UNIVERSITATEA MARITIM CONSTANA MASTER TRANSPORT MARITIM
PROIECT MANAGEMENTUL RISCULUI ÎN TRANSPORTUL MARITIM TEMA INTRAREA ÎN SPAII ÎNCHISE
PROFESOR S.l. Dr. Dr. RADU HANZU-PAZARA
MASTERAND MANEA T. ADRIAN
INTRODUCERE
Managementul riscului se defineste drept:´ totalitatea metodelor sau mijloacelor prin care este gestionata incertitudinea, ca baza majora a factorilor de risc, in scopul indeplinirii obiectivelor descrise in cadrul proiectului´. Cuvantul cheie al managementului de risc este sistematic, deoarece numai o abordare extrem de riguroasa si constanta la toate nivelurile de desfasurare ale proiectului, poate conduce la un control eficient asupra activitatilor proiectului si la reducerea factorior de risc. Mangementul de risc nu trebuie privit doar prin perspectiva singulara a unui capitol component al managementului global al unui proiect, datorita complexitatii sale situandu-se in categoria selecta a stiintelor de granita ce necesita in general coroborarea informatii din mai multe domenii.
CLASIFICAREA RISCURILOR Dup mrime: minore, medii i majore. Dup producere: - accidentale sau previzibile;
- imitente, latente i manifeste. Dup loc: interne, externe. Dup mediu: naturale (catastrofe), artificiale (produse). Dup destinaie: de intimidare, de înfricoare, de terorizare, de dezorganizare, de nimicire. Riscurile exist pretutindeni, dar sunt mai mari atunci când au loc pe fond de disfuncii, vulnerabiliti, ameninri, pericole.
PROCESUL DE MANAGEMENT AL RISCULUI Managementul riscului este un proces ciclic, cu mai multe faze distincte: identificarea riscului; analiza riscului; reacia la risc.
IDENTIFICAREA RISCULUI În faza de identificare a riscului se evalueaz pericolele poteniale, efectele i probabilitile de apariie ale acestora pentru a decide care dintre riscuri trebuie prevenite
Identificarea riscurilor trebuie realizat în mod regulat. Aceasta trebuie s ia în considerare atât riscurile interne cât i pe cele externe . Riscurile interne sunt riscuri pe care echipa managerial le poate controla sau influena. Riscurile externe nu se afl sub controlul echipei manageriale.
METODELE DE IDENTIFICARE
întocmirea unor liste de control care cuprind surse poteniale de risc, cum ar fi:
condiii de mediu; rezultatele ateptate; personalul; modificri ale obiectivelor; erorile i omisiunile de proiectare i execuie; estimrile costurilor i a termenelor de execuie etc.
analiza documentelor disponibile în arhiva firmei, pentru identificarea problemelor care au aprut în situaii similare celor curente; utilizarea experienei personalului direct productiv (efi de secii i de echipe); identificarea riscurilor impuse din exterior (prin legislaie,schimbri în economie, tehnologie
ANALIZA RISCULUI Faza de analiz a riscului ia în considerare riscurile identificate în prima faz i realizeaz o cuantificare aprofundat a acestora.
Cea mai simpl metod de cuantificare a riscurilor este aceea a valorii ateptate (VA), care se calculeaz ca produs între probabilitile de apariie ale anumitor evenimente i efectele acestora:
VA(a) = P(a) x E(a) unde: VA(a) = valoarea ateptat a evenimentului (a); P(a) = probabilitatea de apariie a evenimentului (a); E(a) = efectul apariiei evenimentului asupra obiectivelor(a). Simulrile constituie o metod avansat de cuantificare a riscurilor. Simularea utilizeaz un model al unui sistem pentru a analiza performanele sau comportamentul sistemului.
REACIA LA RISC Reacia la risc este faza de aciune din cadrul ciclului managementului riscului, în care se încearc: s se elimine riscurile; s se reduc riscurile; s se repartizeze riscurile.
