Inmultirea plantelor prin butasi Astazi din nou despre plante si cum putem sa ne "sporim" colectia sau sa o imbogatim cu noi exemplare. La plante inmultirea poate fi: fi : - sexuata, sexuata, prin seminte, prezinta avantajul ca de la o singura planta se pot obtine un numar mare de seminte, dezavantaj: nu intotdeauna se transmit caracterelor parintilor la urmasi; - asexuata - inmultire vegetative. Deoarece conditiile de semanare semanare si germinare germinare sunt caracteristice caracteristice fiecarei fiecarei specii si nu pot fi tratate la modul general aici vom vorbi despre inmultirea vegetativa. Atunci cand cumparati seminte aceste ar trebui trebui sa sa fie insotite de indicati indicati privind privind conditiile de germinare: germinare: sol,umiditate, sol,umiditate, temperatura, lumina, etc.
Inmultirea vegetativa poate fi: Naturala , realizata fara interventia omului si prezinta urmatoarele forme: - stoloni - drajoni - lastari - tulpini subterane - rizomi - bulbi - tuberculi - radacini tuberizate - palante vivipare (muguri adventivi)
Prin inmultirea vegatativa se vor obtine plante identice cu planta mama.
Artificiala, este inmultirea care are loc prin interventia directa a omului: - butasirea - marcotajul - diviziunea tufei - tulpini subterane - rizomi - tuberobulbi - bulbi
- tuberculi - radacini tuberizate
A. Inmultirea vegetativa artificiala
Butasirea ste una dintre metodele cele mai des utilizate in inmultirea plantelor. Aceasta metoda se bazeaza pe proprietate plantelor de a dezvolta plante noi din organe sau fragmente de organe ca: frunza, tulpina, radacina, etc. !actori ce intervin in capacitatea de producere a radacinilor sunt: Varsta plantei mama - cu cat planta mama este mai tanara cu atat capacitatea sa de inmultire este mai mare. Lumina - are un rol activ in reusita butasirii dar acest rol este dificil de cuantificat. ilele lungi favorizeaza inradacinarea. Nutritia - plantele mama correct ingrasate dau butasi care inradacineaza usor. #lasificarea butasilor Dupa natura organului prelevat: - butasi de varfuri de lastar - butasi de tronsoane de tulpina - butasi de tronsoane de tulpini florale - butasi de muguri - butasi de frunze intregi - butasi de fragmente de frunze - butasi de radacina Dupa tipul tesutului: - butasi erbacei - butasi semilemnificati - butasi lemnificati Dupa epoca de butasire: - butasi de primavara - butasi de vara - toamna
Realizarea butasilor
Butasi din portiuni de tulpina - portiunile de tulpina trebuie sa fie de minim $ cm si sa prezinte % - & noduri. Prin acest procedeu se pot inmulti: Dieffenbachia, Dracaena, hilodendron, !onstera, "olocasia# Butasi de varf de tulpina - se fac de $ - '( cm. )e prefera butasii mai scurti. i trebuie sa baiba minim %-& noduri. )ecctiunea bazala se face prin taiere transversala, cu o lama, briceag, sau bisturiu imediat sub nod *'-%mm+ n zona bazala pe o lungime de %-& cm se elimina frunzele. n cazul plantelor cu frunze mari se reduce o parte din suprafata foliara a frunzelor ce raman pe butas pentru a se reduce desidratarea butasului prin transpiratie. a plantele cu frunze mari *ficus, aucuba+ evapotranspiratia se reduce prin rularea limbului frunzei si nu prin reducerea lui. )e practicat la inmultirea speciilor de ficus Butasii de frunze se fac din frunze adulte dar nu foarte batrane. a frunzele petiolate se reduce petiolul la %-& cm. /utasii de fragmente de frunze, ca in cazul Begoniei *rex, credneri, etc.+ trebuie sa posede o nervura principala. a alte plante se sectioneaza frunza in doua prin nervura principala *)treptocarpus 0bridus+. /utasi de )ansevieria se fac din bucati de frunza de $-1 cm la care trebuie respectata polaritatea *radacina va aparea in partea de jos a butasului+. Prin butasi de frunza se pot inmulti: Begonia, $ansevieria, $aintpaulia, $treptocarpus, $inigia, eperonia# Butasi de radacina - sunt reprezentati prin fragmente de radacina de circa 2 - 3 cm, care pusi in conditii optime de inradacinare, vor da indivizi noi. Prin aceasta metoda se pot inmultii:!arantha si "alathea Butasi de lastari de regula semilignificati, inmultire care se practica la majoritatea plantelor ierboase. astarii pentru efectuarea butasilor trebuie sa aiba 1- '( cm la recoltare si aproximativ $ -1 cm la fasonare, cuprinzand cel putin % - & noduri. a fasonare taierea se face imediat sub nod .
