronica cenaclului „Catacomba” de pe lângă revista „Bucureştiul literar şi artistic”. A publicat sporadic literatură umoristică, mai mult în rubricile de divertisment pe care le-a coordonat. A organizat, împreună cu Alexandru Clenciu şi Giuseppe Navarra, Festivalul de umor „Cobiliţa de Aur”, de la Băileşti. Editorial, a debutat cu volumul de versuri „Rime târzii”, la editura Detectiv, 2012. Au urmat: „Epigrame policrome din perioada portocalie” şi „Catrene de serviciu” (2012), „Umor la patru ace”, 2013, „Un surâs în colţul gurii”, 2014, „În trecere”, 2015, „Ca trenu în catrene” şi „Minifabule şi ghicitori”, 2016, toate la Editura Rawex Coms. Este membru al Clubului Epigramiştilor „Cincinat Pavelescu” din Bucureşti. Adresa: Bucureşti, Sector 2, Calea Ştefan cel Mare nr.52, Bloc 36A, Ap. 38.
Apariţii editoriale – V. Răvescu Rime târzii, Editura Detectiv, 2012 Epigrame policrome din perioada portocalie, Rawex Coms,2012 Catrene de serviciu, Rawex Coms, 2012 Umor la patru ace, Rawex Coms, 2013 Un surâs în colţul gurii, Rawex Coms, 2014 În trecere, Rawex Coms, 2015 Ca trenu în catrene, Rawex Coms, 2016 Minifabule şi ghicitori, Rawex Coms, 2016
74
Actualul Caragiale După un secol şi mai bine, Revine hâtrul Caragiale La locul ce i se cuvine: Se-ntoarce iar spre… haimanale.
Preşedintele matroz, spălat de păcate Nu mai are nicio vină Preşedintele Cutare. E curat ca o virgină, Fiindcă l-au spălat,.. în mare.
Unui fost ministru la Transporturi După cât ar fi furat, Nu se mai vorbeşte-o iotă. Cică dânsul ar fi luat Doar… o flotă.
Colacul de salvare I-au dat colacul de salvare Şi lângă mal l-au întrebat Dacă iubeşte o culoare: Portocaliu! Şi l-au scăpat.
Transport feroviar Că s-a prăbuşit ferata, Nu-i cel mai mare necazul. Dar s-a furat cu bucata Şi nu s-a schimbat macazul !
Competenţa proştilor In politică-şi au harul , De mult timp, atâţia proşti. De n-ar fi bogaţi cu carul, După ce îi recunoşti?
Soarta Mioriţei Nu mai sunt nici câini la stână, Nu mai iese brânza bună. Stau ciobanii-n Parlament, Să facă … regulament.
Unuia sătul de viaţă E şomer, sărac pe bune, Mai tot timpul nemâncat. Dar mărturiseşte-n lume Că, de mult, s-a săturat.
Tranziţie De zeci de ani ne chinuim Să trecem prin tranziţie, Şi, în sfârşit, descoperim C-avem şi-aici…tradiţie.
Schimbări la Interne La Interne s-a schimbat Iar ministrul de resort. Alt transplant s-a încercat Pe-un organ aproape mort.
Un marinar în alegeri Din prea mulţii candidaţi, El a fost mai acătării. Fiindcă, faţă de ceilalţi, S-a ivit din „ spuma mării”.
Unor foşti ofiţeri In politica cea grea, Intră ca independenţi. Electoratul i-ar vrea In poziţie de „ Drepţi!” 75
Reforma MAI, după greva de la Cotroceni S-a găsit, iată, formula Cea mai bună de reformă: Dupăce-au dat jos căciula, Au fost scoşi din uniformă!
Paradox In lumea asta-i de mirare Cât sunt românii de cuminţi, Cum ei înghit, sub noul Soare, De toate, deşi strâng din dinţi. Curs valutar Leul a căzut din nou Dar rânjeşte la valute. Mai bine era un bou De pe timbrle trecute!
Dezvăluiri Cei chemaţi la DNA Nu mai sunt deloc băţoşi… Stau în trena lui Elena Şi în pana lui Cocoş.
Unui câine I-au dat ciolanul, ca să-l roadă, Şi el cumplit a mârâit, In loc să dea vesel din coadă. Căci osul fuse…bărbierit.
„Să trăiţi bine”! V-am urat să trăiţi bine, Cum v-a fost tuturor voia. Pe Elena-o iau cu mine, Să nu cadă iară Troia! Băse despre Justiţie De Justiţie nu-mi pasă, Ea e oarbă, eu sunt choir. Zece ani am stat la masă, Propriul meu judecător. Pe mâna cui? Când justiţia e chioară, Preşedintele, la fel, La balanţă mai măsoară Doar… Gigel.
Deontologii presei Câini de pază, cum le zice, Au umplut cu brio, presa. Plătiţi gras, ca să aplice, Nu-şi mai poartă unul, lesa. Refuzul lui Ţepeş L-au invocat stăruitor, De mii de ori, în mii de locuri. El i-a tratat amăgitor. Nu face ţepe pentru jocuri! Interes naţional Lumea e preocupată, Toată-i plină de fotbal. Iată-avem şi noi, odată, Interes… naţional!
Unui matematician revoltat Mai nimica nu-i prieşte, Şefii-i provoacă durere. Toată lumea socoteşte Că-i ridicat la putere. 76
La Club Aprivit-o insistent, Dânsa i-a răspuns pe dată. Dacă-mi faceţi cont curent, M-aş lăsa… sponsorizată. In amor, ca în politică Dragostea e pe furate! Asta a-nţeles şi el. Şi jurându-i că-i fidel, I-a cerut… anticipate.
Temutului critic George Corbu Corbu îşi ascute ghiara La peniţa-i neuscată. Asta până când, odată, S-o trezi în mine…fiara! Ieşire din anonimat La „Catacomba”, în cenaclu, Niciun loc nu mai e gol: Scriitorii îşi bat capul, Cum să iasă din … subsol.
La policlinică La vaccin e-nghesuială, Multă lume-i agitată. Dar se poartă cu sfială… Numai sora-i înţepată.
Sfat unui ginere care se plânge de soacră Dacă e sâcâitoare Şi atât de rău se poartă… Ce vrei, să cazi din picioare?... Las-o… moartă!
Lui Corin Bianu, severul preşedinte al Clubului „Cincinat Pavelescu” La cenaclul literar, E mereu în acţiune… Şi se poartă cam barbar ! Are… persuasiune!
77
RODEAN ŞTEFAN-CORNEL Nume: RODEAN Prenume: ŞTEFAN-CORNEL Data şi locul naşterii : 03.07.1951, AIUD, jud. ALBA Profesia: OFIŢER (colonel în Ministerul Apărării Naţionale) Ocupaţia actuală : PENSIONAR Activitate literară: - a publicat şase volume personale şi a îngrijit apariţia unei antologii; - este redactor-şef al unei publicaţii locale şi redactor-şef adjunct la o revistă naţională; - este membru al Uniunii Epigramiştilor din România şi al Cenaclului Umoriştilor Sibieni „Nicolaus Olahus” (din anul 2008 este preşedintele acestui cenaclu). Alte pasiuni: compunător de probleme de enigmistică rebusistică, autorul unei culegeri de probleme de enigmistică versificată Adresa: SIBIU, CALEA CISNĂDIEI NR. 86, AP. 24 E-mail:
[email protected]
Ajutor reciproc Tătic model, cum altul nu-i, Vecinul creşte-al meu băiat, Iar eu, profund îndatorat, Am grijă... de nevasta lui. După căsătorie Aveam, desigur, un temei Să cred că totuşi am intrat În rândul lumii, dar constat Că am intrat în gura ei .
În autobuz Când urcă o femeie obosită, Chiar de maşina este-aproape goală, Nepotul meu, cuminte, o invită Urgent, pe locul lui... la mine-n poală. Gânduri de divorţ Soţia-mi face zile grele, Dar pentru un divorţ de-onoare Motivul nu stă în picioare... Ci, mai degrabă, între ele. 78
Burlacul prea pretenţios Trece prin cumplite stări: Prea bătrân şi plin de tare, După multe căutări, Nu mai are... căutare. Alte efecte ale celor două gripe noi Surprinzător şi pentru medicină, S-au răspândit, în plus, în toată ţara, Găinăriile de la porcină Şi porcăriile cu aviara. La spital Moştenitorii-aşteaptă-o veste, Iar doctorul le-o dă, în fine: Nicio speranţă nu mai este... Bolnavul... se va face bine! Medicului meu oftalmolog Mai văd doar puţin, ca prin ceaţă, Pe stradă când merg mă împiedic, Dar am, mai departe, în viaţă, Încredere oarbă în medic.
Rezultatele actualei reforme sanitare Ne pleacă medicii „pe-afară”, La trai mai bun având pretenţii, Dar mult mai grav e că, în ţară, Treptat, se duc şi pacienţii... La distanţă... De câţiva ani, în ultimă instanţă, Şcolarii şi studenţii fără zel Urmează-nvăţământul la distanţă; Dovadă certă că se tem de el... Ca ofiţer pensionar sunt optimist Eu, când ascult fanfara militară Interpretând cu gingăşie rară Un marş funebru, mă gândesc la mine Şi-mi spun că viitorul... sună bine! Viitorul ţării Pentru ţară, silitorul Ce-i la şcoală premiant Reprezintă viitorul... emigrant.
Pocăinţa gurmandului Am fost cu gândul doar la burtă, Dar azi, ştiind că viaţa-i scurtă, Mişcat de vorbele Scripturii, Gândesc la Cer; la cerul gurii...
Reproşurile soţiei Mă ceartă soaţa mea, amarnic, Şi pe nedrept îmi face scene Zicând că nu-s destul de harnic; Aş riposta, da-mi este lene... 79
Hazul de necaz după 1989 Am schimbat entuziaşti „macazul” Şi-astăzi, trişti, cu lacrimi pe obraz, Constatăm că nici măcar necazul Parcă nu mai are-acelaşi haz...
Se mai întâmplă... Când nu mai ai nimic de dat, În ultimă instanţă, Prietenul apropiat Te ţine la distanţă. Speranţe... În viaţa asta, plină de nevoi, Eu am plătit destul şi am speranţe Ca pân’ la Judecata de Apoi Să îmi procur şi câteva chitanţe...
Antimioritică Ciobanii n-o mai duc ca-n Rai Şi-ncep ca să priceapă Că nu sunt „pe-un picior de plai”, Ci c-un picior în groapă.
Muza mea Eu m-am rugat de multe ori Să am doar trează muza; Domnul M-a ascultat, şi-acuma somnul Îi prinde doar pe cititori...
De când m-am căpătuit Am bani, iar de prieteni nu mai scap Şi-atâta-s de dezamăgit, încât Prefer duşmanii care-mi „stau în gât”, Amicilor ce mi se „urcă-n cap”.
