Idealul educational -formarea integrala si creativa a personalitatii- se realizeaza prin intermediul componentelor educatiei, obiectivelor obiectivelor si continuturilor acestora. Educatia contemporana cuprinde, in principal, urmatoarele dimensiuni: educatia intelectuala, educatia morala, educatia profesionala, educatia estetica, educatia fizica. Contributii importante la formarea personalitatii au si alte laturi ale educatiei cum sunt: educatia civica, educatia axiologica, educatia religioasa, religioasa, educatia pentru sanatate, educatia ecologica, etc. Problema formarii si educarii profesionale este de mare actualitate in conditiile societatii societatii moderne. Tanarul trebuie sa fie pregatit nu pentru a face fata numai unei anumite profesiunii, ci pentru intreaga sa cariera profesionala in mecanismul schimbarilor care se vor produce. Educarea carierei reclama o munca educativa sustinuta in baza unei pregatiri temeinice teoretice si practice. Pregatirea tanarului este indispensabila indiferent de aspiratia lui profesionala, pentru a putea face fata schimbarilor, innoirilor, salturilor salturilor din societate. Este nevoie de o mai buna corelare intre pregatirea teoretica si instruirea practica. Prin formare profesionala se intelege devenirea individului datorata celor mai diverse influente si actiuni care marcheaza personalitatea sub unghiul de incidenta cu activitatea profesionala. Insasi ambianta psiho-sociala din clasele cele mai timpurii sau din familie influenteaza copilul din punct de vedere profesional, cultivand si structurand atitudini, trasaturi, trasaturi, deprinderi ce se vor rasfrange pozitiv in activitatea profesionala(punctualitate, profesionala(punctualitate, meticulozizate, meticulozizate, responsabilitate, capacitatea de a lucra in echipa). Prin educatie profesionala se intelege orice forma de pregatire sau perfectionare perfectionare in vederea unei activitati profesionale, care cuprinde insusirea cunostintelor teoretice, formarea deprindelor, priceperilor si transmiterea transmiterea valorilor valorilor etice si de comportament social necesare unei asemenea activitati. Esenta educatiei profesionale consta in formarea unui orizont cultural si tehbologic cu privire la o anumita profesiune, concomitent concomitent cu dezvoltarea unor capacitati necesare exercitarii ei. Educatia profesionala cuprinde atat initierea in profesie profesie cat si perfectionarea, specializarea si se realizeaza atat in scoala cat si in societati comerciale si intreprinderi. Pregatirea prin scolile pofesionale si liceele de specialitate este o secventa a educatiei profesionale profesionale si urmareste initierea in profesie, dobandirea competentei. Ea cuprinde unitar orientarea scolara, calificarea si inzestrarea cu valori etice si de comportament social. Educatia profesionala se fundamenteaza pe toate celelalte dimensiuni ale educatiei: pe cunostintele, deprinderile dobandite in plan intelectual pe deprinderile competentele in plan moral, actional pe comportamentele estetice pe calitatea dezvoltarii si funtionarii corpului (pe sanatatea acestuia) Notiunea de educatie profesionala nu este sinonima nici cu cea de educatie tehnologica nici cu cea politehnica. Educatia tehnologica formeaza elevii pentru actiune, pentru a fi apti sa explice cunoasterea stiintifica in actiunea. Ea este legata de educatia intelectuala, intelectuala, deoarece tehnologia este o dimensiune a cunoasterii stiintifice, stiintifice, dimensiunea praxiologica. Continutul educatiei tehnologice este constituit din n otiunile, principiile, legile si teoriile stiintifice fundamentale, orodnate din punct d e vedere al aplicabilitatii aplicabilitatii lor. O temeinica educatie tehnologica constituie platforma pentru educatia profesionala. Educatia politehnica vizeaza pregatirea profesionala pentru tehnica in calitate de domeniu distinct al activitatii umane. cultural-profesional Formarea orizontului cultural-profesional Acest aspect contine ansamblul cerintelor necesare executarii unei profesiuni sau unui grup de profesiuni. Orizontul profesional se constituie pe fondul culturii intelectuale, interdependenta dintre cultura intelectuala si cea profesionala asigura o pregatire de specialitate de profil larg, care asigura omului posibilitatile de adaptare la schimbari, mutatii in stiinta si tehnica, in productie si profesiuni; ca unitate dintre cunostintele stiintifice stiintifice si cele tehnologice, t ehnologice, tehnologia