MACROECONOMIE 2007 CAPITOLUL CAPITOLUL 13 Circuitul economic de ansamlu
1) Produ Producc bun bunuri uri şi servi servicii cii desti destinat natee pieţei pieţei:: a) admin administ istraţ raţiile iile private; private; b) admini administr straţi aţiile ile "ntre#rinderile$ e) toate cele de mai sus. publice; c) menajele; menajele; d! "ntre#rinderile$ 2) Produsul Produsul intern intern brut efectiv efectiv este mai mare decât decât cel potenţial. potenţial. În aceste aceste condiţii: condiţii: a) inflaţia inflaţia se reduce; b) se manifestă tendinţe de deflaţie; c) se manifestă tendinţe de deinflaţie; d) rata şomajului este mai mare decât rata naturală a şomajului; e) rata şomajului este mai mică decât rata naturală a şomajului. !) "alc "alcul ulul ul prod produs usul ului ui inte intern rn brut brut după după me meto toda da c#el c#eltu tuie ieli lilo lorr nu ia $n cons consid ider erar are: e: a) indemniaţiile de şomaj; b) e%portul net; c) consumul colectiv; d) consumul individual; e) variaţia stocurilor. stocurilor. &) "onsumul "onsumul populaţie populaţieii a repreentat repreentat '( din produsul produsul intern brut* consumul consumul +uvername +uvernamental ntal ,* iar investiţiile 22. În aceste condiţii: a) e%portul a fost mai mare decât importul cu ' puncte procentuale din produsul intern brut; b) e%portul a fost mai mic decât importul cu ' puncte procentuale din produsul intern brut; c) e%portul net a fost poitiv* repreentând ' din produsul intern brut; d) e%portul net a fost nul; e) balanţa comercială şi balanţa serviciilor au fost* cumulat* e%cedentare. -) În perioa perioade dele le $n care care se $nre+ist $nre+istrea reaă ă o reduce reducere re +enera +enerali liată ată a preţur preţurilo ilor: r: a) produs produsul ul intern brut real va creşte mai $ncet decât produsul intern brut nominal; b) produsul intern brut real va creşte mai repede decât produsul intern brut nominal; c) produsul intern brut real va creşte $n acelaşi ritm cu produsul intern brut nominal; d) produsul intern brut real va fi e+al cu produsul intern brut nominal; e) nu se poate face o +eneraliare corectă privind evoluţia produsului produsului intern brut real şi a produsului intern brut nominal. nominal. ,) "e tranacţii tranacţii +enerato +eneratoare are de bunuri bunuri şi servicii servicii nu sunt luate $n calcul calcul la determinare determinareaa P/: a) deţinerea unui al doilea serviciu* nedeclarat; b) jocurile ile+ale de noroc; c) munca prestată de imi+ranţii ile+ali; d) primirea de bacşişuri nedeclarate inte+ral; e) toate cele de mai sus. 0) u repr repre ein intă tă un mo mobi bill ce dete determ rmin inăă indi indivi vii iii să redu reducă că c#el c#eltu tuie ielil lilee cure curent ntee pent pentru ru consum a) reducerea veniturilor; b) creşterea preţurilor; c) spiritul de prevedere* +enerat de incertitudinea veniturilor viitoare; d) preferinţa pentru lic#iditate; e) dorinţa de a economisi pentru +eneraţiile viitoare. ') "reşterea "reşterea investi investiţiilor ţiilor este $n relaţie relaţie de acelaşi acelaşi sens cu: a) rata dobânii dobânii;; b) rata inflaţiei; c) rata rentabilităţii; d) rata şomajului; e) costul unitar cu forţa de muncă. 3) 4acă produsu produsull intern brut real real creşte cu -* iar populaţi populaţiaa scade cu (*-* (*-* atunci atunci P/5ul real pe locuitor creşte cu: a) &*-; b) -: c) -*-; d) 1(; e) 1(*2-
1
1() 6%portul 6%portul este mai mic decât importul importul cu - puncte puncte procentuale procentuale din produsul intern intern brut. 4acă 4acă inve invest stiţ iţii iile le brut brutee repr repre ein intă tă 2- 2- din din prod produs usul ul inte intern rn brut brut** iar iar cons consum umul ul +uvernamental 1( atunci consumul populaţiei este de: a) 2- din produsul intern brut; b) !- din produsul intern brut; c) 0( din produsul intern brut; d) 0- din produsul intern brut; e) 3( din produsul intern brut. 11) 11) Produ Produsul sul intern intern brut brut repre repreint intă: ă: a) %aloarea de #ia&' a tuturor unurilor (inale )i ser%iciilor #roduse "n interiorul unei &'ri "ntr*o anumit' #erioad' de tim#$ ! venitul de care dispune populaţia după plata impoitelor pe venit şi care poate fi utiliat pentru consum şi economii; c) valoarea bunurilor şi serviciilor cumpărate de administraţiile publice centrale şi locale $ntr5un an; d) valoarea de piaţă a bunurilor finale şi serviciilor produse de cetăţenii unei ţări $ntr5o anumită perioadă* indiferent de locul unde $şi desfăşoară activitatea; e) valoarea de piaţă a bunurilor produse $n e%terior şi consumate de menaje. 12) Produsul naţional net repreintă repreintă Produsul naţional brut minus: a) impoite; b) transferuri de#recierea ca#italului$ d) profitul nedistribuit; e) investiţii. la bu+etul statului; c) de#recierea investiţii. 1!) Produsul naţional naţional brut nu include: include: a) valoarea producţiei finale a a+enţilor naţionali naţionali care $şi desfăşoa desfăşoară ră activitate activitateaa $n străinăta străinătate; te; b) amortiare amortiarea; a; c! %aloarea #roduc&iei (inale a a+en&i a+en&ilor lor str'in str'inii care care ")i des(' des(')oa )oar' r' acti%i acti%itat tatea ea "n &ara &ara de re(er re(erin& in&'$ '$ d) valoarea producţiei finale a a+enţilor naţionali ce $şi desfăşoară activitatea $n interiorul ţării de referinţă; e) a 7 c. 1&) 8c#iiţiile de bunuri finale şi servicii de către populaţie sunt cunoscute cunoscute sub numele de: a) consum #ri%at$ #ri%at$ d) e%port net ; e) nici una dintre cele de investiţii; b) consum public; c) consum mai sus. 1-) În formarea formarea brută de capital capital fi% 9/") 9/") nu se include: include: a) amortiare amortiarea; a; b) investiţia investiţia de $nlocuire a capitalului fi%; c) formarea netă de capital fi%; d) %aria&ia stocurilor$ e) a şi d. 1,) În măsurarea măsurarea P/ sunt i+norate i+norate aspecte aspecte precum: precum: a) timpul liber; liber; b) +radul +radul de poluare a mediului $nconjurător; c) ine+alitatea veniturilor +ospodăriilor ; d) toate cele de mai sus$ e) a şi c. 10) "are dintre următoare următoarele le mărimi mărimi constitui constituiee un e%emplu e%emplu de injecţie injecţie $n flu%ul circular al venitului: a) economiile; b)in%esti&iile$ c) ta%ele şi impoitele; d) importurile; e) deficitul bu+etar. bu+etar. 1') "are dintre variantele variantele de mai jos cuprinde cuprinde componente componentele le ce formeaă formeaă injecţiile injecţiile $n flu%ul flu%ul circular circular al venitului: venitului: a) investiti investitii*i* c#eltuieli c#eltuieli +uvername +uvernamentale ntale** economii* economii* e%porturi; e%porturi; b) e%porturi* investitii* c#eltuieli +uvernamentale* importuri; c) importuri* economii* ta%e* investiţii; d) e,#orturi- in%esti&ii- c.eltuieli +u%ernamentale$ e) economii* investiţii* e%porturi. 13) 4ecalajul recesionist al venitului naţional apare atunci atunci când: a) e%istă decalaj inflaţionist; b) oferta a+re+ată pe termen scurt este e+ală cu oferta a+re+ată pe termen lun+; c) e%istă ec#ilibru ec#ilibru macroecono macroeconomic mic fără şomaj; şomaj; d) %enitul na&ional reali/at este mai mic dect %enitul na&ional #oten&ial$ e) P/ real este mai mic decât P/ nominal.
2
2() 8justarea 8justarea decalajului decalajului recesionist recesionist prin oferta a+re+ată a+re+ată şi fără intervenţia intervenţia +uvernulu +uvernuluii se realieaă ca urmare urmare a: a) creşterii c#eltuielilor +uvernamentale; +uvernamentale; b) măsurilor de stimulare a ofertei a+re+ate prin acordarea de subvenţii; c! ie(tinirii (actorilor de #roduc&ie ceea ce #emite #emite o cre)ter cre)teree a #roduc& #roduc&iei iei a+re+ate a+re+ate$$ d) creşte creşterii rii invest investiţi iţiilo ilorr care care deter determin minăă o $ncurajare a c#eltuielilor a+re+ate; e) reducerii fiscalităţii. 21) Pentru a observa dacă o economie $nre+istreaă $nre+istreaă creştere economică* vom apela la P/ real şi nu la P/ nominal* deoarece: deoarece: a) e%porturile sunt scăute din P/ real* acesta acesta din urmă fiind mai puţin complicat decât P/ nominal; b) P/ real include şi importul* fiind deci mai repreentativ decât P/ nominal; c) P/ nominal nu include plăţile de transfer* $n nominall re(le re(lect' ct' modi(ic modi(ic'ri 'ri att att "n ni%elu ni%elull tim timp ce P/ P/ rea real le inc includ lude; d) PI nomina #re&u #re&uril rilor or ct ct )i "n ni%elu ni%elull #rod #roduc& uc&iei iei-- "n tim# ce PI PI real real are are "n %eder %ederee doar doar sc.im sc.im'r 'rii "n ni%elu ni%elull #rod #roduc& uc&iei iei$$ e) P/ nominal reflectă doar modificări $n nivelul
preţurilor. 22) 4acă are loc o creştere a P/ nominal* nominal* atunci putem considera considera că: a) au crescut crescut preţurile bunurilor şi serviciilor produse $n economie; b) a crescut cantitatea de bunuri şi servicii produsă $n interiorul economiei respective; c) sunt #osiile amele %ariante de mai sus$ d) economia $nre+istreaă $n mod cert creştere economică; e) retra+erile r etra+erile din flu%ul circular al venitului sunt superioare injecţiilor. 2!) "urba cererii a+re+ate arată că* dacă preţul scade* cantitatea cantitatea de: a) P/ real cerută creşte; b) P/ real cerută scade; c) P/ nominal cerută creşte; d) P/ nominal cerută scade; e) e%port net real scade. 2&)"omponenta cu cea mai mare pondere $n structura cererii a+re+ate o repreintă: a) cons consum umul ul;; b) inve invest stiţ iţii iile le;; c) ac#i ac#ii iţi ţiile ile +uve +uvern rnam amen enta tale le;; d) e%po e%port rtur uril ilee nete nete;; e) importurile. 2-) Pentru ca venitul* $n flu%ul său circular* circular* să tindă spre un nivel mai ridicat este necesar necesar ca: a) injecţiile să fie e+ale cu retra+erile; b) injecţiile să fie mai mari decât retra+erile; c) injecţiile să fie mai mai mici decât retra+erile; d) investiţiile să fie mai mai mici decât economiile; economiile; e) e%porturile să fie e+ale cu importurile. 2,) 4acă oferta a+re+ată pe termen scurt este perfect elastică* atunci atunci promovarea unei politici monet mo netare are e%pans e%pansion ionist istee determ determină ină:: a) reduce reducerea rea nivelu nivelului lui mediu mediu al preţur preţurilo ilorr şi a producţiei; b) scăderea scăderea producţiei; c) creşterea creşterea nivelului mediu mediu al preţurilor şi a producţiei; producţiei; d) scăderea nivelului mediu al preţurilor şi creşterea producţiei; e) creşterea producţiei. 20) În cererea a+re+ată includem : a) investiţiile economice private; b) c#eltuielile publice; c) importurile; d) a şi b; e) a* b şi c. 2') 4eplasarea curbei cerererii a+re+ate spre dreapta dreapta este cauată de : a) reducerea nivelului mediu al preţurilor; b) creşterea nivelului mediu al preţurilor; c) creşterea importurilor; d) creşterea e%porturilor; e) reducerea ofertei monetare. 23) În condiţiile ec#ilibrului macroeconomic* macroeconomic* investiţiile economice private sunt e+ale cu : a) economiile private; b) e%cedentul bu+etar; c) deficitul balanţei comerciale; d) deficitul bu+etar; e) a* b şi şi c.
3
!() n automobil produs de o companie franceă $n
) determină : a) creşterea ofertei a+re+ate; b) reducerea ofertei a+re+ate; c) creşterea ofertei a+re+ate şi scăderea cererii a+re+ate; d) creşterea cererii a+re+ate; e) reducerea cererii a+re+ate. !0)
4
&1)4acă oferta a+re+ată pe termen scurt este perfect inelastică* atunci promovarea unei politici monetare e%pansioniste determină: a) reducerea nivelului mediu al preţurilor şi al producţiei; b) scăderea productiei; c) cre)terea ni%elului mediu al #re&urilor; d) scăderea nivelului mediu al preţurilor şi creşterea producţiei; e) creşterea producţiei. &2) n cererea a+re+ată includem: a) investiţiile; b) c#eltuielile publice; c) importurile; d! a si $ e) a* b*si c. &!) 4eplasarea curbei cererii a+re+ate spre dreapta este cauată de: a) reducerea nivelului mediu al preţurilor; b) creşterea nivelului mediu al preţurilor; c) cresterea importurilor; d! cre)terea e,#orturilor$ e) reducerea ofertei monetare. &&)n şoc iolat al ofertei $n modelul "erere a+re+ată 5 =fertă a+re+ată determina: a) o majorare a ofertei a+re+ate; b) o crestere a productiei reale; c) o reducere al nivelului mediu al preturilor; d) o reducere a productiei reale; e) o reducere a somajului. &-) Pe termen lun+* oferta a+re+ată este: a) descrescătoare; ! #aralela cu a,a #returilor$ c) paralela cu a%a productiei; d) cu panta ne+ativa; e) identica cu oferta a+re+ata pe termen scurt. &,) 8tunci când are loc alinierea accielor din
5
-!) 4aca cererea a+re+ata este mai mare decat oferta a+re+ata* atunci: a) in economie se manifesta o criă de supraproducţie; b) stocurile cresc; c) preturile se reduc; d) firmele isi sporesc productia; e) piata bunurilor economice este in ec#ilibru partial. -&) 4aca cererea a+re+ata este mai mica decat oferta a+re+ata* atunci: a) in economie se manifesta o stare de subproductie; b) stocurile se reduc; c) preturile cresc ; d) firmele isi reduc productia; e) piata bunurilor economice este in ec#ilibru partial. --) 6c#ilibrul economic se caracterieaa prin : a) somaj; b) inflatie; c) c#eltuieli a+re+ate suficiente pentru a cumpara toata productia; d) e%cedent al balantei comerciale si de plati; e) deficit al balantei comerciale si de plati. -,) "are din următorii factori contribuie la apariţia inflaţiei prin ofertă: a) creşterea valorii bunurilor e%portate; b) majorarea costurilor de producţie; c) reducerea preţului materiilor prime; d) creşterea cererii a+re+ate; e) creşterea ac#iiţiilor +uvernamentale. -0)Presupunem ca $ntr5o economie se produc numai două bunuri finale % si ?. n 2((& preturile bunurilor si cantitatile produse au fost P% @ &* P? @ -* A% @ -(* A? @ 1((. n 2((- preturile bunurilor si cantitatile produse au fost P% @ ,* P? @ -* A% @ 1((* A? @ '(. 4eflatorul P/ in 2((- este: a) '(; b) 12(; c) 1((; d) 0-; e) 12-. -') "resterea c#eltuielilor publice determina: a) cresterea ofertei a+re+ate; b) reducerea ofertei a+re+ate; c) cresterea ofertei a+re+ate si reducerea cererii a+re+ate; d) cresterea cererii a+re+ate; e) reducerea cererii a+re+ate. -3) "omponenta cu cea mai mare pondere in structura cererii a+re+ate repreinta: a) importurile; b) e%porturile nete; c) ac#iitiile +uvernamentale; d) investitiile; e) consumul. ,()Bă presupunem că* $n anul 2((- a crescut preţul utilajelor de foraj marin realiate $n amble
lei;d) P/ B8 din 2((-* creşte cu ec#ivalentul a 2-( milioane lei;e) P/ B8 din 2((,* creşte cu ec#ivalentul a 2-( milioane lei. ,&) În anul 2((&* $ntr5o economie s5a produs o cantitate de 1(( bunuri % şi 2(( ?. Preţurile unitare au fost de 2( u.m pentru % şi* respectiv* - u.m. pentru ?. În 2((-* preţul lui % a fost de 22 u.m.* iar al lui ? de 1( u.m. pe bucată* $n condiţiile $n care cantitatea produsă din cele două bunuri a fost de 11( % şi 2-( ?. Presupunând că $n acea economie s5au produs numai bunurile % şi ?* atunci deflatorul P/ este:a) 1((; b) -(; c! 142-8$ d) 1,&; e) 0(*1. ,-)P/ repreintă: a) valoarea tuturor tranacţiilor efectuate pe teritoriul unei ţări; b) valoarea bunurilor si serviciilor destinare consumului final; c) valoarea tuturor bunurilor si serviciilor produse de a+enţii economici naţionali; d) valoarea bunurilor si serviciilor finale vândute si cumpărate; e!valoareade #ia&' a unurilor )i ser%iciilor (inale #roduse de a+en&ii na&ionali6
,,) "alculul produsului intern brut după metoda c#eltuielilor nu ia $n considerare:a) indemniaţiile de şomaj;b) e%portul net; c) consumul colectiv; d) consumul individual; e) variaţia stocurilor. ,0)u repreintă un mobil ce determină indiviii să reducă c#eltuielile curente pentru consuma) reducerea veniturilor; b) creşterea preţurilor; c) spiritul de prevedere* +enerat de incertitudinea veniturilor viitoare;d) preferinţa pentru lic#iditate; e) dorinţa de a economisi pentru +eneraţiile viitoare. ,')
cererii a+re+ate; c) la creşterea cererii a+re+ate se poate ajun+e şi prin reducerea fiscalităţii; d) pe termen lun+* creşterea preţurilor va fi cu atât mai accentuată* cu cât oferta este mai inelastică; e) dacă oferta a+re+ată este perfect inelastică* creşterea cererii a+re+ate antreneaă sporirea preţurilor. 0&) Be re+ăsesc $n venitul disponibil al menajelor: a! trans(erurile; b) impoitele şi ta%ele plătite de populaţie; c) profitul nedistribuit; d) amortiarea; e) impoitele indirecte 0-) "are din următoarele elemente sunt luate $n considerare pentru calculul P/ a)2 ore petrecute de un an+ajat al /"<5ului pentru realiarea unor activităţi +ospodăreşti; b) producţia subterană de 1( milioane <= a unei firme; c) ener+ia electrică folosită $n producţia automobilelor 4acia; d) munca realiată de membrii unei asociaţii studenţeşti; e! ener+ia electric' consumat' "ntr*o +os#od'rie6
0,) n conditiile ec#ilibrului macroeconomic* investitiile economice private sunt e+ale cu : a ! economiile #ri%ate$ b) e%cedentul bu+etar; c) deficitul balantei comerciale; d) deficitul bu+etar; e) a* b si c. 00) n perioadele in care se $nre+istreaă o creştere +eneraliată a preţurilor: a) P/ real se modifică mai putin decat P/ nominal ; b) P/ real poate creste mai repede decat P/ nominal; c) P/ real poate creste in acelasi ritm cu P/ nominal; d) P/ real este e+al cu P/ nominal; e) nu e%ista nici o le+ătură $ntre cele doua variabile. 0') creştere a nivelului ta%ării $ntr5o economie * ceteris paribus* ar putea avea ca efect: a) +enerarea unui decalaj inflaţionist şi creşterea producţiei; b) +enerarea unui decalaj recesionist şi creşterea producţiei; c)+enerarea unui decalaj inflaţionist şi scăderea producţiei ; d! +enerarea unui decala recesionist )i sc'derea #roduc&iei$ e) +enerarea unui decalaj inflaţionist şi o creştere a nivelului +eneral al preţurilor. 03)
=8EB; d) produc modificări de sens contrar ale preţurilor $n raport cu variaţia P/; e! produc modificări de acelaşi sens ale preţurilor şi variaţii minore ale P/ $n ona inelastică a =8EB. '&) "urba =fertei 8+re+ate pe Eermen Fun+: a) se intersecteaă cu P/ potenţial $n punctul de minim al cereri a+re+ate; b) este paralelă cu abscisa; c! se suprapune cu curba P/ potenţial; d) este paralelă cu curba P/ potenţial; e) este o dreaptă de pantă ne+ativă. '-) 8dministraţiile private se deosebesc de administraţiile publice prin faptul că: a) repreintă un mod de administrare privată a unităţilor subordonate administraţiei publice; b) repreintă structurile de mana+ement al companiilor private; c) sunt societăţi de drept comun cu lar+ă participare a acţionarilor; d! sunt societ'&i non#ro(it nesuordonate sectorului #ulic; e) repreintă unităţi mi%te reultate din asocierea sectorului privat cu cel public. ',) "are dintre următoarele variabile constituie un e%emplu de a+re+at macroeconomica)
producţia totală realiată de o mare firmă;b) nivelul ocupării $n cadrul industriei;c) #rodusul na&ional rut al Romniei$d! preţul +râului; e) şomajul la nivelul unei localităţi.
9
Ca#itolul 146 9enit- consum- in%estitii 1! Be cunosc următoarele privind o economie 9 $n mld. u.m.): "#eltuieli de consum
,((* ta%e &((* e%port 2&(* transferuri 2-(* c#eltuieli +uvernamentale 2((* investitii brute 1-(* deprecierea capitalului ,(* import 22(. P/ şi G4H au repreentat: a)30(*'((; b) '2(* 0,(; c!:70- 70; d) 11((* 12-(; e) nici un răspuns corect.
2! 4in aceleaşi date reultă că economiile şi e%portul net sunt: a) 2(* 2&(; b) 22(* 2&(; c)'((* 2(; d! 220- 20; e) nici un răspuns corect. 3! Be cunosc următoarele* pe termen scurt* pentru o economie: "a@1((* cI@(*'G4H*
G@1(((* transferuri@2((* ta%e pe venituri@-(* consum +uvernamental@!((* investiţia brută@2((* e%port@import. "ererea a+re+ată repreintă: a) 1!((; b) 1&((; c!1520; d)1--(; e) nici un răspuns corect. 4! "are din afirmaţiile de mai jos sunt adevărate: a) $n anul de baă* considerat de
referinţă* P/ nominal este e+al cu P/ real; b) nu tot P/5ul creat $ntr5o ţară ajun+e la +ospodăriile private; c) investiţiile brute fac parte din utiliarea finală a P/; d) P/5ul poate să fie mai mic decât consumul intermediar; e) indicatorii $n e%presie reală folosesc preţurile curente ale fiecărei perioade. 5! "ând P/5ul este mai mic decât P/* $nseamnă că la nivelul ţării respective: a)
consumul intermediar scade; b) soldul veniturilor factorilor $n raport cu străinătatea este ne+ativ; c) soldul balanţei comerciale este ne+ativ; d)consumul final este mai mic decât consumul intermediar; e) investiţia brută este e+ală cu investiţia netă. ! În Bistemul "ontabilităţii aţionale* P/: a) se poate calcula ca sumă a veniturilor
obţinute din activitatea economică ce se desfăşoară $n interiorul unei arii +eo+rafice; b) este mai mic decât totalul vânărilor dintr5o economie; c) poate să fie e+al cu P/; d) nu cuprinde vânările finale; e) este definit şi ca flu% de valoare adău+ată.
7! 4iferenţa dintre rata de creştere a P/ nominal şi rata de creştere a P/ real
repreintă rata de creştere a: a) consumului final; b) deflatorului; c) consumului intermediar; d)economiei subterane; e) investiţiilor. ;! Buma din consumul privat al menajelor* consumul public* investiţiile nete* şi
e%portul net este e+ală cu: a) P>/; b) P; c) totalul vânărilor dintr5o economie; d) venitul disponibil al menajelor; e) soldul balanţei comerciale a unei ţări.
:! 4acă din valoarea totală brută a bunurilor şi serviciilor create $ntr5o ţară $ntr5o
anumită perioadă de -(.((( mld. u.m. scădem consumul intermediar de bunuri economice de 2!.((( mld. u.m. obţinem: a) consumul final de 20.((( mld. u.m.; b) investiţii brute de 20.(((mld. u.m.; c) consumul final şi e%porturile de 20.(((mld. u.m. ; d) P de 20.(((mld. u.m.; e) P/ de 20.((( mld. u.m. 10! În perioada t(* P/ al unei ţări a fost de 1((.((( mld. u.m. În t 1 faţă de t ( dinamica
nominală a P/ a fost de &((* iar dinamica reală a P/ a fost de 3(. P/ al perioadei t 1* $n termeni reali* a fost de: a) &((.((( mld. u.m. b) !((.((( mld. u.m. c)3(.((( mld. u.m. d) 1-(.((( mld. u.m. e) '(.((( mld u.m.
10
11! În perioada t15t(* P/5ul a crescut de la -(( mld. u.m. la 12(( mld.u.m. 4eflatorul
pentru această perioadă are valoarea 2-(. În aceste condiţii creşterea P/5ului s5a realiat: a) doar pe baa creşterii producţiei de bunuri şi servicii; b) atât pe baa creşterii producţiei de bunuri şi servicii* cât şi pe baa creşterii preţurilor; c! doar #e a/a cre)terii #re&urilor$ d) pe o creştere a producţiei de bunuri şi servicii care depăşeşte creşterea preţurilor; e) nu se poate determina. 12! Produsul ntern /rut:a) este mai mare decât P/; b) este mai mic decât P/; c) nu include consumul de capital fi%; d! #oate (i mai mare- mai mic sau e+al cu PN ; e)
include consumul intermediar. 13! ndicaţi propoiţia corectă referitoare la Produsul >lobal /rut: a! este "ntotdeauna mai mare dect PI; b) este $ntotdeauna mai mare decât P/; c) se calculeaă $nsumând
doar valoarea bunurilor finale; d) ia $n calcul a+enţii naţionali din străinătate; e) nici una din variantele de mai sus. 14! 4espre o economie* $n care cererea a+re+ată repreintă 1-(((( mld um.* se cunosc
$n totalul cererii a+re+ate: ponderea consumului privat este de -(* a investitiilor este de 2(* iar a consumului public de 1(* iar e%porturile repreintă &(((( mld.um.
indemniaţiile de şomaj;b) e%portul net;c) consumul +uvernamental;d) consumul final al populaţiei;e) variaţia stocurilor. 1! Într5o economie desc#isa economiile private sunt de !(( u.m.* iar investitiile interne
de &(( u.m.; in conditiile unui bu+et de stat ec#ilibrat* putem afirma ca: a) inre+istreaa un surplus commercial; b) economia este debitoare in relatiile cu strainatatea; c) balanta comerciala este ec#ilibrata; d) inre+istreaa un surplus de valuta in urma tranactiilor cu e%teriorul; e) a)7 d). 17! Be cunosc urmatoarele date pentru o economie nationala: P>/5,((( mld. u.m.* P/5
,( din P>/; c#eltuieli +uvernamentale si formarea bruta de capital52((( mld. u.m.; soldul balantei comerciale este deficitar si e+al cu 2(( mld.u.m.; Ponderea consumului intermediar este: a) -(; b) 2!*!!; c) !(; d)&(; e) ,,. 1;! P se poate calcula scaând: a) P/ din P>/; b) consumul capitalului fi% din P/;
c) impoitele directe si indirecte din P/; d) din P>/ venitul a+entilor economici nationali care isi desfasoara activitatea in strainatate; e) amortiarea din P/. 1:! În anul 2((1* consumul populaţiei a repreentat '( din produsul intern brut*
consumul +uvernamental ,* iar investiţiile 22. În aceste condiţii: a) e%portul a fost mai mare decât importul cu ' puncte procentuale din produsul intern brut; ! e,#ortul a (ost mai mic dect im#ortul cu ; #uncte #rocentuale din #rodusul intern rut; c) e%portul net a fost poitiv* repreentând ' din produsul intern brut;
d) e%portul net a fost nul; e) balanţa comercială şi balanţa serviciilor au fost* cumulat* e%cedentare.
11
20! 6%cedentul brut de e%ploatare se utilieaă $n determinarea P/: a! con(orm metodei %eniturilor; b) conform metodei valorii adău+ate; c) conform metodei
c#eltuielilor; d) pentru calculul consumului intermediar; e) pentru evitarea dublei $nre+istrări.
21! Be dau următoarele informaţii: c#eltuieli personale pentru consum @ ,(( mld.;
amortiarea @ -( mld.; salarii nete @ '(( mld.; impoite directe pe salarii @ 1((; venit din rente @ 2- mld.; investiţia brută @ 1-( mld.; profit corporativ @ !( mld.; e%porturi nete @ - mld.; ac#iiţii publice de bunuri şi servicii @ 2(( mld.; plăţi sub formă de transfer de la +uvern @ -( mld. În aceste condiţii* valoarea P/ este 9$n miliarde): a) '((; b) '(-; c) '--; d! :55$ e) 1(((. 22! Genitul disponibil al menajelor repreintă: a) venitul naţional disponibil; b) produsul
intern brut; c) venitul naţional calculat prin metoda producţiei; d) produsul naţional net e%primat $n preţurile pieţei; e) %eniturile #ersonale ale #o#ula&iei du#' im#o/itare6 23! =dată cu creşterea venitului unei familii* de re+ulă* c#eltuielile acesteia pentru
alimente: a) scad $n mărime absolută $n ţările devoltate; b) scad $n mărime absolută $n ţările sărace; c) ")i reduc #onderea "n c.eltuielile totale ale (amiliei$ d) cresc ca pondere $n c#eltuielile totale ale familiei; e) răspunsurile a5d sunt incorecte.