80
RUSE ANA Membră a U.S.R, filiala Dobrogea, a U.S. L.R, Canada, a Uniunii Epigramiştilor.Face parte dintre fondatorii Clubului de Umor, Constanţa, înfiinţat în 1998. Autoarea cărţii de catrene umoristice Zâmbete răzleţe, în 2016, la Ed. Studis, Iaşi. Publică frecvent în revistele de umor: Epigrama, Scârţ, Lumea epigramei, Spinul , AG PE RIME . Are creaţii şi în antologiile de epigramne: Prăvălia cu umor I şi II; Studenţimea văzută de epigramişti ; Epigrama, floare parfumată a literaturii;Umor şi umorişti constănţen. Opinii critice: În decursul anilor şi-au exprimat opiniile despre creaţia mea, în prefeţe la cărţi, în reviste, în ziare, la TV sau pe internet mai multe persoane. Voi enumera câteva: Gabriel Rusu, Nicolae Ioana, Ion Roşioru, Aurora Lazu, Ştefan Cucu, Constanţa Călinescu, Vasile Moldovan, Alexandra Flora Munteanu, Anastasia Dumitru, Aura Văceanu, Nechita Runcan, Stela Moise, George Sâmpetrean, Florin Grigoriu, Costică Antoche, George Petre, Ionuţ Holubeanu, Rodica Simionescu, Ştefan Cucu, Nicolae Tucă, Lenuţa Popa, Graţiela Gheorghe, Mireala Stângă, Anişoara Iordache, Anatol Petrencu, Arşaluis Gurău şi alţii.
Nedumerire Ca să ai un bun serviciu Dai o șpagă, doar e viciu, De ce însă șpaga-i mare Ca să fii măturătoare?
Mulțumire Azi, ne merge foarte bine Și în țară, e dreptate: Demnitari, cu carduri pline, Noi, cu haine rupte-n... spate.
Defrișări nemiloase Dacă Țepeș s-ar trezi, Lemn în codri, n-ar găsi, Țepele să-și făurească Și pe hoți să-i țepuiască.
Celor ce ne-au înrobit Doar Coloana lui Brâncuși Mai e astăzi verticală Că poporul îl făcuși Înrobit și fără școală. 81
Profesie bănoasă Banii cu mult greu se-adună Și-ntr-o clipă, pot să piară. Cât câștigă el pe lună Ea îi strânge într-o seară.
Răzbunarea soției Când a venit iarăși băut, Nevasta zdravăn l-a bătut. A doua zi, i-a spus grăbit: „De toți pereții te-ai izbit!”
Invidia Dai în câinele ce latră Care mușcă pe oricare, Unii însă dau c-o piatră În colegii de valoare.
Dilatare Văzând fetele la mare Îmbrăcate-n mai nimic, Se dilată ochii tare, Dar și c era mai mic.
Sărăcie lucie Am vândut mai tot din casă, Sărăciei, nici că-i pasă. Pentru un coltuc de pâine, Și proteza o dau mâine.
Înțelegere Zice Ion către soție: „Dacă-n anul viitor Trece unu-n veșnicie, Îți jur, nu mă mai însor!”
Soție de marinar Soțul meu e marinar, Pleacă mult și vine rar. Căsnicia mea e bună Că acasă-i doar o lună.
Unui patron de bordel Cu nevasta iubitoare Și amante trecătoare Și-a mărit sacul averii Doar din peștera muierii.
Adevăr după nuntă Nu mă deranja că-i scund. M-a dezamăgit profund C-are totul foarte mic Bașca leafă...de nimic.
Discriminare Nu m-aș mărita vreodată Cu un turc, zice o fată. Noi avem de miere-o lună, Turcii au o semi-lună.
Comparație Este azi ca o mașină Care merge pe bnzină Și ea mege foarte bine Pe valută, cu oricine.
Mirele norocos Ce noroc la-nsurătoare Că mireasa-i fată mare! După patru luni și-un pic, Norocosul... e tătic. 82
8 Martie Ea, o haină îi arată Și o geantă asortată. El îi spune: „Dragă fată, Te prefer mai... dezbrăcată!”
La mormântul unui critic Pe lângă locul lui de veci, Îți dau un sfat când ai să treci: Să nu reciți nici chiar în gând Că se trezește criticând.
Nașul și mireasa După nuntă, pe-nserat Vântul, fusta i-a săltat, Nașul n-a recunoscut Ce o dată-a mai văzut.
Eminesciană Pe lângă plopii fără soț El colinda ades’hai-hui, Ferind logodnica de hoți, Dar nu rămase doar a lui.
Medic derutat Imunitatea e scăzută, Îmbolnăvindu-se ades’ Și medicul e în derută Că se dezbracă mult prea des.
Colegilor care mi-au dedicat catrene Rima pentru Ana Ruse E anostă: fuse, duse... Dac-ar scrie Rusa Ana, În catrene-aș fi patroana!
Rugă la cârciumă Stau în cârciuma faimoasă, Bând pahar, după pahar. Doamne, să-mi trimiți în dar: Un baston s-ajung acasă!
Copil îngrijorat De fustița buclucașă Din mătase-așa gingașă, M-aș ține cum tata-a spus, Dar nu pot, e mult prea sus!
Dialog la bar -Adevărul e în vin! -Eu îți spun că n-ai dreptate În tărie, e deplin, În vin, e pe jumătate.
Unui anume sculptor Deși el cioplește lemnul Zi de zi, necontenit, Habar n-are de îndemnul: „Nu mai fi un necioplit!”
Unui poet cu soție rea Foarte bună-i noua carte, Gratis, unora le-o-mparte. Priceput e la condei, Dar e botă la femei.
Drama marinarului De iubire-naripat, Trecu marea-ntr-o noapte Să o-nvăluie în șoapte. ...Ea era cu altu-n pat. 83
Unei fete moderne Decolteu adânc și lat, Silicoane, lungi picioare. Lui Ionel, la-nsurătoare, Ce mai ai de arătat?
Actrița nemulțumită Cariera-i la final, Dar mai crede în miracol. N-are rolul principal, Însă tot se dă-n spectacol.
La priveghi Lângă cei îndurerați, Păgubiți nenumărați. Se bocesc cu toții-n cor, C-a plecat...cu banii lor.
Amânarea adevărului -Vezi coafura asta rară, Nu-i așa că e o artă? -Îți voi spune mâine seară, Astăzi, nu am chef de ceartă!
Contrazicere Cică s-ar urca la cap, Băutura oarecare. Când n-au sticlele capac, Ea coboară și-n picioare.
Leac pentru lene Nu mai bate des covorul Că își rupse bătătorul Pe spinarea unui hoț Ce era...bețivu-i soț.
Unei neveste guralive Cică mi-am găsit perechea. Toată ziua, ea vorbește, Eu îmi odihnesc urechea Doar când ea mai ațipește.
Țăranul la oraș Doamne, câți nebuni pe stradă Parcă-s gâștele-n ogradă, Toți țin mâna la ureche, Vorbesc singuri, n-au pereche!
Dorința sărmanului De Crăciun n-am haină nouă Și nici lemne pentru foc, De-aș avea măcar vreo două Fetișcane în... cojoc!
84
SĂLCUȚAN MIHAI Data naşterii: 02. 01. 1946, Buzău Studii: Facultatea de drept a Universităţii Bucureşti Profesia: Avocat Cetăţean de onoare al municipiului Buzău şi al Raionului Soroca, R. Moldova. Distincţii: Medalia „Meritul Civic" a Republicii Moldova; Moldova ; Premiul „Relaţii culturale” al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova; Crucea Patriarhală; Distincţia Arhiepiscopiei Buzăului și Vrancei „Episcop Epifanie”. Membru al: - Cenaclului umoriștilor “Nicolae Grigore Mihăescu - Nigrim” Buzău, președinte; Uniunii Epigramiştilor din România, membru de onoare, vicepreşedinte. Membru de onoare al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova Inițiator și organizator al Festivalului Național de Epigramă ”Cât e Buzăul de mare”, 17 ediții Fondator al: - Bibliotecii „Basarabia“, din orașul Soroca, prima bibliotecă de carte cu grafie latină din teritoriul Republicii Moldova (1993); - Institutului de Ştiinţe Administrative al României, Sibiu (1994); - Fundaţiei de cultură patriotică „Mărăşeşti-Mărăşti-Oituz ”(1993), secretar al Centrului judeţean Buzău; - Fundaţiei „Amprenta” (1997) , vicepreşedinte şi membru în Consiliul Director (1997 - 2005). Colaborator la publicaţii buzoiene, din ţară, R. Moldova, Serbia, Germania, Israel. Membru în Consiliile de editare ale publicaţiilor : „Epigrama” (Bucureşti), „Haz de necaz” (Câmpina), „Hohote” (Tg. Jiu), „Pe aici nu se trece” (Focşani). Antologii de poezie și dicționare de literatură în care este publicat: Un dicționar al scriitorilor români contemporani Volumul II – Opera omnia. Coordonator Ion Holban. Editura TipoMoldova, TipoMo ldova, Iași, 2016, p. 481 481-490 -490 „Antologie de poezie română contemporană”. Volumul IV. Ediție în limbile română, franceză, engleză și germană. Editura „TipoMoldova”, Iași, 2015, p. 747-773 Suflet românesc. Antologie de poezie patriotică. Editura Măiastra, Târgu Jiu, 2013, p. 79-82 Prezent în 83 de antologii şi culegeri de epigramă. 85
Volume de autor: 13 (proză, eseuri, publicistică, rondeluri, epigramă) În colectiv de autori: 3
Maestrul Cincinat Pavelescu În epigramă-i portdrapel, Dar de stai să iei aminte E şi profesor, într-un fel: Pentru cei cu multă minte.
Plângere Cum în multe epigrame epigrame Cincinat a fost aspidă, Mulți venit-au să-l reclame ...Că cerneala-i fu acidă!
Solniţa E convinsă lumea toată – Pentru totdeauna sper – Că-i de Cincinat creată... Are sare şi piper.
Epigrama marca Cincinat Scrisul lui epigramatic epigramatic Avu sigur scop şi haz, Că pe tava cu jeratic Cincinat turna şi gaz!
Apariții E poezia noastră mare, Toți criticii au constatat, Că scrie versuri orișicare... Dar rar se naște-un Cincinat! C incinat!
Moștenire Celor care mai învață, De Cincinat poți să le spui C-a fost trecător prin viață... Eternă-i epigrama lui.
La mormântul lui Cincinat Critici mari, profesori plini, Decretat-au cu emfază Cum că tufa de ciulini E un semn că mai crează!
Legea compensației Ca în viață toți să-noate Este un echivalent: echivalent: Unii au primit de toate, Cincinat numai talent.
Îți mai aduci aminte, doamnă? Parafrază la tema lui Cincinat Cincinat Pavelescu În prima noapte, ții tu minte, A fost momentul neplăcut, Când înjura de cale sfinte Că „doamnă” altul te-a făcut!
Umorul lui Cincinat Cincinat ca magistrat Mai pe nimeni n-a iertat. Hoților de cai, de bani, Le ura doar „La mulți ani!”
86
ŞERBAN CORNELIU Rătăcit în lumea bună Anonim printre vestiţi, nu-i uşor din rând să ieşi: Toţi chemaţi, prea mulţi veniţi, mulţi veniţi, puţini aleşi…
Nu-l căutaţi la PSD După câte cred şi ştiu, un distins baron local întâlneşti doar la Sibiu, dacă mergi la Brukenthal. B rukenthal.
Schimbare la chip Intru-n codru dimineaţa: sunt copil şi-mi râde faţa ! Caut, mă amăgesc, amân – Pe-nserate, ies bătrân.
