Livro de autoria do pensador Vernon Howard em inglês. Gênero: auto-ajuda. Fala sobre o homem e como tornar-se felizDescrição completa
Lord of the Rings - The Fellowship of the Ring SuiteDescription complète
Lord of the Rings - Symphonic SuiteFull description
Full description
Descripción completa
Lord of the Rings - The Two Towers Suite
Lord of the Rings - The Fellowship of the Ring SuiteFull description
proyecto
Full description
penyelesaian
Descripción completa
Blair parece ter tudo na vida. É jovem, bonita e, depois de um divórcio razoável, é dona de seu próprio negócio: uma exclusiva academia de ginástica. De repente, toda a sua vida desmorona de…Descrição completa
Full description
REFACUTA-curatata-prelucrata.
HOWARD ROUGHAN PARTEA I Unu Ca să fiu sincer şi total neprofesionist, prora!ul p rora!ul !eu "in acea #i se!ăna cu ec$ipa nero"ată a starurilor "e %asc$et "in &an$attan' Pacienta "e la ora nouă era o "irectoare %uli!ică "i(or)ată "e "ouă ori care a(ea o a(entură cu şeful ei căsătorit' *a ora #ece, un clepto!an clepto !an !ăcinat "e re!uşcări, care nu putea păstra nicio"ată ceea ce furase' fu rase' +e ntorcea ntot"eauna la !aa#ine ca să pună la loc lucrurile furate' Apoi pacientul "e la ora unspre#ece- un (ioloncelist cu co!porta!ent se.ual con(ulsi(' Două ore pentru pau#a "e pr/n# şi pentru $/r)oăraie şi napoi la !uncă' Ora "ouă- un actor "e teleno(ele care nu !ai putea face "iferen)a ntre el şi persona0ele pe care le interpreta' Ur!a pacientul "e la ora trei' De fapt, !ai %ine să nu ncep să (or%esc "espre pacientul "e la ora trei' n sf/rşit, ulti!ul pacient al #ilei' Cel "e la ora patru' Principalul !oti( pentru care !i a!intesc #iua aceea' +e nu!ea 1e(in Daniels' Un t/năr scriitor care scrisese şapte scenarii, sce narii, "ar nu reuşise să (/n"ă nici unul' 2rustrarea lui 1e(in se !anifesta printr3o ură profun"ă fa)ă "e oa!enii pe care "orea să3i i!pre3 i!pre 3 sione#e' Pentru 1e(in, Holl45oo"3ul era infestat cu, cite#, t/rfe capricioase şi cultural retar"ate !enite să facă "in noi to)i clien)i "e fil!e i"ioate' !i nc$ipui cu! sunau scenariile lui' In acea "upă3a!ia#ă !o$or/tă "e 0oi, "e la !i0locul lui octo!%rie, 1e(in a intrat n %iroul !eu cu un #/!%et necaracteristic' Părea să ai%ă (eşti i!portante' 3 A! a(ut un !o!ent "e intensă claritate, o re(ela)ie, spuse el' e l' A nceput să (or%ea67fc şoaptă' Tre%uie Tre%uie să a0un n ini!a %estiei' &ă !ut, Da(i", la Holl45oo"' 3 +ă n interior, a! spus' 3 E.act' A! fost acolo 5ee8en"ul trecut şi a! nc$iriat un aparta!ent aparta !ent n Holl45oo" Hills' &ă ntorc acolo poi!/ine' 3 Nu pier#i "eloc ti!pul, nu3i aşa9 3 Nu, "acă nu !ă opreşte ni!ic' Eşti "e acor" cu !utatul !eu, Da(i"9 Nu a! (rut să risc' n !are parte psi$oterapia, sau cel pu)in !o"ul n care o a%or"a! eu, se %a#a pe i"eea că o opinie nu tre%uie nicio"ată să facă !ai !ult rău "ec/t %ine' &unca !ea nu consta n a spune ce e %ine şi ce e rău la !o"ul a%solut, ci "oar ce era %ine sau rău pentru fiecare pacient n parte' 3 Dacă sunt "e acor" cu !utarea ta9 Nu sunt siur "acă ceea ce /n"esc eu are leătură cu a fi "e acor" sau nu' Cel !ai i!portant lucru lu cru 3 şi "espre asta noi "oi a! "iscutat "e ce(a (re!e 3 este că ni!eni nu are !ai !ult control asupra (ie)ii tale "ec/t tu nsu)i' Asta nu3)i arantea#ă a rantea#ă succesul, ci "reptul "e a lua sinur "eci#ii' *a %ine şi la reu' A "at "in u!eri' 3 &ă !ul)u!esc cu asta' După ce ne3a! uitat unul la altul n tăcere ti!p "e c/te(a secun"e, nea! "at sea!a a!