24! 4acă funcţia consumului este liniară* $nclinaţia mar+inală spre consum este: a) crescătoare; b) descrescătoare; c) constant'$ d) variabilă; e) $n mod necesar e+ală cu
$nclinaţia medie spre consum. 25! 8tunci când veniturile cresc de 2 ori* respectiv cu 1.((( mld. u.m.* iar rata
consumului se măreşte de la ,( la 0(* economiile: a) nu se modifică; b) scad cu '(( u.m; c) cresc cu '(( u.m.; d) cresc cu 2(( u.m.; e) scad cu 2(( u.m. 2! uncţia de consum $ntr5o economie este descrisă prin următoarea ecuaţie
"@1((7(*-J. 4acă investiţiile sunt @-(* nivelul de ec#ilibru al venitului este: a) !((; b) 1((; c) 1!!*!!; d) 0-; e) -(. 27! uncţia de consum $ntr5o economie este descrisă de următoarea ecuaţie C = 100+ 0,7⋅ Y *
iar investiţiile de ecuaţia I = 50. ivelul de ec#ilibru al venitului J este: a) 1((; b) -(; c) -((; d) 1-(; e) (. 2;! Geniturile brute ale populaţiei sunt ,!( miliarde lei. mpoitele directe plătite de
populaţie se ridică la 2(( miliarde lei. "onsumul populaţiei este !'( miliarde lei. 4atele anterioare arată că: a) veniturile disponibile ale populaţiei sunt &2( miliarde lei; b) $nclinaţia mar+inală spre consum este (*''; c) $nclinaţia medie spre consum este (*3(; d) economiile populaţiei sunt &( miliarde lei; e) $nclinaţia medie spre economisire este (*11,. 2:! "onform teoriei De?nesiene* principalul factor de care depinde consumul este: a)
venitul permanent; b) venitul curent; c) averea; d) creşterea economică; e) rata dobânii.
12
30! 4acă venitul creşte* atunci: a) ponderea consumului $n venit creşte; b) ponderea
consumului $n venit se reduce; c) creşterea absolută a economiilor este mai mare decât creşterea absolută a venitului; d) creşterea absolută a consumului este mai mare decât creşterea absolută a venitului; e) consumul absoarbe inte+ral creşterea venitului. 31! "are dintre următoarele elemente descurajeaă investiţiile a) ratele $nalte de
economisire; b) creşterea profiturilor; c) ratele $nalte ale dobânii; d) impoitarea redusă a profitului; e) creşterea economică.
32! 8tunci când investiţiile nete sunt nule: a) investiţiile s5au realiat $n perioada
anterioară; b) stocul de capital rămâne constant; c) investiţiile brute sunt mai mari decât amortiarea; d) investiţiile brute sunt mai mici decât amortiarea; e) productivitatea capitalului se reduce. 33! 4acă venitul disponibil creşte cu '(((( lei* din care creşterea consumului repreintă
'(* atunci $nclinaţia mar+inală spre economisire este: a) unitară; b) (*'; c) (*&; d) (*2; e) nulă. 34! /unurile finale produse de o companie franceă* $n
P5ul rantei cât şi in P5ul /5ul ranţei cât şi $n P5ul
economisire; e) relaţia dintre consum şi economisire. 3! În funcţia consumului* se re+ăseşte consumul autonom. "are din următoarele
elemente nu influenţeaă mărimea acestuia: a) avuţia; b) rata anticipată a inflaţiei; c) veniturile viitoare anticipate; d) %enitul curent$ e) nivelul preţurilor.
37! Fa o $nclinaţie mar+inală spre consum de (*': a! multi#licatorul in%esti&iilor este 5; b) $nclinaţia mar+inală spre economii este -; c) multiplicatorul banilor de cont
este (*2; d) creşterea venitului naţional +enereaă o creştere cu (*' a consumului; e) consumul repreintă '( din venitul naţional. 3;! Geniturile realiate de cetăţeni români care lucreaă $n >ermania sunt incluse $n: a) P/ al ermaniei; b) PN al Romniei )i PI al =ermaniei$
c) P al ermaniei; d) numai $n P/ al
3:! "are dintre relaţiile următoare este corectă* având $n vedere că P/ pp @ P/ la
preţurile pieţei* P/ pf @ P/ la preţurile factorilor* ind @ impoite indirecte* Bv @ subvenţii* 8 @ amortiarea: a) P/ pp @ P/ pf L ind 7 Bv; b) P pp @ P/ pf L 8; c) PIN#( > PI## ? Iind @ % ? A; d) P/ pf @ P/ pf 7 8; e) P pf @ P pp7ind.
13
40! P/ prin metoda c#eltuielilor se determină potrivit relaţiei: a) P/ @ Σ G8/; b) P/ @ " 7 > 7 7 6%p; c) P/ @ G f 7 8 7 ind L Bv; d) PI > C @ = @ <C< @Bstoc@ EN; e) P/ @ " 5 > 7 6%p L mp. 41! 8tunci când consumul autonom este e+al cu ero* $nclinaţia mar+inală spre consum este: a) unitară; b); ne+ativă; c! e+al' cu "nclina&ia medie s#re consum$ d) nulă; e)
e+ală cu $nclinaţia mar+inală spre economii.
42! 4acă economiile sunt e+ale cu ero* venitul disponibil: a) este e+al cu economiile; b) este e+al cu ero; c! se a(l' la ni%elul #ra+ului de ru#tur'D$ d) este mai mare
decât consumul; e) nu acoperă consumul. 43! Presupunem că la orice nivel al venitului rata de creştere a c#eltuielilor pentru
consum este constantă. În aceste condiţii: a) $nclinaţia medie spre consum nu se modifică; ! "nclina&ia mar+inal' s#re consum este constant'$ c) $nclinaţia medie spre economii este nulă; d) a 7 b; e) $nclinaţia mar+inală spre economii este descrescătoare. 44! 8tunci când $nclinaţia mar+inală spre economii creşte: a) $nclinaţia mar+inală spre consum creşte; ! multi#licatorul in%esti&iilor scade$ c) +radul de ocupare creşte;
d) multiplicatorul investiţiilor creşte; e) inflaţia scade. 45! Hultiplicatorul investiţiilor: a) arată o relaţie $ntre venit şi consum; b) arată ce efect
va avea asupra invetiţiilor o crestere a venitului cu o unitate; c) arată cu cât se multiplică investiţiile economice ca urmare a reducerii ratei dobânii bancare cu 1; d) este dat de rela&ia 1F1 ? cG! dac' a%em "n %edere o economie "nc.is'- ('r' sector +u%ernamental Funde cG ? "nclina&ia mar+inal' s#re consum!$ e)arată efectul benefic al creşterii consumului asupra investiţiilor. 4! "are din afirmaţiile de mai jos este adevărată : a) multiplicatorul investiţiilor
reflectă corelaţia dintre sporul venitului disponibil şi sporul consumului; b) când investiţia brută este mai mare decât investiţia netă* investiţia de $nlocuire este ero; c! "nclina&ia mar+inal' s#re economii- de re+ul'- este o m'rime #o/iti%' )i suunitar'$ d) $n cadrul surselor de finanţare a investiţiilor nete se află amortiarea;
e) deeconomisirea are loc atunci când venitul disponibil este mai mare decât consumul. 47! "ând are loc o sporire a investiţiilor* multiplicatorul investiţiilor 9M) ilustreaă
faptul că venitul:a) creşte cu o mărime e+ală cu M; b) creşte cu mărime invers proporţională cu M; c) scade cu o mărime de M ori mai mare decât sporirea investiţiilor; d! cre)te cu o m'rime de H ori mai mare dect s#orirea in%esti&iilor$ e) creşte de M ori mai mult decât sporirea investiţiilor. 4;! Pe termen lun+* creşterea e%cesivă a fiscalităţii determină:a) creşterea consumului; d) creşterea ! reducerea %eniturilor u+etare$ c) creşterea investiţiilor;
veniturilor bu+etare; e) creşterea ratei profitului. 4:! În
faţă de T consumul creşte cu -(* iar venitul cu ,(. "unoscând că $n $nclinaţia medie spre consum a fost 0-* determinaţi $nclinaţia mar+inală spre
T 1
T (
(
14
consum*$nclinaţia mar+inală spre economisire şi multiplicatorul investiţiilor: a) (*!; (*'; 2*-; b) 1; (*-; 2; c) (*'; (*2; 1*2-; d) (*&; (*,; 1*!!; e! 0-2$ 0-3;$ 2-3. 50! Înclinaţia mar+inală spre consum este (*,. 8rătaţi ce efect va avea asupra venitului
naţional o creştere a ta%elor directe $n sumă totală de 1(( u.m.:a) creşte cu 2-(; b) creşte cu 1-(; c) cade cu 2-(; d) scade cu 150$ e) nu se modifică. 51! ie funcţia consumului " @ -(( 7 (*0- J. Bă se determine nivelul venitului corespunător pra+ului de economisire: a) -((; b) 12-; c) 2000$ d) 2-((; e) 1(((. 52! ie funcţia consumului " @ -(( 7 (*0- J. Fa ce nivel al venitului* economiile sunt $n valoare de &(( a) 1,((; b) 2(((; c) 300$ d) -,((; e) 3((. 53! 4acă nivelul consumului autonom este de -( u.m.* iar multiplicatorul investiţiilor
M @ -* funcţiile consumului 9") şi economisirii 96) vor fi de forma: a) " @ -( 7 (*2 J; 6 @ -( 7 (*' J; b) " @ N-( 7 (*' J; 6 @ N-( 7 (*2 J; c) C > 50 @ 0-; $ E > J50 @ 0-2$ d) " @ N-( 7 (*2 J; 6 @ -( 7 (*' J; e) nu se pot precia. 54! "onsiderăm că funcţia economisirii este 6 @ (*2J 4 L 1( 9J4 @ venitul disponibil). În
acest ca* dacă: a) investiţiile sporesc cu o unitate* J 4 va spori cu 2 unităţi; b) investiţiile sporesc cu 2 unităţi* J4 va spori cu ' unităţi; c! in%esti&iile s#oresc cu 3 unit'&i- K %a s#ori cu 15 unit'&i$ d) investiţiile sporesc cu o unitate* J 4 va spori cu ! unităţi; e) investiţiile sporesc cu o unitate* J4 va spori cu & unităţi. 55! În anul t(* venitul disponibil este de 1(( u.m.* iar economiile sunt de &( u.m. 4acă*
$n anul următor* venitul disponibil creşte cu -(* iar $nclinaţia mar+inală spre consum este de (*'* atunci economiile şi multiplicatorul investiţiilor vor fi* respectiv* de: a)1(( u.m. şi &; b) &( u.m. şi -; c) 1(( mld u.m. şi -; d) &(.u.m. şi &; e) 50 u6m6 )i 56
5! ie funcţia consumului " @ 1-( 7 cIGd 9unde Gd @ venitul disponibil). Genitul
personal este 1((( u.m.* ta%ele sunt 1(( u.m. iar consumul personal este ,(( u.m. În aceste condiţii multiplicatorul investiţiilor este: a) M @ (*-; b) M @ -; c) M @ (*2; d! H > 2$ e) M @ 1*3. 57! "reşterea venitului disponibil cu 2(( u.m. este $nsoţită de o creştere a consumului cu -( u.m. Înclinaţia mar+inală spre economii este: a) (*2-; b) (*-; c! 0-75$ d) (*'; e) 1. 5;! Înclinaţia mar+inală spre consum este (*0-. "are va fi creşterea veniturilor
determinată de sporul investiţiilor cu 1(( mld. u.m. a) OG @ 2-(( mld. u.m.; b) OG @ 2-( mld. u.m.; c! 9 > 400 mld6 u6m6$ d) OG @ 1(( mld. u.m.; e) OG @ 12- mld. u.m. 5:! Principiul acceleratorului scoate $n evidenţă relaţia dintre: a ! cre)terea %enitului )i in%esti&iile nete$ b) creşterea investiţiilor şi creşterea venitului; c) creşterea venitului
şi creşterea consumului; d) creşterea economiilor şi creşterea investiţiilor.
0! Înclinaţia mar+inală spre consum este cI @ (*,* acceleratorul are valoarea a @ (*0 iar
veniturile au sporit cu 1(( u.m. Pe baa acestor date valoarea investiţiilor este: a) ,( u.m.; b) -( u.m.; c) (*0 u.m.; d! 70 u6m6$ e) (*, u.m. 15
1! "reşterea investiţiilor este $n relaţie de acelaşi sens cu: a) rata dobânii; b) rata
inflaţiei; c) rata rentabilităţii; d) rata şomajului; e) costul unitar cu forţa de muncă.
2! Galoarea adău+ată brută $ntr5o economie este 1((( mld. u.m. Boldul veniturilor
factorilor $n relaţia cu străinătatea este 1(( mld. u.m. "onsumul de capital fi% este 1( mld. u.m. 4acă transferurile sunt 2( mld. u.m. iar ta%ele şi impoitele plătite de populaţie sunt !( mld. u.m.* atunci venitul disponibil este: a) 11&( mld. u.m.; b) 11(( mld. u.m; c) ''( mld. u.m; d) 10;0 mld6u6m6; e) 1(-( mld. u.m.
3! Produsul intern brut este 1(((( mld. u.m. mpoitele indirecte sunt 1(( mld. u.m.
Boldul veniturilor factorilor $n relaţia cu străinătatea este 51((( mld. u.m. 8mortiarea este -( mld. u.m.* iar veniturile nedistribuite sunt 2((( mld. u.m. "are este valoarea transferurilor dacă veniturile personale sunt de 0--( mld. u.m. a) ,(( mld. u.m.; ! 700 mld6 u6m6$ c) '(( mld. u.m.; d) 10(( mld. u.m. e) 3(( mld. um. 4! Be cunosc următoarele date referitoare la o economie naţională $nc#isă: consumul
personal* " @ 1-( 7 (*'Jd 9Jd este venitul disponibil)* investiţiile @ 1(( mld. u.m.* consumul public > @ 1-( mld. u.m. 4acă ta%ele sunt E @ 12( mld. u.m. iar transferurile Er @ !( mld. u.m. atunci venitul naţional de ec#ilibru este: a) 140 mld6 u6m6; b) 1&(( mld. u.m.; c) 2,(( mld. u.m.; d) 2((( mld. u.m.; e) 1,(( mld. u.m.
5! Be cunosc următoarele date referitoare la o economie naţională: consumul personal
@ '((( u.m.; consumul public @ 1((( u.m.; investiţiile @ 1-(( u.m.; e%portul @ 2-( u.m.; importul @ !(( u.m. 4acă output5ul corespunător ocupării depline este J @ 11((( u.m.* atunci care dintre afirmaţiile de mai jos este corectă a) P/ @ 11&-( u.m.; b) $n economia respectivă e%istă decalaj inflaţionist; c) P/ @ 11((( u.m.; d! rata )omaului cores#un/'toare PIului real de ec.iliru este mai mare dect cea de la ni%elul ocu#'rii de#line ; e) a 7 b. ! Bă presupunem că $n prima parte a anului 2((- se construieşte o locuinţă* care este
vândută cu 1((.((( u.m.. În ultimele şase luni ale anului* locuinţa este $nc#iriată* c#iria totală fiind evaluată la -((( u.m. Pentru acelaşi interval 9de şase luni)* deprecierea locuinţei este evaluată la 2((( u.m. "a urmare a tranacţiilor efectuate* P va creşte cu : a) 3'.((( u.m.; b) 1((.((( u.m.; c) 1(2.((( u.m.; d) 1(!.((( u.m.; e) 30.((( u.m.
7! În anul t1 s5a realiat o producţie internă de bunuri de consum $n valoare de 1(( u.m.
şi de bunuri de investitii de -( u.m.; tranactiile intermediare din economie au fost de -( u.m. În t 1 s5au ac#iiţionat bunuri de consum de '( u.m.* din care bunuri $n valoare de 1( u.m. din productia anului t (. 4e asemenea* s5au ac#iiţionat bunuri de investiţii de &( u.m.* din care 1( din stocul de investitii al anului t (. 8tunci : a) "ererea a+re+ată $n t 1 este de 12( u.m.; b) nvestiţiile neplanificate din anul t 1 sunt de !( u.m.; c) nvestiţiile totale din t1 sunt de 1(( u.m.; d) Produsul +lobal brut din t 1 este de 10( u.m.; e) Galoarea adău+ată $n t 1 este de 0( u.m. ;! Be cunosc următoarele date cu privire la economia unei tari: P/ @ -(((; consumul
9") @ !(((; > @ 2((; 6%p @ -((; mp @ !((; valoarea tranactiilor intermediare @ 1(((; soldul veniturilor cu e%teriorul 9Bve%t) @ 1(((; amortiarea @ 2((; transferuri 16
@ 2((; impoite pe salariu @ 1((; contributii la asi+urari sociale @ -(; ta%e vamale @ 1(; EG8 @ &(. În aceste condiţii : a) P/ in preţurile factorilor @ -33(; b) G @ -0,(; c) G4 @ -,((; d) G4 @ -,-(; e) 6 @ 2'((. :! 4acă economiile private sunt de !(( u.m.* investiţiile de 2(( u.m. şi deficitul
bu+etar de 1-( u.m.* atunci : a) deficitul comercial este de 1-( ; b) deficitul bu+etar poate fi acoperit atât din surse interne cât şi e%terne; c) ţara respectivă devine creditor net; d) a) 7 b) 7 c); e) b) 7 c).
70! 8vem următoarele informaţii despre economia unei ţări : c#eltuielile de consum 9")
@ 1(( u.m.* economiile private 96p) @ 1( u.m.* c#eltuielile publice 9>) @ !( u.m.* iar bu+etul este ec#ilibrat. În acest ca P/ este : a) 1((; b) 11(; c) 1!(; d) 1&(; e) 1-(. 71! Presupunem că economiile private dintr5o economie desc#isă sunt de !(( u.m.* iar
investiţiile interne de &(( u.m.; $n condiţiile unui bu+et de stat ec#ilibrat* putem afirma că: a) $nre+istreaă un surplus comercial; b) economia este debitoare $n relaţiile cu străinătatea; c) balanţa comercială este ec#ilibrată; d) $nre+istreaă un surplus de valută $n urma tranacţiilor cu e%teriorul; e) a) 7 d). 72! P/5ul unei ţări a fost $ntr5un an de -.'(( mld. u.m.. În anul următor* P/ a
$nre+istrat o creştere cu 2-* iar rata inflaţiei a fost de &-. Be cere să se determine P/ $n termeni reali pentru ultimul an : a) &.(((; b) -.(((; c) ,.02'; d) 0.2-(; e) '.(((. 73! Be cunosc următoarele date privind o economie naţională: P>/ L ,.((( mld. u.m.;
P/ L ,( din P>/; c#eltuieli +uvernamentale şi formarea brută de capital L 2.((( mld. u.m.; soldul balanţei comerciale este deficitar şi e+al cu 2(( mld. u.m. Ponderea consumului intermediar este: a) -(; b) 2!* !!; c) !(; d) &(; e) ,,.
74! P se poate calcula scăând: a) P/ din consumul capitalului fi%; b) consumul
capitalului fi% din P/; c) impoitele directe şi indirecte din P/; d) din P>/ venitul a+enţilor economici naţionali care $şi desfăşoară activitatea $n străinătate; e) amortiarea din P/. 75! mportul de bunuri şi servicii depinde de P/ conform relaţiei H@1((7(*1J* unde
H L importul de bunuri si servicii* iar J @ P/. 4acă e%portul net de bunuri şi servicii este -( u.m. iar P/ este -(( u.m.* atunci e%portul de bunuri şi servicii este: a) ero unităţi monetare; b) -( unităţi monetare; c) 2(( unităţi monetare; d) 0unităţi monetare; e) 2- unităţi monetare. 7! În condiţii de recesiune este posibil să se producă: a) creşterea mai rapidă a P/5ului
real comparativ cu cea a P/5ului nominal; b) deplasarea curbei ofertei a+re+ate spre stân+a; c) deplasarea spre dreapta a curbei cererii a+re+ate; d) creşterea inflaţiei şi scăderea şomajului; e) oricare din cele de mai sus.
77! nstituţiile financiare şi de credit au ca funcţie principală: a) consumul de bunuri şi servicii; ! (inan&area acti%it'&ilor economice$ c) tranacţionarea bunurilor şi
serviciilor; d) emisiunea de monedă; e) producţia de bunuri şi servicii destinate pieţei. 17
7;! Be se cunosc următoarele date anuale: valoarea investiţiilor pentru $nlocuirea
capitalului uat @ &(* impoite indirecte @ 22* investiţii brute @ 1((* consumul populaţiei @ '-(* c#eltuieli ale statului @ 1&!* e%porturi nete @ 0. Bă se calculee valoarea P/ şi a investiţiilor nete: a) 11(( şi 10(; b) 11&( şi ,(; c) 1(,( şi 1&(; d) 1122 şi -(; e! 1100 )i 0 .
7:! 4acă un cetăţean român este an+ajat la o firmă din talia* atunci venitul pe care acesta $l câşti+ă este inclus $n: a! P6N6N6 Romnia )i P6I6N6 Italia; b) P../.
populaţie se ridică la 2(( miliarde lei. "onsumul populaţiei este !'( miliarde lei. 4atele anterioare arată că: a) veniturile disponibile ale populaţiei sunt &2( miliarde lei; b) $nclinaţia mar+inală spre consum este (*''; c) $nclinaţia medie spre consum este (*3(; d) economiile populaţiei sunt &( miliarde lei; e) $nclinaţia medie spre economisire este (*11,. ;1! Eeoria consumului conform căreia indiviii se comportă asemenea unor Qfii
risipitoriR* ţinând cont doar de veniturile curente* a fost propusă de: a) H. riedman; b) . Hodi+liani; c! 6M6 Henes; d) P. Bamuelson; e) 8. Bmit#. ;2! 4acă funcţia consumului este: " @ !( 7 (*0G4* atunci funcţia economiilor este: a) 6 @ !( 7 (*0G4; b) 6 @ !( 7 (*!G4; c) 6 @ 5!( 7 (*0G4; d) 6 @ !( 5 (*0G4 e! E > *30 @ 0-39K ;3! În perioada t( L t1* venitul creşte cu -(( u.m.. 4acă $nclinaţia mar+inală spre consum
este de (*'* atunci economiile: a) vor creşte cu &(( u.m.; b) vor scădea cu &(( u.m.; c! %or cre)te cu 100 u6m .; d) vor scădea cu 1(( u.m.; e) vor creşte cu -(( u.m.
;4! 4acă investiţiile de $nlocuire sunt in valoare de -( u.m.* iar investiţiile brute de 2(( u.m.* atunci investiţiile nete sunt: a) -( u.m.; ! 150 u6m.; c) 2(( u.m.; d) 2-( u.m.;
e) ( u.m. ;5! Într5o economie $n care $nclinaţia mar+inală spre consum este de (*, cu cât trebuie
să crească investiţiile pentru ca veniturile să sporească cu -(( u.m a) cu -(( u.m.; b) !(( u.m.; c! 200 u6m6$ d) 12-( u.m. e) '!!*!. ;! uncţia economiilor pe termen scurt este: 6@ 51((7(*2-G4H. Pra+ul de ruptură repreintă: a) 1((; b) '((; c) &((; d) ,((; e! toate r's#unsurile sunt (alse6 ;7! Fa o rată a inflaţie de 1( şi o rată nominală a dobânii de 2(* o investiţie de 1( milioane care aduce un venit net 9 valoare economică netă) de 1*1 milioane este: a! o#ortun'; b) inoportună; c) dependentă de rata reală a dobânii; d) dependentă de
dobânda netă; e) oportună dacă rata inflaţiei este mică.
;;! "ând rata venitului net actualiat este superioară ratei reale a dobânii* stocul de capital $ntr5o economie $n mod normal: a! cre)te; b) scade; c) rămâne nesc#imbat;
18
d) poate fi oricare din a*b*c dacă rata inflaţiei este !; e) poate fi oricare din a*b*c dacă rata venitului net este constantă. ;:! 4acă indicele S al lui Eobin are valoare supraunitară: a! in%esti&iile sunt stimulate$
b) investiţiile sunt un#ibate; c) valoarea de piaţă a firmei scade; d) capitalul $n funcţiune este apreciat; e) nici un răspuns corect. :0! "are va fi creşterea venitului reultată dintr5un spor investiţional de -.2-( mld. u.m.*
ştiind că $nclinaţia mar+inală spre consum a fost de (.'(: a) 1(.-(( mld. u.m.;b) 1-.0-( mld. u.m.; c) 21.((( mld. u.m.; d! 26250 mld6 u6m6; e) 2!.-2( mld. u.m. :1! Btocul de capital te#nic productiv la nivelul unei economii creşte atunci când: a) cT U 1; ! I CC<$ c! In > CC<; d) P/ @ consumul intermediar; e) soldul veniturilor
factorilor $n raport cu străinătatea este poitiv. :2! Pentru ca principiul acceleratorului să funcţionee la nivelul unei economii este necesar ca: a) cT @ 1; ! toate ca#acit'&ile de #roduc&ie e,istente s' (ie utili/ate inte+ral$ c) investiţia netă să fie mai mare decât investiţia brută; d) multiplicatorul
investiţiilor să fie constant; e) $ntre investiţie şi rata reală a dobânii să fie o relaţie poitivă.
:3! Potrivit le+ii psi#olo+ice fundamentale a lui Me?nes* atunci când venitul creşte: a) $nclinaţia mar+inală spre consum este constantă; ! consumul cre)te- dar mai "ncet; c) $nclinaţia mar+inală spre economisire este un număr poitiv şi supraunitar;
d) suma dintre $nclinaţia mar+inală spre consum şi $nclinaţia mar+inală spre economisire este mai mare decât 1; e) oamenii $nclină să economisească tot sporul de venit. :4! "are din aprecierile de mai jos sunt adevărate a! la un %enit dis#oniil e+al cu /ero- sursa consumului ec.i%alea/' cu o de/economisire$ b) potrivit le+ii
psi#olo+ice fundamentale* când venitul disponibil creşte* $nclinaţia mar+inală spre consum creşte; c) P/ $n termeni reali $nmulţit cu deflatorul P/ dă naştere la P/ $n termeni nominali; d) la un multiplicator al investiţiilor e+al cu -* $nclinaţia mar+inală spre consum a fost (*'; e) sta+flaţia $nseamnă un ritm de creştere al P/ mai mic decât rata inflaţiei.
:5! În le+ătură cu concluiile formulate de Me?nes cu privire la consum şi economisire* teoriile actuale apreciaă că: a! le+ea #si.olo+ic' (undamental' se %eri(ic' doar #e termen scurt$ ! #e termen lun+- "nclina&ia mar+inal' s#re consum este relati% constant'$ c) pe termen lun+* c#eltuielile pentru consum depind de venitul mediu; d! %enitul curent este (ormat din %enitul #ermanent )i din %enitul tem#orar$ e! a%erea )i %enitul din munc' in(luen&ea/' deci/iile de consum ale menaelor. :! "are din afirmaţiile de mai jos sunt corecte a! "n %irtutea acceleratorului- "n #erioadele de recesiune #oate s' a#ar' de/in%estirea net'$ ! cnd "nclina&ia mar+inal' s#re consum scade- multi#licatorul in%esti&iei scade$ c) potrivit lui
Me?nes* $nclinaţia mar+inală spre consum este constantă* pe parcursul $ntre+ii vieţi; d! in%esti&ia de de/%oltare are ca surs' %enitul net economisit$ e! cnd %enitul dis#oniil este /ero- consumul de a/' #oate antrena de/economisirea6
19
:7! Într5o anumită ţară* $n perioadele tj şi t( rata medie anuală a consumului a fost de
,(. În perioada tt faţă de t(* economiile au crescut de la 2(( mld. u.m.* la !(( mld. u.m. Bă se calculee: a) venitul naţional* $n t( şi tp; b) consumul menajelor* $n t( şi tp; c) $nclinaţia mar+inală spre consum; d) $nclinaţia mar+inală spre economisire.
:;! Fa nivelul unei economii naţionale* $n perioada t(* venitul naţional a fost de 1(((
mld. u.m. $n perioada următoare t1 venitul naţional a crescut cu 2(( faţă de t(* iar multiplicatorul investiţiilor a avut valoarea &. Be cere: a) sporul venitului naţional* $n t1V t(; b) sporul consumului populaţiei* $n t1Vt(; c) sporul economiilor* $n t 1Vt(; d) rata medie a consumului $n t* şi t(; e) $nclinaţia mar+inală spre consum; f) $nclinaţia mar+inală spre economisire.
::! "are dintre afirmaţiile de mai jos sunt corecte a) $n teoria D?nesiană* consumul se
află $n relaţie directă cu venitul pe termen lun+; b) $n teoria venitului permanent* individul $şi modeleaă consumul după venitul net; c! a%erea consumatorului este (ormat' din totalitatea unurilor reale )i (inanciare de&inute de acesta ; d) $n teoria ciclului de viaţă* consumul este o variabilă dependentă de venitul permanent; e) $ntre teoriile referitoare la consum şi economisire nu e%istă diferenţe insurmontabile. Galoarea unei investiţii este de 10- mil.u.m. În primul an investiţia ar aduce un venit de -( mil. u.m.* $n al doilea an '( mil. u.m.* iar $n al treilea an 3( mil. u.m.
100!
aţă de t ( investiţiile sporesc cu 1((( mil. u.m.* iar $nclinaţia mar+inală spre consum este de (*0. Bporul de venit după ! iteraţii şi sporul ma%im de venit viitor sunt* $n ordine : a! 21:0$ 3333; b) 1-!!; 2(((; c) 1-!!; !!!!; d) 2-!!; 2(((; e) nici un răspuns corect.
101!
102! "are dintre următoarele afirmaţii este corectă* te termen scurt: a! "nclina&ia mar+inal' s#re consum este constant'$ b) $nclinaţia medie spre consum este
crescătoare; c) $nclinaţia medie spre consum este mai mică decât $nclinaţia mar+inală spre consum; d) $nclinaţia mar+inală spre consum este descrescătoare; e) $nclinaţia mar+inală spre economii este descrescătoare. Be dă următoarea funcţie a consumului "@ 2((7(*0- G4. Pra+ul de ruptură este : a) 2((; b) &((; c!;00; d) 20-; e) nici un răspuns corect
103!
Pra+ul de ruptură repreintă: a)acel nivel al venitului pentru care consumul este nul; b)acel nivel al venitului la care consumul se realieaă pe baa sumelor economisite anterior; c)acel nivel al consumului necesar asi+urării unui trai decent; d)acel nivel al consumului pentru care se manifestă procesul de deeconomisire; e!
104!
acel ni%el al %enitului la care economiile sunt 0$
20
"unoaştem că investiţia $n t ( este de 1(((* iar $n t 1 creşte cu -(. În condiţiile $n care $nclinaţia mar+inală spre consum este (*'* sporul de venit după trei iteraţii este: a) -((; ! 1220; c) 2-((; d) !,,(; e) nici un răspuns corect
105!
"unoaştem că venitul naţional este de ,(( mld. u.m. soldul transferurilor curente $n raport cu străinătatea este de 1- mld. u.m.* transferurile sunt -( mld.u.m. iar* impoitele şi ta%ele plătite de populaţie sunt &( mld. u.m. Genitul naţional disponibil 9G4) * venitul personal al menajelor 9GPH) şi venitul disponibil al menajelor 9G4H) sunt* $n ordine: a) &'-; -!-; &3-; ! 15$ 5$ 25 ; c)&'-; &!-; !3-; d) &'-; -!-; -0-; e) nici un răspuns corect.