Suprastres Delirant, atroce şi absurd taifun: Globu-ntreg e-n criza unui timp nebun.
Remarcă Nevrând rostirea rostirea să-ţi amâni, exprimi un gând fără reţineri: nu ne lipsesc bătrânii tineri, dar, vai, nici tinerii bătrâni!
Tot mai trist ni-i calendarul Vieţii i-au sporit calvarul, răul tot mai mult se-arată, tot mai trist ni-i calendarul – Terra-i navă eşuată.
Reţinere Primind urarea „La mulţi ani!”, simt, parcă, oarecum, şi-o frică, pentru că, dragi dragi contemporani, contemporani, tot ce e mult, de fapt... cam strică.
Doamne-Ajută şi Păzeşte Avem biserici mari, frumoase, cu sfinţi blajini veghind la uşi, tămâia-n preajmă amiroase, dar din păcate-s mulţi... „neduşi”.
Mai au şi leneşii dreptate Oricât de tare îi deteşti, într-o privinţă certă-i treaba: Decât pe gratis să munceşti, păi mult mai bine stai degeaba! degeaba!
Aşteptând minuni de Sus Cel din ceruri ne trimite cam ciudate compensaţii: Lângă secete cumplite, un potop de inundaţii... 87
Revendicare conjugal Neglijată-n Neglijată-n pat, nevasta făcu soţului tapaj: „― Măcar merit, pentru asta ... ajutorul de şomaj!”
De-ar şti ce lasă cel plecat Poate un gând, o amintire. Sau multe semne de întrebare. Ori certuri pentr-o moştenire. Sigur: o repede uitare.
Replica împricinatului ― Ba, te rog, s-avem pardon! nu-ţi fie cu supărare, dar uitaşi că, la patron, ore faci, suplimentare?
Nonregret Scrijelind un epitaf, astfel adevăr vă zic, cum, cândva, Edith Piaf: „Nu, eu nu regret nimic!”
Ţeapă funebră Au cheltuit la-nmormântare şi-acum mor de supărare fiindcă, practic, s-au ales doar... cu ajutorul de deces.
O.K. / K.O. Judecând în termeni duri, viaţa-mi pare sumbru ring: Dincolo de lovituri, pierd şi cei care care înving.
88
SIMION EMIL Profesia: profesor pensionar Vârsta: 72 ani Adresa: str. Vișinilor, nr. 5, Bl. 51, sc. B, ap. 13 Activitate literară: Am publicat până acum douăsprezece cărți (proză scurtă, romane, poezie, teatru școlar, un volum de publicistică), unele premiate la diferite concursuri.
Lui Liviu Popescu, strămutat cu casa de la Udești la RusMănăstioara Rezemat de-un colț de cruce Medita cu gândul dus: Orice drum aicea duce Zis-a Liviu de la Rus.
Căruța fermecată... În căruța fără boi Ce se odihnea în curte Multe versuri s-au citit Unele, e drept, puține Aveau și rime...cornute.
Distinsului cărturar ieșean, Liviu Papuc, sensibil solist vocal Lângă carul cu pricina, cântec răsuna cu foc Pe săltate, pe bătute, pe-un picior, iute, pe loc. Se legăna ușor și frunza de la nuc Când o întorcea năvalnic Liviu sub Papuc! Rozaliei Motrici, furnica din curtea ei Ajunși în curtea cu căruța Doamna Rozalia uite-o, nu-i! Servea pe fiecare cu tăvița Cum umblă cloșca după pui! Unei foste colege, localnică, foarte curioasă Văzând atâta lume străină coborând în stradă De după gard tot binocla cu-n ochi viclean. Făcea chiar genuflexiuni, în mână cu-n lighean Apoi sărea ca arsă, mai bine să ne vadă. 89
Președintei Societății Sciitorilor Bucovineni Președinta, floare rară, Argint viu, mișcări abile, Când ceva nu-i suna bine Scotea flăcări repetate Când prin păr, când printr-o nară! Redactorului-șef al revistei „Bucovina literară” În pas domol și cu privirea suspendată pe căruță Redactorul-șef dădea ușor din cap și își spunea: Doamne, oricât aș vrea, nu pot ca să mă urc în ea... Ce mult mi-aș fi dorit în locul ei o teleguță!... Unei distinse doamne participante la festivalul menționat La cimitir, în timp ce preoții mai glăsuiau pios O doamnă fină, cu ochii parcă rupți din soare Tot țopăia printre morminte după câte-o floare Prinsă apoi în coronița meșteșugită tacticos. Subsemnatului, fost profesor, mulți ani, la Udești În drum spre biserica din deal La o portiță o femeie m-a recunoscut Pe loc mi-a spus cu vorbele buluc: Câteva ouțe proaspete acum v-aduc! Unui stihuitor, prieten cu Bachus Pentr-o rimă buclucașă Stă în cumpănă de ieri. Să se ducă drept acasă Ori curbat ca de-obicei? Lui Dan, trecut bine și de a doua tinerețe Domnul Dan și cu Onuța Prinși cu dragoste în dans. Ei îi tremură pulpuța Lui...cureaua de la ceas. 90
Nedumerire Cum se întâmplă la divorț de obicei Soția acuză lipsa lui de caracter. Dar întrebată una la a treia despărțire: La noi a fost prea mare potrivire!... Unei încrezute Trecută mult de-a doua tinerețe Tot mai purta decolteu și fustă scurtă. Se bucura grozav că n-are riduri Dar fruntea îi era tot mai îngustă. Unui însetat Se simțea așa de obosit, săracu’, Încât două cognacuri mari L-au pus iute pe picioare Pe toate patru... Unui pilos Învățătoarea nu se-nțelegea deloc cu-a lui odraslă Și-atunci el îi spuse grav, nu într-o doară: Dacă nu se astâmpără nici săptămâna viitoare Eu vă ajut să vă mutați...la altă școală Speranță...canină Și câinilor le-a promis Boc din a sa reformă Ar fi fost un lucru de-a dreptul formidabil! Voia să le schimbe din zgărdiță lanțul ruginit Cu unul din oțel inoxidabil. Unui profesor chel De se-ntunecă în clasă Nu se va-ntrerupe ora Să se vad-a cui e vina Cu chelia lui lucioasă El va primeni lumina. 91
Posibil?! Etichetat de toată lumea un handicapat Luat așa, ca tontul, înainte Surpriza însă n-a întârziat Stomatologul i-a descoperit...măsea de minte.
Norocosul Sărbătorindu-și nunta de argint Cu lume multă, muzică ușoară Întreabt de cea mai mare realizare-a lui Răspunsul ne-a uimit pe toți: Ieri m-am însurat a șaptea oară. Unui curios Răsfoindu-i opera în grabă Curios l-a întreabat, pe dată: Pe câte căi duce acțiunea ei? Pe calea iubirii, apoi pe...calea ferată.
92
SLAVU VALI Absolventă a Liceului Pedagogic Deva, a Universității Petroșani și a Universității Wales București. Profesor pentru învățământul primar la Colegiul Tehnic „Dimitrie Leonida” Petroșani. Membră a Uniunii Epigramiştilor din România, colaboratoare permanentă la "Ziarul Văii Jiului". Realizatoarea paginii săptămânale "Umor în... Ha major". Laureată la concursuri literare, pentru poezie, epigramă, fabulă, parodie, proză. Prezentă în antologii şi volume colective de epigramă, poezie, proză şi în manuale şi auxiliare şcolare. Volume de autor: "La fereastra copilăriei" - Editura Delta Cart Educational Piteşti, 2014 "Despre şcoală, mai în glumă, mai în serios", Editura Astra Deva, 2014 "Călătorie în lumea fabulei", Editura Karina, 2014 - volum apărut cu spijinul S.I.P. Judeţul Hunedoara, în cadrul Concursului de manuscrise "Magister 2014", Editura Karina Deva, 2014 Coautoare la volumul de poezie "Tratamente pentru inimă", Editura StudIS, Iaşi, 2011
După defrişare Copacii toţi au dispărut, Hârtie ajungând, săracii, Iar din hârtie s-au făcut Afişe cu… „Salvaţi copacii!”.
La plimbare, prin oraşul natal Nu mă tem, la o adică, Să mă rătăcesc pe-aici; Străzile le ştiu de mică, Gropile le ştiu de mici!
Pădurile mai au o şansă Pădurile bătrâne se răresc, Răpuse de atâtea nimiciri, Dar vor renaşte, căci de-o vreme cresc Puieţi, pe-acoperişuri şi clădiri.
Iubitele unui Don Juan Iubitele îi sunt frumoase tare, Statui cioplite-n marmură, cu dalta, Femei cochete, dulci, seducătoare Și una mai gravidă decât alta! 93
Confesiunea unui copilproblemă Sperând c-aşa mă cuminţesc, Atât de des mă pedepsesc, Că nici n-au timp, părinţii mei, Să se mai bată şi-ntre ei!
Pe litoral Deşeuri multe năpădesc Şi plaja, ca şi promontoriul, Căci nu doar câinii-obişnuiesc Să îşi marcheze teritoriul! Portul nostru popular Lelea de la Orăştie Cu catrinţă şi cu ie, Cu opinci şi cu ilic, Poartă piercing în buric!
Din showbiz Cuceresc femei, mereu, Cântăreţii de manele; Unele se lasă greu, Altele se lasă grele!
O familie fericită Familia perfectă e din trei: Soţia, la aspirator şi oale, Copilul, agăţat de poala ei Şi soţul, agăţat de alte poale!
Dragoste la vârsta a treia Îndrăgostit, un bătrânel, De-o tipă tânără, selectă, A înţeles că pentru el Aceasta-i… văduva perfectă.
Minune La şedinţă, în Senat, Legi vitale se dezbat Şi cu grijă se votează… Ca să vezi! E lumea trează!
Confesiunea hârtiei Am fost mereu mototolită, Pătată, ruptă, uneori, Dar niciodată umilită, Ca azi, de-atâţia „scriitori”!
Moştenire De la străbunii ce luptară Şi viaţa şi-au jertfit, cândva, Am moştenit această ţară, S-avem... de unde emigra!
Întâlnire cu electoratul A scandat un deputat: „Viitorul sună bine!” Însă nu a precizat … Pentru cine!
Dilemă Spre individul ce se-neacă Mă-ndrept grăbit, dar oscilez, Căci nu ştiu: să-i întind o cracă, Să-l scot din lac, sau să-l filmez?...
După o ploaie cu grindină În grădină-o babă ţipă: „Para focului să arză Piatra asta, că-ntr-o clipă Mi-a făcut ardeii… varză!” 94
Idilă, pe litoral Mergeau în josul şi în susul Falezei, se țineau de mână Și contemplau, tăcuți, apusul … Idilei lor de-o săptămână.
Ghinion! Din plăcerea vieţii gustă Renumitul Don Juan, Dar, umblând din fustă-n fustă, Nimeri un... scoţian!
Unui orăşean De la bunici, când au murit, O fermă mare-a moştenit Şi mult pământ mănos, pe luncă, Dar nu şi… cheful lor de muncă!
Îmbulzeală la moaştele făcătoare de minuni Creştinii ce-şi vorbesc urât, Spre racla sfântă-naintează Şi fac aşa minuni, încât Şi moaştele se minunează!