/n"oi că ar fi o prostie să continuă! să (or%i! "oar pentru că !ai a(ea! ti!p' &i3a #is să3l ta.e# pentru o şe"in)ă ntreaă' 3 Nu, e "in partea casei, a! spus' Cu!peri "ouă sute, pri!eşti una ratis' A r/s şi a! "at !/na' I3a! urat noroc' Din cau#a asta !i a"uc a!inte at/t "e %ine #iua aceea' I3a! spus lui 1e(in ceea ce i repetase! "e !ulte ori pe parcursul a patru ani- că ni!eni nu poate a(ea !ai !ult control asupra (ie)ii tale "ec/t tu nsu)i' &3a! /n"it că era un sfat "estul "e %un' Ce păcat că era reşit' Co!plet reşit' :tiu lucrul acesta pentru că plecarea lui 1e(in a lăsat un spa)iu n prora!ul !eu''' iar persoana care a (enit n locul lui a fost "o(a"a "e care a(ea! ne(oie' C$iar a "oua #i, pe la ora opt seara, Par8er a ntins !/na şi a apăsat cu "eetul arătător pe sonerie' A! profitat "e faptul că stătea! to)i trei t rei acolo pentru a !ă pl/ne ncă o "ată' 3 Nu3!i (ine să cre" că !3a)i con(ins să (in aici, a! %o!%ănit' 3 Prostii, a replicat Par8er' Par8er' Nu ai fi fost aici "acă nu ai fi (rut lucrul acesta' 3 2oarte psi$oloic "in partea ta, a! spus' 3 Este o neare care nu neaă n eaă ni!ic, a spus Par8er' Par8er' AA! ! c$icotit' 3 ;sta3i a(ocatul pe care3l ştiu şi pe care3l iu%esc' +o)ia lui Par8er, Par8er, +tac4, +tac4, ia "at un $iont' 3
Par8er a sunat "in nou' Uşa s3a "esc$is aproape i!e"iat' 3 O, Doa!ne= Uite cinei aici, aproape a )ipat' Cassan"ra Nance, cu toate cele patru#eci şi patru "e 8ilora!e ale ei, stătea n praul uşii cu !/na la ură, ui!ită' O roc$ie neară i at/rna "e pe u!eri "e parcă ar fi fost ncă pe u!eraş' 2e!eia era sla%ă' 3 Intra)i, intra)i, spuse ea' Pupături, co!pli!entele "e rioare şi o%işnuita n!/nare a sticlei "e (in' Un ana0at "e oca#ie, !%răcat n frac, ne3a luat $ainele' Cassan"ra nea con"us la petrecere' n "ru!, !3a luat "e %ra) şi !i3 a şoptit la urec$e3 &ă %ucur că ai putut (eni, Da(i"' n !o!entul acela !ă rese!nase!' Era o apari)ie pentru a !en)ine aparen)ele şi era! preătit să fac eforturi pentru acest lucru' Dar nainte "e a se nt/!pla asta, tre%uia să3l salut pe "o!nul 7ar!an' După o scurtă con(ersa)ie unilaterală cu tipul, !i s3a "at pa$arul "e %our%on cu apă' Două n$i)ituri rapi"e şi era! ata' &3a! uitat n 0ur' +e pare că erau repre#entate toate etniile, i"eoloiile şi orientările se.uale 3 to)i "iscutau ferici)i unul cu altul şi to)i a(eau (reo leătură cu a#"a' *eătura !ea ini)ială era prin Par8er şi +tac4, prieteni ai Cassan"rei' Par8er &at$is fusese coleul !eu "e ca!eră n pri!ul an "e facultate la Uni(ersitatea Colu!%ia' De3a lunul celor patru ani, a! "e(enit cei !ai %uni prieteni' Iar faptul că a!/n"oi a! $otăr/t să ră!/ne! n oraş "upă a%sol(ire ne3a transfor!at aproape n fra)i' *3a! iertat pe Par8er c$iar şi pentru că "e(enise a(ocat al apărării n procese penale' A tre%uit săi acor" tot cre"itul n aleerea so)iei' +tac4 &at$is era "eşteaptă, a!u#antă, atrăătoare şi fon"atoarea centrului "e cri#ă "in Harle!' Pac$etul co!plet !po"o%it "e un ni!