10!
107! "are dintre următoarele enunţuri sunt adevărate: a! #e termen lun+- "nclina&ia medie s#re consum este e+al' cu "nclina&ia mar+inal' s#re consum$ b) dacă
$nclinaţia medie spre consum este mai mică decât 1* avem un proces de deeconomisire; c) transferurile sunt incluse $n venitul naţional disponibil 9G4) d) profitul nedistribuit este inclus $n GPP; e) GPP conţine impoite şi ta%e plătite de populaţie. "unoaştem că G4H este de -(( mld. u.m.* impoite şi ta%e plătite de populaţie-( mld. u.m.* transferurile sunt ,- mld. u.m.* iar soldul transferurilor curente cu străinătatea este 52- mld. u.m. GPP* G4* G sunt* $n ordine: a!550$ 4;5$ 510$ b) &-(; -((; &0-; c) &-(; &((; !0-; d) --(; ,((; -0-; e) nici un răspuns corect.
10;!
8tunci când veniturile au crescut de 2 ori* cu 1((( mld. u.m. şi $n condiţiile creşterii ratei consumului de la !( la -(* economiile: a) nu se modifică; b) scad cu !(( u.m; c) cresc cu 10(( u.m.; d! cresc cu !(( u.m.; e) scad cu 0(( u.m.
10:!
uncţia de consum $ntr5o economie ar putea fi descrisă prin următoarea ecuaţie "@1((7(.0J şi investiţiile @-(. ivelul de ec#ilibru al venitului este: a) 1((;b) -(; c! 500$d) 1-(; e) (.
110!
4acă venitul creşte* atunci: a) ponderea consumului $n venit creşte; ! 111! #onderea consumului "n %enit se reduce ; c) creşterea absolută a economiilor este mai mare decât creşterea absolută a venitului; d) creşterea absolută a consumului este mai mare decât creşterea absolută a venitului; e) consumul absoarbe inte+ral creşterea venitului. În perioada E( L E1 venitul creşte cu &((( miliarde u.m. 4acă $nclinaţia mar+inală spre consum este (*'* atunci economiile: a) se reduc cu !2(( miliarde u.m.; b) se reduc cu '(( miliarde u.m.; c) cresc cu !2(( miliarde u.m.; d! cresc cu ;00 miliarde u6m .; e) nu se modifică.
112!
"urba formării naţionale de capital este descrescătoare $n raport cu nivelul P/5ului* pe termen scurt* deoarece: a) acceleratorul investiţiilor este descresător $n timp; b) e%porturile cresc atunci când nivelul +eneral al preţurilor scade; c) economisirea scade atunci când venitul a+re+at creşte; d) importurile rămân constante pe termen scurt; e! e%porturile sunt relativ constante* iar importurile cresc la o creştere a P/.
113!
21
Între multiplicatorul invetiţiilor 9M) şi multiplicatorul c#eltuielilor autonome 9M8) e%istă următoarea relaţie: a) M este mai cuprinător decât M8; ! M8 este mai cuprinător decât M; c) cei doi multiplicatori sunt indentici; d) M măsoară efectul flu%urilor de investiţii* pe când M8 măsoară efectul c#eltuielilor +uvernamentale; e) indicatorii nu sunt compatibili.
114!
nvestiţiile scad atunci când:a) se reduce rata dobânii;b) se reduc impoitele;c) se accelereaă amortiarea capitalului te#nic fi%;d) se antici#ea/' reducerea #ro(iturilor %iitoare$e! creşte cererea de consum.
115!
4acă multiplicatorul investiţiilor este 1(* iar sporul venitului viitor de 1(( unităţi monetare* atunci sporul investiţiilor şi $nclinaţia mar+inală spre economii sunt: a)3(; (*3; b)3(; (*1;c)1(; (*3;d) 10$ 0-1$e! imposibil de determinat.
11!
Hultiplicatorul investiţiilor este e+al cu 2. "are este modificarea investiţiilor ce a determinat o creştere a venitului cu 1(( miliarde unităţi monetare a) 50 miliarde unit'&i monetare$! 1(( miliarde unităţi monetare;c) 2(( miliarde unităţi monetare;d) 1-( miliarde unităţi monetare;e) nu se poate determina pe baa datelor oferite.
117!
4acă funcţia consumului este concavă* atunci una dintre următoarele afirmaţii este corectă: a) $nclinaţia medie spre consum creşte pe măsura creşterii venitului; b) $nclinaţia mar+inală spre consum este descrescătoare pe măsură ce venitul disponibil creşte; c) $nclinaţia mar+inală spre consum şi $nclinaţia medie spre consum sunt constante pentru orice nivel al venitului; d) $nclinaţia mar+inală spre economii se reduce pe măsură ce venitul creşte; e) b şi d..
11;!
ie modelul macroeconomic: J @ " 7 7 >* unde " @ 1(( 7 (*' G4* E/B @ -(* E @ 2-(* @ 2((* > @ 1-( 9J @ venitul naţional* " @ consumul* G4 @ venitul disponibil* @ investiţii* > @ c#eltuieli +uvernamentale* E/B @ transferuri de la bu+etul statului* E @ ta%e şi impoite). Genitul naţional de ec#ilibru este: a) 1450$ b) 22-(; c) 1-((* d) 12((; e) nu poate fi calculat.
11:!
Be dau următoarele informaţii cu privire la o economie desc#isă* e%primarea indicatorilor fiind $n mil. unităţi monetare: economii private '(* deficit bu+etar 2(* e%port net 1(* impoite şi ta%e colectate de stat &-* import !(. Bă se determine nivelul investiţiilor private şi cel al c#eltuielilor +uvernamentale: a) -(; 2-. b) !(; &-. c) 11(; ,-. d) 50$ 56 e) !(; 2-.
120!
Be dau următoarele informaţii cu privire la o economie desc#isă* e%primarea indicatorilor fiind $n mil. unităţi monetare: economii private '(* deficit bu+etar 2(* e%port net 1(* impoite şi ta%e colectate de stat &-* import !(. Bă se determine nivelul economiilor naţionale şi e%portului: a) 1((; 2(. b) '(; ,-. c) ,(; ,-. d) '(; &(. e) 0$ 406
121!
4acă se importă şi se consumă un bun $n valoare de 1(( u.m.* atunci: a) P/ creşte cu 1(( u.m.; b) P/ scade cu 1(( u.m.; c) consumul cre)te cu 100 u6m6$ d) e%portul net creşte cu 1(( u.m.; e) nici una dintre cele de mai sus.
122!
22
Be dau următoarele date 9e%primarea fiind $n unităţi monetare): formarea netă de capital fi% &(* investiţii de $nlocuire a capitalului fi% !(* variaţia stocurilor 1(. nvestiţia netă şi investiţia brută 9$n u.m.) sunt: a) 50$ ;06 b) &(; 0(. c) &(; '(. d) -(; &(; e) !(; 0(.
123!
Într5o economie se produc 2 bunuri x şi y. În 2((&* preţurile bunurilor şi cantităţile produse au fost P%*2((& @ &* P?*2((& @ -; A%*2((& @ -(* A?*2((& @ 1((. În 2((-* preţurile bunurilor şi cantităţile produse au fost P%*2((- @ ,* P?*2((- @ -; A%*2((- @ 1((* A?*2((- @ '(. 4eflatorul P/ $n anul 2((- este: a) (*'; b) 1*2; c! 1-25; d) (*0-; e) 1.
124!
4acă nivelul consumului autonom este de -( u.m.* iar multiplicatorul investiţiilor M@-* funcţiile consumului 9") şi economiilor 9B) vor fi de forma: a) " @ -( 7 (*2 J; B @ -( 7 (*' J; b) " @ L-( 7 (*' J; B @ L-( 7 (*2 J; c) " @ -( 7 (*' J; B @ L -( 7 (*2J; d) " @ 5 -( 7 (*2 J; B @ -( 7 (*' J; e) nu se pot precia.
125!
4acă $nclinaţia mar+inală spre consum este de (*' şi dacă: a) investiţiile sporesc cu o unitate* venitul va spori cu 2 unităţi; b) investiţiile sporesc cu 2 unităţi* venitul va spori cu ' unităţi; c) investiţiile sporesc cu ! unităţi* venitul va spori cu 1unităţi; d) investiţiile sporesc cu o unitate* venitul va spori cu ! unităţi; e) investiţiile sporesc cu o unitate* venitul va spori cu & unităţi.
12!
127!
Presupunem că $nclinaţia mar+inală spre consum $n 6 este (*'- şi $n
12;!
Presupunem că preţul de ofertă 9costul) unei maşini care funcţioneaă trei ani este de !(( u.m.; venitul obţinut $n primul an este de 11( u.m.* $n al doilea de 121 u.m.* iar $n ultimul an de 1!!*1 u.m. Haşina este vândută după trei ani la preţul de ,,*-- u.m. 4acă rata dobânii este de 1( * atunci : a) veniturile actualiate sunt de !(( u.m.; b) investiţia nu este oportună; c) stocul de capital nu se modifică; d) investiţia se poate efectua; e) a) 7 d).
12:!
Galoarea productiei interne totale de bunuri de consum este de -(( u.m.* iar cea de bunuri de investitii de 1(( u.m. B5au ac#iiţionat bunuri de consum $n valoare de &-( u.m. şi bunuri de investiţii de 0( u.m. Galoarea totală a investiţiilor este de : a) 0( u.m.; b) 10( u.m.; c) 1-( u.m; d) '( u.m.; e) 10( u.m.
130!
rmătoarele flu%uri se referă la o anumită economie : funcţia consumului 9") este de forma " @ - 7 (*0 Jd 9venitul disponibil)* iar investiţiile 9) @ 22. "are dintre enunţurile următoare este adevărat : a) atunci când Jd @ '( u.m.* cererea a+re+ată este de ,1 u.m.; b) şomajul se reduce pentru un Jd @ 1(( u.m.; c) stocurile se reduc cu ! u.m. atunci când cererea a+re+ată este de '! u.m.; d) economia nu este
131!
23
$n ec#ilibru pentru un Jd de '( u.m.; e) economia este $n ec#ilibru pentru un Jd de 1(- u.m. 4acă $nclinaţia medie spre consum pe termen lun+ este mai mică decât $nclinaţia medie spre consum curentă* atunci venitul temporar este* conform teoriei venitului permanent 9consumul fiind considerat constant): a) ne+ativ; b) poitiv; c) ero; d) este mai ridicat decât venitul
132!
Btocul de capital al unei economii scade atunci când : a) consumul este mai mare decât investiţiile; b) importurile sunt mai mari decât e%porturile; c) deprecierea capitalului este mai mare decât investiţia netă; d) investiţia netă este ne+ativă; e) creşte volumul economisirii.
133!
În caul unei funcţii a consumului de tip De?nesian* $nclinaţia medie spre consum: a) este descrescătoare $n raport cu venitul şi mai mare dec$t $nclinaţia mar+inală; b) este constantă şi mai mare dec$t $nclinaţia mar+inală spre consum; c) este e+ală cu $nclinaţia mar+inală spre consum; d) este descrescătoare $n raport cu venitul şi mai mică dec$t $nclinaţia mar+inală ; e) este crescătoare $n raport cu venitul.
134!
"are va fi creşterea venitului reultată dintr5un spor investiţional de '(( mld. lei* ştiind că $nclinaţia mar+inală spre consum a fost de (*0-: a) 1.-(( mld. lei; b) 2.&(( mld. lei; c) 1.3(( mld. lei; d) !.2(( mld. lei; e) 1(.-(( mld. lei.
135!
Hultiplicatorul fiscal 9al reducerii ta%elor şi impoitelor 5 E) se calculeaă conform formulei: a) WE V WG; b) cIV sI; c) 1 V sI; d) 1 V cI; e) 1 L c.
13!
Fa o creştere a venitului* $n mod normal: a) consumul va creşte direct proporţional cu venitul; b) economiile vor creşte direct proporţional cu venitul; c) consumul va creşte $ntr5o proporţie mai mică decât creşterea venitului; d) consumul va rămâne constant; e) economiile vor rămâne constante.
137!
Be cunosc următoarele date: venitul disponibil al +ospodăriilor populaţiei este ,!( u.m.; impoitele directe asupra +ospodăriilor populaţiei sunt de 2(( u.m.; consumul populaţiei este de !'( u.m. 8ceste date arată că: a) venitul disponibil al +ospodăriilor populaţiei este &2( u.m.; b) $nclinaţia mar+inală spre consum este (*''; c) $nclinaţia medie spre consum este (*3(; d) economiile +ospodăriilor populaţiei sunt &( u.m.; e) $nclinaţia medie spre economisire este (*12.
13;!
"onform teoriei De?nesiene a consumului* atunci când venitul unui individ $nre+istreaă o creştere: a) consumul va creşte cu o cantitate e+ală cu creşterea venitului;b) consumul %a s#ori "ns' cu mai #u&in dect cre)terea %enitului$ c! consumul va spori cu mai mult decât creşterea venitului; c) $nclinaţiile mar+inale spre consum şi spre economisire vor scădea;d) $nclinaţiile mar+inale spre consum şi spre economisire vor creşte.
13:!
4acă $nclinaţia mar+inală spre economii este (*2* iar venitul disponibil $nre5 +istreaă o creştere cu 1(( milioane unităţi monetare* atunci consumul: a) creşte cu 2( milioane unităţi monetare; b) cre)te cu ;0 milioane unit'&i monetare$ c! scade cu 2( milioane unităţi monetare; d) scade cu '( milioane unităţi monetare;e) nu este afectat de creşterea venitului disponibil.
140!
24
Înclinaţia mar+inală spre economii este dată de raportul:a) economiilor la venit; b) s#orul economiilor la s#orul %enitului$ c! sporul venitului la sporul economiilor; d) economiilor la sporul de venit;e) sporului economiilor la venit.
141!
"are dintre următoarele afirmaţii sunt corecte privind evoluţia produsului intern brut $n cursul unor perioade caracteriate prin creştere economică inflaţionistă a) P/ nominal creşte cu aceeaşi rată ca şi P/ real; b) P/ nominal creşte cu o rată inferioară P/5ului real;c) P/ nominal creşte mai rapid decât P/ real; d) P/ nominal ca şi cel real se menţin la acelaşi nivel; e) nici una dintre afirmaţiile anterioare nu este corectă.
142!
4acă c#eltuielile de consum se reduc cu 3( milioane unităţi monetare când venitul disponibil $nre+istreaă o scădere cu 1(( milioane unităţi monetare* atunci $nclinaţia mar+inală spre consum este:a) 1*1; b) 0-:$ c! (*1; d) L(*3; e) L(*1.
143!
Înclinaţia mar+inală spre consum corespunde: a) intersecţiei funcţiei de consum cu a%a =J; b) pantei funcţiei de consum $c! raportului dintre nivelul consumului şi cel al venitului;d) raportului dintre nivelul venitului şi cel al consumului;e) raportului dintre variaţia venitului şi cea a consumului.
144!
4acă $nclinaţia mar+inală spre economii este (*2-* atunci multiplicatorul investiţiilor este: a) 1V&; b) 2; c) &V!; d) !; e) 46
145!
4acă pentru 1(( milioane unităţi monetare venit disponibil suplimentar c#eltuielile de consum cresc cu ,- milioane unităţi monetare* atunci $nclinaţiile mar+inale spre consum şi spre economisire sunt: a) !-; (*,-; b) 0-5$ 0-35$ c! (*,-; (*,-; d) (*!-; (*!-; e) imposibil de determinat pe baa datelor oferite.
14!
4acă consumul e%cede venitul personal disponibil* atunci: a) economisirea personală este poitivă; b) economisirea personală este ero; c) economisirea #ersonal' este ne+ati%'$ d! economisirea personală scade; e) economisirea personală creşte.
147!
Într5o economie* capitalul fi% este la $nceputul unui an de 12( miliarde unităţi monetare* urmând ca la sfârşitul aceluiaşi an să crească cu 2-. "onsumul de capital fi% este de 2( miliarde unităţi monetare. În aceste condiţii* investiţia brută şi netă sunt 9$n miliarde unităţi monetare): a) 2(; !(; b) !(; 2(;c) !(; -(; c) -(; 2(; d)
14;!
50$ 306
25
Ca#itolul 156 Cre)terea economic'
1) "reşterea economică este evidenţiată de: a) mărimea P/; b) mărimea P/ pe locuitor; c) dinamica P/ nominal; d) dinamica PI real$ e) mărimea populaţiei. 2) Produsul intern brut potenţial: a) este o mărime ce nu se modifică pe termen lun+; b) estede re+ul'- o m'rime cresc'toare #e termen lun+$ c) este $ntotdeauna e+al cu nivelul efectiv al ofertei a+re+ate; d) creşte numai datorită pro+resului te#nic; e) nu depinde de calitatea factorilor de producţie. !) "are dintre următorii factori nu repreintă sursă a creşterii economice: a) resursele naturale; b) educaţia; c) )omaul$ d) stocul de capital; e) te#nolo+ia. &) "reşterea economică e%tensivă poate fi determinată de: a) reducerea populaţiei active; b) reducerea săptămânii de lucru de la &' la !, ore; c) in%esti&ii "n unuri de ca#ital la ni%elul te.nolo+ic e,istent$ d) poluarea ireversibilă a unor suprafeţe de teren a+ricol; e) reducerea volumui de +a metan e%tras. -) "reşterea economică intensivă este un reultat al: a) creşterii consumului de ener+ie; b) creşterii consumului de materii prime pe unitate de produs; c) creşterii ofertei de muncă; d) reducerii şomajului; e) cre)terii e(icien&ei utili/'rii (actorilor de #roduc&ie. ,) "ostul de oportunitate al creşterii economice constă $n: a) consumul efectiv de factori de producţie; b) investiţiile $n capacităţi de producţie; investiţia $n educaţie; c) protecţia mediului; d) consumul #o#ula&iei sacri(icat "n #re/ent. 0) 4evoltarea durabilă: a) este ec#ivalentă cu creşterea economică; b) presupune creşterea cantităţii de factori de producţie utiliaţi $n producţie; c) e%primă numai aspectele de protecţie a mediului; d) #resu#une armoni/area as#ectelor economice- ecolo+ice )i sociale ale de/%olt'rii$ e)reflectă sc#imbări de natură cantitativă ale economiei. ') Be dau următoarele date cu privire la produsul intern brut: P/ 9mlde u.m. preţuri curente)
2002
2003
-&
0(
3) Xtiind că nivelul +eneral al preţurilor a crescut cu !( $n anul 2((! faţă de 2((2* se apreciaă că $n acest interval: a) s5a $nre+istrat creştere economică; b) creşterea economică a fost de 23*,; c) creşterea economică a fost de 2,*0; d) nu a a%ut loc cre)tere economic'$ e) raspunsurile a5d sunt incorecte. 1()Procesul cresterii economice are o evolutie: a) constanta; b) liniara; c) neliniara; d) crescatoare; e) descrescatoare. 11) "resterea economica ero semnifică situatia $n care P/ real şi populaţia totală sporesc: a) $n acelasi ritm; b) $n ritmuri diferite; c) pe termen scurt; d) pe termen lun+; e) pe termen scurt şi pe termen lun+. 12) P/ potential nu repreinta: a) cel mai ridicat nivel al productiei care se poate obtine; b) acel volum al productiei care se constituie in oferta a+re+ata pe termen lun+; c) o scadere 26
a productiei pe termen lun+; d) faptul ca in preioade de recesiune* economia produce sub nivelul sau potential; e) faptul ca in preioadele de boom economic este posibila o productie care depaseste nivelul acestuia. 1!) actorii indirecti ai cresterii economice sunt: a) resursele umane; b) resursele naturale; c) stocul de capital; d) te#nolo+ia; e)dimensiunea cererii a+re+ate. 1&) n procesul cresterii economice* pro+resul te#nic este privit intotdeauna ca un factor : a) direct; b) indirect; c) neutru; d) residual; e) a si c. 1-) "reşterea economică intensivă este specifică: a) tuturor economiilor; b)tarilor avansate economic; c) tariilor inapoiate din punct de vedere economic; d) economiilor tarilor aflate in tranitie; e) tarilor cu economii aflate in perioade de acumulari sustinute. 1,)enomenul de crestere economica este ilustrat in mod direct de: a) cresterea P/ in termeni reali; b) cresterea P/ in termeni nominali; c) cresterea P/ realVlocuitor; d) a si b; e) a si c. 10) Eipul intensiv de creştere economică este caracteristic acelor economii naţionale care: a) sunt $nestrate cu resurse naturale abundente; b) sunt $n +eneral baate pe sporirea capacităţilor de producţie c) sunt $n ec#ilibru de subocupare; d) sunt capabile să +eneree şi să absoarbă pe scară lar+ă pro+resul te#nic; e) sunt $n +eneral baate pe sporirea volumului de factori de producţie utiliaţi. 1') "ria devoltării umane actuale constă $n: a) scaderea ratei natalitatii concomitent cu cresterea ratei mortalitatii* pe fondul adancirii saraciei in toate statele lumii; b) +lobaliarea efectelor ne+ative ale cresterii economice a unor state si subdevoltarii altor state; c) incompatibilitatea intre mediul creat de om si mediul natural; d) deec#ilibrul dintre justitia sociala* eficienta economica si profit; e) c si d. 13) ndicele devoltării umane: a) absolutieaă latura economică; b) ne+lijeaă aspectele economice; c) pune problema compatibiliării aspectelor economice cu cele social5umane; d) ţine seama +radul de +lobaliare; e) absolutieaă latura ecolo+ică;. 2() P/ pe locuitor creşte atunci cand: a) P/ creste mai $ncet decat creşte populatia; b) P/ scade si populatia creste; c) P/ scade mai mult decat scade populatia; d) P/ si populatia cresc in acelasi ritm; e) P/ creste si populatia scade. 21) Potrivit e%perientei accumulate in domeniul cresterii economice: a) fenomenul cresterii economice se apreciaa pe termen scurt; b) aceasta presupune o sporire a productiei medii reale pe locuitor pe termen lun+; c) pentru devoltarea economica este de preferat cresterea economica e%tensiva; d) P/ in termenii nominali este cel mai bun indicator pentru aprecierea acestui fenomen comple%; e) cea mai +rava situatie pentru o tara are loc atunci cand P/ real pe locuitor este mai mare decat P/ nominal pe locuitor. 22) 4upa natura contributiei factorilor la obtinerea P/ real* deosebim: a) o crestere e%tensiva* baata pe preponderenta influentei productivitatii factorilor; b) o crestere economica poitiva* cand sporeste volumul factorilor de productie utiliati; c) o crestere intensiva* reultat al sporirii eficientei folosirii factorilor de productie; d) o crestere e%tensiva* cand
27
P/ in termini nominali este mai mic decat P/ in termeni reali; e) o crestere e%tensiva si o crestere ne+ativa. 2!) Bpre deosebire de cresterea economica* devoltarea economica: a) se refera numai la nivelul macroeconomic; b) vieaa si aspectele cantitative ale evolutiei economice; c) implica sc#imbari structurale si de ordin calitativ in economie; d) se refera numai la consumul populatiei; e) este conceputa pe termen scurt. 2&)"are din afirmaţiile de mai jos este falsă a) creşterea economică este o premisă a devoltării economice; b) devoltarea economică +enereaă pro+res economic; c) 4 este un indicator de apreciere a devoltării durabilr $n termeni umani; d) creşterea P/ real poate să aibă loc $n condiţiile scăderii producţiei fiice finale; e) P/ $n termeni reali elimină influenţa modificării preţurilor asupra valorii P/. 2-)n caul unei cresteri economice predominant e%tensive: a) factorii cantitativi sunt preponderenti in sustinerea P/ pe locuitor; b) factorii de eficienta pot sa lipseasca in determinarea evolutiei P/; c) P/ pe locuitor nu creste; d) nu are loc e%tinderea campului de productie; e) relevanta este asi+urata de cresterea productivitatii factorilor de productie. 2,) "resterea economică: a) este un fenomen pe termen scurt; b) se refera la trendul ascendent al P/5ului real pe locuitor; c) se referă la fluctuatiile producţiei ăn jurul unui trend ascendent; d) se caracterieaă prin devansarea creşterii P/5ului real de către creşterea populaţiei; e) se măsoară prin intermediul P>/5ului nominal pe locuitor. 20) 4aca P/5ul real creste cu -* iar populatia scade cu (*-* atunci P/5ul real pe locuitor creste cu : a) &*-; b) -; c) -*-; d) 1(; e) 1(.2-. 2') 4aca ritmul P/5ului pe locuitor este de -* iar rata inflatiei este 1-* atunci cresterea economica este: a) intotdeauna e%tensiva; b) intotdeauna intensiva; c) neinflationista; d) inflationista; e) e%clusiv nominala. 23) 4aca P/5ul real creste in acelasi ritm cu populatia* atunci cresterea economica este: a) inflationista; b) neinflationista; c) ero; d) poitiva si e%tensiva; e) poitiva* dar intensive. !() 4evoltarea economica :a) este sinonima cu pro+resul economic; b)este sinonima cu cresterea economica; c) presupune cresterea economica; d) este independenta de pro+resul te#nic; e) este o premisa a cresterii economice. !1)4evoltarea economica durabilă :a) raspunde e%i+entelor preentului in detrimentul trebuintelor viitoare; b) raspunde trebuintelor viitoare in detrimentul e%i+entelor preentului ; c) reconciliaa devoltarea economica si e%i+entele mediului inconjurator; d) pune accentul pe cresterea economica in detrimentul protectiei mediului inconjurator; e) se refera cu precadere la latura cantitativa a activitatii economice. !2)ndicatorul devoltarii umane: a) coincide cu P/5ul real pe locuitor; b) coincide cu speanţa medie de viată; c) se foloseste pentru masurarea cresterii economice; d) se foloseste pentru aprecierea devoltarii durabile; e) cumuleaa doar doi indicatori partiali: speranta medie de viata si rata de instruire a populatiei.
28
!!) "reşterea economică este e%tensivă sau intensivă $n funcţie de: a) cum se consumă şi se foloseşte capitalul circulant; b) amploarea diminuării poluarii; c) +radul de $nestrare te#nică; d) contributia aspectelor cantitative şi calitative ale factorilor de productie la realiarea creşterii productiei naţionale; e) forma de proprietate asupra factorilor de productie implicati. !&) enomenul de creştere economică este ilustrat $n mod direct de: a) creşterea P/ realVlocuitor; b) creşterea P/ nominalVlocuitor; c) creşterea GVlocuitor; d) creşterea P/ nominal; e) creşterea deflatorului P/. !-) "are dintre indicatorii de mai jos nu poate arăta dacă o economie a $nre+istrat o creştere economică: a! PI nominal$ b) P/ real; c) P/ realV locuitor; d) P/ real; e) venitul naţional din care s5a eliminat influenţa preţurilor. !,) ndicatorul devoltării umane 94) nu ţine cont de: a) speranţa medie de viaţă; b) P/ real pe locuitor; c! ritmul de cre)tere a #o#ula&iei; d) +radul de alfabetiare; e) +radul de cuprindere $n $nvăţământ; !0) "a re+ulă* $ntr5o economie care are o evoluţie normală* P/5ul potenţial: a) este e+al cu P/5ul real; b) este e+al cu P/5ul nominal; c! este cresc'tor #e termen lun+ ; d) este e+al cu K ⋅ ∆ I ; e) cunoaşte fluctuaţii Mitc#in şi Yu+lar. !') Pe parcursul unui an populaţia ocupată creşte cu 1* capitalul cu '* P/5ul real cu 12* iar &( din venituri revin populaţiei ocupate. 4in perspectiva funcţiei BoloZ: a) nu s5a $nre+istrat creştere economică; b) creşterea economică a fost de 1; c) creşterea economică a fost de tip e%tensiv; d) ritmul pro+resului te#nic a fost de !; e! cre)terea economic' a (ost de ti# intensi% . !3) Pe baa funcţiei BoloZ se cunoaşte că: din venit* muncii $i revine -(* diferenţa dintre rata creşterii economice şi cea a capitalului a fost de - puncte procentuale* diferenţa dintre rata creşterii economice şi cea a mincii a fost de , puncte procentuale.
&2) "ând reultatele economice absolute şi populaţia totală cresc $n acelaşi ritm avem de5a face cu o: a) creştere economică ne+ativă; b) e%pansiune conjuncturală neinflaţionistă; c) creştere economică ero; d! men&inere a ni%elului re/ultatelor macroeconomice #e locuitor$ e) menţinere a ritmului sporului venitului naţional.
29
&!) Bpre deosebire de creşterea economică* devoltarea economică: a) are o conotaţie istorică mai restrânsă$ ! re(lect' )i noile ra#orturi te.nico*economice )i economico*sociale ce a#ar "n e%olu&ia economiei$ c! asi+ur' "mun't'&irea condi&iei umane- a calit'&ii %ieⅈ d) se referă e%clusiv la evoluţia structurilor psi#osociale şi administrative ale economiei; e! re(lect' )i o serie de trans(orm'ri calitati%*structurale ce au loc "n economie- "n modul de trai )i calitatea %ie&ii6
&&) Eeoria creşterii economice: a) se caracterieaă* $ntre altele* prin operaţionalitate; ! se a/ea/' #e un sistem de indicatori sintetici )i modele s#eci(ice$ c! "min' ac.i/i&ii teoretice )i a#licati%e s#eci(ice mai multor disci#line$ d! constituie o com#onent' im#ortant' a economiei #olitice$ e) se suprapune cu teoria reproducţiei sociale.
&-) actorii creşterii economice: a! e,ercit' o in(luen&' com#le,'- conu+at' )i contradictorie asu#ra e%olu&iei re/ultatelor macroeconomice$ ! in(luen&ea/' totdeauna direct )i decisi% dinamica re/ultatelor macroeconomice$ c! #ot s' in(luen&e/e e%olu&ia re/ultatelor macroeconomice (ie "n mod direct- decisi%- (ie imediat- indirect$ d! treuie e,#lica&i "ntr*o %i/iune +loal'- delimitarea net' a e(ectelor lor (iind +reu de reali/at$ e! ")i e,ercit' ac&iunea lor su as#ect cantitati%estructural )i calitati%6
&,)actorul uman intervine $n procesul creşterii economice prin: a! s#orirea %olumului muncii #restate la scar' macroeconomic'$ ! e%olu&ia calit'&ii acestui (actore,#rimat' "n s#ecial #rin #roducti%itatea muncii$ c! dimensiunile sale de ordin cantitati%- structural )i calitati%$ d! interac&iunea com#ensatoare dintre %olumul )i calitatea ca#italului real$ e) substituirea forţei de muncă.