95
STROE CONSTANTIN Autor Constantin Stroe, Bucureşti Şoseaua Giurgiului, Nr. 125, Bloc 4A, Scara, 1, Etaj 8, Apartament 31, Sector 4. Of.P. 7, Cod Poştal 040663. Email:
[email protected] S-a născut la 27 mai 1950 în Bucureşti, este pensioner militar. Scrie şi publică de peste două decenii poezie, caricatură şi literatură umoristică, articole, proză scurtă, în presa militară şi civilă, apare în peste douăzeci de antologii de diferite genuri literare. Este autorul a cinci volume de versuri astfel: În anul 2004 debutează cu volumul de versuri ,,Ninge cu Îngeri” - Editura Sfântul Sava – Bucureşti, prefaţă de Liviu Vişan. Îi urmează în anul 2008, al doilea volum de versuri ,, La început a fost iubirea”- Editura Societatea Scriitorilor Militari – Bucureşti, prefaţă de Radu Voinescu. Tot în 2008 scoate volumul de poeme haiku în română şi engleză ,,Casa bunicii / Grandma’s Huse” - Editura Societatea Scriitorilor Militari – Bucureşti, prefaţă de Vasile Moldovan. În 2011, scoate de sub tipar ,,Rostogolire de timp” – poezii – Editura Verus – Bucureşti, prefaţă de Liviu Zanfirescu. În 2015, vede lumina tiparului volumul de poezii ,,Oglindă de cer”Editura Detectiv literar – Bucureşti, cu o prefaţă de Liviu Vişan şi postfaţă de Florian Grecea. Are încă două volume finalizate pentru tipărit. Participă şi este apreciat la diferite concursuri şi festivale de diferite genuri, printre care şi la: -Festivalul de umor ,,PODUL MINCIUNILOR”- Sibiu- 1993, 1994, 1996 şi 2002 premiul III, pentru literatură umoristică. Participă şi cu caricatură ce este publicată atât în revista festivalului cât şi în galeria special amenajată. -Festivalul de caricatură şi literatură umoristică ,,Litoral 2000” Constanţa , participă cu caricatură. -Concursul naţional de poezie, proză, critică literară, eseu, reportaj literar, epigramă, pictură şi fotografie artistică ,, Dor de Dor” – pentru epigramă, în 2013, Premiul III. Este membru al Societăţii Scriitorilor Militari, al Societăţii Române de Haiku (în perioada 2009 – 2014 a fost secretarul acesteia), al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România (din 1998), al Societăţii de Haiku, Constanţa, al Ligii 96
Scriitorilor din România şi al Societăţii Scriitorilor Români şi al Societăţii Scriitorilor Români.
POEZIA-AMANTĂ Strig cu vocea încordată: ,,Poezia, mi-e amantă” Totuşi mă cam băgă-n boală Nu mă lasă s-o văd şi goală!
COMPLICAŢIE Hoţii de te tâlhăresc, Viaţa nu ţi-o iau ci banii: Iar nevasta socotesc... Mai întâi, îţi toacă anii!
POETUL Talentul lui e şi mister Arzând ca focul în poeme, Poate-i singurul pompier Ce vrea scântei-scântei de vreme!
POTENŢĂ Cu viagra, e-n măsură Chiar la nouăzeci de ani, Să mai ,,guste-o” ,,prospătură” Şi în plus... are şi bani! PE CENTURĂ Fetele, prosperă-acum Devenind mai îngrijite Le găseşti pe orice drum, Unduind... descoperite!
UNUI LENEŞ Întrece orice măsură Stând cu burta-n sus, un ins Şi căzându-i para-n gură, Strigă tare:,,Am învins!”
SĂDIND SPERANŢE... Din ce în ce anii-s mai grei Totul depinde de finanţe! Cu un buchet de ghiocei... Pulsează-n inimă speranţe!
CULMEA IRONIEI Cine fură azi un ou Şi se lasă prins, E întradevăr un bou: ...Dar unul distins!
ALEGERE Are dânsa de plăcere Un ales patent de pică: Pentru-o burtă de avere, Ea îi dă... o burticică!
SURPRIZĂ Sânt surprins cu-adevărat Cum de-atâta băutură, Deşi vin acasă beat... Mai găsesc încă de-o tură?!...
97
OCHIUL DRACULUI Pe mire şi pe mireasă Preotul i-a cununat: Căsnicia lor frumoasă, Prin bani mulţi...s-a ruinat!
SALARII SPECIALE... Munca lor în parlament, Ştim cu toţii că e minciuna! Nu merită niciun cent... Fiin’că aşa o ţin întruna!...
CE TIMPURI! Ce timpuri, Doamne mai trăim Când toată lumea se înjură! Vedem cu toţi şi-auzim... C-aproape toţi aleşii fură!
RECOMANDARE Un doctor mi-a recomandat, Dietă, cumpănit amor, Plimbări pe jos şi pedalat Dar fără limită...umor!
MODEL Românul cu minciuni trăieşte În ţara noastră democrată Iar preşedintele mai creşte, Cu câte una...gogonată!
CA-N CROITORIE... Şi-n sănătate ca-n croitorie Prioritară-i grija neamului Că medicii lucrează cum se ştie, Doar cu materialul...clientului!
SALVARE Condamnaţi la ceasuri grele Vinovaţii (bune părţi) Scriu cu sârg, după zăbrele, Ca să scape...vreo cinci cărţi!?
DUPĂ UN TRANSPLANT DE INIMĂ I se vede zâmbetul pe chip Că inima nu îl mai doare I-a întors clepsidra de nisip, Şi-acum e...cu-amanta la mare!
DEBUSOLARE LA ALEGERI Tu popor, cin’ te-a iubit? Parcă-am fost cu toţii proşti: Cu minciuni te-au otrăvit Nişte comunişti, dar...foşti?!
UNEI ASISTENTE Meseria ta-i un dat Ce nu-l are orişicine, Doar o clipă mângâiat... Şi durerea...e de bine?!
VISĂTORI E primăvară-n Parlament Şi-ar vrea aleşii permanent, Accent pe legi mereu-mereu... Dar mintea se dezgheaţă greu!
UN ADEVĂR O vorbă înţeleaptă spune Că doctoru-i ,,rău necesar” Însă ar fi cu mult mai bine, Dacă te-ar vizita mai rar! 98
SUCHOVERSCHI GHEORGHE Născut la data de: 19 martie 1959, Com. Lovrin – Timiş. Domiciliul: Focşani, jud. Vrancea. Profesia: Arhivar la A.N.I.F. – Filiala Vrancea. Licenţiat în ştiinţe administrative. În anul 1962 se stabileşte în Municipiul Focşani împreună cu părinţii. Studiile liceale absolvite la actualul Colegiu Naţional Al. I. Cuza în anul 1978. Licenţiat în ştiinţe administrative, Universitatea Spiru Haret Bucureşti, Facultatea de Ştiinţe Juridice Braşov. În perioada anilor 1980 – 1984, devine colaborator la Româniafilm (Cinematografie) ca actor şi figurant în filme ca: „Întoarce-te şi mai priveşte o dată”, „Comoara”, „Ringul”, „Ziua Z + 1”, „Încrederea”, „Misterele Bucureştilor” s.a. A publicat şi publică poezii, epigrame, fabule, în reviste literare ca: - Oglinda Literară, Salonul literar, Jurnalul de Vrancea, Gazeta Vrânceană, Menora (revista comunităţii evreieşti), Ziarul Tău, „Uscând o lacrimă”, Bogdania, etc. Volume personale apărute: - Încrâncenatele-mi cuvinte, editura RAFET Rm. Sărat -2004. - Ţepigrame, editura RAFET Rm. Sărat, 2006. - Îngerul cuvintelor, editura ANDREW – 2008. - Cafeneaua rondelurilor, editura Armonii Culturale, Adjud 2014 De asemeni a mai publicat în volume colective (antologii şi casete cu volume tip liliput ale Asociaţiei Culturale „Duiliu Zamfirescu”, Focşani şi antologia „Oglinda literară -75 de numere” – între anii 2004 – 2008, ed. Zedax Focşani şi în antologia de versuri bahice „Laudă vinului” – PALLAS 2004; antologia Ligii Scriitorilor – „ Amprente”, Ed. Transilvania 2010; Dicţionarul Bio-Bibliografic al scriitorilor români contemporani, ed. DACIA, Cluj-Napoca 2011, sub egida Ligii Scriitorilor Români; prezent în „Scriitori contemporani din Vrancea prin interviuri” de Culiţă Ioan Uşurelu la Editura ATENEUL SCRIITORILOR – Bacău, 2012; „Meridiane Lirice ARIPI DE VIS” – antologia poeziei româneşti contemporane, 113 poeţi, Ed. ARMONII CULTURALE – 2013. Distincţii: - Premiul „Asociaţiei literare Duiliu Zamfirescu”, secţiunea rondeluri -2006, Premiul „Oglinda Literară” 2008. Premiul I acordat volumului 99
„Cafeneaua Rondelurilor” la Festivalul Naţional de creaţie „Vrancea Literară” secţiunea – poezie cu formă fixă, în noiembrie 2015. Membru al „Ligii Scriitorilor din România” din septembrie 2009. Aprecieri critice: Dumitru Pricop – prefaţă la primul volum, Victor Sterom – „Cafeneaua rondelurilor” – volum din caseta „Esenţiale” 2006, Al. Florin Ţene – acelaşi volum şi despre poemele publicate în antologia „AMPRENTE” de sub egida Ligii Scriitorilor – Filiala Vrancea în revista Agora Literară de la Cluj Napoca, Florentin Popescu în revista Caligraf – Alexandria, despre vol. „Îngerul Cuvintelor”, Marin Ifrim în Observatorul de Buzău, Gheorghe Neagu în Oglinda Literară, la rubrica „Bibliopolis”. Ionel Necula în volumul II al cărţii „Spiritul vrâncean în lecturi elective” RAFET 2013, editorul Gheorghe A. Stroia în publicaţia ARMONII CULTURALE, despre rondelurile publicate în volumul „Cafeneaua rondelurilor” şi în alte publicaţii, articole la ziare locale, prezentări de carte şi descrieri de autori.
- CATRENE CU ŢEPI – UNUI CONTABIL PENSIONAR Deşi-i la vârsta de bilanţ, Stă încă bine cu „pileala”. Şi la ciorap mai pune-un şfanţ, Dar stă mai prost cu ... „socoteala”.
UNUI EXAMINATOR INDULGENT Fiindcă la Test n-a scris o iotă, Şi-ai vrea s-o promovezi cu-o notă, Ai fi tentat, da-i imoral, Să-ţi dea ea lecţii la... „oral”!
FIDELITATE E-un tip fidel (şi nu-i poveste). Deşi în viaţa lui picantă, A înşelat patru neveste Cu-aceeaşi, unică, ... amantă.
BIO-NATURISTE Azi se hrăneşte din natură Şi se tratează după scripte. Mama-i făcea numai friptură, Nevasta, numai zile fripte.
BALCONUL JULIETEI Zi de zi, o serenadă Îi cânta sub un balcon. Mai apoi urma să vadă, Că era din ... silicon.
UNUI CASANOVA Ca să nu-l fileze vampa, Intrase în silentio stampa Şi izgonit de la mireasă, Sta-n pa puci de (altă) casă. 100
CASANOVA –variantăFluture din floare-n floare … Când nevasta va afla, Verva lui cuceritoare, Casa n-o va mai salva .