Eliminarea riscurilor are scopul de a îndeprta riscurile. Diminuarea riscurilor se poate realiza printr-o serie de instrumente cum sunt: programarea .
Programarea tiinific a activitilor cu ajutorul graficelor reea poate diminua riscurile în limite rezonabile. inst rui rea. Prin programe de instruire i contientizare în domeniul securitii muncii se poate reduce probabilitatea producerii accidentelor i efectul acestora. reproi ect area. Riscurile pot fi de multe ori diminuate printr-o reproiectare judicioas a echipelor de munc, fluxurilor de materiale, folosirii echipamentelor i a forei de munc.
Repartizarea riscurilor este un instrument performant de management al riscului. Aceasta se refer la structurile care vor accepta o parte sau întreaga responsabilitate pentru consecinele riscului. Riscurile legate de resursele umane sunt acoperite, cel puin parial, prin încheierea contractelor colective i individuale de munc; Riscurile legate de materiale i echipamente pot fi transferate furnizorilor acestora, prin garaniile pe care acetia le ofer; Riscurile legate de ali factori pot fi îndeprtate prin încheierea unor contracte de asigurare.
PROCEDURA DE INTRARE IN SPAII ÎNCHISE LA BORDUL UNUI TANK PETROLIER INSPECTAREA UNUI TANK DE MARF Coninutul de aceast seciune este extras din
ISGOTT.
Un spaiu închis este definit ca fiind unul cu acces limitat, care nu este supus ventilaiei continue, i în care atmosfera poate fi nerespirabila din cauza prezenei de hidrocarburi,vapori toxici sau periculosi, gaz inert, sau deficit de oxigen.. Astfel de spaii includ, dar nu sunt limitate la: tancurile de marf, de balast, ap, combustibil, ulei lubrefiant, uleiuri uzate, cofferdamuri, void spaces ,conducte, epuratoare de gaz inert i deck seal, i orice alt element de maini sau echipamente care nu sunt de rutin ventilate .Un pumproom nu este, prin urmare, un spaiu închis, ca atare, dei msurile de precauie de intrare, astfel cum sunt definite în aceast seciune, sunt necesare. Un ³ PERMIS DE INTRARE IN SPATIU INCHIS´este un document eliberat de ctre o persoan responsabil care s permit intrarea într-un spaiu sau compartiment într-un interval de timp specificat. Un permis ar trebui s fie completat numai pentru un singur spatiu sau compartiment, i ar trebui s includ controale i informaiile coninute în formularul de prob în apendicele 1 ISGOTT. Personalul navei trebuie sa consulte diferite surse de informatie: Manualul Companiei, Legile Nationale de Protectie Antiincendiu, Codul ISM, ISGOTT, SOLAS, pentru pregatirea , testarea, si intrarea in spatiile inchis
IDENTIFICAREA RISCULUI
Principalele pericole asociate intrarii intr-un spatiu inchis pot fi clasificatein doua categorii: y y
Pericole datorate formei geometrice a spatiului inchis Pericole datorate atmosferei periculoase din spatiul inchis
Forma geometric a compartimentului unui tanc poate varia de la spaii extrem de înguste la spaii foarte largi i înalte. Spre exemplu într-un tanc de balast din dublu fund, personalul trebuie s se strecoare prin deschideri mici pentm a putea trece în diferite zone ale tancului.