&0)Eipul e%tensiv al creşterii economice: a! cores#unde unei contriu&ii maoritare a laturilor cantitati%e ale (actorilor direc&i la e%olu&ia s#ortului PI #e locuitor$ b) reultă prin a+re+area dimensiunilor structural5calitative ale factorilor ce contribuie la formarea sporului P/ pe locuitor $ c! se a/ea/' "n s#ecial #e acumul'ri sus&inute- #e un am#lu e(ort in%esti&ional$ d! este caracteristic &'rilor cu un ni%el de de/%oltare relati% mai redus$ e! determin'- "n #rinci#iu- costuri economice- sociale )i ecolo+ice ridicate6
&')Eipul intensiv de creştere economică a! este #ro#riu economiilor a%ansate- cu structuri te.nico*economice moderne$ ! succede- "n #rinci#iu- celui e,tensi%$ c! cores#unde unei contriu&ii maoritare a laturilor calitati%e ale (actorilor direc&i la e%olu&ia s#orului PI #e locuitor$ d! determin'- "n #rinci#iu- costuri economice )i ecolo+ice mai reduse$ e) se află la +raniţa dintre tipul e%tensiv şi cel structural al creşterii
economice. &3) "ria natural5umană a devoltării contemporane: a! constituie un #roces ce se des(')oar' la scar' +loal'$ ! accentuea/' incom#atiilitatea mediului creat de om cu e,i+en&ele mediului natural$ c) este specifică economiei de comandă; d! re#re/int' consecin&a unui anumit ti# de #ro+res economic$ e! este +enerat' de limitele asolute )isau relati%e ale resurselor economice .
-() ndicatorul devoltării economiei umane: a! se a/ea/' #e coroorarea e(ectelor de natur' uman' ale acti%it'&ilor economico*sociale$ b) nu se poate determina datorită necuantificării aspectelor psi#olo+ice* comportamentale; c! se determin' #e a/a 30
corel'rii unor al&i indicatori ce e,#rim' e(ectele de natur' uman'$ d! nu (ace astrac&ie de PI #e locuitor$ e! relie(ea/' )i as#ecte esen&iale ale e%olu&iei demo+ra(ice6
-1) "reşterea economică intensivă : a! #resu#une cre)terea calit'&ii )i e(icien&ei utili/'rii (actorilor de #roduc&ie$ b) este sin+ura cale de e%tindere a producţiei naţionale; c)este sinonimă cu devoltarea durabilă; d) este obţinută e%clusiv $n ţările devoltate; e) nici un răspuns corect. -2) Printre sursele de creştere economică se numără: a) pro+resul economic; ! ca#italul$ c! #ro+resul te.nolo+ic$ d! resursele naturale$ e) nici unul de mai sus. -!)4evoltarea economică: a) se baeaă e%clusiv pe sc#imbările cantitative pe care le $nre+istreaă P/; b) este un concept sinonim cu pro+resul economic; c) se poate realia $n lipsa unui proces de creştere economică susţinută; d)este un fenomen rar $ntâlnit; e! nici un r's#uns corect6
-&)Bunt costuri ale creşterii economice: a) sacrificarea consumului viitor; b) creşterea şomajului pe termen lun+; c! deteriorarea mediului natural$ d! reducerea sau e#ui/area resurselor nere+eneraile$ e)e+aliarea veniturilor. --)4evoltarea durabilă presupune: a) asi+urarea unor standarde minime de protecţie a mediului; ! #reocu#are crescnd' #e calitatea cre)terii economice ; c) un proces de creştere baat pe consumul de resurse nere+enerabile; d) aplicarea conceptului de ec#itate inter+eneraţională; e) nici un răspuns corect. -,) Hodelul de creştere economică al lui
31
variabilelor modelelor de creştere economică; e) politicile economice pe care le recomandă fiecare model de creştere economică. ,1) "are dintre următoarele situaţii nu are ca efect creştere economică a)promovarea
pro+resului te#nolo+ic; b) creşterea nivelului de instruire al an+ajaţilor; c) creşterea producţiei bunurilor de capital;d) cre)terea )omaului$ e! creşterea e%porturilor. ,2) În modelul BoloZ* funcţia de productie : a) are randamente de scara descrescatoare; b) are randamente de scara crescatoare; c) are randamente de scara constante; d) este descrescatoare; e) nu depinde de inestrarea economiei cu capital. ,!)Fa starea stationara a economiei in modelul BoloZ : a) investitiile acopera complet deprecierea capitalului; b) investitiile sunt mai mari decat deprecierea capitalului; c) stocul de capital al unei tari creste; d) stocul de capital al unei tari se reduce; e) investitiile sunt mai mici decat deprecierea capitalului. ,&) n modelul BoloZ are loc o deplasare a functiei de productie ca urmare a : a) cresterii ratei economisirii; b) deprecierii capitalului; c) reducerii ratei economisirii; d) pro+resului te#nic; e) cresterii populatiei. ,-) Potrivit re+ulii de aur* dacă raportul MVF depăşeşte stocul de capital optim care corespunde celui mai $nalt nivel al consumului* atunci avem de5a face cu următoarea situaţie: a) o acumulare prea mare de capital* care duce la o ineficienţă economică; b) o creştere a economiilor; c) o creştere a venitului şi a consumului de ec#ilibru* care duce la o eficienţă economică; d) o acumulare redusă de capital; e) nici un răspuns corect. ,,)
01) Yo#n Ha?nard Me?nes a arătat că: a) economia tinde automat către ocuparea deplină a mâinii de lucru; b) dacă e%istă şomaj* atunci e%istă şi inflaţie; c) economia poate fi $n ec#ilibru cu subocupare; d) rata dobânii nu este importantă; e) piaţa muncii este perfect concurenţială. 02) "are dintre măsurile menţionate mai jos este necesară $n condiţii de recesiune prelun+ită a)creşterea cotei obli+atorii a reervelor băncilor comerciale; b) creşterea impoitelor; c) scăderea ratei dobânii; d) scăderea c#eltuielilor bu+etare; e) controlul preţurilor. 0!) În condiţii de e%pansiune economică* $n mod normal* are tendinţă de creştere: a) rata şomajului; b) numărul falimentelor; c) indicele preţurilor; d) datoria publică; e) cursul de sc#imb. 0&) Honetariştii: a) sunt adepţii stimulării economiei printr5o politică monetară e%pansionistă; b) afirmă că intervenţiile +uvernamentale reduc stabilitatea economiei; c) consideră că economiile concurenţiale sunt prin natura lor instabile; d) consideră că economiile capitaliste contemporane nu sunt concurenţiale; e) afirmă că modificarea masei monetare influenţeaă creşterea economică doar pe termen lun+. 0-) În faa de e%pansiune a ciclului economic: a) cererea de bani se reduce* iar ratele dobânii cresc; b) cererea de bani se reduce* iar ratele dobânii se reduc de asemenea; c) cererea de bani creşte* iar ratele dobânii cresc de asemenea; d) cererea de bani creşte* iar ratele dobânii se reduc; e) nici cererea de bani şi nici ratele dobânii nu se modifică. 0,) Produsul intern brut efectiv este mai mic decât cel potenţial. Pentru creşterea produsului intern brut la nivelul său potenţial* teoria lui Y. H. Me?nes recomandă: a) creşterea cotei reervelor obli+atorii ale băncilor comerciale; b) reducerea impoitelor; c) creşterea ratei dobânii; d) reducerea c#eltuielilor +uvernamentale; e) diminuarea deficitului bu+etar.
33
Ca#itolul 16
1) "iclurile determinate de oscilaţia stocurilor au perioada de: a) ,51( ani; b) 40 luni "n medie$ c) până la un an; d) -(5,( ani; e) 1( luni. 2) "iclicitatea: a) este un fenomen rar $ntâlnit $n economiile contemporane; ! re(lect' succesiunea #erioadelor de e,#ansiune economic' )i a celor de contrac&ie$ c) se caracterieaă prin valori ale indicatorilor macroeconomici identice de la o perioadă la alta; d) are $ntotdeauna aceeaşi durată; e) a 7 c. !) "are dintre afirmaţiile următoare referitoare la ciclurile economice este falsă pot fi determinate de şocuri ale ofertei; b) pot fi determinate de şocuri ale cererii; b) intervenţia +uvernamentală poate fi una din cauele declanşării recesiunii; c) ciclurile economice sunt identice$ e) nu e%istă un model unic al ciclului economic. &) "iclul afacerilor constituie o realitate pentru orice economie deoarece: a) politicile +uvernamentale nu conduc la recesiuni; b) in%esti&iile "nre+istrea/' %aria&ii ca urmare a #ro+resului te.nolo+ic )i modi(ic'rii #re&urilor (actorilor de #roduc&ie$ c) c#eltuielile de consum ale menajelor $nre+istreaă mari variaţii ca răspuns la modificarea ratelor dobânilor; d) importurile se modifică odată cu sc#imbările produse $n celelalte economii; e) toate cele de mai sus. -) Pe parcursul unei recesiuni: a) investiţiile cresc; b) +radul de ocupare creşte; c) impoitele cresc; d! rata )omaului cre)te$ e) economia produce la nivel potenţial. ,) În condiţii de e%pansiune economică* $n mod normal* au o evoluţie ascendentă: 1) rata şomajului; 2) numărul falimentelor; !) cursurile titlurilor financiare; &) rata ocupării forţei de muncă; -) nivelul preţurilor. a) 91*2*!*&*-); b) 91*2*-); c! F3-4-5!; d) 91*!*-); e) 9&*-). 0) 6voluţia ciclică prin fluctuaţiile investiţiilor este e%plicată de: a) teoriile subconsumului; b) teoria mar%istă; c) concepţia De?nesistă; d! teoriile su#raacumul'rii de ca#ital; e)curentul monetarist. ') 4in punctul de vedere al şcolii monetariste* ciclicitatea economică este determinată de: a) insuficienţa cererii* care frâneaă oferta şi creşterea producţiei; b) alternanţa unor stări de optimism ale a+enţilor economici cu cele de pesimism; c) %aria&ii ru)te ale o(ertei monetare$ d) capacitatea a+enţilor economici de a anticipa raţional evoluţiile viitoare ale sistemului economic; e) ciclul electoral. 3) nstrumentele prin care se aplică politica monetară şi de credit sunt: a) rata dobânii; b) creditul; c) masa monetară; d) emisiunea monetară e%cesivă; e) cotele de impoit. 89a*b*d*e); Fa--c); "9b*c*e); 49a*d*e); 69a*e). 1()Politica fiscală recomandă* ca măsură de influenţare a cererii a+re+ate* $n faa de recesiune: a) creşterea ratei dobânii; ! reducerea ta,elor )i im#o/itelor$ c) reducerea c#eltuielilor publice; d) creşterea fiscalităţii; e) reducerea ratei dobânii.
34
11) În faa de boom economic prelun+it politica monetară şi de credit recomandă: a) reducerea ratei dobânii; b) creşterea c#eltuielilor +uvernamentale; c! cre)terea ratei don/ii$ d) creşterea fiscalităţii; e) reducerea ratei reervelor obli+atorii. 12) "reşterea c#eltuielilor publice constituie* $n viiunea susţinătorilor teoriilor De?nesiste* modalitatea: a! de#')irii (a/ei de recesiune a ciclului de a(aceri$ b) adâncirii criei; c) stopării boom5ului economic; d) reducerii faei de e%pansiune; e) reducerii +radului de ocupare. 1!) 4in perspectiva şcolii De?nesiste* $n perioade de e%pansiune se recomandă: a) reducerea ratei dobânii; b) creşterea importurilor; c) cre)terea (iscalit'&ii$ d) creşterea c#eltuielilor publice; e) toate cele de mai sus. 1&) Hecanismele instituţionaliate ce au rolul de a $mpiedica sau de a atenua fluctuaţiile cererii a+re+ate $n raport cu conjunctura economică repreintă: a) stabiliatori automaţi ai ofertei +re+ate; b) ritmuri de creştere ale P/; c) politici conjuncturale baate pe stimularea ofertei; d! staili/atori automa&i ai cererii a+re+ate; e)a5d false. 1-) "iclicitatea economica este determinata* in ultima instanta de modul specific de evolutie a: a) productiei; b) nivelului +eneral al preturilor; c) ocuparii fortei de munca; d! randamentul utili/arii (actorilor de #roductie$ e) veniturilor factorilor de productie. 1,)"iclurile economice repreinta: a) modul descendent al productiei; ! (luctuatiile #roductiei in urul unui trend ascendent$ c) un fenomen intamplator; d) forma anormala de evolutie a activitatii economice; e) evolutia productiei in ritm constant. 10) n cadrul faei de e%pansiune a ciclului economic: a) productia se reduce; ! creste +radul de ocu#are a (ortei de munca$ c) cursul titlurilor de valoare se reduce; d) oportunitatile de afaceri se reduc; e) scad investitiile. 1') 6%pansiunea este frânată de: a) cresterea productivitatii; b) cresterea ratei profitului; c) diminuarea deec#ilibrelor economice; d) reducerea eficientei factorilor de productie; e) reducerea semnificativa a stocurilor. 13) n cadrul faei de recesiune a ciclului economic: a) productia creste; b) rata somajului se reduce; c) scad investitiile; d) afacerile devin prospere; e) cursul titlurilor de valoare creste. 2()"ria ciclică marc#eaă: a) trecerea de la e%pansiunea economica la recesiune; b) inceputul faei de e%pansiune economica; c) procesul ireversibil de declin al productiei; d) procesul de pro+res reversibil al productiei; e) amplificarea potentialului de eficienta a factorilor de productie. 21) n caul unei e%pansiuni economice prelun+ite se recomandă: a) e%pansiunea monetara; b) cresterea ratelor dobanii; c) reducerea fiscalitatii; d) cresterea c#eltuielilor bu+etare; e) marirea deficitului bu+etar. 22) În caul unei recesiuni economice prelun+ite se recomandă: a) controlul mai ri+uros al masei monetare; b) reducerea ratelor dobânii; c) mărirea impoitelor; d) reducerea c#eltuielilor bu+etare; e) scăderea ac#iiţiilor de stat. 35
2!)Politica monetara adecvată $n caul e%pansiunii prelun+ite constă $n: a) majorarea impoitelor; b) reducerea c#eltuielilor bu+etare; c) controlul deficitului bu+etar; d) emisiune monetara suplimentara; e) cresterea ratelor dobanii. 2&)Politica fiscală adecvată $n caul e%pansiunii prelun+ite constă $n: a) majorarea impoitelor; b) cresterea c#eltuielilor bu+etare; c) mărirea deficitului bu+etar; d) emisiune monetară suplimentară; e) creşterea ratelor dobânii. 2-) Hajorarea c#eltuielilor publice $n faa de recesiune economică determină 9caeteris paribus):a) scaderea productiei reale; b) cresterea somajului conjectural; c) cresterea deficitului bu+etar; d) a si b; e) a si c. 2,)4acă se doreşte relansarea cererii a+re+ate* atunci nu ar trebui să: a) se majoree c#eltuielile publice; b) se reducă ratele dobânii; c) fie reduse impoitele; d! creasc' rata re/er%elor oli+atorii ale 'ncilor; e) crească salariile an+ajaţilor. 20)luctuaţiile ciclice se caracterieaă prin faptul că: a) sunt determinate de factori aleatori; ! se re#et' cu o anumit' re+ularitate; c) apar cu predilecţie $ntr5o anumită perioadă a anului; d) se datoreaă unor factori sociali; e) sunt cele mai des $ntâlnite $n activitatea economică. 2') În faa de e%pansiune a unui ciclu economic nu are loc: a) creşterea cererii a+re+ate; b) creşterea +radului de $ndatorarea a firmelor; c) creşterea preţurilor; d! cre)terea )omaului; e) creşterea ratei profitului. 23) În caul $n care $ntr5o economie se manifestă o recesiune nu trebuie să se: a) reducă impoitele; b) reducă rata scontului; c) reducă nivelul reervelor obli+atorii ale băncilor; d! reduc' de(icitul u+etar; e) ac#iiţionee titluri de stat de către bănci. !() În caul unei e%pansiuni economice prelun+ite se recomandă: a) e%pansiunea monetară; b) creşterea ratelor dobânii; c) reducerea fiscalităţii; d) creşterea c#eltuielilor bu+etare; e) mărirea deficitului bu+etar. !1) În cadrul faei de e%pansiune a ciclului economic: a) producţia se reduce; b) creşte +radul de ocupare pe piaţa muncii; c) cursul titlurilor de valoare se reduce; d) oportunităţile de afaceri se reduc; e) scad investiţiile. !2) În faa de e%pansiune prelun+ită* autorităţile şi unităţile bancare adoptă şi unele măsuri de frânare a creşterii economice* având ca scop principal: a) să menţină consumul $n limite decente; b) să prevină o creştere e%a+erată a veniturilor; c) să prevină a+ravarea unor deec#ilibre; d) să conserve unele resurse mai limitate; e) să elimine poluarea. !!) În recesiune de tip Yu+lar de re+ulă* cunosc o contracţie: a) +radul de ocupare a forţei de muncă; b) +radul de folosire a capitalului fi%; c) investiţiile; d) rata şomajului; e) ritmul creşterii economice. !&) "ria structurală este o componentă a ciclului; a) Yu+lar; b) Mitc#in; c) Mondratiev; d) fiecăruia din cele anterioare; e) toate răspunsurile a5d sunt false.
36
!-) În faa descendentă a ciclului secular 9lun+)* ciclului Yu+lar $i sunt caracteristice: a) e%pansiuni puternice şi prelun+ite; b) e%pansiuni de re+ulă debile şi de scurtă durată; c) recesiuni de mică intensitate; d) recesiuni prelun+ite; e) crie structurale. !,) În cadrul actualei fae a ciclului Mondratiev are loc traniţia spre un nou mod te#nic de producţie* spre un nou sistem de activitate economică caracteriat prin: a) industrialiarea tuturor ţărilor; b) deindustrialiare; c) terţiariarea economiilor; d) se trece la oua economie baată pe noile te#nolo+ii informatice şi de comunicaţii 9E"); e) se declanşeaă trecerea la oua 6conomie privită ca viitorul vieţii economico5 sociale. !0) În deceniul precedent economia
&-) În cadrul faei de e%pansiune a ciclului economic: a) producţia se reduce; b) creşte +radul de ocupare a forţei de muncă; c) cursul titlurilor de valoare se reduce; d) oportunităţile de afaceri se reduc; e) scad investiţiile. &,) 6%pansiunea este frânată de: a) creşterea productivităţii; b) creşterea ratei profitului; c) diminuarea deec#ilibrelor economice; d) reducerea eficienţei factorilor de producţie; e) reducerea semnificativă a stocurilor din economie. &0) În cadrul faei de contracţie a ciclului economic: a) producţia creşte; b) rata şomajului se reduce; c) scad investiţiile; d) afacerile devin prospere; e) piaţa titlurilor de valoare este de tip \bullR. &') "iclurile economice: a) se succed conform unui model +eneral unic; b) au durate şi amplitudini nere+ulate; c) repreintă o formă anormală a activităţii economice; d) nu pot fi atenuate prin măsuri de politică economică; e) se manifestă $n jurul unui trend descrescător al producţiei. &3) În caul unei e%pansiuni economice prelun+ite se recomandă: a) e%pansiunea monetară; b) creşterea ratelor dobânii; c) reducerea fiscalităţii; d) creşterea c#eltuielilor bu+etare; e) mărirea deficitului bu+etar. -() În caul unei recesiuni severe se recomandă: a) controlul mai ri+uros al masei monetare; b) reducerea ratelor dobânii; c) mărirea impoitelor; d) reducerea c#eltuielilor bu+etare; e) scăderea ac#iiţiilor de stat. -1) Politica monetară adecvată $n caul unei e%pansiuni prelun+ite constă $n: a) majorarea impoitelor; b) reducerea c#eltuielilor bu+etare; c) controlul deficitului bu+etar; d) emisiune monetară suplimentară; e) creşterea ratelor dobânii. -2) Politica fiscală adecvată $n caul unei e%pansiuni prelun+ite constă $n: a) majorarea impoitelor; b) creşterea c#eltuielilor bu+etare; c) mărirea deficitului bu+etar; d) emisiune monetară suplimentară; e) creşterea ratelor dobânii. -!) "iclicitatea macroeconomică repreintă: a) un semn al criei sistemului capitalist; b) o consecinţă a instabilităţii politice* militare şi economice pe plan mondial; c! o "nl'n&uire a decajalelor de tip recesionist şi de tip inflaţionist; d) o consecinţă a sc#imbărilor democratice a partidelor la +uvernare; e) un fenomen specific ţărilor $n devoltare. -&) "reşterea c#eltuielilor +uvernamentale are ca efect direct: a) reducerea consumului; b) creşterea economiilor; c) creşterea $nclinaţiei mar+inale spre consum; d) reducerea cererii a+re+ate; e) cre)terea cererii a+re+ate6 --)politică fiscală orientată spre creşterea impoitelor poate fi $nsoţită de unul dintre efectele următoare: a) $ncurajarea investiţiilor a+enţilor economici; b) diminuarea in%esti&iilor a+en&ilor economici$ c! creşterea profiturilor firmelor; d) creşterea numărului an+ajaţilor; e) creşterea pe termen lun+ a veniturilor bu+etului de stat. -,) În condiţii de recesiune este posibil să se producă: a) reducerea şomajului; b) deplasarea curbei ofertei a+re+ate spre dreapta; c) deplasarea spre dreapta a curbei cererii a+re+ate; d) de#lasarea s#re stn+a a curei cererii a+re+ate$ e! creşterea mai rapidă a P/ L ului real comparativ cu cea a P/ L ului nominal. 38
39
Ca#itolul 176 Piata muncii
1) Putem spune că cererea de muncă este: a) elastică pe termen scurt* inelastică pe termen lun+; b) inelastică pe termen scurt* elastică pe termen lun+; c) cu elasticitate unitară atât pe termen scurt cât şi pe termen lun+; d) perfect elastică pe termen scurt* perfect inelastică pe termen lun+; e) perfect inelastică pe termen scurt* perfect elastică pe termen lun+. 2) 8tunci când efectul de substituţie domină efectul de venit* elasticitatea ofertei individuale de muncă $n raport cu salariul este: a) poitivă; b) nulă; c) ne+ativă; d) +∞ ; e) −∞ . !) "urba ofertei individuale de forţă de muncă este cotită* indicând faptul că: a) dacă salariul este ridicat* atunci efectul de substituţie este dominant; b) dacă salariul este ridicat* atunci efectul de venit este dominant; c) efectele de substituţie şi de venit au acelaşi sens; d) efectul de substituţie devine mai important pe termen lun+; e) efectul de venit devine mai important pe termen lun+. &) 4acă efectul de venit este mai puternic decât efectul de substituţie* atunci oferta individuală de muncă: a) este perfect elastică; b) este perfect inelastică; c) are pantă ne+ativă; d) are pantă poitivă; e) este crescătoare. -) Pe piaţa muncii* cererea de forţă de muncă scade mai mult decât creşte oferta de forţă de muncă. Balariul şi numărul de lucrători an+ajaţi la nivelul de ec#ilibru: a) cresc; b) scad; c) creşte şi respectiv* scade; d) scade şi respectiv* creşte; e) rămân constante. ,) Fa un moment dat* pe piaţa muncii e%istă e%ces de ofertă de forţă de muncă $n domeniul informatic. În acest domeniu* salariul are tendinţa să: a) crească; b) scadă; c) rămână constant; d) fie e+al cu ero; e) fie $ntotdeauna $ntr5o relaţie inversă cu productivitatea muncii. 0) 4acă cererea de muncă creşte* salariul creşte deoarece: a) la vec#iul nivel de ec#ilibru al salariului e%istă un e%ces de ofertă; b) salariul de ec#ilibru este determinat de cerere; c) salariul de ec#ilibru este determinat de ofertă; d) salariul de ec#ilibru este permanent stabil; e) la vec#iul nivel de ec#ilibru al salariului e%istă un e%ces de cerere. ') "ostul de oportunitate pentru factorul muncă repreintă: a) utilitatea acestui factor; b) salariul $n utiliarea curentă; c) salariul $n cea mai avantajoasă utiliare alternativă; d) productivitatea mar+inală a muncii; e) c#eltuielile pentru pre+ătirea profesională a forţei de muncă. 3) = persoană care tocmai a absolvit facultatea şi nu şi5a +ăsit $ncă un loc de muncă face parte din următoarea cate+orie de şomaj: a) voluntar; b) fricţional; c) structural; d) te#nolo+ic; e) de discontinuitate. 1() Be cunosc următoarele date despre o firmă activă pe piaţa muncii: Num'r de lucr'tori
Produc&ia total' Fuc'&ilun'!
1 2 ! &
2( !0 -2 ,, 40
11)
4acă preţul de vânare al bunului este 1( lei şi salariul lunar plătit de firmă acestei cate+orii de lucrători este de 1-( lei* nivelul ma%im al an+ajărilor este: a) 1 lucrător; b) 2 lucrători; c) 3 lucr'tori; d) & lucrători; e) nu poate fi calculat.
12) 6c#ilibrul pieţei muncii se realieaă pentru un salariu de 1,0 unităţi monetare. 4acă acţiunile sindicatului determină creşterea salariului la 10- unităţi monetare* atunci: a) creşte numărul de lucrători care doresc să se an+ajee; b) scade numărul de locuri de muncă oferite de $ntreprinători; c) numărul lucrătorilor an+ajaţi este mai mic comparativ cu situaţia iniţială; d) pe piaţa muncii apare un surplus de ofertă de muncă; e) se "ntm#l' toate cele de mai sus6
1!) 4acă efectul de venit este e+al cu cel de substituţie* oferta de muncă este* $n raport cu salariul: a) inelastică; b) #er(ect inelastic'$ c) elastică; d) perfect elastică; e) cu elasticitate unitară. 1&) 4eplasarea curbei cererii de muncă spre dreapta poate avea loc atunci când: a) oferta de muncă scade ca urmare a scăderii populaţiei totale; b) munca este parţial $nlocuită cu capital; c) salariul orar scade ceteris paribus; d) $ntreprinderile anticipeaă o reducere a volumului vânărilor; e) +u%ernul acord' (acilit'&i (irmelor care an+aea/' tineri . 1-) 4eplasarea curbei ofertei de muncă spre dreapta are loc atunci când: a) populaţia activă scade; b) munca este $nlocuită cu capital; c) populaţia ocupată creşte; d) tot mai multe (emei casnice doresc s' lucre/e- intrnd "n cate+oria #o#ula&iei acti%e dis#oniile$ e) creşte volumul investiţiilor $n economie. 1,) 4acă cererea privind bunurile realiate cu ajutorul factorului muncă va scădea* atunci: a) creşte oferta de muncă; b) cererea de muncă va spori; c) cererea de munc' se %a reduce$ d) scade oferta de muncă; e) cererea şi oferta de muncă nu vor fi afectate. 10) 4acă are loc o creştere a cererii pe piaţa bunului ]* atunci: a) cererea de muncă venită din partea firmelor producătoare de bunul ] se va reduce; b) cererea de munc' %enit' din #artea (irmelor #roduc'toare de unul Q %a cre)te$ c! oferta de muncă specialiată $n producerea bunului ] va scădea; d) salariul plătit de firmele ce produc bunul ] va scădea ; e) oferta de locuri de muncă $n producerea bunului ] se va reduce. 1') "ererea de muncă este inelastică dacă: a) ponderea c#eltuielilor salariale $n totalul c#eltuielilor de producţie este ridicată; b) cererea pentru bunul produs este elastică; c) munca poate fi substituită fără dificultate cu alt factor de producţie; d) munca este +reu de sustituit cu un alt (actor de #roduc&ie$ e) preţul bunului vândut scade. 13) 8tunci când cererea pentru bunurile obţinute $ntr5o anumită ramură economică devine mai elastică: a) cererea de munc' din ramura res#ecti%' de%ine mai elastic'$ ! cererea de muncă din ramura respectivă devine mai inelastică; c) cererea de muncă va avea pantă poitivă; d) oferta de muncă devine perfect inelastică; e) firmele vor fi stimulate să acorde creşteri salariale. 2() 8tunci când cererea pentru bunurile obţinute $ntr5o anumită ramură economică devine mai inelastică: a) cererea de muncă din ramura respectivă devine mai elastică; b) cererea de munc' din ramura res#ecti%' de%ine mai inelastic'$ c! cererea de muncă va avea
41
panta poitivă; d) oferta de muncă devine perfect inelastică; e) nici una din cele de mai sus. 21) Balariul nu va creşte dacă: a) productivitatea muncii creşte; b) cererea de muncă $nre+istreaă o creştere; c) oferta de muncă se reduce; d) o(erta de munc' s#ore)te$ e) cererea de muncă $nre+istreaă o creştere* iar oferta de muncă se reduce. 22) Piaţa
muncii pentru profesori* $ntr5o localitate unde e%istă două licee* se $ncadreaă $n tipul de piaţă: a) cu concurenţă perfectă, dacă profesorii sunt organizaţi î n sindicate puternice; b) de monopol bilateral; c) de oligopol; d) de oligopson; e) cu concurenţă monopolistică.
2!) 4iferenţele dintre salarii apar* $ntre altele* şi datorită a) omo+enităţii meseriilor şi profesiilor; b) nevoilor de consum difererenţiate ale salariaţilor; c) e+aliării condiţiilor de muncă; d) moilit'&ii reduse a (or&ei de munc'$ e) ec#ivalenţei dintre efectul de venit şi efectul de substituţie al creşterii salariului. 2&) 4acă are loc o creştere a nivelului salariului minim +arantat* cel mai probabil efect va fi: a) o creştere a ocupării ca urmare a creşterii cererii de muncă; b) o reducere a salariilor pentru salariaţii din sindicate; c) o reducere a ratei şomajului $n rândul an+ajaţilor mai puţin productivi; d) o cre)tere a )omaului "n rndul #ersoanelor cu e,#erien&' redus'$ e) o reducere sensibilă a ofertei de muncă. 2-) 8tunci când un sindicat reuşeşte să obţină o creştere salarială pentru membrii săi* totodată va conduce la: a) creşterea productivităţii totale $n aceeaşi proporţie cu creşterea salarială; b) o reducere a cantit'&ii de munc' cerute de (irm'$ c) o creştere a salariilor $n ramurileVfirmele nesindicaliate; d) o creştere a ofertei de locuri de muncă; e) nici unul din raspunsurile de mai sus. 2,) "are dintre afirmaţiile de mai jos nu caracterieaă cererea de muncă: a) repreintă nevoia de muncă salariată; b) provine din partea firmelor; c) se poate e%prima prin numărul locurilor de muncă; d) depinde de productivitatea muncii; e! e,#rim' num'rul #ersoanelor care doresc s' munceasc' . 20) "are dintre afirmaţiile de mai jos cu privire la oferta de muncă nu este adevărată: a) are un caracter ri+id; b) provine din partea populaţiei; c) depinde de nivelul salariării; d! )omerii nu #artici#' la o(erta de munc' ; e) curba ofertei de muncă este crescătoare $n funcţie de nivelul salariului. 2') 6fectul de substituţie pe piaţa muncii stimuleaă o persoană: a) să muncească mai puţin; b) să substituie timpul de muncă cu timp liber; c! s' munceasc' mai mult ; d) să acceleree ritmul de muncă; e)să preţuiască timpul liber. 23) "urba ofertei individuale de forţă de muncă este cotită* indicând faptul că: a) dacă salariul este ridicat* atunci efectul de substituţie este dominant; b) dacă salariul este ridicat* atunci efectul de venit este dominant; c) efectele de substituţie şi de venit au acelaşi sens; d) efectul de substituţie devine mai important pe termen lun+; e) efectul de venit devine mai important pe termen lun+.