PENSII DUPĂ BUGET, MICI Zilnic, bani pentru mâncare, De-un cartof şi-un terci . Numai Boc în postul mare, Mănâncă „ciuperci”.
ESPRESSO FORTE În Cafe Bar intrând, Espresso, Lui picolo i-am comandat Şi-apoi nu ştiu cum a dres-o? Că expre s-o micşorat !
COCOŞUL CARE CÂNTĂ-N CASĂ La ministra blondă-n casă, Cocoş e doar de paravan . Cel ce cântă-i de-altă rasă … „Cocoşelul” lui Traian !
LA STEAUA Nea Jiji e supărat Şi i s-a pus şi pata . Acasă-învins a încasat Trei „bulgări” de … Zapata. LA STRASSBOURG via BRUXELLES Avem post de comisar La Agricultură Şi-o fiică de marinar, Luând-o pe-arătură . MARELUI TIMONIER Ce afirma că „flota” ce o conduce este „muribundă”. Că nu mai vrei, afirmi funebru, La cârmă să mai stai un „rond”! Nu-i Belzebuth atât de negru ... În preajma ta el e chiar blond !
VREMURI Pe vremea lui (Moş) Nicolae, Găseam şi lefuri în BOCANCI. Pe când astăzi, nici o „laie” ! Stăpân e BOC şi restul ... CANCI ! TEORIA LUI ... SĂ NI SE În ţara lui SĂ NI SE facă, Politica-i SĂ NI SE DEA. Când moare capra altuia, SĂ NI SE... fete câte-o vacă ! ACELUIAŞI Cu amanta-n pântecul pădurii, La strâns de mure, să-i vezi nurii. Şi-acasă ajuns, apoi, încerci, Consoartei să îi vinzi „ciuperci”.
101
UNUI VEGETARIAN Crudităţi şi „prospături” Şi-ar dori la orice masă. Chiar de i-a pus murături, „Acritura” lui de-acasă. UNUI GEOLOG PENSIONAR „Forând” adânc, din plin simţea Virtuţile puterii. Azi iarnă grea îl despărţea De... „Peştera Muierii” . FRICA PĂZEŞTE PEPENII Pe criză, lumea e fricoasă ! Pe lefuri BOC le ia la coasă. POGEA păzeşte Visteria. Iar GEOANĂ... Bostănăria. ÎN ERA LIBERULUI SCHIMB În căutare de tezaur, Scormonind ai ţării nuri, Am dat o EPOCĂ DE AUR Pe un ev de... CIANURI. UNUI FOST MARINAR, VIITOR MOŞIER De când „Na, Na,!” la pupă-ai luat, De la ANTENE, se-mpânzise ştirea (Lezat profund şi naufragiat): Că te-ai pierdut prea mult cu... FIREA !
COMISIEI PT. NEGOCIERI CU GREVIŞTII DE LA „ROŞIA MONTANĂ” De-aţi văzut cât e de greu Ca să „lucri”-n subteran, Să-l chemaţi şi pe Traian, Să-l expuneţi în „Muzeu” ! UNOR ADEPŢI AI GAZELOR DE ŞIST Săraci murim şi-n rest Rămâne-un teatru trist. Voi ne furaţi pe şest, Noi vă-ngropăm în ŞIST ! ACELORAŞI –variantă– Dac-aţi văzut subteranul, Aurul extras din greu, Luaţi-l şi pe (sub)Tiranul, Să coboare în... „Muzeu” ! NU-I MAI RABDĂ NICI PĂMÂNTUL La Iaşi, s-atingă Racla Sfântă, Lumea creştină se avântă. Când demnitarii iau cuvântul, Se... cutremură pământul. CÂND NU AI VOCE MUZICALĂ De n-ai „claxon” ca CRBL, Tamponează-te ca el ! Prizează drog minim un gram Să cânţi duios ca un... Salam !
102
TERIȘ VASILE Numele meu este Vasile Teriș. Am plecat din România în anul 1947, la vârsta de 16 ani, împreună cu un prieten, cam de aceeași vârstă. Am stat doi ani în Franța și doi ani în Germania, unde am lucrat să mă întrețin singur. În anul 1951 am emigrat în Statele Unite ale Americii, legal, cu pașaport și sponsor, ca student, la un colegiu din Arizona, unde am stat aproape un an. Apoi, pentru scurt timp, am colindat prin mai multe orașe din America, lucrând în diferite meserii și învățând limba engleză. În anul 1953 am ajuns în California, unde am găsit de lucru la un român, care avea atelier de mobilă în Hollywood. Am lucrat la el începând cu salariul minimum de $1.25 pe oră, curățând atelierul și alte camere, temporar îmi ziceam eu, pentru ca visam să ajung artist. După patru ani am ajuns supervisor, iar după alți trei ani mi-am deschis propriul atelier, care m-a ajutat să întrețin soția și trei copii, fără ajutorul guvernului, fapt de care sunt mândru că am reușit. Ce m-a ajutat cel mai mult au fost educația pe care am primit-o de la părinți, rude, învățători și profesori de liceu, experiența acumulată de-a lungul drumului ce l-am parcurs și, mai presus de toate, citind câte puțin din cărțile scrise de ‘cei giganți ai omenirii de la Socrate încoace. Eu am scris poezii de pe vremea când făceam primele clase de liceu și mai târziu în țările prin care am trecut, dar în ultimii ani am scris mai multe, pentru că dispun de mai mult timp și încă știu să vorbesc românește, cu toate că sunt plecat de aproape 70 de ani din România. Este iubirea ce o simt pentru această limbă splendidă învățată de la mama mea și mai târziu de la alții, pentru țara în care m-am născut și pentru acei poeți geniali ca Eminescu, Coșbuc, Alexandri, Goga, Șt. O Iosif, Bolintineanu etc., care au scris capodopere ale poeziei românești. Vă trimit cu drag câteva epigrame pe care le-am scris, unele mai demult, altele noi, cu speranța că vor plăcea cititorilor și le vor aduce un zâmbet pe față, în aceste timpuri tulburi și tulburătoare prin care mai toți de pe Terra suntem pedepsiți să trecem și să le îndurăm. Cu mult respect, Vasile Teriș Los Angeles, California August 2016
[email protected]
103
Un bătrân se laudă: Nu fumează, fumează, nici nu bea Nu hipodrom ori ori cărți de joc Cel’alt păcat? - Când am noroc.. -Am rămas mic de statură, Îmi spunea ieri un bătrân, Când am fost în fașe, mama Nu mi-a dat decât decât un sân Un bețiv spunea la lume La un bal moldovenesc: -Nu beau apă niciodată Frică mi-e că ruginesc O femeie voluptoasă Pruncul ei la piept îl ține Iară el flămând o'ntreabă: -Amândoi sunt pentru mine? Un om tânăr vrea și poate Însă nu prea știe cum Iar bătrânul, din păcate Știe cum, dar nu mai poate Când o doamnă spune nu Poate pentru ea înseamnă înseamnă Spune poate, atunci e da Spune da, atunci nu-i doamnă! O zi măcar din viață aș vrea Să fiu un câine în loc de om Iar șeful meu în ziua aceea Pe strada mea să fie pom
O artistă voluptoasă Cântă prost și toți se miră Iar băieții strigă-n masă: -Nu cântă, ci doar respiră! După ce au divorțat Ea mai toate le-a luat: Banii, casa, anturajul El a luat numai garajul.. Când artista se mărită C-un milionar de bază Este și mai fericită După ce îl divorțează Adam a'ntrebat pe Eva Când stăteau lângă un tei: -Ești sigură, iubita mea Toți copiii sunt ai mei? Eva a fost fată f ată deșteaptă Nu i-a dat la început A știut: dacă așteaptă Adam o s-o vrea mai mult Dacă Adam nu mânca Mărul ce Eva i-a dat Astăzi nimeni nu era De n-ar fi făcut păcat Diavolul numai o dată A făcut lumii un bine Cu ispita lui ciudată Terra-i plină de mulțime
104
Omul judecă femeia Nu cum este, cum cum el vrea: De-l acceptă este bună De-l refuză este rea
Nebunia-i ereditară ereditară O vedem în orice zi Pe-alte vremuri era rară Azi o luăm de la copii
-Tu ești una la o mie Și te-ador la nebunie! Însă niciuna nu știe Că o spune la o mie
Omule, să fii atent: De la lucru de chiulești Patronul dă faliment Leafa ta n-o mai primești
A vrut numai bani să aibă. În sicriu, la îngropare Soția a scris în grabă Un cec cu o sumă mare
E alergic la'nvățat Știință și filozofie Însă-i foarte talentat La prostii și șmecherie
Nu poți să faci, se spune spune De te-ai trudi o viață Oricât zahăr ai pune Din bălegar… dulceață
Nu-i e frică că el moare S-a distrat ca un Apollo Însă la înmormântare El nu vrea să fie acolo.
105
ŢINCAŞ VASILE Vasile Ţincas, născut la 02 decembrie 1943, în Băiţa, com. Tăuţi T ăuţi Măgherăuş, jud. MM. Profesia: Subinginer miner. Adresa actuala: actuala: Baia Mare, B-dul Unirii Nr. 12A Ap 77.
TOAMNA Se adună poama bună, Şcolile încep acum Şi elevii se adună, La un bar de peste drum.
MAMA ŞI COPII Când ajunge ea bătrână, Că aşa-i se-adună anii, Are pruncii la-ndemână Care să-i mănâce banii.
ÎN NOAPTEA DINTRE ANI Anului ce s-a retras I se ţine parastas Lumea cântă şi dansează, Pentru anul ce-l botează.
INTERVIU LA ANGAJARE CA SECRETARĂ Am licenţă în engleză, Mă descurc şi în franceză, Dar ce-i important să ştii Sigur, nu mai fac copii.
DE SĂRBATORI S-au găsit la crăciuniţă, O frumoasă jupâniţă Şi s-au pus pe o bătaie Moş Crăciun cu Nicolae.
106
TODERAȘCU IOAN Munca la negru Și-a găsit și ea, în fine,
Slujbă după cum a vrut Și câștigă foarte bine, Negrul e satisfăcut!
Despre căsătorie, la prima Duminica, în sat, despre întâlnire de promoţie secetă Aflând că sunt şi-acum burlac, „Zi de zi, pământul crapă!” Un fost coleg, cam gras şi chel, Spun ţăranii, cu durere, „Doamne, dă-ne nouă apă!” Mi-a spus că-i timpul să o fac, Şi mi-a propus să-ncerc cu el!... Şi mai cer un rând de bere... Oltenii şi trecerea la ora de vară Mult mai dezgheţaţi la minte, Nu dau ceasul – ca şi noi – Cu o oră înainte, Ci cu unşpe înapoi! Folclorică la Deveselu M-a făcut muica oltean …C-un sergent american! Matrimonială Tipul, care de vreo lună Dă anunţuri prin ziare, Are-o stare foarte bună, Însă nu mai e în stare...
Concluzie
După mintea mea, socot Că, în spaţiul carpatin, Adevărul e în vin, Iar minciuna-i peste tot!