Pe de alt parte tancurile de marf ale navei sunt zone mari deschise cu înlime mare i distane mari între perei. Fiecare zon ridic diferite probleme celor care trebuie s intre i s lucreze în aceste compartimente. Înainte de a certifica c spaiu este sigur pentru muncitori, scrile, balustrzile i platformele trebuie atent cercetate, s nu fie deteriorate i cu suprafee alunecoase. Personalul care intr într-un spaiu închis trebuie s poarte echipament de protecie corespunztor. Un serios pericol este posibilitatea inhalarii de concentraii periculoase de vapori de marf, gaz inert i lipsa oxigenului din spaiu închis. Gazele de hidrocarburi sunt mai grele decât aerul i au tendina de a se stratifica la partea inferioar a tancurilor de marf. Alt pericol important este aparitia unei atmosfere explozive in tanc datorita deranjarii eventualelor depuneri de slam pe fundul tancului in timpul interventiei. Obligaiile principale ale personalului ambarcat referitoare la sigurana personal i a navei: y
y y
y y
y
disciplina la bordul navei este obligatorie pentru toate persoanele ambarcate indiferent de funciile lor la bord; cunoaterea i respectarea prevederilor actelor normative: legi, convenii, regulamente; subordonarea ctre efii ierarhici (comandant, ef mecanic) i respectarea întocmai a ordinelor acestora; îndeplinirea corect a sarcinilor de serviciu, respectarea regulilor de comportare la bord; fiecare membru al echipajului este dator s se instruiasc referitor la modul specific în care sunt organizate activitile la bordul navei în funcie de tipul, situaia, destinaia i misiunea navei i s se integreze în programul zilnic al activitilor de la bord; s cunoasc mainile, instalaiile, echipamentele, utilajele de la locul de activitate, s cunoasc i s respecte modul de funcionare i exploatare;
CUANTIFICAREA I MSURAREA RISCULUI Registrul Lloyd estimeaz c în producerea accidentelor de munc ordinea factorilor care produc accidentele de munc sunt: instruirea necorespunztoare; neatenia în activitate (lipsa de activitate); proiectarea nesatisfctoare a utilajelor, instalaiilor, etc; oboseala excesiv a echipajelor. În statistica mondial privind accidentele la bordul navei avem: o 51% se produc în accidentele navale (pierderi de viei omeneti); 19% din cauza bolilor profesionale la bordul navei; o o 14 - 15% din cauza accidentelor de munc; o 2% din cauza sinuciderilor; o 6% cderi peste bord, pierderi în mare; restul, alte cauze. o y y y y y
INTRAREA IN SPATIILE INCHISE: este interzisa din cauza posibilei deficiente de O 2 si a prezentei gazelor toxice sau gazelor de hidrocarburi. Astfel nimeni nu are permisiunea sa intre in cargotancuri, coferdamuri, tancuri dublu fund sau alte spatii închise fara permisiunea ofierului responsabil, fara sa fie determinata atmosfera si fara sa fie eliberat un permis de intrare.Executarea lucrrilor la cald in spatiile închise vor fi acceptate numai când toate normele de sigurana au fost îndeplinite si a fost eliberat un permis de lucru.
EVALUAREA RISCULUI
Pericolul intoxicrii personalului în timpul operaiunilor desfurate la tancurile petroliere se datoreaz, aproape în totalitate expunerii la diferite tipuri de gaze. Pentru determinarea concentraiilor periculoase asupra organismului uman sunt folosii urmtorii indicatori: y
Treshold Limit Value (TLV) - Reprezint concentraia maxim de substan toxic în aer la care poate fi supus personalul zi de zi fr efecte adverse. Valoarea TLVeste cu titlu de recomandare i nu are caracter obligatoriu, fiind bazat pe studiile i experiena din industrie.
Întâlnim trei tipuri de TLV : y
Time Weighed Average ( TLV - TWA)- Reprezint media concentraiei de substan toxic în aer pe o perioad de 8 ore, uzual exprimat în ppm;
y
y
y
y
y
Short - Term Exposure Limit (TLV -STEL)- Reprezint media concentraiilor de
substan toxic în aer pe o perioad de 1 5 min exprimat uzual în ppm; Celling ( TLV-C)- Reprezint concentraia care nu trebuie depit în nici o zon pe timpul expunerii. Permissible Exposure Limit - Time Weighted Average (PEL - TWA)- Valoarea limit de expunere (PEL) a unei substane reprezint valoarea reglementat care nu trebuie depit la locul de munc. ISGOTT a renunat la acest indicator deoarece conform acestei documentaii, procedurile operaionale trebuie s aib drept scop reducerea expunerii personalului la un nivel minim de substan toxic în aer i nu la un nivel permisibil. Imediately Dangerous to Life or Health (IDLH)- Este definit ca o condiie, fiind considerat ca o ameninare la o expunere în aerul contaminat, care poate cauza moartea, sau apariia unor boli mai târziu. Odor Treshold -Reprezint cea mai mic concentraie de gaze în aer care poate fi detectat prin simul mirosului.Nu are o valoare absolut i poate varia de la individ la individ.