fiind o domensiune a cunoasterii stiintifice, stiintifice, dimensiunea sa praxiologica. Aceasta inseamna ca in activitatea de predareinvatare legile si teoriile stiintifice fundamentale sa fie ordonate din punct de vedere al aplicabilitatii lor. Predarea stiintei in in scoala trebuie sa se faca in scopul educarii tehnologice a elevilor. Pe de o parte sa se urmareasca intelegerea si insusirea cunostintelor stiintifice stiintifice de catre elevi, a semnificatiei si legaturilor reciproce reciproce dintre ele si pe de alta parte formarea, in activitati distincte de primele, a capacitatii de a le folosi, de a le explica. Deci, aplicarea cunostintelor sa se faca nu numai in interiorul disciplinei respective, respective, ci si in alte domenii de activitate in functie de valoarea transdisciplinarea a acestora. Formarea unor
deprinderi, capacitati si competente in plan actional in vederea desfasurarii unei activitati productive Acest obiectiv formativ-psihomotor se realizeaza preponderent in cadrul pregatirii practice, in laboratoare si atelierelor didactice corespunzatoare cerintelor contemporane, contemporane, in cadrul practicii de specialitate in unitatile de profilproductie, cerctare, proiectare. In cadrul pregatirii practice, cunostintele teoretice, capacitatile intelectuale, modelele informational-operationale informational-operationale sunt puse in lucru, elevul se va exersa in a ctivitati tehnologice tehnologice astfel incat actiunilor sale sa se integreze functionarii mecanismelor, dispozitivelor, utilajelor in vederea realizarii unor r ezultate determinate. Prin exersare in procesul desfasurarii activitatilor practice elevii elevii isi vor forma priceperi si deprinderi practice, cum ar fi: priceperea de a citi o schita, un plan, o diagrama; priceperea de a demonta un aparat sau o masina; priceperea de a folosi
diferite unelte si instrumente de munca in vederea efectuarii operatiilor de masurare, taiere, de control si verificare in conditiilor si stuatiilor noi. In categoria capacitatilor pe care le are in vedere educatia profesionala se includ: gandirea tehnica, aptitudinea tehnica, capacitatilor senzoriomotorii. Gandirea tehnica este o forma specifica a gandirii ce se diferentiaza in functie de continutul sau de domeniul in care se aplica. In cadrul ei distingem materialul cu care se opereaza, reprezentarii din domeniul tehnicii, operatiile pe care le foloseste in vederea r ezolvarii anumitor sarcini tehnice. Materialul este asigurat prin intocmirea schitelor, planurilor, diagramelor, schemelor diferitelor obiecte si mecanisme tehnice care faciliteaza aparitia reprezentarilor si imaginilor care vor fi supuse la randul lor prelucrarii pe plan mintal pentru a se ajunge la descoperirea unor solutii. Aptitudinea tehnica presupune elaborarea prealabila pe plan mintal a unor solutii optime care apoi vor fi aplicate in vederea rezolvarii sarcinilor din domeniul tehnic. Aptitudinea tehnica reprezinta complexul de insusiri psihice -in special o gandire tehnica conturata- capacitati perceptivo-spatiale evoluate si abilitati motorii dezvoltate, precum si de insusiri fiziceindeosebi o rezistenta fizica necesara in anumite profesiuni- care asigura succesul in domeniul tehnicii. Capacitati senzorio-motorii includ perceptiile spatiale, sensibilitatea analizatorilor, aptitudinea motrica, dexteritatea manuala. In cadrul instruirii practice elevii isi formeaza si competente practice care nu sunt doar rezultatul aplicarii cunostintelor teoretice ci provin si din transferul a ceea ce se numeste Äsavoir-faire´ (a sti sa faci). Formarea si dezvoltarea intereselor de cunoastere, a dragostei fata d e profesia in care se pregateste tineretul Interesul apare si se d ezvolta in cadrul activitatii fiind expresia intelegerii si adeziunii la an umite domenii si forme de activitate. El reprezinta satisfacerea anumitor nevoi si trebuinte individuale. Este un stimul intern al orientarii spre anumite domenii de cunoastere si de activitate, generand si intretinand motivatia necesara. Concomitent cu familiarizarea elevilor cu anumite profesiuni, cu formarea interesului pentru acestea, se formeaza si o anumita atitudine fata de mun ca intelectuala si cea productiva. Sensul educatiei profesionale este asigurarea competentei profesionale, ca o r ezultanta a cunostintelor, priceperilor, deprinderilor, aptitudinilor temperamentale si caracterologice de care individul dispune in vederea indeplinirii profesiei.