%' n i!%' Ur!ătoarele "ouă ore !i le3a! petrecut făc/n" onorurile, "/n" noroc şi spun/n" spu n/n" %ancuri, fericit să "escopăr că a%ilită)ile !ele sociale "e rup, "eşi un pic ruinite, nu !ă părăsiseră co!plet' Apoi, n "ru! spre un alt pa$ar "e %our%on cu apă, a! si!)it cu! Cassan"ra !ă trae "e %ra)' +tătea cu al)i oa!eni' 3 Da(i", tre%uie neapărat să au#i asta= !3a anun)at ea' 3 Ce să au"9 a! ntre%at3o, ntre%at3o, ca să3i fac pe plac' 3 Teoria Teoria lui Nat$an' Este a%solut nean"ert$aliană' 3 Ei, $ai, Cassan"ra, nu po)i pretin"e că nu eşti "e acor", spuse %ăr%atul care a! presupus că este Nat$an' Nu făcuseră! cunoştin)ă' 3 Nat$an Harris, spuse el' A! "at noroc' 3 Da(i" Re!ler, a! răspuns' 3 Da, ştiu' >i3a! citit cartea' Cassan"ra, ntot"eauna a#"a perfectă, spuse3 Da(i", i ştii pe ?ane şi +cott Wallace' 3 Da, a! spus şi a! #/!%it cuplului care ntreea cercul nostru' 3 7ine, spuse ea' Hai"e, Nat$an, spune3i lui Da(i" "espre ce ne (or%eai' +unt curioasă ce are "e co!entat psi$oloul nostru' Nat$an a(ea n 0ur "e patru#eci "e ani, sla%, %ron#at "eşi nu era (ară şi !%răcat i!peca%il' &i3au (enit n !inte cu(intele spilcuit şi po!pos' 3 +punea!, ncepu el, că a! o teorie "espre a"e(ărata "iferen)ă "intre %ăr%a)i şi fe!ei' Pe scurt, cre" că %ăr%a)ii sunt superiori fe!eilor c/n" (ine (or%a "e lucruri tani%ile 3 lucruri pe care le pute! atin3 e' De e.e!plu, %ăr%a)ii sunt !ult !ai %uni "ec/t fe!eile c/n" (ine (or%a "e construit' Nu !ă refer "oar la i"eea "e a construi fi#ic@ aş inclu"e şi proiectarea şi "esenul' Cei !ai !ari ar$itec)i "in istorie au fost %ăr%a)i' +ă ne /n"i! la arte 3 cei !ai !ari pictori şi sculptori au fost tot %ăr%a)i' Cei !ai %uni c$iruri9 7ăr%a)i' Cei !ai %uni %ucătari9 7ăr%a)i' C$iar şi c/n" (ine (or%a "e făcut %ani 3 !ul)i %ani 3 %ăr%a)ii se pricep !ai %ine "ec/t fe!eile' fe! eile' Nat$an a făcut o pau#ă pentru a lua o n$i)itură "in pa$ar' pa$ar' In ti!p ce a făcut asta, a! aruncat o pri(ire spre !/inile lui' +pre surprin"erea !ea, o (eri$etă' A continuat' 3 A, "ar fe!eile, spuse, c/n" (ine (or%a "e lucruri intani%ile 3 lucrurile pe care nu le pute! atine 3 fe!eile ne ntrec cu !ult' C/n" (ine (or%a "e senti!ente şi e!o)ii, fe!eile con"uc şi %ăr%a)ii nu au
nici un fel "e putere' :i să nu cre"e)i că fe!eile nu ştiu lucrul acesta' l ştiu foarte %ine şi profită "e el@ "e cele !ai !ulte ori ne lasă i!presia că noi "e)ine! controlul, "oar pentru a ntoarce apoi foaia' 3 Deci, spuse Cassan"ra' Ce părere ai "espre teoria lui Nat$an9 3 Cre" că e foarte interesantă, a! răspuns' &i se pare că ceea ce spui tu, Nat$an, este că n ti!p ce %ăr%a)ii sunt !/inile culturii noastre colecti(e, fe!eile repre#intă ini!a ei' +unt !ulte e.cep)ii nsă, fără n"oială' +ă ne /n"i! la unul "intre lucrurile pe care nu le3ai !en)ionat' +e.ul' Nu e (or%a "e cine e !ai %un, ci "e i"eea enerală că %ăr%a)ii (ă" se.ul ca pe un act fi#ic, n ti!p ce fe!eile ca pe un act e!o)ional' Cre" că lucrul acesta este o "o(a"ă a ceea ce ai spus tu' tu ' Totuşi, Totuşi, i"eea că fe!eile folosesc această "iferen)ă ca pe o !eto"ă "e a nşela şi "e a "e#a!ăi 3 ca şi c$estia aia că %ăr%a)ii sunt "e pe &arte, iar fe!eile sunt capcane pentru !uşte "e pe