Limitele de expunere pot fi reglementate de organizaii internaionale, legislaii naionale, sau de reguli locale. Orice limit stabilit de aceste reguli nu trebuie s fie depit. Companiile petroliere adesea fac referin la Conferina American de Higien Industrial Guvernamental (AGCGIH) care a stabilit limitele care trebuie s protejeze personalul împotriva gazelor toxice din mediul înconjurtor. Valorile stabilite sunt exprimate ca Treshold Limit Values în pri pe milion (ppm) de volume de gaz în aer. În ciuda faptului c afeciuni serioase ale organismului nu sunt cunoscute ca rezultat la expuneri ale concentraiei TLV, aceste valori sunt numai recomandri. Cea mai bun practic este meninerea concentraiilor de gaze la cea mai mic valoare posibil. În ISGOTT, ca i în alte documentaii de specialitate întâlnim tennenul TLVTWA ( Time Weighted Average ).
2%
6%
Accidente, catastrof e Boli profesionale
7%
Acc de munca
15% 51%
Sinucideri
19% Pierderi in mare Alte cauze
MASURI DE LIMITARE A RISCULUI MASURI ORGANIZATORICE Compania are responsabilitatea stabilirii msurilor de siguran în cazul intrrii personalului într-un spaiu închis. Procedura de eliberare a unui permis de intrare trebuie reglementat de cerinele Sistemului de Sigurant al Managementului navei (SMS). Este responsabilitatea comandantului s asigure implementarea procedurilor de intrare într-un spaiu închis. Înainte de intrarea în spaiu, trebuie efectuat o evaluare a r iscului pentru identificarea unor poteniale pericole i determinarea msurilor de siguran care trebuiesc luate. O copie a permisului va fi pstrat la intrarea în spaiul închis, pentru informarea personalului despre msurile de siguran care trebuiesc luate la intrarea în spaiu i orice restricii care trebuiesc respectate pe durata desfurrii activitii. Permisul se va a nula dac ventilaia din spaiu se oprete, sau una din condiiile din " check list" se modific.
Permisul de intrare într-un spaiu închis este eliberat de un ofier competent înainte ca personalul s ptrund în acel spaiu. Înainte de eliberarea unui permis de intrare, ofierul responsabil trebuie s se asigure c : y
sistemul de tubulaturi de gaz inert i ventilaie au fost izolate;
y
ventilaie continu i eficient va fi meninut pe toat perioada intrrii în spaiul închis;
y
iluminatul fix cum ar fi " becul cu turbin de a er" este pregtit pentru perioada intrrii în spaiu;
y
y y
y
y
un echipament individual de respirat cu presiune pozitiv i un echipament de resuscitare este amplasat la gura de intrare în spaiu pentru a putea fi utilizat în caz de nevoie; un harnaament i o saula pentru salvare sunt pregtite la gura de intrare; lantern de tip aprobat încrcat este pregtit pentru a putea fi utilizat imediat la intrarea în spaiu; un membru de echipaj va sta în permanen la gura de intrare în spaiu i în contact direct cu ofierul responsabil; toate persoanele implicate în operaie trebuiesc instruite în situaia apariiei unei situaii de pericol;
y
liniile de comunicaie au fost clar stabilite i înelese de cei implicai;
y
numele i ora intrrii în spaiu va fi îmegistrat i monitorizat de personalul din afara spaiului;
y
y y
Echipamentul de protecie utilizat de persoanele care intr în spaiu trebuie s fie corespunztor i va include: haine de protecie, înclaminte, mnui, casc, ochelari de protecie; pentru spaii largi i înalte trebuie avut în vedere harnaamentul de susinere;
y
lanteme de tip aprobat;
y
radiotelefoane aprobate;
y
indicator de gaze personal sau un detector cu alarm în zon;
y
echipament de respirat în caz de urgen ( EEB Ds).