42
!() Fa un moment dat* pe piaţa muncii e%istă e%ces de ofertă de forţă de muncă $n domeniul informatic. În acest domeniu* salariul are tendinţa să: a) crească; b) scadă; c) rămână constant; d) fie e+al cu ero; e) fie $ntotdeauna $ntr5o relaţie inversă cu productivitatea muncii. !1) Hărimea cererii de muncă nu depinde de: a) situaţia economică a firmelor; b) populaţia activă şi evoluţia ei; c) faa ciclului economic; d) volumul total al investiţiilor; e) mărimea salariului; !2) 8mplificarea e%cedentului ofertei de muncă faţă de cererea de muncă este influenţată de: a) creşterea productivităţii muncii; b) creşterea numărului locurilor de muncă; c) creşterea +radului de an+ajare; d) reducerea natalităţii; e) caracterul e%tensiv al economiei. !!) 8ctivităţile care fac obiectul cererii şi ofertei de muncă sunt: a) casnice; b) realiate de salariaţi; c) realiate de toţi cei care lucreaă; d) realiate de studenţi şi elevi; e) realiate de nesalariaţi. !&) "ererea de muncă derivă din: a) nevoia de a munci a persoanelor adulte; b) cerinţa şomerilor de a se $ncadra $n muncă; c) nevoia de bunuri care se pot obţine prin muncă salariată; d) solicitarea de a munci formulată de persoanele casnice; e) nevoia de a munci a tinerilor absolvenţi ai unei forme de calificare. !-) "ererea de muncă $n raport cu nevoia de muncă: a) sunt e+ale; b) este mai mare; c) este mai mică; d) este constantă; e) nu au nici o le+ătură. !,) u sunt particularităţi ale ofertei de muncă: a) perioada $ndelun+ată $n care ea se formeaă; b) mobilitatea ei perfectă; c) caracterul său de a nu se conserva; d) ri+iditatea ei; c) limitarea an+ajării sub o anumită vârstă. !0) 8vând $n vedere relaţiile pe piaţa muncii* salariul mediu nominal este $n t( de & (((.((( u.m.* iar $n t1 creşte cu -(. În aceeaşi perioadă* preţurile de consum au crescut cu ,(. 8ceasta $nseamnă că salariul real: a) s5a redus cu 1(*2-; b) s5a redus cu ,*2-; c) a crescut cu &*2-; d) a crescut cu 12*2-; e) s5a redus cu '*2-. !') Presupunem că $ntr5un interval de timp salariul real creşte cu 1-* iar preţurile de consum cresc cu &(* atunci salariul nominal reultat din ne+ocierile $ntre purtătorii cererii şi cei ai ofertei de muncă: a) sporeşte cu 0-; b) sporeşte cu 10-; c) scade cu 0-; d) sporeşte cu 1((; e) scade cu 10-. !3) 6voluţia pieţei favorieaă* la un moment dat* creşterea salariului nominal de 1*! ori. 4acă la acel moment preţurile de consum s5au dublat* atunci salariul real: a) a crescut cu ,*-; b) a scăut cu ,*-; c) a crescut cu !-; d) a scăut cu !-; e) a crescut cu 1*! ori. &() 4acă cererea şi oferta de muncă pe ansamblu ar fi e+ale 9realiând ec#ilibrul pe piaţa muncii): a) nu e%istă şomaj involuntar şi natural; b) nu e%istă nici un fel de şomaj; c) e%istă şomaj de ec#ilibru; d) e%istă doar şomaj fricţional; e) e%istă doar şomaj structural
43
&1) 4acă un individ care preferă timpul liber timpului de muncă* efectul de venit este mai mare decât efectul de substituţie* dia+rama ofertei de muncă: a) are pantă poitivă; b ! are #ant' ne+ati%'; c) este perfect inelastică; d) este perfect elastică; e) este independentă de salariu. &2) 4acă efectul de substituţie pe piaţa muncii este mai mare decât efectul de venit: a!utilitatea mar+inal' a unei ore de munc' este mai mare dect utilitatea mar+inal' a unei ore de tim# lier$ b)utilitatea mar+inală a unei ore de muncă este mai mică decât
utilitatea mar+inală a unei ore de timp liber; c) productivitatea mar+inală a unei ore de muncă este mai mare decât productivitatea mar+inală a unei ore de timp liber; d)productivitatea mar+inală a unei ore de muncă este mai mică decât productivitatea mar+inală a unei ore de timp liber; e) utilitatea mar+inală a unei ore de muncă este e+ală cu utilitatea mar+inală a unei ore de timp liber. &!) "ererea de muncă depinde $n primul rând: a) nivelul salariului solicitat de sindicate; ! productivitatea mar+inală a muncii şi salariul mediu; c) ec#ilibrul de forţe dintre patronate şi sindicate; d) re+lementărilor impuse de +uvern pe piaţa muncii; e) flu%urile mi+ratori ale forţei de muncă. &&) "urba ofertei individuale de muncă: a) este normală $n raport cu nivelul salariului; b) nu are nici un punct de infle%iune;c) admite ca asimptotă oriontală abscisa; d) admite ca asimptotă verticală ordonata; e) este anormală deoarece de la un anumit nivel al salariului descreşte. &-) u repreintă ri+iditate a pieţei muncii: a) dimensiunea temporală; b) dimensiunea spaţială 9teritorială); c) dimensiunea structural5profesională; d! ca#acitatea de adaptare pe termen scurt; e) capacitatea de a se stoca. &,) =ferta de muncă perfect elastică: a) este paralelă cu abscisa $ntrucât creşte e%ponenţial cu nivelul salariului; b) este paralelă cu ordonata deoarece nu e%istă condiţii pentru stocarea serviciului L muncă; c! este $ntâlnită $n caul forţei de muncă necalificate; d) arată o creştere direct proporţională a cantităţii de muncă $n raport cu nivelul salariului; e) indică o relaţie invers proporţională $ntre cantitatea de muncă şi nivelul salariului. &0) Honopsonul pe piaţa muncii are ca efect: a) atin+erea nivelului de ec#ilibru al salariului şi un e%ces de cerere; b) atin+erea nivelului de ec#ilibru al ocupării şi un deficit al nivelului de salariare; c! restric&ionarea atât a nivelului salariării* cât şi a nivelului ocupării; d) blocarea funcţionării pieţei muncii şi o creştere bruscă a salariilor; e) liberaliarea circulaţiei forţei de muncă $ntre sectoarele ecoomiei naţionale. &') Honopolul pe piaţa muncii are ca efect: a) atin+erea nivelului de ec#ilibru al salariului şi un e%ces de cerere; b) atin+erea nivelului de ec#ilibru al ocupării şi un deficit al nivelului de salariare; c) restricţionarea atât a nivelului salariării* cât şi a nivelului ocupării; d) a#ari&ia unei cre)teri arti(iciale a o(ertei de (or&' de munc'$ e) liberaliarea circulaţiei forţei de muncă $ntre sectoarele ecoomiei naţionale. &3) u repreintă consecinţă a e%istenţei monopolului bilateral pe piaţa muncii; a) atin+erea nivelului salariului de ec#ilibru; ! atin+erea nivelului de ec#ilibru al ocupării forţei de muncă; c) restricţionarea nivelului ocupării forţei de muncă; d) apariţia unor ne+ocieri $ntre patronate şi sindicate; e) e%istenţa şomajului. 44
-() 4acă preţul muncii este de 1 unităţi monetare* productivitatea mar+inală a muncii 2
unităţi de produs* iar preţul unei unităţi de produs - unităţi monetare* atunci acest producător: a) minimieaă costul total; b) ma%imieaă profitul; c) nu are #ro(it ma,im$d! este $n situaţie de monopol; e) nici una dintre cele de mai sus.
-1) = reducere a cererii de muncă $ntr5un domeniu dat conduce la modificarea salariului şi a
nivelului ocupării astfel: a) creştereVcreştere; b) creştereVreducere; c) reducereVcreştere; d) reducereVmenţinere constantă; e) reducerereducere6
-2) 4acă salariul creşte* iar efectul de substituţie este dominant* individul va decide: a) s' lucre/e mai #u&ine ore$ ! să lucree ore suplimentare; c) să beneficiee de mai mult
timp liber; d) să nu modifice dimensiunea timpului liber; e) să renunţe la locul de muncă pentru a deveni şomer.
45
Ca#itolul 1;6 omaul 1! Hăsurarea şomajului: 1) nu se realieaă pe baa unei metodolo+ii unice; 2) nu este
posibilă* nici necesară; necesară; !) se realieaă prin calculul unor indicatori indicatori specifici; &) constituie o problemă controversată; -) implică estimarea nivelului* structurii* intensităţii şi duratei lui. a) 91*2*!); 91*2*!); b) 9!*&*-); c! F1-3-4-5); d) 92*!*&*-); e) 91*-)
2! = persoană care5şi pierde locul de muncă datorită restrân+erii activităţii $n construcţii 9$n
perioada de iarnă) poate fi $ncadrată $n şomajul: a) te#nolo+ic; b) intermitent; c)structural; d! se/onier; e) de ec#ilibru.
3! Xomajul de+#iat se manifestă mai ales $n: a) sectorul privat; b) sectoarele cu eficienţă sporită; c! sectorul #ulic$ d) firmele $n care e%istă o competiţie puternică $ntre salariaţi;
e) nici o variantă nu este corectă.
4! "are dintre următoarele procese contribuie direct la apariţia şiVsau e%tinderea şomajului
1) reducerea cursului valutar; 2) reducerea costului de producţie; !) creşterea ofertei de muncă ceteris paribus; &) reducerea cererii de muncă ceteris paribus; -) reducerea puterii de cumpărare a banilor. a) 91*2*!); b 91*&); c9!*&*-); dF3-4!$ e 92*-). 5! "reşterea cererii pe piaţa bunurilor şi serviciilor determină* $n condiţiile unei oferte de reducerea ea ratei )omaului )omaului$$ c) muncă mu ncă nemod nemodific ificată ată:: a) creşte creşterea rea ratei ratei şomaju şomajului lui;; ! reducer
scăderea cererii de muncă; d) reducerea r educerea salariilor; e) scăderea producţiei. ! "reşterea cererii pe piaţa bunurilor şi serviciilor determină* $n condiţiile unei oferte de muncă muncă nemodific nemodificată: ată: a) creşte creşterea rea ratei ratei şomaj şomajului; ului; ! reducerea ratei )omaului$ c)
scăderea cererii de muncă; d) reducerea r educerea salariilor; e) scăderea producţiei.
rete#nolo+iare determină* pe termen lun+: a) creşterea şomajului şomajului 7! Bporirea investiţiilor $n rete#nolo+iare stru struct ctur ural al;; b) creş creşte tere reaa şoma şomaju julu luii te#n te#nol olo+ o+ic ic;; c) redu reduce cere reaa şoma şomaju julu luii seo seoni nier er;; d! reducerea reducerea )omaului structural$ e) creşterea şomajului de+#iat. ;! "urba P#illips* $n varianta sa iniţială* evidenţia o relaţie $ntre: a! rata )omaului )i rata salariilo salariilorr nominale$ nominale$ c) multiplicator şi acceleratorul investiţiilor; c) investiţii şi rata de
creştere a P/; d) vitea de circulaţie a banilor şi rata şomajului; e) rata inflaţiei şi cursul de sc#imb al monedei. :! Xomajul natural descrie acel nivel al şomajului la care: a) producţia economiei corespunde
nivelului potenţial; b) are loc accelerarea inflaţiei; c) şomajul fricţional este nul; d) şomajul structural este nul; e) şomajul te#nolo+ic este nul.
10!
activă cuprinde şomerii şi populaţia ocupată* rata şomajului calculată la populaţia activă este: a) 2-; b) 2(; c) !(; d) '; e) 1-. 11! 11! Populaţia totală este de 22*- milioane persoane. Populaţia $n afara limitelor pentru vârsta
de muncă este de 1( milioane persoane. Populaţia $n vârstă de muncă* dar inaptă* este de (*2 milioa milioane ne persoa persoane. ne. Persoa Persoanel nelee casni casnice* ce* elevii elevii** stude studenţi nţiii şi milita militarii rii $n terme termenn $nsumeaă (*' milioane persoane. 4acă populaţia ocupată este de 1( milioane persoane* atunci numărul şomerilor şi rata şomajului calculată $n raport cu populaţia activă sunt: a) 46
2*! milioane* 2!; b) 2*! milioane* 2(; c) 1*- milioane* 1-; d) 1*- milioane* 1!*(&; e) 2*- milioane* 21*0!. 12! Xomajul se referă la: a) un deec#ilibru economic* cererea de muncă fiind mai mare decât
oferta; b) un deficit de forţă de muncă; c) o stare poitivă a economiei; d) neasi+urarea locurilor de muncă pentru o parte din populaţia activă disponibilă; e) satisfacerea cererilor de an+ajare* indiferent dacă solicitanţii au sau nu un loc de muncă. 13! Xomajul apare atunci când: a) cererea este mai mare decât oferta pe piaţa muncii; b)
cererea este mai mică decât oferta pe piaţa muncii; c) cererea este e+ală cu oferta pe piaţa muncii; d) e%istă e%ces de cerere pe piaţa muncii; e) piaţa muncii este $n ec#ilibru. 14!
populaţia ocupată şi populaţia totală; c) populaţia activă şi populaţia totală; d) numărul şomerilor şi populaţia totală; e) numărul şomerilor şi populaţia activă. 15! 4in perspectiva pieţei muncii* modificarea structurii economiei pe activităţi se reflectă $n:
a) şomajul ciclic; b) şomajul structural; c) şomajul te#nolo+ic; d) creşterea ofertei de forţă de muncă; e) creşterea resurselor de forţă de muncă.
1! 4in perspectiva pieţei muncii* pro+resul te#nolo+ic se reflectă $n: a) şomajul ciclic; b)
şomajul structural; c) şomajul te#nolo+ic; d) creşterea ofertei de forţă de muncă; e) creşterea resurselor de forţă de muncă. 17! 4acă piaţa muncii este $n ec#ilibru* atunci: a) nu e%istă şomaj; b) nu e%istă şomaj
involuntar; c) nu e%istă şomaj voluntar; d) populaţia ocupată este e+ală cu populaţia activă; e) populaţia ocupată este mai mare decât populaţia activă.
1;! Percepţia că salariile sunt prea mici determină: a) şomaj involuntar; b) şomaj voluntar; c)
creşterea ofertei de forţă de muncă; d) reducerea cererii de forţă de muncă; e) reducerea ofertei e%cedentare de forţă de muncă. 1:! e+ocierile colective care impun un nivel ridicat al salariului determină: a) creşterea
cererii de forţă de muncă; b) reducerea cererii de forţă de muncă; c) diminuarea şomajului; d) creşterea populaţiei ocupate $n raport cu populaţia activă; e) reducerea ofertei de forţă de muncă. "aua principală principală a şomajulu şomajuluii $n condiţiile condiţiile ec#ilibrului ec#ilibrului De?nesia De?nesiann de subocupa subocupare re este: este: a) 20! "aua slaba calificare a lucrătorilor; b) randamentul scăut al capitalului; c) insuficienţa cererii de bunuri; d) mobilitatea redusă a forţei de muncă; e) insuficienţa ec#ipamentului de producţie.
21! oţiunea de \şomaj involuntarR a fost introdusă $n ştiinţa economică de: a) 8. Bmit#; b)
4.
curb curbaa Fore Forent nt; ; b) curb curbaa Faff Faffer er;; c) curb curbaa rie riedm dman an;; d) curb curbaa P#il P#illip lips; s; e) curb curbaa posibilităţilor de producţie. producţie.
47
23! 4acă rata efectivă a şomajului este mai mare decât rata şomajului natural* atunci: a)
resursele economiei sunt suprautiliate; b) $n economie e%istă presiuni inflaţioniste; c) a 7 resursele le de munc' munc' ale economiei economiei sunt suutili/ suutili/ate$ ate$ e) producţia reală este b; d! resurse superioară celei potenţiale.
24!
cu producţia potenţială; c) rata minimă a şomajului; d) a şi b; e) a* b şi c.
25! "onsiderăm că nivelul producţiei potenţiale 9Jp) @ 1-((; rata naturală a şomajului 9
, ; rata actuală a şomajului 9
se reduce; b) rata somajului nu se modifica; modifica; c) se manifesta tendinta tendinta de deinflatie; d) rata somajului este mai mare decat 8<; e) se reduce şomajul structural. 27! Presupunem că nivelul producţiei potenţiale 9Jp) @ 1((( u.m.; rata naturală a şomajului
9
2;! "onform le+ii lui =Dun atunci când are loc o depăşire a ratei naturale a şomajului* P/
real: a) depăşeşte P/ potenţial; b) scade sub nivelul P/ potenţial; c) este influenţat doar de nivelul preţurilor; d) evolueaă direct proporţional; e) se transformă $n P/ nominal. 2:! 4acă cererea pentru bunurile realiate cu ajutorul factorului muncă va creşte* atunci: a)
oferta de muncă creşte; b) cererea de muncă se reduce; c) cererea de muncă va spori; d) oferta de muncă se va reduce; e) salariile vor scădea. 30! creştere a ofertei de muncă concomitentă cu scăderea cererii de muncă poate determina: a)
creşterea şomajului; b) menţinerea salariului real;c) sporirea salariului real; d) creşterea +radului de ocupare a forţei de muncă; e) nici una din cele de mai sus. 31! 4acă rata actuală a şomajului este mai mare decât rata şomajului natural* atunci: a)
resursele economiei sunt suprautiliate; b) rata şomajului natural este prea mică; c) $n economie e%istă presiuni inflaţioniste puternice; d) toate variantele de mai sus; e) nici una dintre variantele de mai sus. 32! "are dintre afirmaţiile de mai jos cu privire la rata naturală a şomajului nu este adevărată
a) rata naturală a şomajului este este mai mare mare de (; b) b) rata naturală a şomajului şomajului e%istă $n rata natu natura ral' l' a )oma )omau ulu luii este este dete deterrmina minat' t' de (act (actor orii oric oricee socie ocieta tate te;; c! rata rata natur naturală ală a şomaju şomajului lui nu conduc conducee la accelera accelerarea rea inflaţi inflaţiei; ei; e) conun conunctu ctura rali$ li$ d) rata reducerea ratei naturale a şomajului este ineficientă economic.
33! Poate fi considerat şomer: a! un indi%id indi%id care care a demis demisionat ionat de de un'%oi un'%oie$ e$ b) un fost
an+ajat care care nu mai caută caută loc de muncă;c) un student student la cursurile de i; d) o +ospodină care munceşt munceştee $n propria propria casă; e) un individ individ care s5a $mbolnăvit $mbolnăvit +rav şi nu mai poate munci.
48
34! Pentru a fi considerat şomer* un individ trebuie să $ndeplinească cumulativ mai multe
condiţii. 4intre acestea nu face parte condiţia: a) să fie apt de muncă; b) să nu muncească; c) să fie disponibil pentru an+ajare; d! s' mai (i muncit "n trecut$ e) să caute un loc de muncă. 35! n individ apt de muncă* ce tocmai a terminat facultatea* dar nu şi5a +ăsit $ncă un loc de muncă* poate fi $ncadrat $n cate+oria de şomaj: a! (ric&ional; b) structural; c) ciclic; d)
permanent; e) natural.
3! Populaţia totală a unei ţări este de 2( milioane indivii. 4in aceştia 1( milioane sunt $n
afara vârstei de muncă* iar alţi -(( ((( sunt inapţi de muncă. Xtiind că elevii şi studenţii* militarii $n termen şi persoanele casnice sunt $n număr de -(( ((( şi că populaţia ocupată este 3V1( din populaţia activă* $n ţara respectivă şomajul este de: a) 1(( (((; b) -(( (((; c! 400 000; d) 1-( ((( e) '-- (((. 37! Populaţia totală a unei ţări este 22 mil. persoane* din care ' mil. sunt inapte de muncă* din
populaţia aptă 1( mil. au loc de muncă remunerat. 4in populaţia aptă neocupată* jumătate caută loc de muncă şi sunt dispuşi să se an+ajee imediat. umărul şomerilor şi rata şomajului calculată $n raport cu populaţia activă disponibilă sunt: a) 2*( milioane* 2!; b) 2*! milioane* 2(; c) 1*- milioane* 1-; d) 1*- milioane* 1!*&; e) 2*( milioane* 1&*2. 3;!
activă cuprinde şomerii şi populaţia ocupată* rata şomajului calculată la populaţia activă este:a) 2-; b) 2(; c) !(; d) '; e) 1-. 3:! Xomajul voluntar este determinat de: a) sporul demo+rafic mai accentuat decât dinamica
economiei naţionale; b) restructurarea activităţii economice la diferite niveluri; c) incompatibilitatea pre+ătirii profesionale cu cerinţele pieţei muncii; d) imposibilitatea de a +ăsi un loc de muncă la salariul dorit; e) aplicarea le+islaţiei muncii $n re+lementarea raporturilor de muncă. 40!
totale a ţării; b) situaţia ocupării inte+rale a populaţiei apte şi disponibile pentru muncă; c) situaţia $n care e%istă numai şomaj voluntar; d) situaţia $n care e%istă numai şomaj involuntar; e) situaţia $n care nu e%istă şomaj .
41! ormarea şomajului este determinată de: a) diminuarea ratei natalităţii; b) diminuarea
puterii de cumpărare a monedei; c) sporirea ofertei de muncă* ceteris paribus; d) creşterea cererii de muncă* ceteris paribus; e) diminuarea cursului valutar. 42! 6valuarea şomajului se poate asi+ura prin calcularea: a) deec#ilibrului dintre producţie şi
consum; b) unor indicatori absoluţi şi relativi; c) deec#ilibrului dintre oferta de muncă şi cererea de locuri de muncă; d) ratei inflaţiei; e) viteei de rotaţie a banilor. 43! = persoană care a ajuns $n situaţia de şomer datorită recesiunii economice poate fi
$ncadrată $n şomajul: a) intermitent; b) ciclic; c) te#nolo+ic; d) structural; e) voluntar.
44! "ostul şomajului la nivelul persoanelor şi +rupurilor de persoane afectate cuprinde: a)
numai aspecte economice; b) doar aspecte psi#olo+ice* comportamentale; c) preponderent
49
aspecte morale; d) aspecte de natură economică* etică* social5economică ş.a.; e) aspecte privind doar posibilităţile personale de consum. 45! ^intele de restructurare a economiei pe activităţi* forme de proprietate* teritoriu ş.a.*
formeaă caua esenţială pentru şomajul: a) seonier; b) intermitent; c) structural; d) te#nolo+ic; e) ciclic. 4! În
dintr5o perspectivă metodolo+ică pluricriterială; b) este determinat de comple%itatea traniţiei la economia de piaţă concurenţial5funcţională; c) este +enerat doar de disponibiliarea muncii $n conte%tul rete#nolo+iării; d) se manifestă $ndeosebi sub forma şomajului voluntar; e) se $nre+istreaă $n special ca şomaj natural. 47! Fa momentul t(* populaţia activă a unei ţări este de -( milioane persoane* iar rata
şomajului de 12*-. Fa momentul t1 numărul şomerilor se reduce cu 2(* iar populaţia activă sporeşte cu 2 milioane de persoane. În această situaţie* rata şomajului la momentul t1 va fi: a) 1(*,(; b) 11*,-; c) 3*,1; d) 12*1(; e) 1!*-(. 4;! În condiţiile $n care rata şomajului este la momentul t1 de 1(* iar la momentul t(* a fost
de 12* $nseamnă că rata şomajului s5a redus cu: a) 12*-0; b) 13*0,; c) ,!*!!; d) 1,*,0; e) '!*!!. 4:! Într5o ţară* P/ potenţial@1(((( mld. B4* P/ efectiv@3((( mld. B4* rata naturală a
şomajului este &. În baa le+ii =M* rata şomajului efectiv ar fi: a) 1&; b) 1(* c) ,; d) 3; e) nici un răspuns corect. 50! Xomajul e%plicat de Y.H.Me?nes şi pus pe seama variaţiilor cererii efective +lobale are caracter: a) permanent; ! ciclic; c) seonier; d)structural; e) clasic. 51! "onform le+ii lui =Dun atunci când are loc o depăşire a ratei naturale a şomajului* de către cea efectivă* P/ real:a) depăşeşte P/ potenţial;b) scade su ni%elul PI #oten&ial ;c) nu
este afectat;d) oscileaă $n jurul P/5ului potenţial; e) nici un răspuns corect. 52! Fa un nivel al salariului real mai mare decât salariul de ec#ilibru * diferenţa dintre oferta de muncă şi ceea ce doresc să an+ajee firmele repreintă : a) şomaj fricţinal; ! )oma in%oluntar; c) şomaj structural; d) şomaj te#nic; e) şomaj te#nolo+ic. 53! Bunt efecte ale şomajului: a) pierderea de%terităţii datorită diviiunii muncii; b) ec#ilibrarea bu+etului de stat; c! reducerea PI ; d! cre)terea trans(erurilor $ e) nici un
răspuns corect. 54! = persoană care tocmai a absolvit facultatea şi nu şi5a +ăsit $ncă un loc de muncă face parte din următoarea cate+orie de şomaj: a) voluntar; ! (ric&ional$ c) structural; d)
te#nolo+ic; e) de discontinuitate. 55! Xomajul natural descrie acel nivel al şomajului la care: a! #roduc&ia economiei
corespunde nivelului potenţial; b) are loc accelerarea inflaţiei; c) şomajul fricţional este nul; d) suma dintre şomajul fricţional şi cel structural este ne+ativă; e) suma dintre şomajul fricţional şi cel voluntar este ero.
50
5!
activă cuprinde şomerii şi populaţia ocupată* rata şomajului calculată la populaţia activă este: a) 2-; ! 208$ c) !(; d) '; e) 1-. 57! Populaţia totală a unei ţări este de 22*- milioane persoane. Populaţia $n afara limitelor
pentru vârsta de muncă este 1( milioane persoane; populaţia $n vârstă de muncă* dar inaptă* (*2 milioane persoane; persoane casnice* elevi* studenţi* militari $n termen* (*' milioane persoane; populaţia ocupată* 1( milioane persoane. umărul şomerilor şi rata şomajului calculată $n raport cu populaţia activă disponibilă sunt: a) 2*! milioane* 2!; b) 2*! milioane* 2(; c) 1*- milioane* 1-; d! 1-5 milioane- 13-048$ e) 2*- milioane* 21*0!.
5;! oţiunea de \şomaj involuntarR a fost introdusă $n ştiinţa economică de: a) 8. Bmit#; b) 4.
de produse; d) ri+iditatea factorului muncă $ntre sectoarele de activitate ale economiei; e) insuficienţa ec#ipamentului de producţie.
0! Fe+ea lui =Dun e%primă: a) relaţia poitivă dintre şomaj şi produsul intern brut; b) relaţia poitivă dintre inflaţie şi produsul intern brut; c! rela&ia ne+ativă dintre şomaj şi produsul
intern brut; d) relaţia ne+ativă dintre inflaţie şi produsul intern brut; e) relaţia ne+ativă dintre şomaj şi dinamica preţurilor. 1!
51
Ca#itolul 1:6 Pia&a monetar' 1! "reşterea ratei dobânii determină: a) creşterea costului de oportunitate pentru cererea de
monedă; b) reducerea costului de oportunitate pentru cererea de monedă; c) creşterea masei monetare; d) creşterea produsului intern brut; e) creşterea investiţiilor.
2! "ota reervelor obli+atorii ale băncilor este de 2(. Buma ma%imă de monedă scripturală
creată de sistemul bancar ca urmare a unui depoit iniţial de 2 miliarde u.m. este: a) 2( miliarde u.m.; b) 1( miliarde u.m.; c) ' miliarde u.m.; d) - miliarde u.m.; e) 2 miliarde u.m.
3! "ererea de monedă pentru motivul tranacţional este L1 = 5 0 + 0, 5 ⋅ Y * unde J este venitul
a+re+at. "ererea de monedă pentru motivul speculativ este L2 = 5 0−125⋅ r * unde r este rata dobânii. 4acă oferta de monedă este de !2- u.m.* iar venitul a+re+at este de -(( u.m.* atunci rata dobânii este: a) 1(; b) 1-; c) 2(; d) 2-; e) !(. 4! u este instrument al politicii monetare: a) cota reervelor obli+atorii ale băncilor
comerciale; b) cumpărările de titluri +uvernamentale de către banca centrală; c) vânările de titluri +uvernamentale de către banca centrală; d) consumul +uvernamental de bunuri şi servicii; e) rata dobânii la depoitele băncilor comerciale la banca centrală.
5! /ăncile comerciale au capacitatea de a crea monedă: a) tipărind numerar; b) acordând
credite; c) sc#imbând numerarul din casierie $n reerve la banca centrală; d) cumpărând titluri +uvernamentale; e) acceptând depoite. ! 4acă banca centrală reduce cota reervelor obli+atorii* atunci: a) publicul nebancar
cumpără mai multe titluri de stat; b) băncile acordă mai puţine credite; c) băncile creeaă mai mulţi bani; d) formarea capitalului este descurajată; e) preţurile se reduc. 7! 8tunci când veniturile consumatorilor cresc $n faa de e%pansiune* cererea de bani: a)
creşte din motivele tranacţional şi precauţional; b) scade din motivul speculativ; c) creşte din motivul speculativ; d) scade din motivul tranacţional; e) scade din motivul precauţional.
;! "are din măsurile următoare este specifică unei politici monetare e%pansioniste a)
creşterea ratei dobânii la refinanţarea băncilor comerciale de către banca centrală; b) creşterea cotei reervei obli+atorii ale băncilor comerciale; c) creşterea c#eltuielilor +uvernamentale; d) cumpărarea de titluri +uvernamentale de către banca centrală; e) reducerea impoitării. :! "ererea de bani este: a) direct le+ată de produsul intern brut şi rata dobânii; b) direct
le+ată de produsul intern brut şi invers de rata dobânii; c ) invers le+ată de produsul intern brut şi direct de rata dobânii; d) invers le+ată de produsul intern brut şi rata dobânii; e) $n scădere $n faa de e%pansiune a ciclului economic.