Soţia fotbalistului Nevasta lui, prevăzătoare, Nu duce-o viaţă plicticoasă; Când joacă el în deplasare, Ea are "meciuri" grele- acasă!... Peisaj stradal
Cu ochii ţintă dup-o fată, Având un trup fenomenal, N-am mai văzut -o dintr-odată... Lua-l-ar dracu’ de canal! 107
Mama-soacră se simte foarte rău De-o oră şi mai bine, Aştept, dar – ce belea! – Salvarea nu mai vine, O fi salvarea mea?! Generalul şi noua consoartă Cu soţia, în iatac, Sunt ceva nelămuriri: Ea-l îndeamnă la atac, El aşteaptă întăriri! Ostilitate Ăla micu’, ieri, mi-a pus O-ntrebare cam ciudată: Dacă barza m-a adus, Pentru ce să-ţi spun eu „tată”?! Bucuria revederii C-un prieten ardelean, Nu s-au mai văzut de-un an Și de-aceea au băut Până… nu s-au mai văzut! Tânăra văduvă Caracterul ei integru Feste s-ar părea că-i joacă: Ziua, se îmbracă-n negru, Noaptea, negrul o dezbracă…
Când începusem să vorbesc Chiar dacă pare-a fi uşor, Cuvântul tată, vă asigur, L-am pronunţat mai târzior, Căci nu eram destul de sigur!... Vacă nebună Vaca unui văduvoi E nebună de legat, Din moment ce i-a mâncat O revistă „Plai cu boi”! De dragul soţiei M-am întors, din deplasare, Mai devreme cu o zi, Şi-a rămas surprinsă tare, Iar vecinul şi mai şi! Revelaţie O viaţă, a furat fără căire Şi pentru-a fi cu sufletu-mpăcat, Va merge într-o zi la mănăstire, Căci numai de acolo n-a furat! Telegramă de Crăciun M-au trecut subit fiorii, MAMA-SOACRĂ DECEDATĂ… Şi-au intrat colindătorii: „O, ce veste minunată!”
108
TODICĂ GABRIEL Nume: TODICĂ Prenume: GABRIEL Data naşterii: 30 august 1972 Locul Naşterii: Fălticeni, jud. Suceava Adresa: Bd. Revoluţiei, bl. 5, sc. B, ap. 4, Fălticeni, jud. Suceava E-mail:
[email protected];
[email protected] Sex: masculin. Naţionalitate: română. Cetăţenie: română Educaţie: -Inginer licenţiat , absolvent al Facultăţii de Automatizări şi Calculatoare din cadrul Universităţii „Gh. Asachi” Iaşi, specializarea Automatică şi Informatică Industrială (1991-1996); Experiență în literatură: -Publicaţii -„Artişti plastici de viziune dualistă”, Ed. Lidana, Suceava, 2015; -„Istoria artei plastice din perspectivă dualistă”, Ed. Lidana, Suceava, 2014; -„Fălticeni, oraşul celor patru muzee”, Ed. Lidana, Suceava, 2014; -„Bisericile şi mănăstirile din Bucovina – confluenţe de Istorie, Artă, Religie”, Ed.„Cartea Iuliei”, Ploieşti, 2010. -Concursuri -19 martie 2016 – Premiul III la secţiunea „poeţi debutanţi” la Festivalul Concurs „Alexandru Macedonski”, editia a III-a; -18 iulie 2015 – Premiul „Menţiune” la secţiunea „poezie satirică” la Festivalul Naţional „Ion Budai Deleanu” din Geoagiu, jud. Hunedoara; -30 mai 2015 – Premiul III la secţiunea „reportaj literar” la Festivalul Concurs „Rezonanţe udeştene”, ed. XX, 29-30 mai 2015. Com Udeşti, jud. Suceava.
Smartphone Ca s-arate că-i competent Se dotase cum e tonul, Dar privind eu mai atent Deştept era doar telefonul.
Teama de cip M-au convins că cip-u-i baiul Şi că-n iad eu o să ard Dar constat că mi-au deschis raiul. Cu toţi banii de pe card! 109
Inventar bisericesc Cică iadu-i-n codul de bare De pe orice etichetă! Acesta-i motivul pentru care, Nu orice lumânare se acceptă! Icons Telefonul, - e pe bune -, Are pe ecran icoane, Doar înlocuiesc butoane, Nu-s, deci, pentru rugăciune!... Virtual creştin La slujbă, la liturghie, Tot creştinul se închină, Îşi face cruce c-o mână, Cu cealaltă, o selfie… Când a zbura porcu’… De ce porcii în veci nu zboară? Se tem de gripa aviară! Asta-i marea lor pricină, De-au făcut gripă porcină! Fotografie în oraş Căutai peisaje citadine Ca un mare fotograf Şi în poze, cel mai bine, Arată firele de telegraf. Reqviem pentru Colectiv Incendiul din „Colectiv”, Am s-o spun eu foarte franc, Este un joc subversiv, Ca-n răpirea din Irak.
Unuia operat estetic Eminescu, în trecut, Mi-ar fi zis că-s „chip de lut”, Astăzi, chiar de par (a fi) scolastic, Mi-ar fi zis că sunt din plastic. Analiză TV Am deschis iar televizorul. La „Ştiri”, o relatare importantă: A căzut iar „analizorul” Dintr-o groapă în cealaltă! Gripa porcină vs. gripa aviară Porcii-n sol vor să rămână, Îndurând gripa porcină, Că de apucau să zboară Făceau gripă aviară!... Geopolitica Steaua Roşie ieri mi-a spus, Să mă-nchin la Răsărit , Dar acum cu noul rit Mă închin către Apus. Epigrama de Paşte Iată că Învierea a sosit! Toţi îmi spun „Paște Fericit!” Urmând urătura asta sucită, Ei să-i spun să pască fericită!?
110
TUDORACHE CONSTANTIN Data naşterii: 11.09.1948 Localitatea: Podenii-Noi, Jud Prahova Studii: Universitatea Tehnică de Construcţii Adresa actuală : Ploieşti, Bdul Republicii 187, Bloc.4B1, ap 33 E-mail :
[email protected] Membru al Clubului Epigramiştilor Cincinat Pavelescu Membru Fondator al Uniunii Epigramiştilor din România Pseudonim : Kalomfirescu Hodorogea, Haş Kalomfirescu Colaborări: Flamura Prahovei, Urzica, Perpetuum comic, Flacăra, Papagalul, Scaiul, Cacealmaua, Curentul, Concurentul etc. Apariţii editoriale : volume colective, culegeri, antologii. Volume de autor : -,,Antidot pentru tristeţe- Epigrame, desene și catrene”-Editura Pro Transilvania, Bucureşti, 2010; -,,Acorduri şi ritornele- Opinii asupra fenomenului epigramatic contemporan”-Editura Karta Graphic, Ploieşti, 2012; - ,,Ce scrii tu azi eu am citit de ieri - Diagnoze și restaurări epigramatice”Editura Amanda Edit, 2015; -,,Reporter în Regatul epigramei-Mică antologie de epigramă românească”- Editura Amanda Edit, 2016 Extrase din scrisori şi referinţe critice: ,,După o întreagă viaţă am încercat să slujesc ,,Eterna epigramă”, cu înzestrarea pe care noi românii am primit-o de la spiritualitatea latină, sunt mulţumit să-mi amintesc că la un moment dat am văzut şi încurajat un hăruit epigramist şi om de litere. Te rog să primeşti preţioasele şi sincerele mele felicitări”- Scrisoare Mircea Ionescu-Quintus, pentru cartea Acorduri şi ritornele. * ,,Lucrarea, ACORDURI ŞI RITORNELE, e extrem de interesantă, noncorfomistă, combativă, schimbă nişte centre de greutate. Uneori dură inhibantă. Observaţii corecte, minuţioase, la obiect. Resorturile tehnice ale epigramei excelent stăpânite. Trebuie să ne gândim că o perfecţiune formală îi poate alunga pe cei mai zburdalnici dar nu lipsiţi de talent. Pe mine m-au delectat punerile la punct(deşi eu sunt mult mai milostiv), dar cred că pacienţii dumitale vor fi mâhniţi. În fond cartea dumitale m-a delectat. Deşi în unele 111
privinţe prefer o execuţie mai umană. Are şi un aer de prospeţime. Voi adopta şi eu câteva soluţii mai puţin drastice, nominalizând bineînţeles autorul, adică pe dumneata. Cu mult succes în continuare”- Srisoare Nicolae Paul Mihail Nicomah, după lectura cărţii Acorduri şi ritornele * ,,...Oricum, de la acea întâlnire, ... m-am ales cu o carte de excepţie. Ea se cheamă "Antidot pentru tristeţe" şi cuprinde epigrame gândite şi desenate de Constantin Tudorache. Nu-l ştiu pe autor şi nu-mi amintesc cine mi-a dat cartea lui. Poate chiar el, fiindcă are o generoasă dedicaţie pentru mine. ...Citind cartea "Antidot pentru triseţe - epigrame, desene şi catrene", iscalită de Constantin Tudorache şi tiparită de Editura Pro Transilvania, am trăit o încântare . Am plecat să lansez carţile mele şi m-am întors obsedat de epigramele lui. Autorul se joacă inteligent cu blazarea din noi, înţepând-o (uităte unde îşi aşterni popoul fiindcă ar putea fi acolo o pioneză!) şi mă obligă să privesc îndărăt spre Păstorel Teodoreanu, pe care epigramistul îl întrece nu o dată. Ştiu ce zic!”- Lucian Avramescu, despre cartea ,,Antidot pentru tristețe”. * ,,Distins coleg de epigramă şi confrate Constantin Tudorache, După două convorbiri telefonice şi două întâlniri, prin amabilitatea dlui George Petrone, cartea domniei voastre a ajuns şi la mine. Vă mulţumesc pe ntru ea şi pentru locul pe care mi l-aţi oferit atât în paginile lucrării, cât şi pe coperta a IV-a.Vă felicit cu ocazia publicării "Acordurilor...", dar şi pentru dezacordurile extrem de utile oricărui domeniu de responsabilă activitate umană. Dvs. aţi dovedit, şi prin această carte - cu o ţinută estetică de calitate şi cu un vierme săpând în interiorul putred al mărului frumos - că vă pasă de ceea ce faceţi/facem...Aştept alte semnale de tămăduire. Cu aleasă preţuire” - Prof. dr. Ion Berghia * ,,Am terminat de citit cartea primită de la tine. E un adevărat manual pentru epigramişti, fie ei începători sau consacraţi. Tu dovedeşti că orice epigramă, oricât ar fi de reuşită, mai poate fi cizelată.Te felicit pentru această realizare şi pentru tot ce faci în favoarea creşterii calităţii epigramei în general. Numai bine”-Nicolae Zărnescu- epigramist * ,,Am urmărit, de-a lungul anilor remarcabila dumitale activitate şi n-a fost o surpriză pentru mine faptul că ai înregistrat numeroase succese. Epigramele, desenele şi catrenele scriitorului C.T. se dovedesc într-adevăr, un bun ,,antidot pentru tristeţe”. Evidenţiez, de asemenea, onestitatea şi incisivitatea opiniilor asupra fenomenului epigramatic contemporan, formulate fără a ţine seama de ,,rangul” unor autori, de premiile dobândite de unii, fără ,,acoperire” reală. Cu urări de sănătate” - Corneliu Şerban (poet şi jurnalist prahovean, despre cărţile ,,Antidot pentru tristeţe” şi ,,Acorduri şi ritornele”). 112
CREDO În lumea asta infernală, Cu nebunia în derivă, Prefer greşeala personală, Decât prostia colectivă.