y
În cazul unei urgene, în nici un caz membrul de echipaj de la gura de intrare în tanc nu trebuie s intre înainte de venirea echipei de intervenie i situaia a fost evaluat în a a fel încât toi cei ce particip la operaia de salvare s fie în siguran.
Intrarea într-un spaiu închis cu o atmosfer nesigur pentru intrare În aceast situaie periculoas este esenial ca permisiunea de intrar e în spaiu închis s fie obinuta de la Companie i o procedur de siguran a fost convenit. Aparatul de respirat cu presiune pozitiv trebuie utilizat întotdeauna când este necesar intrarea într-un spaiu care conine gaze toxice, ori este deficitar în oxigen. Intrarea într-un spaiu închis cu o atmosfer periculoas se va face numai în condiii excepionale când alt altemativ nu exist. Comandantul trebuie s dea o declaraie scris c nu exist o alt altemativ de rezolvare, iar intrarea este esenial pentm operarea în siguran a navei. Când este agreat o astfel de activitate, se va face o evaluare a riscului i o procedur de siguran a fost elaborat împreun cu Compania. Un ofier responsabil va monitoriza în mod continuu operaia i se va asigura c personalul implicat este bine instmit în utilizarea aparatului de respirat i este contient de p ericolul scoaterii mtii într-o atmosfer nesigur; y
personalul va utiliza un aparat de respirat cu presiune pozitiv;
y
în spaiu va intra un numr minim de persoane pentm efectuarea lucrrii;
y
numele i ora intrii vor fi înregistrate i monitorizate de personalul din afara spaiului;
y
ventilaia se va asigura unde este posibil;
y
y
y y
vor fi prevzute mijloace de comunicaie continue i un sistem de semnale va fi agreat i îneles de ctre personalul implicat; set de rezerv al aparatului de respirat, un echipament de reanimare se va afla în st- by în afara spaiului împreun cu un aparat de respirat; lucrarea va fi efectuat evitându-se apariia unei surse de aprindere; dac personalul nu este legat cu o saul se vor prevedea mijloace adecvate de identificare a poziiei personalului în interiorul spaiului.
PLANURI DE ACIUNE IMEDIAT Salvarea din spaii închise Când se petrec accidente în spaiile închise, prima aciune este alarmarea. Dei viteza de reacie este vital în scopul salvrii vieii, operaiunea de salvare nu trebuie s înceap înainte de venirea echipei de intervenie i a echipamentului necesar. Sunt multe exemple de viei pierdute datorit proastei pregtiri a operaiunii de salvare. Înainte de începerea aciunii un rol important îl deine o organizare rapid i o reacie eficace. Mijloacele de ridicare, aparatele de respirat, echipamentul de reanimare i a lte mijloace de salvare trebuie pregtite i o echip de intervenie s fie gata de aciune. Sistemul de comunicare în caz de urgen trebuie s fie clar i îneles de toi cei implicai. Oricând se suspecteaz c o atmosfer nesigur a fost un factor decisiv în producerea a ccidentului, aparate de respirat, i unde este posibil parâmele ine-te bine trebuie folosite pentm intrarea în spaiu. Ofierul responsabil cu operaia de salvare trebuie s rmân în afara spaiului de unde se poate exercita o comand eficace. Este imperativ ca fiecare membm din echipa de salvare s tie ce se ateapt de la el. Trebuiesc efectuate exerciii i instrucii regulate de salvare din spaii închise
ANALIZA RISCULUI
Analiza riscului inseamna utilizarea sistematica a informatiilor disponibile pentru a identifica pericolele si pentru a estima riscul pentru indivizi, bunuri sau mediu. Evaluarea din timp i continu a gradului de risc pentru o anumita operatiune este benefic în ceea ce privete corectarea greelilor i permite, pe viitor , obtinerea de metode mai eficiente de eliminare a pericolelor. Un proces total de management a riscurilor cuprinde câiva pai eseniali, reprezentai în figura. Pentru a putea controla riscurile, este necesar ca întâi s fie identificate pericolele. Prin evaluarea potenialelor consecine ale pericolelor i a probabilitii ca ele s apar, se poate estima un grad de risc. Valoarea acestuia este comparat cu un criteriu de acceptabilitate, iar dac este prea mare se implementeaz strategii pentru diminuarea lui.