Aşa s3a nt/!plat şi n a "oua săptă!/nă "in noie!%rie' Dar n aceea seară "e (ineri, n loc ca Re%ecca să !ă aştepte la ară cu! făcea fă cea "e o%icei, !ă aştepta un poli)ist' Tre%uia Tre%uia să !ă con"ucă la %iroul !e"icului leist "in "istrict' &ai "e(re!e n "i!inea)a aceea, n toată #ona lacului că#use o ploaie n$e)ată' Re%ecca plecase "e la ca%ană c/n" ploua !ai rău, pentru a !ere la cu!părături' A fost o coli#iune frontală' Un puşti "e optspre#ece ani la (olanul *e.us3ului părin)ilor săi' Nu %ăuse % ăuse şi nu era "roat' Era "oar un puşti p uşti care !erea prea repe"e' A pier"ut controlul !aşinii, s3a n(/rtit şi s3a i#%it n !aşina care (enea "in fa)ă' E.act n Re%ecca' Da, cu ti!pul !i3a! "at sea!a că pot suporta să (or%esc "espre !oartea ei' Ce nu putea! suporta era să !ă /n"esc la ea' Putea! scăpa scă pa uşor "e co!pasiunea şi curio#itatea celorlal)i, "e ntre%ările şi %ă 3 tăile pe spate "e !%ăr%ătare post3!orte!' Dar nu putea! să scap "e propriile3!i /n"uri''' şi la frec(en)a cu care ele re(eneau la Re%ecca' :i la copilul nostru' Era prea "e(re!e pentru a şti "acă era %ăiat sau fată' Re%ecca şi "orea foarte !ult să afle se.ul copilului c/t !ai repe"e cu putin)ă' Pentru că nu a(ea! (reo părere "espre asta, a! lăsat3o pe ea să se ocupe' ntre ti!p, nu a! "iscutat "espre nu!e' A fost propunerea !ea' Dacă aştepta! p/nă afla! se.ul, şansele "e a ne certa scă"eau cu cinci#eci la sută, lu!ea! eu' 2aptul că a! fost "e acor" să nu (or%i! "espre nu!e nu nse!na nse! na că nu ne /n"ea! la el' Eu cel pu)in' Era! siur că şi ea făcea acelaşi lucru' *a c/te(a săptă!/ni "upă !oartea Re%eccăi, !ă uita! prin "e%ara "e%a ra şi a! "at peste o carte cu nu!e "e copii' Nu ştiuse! că Re%ecca cu!părase aşa ce(a şi a(/n" n (e"ere ascun#işul, %ănuiesc că nici nu "orea să aflu' &3a! aşe#at pe po"ea n fa)a "e%aralei' A! nceput să răsfoiesc painile şi a! "at ici "e un nu!e ncercuit, colo "e un nu!e %ifat' Apoi a! ăsit3o' ăsit3o' ntre painile "intre literele + şi T era o %ucată "e $/rtie al%ă' Pe ea era scrisă o listă' Totuşi, Totuşi, nu una cu posi%ile nu!e pentru copil' Re%ecca scrisese o propo#i)ie aproape "e !arinea "e sus' +cria *ucruri pe care i le (o! spune copilului nostru''' De"esu%t, notase ur!ătoarele+ă iu%eşti' +ă r/#i' +ă r/#i "in nou' +ă ascul)i şi să n(e)i' +ă spui te ro şi !ul)u!esc' +ă ai opinii' +ă le respec)i pe ale celorlal)i' +ă fii sincer' +ă +ă fii prieten' +ă fii tu nsu)i' Nu3!i a"uc a!inte c/t ti!p a! stat acolo' A! citit şi recitit ce scrisese Re%ecca, p/nă a! !e!orat tot' A! pus $/rtia la loc n carte' A "oua #i, !3a! "us la o %ancă şi a! nc$iriat o cutie "e (alori' A! pus cartea acolo' &i3a! spus că "acă (oi uita (reo"ată o parte p arte "in lista Re3%eccăi, !ă (oi "uce acolo şi !i (oi a"uce a!inte' P/nă acu! nu a fost ne(oie să !ă ntorc' Doi C/n" a! a0uns la %irou luni "i!inea)ă a! ăsit un !esa0 scurt "e la &ila sau &a!ita B!a!