10! 4acă /anca aţională ar impune un plafon al ratei dobânii* atunci: a)cantitatea cerută de
bani ar fi mai mare decât cantitatea oferită; b)cantitatea cerută de bani ar fi mai mică decât cantitatea oferită; c)piaţa monetară ar fi $n ec#ilibru; d)oferta de bani ar creşte* iar cererea de bani s5ar reduce; e)moneda naţională s5ar aprecia. 52
11! 6fectele unui e%ces al cererii de monedă faţă de ofertă sunt: a) creşterea ratei dobânii şi
creşterea cursului obli+aţiunilor; b) creşterea ratei dobânii şi reducerea cursului obli+aţiunii; c) reducerea ratei dobânii şi creşterea cursului obli+aţiunilor; d) reducerea ratei dobânii şi reducerea cursului obli+aţiunilor; e) menţinerea constantă a ratei dobânii şi a cursului obli+aţiunilor.
12! Bă presupunem că o persoană a +ăsit o cutie $n+ropată ce conţinea 1((.((( u.m. 4acă
persoana respectivă foloseşte aceşti bani pentru a5şi desc#ide un cont şi dacă banca trebuie să păstree sub formă de reerve o cotă de 2( din depoite* suma ma%imă cu care creşte masa monetară este:a)1((.((( u.m.; b)12(.((( u.m.; c)1'(.((( u.m.; d)&((.((( u.m.; e)-((.((( u.m. 13! Printre măsurile de restrân+ere a masei monetare nu se numără:a) creşterea ratei dobânii;
b)creşterea cotei reervelor obli+atorii; c)scăderea ratei dobânii;d) vânarea de titluri de stat de către banca centrală; e)vânarea de valută de către banca centrală. 14! Hultiplicatorul creditului este influenţat direct de:a)nivelul depoitelor; b)vitea de
rotaţie a capitalului; c)producţia de bunuri şi servicii; d)cota reervelor obli+atorii; e)durata de rotaţie a capitalului.
15! >enerarea monedei de cont de către băncile comerciale: a)este limitată direct prin le+ea
bancară; b)este controlată indirect de banca centrală; c)asi+ură independenţa economiei faţă de politica monetară a băncii centrale; d)asi+ură finanţarea $ntreprinderilor cu pierderi; e)este reultatul unei deciii administrative. 1! u repreintă instrument de politică monetară: a)rata dobânii la depoitele băncilor
comerciale la banca centrală; b)rata dobânii la refinanţarea băncilor comerciale de către banca centrală; c)cota reervelor minime obli+atorii; d)operaţiunile băncii centrale pe \piaţa desc#isăR; e)impoitele indirecte. 17! "ererea de bani pentru motivul tranacţional depinde de: a)producţia de bunuri şi servicii;
b)depoitele bancare; c)rata dobânii; d)cursul de sc#imb; e)salariile nominale.
1;! "reşterea c#eltuielilor +uvernamentale are un efect inflaţionist mai mare dacă este
finanţată prin: a)vânare de titluri +uvernamentale către populaţie; b)vânare de titluri +uvernamentale către societăţile comerciale private din sectorul nebancar; c)vânare de titluri +uvernamentale către băncile comerciale; d)vânare de titluri +uvernamentale către banca centrală; e)creşterea impoitării. 1:! 4acă banca centrală cumpără titluri de stat* atunci: a)investiţiile sunt descurajate; b)au loc
intrări de capital din străinătate* iar cursul de sc#imb se apreciaă; c)au loc ieşiri de capital $n străinătate* iar cursul de sc#imb se apreciaă; d)oferta de bani creşte* iar ratele dobânii se reduc; e)oferta de bani se reduce* iar ratele dobânii cresc. 20! Gitea de rotaţie a banilor se accelereaă dacă: a)cantitatea bunurilor supuse tranacţiilor
se reduce* ceilalţi factori rămânând constanţi; b)preţurile cresc* ceilalţi factori rămânând constanţi; c)masa monetară creşte* ceilalţi factori rămânând constanţi; d)preţurile cresc $n aceeaşi măsură ca şi masa monetară* $n condiţiile $n care cantitatea bunurilor supuse
53
tranacţiilor rămâne constantă; e)preţurile cresc $n măsura $n care se reduce cantitatea bunurilor supuse tranacţiilor* $n condiţiile $n care masa monetară rămâne constantă. 21!
monedă se reduce* iar cererea de monedă creşte; c)oferta de monedă creşte* iar cererea de monedă se reduce; d)deficitul treoreriei creşte; e)banca centrală emite mai puţină monedă. 22!
monedă se reduce* iar cererea de monedă creşte; c)oferta de monedă creşte* iar cererea de monedă se reduce; d)e%cedentul treoreriei creşte; e) banca centrală emite mai multă monedă. 23! 6conomisirea este descurajată atunci când: a)rata dobânii se reduce; b)rata dobânii
rămâne constantă; c)rata dobânii creşte; d)rata dobânii este mai mare decât rata inflaţiei; e)rata dobânii este mai mare decât deprecierea monedei naţionale. 24! În cadrul pieţei monetare au loc tranacţii privind: a)emiterea de titluri de proprietate;
b)cumpărarea şi vânarea de acţiuni; c)cumpărarea şi vânarea de obli+aţiuni; d)finanţarea şi refinanţarea; e)cumpărarea şi vânarea bunurilor $n rate.
25! Ereoreria: a)este o bancă comercială; b)atra+e depoite de la populaţie şi acordă credite
a+enţilor economici; c)este bancă a statului care centralieaă şi +estioneaă fondurile publice; d)realieaă sc#imb valutar pentru persoanele fiice* reidenţi şi nereidenţi; e)are surplus de fonduri dacă bu+etul este deficitar. 2! 4acă rata dobânii este 1(* atunci valoarea preentă a unei unităţi monetare ce se
obţine peste doi ani este: a)(*'2,; b)(*31(; c)1*(('; d)1*1(1; e)1*211. 27! 4acă rata anuală a dobânii este 1(* atunci valoarea preentă a sumei de 1 milion lei
disponibilă peste un an este: a)1.1((.((( lei; b)333.333*3 lei; c)3(3.(3(*3 lei; d)1(.(((.((( lei; e)1((.((( lei.
2;! Gitea de circulaţie a monedei este constantă. 4acă produsul intern brut creşte cu -* iar
masa monetară* cu 2(*0-* atunci rata inflaţiei este: a)1-; b)1-*0-; c)2(*0-; d)2-*0-; e)2,*03. 2:! În E( masa monetară este de 2.((( miliarde u.m. În perioada E (5E1* sistemul bancar acordă
credite de &-( miliarde u.m. iar credite de 2-( miliarde u.m. ajun+ la scadenţă şi trebuie rambursate către bănci. 8tunci* masa monetară $n E 1 este: a) 2.!(( miliarde u.m.; b) 2.((( miliarde u.m.; c) 2.2(( miliarde u.m.; d) 2.1(( miliarde u.m.; e) 2.-(( miliarde u.m.
30! Dacă preţurile cunosc o cre ştere generalizată de 25%, puterea de cump ărare a monedei: a) scade cu 20%; b) scade cu 25%; c) cre şte cu 33,33%; d) nu se modific ă; e) scade cu 80%.
În condiţiile e%istenţei unui e%ces de cerere de fonduri de $mprumut pe piaţa monetară* rata dobânii are tendinţa de a: a) scădea; b) creşte; c) rămâne la acelaşi nivel; d) e+ala $ntotdeauna rata inflaţiei; e)ajun+e la ero. 31! Pe piaţa monetară* la o rată anuală a dobânii de 1- e%istă un e%ces de cerere de fonduri de $mprumut $n timp ce la o rată anuală a dobânii de 2- apare un e%ces de ofertă de fonduri de $mprumut.
1-; b) $ntre 1- şi 2-; c) mai mare de 2-; d) $ntotdeauna e+ală cu rata inflaţiei; e) ero. 32! În situaţia $n care cererea de fonduri de $mprumut creşte mai rapid faţă de oferta de
fonduri de $mprumut* rata dobânii de ec#ilibru pe piaţa monetară: a) creşte; b) scade; c) rămâne constantă; d) este ero; e) este $ntotdeauna e+ală cu rata inflaţiei. 33! Pe piaţa monetară cererea şi oferta de fonduri de $mprumut sunt " m@1(52(dI şi
=m@-+!(dI* unde dI repreintă rata dobânii. Fa ec#ilibru* rata dobânii şi mărimea fondurilor de $mprumut 9$n mii mld. lei) sunt: a) 1- şi respectiv '; b) 1- şi respectiv 1(; c) 1( şi respectiv '; d) 1( şi respectiv 1(; e) 2- şi respectiv 1(. 34! /anca "entrală: 1) repreintă instituţia unică de emisiune* deţinând monopolul punerii $n
circulaţie a biletelor de bancă* bancnote şi moneda diviionară; 2) este recunoscută drept bancă a băncilor; !) are rolul de a asi+ura stabilitatea monetară şi de a ve+#ea la compatibilitatea acesteia cu e%pansiunea monetară; &) acordă credite pe termen scurt şi lun+ populaţiei; -) conlucreaă cu Ereoreria* acordându5i* $n cauri bine justificate* creditele solicitate. a) 91*2*!*&*-); b) 92*!*&*-); c) 91*!*-); d) 91*&*-); e! F1-2-3-5!6 35! "are dintre următoarele elemente este un e%emplu de cvasi5bani a) moneda diviionară; b) o carte de credit; c) depoitele la vedere; d) baa monetară; e! un de#o/it la termen6 3! =ferta de monedă dintr5o economie este realiată de: a) instituţiile publice; b) Hinisterul inanţelor; c) Ereorerie; d! anca central' )i 'ncile comerciale ; e)bursa de valori. 37! /ăncile comerciale contribuie la e%pansiunea monetară: a) tipărind bani; b) acordnd credite$ c) utiliându5şi reervele de numerar pentru a satisface cererile de retra+eri; d)
vânând titluri de stat; e) atră+ând depoite. 3;! /ăncile comerciale se deosebesc de alte instituţii financiare prin: a) sunt principalul finanţator al statului; b) risc mare de faliment; c ! ca#acitatea le+al' de a crea moned' scri#tural'; d) forma de proprietate; e) faptul că $şi constituie reerve pentru riscuri neprevăute. 3:! 4acă scade cursul titlurilor de valoare* cererea de monedă determinată de motivul speculaţiei:a) creşte; ! scade; c) rămâne constantă; d) nu se poate precia evoluţia
acesteia* informaţiile fiind insuficiente; e)a5d false. 40! "reşterea ofertei de monedă determină: a) scăderea ratei dobânii şi a cererii a+re+ate; b) creşterea ratei dobânii şi a cererii a+re+ate; c) sc'derea ratei don/ii )i cre)terea cererii a+re+ate$ d) creşterea ratei dobânii şi scădererea cererii a+re+ate; e) scăderea
ratei dobânii şi menţinerea constantă a cererii a+re+ate. 41! 4acă oferta monetară este constantă* creşterea cererii de monedă determină: 1) reducerea
masei monetare din economie; 2) reducerea ratei dobânii; !) creşterea ratei dobânii; &) creşterea masei monetare din economie; -) menţinerea constantă a ratei dobânii. a) 91*!*-); b 92*&); c) 9!*-); d! F3-4!$ e) 9&*-) 42! Procesul de acomodare monetară presupune: a) creşterea ofertei de monedă prin vânarea
de titluri pe piaţa liberă de către /anca "entrală; b) creşterea cererii de monedă ca reultat 55
al creşterii volumului tranacţiilor; c) cre)terea o(ertei de moned' #rin ac.i/i&ia de c'tre anca Central' a titlurilor emise de stat$ d) lipsa intervenţiei /ăncii "entrale asupra masei monetare; e) reducerea ofertei de monedă prin operaţiuni pe piaţa desc#isă. 43! 8tunci când rata reervelor obli+atorii se reduce 9ceteris paribus)* este de aşteptat ca: a) masa monetară să scadă; b) rata dobânii la credite să crească; c) %olumul creditelor acordate s' creasc'$ d) multiplicatorul monedei de cont să se reducă; e) cantitatea de
monedă scripturală creată $n sistemul bancar să scadă.
44! În operaţiunile de open5marDet* rata dobânii: a! se (ormea/' lier #e #ia&' ; b) este
fi%ată de către banca centrală; c) este fi%ată de către băncile comerciale; d) este aceeaşi cu rata rescontului; e) este aceeaşi cu coeficientul reervei obli+atorii. 45! "e deciie va lua /anca "entrală dacă va aprecia că i se oferă prea multe #ârtii de valoare
spre rescontare a) va micşora rata reervelor obli+atorii ale băncilor comerciale la banca centrală; b) va emite monedă; c! %a cre)te rata rescontului ; d) va micşora rata dobânii; e) va restricţiona creditul. 4! "reşterea ratei rescontului determină una din următoarele evoluţii: a) creşte cererea pentru
investiţii $ntrucât creditele sunt mai ieftine; b) creşte masa de monedă scripturală creată prin acordarea de credite; c) creşte cursul obli+aţiunilor pe piaţa financiară; d! scade %olumul in%esti&iilor "n economie$ e) a 7 b. 47! "ât a fost rata reervei obli+atorii dacă la o baă monetară de 1( mld. u.m. s5a creat* prin sistemul bancar* monedă de cont $n valoare de -( mld. u.m. a) 1(; b) 1-; c! 208$ d)
-(; e) 2-.
4;! "u cât ar trebui să sporească volumul bunurilor şi serviciilor astfel $ncât la o creştere a
masei monetare cu 2( şi o viteă de rotaţie constantă* puterea de cumpărare a banilor să nu se modifice a! 208$ b) !(; c) 1-; d) 1(; e) 2-.
4:! "ererea nominală de bani este 2.-(( miliarde u.m.* iar vitea de rotaţie a banilor -. Hasa monetară aflată $n circulaţie este e+ală cu: a! 500 miliarde u6m6$ b) 1.-(( miliarde u.m.;
c) 2.-(( miliarde u.m.; d) -.((( miliarde u.m.; e) 12.-(( miliarde u.m. 50! =ferta de monedă şi vitea de rotaţie a monedei cresc cu 1(* respectiv 1* iar P/ real creşte cu -. În aceste condiţii* nivelul peţurilor: a! cre)te cu 5-;8$ b) creşte cu '*-; c)
scade cu -; d) scade cu 1*2; e) creşte cu 1*2. 51!
"ererea de monedă $n funcţie de mobilul tranacţional şi al prudenţei este F 1 @ 1( 7 (*-J* iar cea $n funcţie de mobilul speculaţiei* F 2 @ -( N 12- i. Xtiind că oferta de monedă este de 1(( u.m* determinaţi rata dobânii pentru un venit de ec#ilibru de 1(( u.m. a) -; b) !; c! ;8$ d) 12; e) 1(. 52! "ererea de monedă pentru motivul tranacţional este L1 = 5 0 + 0, 5 ⋅ Y * unde J este venitul
a+re+at. "ererea de monedă pentru motivul speculativ este L2 = 50− 125⋅ r * unde r este rata dobânii. 4acă oferta de monedă este de !2- u.m.* iar venitul a+re+at este de -(( u.m.* atunci rata dobânii este: a) 1(; b) 1-; c) 2(; d) 2-; e) !(.
56
53! 4acă banca centrală reduce cota reervelor obli+atorii* atunci: a)publicul nebancar
cumpără mai multe titluri de stat; b) băncile acordă mai puţine credite; c) băncile creeaă mai mulţi bani; d) formarea capitalului este descurajată; e) preţurile se reduc. 54! "ererea de bani pentru motivul tranacţional depinde de: a) mărimea şi dinamica
veniturilor; b) e%pansiunea depoitelor de cont; c) scur+erea de bani din sistemul bancar; d) rata dobânii; e) cursul de sc#imb.
55! 4acă rata dobânii pe piaţa monetară creşte atunci* $n mod normal* cursul titlurilor de
valoare pe piaţa financiară secundară: a) creşte; b scade ; c) nu este influenţat; d) creşte sau scade; e) creşte* după care devine instabil. 5! = politică monetară restrictivă 9a banilor scumpi) va determina : a) stimularea
investiţiilor; b) creşterea salariilor; c) scăderea ratei dobânii; d) scăderea cursului obli+aţiunilor ; e) crearea de noi locuri de muncă 57! 4acă o bancă comercială creeaă 2(( mil. u.m. monedă scripturală $n baa e%istenţei unor
depoite de &( mil. u.m. şi nu e%istă scur+eri $n afara sistemului bancar* rata reervelor bancare obli+atorii este: a) 1(; b) 1-; c) 2(; d) -; e) nu se poate determina.
5;! Gitea de rotaţie a banilor se accelereaă dacă: a) cantitatea bunurilor supuse tranacţiilor
se reduce* ceilalţi factori rămânând constanţi; b) preţurile cresc* ceilalţi factori rămânând constanţi; c) asa monetară creşte* ceilalţi factori rămânând constanţi; d) preţurile cresc $n aceeaşi măsură ca şi masa monetară* $n condiţiile $n care cantitatea bunurilor supuse tranacţiilor rămâne constantă; e) preţurile cresc $n măsura $n care se reduce cantitatea bunurilor supuse tranacţiilor* $n condiţiile $n care masa monetară rămâne constantă. 5:! Presupunem că rata reervelor obli+atorii ale băncilor este de 2(* iar masa monetară este
de -(( miliarde u.m. În acest ca* oferta de moneda este e+ală cu: a) -(( mld. u.m; --( mld. u.m.; c) ,(( mld. u.m.; d! 2500 mld6 u6m; e) 2-((( mld. u.m.
b)
0! "are dintre următoarele funcţii ale unei bănci comerciale este considerată funcţie activă:
a) constituirea de depoite pentru economiile populaţiei; b) efectuarea de plăţi* pe baa ordinelor de la clienţii săi; c) derularea operaţiunilor de casă ale firmelor; d! acordarea de "m#rumuturi solicitan&ilor; e) eliberarea cardurilor de debit pentru cienţiisăi.
1! "reşterea cotei de reerve obli+atorii ale băncii are ca reultat: a) creşterea ofertei de monedă; ! sc'derea o(ertei de moned'$ c) sporirea volumului de credite bancare; d)
sporirea masei monetare; e) reducerea şomajului.
2! 4acă indicele de creştere a P../. nominal a fost de 1'(* iar rata de creştere a masei
monetare a fost de -(* atunci vitea de rotaţie s5a modificat cu: a) a crescut cu !(; b) a crescut cu 12(; c) a crescut cu 2,(; d) a crescut cu 1,(; e! a crescut cu 2086 3! Hasa monetară se află $n relaţie de acelaşi sens cu: a) cantitatea bunurilor supuse
tranacţiilor la un anumit preţ; b) vitea de rotaţie a monedei; c) vitea de rotaţie a capitalului; d) numărul de rotaţii ale capitalului; e) numărul de rotaţii ale monedei.
4! /aa monetară este a+re+atul monetar: a) care cuprinde numai moneda diviionară*
biletele de bancă şi depoitele la vedere; b) operativ* curent al /ăncii aţionale a 57
activităţii lor economice; b) e%istenţa e%cedentului bu+etar; c) diminuarea viteei de rotaţie a monedei; d) convertibilitatea monedelor străine $n monedă naţională; e) toate alternativele de mai sus.
! Hajoritatea masei monetare dintr5o economie se preintă sub formă de: a) numerar; b)
monedă scripturală; c) reervă a băncilor; d) aur; e) valută. 7! Profitul bancar: a) este sinonim cu venitul bancar; b) este mai mare decât câşti+ul bancar;
c) este e+al cu diferenţa dintre dobânda $ncasată şi dobânda plătită de bancă; d) este mai mic decât câşti+ul bancar; e) este invers proporţional cu durata plasamentului. ;! Hasa monetară creşte cu 2,* iar preţurile cresc cu 2(. 4acă vitea de rotaţie a
monedei este constantă* atunci volumul fiic al tranacţiilor: a) creşte cu -; b) scade cu 2,; c) creşte cu 2,; d) nu se modifică; e) creşte cu 2(.
:! "are este suma preentă care +enereaă peste doi ani* $n re+im de dobândă compusă* o
sumă finală de 1&&.((( u.m.* $n condiţiile $n care rata anuală a dobânii este de 2(: a) 11(.((( u.m.; b) 1((.((( u.m.; c) 3(.((( u.m.; d) '(.((( u.m.; e) 0(.((( u.m. 70! 8+re+atul monetar H1 defineşte: a) numerarul aflat $n circulaţie; b) numerarul aflat $n
posesia a+enţilor nonfinanciari; c) numerarul aflat $n circulaţie şi soldul conturilor bancare la vedere* operabile prin cecuri; d) numerarul aflat $n circulaţie şi depoitele bancare obli+atorii; e) numerarul şi creditele bancare.
71! "are dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate: a) creşterea deficitului bu+etar determină creşterea fondurilor de $mprumut; ! atunci cnd anca central' cum#'r' oli+a&iuni ale +u%ernului masa monetar' cre)te$ c) atunci când banca centrală cumpără obli+aţiuni
ale +uvernului masa monetară scade; d) neutralitatea monedei e%primă influenţa nulă pe care o are asupra economiei reale; e) nici un răspuns corect.
72! 4aca rata rescontului creşte atunci:a) rata dobânii şi oferta de monedă scad;b)rata dobânii şi oferta de monedă cresc; c) o(erta de moneda scade si rata don/ii creste$ d)rata dobânii scade si oferta de moneda creste; e.)rata dobânii scade. 73! = politică monetară restrictivă 9a banilor scumpi) va determina : a) crearea de noi locuri de muncă ; b) stimularea investiţiilor ; c! stimularea economisirii ; d) creşterea cursului
titlurilor de valoare pe piaţa financiară secundara ; e) nici un răspuns corect. 74! Golumul valoric al bunurilor şi serviciilor creşte de cinci ori* $n timp ce vitea de rotaţie a
banilor creşte cu 1-(* iar masa monetară este* la $nceputul perioadei 1((( miliarde u.m.* atunci masa monetară de la sfârşitul perioadei este:a) tot 1((( miliarde u.m. b) 12(( miliarde u.m. c! 2000 miliarde u6m6 d) !((( miliarde u.m. e)nici una din variantele de mai sus.
58
75! u repreintă $mprejurări ce favorieaă creşterea volumului masei monetare $ntr5o
economie:a) creşterea volumului valoric al bunurilor economice marfare; b) acoperirea deficitului bu+etului de stat; c) scăderea viteei de rotaţie a banilor; d! con%ertirea monedei na&ionale "n moned' str'in' ; e) nici una din cele de mai sus. 7! Hasa monetară este de 1-( mld. u.m.* din care numerarul repreintă 1(. n miliard din
numerar se transformă $n depoite* rata reervelor bancare obli+atorii fiind de 2(. 4acă sunt satidfăcute condiţiile pentru funcţionarea multiplicatorului monetar* volumul de credite acordate şi masa monetară $n viitor devin 9$n mld): a) 1; 1-(; b) -; 1-&; c) !; 1--; d) '; 1&(; e) nici un răspuns corect. 77! Honetariştii susţin că: a) sporirea masei monetare are un impact puternic* pe termen lun+*
asupra produsului intern brut; b) sporirea ratei dobânii nu influenţeaă investiţiile; c) sporirea masei monetare determină creşterea produsului intern brut pe termen lun+ doar dacă este $nsoţită de creşterea fiscalităţii; d) sporirea masei monetare determină creşterea produsului intern brut pe termen lun+ doar dacă este $nsoţită de reducerea fiscalităţii; e! s#orirea masei monetare nu influenţeaă* pe termen lun+* produsul intern brut. 7;! "are sunt efectele pe termen scurt ale unei creşteri neanticipate a masei monetare a) $i
determină pe producători să apreciee că a avut loc o modificare nefavorabilă a preţurilor relative ale bunurilor; ! determin' o producţie naţională mai mare şi un nivel al preţurilor situat sub nivelul creşterii masei monetare* dar peste nivelul anticipat al creşterii acestora; c) determină creşterea producţiei* fără a influenţa nivelul preţurilor; d) conduce la creşterea nivelului preţului* proporţional cu creşterea masei monetare* fără a influenţa volumul producţiei; e) lasă nemodificat nivelul preţurilor şi producţiei. 7:! "are sunt efectele pe termen scurt ale unei creşteri anticipate a masei monetare a)
determină o creştere a nivelului preţurilor* $nsoţită de creşterea cantităţii produse de ofertanţi; ! conduce la creşterea nivelului preţurilor* lăsând nemodificată cantitatea produsă; c) +enereaă inflaţie şi o creştere neproporţională a preţurilor; d) nu influenţeaă asupra cuplului cantitate5preţ iniţial; e) determină creşterea producţiei* lăsând nemodificat nivelul preţurilor. ;0! În E1 faţă de E(* masa monetară $n circulaţie creşte cu 2((. 4acă $n acelaşi interval
valoarea tranacţiilor pe piaţă sporeşte cu -(* vitea de rotaţie a monedei: a) creşte cu -(; b) scade cu 1-(; c) creşte cu 1((; d) scade cu 1((; e! scade cu 5086 ;1! /anii păstraţi de menaje şi firme cu scopul de a ac#iiţiona bunuri şi servicii repreintă: a) cerere de ani #entru tran/ac&ii$ ! cerere de bani pentru motivul precauţiei; c) cerere
de bani pentru motivul speculativ; d) cerere totală de bani; e) vitea de rotaţie a monedei. ;2! Pentru diminuarea masei monetare scripturale se acţioneaă prin: a) cre)terea ratei don/ii la creditele acordate de 'nci$ ! sporirea salariilor; c) acoperirea deficitului
bu+etar; d) scăderea puterii de cumpărare a banilor; e) scăderea reervelor monetare obli+atorii ale băncilor comerciale ;3! 4acă /< doreşte să scadă rata dobânii atunci ar trebui: a) să restrân+ă masa monetară; b) să impună restricţii privind acordarea de credite; c! s' creasc' o(erta de ani$ d) să
scadă oferta de bani; e) toate răspunsurile sunt corecte.
59
;4! În ecuaţia H @ D
P × J* factorul D: a) repreintă procentul din venitul nominal 9P/ nominal) pe care indiviii decid să5l păstree sub formă de bani; b) este inversul viteei de rotaţie a banilor; c) scade atunci când ratele nominale ale dobânii cresc; d) toate cele de mai sus; e) nici unul dintre răspunsurile de mai sus. ×
;5! 4acă se urmăreşte creşterea ofertei de monedă* atunci banca centrală trebuie: a) să
ac#iiţionee titluri +uvernamentale; b) să crească rata dobânii la refinanţarea băncilor comerciale; c) să crească cota reervelor obli+atorii; d) toate variantele de mai sus; e) nici una dintre variantele de mai sus.
;! Panta curbei FH este : a) poitivă; b) ne+ativă; c) influenţată de rata mar+inală a ta%ării;
d) influenţată de $nclinaţia mar+inală spre consum; e) a* c şi d. ;7! Promovarea unor politici monetare şi fiscale e%pansioniste determină : a) creşterea ofertei
a+re+ate; b) reducerea producţiei reale pe termen scurt; c) creşterea cererii a+re+ate; d) reducerea nivelului mediu al preţurilor; e) creşterea ratei şomajului. ;;! ) determină : a) scăderea ratei dobânii; b) creşterea
ratei dobânii; c) creşterea cererii a+re+ate; d) creşterea ofertei a+re+ate; e) reducerea ofertei a+re+ate. ;:! = politică fiscală e%pansionistă determină : a) creşterea cererii a+re+ate; b) creşterea
deficitului de cont curent; c) reducerea surplusului contului de capital; d) a şi b; e) a* b şi c. :0! "reşterea ofertei monetare determină ; a) creşterea cererii a+re+ate; b) scăderea cererii
a+re+ate; c) scăderea cererii a+re+ate şi creşterea ofertei a+re+ate; d) creşterea ofertei a+re+ate e) scăderea ofertei a+re+ate.
:1! Hasa monetară repreintă la un moment dat -((( mld. u.m. umerarul repreintă 2(
din mărimea masei monetare. "are dintre următoarele consecinţe este posibilă $n caul constituirii unor depoite bancare de 1(( mld. u.m. : a) masa monetară creşte cu 1(( mld. u.m.; b) masa monetară scade cu 1(( mld. u.m.; c) numerarul scade cu 1(; d) numerarul creşte cu 1(; e) banii de cont cresc cu 1(. :2! În sistemul bancar* depoitele sunt de -(( u.m.* iar creditele acordate sunt de &(( u.m. "a
urmare a procesului de multiplicare a banilor* masa monetară se va modifica cu : a) -((; b) 2(((; c) 1,((; d) 2-((; e) 1'((. :3! "onform abordării monetariste privind evoluţia economiei pe termen lun+* atunci când
masa monetară creşte : a) vitea tranacţiilor creşte; b) nivelul producţiei potenţiale creşte; c) preţurile se reduc; d) P/5ul potenţial rămâne nemodificat; e) P/5ul potenţial se majoreaă.
:4! "reşterea cantităţii de bani determină* pe termen lun+: a) creşterea preţurilor; b) creşterea
producţiei de ec#ilibru; c) creşterea ratei dobânii de ec#ilibru; d) creşterea şomajului; e) scăderea preţurilor. :5! = scădere a cererii de bani* $n condiţii caeteris paribus* va avea ca efect: a) creşterea
preţului banilor şi a cantităţii de monedă pe piaţă; b) scăderea preţurilor bunurilor şi a 60
cantităţii de monedă pe piaţă; c) scăderea preţului banilor şi a cantităţii de monedă pe piaţă; d) creşterea preţului banilor şi reducerea masei monetare; e) nici unul din cele de mai sus. :! 4acă se anticipeaă accelerarea inflaţiei* atunci: a) rata nominală a dobânii va creşte; b)
vitea de circulaţie a monedei va creşte; c) toate cele de mai sus; d) vitea de circulaţie a monedei se va reduce; e) nici una din cele de mai sus.
:7! Într5un sistem bancar $n care cota reervelor obli+atorii este 1((* multiplicatorul
monedei scripturale este: a) (; b) 1; c) 1(; d) 1((; e) 1(((. :;! În perioada E( L E1 puterea de cumpărare a banilor se reduce cu 2( iar vitea de
circulaţie a banilor creşte de 2 ori. Golumul bunurilor economice creşte cu 1(( iar ponderea bunurilor destinate autoconsumului este 2-. În aceste condiţii* masa monetară: a) scade cu 2(; b) scade cu -(; c) creşte cu 1((; d) creşte cu 2-;e) rămâne nesc#imbată. ::! "are dintre elementele următoare repreintă instrumente ale politicii monetare 1.
multiplicatorul banilor de cont; 2.variaţia de ritm a dinamicii masei monetare; !. rata dobânii la refinanţarea bancară; &. cota obli+atorie a reervelor băncilor comerciale. : a) 1* 2; b) 2* !; c) !* &; d) 1* &; e) 1* 2* !* &.