Riscul nu poate fi eliminat complet, de aceea riscul rmas trebuie controlat.
CONCLUZII I RECOMANDRI y
y
y
y
y
y
y
y
y
y
y
y y
y y
y
y
comandantul navei este cel care stabilete si identifica aceste spatii impunând procedura de intrare in sigurana; ventilarea trebuie sa se fac in mod continuu pe toata perioada cat exista persoane in spaiul închis sau semiînchis iar ventilarea atmosferei trebuie sa se fac periodic; nimeni nu are permisiunea ofierului responsabil si nu a fost testata atmosfera înainte de intrare; operatorul are obligaia de a monta un sistem fix de determinare a gazelor si sa stabileasc o lista de verificri înainte de intrarea in camera pompelor; se recomanda ca persoana care intra sa dispun de un detector portabil de gaze, iar intre casa pompelor, timonerie, camera control încrcare si compartimentul maini sa existe un sistem de comunicaii bine pus la punct; in plus trebuie sa existe un sistem vizual de raportare a situaiilor de alarma, iar persoanele care se afla pe puntea de navigaie , in camera control încrcare, compartimentul maini trebuie sa mentina un control al comunicaiilor cu persoanele aflate in camera pompelor; frecventa intrrilor in camera pompelor trebuie meninuta la minim pentru a reduce expunerea persoanelor; la intrarea in camera pompelor trebuie sa existe o tablita avertizori, pe care sa scrie Äintrarea persoanelor fara permis de intrare este interzisa´; la intrarea in spatiile închise, indiferent de tipul de nava, se vor lua masuri de prevenire a pericolelor pe care le prezint una sau mai multe din urmatoarele: prezenta contaminanilor respiratorii asociata cu prezenta reactivilor organici incluzându-i pe cei formai din hidrocarburi aromatice (benzen, toluen), gaze toxice (H2S), reziduuri de gaze inflamabile si particule cum ar fi cele formate de ctre azbest in urma operaiilor de sudare si a celor formate in urma operaiilor de piturare si deficientei de O2 produsa in urma ruginirii suprafeelor metalice ca urmare a prezentei gazului inert si a activitatilor microbiene in special in caz de umiditate; pe timpul transportului si dup descrcarea hidrocarburilor in orice spaiu închis trebuie sa fie suspectata prezenta gazelor de hidrocarburi din urmtoarele motive: scurgerile in compartimente ca : camera pompelor, coferdamuri, tancuri permanente de balast si tancurile adiacente celor care au transportat marfa; reziduurile de marfa ramase pe pereii tancurilor, chiar si dup curatare si ventilare; reziduurile de marfa ramase in cargotancuri dup declararea acestora gas free dar care dup agitarea sau creterea temperaturii emana vaporii; reziduuri de marfa care raman in tubulaturile de marfa sau balast si in pompele de marfa. orice decizie de intrare in astfel de spatii trebuie sa fie luata numai dup ce atmosfera spaiului respectiv a fost testata din afara compartimentului cu ajutorul echipamentelor adecvate, care trebuie sa fie de tip aprobat, corect intretinute si frecvent controlate cu o proba standard; aceste instrumente trebuie sa fie înregistrate, citirile lor trebuie sa fie scrise iar valorile testrilor standard trebuie înregistrate; testarea atmosferei trebuie sa se fac dup o perioada de 10 min dup oprirea ventilaiei si trebuie sa se reia si trebuie sa se reia dup perioade bine stabilite si la diferite paliere de
y
y y y
y
y
y
y
y
y
y
y