ă, n ce$ă, cu! !i plăcea să3i spun' Cre" că şi ei i plăcea să3i spun aşa' Nu a(ea copii' &a!8a, a"ică &ila 7ennin$off, era secretara, conta%ila, leătura !ea cu co!pania "e asiurări şi se ocupa "e !ulte alte tre%uri' *a şapte#eci "e ani, făcea să pară totul foarte uşor' Trăise Trăise n Praa n ti!pul in(a#iei na#iştilor şi a co!uniştilor şi ştia ce nsea!nă reul' Aran0a!entul nostru era i"eal, "eşi un pic neorto"o.' &ila se ocupa "e prora!ările !ele, "e corespon"en)ă, "e facturi şi "e restul lucrurilor lu crurilor "in (ia)a !ea "e #i cu #i' Toate oate astea "e la ea "e acasă' 2apt care ei i con(enea şi era e.act e .act ce "orea! şi eu' &unca !ea nu n u necesita un o! care să stea !ereu n recep)ie, !ai ales că nu răspun"ea! nicio"ată la telefoane n ti!pul t i!pul şe"in)elor' Aşa că "in aparta!entul ei nc$iriat, cu un sinur "or!itor, aproape "e Parcul Gra!erc4, Gra!erc4, &ila !ă suna ntre prora!ări pentru a3!i trans!ite !esa0ele 3 cele pe care le prelua ea sau cele pe care le pri!ea "e la ro%otul telefonic' &esa0ul &ilei "in "upă3a!ia#a aceea se referea la spa)iul li%er "in prora! creat "e plecarea lui 1e(in Daniels la Holl45oo"' i (or%ise! "espre asta şi ur!a să "iscută! "upă ce (erifica lista "e aşteptare' 3 Da(i", se pare că este cine(a pe listă, ncepea !esa0ul &ilei' +e nu!eşte +a! 1ent şi (a fi pacientul p acientul tău 0oia "e la ora patru' &i3a! notat n calen"ar' n acea "upă3a!ia#ă a(ea! nt/lnire cu De%ra Wal8er Wal8er Co4ne, sti!ata !ea aentă literară, pentru a lua pr/n#ul la 2our +easons şi a "iscuta planul celei "e3a "oua căr)i ale !ele'
&oti(ul pentru care ur!a să fie o a "oua carte era succesul neaşteptat neaşt eptat al pri!ei !ele căr)i, Pen"ulul u!an' A ră!as unspre#ece săptă!/ni pe lista "e %estsellers la sec)iunea "e non3fic)iune a #iarului Ne5 For8 For8 Ti!es' *ucrul acesta a fost posi%il nsă cu !ult a0utor "in partea #eilor oportunită)ii' Iată cu! s3a nt/!plat' Cu c/te(a luni nainte să3!i fie pu%licată cartea, un ra%in "in partea "e (est a oraşului a fost arestat pentru o!or' o!or' Potri(it Potri(it "eclara)iilor procurorului "istrictual, ra%inul, care era căsătorit, se pare că a(ea o leătură cu o !e!%ră a conrea)iei sale' C/n" totul a nceput să "e(ină putre" şi fe!eia a!enin)a să3l "ea n (ilea, %ăr%atul a !ers la aparta!entul acesteia şi a stranulat3o' *a nceput, "o(e#ile păreau copleşitoare' *a locul faptei se ăseau a!prentele ra%inului şi un (ecin curios l (ă#use plec/n"' Pe "easupra, fe!eia fusese stranulată cu un fir electric care se potri(ea ca rosi!e cu cel "e pe un !osor ăsit n casa ra%inului' n plus, !ai era şi 0urnalul' 2e!eia )inuse o e(i"en)ă "etaliată a rela)iei sale cu ra%inul' +e pare că era o lectură nfiorătoare' Erau fascinante !ai ales referirile nu!eroase la a!enin)ările ra%inului "e a3i face rău fe!eii "acă iar fi tră"at ncre"erea' Ulti!a nse!nare 3 punctul cul!inant, "acă (re)i 3 era "atată "in "i!inea)a !or)ii fe!eii' +cria "oar at/t- Cre" că a#i o să !ă o!oare' Arestarea ra%inului şi procesul care a ur!at erau $rana perfectă pentru toată presa "in oraş' Era o po(este trăsnet' A(ea A(ea cri!