!runzele de la baza se elimina pe o lungime de % cm, iar restul frunzelor se reduc la jumatate pentru a micsora procesul de transpiratie in timpul inradacinarii. Prin aceasta metoda se pot inmultii: "%perus, elargonium#
Butasi de ramuri - procedeu practicat la plantele lemnoase, se realizeaza din ramuri anuale sau care au cel mult % ani, lungi de '4 -%% cm, taiate la % - & mm sub un mugure. n aceasta categorie se intalnesc: Butasi realizati din ramuri simple: &ibiscus, Nerium, Aucuba Butasi cu calcai, se confectioneaza prin smulgerea lujerilor de ' - %ani de pe ramura mama, in asa fel ca la baza butasului sa se pastreze o portiune din lemnul ramurii din care s-a smuls. )e foloseste la inmultirea smocinului. Butasii cu carlig, sunt butasii care pastreaza la baza o portiune de % - 2 cm din ramura mama. /utasii plantelor cu latex *ficus, euphorbia+ dupa taiere se tin timp de %$-&( minute in apa calda &$ grade # pentru a se evita obturarea vaselor conducatoaree prin coagularea latexului. $timularea inradacinarii butasilor nradacinarea butasilor poate fi facuta prin mai multe metode: - folosirea de solutii stimulatoare - vezi RADI$'I! - iluminarea suplimentara in lunile de iarna - primavara - executarea de incizii bazale, inelare sau simple taieturi
)ubstraturi pentru inradacinare )ubstratul de inradacinare trebuie sa aiba o buna porozitate pentru aer, capacitate de retinere a apei si sa fie perfect sanatos *steril+. )e poate folosi ca substrat de inradacinare: perlitul, turba fibroasa, nisipul, singure sau in amestec. Apa se utilizeaza pentru butasii de leandru, ficus, c0perus, trandescantia, violeta de parma.
(actorii de mediu Lumina a butasii erbacei lumina este necesara de la inceputul butasirii. Pentru butasi lemnificari lumina este necesara numai in momentul pornirii mugurilor de crestere, pana atunci butasi sunt tinuti la intuneric. 'emperatura Genul si specia
Temperatura de inradacinare
Lunile in care se realizeaza butasirea
Azaleea indica
18 - 20
- ! " - #
$egonia re%
20 - 22
- #
&olocasia
20 - 22
- #
'icus elastica
2 - 2
- "
*ibiscus rosa-sinensis
1+ - 18
- "! " - #
erium oleander
20 - 22
- "! "
ainpaulia jonant.a
22 - 2
- ! " - #
ansevieria trifasciata
20 - 22
- "
)miditatea Deoarece butasul nu are radacini, nu poate absorbi apa care se pierde prin transpiratie. Pentru a limita desidratarea si uscarea butasului trebuie diminuata transpiratia. Aceasta se face prin cresterea umiditatii relative din jurul butasului prin: pulverizarea cu apa, ceata artificiala, acoperirea constanta a frunzelor cu o pelicula de apa. Aerisirea ste necesara oxigenarii spatiilor de inradacinare. !arcota*ul ste o metoda mai intalnita la plantele de gradina dar se poate aplica si celor de apartament. 5arcotajul reprezinta de fapt o butasire in care ramura nu se detaseaza de planta mama, decat dupa inradacinare. )e foloseste la plantele la care butasii nu inradacineaza sau inradacineaza greu cum ar fi speciile de 5agnolia.
!arcota*ul terestru se aplica plantelor cu tulpini flexibile, uneori taratoare, pe care se formeaza radacini si lastari noi in portiunile care vin in contact cu pamantul. Plante ce se pot inmultii prin aceasta metoda: (icus repens, &edera, hilodendron, +%nura, "lematis#
!arcota*ul aerian este practicat la plantele care au tulpini si ramificatii rigide, ce nu pot fi curbate la nivelul pamantului: (icus, "odiaeum, Dracaena, $chefflera, Aralia, "amelia, Nerium. n acest caz, substratul de inradacinare este fixat cu ajutorul unui manson din folie de plastic in locul unde se doreste producerea radacinilor. #a substrat se foloseste turba fibroasa sau musci vegetal bine umezit. Pentru a favoriza producerea radacinilor pe zona respective se realizeaza incizii circulare sau fanta sub mugure, pe care se poate aplica o substanta stimulatoare *radistim+
Divizarea tufei 6 metoda de inmultire ce se aplca la plantele care cresc sub forma de tufa. 5etada consta din scoaterea plantei din giveci si fragmentarea ei *de preferat cu mana+ astfel incat fiecare bucata sa aiba cativa lastari si radacini. Plantele obtinute se planteaza la aceiasi adancime ca si planta mama. #el mai buna perioada pentru realizarea acestei operati este primavara. B# Inmultirea vegetativa naturala $toloni )toloni sunt tulpini subtiri, flexibile, taratoare, pe care se formeaza rozete de frunze cu radacini la baza. )epararea rozetelor se poate face cand acestea au cateva frunze *2 - 3+. Daca rozetele nu au radacini acestea se trateaza ca butasi sau se pot marcota. Prin stoloni se pot inmulti: "apsuni, "hloroph%tum, Nephrolepsis, $aifraga#
Dra*oni Drajoni sunt lastari porniti din mugurii de pe radacina. #and acesti lastari au suficiente radacini se desprind de planta mama si se planteaza. Aceasta metoda se poate folosi la: agave, bromelii, isoloma, palmieri. !uguri adventivi #ateva specii de plante au insusire de a forma plantule mici din muguri adventivi situati pe pedunculul floral */r0op0llum tubiflorum+, pe marginea frunzei */r0op0llum daigremontianum+, pe nervura mediana *Asplenium viviparum+. #and acesti muguri ating o oarecare marime se desprind de pa planta mama si daca vin in contact cu pamantul cresc rapid si formeaza plante noi.