Orientarea scolara si profesionala Orientarea scolara si profesionala este definita ca un ansamblu de actiuni si influente pedagogice, sociale, medicale etc. ce se exercita in mod continuu cu scopul realizarii de catre indivizi a optiunilor scolare si profesionale in concordanta cu particularitatile personalitatii lor si cerintele contextului social la care se raporteaza. Educatia si orientarea sunt doua laturi complementare ale aceluiasi proces. In procesul orientarii sunt implicate trei categorii de fenomene psihologice aflate in interdependenta. Cele intelectuale se refera la dezvoltarea aptitudinilor generale si speciale, a calitatilor proceselor psihice de cunoastere, la formarea unui stil individual de munca, la aprofundarea cunostintelor elevilor despre un domeniu al realitatii. Cele afectiv-motivationale includ tot ceea ce ar putea constiui un mobil in realizarea optiunii: interese, nazuinte, inclinatii, preferinte, aspiratii, atractii, atitudini, ideal profesional. Cele volutivcaracteriale sunt indispensabile pentru mobilizarea personalitatii in vederea realizarii scopurilor, dorintelor si a spiratiilor sale. Orientarea scolara si profesionala trebuie sa se faca in functie de individ si de cerintele societatii. Ea se cere sa fie totalitatea componentelor ei structurale: cunoasterea elevilor, pregatirea lor psihologica pentru o autocunoastere plauzibila, informarea asupra domeniilor de a ctivitate, asupra grupelor de profesiuni inrudite, asupra diversitatii profesiunilor si asupra profilurilor de licee, scoli pr ofesionale si asupra celor postliceale; instruirea profesionala incipienta; stabilizarea aspiratiilor si cristalizarea optiunilor privind drumul de urmat in viata; cultivarea unor interese, inclinatii si aptitudini speciale. Toate aceste inlesnesc procesul de autoorientare, printr-un sfat de orientare competent si corect acordat. Pregatirea tineretului pentru optiunea profesionala trebuie sa aiba in vedere urmatoarele: domeniul activitatii de pregatire a tineretului pentru optiune scolara/profesionala apartine educatiei si se implica in toate compartimentele si la toate nivelurile invatamantului caracterul interdisciplinar al activitatilor de orientare scolara si profesionala rolul personalului didactic in procesul orientarii scolare si profesionale, in accelerarea maturizarii profesionale a tanarului actiunea de orientare scolara si profesionala presupune extinderea campului educational la tot ceea ce poate imbogati si favoriza o dezvoltare complexa, globala si mai ales creatoare sub aspectul metodologiei orientarii scolare si profesionale, se pune problema selectionarii si combinarii metodelor prin care fiecare tanar poate fi a jutat sa realizeze concordanta aspiratiilor sale profesionale cu cerintele domeniului vizat un cadru institutional, un personal specializat si o anume organizare si dotare a scolilor, care sa corespunda obiectivelor propuse