100! Potrivit teoriei cantitative a banilor $n variantă dinamică* modificarea masei monetare
atra+e modificarea: a) pe termen scurt* $n relaţie directă* atât a preţurilor cât şi a producţiei totale; b) pe termen lun+* numai a producţiei totale; c) pe termen scurt* $n relaţie directă* numai a preţurilor; d) pe termen lun+* $n relaţie invers proporţională* numai a preţurilor; e) pe termen scurt* $n relaţie direct proporţională* a producţiei totale. 101! 4acă masa monetară creşte cu -( iar cererea de monedă $n termeni reali creşte cu
2(* atunci rata inflaţiei este: a) 1-(; b) -(; c) 12-; d) 2-; e) 2(. 102! Într5un sistem bancar $n care cota reervelor obli+atorii este 1((* multiplicatorul
depunerilor este: a) (; b) (*(1; c) 1; d) 1(; e) 1((.
103! Hasa monetară repreintă la un moment dat -((( mld. u.m. umerarul repreintă 2(
din mărimea masei monetare. "are dintre următoarele consecinţe este posibilă $n caul constituirii unor depoite bancare de 1(( mld. u.m.: a) masa monetară creşte cu 1(( mld. u.m.; b) masa monetară scade cu 1(( mld. u.m.; c) numerarul scade cu 1(; d) numerarul creşte cu 1(; e) banii de cont cresc cu 1(.
61
Ca#itolul 206 Pie&e (inanciare 1! Bistemul financiar coordoneaă două elemente care sunt esenţiale din punct de vedere macroeconomic: a) bani şi bunăstare; b) economii )i in%esti&ii$ c) consum şi economisire;
d) ta%e şi c#eltuieli +uvernamentale; e) risc şi deficit bu+etar.
2! În cate+oria pieţelor financiare se pot include: 1) piaţa muncii; 2) piaţa monetară; !) piaţa valutară; &) piaţa resurselor; -) piaţa de capital. a! F2-3-5!$ ! 91*!*-); c) 9&*-); d) 91*&); e)
91*&*-)
3! "ând o persoană renunţă să mai consume o parte din venitul său* această acţiune: a)
evidenţiaă un proces de investiţie; b) evidenţiaă un proces de consum; c) evidenţiaă un proces de finanţare; d) e%iden&ia/' un #roces de economisire$ e) evidenţiaă un comportament iraţional. 4! nstrumentele financiare cu lic#iditate perfectă sunt: a) acţiunile; b) obli+aţiunile; c! numerarul; d) titlurile de credit; e) toate cele menţionate. 5! "u privire la atitudinea $n faţa riscului* indiviii sunt* $n marea lor majoritate* consideraţi a fi: a) adepţi ai riscului; b) ad%ersari ai riscului$ c) neutri $n faţa riscului; d) $ncreători $n
viitor; e) nici una din cele de mai sus. ! Eitlurile de credit +enereaă venituri viitoare sub forma: a ! don/ilor; b) profiturilor; c)
rentelor; d) salariilor; e) a5d corecte. 7! 8tunci când rata de piaţă a dobânii creşte* cum evolueaă preţurile titlurilor a) rămân constante; ! se reduc ; c) cresc; d) depind de conjunctura economică; e) nu se poate
precia sensul evoluţiei.
;! n investitor va prefera să cumpere de pe piaţa financiară: a) acţiuni supraevaluate; b) acţiuni al căror preţ este superior activului; c) titluri al c'ror #re& este in(erior %alorii acti%ului$ d) titluri la valoarea nominală; e) nici una din cele de mai sus. :! n investitor va prefera să vândă pe piaţa financiară: a) acţiuni subevaluate; b) titluri al
caror preţ este inferior valorii activului; c) acţiuni supraevaluate; d) acţiuni al caror preţ este superior activului; e! c )i d6 10! 4acă se anticipeaă o rată mare a inflaţiei* plasamentele $n titluri de credit* faţă de
investiţiile $n active financiare: a) devin mai atractive; b) aduc venituri mai mari; c) nu mai aduc venituri; d! de%in mai #u&in atracti%e; e)a5d false.
11! 4acă /anca "entrală promoveaă o politică monetară e%pansionistă atunci este de aşteptat: a) scăderea cursurilor titlurilor; b) un pesimism ridicat al jucătorilor la bursă; c! cre)terea cursurilor titlurilor$ d) creşterea ratei dobânii; e) a 7 b. 12! 8tunci când cererea de titluri financiare creşte mai mult decât oferta: a) rata dobânii a crescut; ! cursurile titlurilor (inanciare cresc$ c) cursurile titlurilor financiare scad; d)
economia traverseaă o perioadă de #iperinflaţie; e) nici una dintre variantele de mai sus.
62
13! Btabilirea unui impoit asupra tranacţiilor bursiere conduce la: a) creşterea cererii de
titluri financiare; b) optimism din partea jucătorilor la bursă; c) creşterea valorii tranacţiilor la bursă; d! sc'derea cererii de titluri (inanciare$ e) creşterea +eneraliată a preţurilor. 14! În perioadele de e%pansiune economică se aşteaptă: a) reducerea cererii de titluri; b) reducerea ofertei de titluri; c) reducerea cursului dacă oferta de titluri este constantă; d! cre)terea o(ertei de titluri$ e) pesimism sporit din partea jucătorilor la bursă. 15! n surplus de euro pe piaţa valutară din
estimate sunt G1 @ ,( mil. unităţi monetare* G2 @ 0( mil. unităţi monetare. Xtiind că rata dobânii anuale este 2( şi că investiţia se amortieaă complet $n cei doi ani* valoarea preentă a veniturilor viitoare este de: a) &'*,; b) 3(*2; c) 1('*!; d! :;-$ e) 1(-*&. 1:! Be contractea_ vânarea a ,((( de acţiuni la un preţ de !2((( leiVacţiune* cu scadenţ_ peste trei luni. Fa scadenţ_* preţul la vedere este &(((( leiVacţiune* ceea ce $nseamn_: a! un c)ti+ de 4; mil6 lei #entru cum#SrStor$ b) un câşti+ de 2& mil. lei pentru vân_tor;
c) un câşti+ de &' mil. lei pentru vân_tor; d) o pierdere de 2& mil. lei pentru cump_r_tor; e) o pierdere de &' mil. lei pentru cumpărător. 20! Be contractea_ vânarea a 12((( de acţiuni la un preţ de ,&((( leiVacţiune* cu scadenţ_
peste dou_ luni. Fa scadenţ_* preţul la vedere este &'((( leiVacţiune* ceea ce $nseamn_: a) un câşti+ de &' mil. lei pentru cump_r_tor; b) un câşti+ de '& mil. lei pentru vân_tor; c! o #ierdere de 1:2 mil6 lei #entru cum#SrStor$ d) o pierdere de 132 mil. lei pentru vân_tor; e) o pierdere de '& mil. lei pentru vânător. 21! n individ cumpără 1((( de acţiuni la cursul de 1(((( u.m.Vacţiune. Fa finele anului
$ncaseaă dividende de 2((( u.m.Vacţiune şi apoi vinde acţiunile cu '((( u.m.Vacţiune. "are este valoarea câşti+ului asi+urat de tranacţia respectivă a) 2( mil. lei; b) 2 mil. lei; c) & mil. lei; d! 0$ e) 1( mil. lei.
22! Galoarea nominală a unei obli+aţiuni este 1((.((( u.m. "ât a fost rata dobânii dacă la scadenţă deţinătorul obli+aţiunii a $ncasat un cupon $n valoare de 12.((( u.m. a) 2; ! 128$ c) 1(; d) 2(; e) 12(. 23! 4eţineţi o sumă de 1( mil. u.m. şi doriţi să o plasaţi fie $n obli+aţiuni* fie $ntr5un depoit la
bancă* pe durata unui an $n ambele cauri. 4acă rata dobânii practicată de bănci este 0* atunci care va fi valoarea cuponului $ncasat la scadenţă cunoscând că plasamentul pe care doriţi să5l realiaţi este indiferent a) -((.((( u.m.; b) '((.((( u.m.; c! 7006000 u6m6$ d) nu se poate precia; e) 0 mil. u.m.
63
24! 4aca se acorda cresteri salariale mai mari decat cresterea productivitatii muncii atunci: a)
preturile au tendinta de reducere; b) costurile firmelor se reduc; c) preturile au tendinta de crestere; d) oferta a+re+ata in economie creste; e) preturile nu se modifica. 25! Pe termen scurt* "urba P#illips ilustreaa o relatie: a) poitiva intre rata inflatiei si rata
somajului; b) ne+ativa intre rata dobanii si investitii; c) poitiva intre modificarea somajului si modificarea productiei; d) ne+ativa intre rata inflatiei si rata somajului; e) ne+ativa intre rata inflatiei si rata de crestere economica.
2! "ând rata inflaţiei scade* dar rămâne poitivă: a) scad preţurile; b) creşte rata dobânii; c)
cresc preţurile; d) creşte oferta a+re+ată; e) nici un răspuns nu este corect. 27! 4acă +uvernul valideaă $n mod repetat şocurile cererii a+re+ate: a) oferta de monedă
rămâne nemodificată; b) banca centrală vinde titluri de stat; c) producţia creşte pe termen lun+; d) se formeaă anticipaţii inflaţioniste; e) b şi c 2;! n a+ent economic deţine un capital de 1(( milioane lei. 6l desc#ide un cont la o
societate de investiţii financiare şi dă ordin de cumpărare a 1(((( acţiuni la cursul de 1(((( leiVacţiune. 4upă o lună* a+entul economic dă ordin de vânare a celor 1(((( acţiuni la cursul de 12((( leiVacţiune. În condiţiile $n care rata medie a dobânii la efectuarea de depoite bancare este de !( pe an* putem afirma că plasamentul financiar al a+entului economic este: a) avantajos; b) deavantajos; c) neutru; d) este $ntotdeauna mai puţin riscant decât efectuarea unui depoit bancar; e) este $ntodeauna la fel de riscant ca efectuarea unui depoit bancar.
2:! 8cţiunile sunt: a) emise de administraţia publică centrală pentru finanţarea deficitului
bu+etului de stat; b) emise de administraţiile publice locale pentru finanţarea deficitelor bu+etelor locale; c) titluri de credit; d) titluri de proprietate; e) instrumente ale politicii monetare. 30! "are dintre afirmaţiile următoare este falsă a) acţiunea este un titlu de proprietate* $n timp
ca obli+aţiunea este un titlu de credit; b) venitul acţiunii este dividendul* $n timp ce venitul obli+aţiunii este dobânda; c) acţiunea aduce un venit fi%* $n timp ce venitul obli+aţiunii este variabil; d) +radul de risc este mai ridicat pentru acţiuni decât pentru obli+aţiuni; e) acţiunea e%istă atât timp cât societatea respectivă funcţioneaă* $n timp ce e%istenţa obli+aţiunii este limitată la termenul de scadenţă. 31! = oarecare creştere a ratei dobânii influenţeaă direct: a) rata profitului; b) oferta de bani; c) rata şomajului; d! cursul oli+a&iunilor$ e) mărimea salariilor. 32! = obli+aţiune aduce posesorului ei un venit anual de &.'(( lei $n condiţiile $n care rata
anuală a dobânii este 2(. În caul $n care rata anuală a dobânii ar fi de 2-* obli+aţiunea ar putea să fie vândută la preţul de: a) 1&.&(( lei; b 1,.((( lei; c) 13.2(( lei; d) 2&.((( lei; e) 1'.((( lei. 33! = obli+aţiune aduce un venit fi% trimestrial de !( ((( u.m* la o rată a dobânii trimestriale
de 1-. "ursul obli+aţiunii la o rată a dobânii de pe piaţa monetară de '( este: a) 2(( ((( u.m.; ! 150 000 u6m6$ c) 13- ((( u.m.; d) 1(( ((( u.m.; e) !0 -(( u.m.;
64
34! "are este rata cuponului unei obli+aţiuni cu valoarea nominală de -(( ((( u.m.* dacă
venitul $ncasat $n al doilea an de deţinere a titlului a fost de 1( ((( u.m.: a) 1(; b) -; c! 208; d) 2&; e) &(; 35! "uponul anual al unei obli+aţiuni este de -( ((( u.m.. "u cât se modifică preţul
obli+aţiunii atunci când rata dobânii de pe piaţa monetară creşte de la 1( la 2(: a) creşte cu 1(; b) scade cu 1(; c) scade cu 1-(; d! scade cu 508$ e) rămâne acelaşi.
3! Pentru a calcula cursul unei obli+aţiuni trebuie să cunoaştem minimum: a! rata don/ii de #e #ia&' )i %aloarea anual' a cu#onului$ b) valoarea anuală a cuponului şi valoarea
nominală; c) valoarea nominală şi rata inflaţiei; d) cantitatea cerută şi cea oferită din obli+aţiunile respective; e) valoarea nominală a obli+aţiunii şi rata dobânii de pe piaţă. 37! n a+ent economic deţine ,(( de acţiuni la firma ] şi doreşte să5şi transfere capitalul la
firma J. În acest scop el $nc#eie un contract de vânare la termen a acţiunilor pe care le deţine la firma ]* la cursul "% @ !.((( u.m. şi un contract de cumpărare la termen a acţiunilor J* la cursul de "? @ ,.((( u.m. Fa scadenţă* "% @ !.-(( u.m. iar "? @ ,.&(( u.m. În urma acestor tranacţii a+entul economic: a) pierde 2-(.((( u.m. b) câşti+ă 12(.((( u.m. c) pierde 1'(.((( u.m. d) câşti+ă 2-(. ((( u.m. e) nici nu câşti+ă* nici nu pierde. 3;! În caul operaţiunilor la termen pe piaţa de capital* atunci când se reduce cursul la
scadenţă: a) câşti+ă cumpărătorul; b) câşti+ă vânătorul; c) nu se $nre+istreaă nici un avantaj sau deavantaj; d) cumpărătorul $şi amplifică interesul de cumpărare; e) vânătorul $şi reduce interesul de vânare. 3:! 4ividendul: a) este un venit variabil; b) este aferent acţiunilor şi obli+aţiunilor; c) este
acordat doar pentru acele acţiuni care se tranacţioneaă la termen; d) depinde de mărimea firmei; e) valoarea sa poate fi stabilită doar de mana+er. 40! În momentul t(* cursul acţiunilor unei societăţi comerciale este de 1((.((( u.m. n a+ent
economic vinde la piaţă 1((( de acţiuni altui a+ent economic* stabilind scadenţa peste doi ani. Fa scadenţă* cursul acţiunilor va fi de 3(.((( u.m.* ceea ce $nseamnă că a+entul: a) cumpărător câşti+ă 1( milioane u.m.; b) vânător câşti+ă 1( milioane u.m.; c) vânător pierde 1( milioane u.m.; d) cumpărător câşti+ă 2( milioane u.m.; e) cumpărător pierde 2( milioane u.m. 41! "âşti+ul scontat de pe urma unui plasament $n obli+aţiuniVbonduri este mai mic decât
randamentul titlului dacă: a) rata dobânii creşte; b) rata dobânii scade; c) cursul titlului creşte; d) cursul titlului scade; e) se măreşte riscul.
42! 4in punct de vedere economic o obli+aţiune 9bond) :a) oferă deţinătorului dreptul de proprietate asupra unei părţi din patrimoniul firmei; ! re#re/int' un "m#rumut #e termen lun+ c) nu poate fi decât nominativă* deoarece la emitere este $nscris numele
cumpărătorului; d) aduce un venit din ce $n ce mai mic pe măsură ce se apropie scadenţa; e) nici un răspuns corect. 43! "unoaştem următoarele informaţii despre un titlu de valoare: cursul actual este 1((((
u.m.* cursul peste un an este 11(((* venitul scontat este de -(((* iar rata dobânii este
65
1(. "âşti+ul scontat a se obţine este: a) 2-; b) --; c! 4:-58$ d) &-; e) nici un răspuns corect. 44! Pe piaţa capitalurilor* operaţiunile la termen: a! au un caracter s#eculati%; b) se
realieaă la cursul e%istent $n momentul $nc#eierii contractului; c) presupun $ntotdeauna o scădere a cursului acţiunilor; d! #resu#un un c)ti+ #entru cel care intuie)te cel mai ine e%olu&ia cursurilor titlurilor de %aloare$ e) nici un răspuns corect. 45! Fa un curs de sc#imb de !&.((( lei la 1 dolar* dacă intră $n ţară 1(( milioane de dolari şi
ies '( milioane de dolari* iar celelalte condiţii nu se modifică* atunci masa monetară $n circulaţie: a) scade cu ,'( miliarde u.m.; b) creşte cu ,'( miliarde u.m.; c) scade cu !-(( miliarde u.m.; d) creşte cu 2'(( miliarde u.m.; e) scade cu 10(( miliarde u.m. 4! Fa $nceputul anului n un a+ent economic cumpără 1(( acţiuni ] la un curs de 2-(((
leiVacţiune. Fa $nceputul anului n +1* el primeşte dividend $n valoare de !(( leiVacţiune şi apoi vinde acţiunea la un curs de 2&'(( leiVacţiune. În urma acestei speculaţii* a+entul economic: a) câşti+ă 2(((( lei; b) pierde 1(((( lei; c) câşti+ă 1(((( lei; d) pierde 2(((( lei; e) câşti+ă !(((( lei. 47! n a+ent economic deţine un capital de 1(( milioane lei. 6l desc#ide un cont la o
societate de investiţii financiare şi dă ordin de cumpărare a 1(((( acţiuni la cursul de 1(((( leiVacţiune. 4upă o lună* a+entul economic dă ordin de vânare a celor 1(((( acţiuni la cursul de 12((( leiVacţiune. În condiţiile $n care rata medie a dobânii la efectuarea de depoite bancare este de !( pe an* putem afirma că plasamentul financiar al a+entului economic este: a) avantajos; b) deavantajos; c) neutru; d) este $ntotdeauna mai puţin riscant decât efectuarea unui depoit bancar; e) este $ntotdeauna la fel de riscant ca efectuarea unui depoit bancar. 4;! n a+ent economic cumpără o obli+aţiune la valoarea nominală de - milioane lei. 4upă 1
an* a+entul economic $ncaseaă cuponul $n valoare de 1 milion lei şi vinde obli+aţiunea la un curs de & milioane lei. În urma acestei tranacţii* a+entul economic: a) câşti+ă 1 milion lei; b) pierde 1 milion lei; c) nici nu câşti+ă* nici nu pierde; d) pierde 2 milioane lei; e) pierde 2 milioane lei.
4:! Pe piaţa financiară secundară* cererea de acţiuni ] creşte mai mult decât oferta de acţiuni
]. În condiţii de ec#ilibru pe piaţa acţiunii ]* cursul şi cantitatea de acţiuni tranacţionată: a) scade şi respectiv* creşte; b) cresc; c) scad; d) creşte şi respectiv* scade; e) scade şi respectiv* rămâne constantă.
50! Pe piaţa financiară secundară* cererea de acţiuni ] creşte $n aceeaşi proporţie cu oferta de
acţiuni ]. În condiţii de ec#ilibru pe piaţa acţiunii ]* cursul şi cantitatea de acţiuni tranacţionată: a) cresc; b) scade şi respectiv* creşte; c) scade şi respectiv* rămâne constantă; d) scad; e)rămâne constant şi respectiv* creşte.
51!
1((; b) 9"ursul acţiunii V "upon) % 1((; c) 94ividend V "ursul acţiunii) % 1((; e) 9"ursul acţiunii V
bu+etului de stat; b) emise de administraţiile publice locale pentru finanţarea deficitelor 66
bu+etelor locale; c) titluri de credit; d) titluri de proprietate; e) instrumente ale politicii monetare. 53! Între drepturile pe care le conferă acţiunea posesorului acesteia nu se include: a) dreptul
de a participa la adunarea +enerală a acţionarilor; b) dreptul de vot $n adunarea +enerală; c) dreptul de a primi dividende; d) dreptul de a $ncasa dobâni; e) dreptul de a obţine o parte din capitalul societăţii $n caul $n care aceasta este lic#idată. 54! "are dintre afirmaţiile următoare este falsă a) acţiunea este un titlu de proprietate* $n timp
ca obli+aţiunea este un titlu de credit; b) venitul acţiunii este dividendul* $n timp ce venitul obli+aţiunii este dobânda; c) acţiunea aduce un venit fi%* $n timp ce venitul obli+aţiunii este variabil; d) +radul de risc este mai ridicat pentru acţiuni decât pentru obli+aţiuni; e) acţiunea e%istă atât timp cât societatea respectivă funcţioneaă* $n timp ce e%istenţa obli+aţiunii este limitată la termenul de scadenţă. 55! Pe piaţa financiară primară: a) se tranacţioneaă emisiuni noi de titluri; b) se
tranacţioneaă titluri emise anterior; c) tranacţiile se deruleaă la bursă; d) tranacţiile au loc* $n +eneral* direct* $ntre cumpărători şi vânători* fără intermediar; e) posesorii titlurilor se pot manifesta $n calitate de vânători. 5! Pe piaţa financiară secundară: a) se tranacţioneaă emisiuni noi de titluri; b) se
tranacţioneaă titluri emise anterior; c) titlurile se vând şi se cumpără la valoarea lor nominală; d) cursul titlurilor este fi%; e) cursul titlurilor nu se ne+ociaă. 57! Gânătorii de titluri pe piaţa financiară secundară: a) sunt speculatori \` la #ausseR; b)
sunt speculatori \bullR; c) mieaă pe scăderea cursului titlurilor; d) mieaă pe creşterea cursului titlurilor; e) câşti+ă $n caul $n care cursul titlurilor creşte.
5;! "umpărătorii de titluri pe piaţa financiară secundară: a) sunt speculatori \` la baisseR; b)
sunt speculatori \bearR; c) mieaă pe scăderea cursului titlurilor; d) mieaă pe creşterea cursului titlurilor; e) câşti+ă $n caul $n care cursul titlurilor scade. 5:! 4eţinătorul unei acţiuni $ncaseaă la sfârşitul anului dividende* repreentând de fapt: a)
salariul social; b) salariul colectiv; c) un procent din profitul admis; d) un procent din profitul brut; e) un procent din impoitul pe profit. 0! "are din următoarele este un drept patrimonial ce revine deţinătorului de acţiuni $ntr5o
societate comercială a) dreptul de a fi informat $n le+ătură cu situaţia financiară a firmei; b) dreptul de a vota $n cadrul adunării +enerale a acţionarilor; c) dreptul de a ale+e consiliul de administraţie al societăţii; d) dreptul de a obţine o cotă parte din capitalul firmei la lic#idarea acesteia; e) dreptul de a participa la +estiunea firmei. 1! "are din următoarele afirmaţii este corectă cu privire la piaţa financiară a) piaţa
financiară primară este intermediată de bănci; b) piaţa financiară secundară este intermediată de bănci; c) piaţa financiară secundară funcţioneaă numai $n economiile de piaţă devoltate; d) piaţa financiară primară creeaă situaţii deavantajoase pentru emitenţi faţă de piaţa financiară secundară; e) piaţa financiară secundară se caracterieaă prin e%istenţa unui preţ ferm al acţiunilor* spre deosebire de piaţa financiară primară.
67
2! În cadrul operaţiunilor la termen* una din următoarele afirmaţii este falsă: a) vânătorul
este un speculator QbearR; b) cumpărătorul este un speculator QbullR; c) strate+ia Q` la baisseR $nseamnă mia pe reducerea preţului titlului de valoare; d) strate+ia Q` la #ausseR este $ntotdeauna $n avantajul cumpărătorului; e) ambii participanţi pot să câşti+e. 3! Eranacţiile la bursa de valori sunt* $n +eneral* speculative* deoarece: a) cumpărătorii câşti+ă $n detrimentul vânătorilor; b) vânătorii câşti+ă $n detrimentul cumpărătorilor; c) una din părţile tranacţiei câşti+ă $n detrimentul celeilalte; d) cursul titlurilor are o tendinţă de creştere; e) cursul titlurilor are o tendinţă de scădere. 4! 4acă se anticipeaă o evoluţie poitivă a economiei* atunci: a) cursul titlurilor creşte* iar
vânătorii de titluri câşti+ă; b) cursul titlurilor creşte* iar cumpărătorii de titluri câşti+ă; c) cursul titlurilor scade* iar vânătorii de titluri câşti+ă; d) cursul titlurilor scade* iar cumpărătorii de titluri câşti+ă; e) atât cumpărătorii* cât şi vânătorii de titluri câşti+ă. 5! 4acă se anticipeaă accelerarea inflaţiei* atunci: a) cursul titlurilor creşte* iar vânătorii de
titluri câşti+ă; b) cursul titlurilor creşte* iar cumpărătorii de titluri câşti+ă; c) cursul titlurilor scade* iar vânătorii de titluri câşti+ă; d) cursul titlurilor scade* iar cumpărătorii de titluri câşti+ă; e) atât cumpărătorii* cât şi vânătorii de titluri câşti+ă.
! 4acă rata dobânii creşte* atunci: a) cursul titlurilor creşte* iar vânătorii de titluri câşti+ă;
b) cursul titlurilor creşte* iar cumpărătorii de titluri câşti+ă; c) cursul titlurilor scade* iar vânătorii de titluri câşti+ă; d) cursul titlurilor scade* iar cumpărătorii de titluri câşti+ă; e) atât cumpărătorii* cât şi vânătorii de titluri câşti+ă. 7! 4acă rata dobânii se reduce* atunci: a) cursul titlurilor creşte* iar vânătorii de titluri
câşti+ă; b) cursul titlurilor creşte* iar cumpărătorii de titluri câşti+ă; c) cursul titlurilor scade* iar vânătorii de titluri câşti+ă; d) cursul titlurilor scade* iar cumpărătorii de titluri câşti+ă; e) atât cumpărătorii* cât şi vânătorii de titluri câşti+ă.