ă, se., reliie' Atunci, nainte "e a3!i "a sea!a, !3a prins şi pe !ine' Totul Totul "atorită unui tip pe nu!e Et$an Greene' Et$an era e ra un procuror t/năr şi ntreprin#ător "e la procuratura "in &an$attan' :i el s3a ăsit la locul potri(it' +uperiorii lui erau con(inşi că prinseseră o!ul, ra%in sau nu, şi cre"eau că Et$an este procurorul potri(it pentru a3l pune la #i"' Et$an era intelient, rafinat şi nu a(ea nici o re#er(ă n a con"a!na la nc$isoare pe (ia)ă un ra%in' Peste toate acestea, era e(reu' I!ainea lui Et$an lupt/n" nu "oar pentru 0usti)ie, "ar şi pentru sfin)enia reliiei sale era e.act inre"ientul "e care era ne(oie 3 at/t n sala "e 0u"ecată, c/t pentru opinia pu%lică' Ra%inul a sus)inut că fe!eia era foarte foarte insta%ilă şi $otăr/se că că ei "oi erau făcu)i pentru a a(ea o rela)ie ro!antică' El a "eclarat că a ncercat să (or%ească (or%ească cu fe!eia şi a fost li!pe"e n pri(in)a faptului că era i!posi%il ca el săi fie nu!ai un sfătuitor spiritual' C/t "espre (i#ita la aparta!entul acestuia nu se "usese acolo "ec/t ntr3un ulti! efort "e a o a0uta' Dar fără folos' n acea #i, a "eclarat ra%inul, a părăsit aparta!entul fe!eii con(ins că ea a(ea ne(oie "e consiliere psi$iatrică' A sunat la un spital pentru a se interesa "e prora!' Apelurile Apelurile telefonice confir!au lucrul acesta' Oare ra%inul spunea a"e(ărul9 +au !in)ea pentru a se sal(a9 In"iferent "e cu! pri!ea 0uriul po(estea ra%inului, apărarea tre%uia totuşi să3şi pună ntre%areaAtunci, cine a o!or/t3o pe fe!eie9 +i!plu' +3a sinucis' Era posi%il' +au cel pu)in aşa a "eclarat !e"icul c$e!at să "epună !ărturie "e ec$ipa "e a(oca)i a apărării' +inuci"ere prin stranulare' +e putea face lucrul acesta, a sus)inut e.pertul, profesor la facultatea "e !e"icină "e la Uni(ersitatea Har(ar"' 7a c$iar a !ai a!intit "ouă ca#uri ca #uri n care se cre"ea că s3a pro"us acelaşi tip "e sinuci"ere' A(oca)ii A(oca)ii apărării se făleau "e parcă ei ar fi f i ştiut totul "inainte' 2e !eia se stranulase cu un fir electric folosit la aă)at ta%louri, care putea fi nt/lnit n !ilioane "e alte case' Era "isperată "i sperată pentru că fusese respinsă' Era "e ase!enea furioasă' n"ea0uns "e furioasă pentru a face sinuci"erea să pară o cri!ă' Dintr3o"ată, lucrurile păreau să fie n fa(oarea ra%inului' Atunci a! pri!it un telefon "e la Et$an Greene' Pro%le!a, !i3a spus el, era 0uriul' Tre%uia să3i con(ină că este n reulă să con"a!ni un ra%in şi că (or putea să "oar!ă noaptea ştiin" că au tri!is la nc$isoare un o! sf/nt' 3 Corect, "ar "e ce eu9 a! ntre%at' Et$an !i3a e.plicat' Au#ise "e !ine c/n" lua cina cu un prieten "eal lui şi "iscutau pro%le!a ra%inului' Prietenul lui Et$an, care la r/n"ul lui era proaspăt psi$olo, a po!enit "e cartea !ea şi felul n care ar putea fi aplicată n acest ca#' Et$an a cu!părat Pen"ulul u!an a "oua #i' Ia plăcut ce a citit' n special o anu!ită parte' &i3a (or%it "espre fe!eia care şi o!or/se copiii n aceeaşi lună n care c/ştiase pre!iul "e Profesor al anului' Apoi "espre %ăr%atul fa!ilist şi cu!seca"e care str/nsese !ilioane "e "olari pentru pent ru acte "e caritate şi, cu toate acestea, ntr3o #i a t/r/t un tip afară "in !aşină şi la %ătut p/nă l3a o!or/t 3 "oar pentru că tipul n"ră#nise să cla.one#e "upă ce se!aforul se făcuse (er"e' +unt po(eşti pe care le au#i! "in c/n" n c/n" şi pe care le (o! !ai au#i şi alte "a)i' Nu (or "ispărea nicio"ată' Cu toate acestea, continuă! să ne /n"i! la ele ca la nişte rătăciri' Ano!alii Ano!alii n raport cu