INDISCREŢIE Pe-o colegă o-ntrebai: -Dar cu dragostea, cum stai? -Stau oricum doreşti, mi-a spus, De la... două mii în sus!
AXIOMĂ Am intra în lumea bună, Fără viza F.M.I., De-am munci, cu sârg, o lună Și de n-am fura o zi.
REFLECŢIE În lumea aceasta opacă, Din marele Templu Divin, Mi-e milă de cei care pleacă Şi-i plâng pe acei care vin.
UNUI SCRIITOR Întâi a scris, apoi a şters Şi iar a scris şi iară şters-a, Văzând că nici aşa n-a mers A încercat şi... viceversa.
DILEMĂ Spre cerul cu margini de-azur Privesc şi nu ştiu ce să fac: Un drac mă îndeamnă să fur Şi-un înger mă ţine sărac.
REFERENDUM Nu ar trebui lăsat Un nebun să candideze La o funcţie în stat Şi nici prostul să voteze.
UNUI CUPLU Cândva, de mână au plecat, Timizi, de la un bal mascat, Şi-au mers aşa, întreaga viaţă... Uitându-şi măştile pe faţă.
POVAŢĂ În gara vieţii, ferm îţi spun, Prea mult pe gânduri să nu stai Şi n-aştepta un tren mai bun Că pierzi şi ultimul tramvai!
VIAŢA E UN CARNAVAL Şi ploaia şi vântul şi valul, Cu mult mai uşor le suporţi, Când ştii să-ţi alegi carnavalul Şi masca pe care s-o porţi
MORALITATE În a Domnului Grădină, Te abaţi de la Morală Când vorbeşti cu gura plină Sau când taci cu burta goală!
FABULA CUIULUI Despre cui, când s-a zvonit Că ar fi puţin rebel, Toţi fierarii au sărit Cu baroasele pe el. 113
UNUI POLITICIAN A făcut avere mare, Are iahturi, bani, palate, Din vânzări anterioare Şi trădări anticipate.
BLESTEM Nu i-ar mai răbda Planeta Și i-ar bate PreaÎnaltul, Pe acei ce fac naveta De la un partid la altul.
CRÂŞMĂREASCĂ La preţul liberalizat, E-o cale-atât de lungă, Că cinci beţivi au ,,cotizat” De-un şpriţ să le ajungă!
AXIOMĂ Geaba cauţi infinitul Şi-nveţi totul pe de rost, Dacă pâinea şi cuţitul Sunt pe mâna unui prost
REVEDERE Codrule, codruţule, Ai ajuns, drăguţule, O tarla de mărăcini Cu proprietari străini!
JUSTIŢIARĂ În vădita sa mândrie Şi ambiţii colosale, Prostul pentr-o ironie, Cere daune morale
AXIOMĂ ,,Munţii noştri aur poartă”, Ţara are azi un trend, ,,Noi cerşim din poartă-n poartă”, Îmbrăcaţi la second hand!
SCRISOARE PIERDUTĂ Azi Caţavencu-i deputat, Cu Mercedesuri, vile, bani, Iar Cetăţeanul Turmentat N-a mai băut de zeci de ani!
VREMURI NOI După ce-au plecat rapsozii, saltimbancii şi irozii, Peste noi au dat năvală Demagogii fără şcoală ! MATRIMONIALĂ Jună blondă, graţioasă, Corp superb, seducător, Sâni apetisanţi, focoasă, Caut... ţap ispăşitor!
BILANŢ CLINIC Pe la doctori, din păcate, Nu mă duc să mă consult, Că mă tem să nu constate C-am trăit, deja, prea mult... PREOCUPĂRI Studiază mulţi, din greu, Alţii dau un doctorat; Eu... mă rog la Dumnezeu Să nu uit ce-am învăţat. 114
AVEŢI PUŢINTICĂ RĂBDARE... Nicio naţie din lume La necaz nu face glume, Nu îşi laudă stăpânii, Şi nu rabdă ca... românii! AXIOMĂ Că-s vulcanici sau cuminţi, Oamenii acestei ere, Au o foame de arginţi Şi o sete de putere. CUTIA PANDOREI Atât de bine ancorate Sunt relele pe-acest Pământ, Încât de vrei să faci dreptate Te lupţi cu morile de vânt!
RUGĂ Curg nevoile şuvoi Şi trăim neînţeleşi, Vino, Doamne, pe la noi, Să ne aperi de aleşi! AXIOMĂ Din traiul ăsta cenuşiu, Ne-am regăsi uşor măsura, Dac-ar vorbi doar cei ce ştiu Şi de şi-ar ţine proştii gura. UTOPIE Poți fi plin de masterate, Să ai diplome, cu roaba, Atestări și doctorate, Dacă nu ești om... degeaba!
SPECTACOLUL LUMII Captivaţi, bătu-ne-ar vina, Stând în lojă sau pe prag, Toţi privim atenţi cortina Nu şi sforile ce-o trag.
115
UNGUREANU ICA Motto: Că eu epigramistă extra mi-s, Reiese din creaţiile mele: O mie de catrene eu am scris Şi-s geniale... zece dintre ele. Nu m-am născut, ci m-a adus barza, ştiu sigur asta, pentru că aşa mi-a zis mama. Şi mamele nu mint. Era o zi de vară, mai precis 12 iunie (anul nu contează) soare, cald, teii înfloriţi. Când am început să articulez câteva cuvinte, mama m-a învăţat să spun, înainte de cuvântul mamă, cuvântul patrie, iar după cuvintele acestea, m-a învăţat... multe poezii. Eram atât de fascinată de ele, încât mi-am propus atunci să devin poetă.Astfel că la vârsta de 10 ani am scris prima poezică pe care am rătăcit-o în arhivele memoriei. Alte încercări au mai fost şi în anii adolescenţei, dar nesemnificative. A urmat o pauză de câţiva ani... căsătoria, creşterea copiilor... Aproape uitasem că ştiu să improvizez versuleţe. Uitasem şi faptul că în copilărie vroiam să mă fac poetă. Dar cum fusesem deja contaminată cu virusul creaţiei, la un moment dat a erupt. Erupţia a provocat-o un post de radio local care a lansat în eter un concurs de catrene pe rime impuse. Aşa că, fără să stau prea mult pe gânduri, am trimis. Şi am câştigat. Nu eu, ci o prietenă a mea, pe care am rugat-o să trimită încă un catren, compus de mine, evident. Adică... vreau să spun că poezica mea a concurat-o pe a mea şi... am câştigat 2 cărţi de la editura Nemira şi un bax de suc. Ce-a urmat? A urmat lansarea mea în lumea epigramei, în luna septembrie a anului 1999, când am devenit membru al celui dintâi cenaclu buzoian de epigrame „Amprenta”. De atunci am urmat un drum cu „succesuri” dar şi cu „eşece” uneori. „Succesurile” mele s-au materializat de-a lungul timpului în colaborarea cu diverse reviste de factură umoristică, în apariţia lucrărilor mele în foarte multe antologii din ţară şi din Republica Moldova, în editarea a trei volume proprii şi nu în ultimul rând, în diplome primite la diversele concursuri unde am participat.
116
Optimistul incurabil Chiar dacă pământescul trai L-a dus în lux şi în păcat, El speră să ajungă-n Rai... Că iadu-i prea aglomerat. Moştenirea Pe-acest frumos picior de plai De la strămoşul nostru, dacul, Am moştenit un colţ de Rai... În care-şi vâră coada dracul. Reality show La hora satului voi fi Prezentă de acum şi eu, Că poate-acolo voi găsi Mireasă pentru socrul meu. Motaniada Pisicuţă, sexy pis, Tu mi-ai tors aşa, încât, Soaţa când s-a-ntors, mi-a zis: „Fă-ţi bagajele şi… zât!”
„Fair play” cu aleşii noştri Dotaţi cu simţul de umor, Chiar de-am ajuns flămânzi şi goi, Făcut-am haz pe seama lor... Dar şi ei fac... „mişto” de noi. Ehe! Privind cuponul, începeai Uşor, bătrâne, să suspini; Mulţi ani de muncă-n spate ai... Şi-n faţă bani aşa puţini! În faţa oglinzii Acum, în prag de senectute, Nu-mi văd aspectul cadaveric, Nici pete, cearcăne sau cute... Când mă privesc pe întuneric. Veşnica poveste În parte, pentru fiecare, Constat la doamnele moderne, Că frumuseţea-i trecătoare... Doar bârfele rămân eterne.
Răstălmăcirea unui adevăr biblic Pe Eva, cred că-ntr-adevăr, Din Rai, Preasfântu-a alungat-o, Nu pentru c-a mâncat un măr, Ci pentru faptul c-a mâncat-o.
Discursul unui "catindat" Aceasta-mi e promisiunea Şi foarte sincer, eu vă zic: De mă alege naţiunea, Promit că... nu promit nimic
Cugetare Ce iute-am fost la viaţa mea Şi timpul cât de lent trecea! Acum, în prag de senectute, Eu sunt cel lent şi timpu-i iute.
Un show păcătos Lungi picioare,-n bust robustă, Pe platou se tot frământă O fătucă fără fustă, Să ne-arate cu ce cântă. 117
La senectute Dureri multiple omul are La-ncheieturi, la disc, la spată; Şi totuşi, ce cumplit îl doare Când nu mai poate să mai… poată!
Ţăranul nu mai e pe câmp Cum cheltuia mulţi bani pe arături, Ţăranul s-a lăsat de-agricultură Şi nu mai face-n palme bătături... Că şi-a făcut butic în bătătură.
Îngrijorare Spun unii cum că banul sună bine, Eu, unul, sunt îngrijorat şi trist, Că sunetul n-ajunge pân’ la mine… Deci musai să consult un orelist.
Omul de lângă tine Atunci când o primejdie te paşte, Mizezi pe el şi-n sinea ta îţi spui: „Amicul la nevoie se cunoaşte…” Când ai nevoie, ia-l de unde nu-i.
Precum în „cer” aşa şi pre pământ… Pe câmp ţăranul, din motive varii, N-a mai ieşit – şi-n ultimă instanţă – A procedat precum parlamentarii; În vara asta şi-a luat vacanţă. Ţăranul e pe câmp??? În zori de zi, când soarele răsare Şi mângâie „cultura” de scaieţi, La lucru, pe întinsele ogoare, S-a prezentat echipa de… mistreţi.
În urma unui picnic Constat ca orice bun roman Că, dup-o masă copioasă, Doar ambalajele rămân… „Gunoaiele” s-au dus acasă. La ora de geografie Deşi râdeau colegii, bată-i vina, Eu unul sunt convins că n-am greşit, Atunci când am răspuns că Argentina E-n vestul Europei… la cerşit!