inaltime in interiorul cargotancurilor si in diverse puncte, ventilarea trebuie sa fie controlata pe toata perioada prezentei oamenilor; înainte de intrare conc. De O2 trebuie sa fie de 21% vol., mai ales pentru spatiile care au fost inertate; nimeni nu intra fara aprobarea ofierului responsabil si fara permis de intrare; permisul isi pierde valabilitatea si trebuie reinnoint dup fiecare oprire a ventilaiei; persoanele care intra in astfel de spatii pentru executarea inspeciilor sau a diverselor lucrri trebuie sa fie corect instruite pentru modul de lucru; la intrarea in aceste spatii trebuie sa existe aparate de respirat cu presiune corespunztoare, echipament de resuscitare, saule calauze si hamuri de salvare; la intrarea in aceste spatii trebuie sa fie in permanenta o persoana din echipaj care sa supravegheze activitatea celor din interior si care trebuie sa fie in contact direct cu ofierul responsabil; intre persoanele din interior si persoanele care supravegheaz trebuie sa existe un sistem de comunicaii si semnale care trebuie bine intelese de ctre toata lumea; in eventualitatea unei urgente sub nici un motiv persoanele care asigura supravegherea nu vor intra sa dea ajutor celor din cargotanc înaintea sa vina ajutoarea si sa se evalueze corect situaia creata; in permanenta trebuie sa existe un schimb de semnale intre persoanele aflate in spaiul închis si persoanele care le supravegheaz; intrarea in spatii închise cu atmosfera necunoscuta sau suspectata ca fiind nesigura pentru intrare nu se va face decât daca exista o situaie extrema si nu exista alta alternativa, persoanele care intervin trebuie sa fie bine antrenate in folosirea aparatului de respirat si care cunosc foarte bine riscul pe care îl prezint scoaterea mastii sau folosirea incorecta a aparatului, persoanele trebuie sa fie supravegheate permanent din afara, comandantul trebuie sa elibereze un permis de intrare, acolo unde este posibil trebuie sase fac ventilaie mecanica, persoanele trebuie sa aib aparate de respirat autonome si sa fie legate cu saula calauza, la intrarea in spaiu trebuie sa fie un aparat de respirat si un aparat de resuscitat, iar numrul persoanelor care intra trebuie sa fie cat mai mic; echipamentele de protecie si de respirat trebuie sa fie bine intretinute si trebuie sa fie folosite in scopuri adecvate; aparatele de respirat autonome vor fi folosite in cazul intrrilor in spatii închise cu atmosfera toxica, cu gaze, cu deficienta de oxigen sau care conine contaminant care nu pot fi indepartati prin folosirea echipamentului de purificare a aerului; aparatele de respirat autonome folosesc aer comprimat din cilindrii atasati la un cadru metalic prevzut cu facilitat de purtare pe spate, aerul ajunge la purttor prin intermediul unei masti de fata care trebuie sa fie etana (nu se asigura etaneitatea in cazul brbii), aparatul este prevzut cu alarma sonora la presiune minima, când se folosete un astfel de aparat trebuie supravegheat continuu manometrul, acesta trebuie verificat înainte de folosire odat cu testarea alarmei de joasa presiune. Purttorul trebuie sa supravegheze frecvent indicatorul manometrului si trebuie sa paraseasca locul imediat dup ce a sunat alarma de joasa presiune, trebuie avut in vedere ca durata de alimentare cu aer depinde de capacitatea si gabaritul purttorului.