spectrul co!porta!entului u!an' I!e"iat ncercă! să "escoperi! circu!stan)ele atenuante' &e"ica)ia pe care o lua persoana respecti(ă' O trau!ă ascunsă "in copilărie' +tresul e.cesi(, 0ocurile (iolente "e pe co!puter' Orice Orice şi totul' At/t ti!p c/t nu tre%uie să nfruntă! "irect realitatea supărătoare- oa!enii %uni pot face lucruri foarte rele' Pentru că "acă a! accepta lucrul acesta ar nse!na că sunte! capa%ili "e a face orice' nsea!nă că to)i sunte! la !/na pen"ulului u!an' Nu (reau să spun că (ecinul a!a%il care respectă leea şi (a ciop/r)i ntreaa fa!ilie cu toporul n cur/n"' Doar că un"e(a, (ecinul cui(a, a!a%il şi care respectă leea, (a face asta' Iar acu! nici !ăcar nu ştie asta' In"iferent c/t "e "eran0ant ar suna, se poate şi !ai rău' Ai putea fi c$iar tu (ecinul acela' Pri!ul răspuns pe care l3a! "at solicitării lui Et$an "e a3l a0uta a fost un refu# politicos, "ar fer!' A insistat, sco)/n" n e(i"en)ă faptul că !ărturia ! ărturia !ea ar putea fi crucială pentru ca 0ura)ii să accepte ceea ce "e0a ştiau 3 că ra%inul, la fel ca noi to)i, nu era e ra i!un la tenta)ii' A! continuat totuşi să3l refu# pe Et$an, iar el a continuat să !ă roae' Pe ur!ă !3a! "u!irit' Et$an nu !ă rua "e fapt' 3 Dr Re!ler, Re!ler, (e)i "epune !ărturie n ca#ul !eu' Nu3!i plac cita)iile' E !ultă $/r)oăraie "e făcut, "ar "acă asta (re)i, aşa să fie' Ei %ine, c/n" se pune pro%le!a aşa''' Două #ile !ai t/r#iu a! fost c$e!at ca !artor şi a! (or%it aitat "espre faptul neplăcut, "ar a"e(ărat, că nu e.istă un statut per!anent al celor care fac fapte %une' Co!porta!entul u!an, a! spus, cit/n" "in propria3!i carte, este ase!eni te.tului scris foarte !ărunt ntr3un prospect "e recla!ă pentru asiurări- perfor!an)ele trecute nu arantea#ă re#ultatele (iitoare' Nu !3a! uitat nici un !o!ent la ra%in' &i3a! fi.at pri(irea pe Et$an, arunc/n" "in c/n" n c/n" oc$ii spre 0uriu' &i se părea că nu le păsa "eloc "e Dr Da(i" Re!ler şi pre)ioasa lui căr)ulie' C/n" a! co%or/t "in %o.ă Et$an a ri"icat "in u!eri "e parcă ar fi (rut să spunăspu nă- A !eritat să ncercă!' A "oua #i au ur!at ple"oariile finale' Iar "upă trei #ile, (er"ictul' &a0oritatea pariau pe ra%in' E.per)ii "in presă păreau să fie to)i "e acor"' Ne3(ino(at' nclina! să fiu "e acor" cu ei' 7inen)eles, "intre to)i oa!enii eu ar fi tre%uit să ştiu c/t "e i!pre(i#i%il este co!porta!entul u!an' :tire "e ulti!ă oră, a anun)at pre#entatorul postului ra"io "e 0a## pe care3l asculta!' :e"ea! la %irou cu un san"(ici cu ton n !/nă, aştept/n" să au" "acă (a fi un sinur cu(/nt cu (/nt sau "ouă' A fost unul'