118
VASCAN ION Născut la 20 ianuarie, 1954, în Comuna Cioburciu, judeţul Tighina (raionul Ştefan-Vodă) Email:
[email protected],
[email protected] Caracterizare generală Profesor de limbă şi literatura română, epigramist, publicist în domeniul pedagogiei. Aptitudini - buna cunoaştere a literaturii române şi universale precum şi a proceselor literare din diferite perioade istorice, cunoscător al gramaticii limbii române, al istoriei românilor şi universale, organizator al manifestărilor culturale şi conducător al teatrului de amatori, alcătuitor de texte şi scenarii. Creaţia -Numeroase articole, poezii şi epigrame publicate în revista „Literatura şi Arta" şi în „Revista Epigramei" (Bucureşti) articole pe teme pedagogice în ziarul „Făclia", o rubrică permanentă în presa locală. Volumul de epigrame şi poezii umoristice „Scurt şi Clar", editura Princeps, Chişinău, 2016. Membru al Asociaţiei Epigramiştilor din Moldova Carieră -1978-2016 - profesorde limbă şi literatura română şi universală Studii -Facultatea de Filologie a Universităţii Pedagogice „Ion Creangă" din Chişinău (1974-1978) Pasiuni Lectura, grădinăritul, viticultura Detalii personale Căsătorit, un fecior şi un nepot
Apologia mea Că sunt deștept, îmi spuneți permanent, Ci eu nu neg, nici nu dau înapoi, De-aș fi fost prost, eram în parlament, Dar, cum vedeți, mă aflu printre voi.
119
Destin El, un om modest din fire Și cu instruire vastă, Pân-la nuntă a fost mire, Restul vieții-a fost nevastă.
Așa-i românul Românu-ntotdeauna cântă La bucurie ori necaz, Iar căte-odată se avântă Să cânte și când este treaz.
Unei stimate doamne Modestă, blândă, generoasă, Încât valabilă e teza C-ar fi leit maica Tereza, De n-ar fi-atâta de frumoasă.
Inspirație Când dragostea a culminat Și în extaz era amanta, El a sărit ca fript din pat Ca să înregistreze poanta.
Revenire În țara noastră de revii, Oftezi ca omul întristat; Pustii sunt lanuri și câmpii, Pustii sunt băncile de stat.
Unui autor de soacrisme Scrie multe despre soacre, Că-s amare și că-s acre, Dar pentru nevasta lui Mai soacră ca dânsul nu-i.
Încălzire globală E peste normă-n termometre Și ghiocei apar în piață, Tot mai puțin e foc în vetre Și-n suflete mai multă gheață.
La cumpene Cu așa o nevestică Nici nu știi cum e mai bine; Să ți-o fure-ți este frică, Să o ții îți e rușine.
Cafea solubilă O doamnă X, din eleganță, M-a invitat la o cafea Și eu, cuprins de-exuberanță, M-am dizolvat total în ea.
Mireasa Lângă mire-n capul mesei Ședea copila serioasă; La desfacerea miresei, Se dovedi copilă…roasă.
La prășit Prășind alături, pe răcoare, Un vânt glumeț, așa, în treacăt, A dezgolit-o la picioare Și n-am ajuns cu rându-n capăt.
Unui nou șef A început din start să se avânte, Aleargă și încolo, și încoace, El avenit cu gândul să ne cânte, Dar nimenea, probabil, n-o să-i joace.
120
Femeile moderne Cu pantaloni și ghete ,,Adidas” Și bărbăteasca lor făptură, Femeilor atât le-a mai rămas; Să-și pună și mustățile la gură.
Spleen În peștera de sare plină Și-alină dorul ce-o destramă; Mai sus de brâu e o salină, Mai jos, e toată o păstramă.
Cosmetică Ea șterge stratul de pomadă, Îi scoate feței camuflajul Și lasă ochilor să vadă Cât de urât este mulajul.
Exegi monumentum Eu nu din piatră și ciment Nici din granit cu filigrane, Ci mi-am zidit un monument Cu tot cu suflet și organe.
Zburătorul Zburător cu negre plete, Te aștept,oftând din greu, Când cu fața la perete Doarme dus bărbatul meu.
121
ZAHARIA PETRACHE Inginer electronist, ofiţer în rezervă. Născut la 3 februarie 1951, în municipiul Focşani, judeţul Vrancea. A absolvit Liceul Unirea din Focşani (1969) şi Facultatea de Electronică la Academia Tehnică Militară din Bucureşti (1974). Şi-a desfăşurat activitatea profesională în unităţi ale Ministerului Apărării Naţionale, în domeniul cercetării, proiectării, fabricaţiei, exploatării şi mentenanţei tehnicii de comunicaţii militare. În prezent, este colonel inginer în rezervă. Este membru al Clubului Epigramiştilor „Cincinat Pavelescu” din Bucureşti şi al Uniunii Epigramiştilor din România şi membru fondator al Cercului Epigramiştilor Ingineri ING-EPIGRAMA , din cadrul AGIR: Scrie epigrame şi poezie umoristică, fiind publicat în reviste ca Epigrama, Lumea epigramei, AG PE RIME, Caietele de club ale Clubului Epigramiştilor „Cincinat Pavelescu”, antologia de epigramă „Ingineri epigramişti”. Pasiuni: electronica,literatura, plimbările în aer liber.
Coşmar de ginere Soacra-i zise-n zori de zi, Înainte de-a muri, Cu o voce monotonă: Fii pe pace, am o... clonă!
Planeta... chefliului Auzind că NASA sapă, Să găsească-n Marte apă, Exclamă chefliul: muică! Pe când bere, pe când ţuică?
Mersul...melcilor! Trenurile noastre toate Au ajuns aşa încete, Că-ntre şine-aş face, poate, Piste pentru biciclete.
Falimentul buticarului Geaca şi-a vândut şi fesul, Să-şi salveze interesul; Dar un”grup de interese” L-a lăsat în... două fese !
Epitaf de preot Bun cucernic, fin bărbat, Nu şi-a înşelat aleasa; La sfârşit, doar, s-a-ncurcat: Cu o doamnă; Cea cu coasa.
Fericire...pe card Soţ luă, precum bunicul, Din amor, nu interes; El, grăbit, luase dricul Şi ea carduri... cam un fes! 122
Furtul miresei Nu-i mai „cool”, la nuntăaleasă, Ca furatul de mireasă; Doar cel mire-ngrijorat, Speră-n gând că... a scăpat!
Nedreptăţi istorice Fu Adam, din Rai, gonit, C-a muşcat din măr oprit; Azi, la noi, mulţi „şefi de trib” Stau ca-n Rai, muşcând din... PIB!
Drumul vinului Drumul vinului, se pare, Doar la dus, e o cărare; Când te-ntorci din „degustări”, Are peste... trei cărări!
Vrăjitorie după nuntă După ce şi-au pus inelul, Ca pe veci să nu se piardă, Ea-i schimbă în preş „castelul” Şi-i făcu inelul...zgardă.
Euroturmă...fără câini (urmare a propunerii legislative de normare a numărului de câini la stânele din România) Ca la nimeni pe pământ, Câini puţini la oi mai sunt; Ei predau, doar, la mioare, Curs de-autoapărare!
Epitaf cu... iarbă! Pe pământ, făcând-o lată, Iarbă, pufăia, uscată; Tot plutind, prin altă viaţă, Trase-n Locul cu verdeaţă.
Lex pentru...Rex! (urmare a propunerii legislative de normare a numărului de câini la stânele din România) Câţiva lupi, de viţă-aleasă, Lege-au dat, vrând pradă grasă; De atunci, sărmani oieri, Fac la câini...concedieri!
Pasiune...literară Îşi dorea, de mult, amor, Cu un mare scriitor; După căutări, eşecuri, L-a găsit! Scria doar... cecuri. Autoconservarea în politică Ochi pe ochi şi-ar scoate corbii, Dar nu-şi fac din cioc pumnalul: -Cum să ne luptăm ca orbii, Că ne pierdem caşcavalul! 123
Plimbarea în politică Ne tot duc politicienii, Pân’ s-aleg, ni-s fraţi oneşti; Când ajung pe post, viclenii, Ne întorc... ca la Ploieşti! Traseistului-artist Ca să ocoleşti prea-greul, Laşi doctrina, schimbi traseul; Faci figuri de „baletistă”, Pe centură...traseistă! Unor furnizori de energie termică Tot jurând că ei nu fură, Umflă cota la căldură; Iar, pe vară, vor taxare, A căldurii de la... Soare! Unui primar nou-ales Harnic om, ca el mai rar, Noul nostru dom’ primar, Mută munţii, greu munceşte, Doar pân’ se...căpătuieşte! Unei frumoase frivole După trup, după picioare, Pari o zână, eşti o floare; Dar fumând, făcând bravadă, Floare eşti, de colţ...de stradă.
Unui primar, iubitor de flori Cum, din flori, ia mită grasă, Şi-a făcut palat, nu casă; Sincer, spune uneori: -Nu-i a mea, că e din...flori! Directorul şi frustrările estivale Soare, plajă, cer senin, Marea-mi face semn să vin. Dar pe loc stau toată vara... Se mărită... secretara! Cerşetorie cu...ştaif! Strigă insistent, să-i dai, Doar o „coajă de mălai”; Cum i-ai dat, din urmă-ţi strigă: -„Mălai”-cash, nu mămăligă! Unui traseist pe linii...politice! Alergând să prinzi „caimacul”, Linia o schimbi cu „acul”; Pân’ să-l guşti, (amară soartă), Vezi că linia e... moartă!
124
Cuprins BĂDĂRĂU GEORGE ....................................................................................... 5 BATOG-BUJENIŢĂ MIHAI ............................................................................. 9 BERCIU MARIA ............................................................................................. 14 BIDULESCU CONSTANTIN ......................................................................... 16 BUNDURI NICOLAE ...................................................................................... 18 DIVIZA ION .................................................................................................... 21 DRĂGOIANU ANA (ANY) ............................................................................ 24 GAFTONEANU DOREL MIHAI .................................................................... 28 GÂRDA PETRU-IOAN ................................................................................... 31 GHIŢĂ CONSTANTIN ................................................................................... 34 GOGONEA VASILE ....................................................................................... 36 GRĂJDEANU ADRIAN .................................................................................. 40 JIANU LIVIU-FLORIAN ................................................................................ 44 LARCO VASILE ............................................................................................. 48 MANOLE VASILE .......................................................................................... 51 MÎNDRUŢĂ CONSTANTIN .......................................................................... 54 MOISA GAVRIL ............................................................................................. 57 MORARU ION ................................................................................................. 60 NICULESCU GHEORGHE ............................................................................. 64 ORŞIVSCHI CĂTĂLINA ................................................................................ 66 PĂCURAR RADU ........................................................................................... 69 PURCIA SEVER .............................................................................................. 71 RĂVESCU VASILE ........................................................................................ 74 RODEAN ŞTEFAN-CORNEL .......................................................................... 78 RUSE ANA ...................................................................................................... 81 SĂLCUȚAN MIHAI ........................................................................................ 85 ŞERBAN CORNELIU ..................................................................................... 87 SIMION EMIL ................................................................................................. 89 SLAVU VALI .................................................................................................. 93 STROE CONSTANTIN ................................................................................... 96 SUCHOVERSCHI GHEORGHE ..................................................................... 99 TERIȘ VASILE .............................................................................................. 103 ŢINCAŞ VASILE ........................................................................................... 106 TODERAȘCU IOAN ..................................................................................... 107 TODICĂ GABRIEL ...................................................................................... 109 TUDORACHE CONSTANTIN ........................................................................ 111 UNGUREANU ICA ....................................................................................... 116 VASCAN ION ................................................................................................ 119 ZAHARIA PETRACHE ................................................................................. 122
125
126