Trei Aproape "e ora patru !3a! uitat pe prora!ări pentru a (e"ea nu!ele e.act al noului !eu pacient' Dl +a! 1ent, "upă cu! scrisese &ila' &3a! ri"icat "e la %irou şi a! "esc$is uşa spre sala "e aşteptare' Ce a! (ă#ut nu era toc!ai la ce !ă aştepta!' A! e#itat' 3 +3a nt/!plat ce(a9 a ntre%at ea' e a' Pe canapeaua "e la perete şe"ea o fe!eie, cu o eantă "e u!ăr neară l/nă ea' Purta Pu rta un trenci lun cu uler nalt şi o şapcă ri3"es3c$is a ec$ipei "e %ase%all Fan8ees' Fan8ees' 3 &ă scu#a)i, a! răspuns' Nu sunte)i''' 3 7a sunt' +a! 1ent' Prescurtarea "e la +a!ant$a' +3a ri"icat şi a! "at !/na' 3 Dr Re!ler' Dar spune3!i Da(i"' 3 7ine, Da(i"' 3 +ecretara !i3a spus că eşti "l +a! 1ent' *ăs/n" "eoparte nu!ele +a!, %ănuiesc că ai (or%it cu ea' 3 A! tri!is un e3!ail, "e fapt' C/n" a! sunat pri!a "ată acu! c/te(a c/ te(a luni, a! (or%it cu cei "e la ser(iciul care )i preia apelurile' *e3a! "at a"resa !ea "e e3!ail pentru că !ă !uta! şi ur!a să !i se sc$i!%e nu!ărul "e telefon' 3 Ei %ine, asta e.plică totul, a! spus' Intră' &3a! "at pu)in la o parte şi +a! 1ent a intrat n %irou' :i3a "at 0os trenciul' Era !%răcată n %lue0eans şi un u n tricou roşu' 3 Un"e să stau9 ntre%ă ea' To)i ntrea%ă lucrul acesta' 3 Pe canapea sau pe scaun, un"e "oreşti' A preferat scaunul "e (i#a(i "e al !eu' Ne3a! aşe#at a!/n"oi' &3a! uitat la noua !ea pacientă' Era (i#i%il necă0ită' 3 !i pare rău, spuse, şter/n"u3şi o lacri!ă' &i3a! pro!is să n3o fac, şi iată că a! făcut3o' I!e"iat ce te3a! cunoscut' 3 A"ică ai pl/ns9 spuse ea' A! !in)it' ari(in)ă9 ntre%at "acă a! (or%it cu secretara' >i3a! spus "e ce nu $ nu!ărul !eu "e telefon' &oti(ul a fost !utarea' :i3a şters o lacri!ă' Nu !3a! !utat "eloc' &3a! ri"icat, a! luat o cutie "e şer(e)ele "e pe %irou şi !3a! n"reptat spre ea' A luat unul şi şi3a şters oc$ii' 7ine, a! spus, ntorc/n"u3!ă la scaunul !eu' 7ănuiesc că a e.istat un !oti( pentru care n3ai (rut să3)i "ai nu!ărul "e telefon' 3 E acelaşi !oti( pentru care !ă aflu aici, spuse ea' +o)ul !eu' De o%icei, pri!a şe"in)ă este un fel "e intro"ucere lărită' Principala preocupare este să ne cunoaşte!' 2oarte rar un pacient intră "irect n su%iect' Aceasta era una "intre oca#iile acelea' 3 +o)ul tău''' +a!, care este !oti(ul pentru care ai (enit aici9 A luat un alt şer(e)el' :i3a şters oc$ii şi apoi s3a uitat "irect la !ine' 3 +unt aici pentru că (reau să3l o!or, o!or, spuse' 3 C/n" spui că (rei să3l o!ori, (or%eşti la propriu sau la fiurat9 a! ntre%at' 3 :i una, şi alta, spuse' Deşi "upă cu! )i po)i i!aina, ce !ă nri0orea#ă e partea p artea la propriu' 3 Că s3ar putea să c$iar faci lucrul acesta9 3 Asta, şi faptul că a! putut fi at/t "e ne%ună nc/t să !ă /n"esc la un astfel "e lucru' 3 Cre#i sau nu, asta nu te face ne%ună' 3 Dă3!i (oie să te contra#ic' A! A! continuat3 Hai să lăsă! pu)in "eoparte inten)iile tale cri!inale' ncă nu !3a! lă!urit ce leătură are so)ul tău cu faptul că n3ai (rut să3)i "ai nu!ărul "e telefon' 3 E foarte si!plu' +ă spune! că sună cine(a "e aici şi răspun"e el e l sau au"e (reun !esa0' Nu (reau să se3nt/!ple asta' Nu tre%uie să afle că !er la un psi$olo' 3 De ce9 3 Pentru că ar şti că (or%esc "espre el' 3 Nu iar plăcea, nu9 3 Nici n3ai i"ee' A(ea "reptate' N3a(ea! i"ee' Acest lucru tre%uia să se sc$i!%e' Deşi nu era nici o ra%ă, a! preferat să profit "e oca#ia pe care !i3o oferea' 3 Cu ce se ocupă so)ul tău9 3 E o! "e afaceri' El şi partenerul p artenerul său au o fir!ă n centrul oraşului'