68
Ca#itolul 216 In(la&ia
1) 6cartul inflaţionist este caracteristic $n special inflaţiei: a) prin cerere; b) prin costuri; c) structurale; d) #iperinflaţiei; e) inflaţiei moderate. 2) nflaţia prin costuri este +enerată de: a) aprecierea monedei; b) creşterea salariilor mai $ncet decât productivitatea muncii; c) atra+erea $n activitatea economică a unor factori de producţie cu randamente mar+inale descrescânde* dar cu venituri identice cu ale factorilor anteriori; d) majorarea EG8 la bunurile de consum finale; e) majorării fiscalităţii pe locuinţe şi autoturisme. !) 4acă firmele din ţara Q%R pierd o parte $nsemnată din piaţa de desfacere 9internă şi e%ternă)* iar costurile variabile se modifică strict proporţional cu producţia* se sconteaă să apară: a) inflaţie prin cerere; b) inflaţie structurală; c) inflaţie desc#isă; d) inflaţie prin costuri;e)deflaţie &) 4acă pensiile se inde%eaă la sfârşitul fiecărui trimestru* cu un procent e+al cu P"* pensia reală: a) creşte; b) scade; c) rămâne nesc#imbată; d) se măreşte $n mod absolut; e) se diminueaă $n mod absolut. -) "are din propoiţiile de mai jos sunt adevărate pentru a aprecia efectele inflaţiei: a) ea +enereaă pierderi* sacrificii pentru toţi a+enţii economici; b) este un important factor de redistribuire a veniturilor şi patrimoniului $ntre diferiţi a+enţi economici; c) efectele ei sunt contradictorii; d) orice a+ent economic are interes ca inflaţia să fie nulă. ,) Prin inde%area $n procent de 1(( a salariilor şi altor venituri fi%e cu rata inflaţiei efectele ne+ative ale inflaţiei pentru posesorii acestor venituri: a) se menţin; b) sunt eliminate; c) unele se menţin* altele se atenueaă* altele sunt eliminate;d) nu se pot determina; e) nici un răspuns corect 0) 8firmaţia Q=rice inflaţie are efecte ne+ative asupra creşterii economiceR este: a) adevărată; b) falsă. ') 4acă $ntr5o economie intervine fenomenul de deflaţie* creşterea economică şi +radul de ocupare a factorilor de producţie 9mai ales a forţei de muncă): a) se amplifică* sunt favoriate; b) sunt in#ibate; c) nu sunt afectate 3) În ţara Q%R P" se determină pe baa a patru cate+orii de bunuri* ale căror preţuri pe parcursul anului şi pondere $n Qcoşul de consumR au evoluat conform tabelului de mai jos. Pe baa datelor reultă că: 1) această ţară se confruntă cu: a) inflaţie moderată; b) inflaţie desc#isă; c) #iperinflaţie; d) deinflaţie; e) deflaţie "ate+oria de bunuri 8 / " 4
Ponderea $n QcoşR &( 1( 2( !(
ndicele preţului +rupei 11( 12( 11- 1&(
"ontribuţia la P"
1() În anul precedent salariul mediu anual a fost ,2(( <=* iar prin contractele colective de muncă se convine inde%area salariilor $n procent de 0- din rata inflaţiei. "a reultat* 69
salariul real $n t1: a) creşte cu ... ; b) scade cu ... ; c) rămâne nesc#imbat; d) nu se poate determina* nici măcar cu apro%imaţie. 11) "urba P#ilips: a) are valabilitate pe termen lun+ şi scurt; b) relevă relaţia poitivă dintre inflaţie şi şomaj; c) relevă relaţia ne+ativă durabilă dintre inflaţie şi şomaj; d) H. riedman consideră că reflectă o relaţie durabilă pe termen lun+ dintre inflaţie şi şomaj; e) H. ridman apreciaă că ea reflectă relaţia ne+ativă inflaţieVşomaj pe termen scurt 12)În ultimii ani* $n
familie. Xtiind că* $n perioada de calcul* preţul bunurilor 8 a crescut cu !(* al bunurilor / cu &-* iar al bunurilor " cu &(* determinaţi rata inflaţiei :a) 1&(*2- ; b) 40-258$ c) !'*!;d) &!*!;e) -0*-. 21) "onform curbei lui P#illips* pe termen termen scurt* o creştere a masei masei monetare conduce conduce la : a! reducerea reducerea )omaului $ b) reduce reducerea rea inflaţ inflaţiei iei ; c) reduc reducere ereaa defici deficitul tului ui bu+ bu+eta etarr ; d) creşterea şomajului ; e) reducerea P/. 22) 4acă se anticipea anticipeaăă creşterea creşterea $ntr5un $ntr5un ritm mai rapid a preţurilor preţurilor** atunci: atunci: a) consuma consumatorii torii preferă să amâne deciiile de consum; b) consumatorii apeleaă $ntr5 mai mică măsură la credite; c) indiviii economisesc mai mult; d) firmele acţioneaă $ntr5un mediu de afaceri stabil; e! %ite/a de circula&ie a anilor cre)te . 2!) 4acă $n perioada E(5E1* E(5E1* preţurile au crescut de ! ori* iar $n perioada E15E2* de două două ori* atunci atunci rata inflaţie inflaţieii $n E2 faţă de E( E( este de: de: a) 1((; b) !((; c! 5008 d) ,(( e) 2((. 2&) Procesul de $ncetinire $ncetinire a creşterii nivelului +eneral al preţurilor preţurilor se numeşte: a) deflaţie; ! de/in(la&ie$c) devaloriare;d) devaloriare;d) depreciere; depreciere; e) apreciere. apreciere. 2-) "are din următoare următoarele le elemente elemente nu repreintă repreintă un cost asociat asociat procesului procesului inflaţionist inflaţionist a) vicier vicierea ea corel corelaţi aţiilo ilorr $ntre $ntre preţur preţurile ile relati relative; ve; b) poten potenţar ţarea ea incert incertitu itudin dinii ii şi riscul riscului ui $n economie; c) "ncuraarea "ncuraarea in%esti&iilor #roducti%e; d) accentuarea oscilaţiilor cursurilor valutare; e) redistribuirea arbitrară a avuţiei şi veniturilor. 2,) "are din următorii următorii factori contribuie contribuie la apariţia inflaţiei inflaţiei prin ofertă a) creşterea creşterea valorii valorii cre)ter terea ea costur costurilo ilorr de #rod #roduc& uc&ie ie ; c) redu bunurilor e%portate; ! cre) reduce cere reaa preţ preţul ului ui resurselor; d) creşterea cererii a+re+ate; e) creşterea ac#iiţiilor +uvernamentale. 20)
71
economie; economie; c)$ncuraja c)$ncurajarea rea investiţiilo investiţiilorr productiv productive; e; d)accent d)accentuare uareaa fluctuaţii fluctuaţiilor lor cursurilor cursurilor valutare; e)redistribuirea arbitrară a veniturilor. !!) "are din următorii următorii factori contribuie contribuie la apariţia apariţia inflaţiei prin ofertă ofertă a) creşterea creşterea valorii valorii bunurilor e%portate; b)creşterea costurilor de producţie; c)reducerea preţului resurselor; d)creşterea cererii a+re+ate; e)creşterea ac#iiţiilor +uvernamentale. +uvernamentale. !&)4if !&) 4ifere erenţa nţa dintre dintre indici indiciii Faspe Faspe?r ?res es şi Paasc# Paasc#ee este este dată dată de: a)refe a)referin rinţa ţa tempor temporală ală a preţurilor; b)referinţa temporală a cantităţilor; c)nivelul de devoltare al economiei; d)modalitatea de eşantionare; e)oriontul temporal 9scurt* mediu* lun+). !-) Fe+ea lui =Dun e%primă: a)relaţia poitivă dintre şomaj şi produsul intern brut; b)relaţia poitivă dintre inflaţie şi produsul intern brut; c)relaţia ne+ativă dintre şomaj şi produsul intern brut; d)relaţia ne+ativă dintre inflaţie şi produsul intern brut; e)relaţia ne+ativă dintre şomaj şi dinamica preţurilor. !,) !,) Fe+e Fe+eaa lui lui =D =Dun un core corele lea aă: ă: a)mo a)modi difi fica care reaa preţ preţur uril ilor or cu mo modi dific ficar area ea sala salarii riilo lor; r; b)modificarea efectivă a preţurilor cu modificarea lor anticipată; c)rata şomajului cu producţia; d)rata şomajului şomajului cu iluia monetară; monetară; e)rata şomajului cu modificarea modificarea salariilor. salariilor. !0) Honetariştii susţin că: a)sporirea masei monetare monetare are un impact puternic* pe termen lun+* asupra asupra produs produsulu uluii intern intern brut; brut; b)spor b)sporire ireaa ratei ratei dob dobân ânii ii nu influe influenţe nţeaă aă inves investiţi tiţiile ile;; c)sporirea masei monetare determină creşterea produsului intern brut pe termen lun+ doar dacă este $nsoţită de creşterea fiscalităţii; d)sporirea masei monetare determină creşterea produsului intern brut pe termen lun+ doar dacă este $nsoţită de reducerea fiscalităţii; e)sporirea masei monetare nu influenţeaă* pe termen lun+* produsul intern brut. !') 4acă se anticipea anticipeaă ă creştere creştereaa $ntr5un $ntr5un ritm mai rapid a preţurilor preţurilor** atunci: atunci: a)consum a)consumatorii atorii preferă să amâne deciiile de consum; b)consumatorii b)consumatorii apeleaă $ntr5o mai mică măsură la credite; c)populaţia economiseşte mai mult; d)producătorii acţioneaă $ntr5un mediu de afaceri stabil; e)vitea de circulaţie a banilor creşte. !3) "are sunt* $n +eneral* +eneral* efectele efectele pe termen scurt ale unei creşteri creşteri neanticipate neanticipate a masei masei mone mo neta tare re a)$i a)$i dete determ rmin inăă pe prod produc ucăt ător orii să apre apreci cie eee că a avut avut loc loc o mo modi dific ficar aree nefavorabilă a preţurilor relative; b)determină atât creşterea producţiei* cât şi a preţurilor; c)determină creşterea producţiei* fără a influenţa nivelul preţurilor; d)conduce la creşterea nivelului nivelului preţurilor* preţurilor* fără a influenţa influenţa producţia; producţia; e)lasă nemodifica nemodificatt nivelul nivelul preţurilor şi producţia. &() 6fectele 6fectele unei creşteri creşteri anticipate anticipate a masei masei monetare monetare sunt: a)creştere a)creştereaa nivelului nivelului +eneral al preţurilor şi a producţiei; b)numai creşterea nivelului +eneral al preţurilor; c)numai creşterea producţiei; d)creşterea nivelului +eneral al preţurilor şi reducerea producţiei; e)reducerea producţieinivelului producţieinivelului +eneral al preţurilor şi a producţiei. &1)po &1) pote teaa antic anticipă ipărilo rilorr raţion raţionale ale presup presupune une că: că: a)şom a)şomaju ajull involu involunta ntarr este este imposi imposibil bil;; b)politica monetară neanticipată nu poate afecta producţia; c)anticipaţiile depind de evoluţiile din trecut; d)erorile de anticipare sunt nesistematice; e)anticipările sunt realiste.
72
&2) În condiţiile condiţiile inflaţiei neanticipate neanticipate:: a)creditor a)creditorii ii pierd* pierd* iar debitorii debitorii câşti+ă; câşti+ă; b)creditorii b)creditorii câşti+ă* iar debitorii pierd; c)atât debitorii* cât şi creditorii pierd; d)atât debitorii* cât şi creditorii câşti+ă; e)puterea de cumpărare a banilor creşte. &!) Într5o Într5o perioadă de deflaţie* deflaţie* rata reală a dobânii dobânii este: a)mai mare decât rata nom nominală inală a dobân dob ânii ii;; b)ne+ b)ne+ati ativă; vă; c)mai c)mai mică mică decât decât rata rata nom nomina inală lă a dob dobân ânii ii;; d)e+a d)e+ală lă cu rata rata nominală a dobânii; e)un indicator imposibil de calculat. &&) "urba P#illips P#illips ilustrea ilustreaă: ă: a)relaţia a)relaţia directă dintre rata şomajului şomajului şi rata inflaţiei; inflaţiei; b)relaţia b)relaţia invers inversăă dintre dintre inflaţ inflaţia ia neant neantici icipat patăă şi şoma şomajul jul ciclic ciclic;; c)rela c)relaţia ţia invers inversăă dintre dintre inflaţ inflaţia ia anticipată şi şomajul ciclic; d)relaţia directă dintre inflaţia anticipată şi somajul natural; e)relaţia inversă dintre inflaţia anticipată şi şomajul natural. &-) &-) "are "are din din urmă următo toar arel elee proc proces esee cond conduc uc la depl deplas asar area ea la drea dreapt ptaa a curb curbei ei P#il P#illi lips ps a)creş a)creşter terea ea ratei ratei natura naturale le a şomaju şomajului lui** ceter ceteris is paribu paribus; s; b)creş b)creşter terea ea ratei ratei şomaju şomajului lui;; c)redu c)reduce cerea rea ratei ratei antici anticipat patee a inflaţ inflaţiei iei** ceteri ceteriss paribu paribus; s; d)creş d)creşter terea ea ratei ratei inflaţ inflaţiei iei;; e)creşterea ratei inflaţiei şi reducerea ratei şomajului. &,) "are este motivul pentru care curba curba P#illips* ca relaţie inversă $ntre şomaj şomaj şi inflaţie* s5a dovedit dovedit corectă corectă $n perioada perioada anilor anilor 13,( 13,( a)variaţi a)variaţiaa semnificati semnificativă vă a ratei anticip anticipate ate a inflaţ inflaţiei iei;b) ;b)va variaţ riaţia ia semni semnific ficati ativă vă a ratei ratei natura naturale le a şomaju şomajului lui;c) ;c)men menţin ţinere ereaa relati relativv constantă a ratei anticipate a inflaţiei şi a ratei naturale a şomajului;d)nivelul redus al inflaţiei;e)nivelul redus al şomajului. &0) Procesul de $ncetinire a creşterii creşterii nivelului +eneral al preţurilor se numeşte: a) deflaţie; b) deinflaţie; c) devaloriare; d) depreciere; e) apreciere. &') nflaţia se manifestă atunci când:a)masa monetară monetară scade* iar oferta de bunuri economice creşte; b)creşterea masei monetare este mai rapidă decât creşterea ofertei de bunuri economice; c)scăderea masei monetare este mai rapidă faţă de scăderea ofertei de bunuri economice; d)masa monetară este constantă* iar oferta de bunuri economice creşte; e)masa monetară se reduce* iar oferta de bunuri economice este constantă. &3) "ea mai relevantă măsură a inflaţiei are $n vedere: a) deflatorul produsului intern brut; b) deflatorul deflatorul consumul consumului ui individua individual;c)in l;c)indice dicele le preţurilor preţurilor de consum; consum; d) indicele indicele preţurilor preţurilor mărfu mă rfurilo rilorr alime alimenta ntare re de consu consum; m; e) indice indicele le preţur preţurilo ilorr mă mărfur rfurilo ilorr neali nealimen mentar taree de consum. -() Bpirala Bpirala inflaţioni inflaţionistă stă se referă la următoarea următoarea secvenţă secvenţă cauală: cauală: a) creşterea creşterea preţurilor preţurilor L reducerea puterii de cumpărare a banilor L reducerea c#eltuielilor de consum; b) creşterea mai lentă a salariilor faţă de creşterea preţurilor L reducerea salariului real L reducerea c#eltuielilor de consum; c) creşterea mai lentă a masei monetare faţă de creşterea preţurilor L reducerea puterii de cumpărare a masei monetare L descurajarea cererii de bunuri şi servicii; d) creşterea salariilor L creşterea preţurilor L revendicări salariale L nouă creştere a preţurilor; e) creşterea salariilor L creşterea costurilor cu forţa de muncă L concedieri L creşterea şomajului. -1) nflaţia de import este cu atât mai mare cu cât: a) ponderea bunurilor importate importate este mai redusă* iar elasticitatea cererii $n raport cu preţurile bunurilor importate este mai ridicată; b) ponderea bunurilor importate şi elasticitatea cererii $n raport cu preţurile bunurilor 73
importate sunt mai reduse; c) ponderea bunurilor importate este mai mare* iar elasticitatea cererii $n raport cu preţurile bunurilor importate este mai redusă; d) ponderea bunurilor importate şi elasticitatea cererii $n raport cu preţurile bunurilor importate sunt mai mari; e) firmele consumatoare ale bunurilor de import sunt mai dispuse să suporte creşterile preţurilor e%terne pe seama profiturilor. -2)= politică fiscală restrictivă: a) determină accelerarea inflaţiei; b) reduce deficitul bu+etar; c) reduce rata şomajului; d) determină creşterea ratei dobânii; e) elimină investitorii privaţi de pe piaţa fondurilor. -!)nflaţia contemporană repreintă: a) inflaţia banilor de #ârtie convertibili $n aur; b) de#recierea anilor necon%ertiili "n aur$ c) devaloriarea banilor5metale preţioase; d) o stare de ec#ilibru monetaro5material; e) un proces de apreciere obiectivă a banilor aflaţi $n circulaţie. -&) Btabilitatea preţurilor $n economia naţională se realieaă când: a) toate preţurile din economie sunt constante $n perioada considerată; b) rata inflaţiei este constantă $n mai mulţi ani consecutivi; c) scade masa monetară; d) se men&ine #uterea de cum#'rare a anilor$ e) creşte puterea de cumpărare a populaţiei. 55) Galoarea
banilor scade atunci când: a) e%istă inflaţie; b) ritmul creşterii preţurilor scade; c) creşte masa monetară fără acoperire $n mărfuri; d) producţia naţională se reduce* iar masa monetară nu se modifică; e) se "ntm#l' oricare din situa&iile anterioare6
-,) "are dintre afirmaţiile următoare este adevărată a) dacă vitea de circulaţie a banilor este supraunitară* atunci produsul intern brut nominal este mai mare decât masa monetară; b) produsul intern brut nominal este $ntotdeauna dublul masei monetare; c) masa monetară este e+ală cu produsul intern brut nominal; d) dacă vitea de circulaţie a banilor este e+ală cu 2* atunci masa monetară este dublul produsului intern brut nominal; e) dacă masa monetară este o treime din produsul intern brut nominal* atunci vitea de circulaţie a banilor este (*!!. -0) Populaţia are tendinţa de a5şi reduce economiile $n moneda naţională atunci când: 1) moneda naţională se depreciaă; 2) moneda naţională se apreciaă; !) rata dobânii scade; &) inflaţia creşte puternic; -) rata profitului creşte. a! F1-3-4!$ b) 92*&*-); c) 92*!*&); d) 92*!*-); e) 91*&). -')4einflaţie $nseamnă: a) scăderea durabilă pe termen lun+ a nivelului preţurilor; b) creşterea durabilă pe termen lun+ a nivelului preţurilor; c) menţinerea nivelului preţurilor; d) reducerea durail' )i controlat' a ratei in(la&iei$ e) menţinerea unui nivel constant al ratei inflaţiei. -3) 4einflaţia repreintă un proces de: a) reducere a preţurilor şi a puterii de cumpărare a banilor; b) reducere a preţurilor şi creştere a puterii de cumpărare a banilor; c) reducere a in(la&iei )i a #uterii de cum#'rare a anilor$ d) reducere a inflaţiei şi creştere a puterii de cumpărare a banilor; e) reducere a preţurilor* datorită reducerii ofertei de monedă. ,() iperinflaţia se caracterieaă prin: a) reducerea masei monetare şi creşterea +eneraliată a preţurilor; b) o rat' lunar' a in(la&iei de minim 508$ c) creşterea masei monetare $n 74
acelaşi ritm cu creşterea preţurilor; d) reducerea puterii de cumpărare a monedei şi reducerea preţurilor; e) creşterea puternică a cursului de sc#imb al monedei naţionale. ,1)"e cauă poate sta la baa inflaţiei prin costuri a) creşterea şomajului şi a ofertei a+re+ate; b) reducerea costurilor cu materiile prime pe unitate de produs; c) cre)terea salariilor nominale- ('r' o cre)tere cores#un/'toare a #roducti%it'&ii$ d) creşterea c#eltuielilor de la bu+etul statului; e)creşterea deficitului de cont curent. ,2) nflaţia are ca principală cauă creşterea: a) ratei reale a dobânii; b) o(ertei nominale de ani; c) ratei nominale a dobânii; d) P/ real; e) e%cedentului bu+etului de stat. ,!)6fecte economice directe ale inflaţiei sunt: a) redistriuirea aritrar' a %eniturilor "ntre a+en&ii economici$ b) creşterea ratei şomajului; c) creşterea eficienţei economice; d) creşterea riscului $n economie; e) stoparea creşterii economice. ,&) dentificaţi afirmaţia falsă dintre următoarele: a) creşterea masei monetare peste nevoile circulaţiei determină creşterea preţurilor; b) inflaţia presupune creşterea de ansamblu a preţurilor; c) creşterea productivităţii muncii permite combaterea inflaţiei; d) creşterea salariilor concomitent cu scăderea productivităţii muncii poate determina inflaţie; e) controlul #re&urilor de c'tre autorit'&ile statului asi+ur' ec.iliru "n economie6
,-)Hodelul contemporan al curbei P#illips are următoarele caracteristici: 1! re#re/int' rela&ia dintre rata )omaului )i rata in(la&iei$ 2) curba este stabilă pe termen scurt; 3! include ratele a)te#tate ale in(la&iei $ &) implică o reducere a ratei naturale a şomajului pe termen lun+; -)nici o variantă nu este corectă. a) 91*2); ! F1-3!$ c) 91* 2* &); d) 92*&); e) 9-) ,,) În cadrul măsurilor antiinflaţioniste* care acţioneaă asupra reducerii masei monetare* se evidenţiaă: a) reducerea ratelor dobânilor; b) liberaliarea salariilor şi a preţurilor; c) cre)terea re/er%elor ancare oli+atorii$ d) reducerea ofertei de bunuri; e) reducerea ratei de rescont. ,0) Fa reducerea inflaţiei pot contribui: a) creşterea salariilor nominale; b) cre)terea o(ertei de unuri$ c) reducerea şomajului; d) creşterea deficitului bu+etului de stat; e) creşterea datoriei publice. ,') politică monetară care are ca obiectiv reducerea inflaţiei va urmări: a) reducerea şomajului* atât absolut cât şi procentual; b) creşterea şomajului; c) cre)terea masei monetare #ro#or&ional cu #roduc&ia de unuri )i ser%icii$ d) inde%area salariilor $n aceeaşi proporţie cu creşterea preţurilor; e) reducerea Produsului intern brut. 69) nflaţia se poate reduce dacă: a) se reduce concuren ţa; b) deficitul bugetar se accentueaz ă; c) salariile nominale cresc î ntr-un ritm superior creşterii productivităţii muncii; d) oferta de bunuri se reduce; e) oferta de bunuri creşte.
75
0() Be dau următoarele date cu privire la preţurile bunurilor de consum $n anii 2((2 şi 2((!: >rupe de bunuri Preţuri curente 9lei) Ponderea +rupei $n totalul c#eltuielilor de consum 9) 2((2 2((! 8 2( 22 1( / ' ,( " 12( !( Presupunând că cele trei +rupe de bunuri cuprind toate bunurile de consum din economia naţională* rata inflaţiei $n anul 2((! a fost: a) 1!,*' ; b) !,*'; c) 2&0; d! 478$ e) 1((. 01)
76
'() 4acă preţul unei pâini este $n preent de - -(( lei* iar rata inflaţiei raportată la aceeaşi lună din anul trecut a fost de 1(* care a fost preţul pâinii $n urmă cu un an a) - -(( lei; ! 5 000 lei$ c) , -(( lei; d) & -(( lei;e) , ((( lei. '1) Într5un an rata dobânii la depoitele bancare este de 12* iar rata inflaţiei este 1(* $n aceste condiţii titularii de depoite bancare: a) obţin dobâni real ne+ative; ! o&in don/i real #o/iti%e$ c) se vor orienta către piaţa acţiunilor; d) păstreaă banii $n conturi la vedere; e) se vor orienta către piaţa obli+aţiunilor.
77
Ca#itolul 226 Politica monetar'-#olitica (iscal' )i cererea a+re+at' 1!
fost reducerea economiei subterane şi* implicit* creşterea baei de impoitarea de la !( mld. u.m. la &- mld. u.m. În aceste condiţii* veniturile la bu+etul de stat: a! au crescut cu 1- mld6 u6m6$ b) au crescut cu 1- mld. u.m.; c) au crescut cu ,*, mld. u.m.; d) au crescut cu 0*2 mld. u.m.; e) nu s5au modificat.
2! 6fectul de croZdin+ out 9de evicţiune): a)
diminueaă efectul de multiplicare din economie; b) determină o majorare mai mare a producţiei la creştera c#eltuielilor +uvernamentale* decât cea indusă de efectul de multiplicare; c) contribuie la scăderea ratei dobânii dacă cresc c#eltuielile publice; d) a şi b; e) a şi c.
3! Hultiplicatorul bu+etului ec#ilibrat este : a) e+al cu ero; b) $n relaţie directă cu H"; c)
$n relaţie inversă cu H"; d) $n relaţie inversă cu deficitul bu+etar; e) nici un răspuns nu este corect. 4! reducere a impoitului pe venituri are ca efect creşterea : a) multiplicatorului fiscal; b)
deficitului bu+etar; c) cererii a+re+ate; d) deficitului de cont curent; e) a* b* c şi d. 5! 4acă $nclinaţia mar+inală spre import se reduce* atunci : a) multiplicatorul c#eltuielilor
creşte; b) multiplicatorul transferurilor scade; c) multiplicatorul fiscal creşte; d) cererea a+re+ată scade; e) a* b şi c. ! Presupunem că o economie traverseaă o stare de recesiune. Hajorarea c#eltuielilor
publice $n economie determină creşterea deficitului bu+etar structural* implicând : a) reducerea deficitului bu+etar actual; b) promovarea unei politici fiscale restrictive; c) reducerea surplusului bu+etar actual; d) creşterea surplusului bu+etar actual; e) nici un răspuns corect.
7! Presupunem că o economie traverseaă o stare de recesiune. Hajorarea c#eltuielilor
publice $n economie determină creşterea deficitului bu+etar structural* implicând : a) reducerea deficitului bu+etar actual; b) promovarea unei politici fiscale restrictive; c) reducerea surplusului bu+etar actual; d) creşterea surplusului bu+etar actual; e) nici un răspuns corect. ;! = economie $nre+istreaă un deficit bu+etar curent şi un surplus bu+etar structural. În
aceste condiţii : a) traverseaă o perioadă de recesiune economică; b) traverseaă o perioadă de e%pansiune economică; c) rata actuală a şomajului este mai redusă decât 8<; d) rata actuală a şomajului corespunde 8<; e) a şi c.
:! Politicile de stabiliare au efect asupra economiei prin intermediul: a) pieţei factorilor; b)
cererii a+re+ate; c) cererii de muncă; d) ofertei de capital; e) ofertei a+re+ate. 10! = majorare a transferurilor $n faa de recesiune economică determină 9caeteris paribus): a)
reducerea venitului disponibil al populaţiei; b) reducerea deficitului bu+etar; c) reducerea investiţiilor ca urmare a efectului de evicţiune; d) stimularea cererii interne; e) c) şi d).
78
11! 4acă oferta de monedă creşte atunci* conform modelului B5FH: a) curba B se deplaseaă
către dreapta; b) curba FH se deplaseaă către stân+a; c) nivelul producţiei creşte; d) rata dobânii creşte; e) vec#iul nivel de ec#ilibru al economiei corespunde unui e%ces de cerere de monedă. 12! = reducere a ratei de presiune fiscală determină conform modelului B5FH: a) o reducere
a ratei dobânii; b) creşterea ratei şomajului; c) deplasarea FH către dreapta; d) creşterea ratei dobânii; e) un e%ces de ofertă de bunuri la vec#iul nivel de ec#ilibru al venitului. 13! = politică monetară e%pansionistă conduce la: a) reducerea şomajului structural; b)
creşterea producţiei pe termen scurt; c) reducerea şomajului conjunctural; d) a* b şi c ; e) b şi c 14! "orespunător macroeconomiei monetariste moderne* pe o perioadă $ndelun+ată de timp :
a) rata reală a dobânii este determinată pe piaţa fondurilor de $mprumut; b) e%istă o relaţie directă $ntre oferta monetară şi P/ nominal; c) vitea de circulaţie a banilor este relativ stabilă; d) e%istă o identitate $ntre c#eltuielile cumpărătorilor şi veniturile vânătorilor; e) a* b* c şi d. 15! În condiţiile $n care cererea monetară este constantă* politica monetară restrictivă : a)
reduce stocul monetar şi rata dobânii scade; b) reduce stocul monetar şi rata dobânii creşte; c) creşte stocul monetar şi rata dobânii creşte; d) creşte stocul monetar şi rata dobânii scade; e) stimuleaă creşterea investiţiilor economice. 1! Prespunem ca economia
majoreaă cererea a+re+ată din economie $n preajma ale+erilor* atunci se pot manifesta următoarele consecinţe : a) reducerea ratei inflaţiei; b) dispariţia arbitrajului $ntre inflaţie şi şomaj pe termen scurt; c) creşterea 8< pe termen scurt; d) reducerea 8< pe termen scurt; e) reducerea presiunilor salariale pe piaţa muncii.
17! 4acă rata actuală a şomajului este mai mică decât rata şomajului natural* atunci: a) rata
efectivă a inflaţiei tinde să fie mai mică decât rata anticipată a inflaţiei; b) resursele economiei sunt subutiliate; c) $n economie nu e%istă presiuni inflaţioniste; d) toate variantele de mai sus; e) nici una dintre variantele de mai sus. 1;! "ând deficitul bu+etar se acoperă prin datorie publică internă* se creeaă premise ca rata
dobânii să: a) fie inferioară ratei şomajului; b) nu se modifice; c) crească; d) scadă; e) fie superioară ratei şomajului. 1:! 6conomia se află $n situaţie inflaţionistă. = reducere $n: a) c#eltuiala +uvernamentală
coboară permanent rata inflaţiei din economie; b) creşterea ofertei nominale de bani reduce rata inflaţiei* fără nici un efect asupra output5ului pe termen scurt; c) creşterea ofertei nominale de bani reduce rata inflaţiei şi nivelul output5ului pe termen scurt; d) c#eltuiala +uvernamentală reduce rata inflaţiei*fără a avea nici un efect asupra output5ului pe termen scurt; e) nivelul ta%elor tempereaă ritmul de creştere a preţurilor
20! 4eficitul bu+etar este de 1( miliarde u.m. În condiţiile $n care deficitul bu+etar se
finanţeaă inte+ral prin emisiune monetară* iar multiplicatorul banilor este &* masa monetară: a)creşte cu 2*- miliarde u.m.; b)se reduce cu 2*- miliarde u.m.; c)creşte cu &( miliarde u.m.; d)se reduce cu &( miliarde u.m.; e)nu se modifică. 79
21! 4eficitul bu+etar de -((( miliarde lei este finanţat inte+ral prin e%pansiune monetară.
4acă rata reervelor băncilor comerciale este 2(* atunci masa monetară: a)creşte cu -((( miliarde lei; b)creşte cu 2-((( miliarde lei; c)rămâne constantă; d)scade cu -((( miliarde lei; e)scade cu 2-((( miliarde lei.
22! Într5o economie $nc#isă* e%cedentul bu+etar poate fi folosit pentru: a)rambursarea
$mprumuturilor publice e%terne; b)rambursarea $mprumuturilor publice e%terne şi interne; c)rambursarea $mprumuturilor publice interne; d)creşterea datoriei publice interne şi e%terne; e)creşterea datoriei publice interne.
23! "reşterea deficitului bu+etar determină: a)reducerea datoriei publice; b)reducerea ratelor
dobânii şi creşterea investiţiilor private; c)reducerea ratelor dobânii şi a investiţiilor private; d)creşterea ratelor dobânii şi a investiţiilor private; e)creşterea ratelor dobânii şi reducerea investiţiilor private. 24! "are din măsurile de politică bu+etară sunt aplicate $n faa de recesiune economică
a)sporirea c#eltuielilor bu+etare; b)majorarea impoitelor; c)\$n+#eţareaR pro+ramelor de protecţie socială; d)e%tinderea aparatului administraţiei publice; e)majorarea ratei dobânii
25! nvestiţiile publice cresc cu 2( miliarde u.m. Hultiplicatorul bu+etar este !. Produsul
intern brut creşte cu:a)1(( miliarde u.m.; b)&( miliarde u.m.; c),( miliarde u.m.; d),.,0 miliarde u.m.; e)!! miliarde u.m. 2! 6ficienţa politicilor de stabiliare a economiei este limitată deoarece: a)pot creşte
producţia reală; b)acţioneaă cu $ntâriere asupra economiei; c)pot fi folosite rapid pentru a modifica nivelul preţurilor; d)pot reduce marja de fluctuaţie a economiei; e)toate cele de mai sus. 27! 6fectele unei politici monetare restrictive constau $n: a)scăderea ofertei de monedă şi
creşterea ratei dobânii; b)scăderea nivelului investiţiilor şi scăderea cererii a+re+ate; c)diminuarea inflaţiei; d)toate cele de mai sus; e)nici un răspuns corect. 2;! 6fectul de evicţiune se referă la faptul că:
a)o creştere a c#eltuielilor de consum determină o scădere a c#eltuielilor cu investiţiile; b)ta%ele pe venit conduc la salarii situate $ntre venitul total şi venitul disponibil; c)o scădere a c#eltuielilor +uvernamentale va determina o scădere a consumului; d)o creştere a c#eltuielilor +uvernamentale va determina o creştere a ratei dobânii; e)nici un răspuns corect.
2:! Btabiliatorii automaţi sunt: a)elementele de politică fiscală care deplaseaă bu+etul spre
deficit $n timpul unei contracţii; b)elementele de politică fiscală care deplaseaă bu+etul spre e%cedent $n timpul unei contracţii; c)elementele de politică fiscală care ec#ilibreaă automat bu+etul; d)nici una dintre variante nu este corectă. e)toate de mai sus. 30! nul dintre deavantajele politicilor de stabiliare este că: a)impoitele ar putea scădea;
b)rata dobânii ar putea scădea; c)+uvernul poate fi o cauă a ciclurilor economice; d)se pot implementa rapid; e)toate de mai sus
80
31! 4acă P/ potenţial este mai mare decât P/ efectiv: a)apare un decalaj inflaţionist;
b)apare un decalaj recesionist; c)scade şomajul; d)apare tendinţa de creştere +enerală a salariilor; e)nici una dintre variante nu este corectă. 32! 4acă P/ potenţial este mai mic decât P/ efectiv: a)apare un decalaj inflaţionist; b)apare
un decalaj recesionist; c)creşte şomajul; d)apare tendinţa de scădere a salariilor; e)nici una dintre variante nu este corectă.
33! Presupunem că /< scade oferta de bani. Pe termen scurt: a)investiţiile* producţia reală
şi nivelul preţurilor scad; b)cresc investiţiile* producţia reala scade* iar nivelul preţurilor ramâne nesc#imbat; c)investiţiile* producţia reala şi nivelul preţurilor cresc; d)investiţiile scad* producţia reală creşte şi nivelul preţurilor scad; e)nici una dintre variante nu este corectă 34! = ţară ar trebui să se specialiee $n producerea acelor bunuri : a)care au cele mai mari
preţuri; b)care utilieaă cea mai mare cantitate de muncă; c)pentru care ţara are un avantaj absolut; d)pentru care ţara are un avantaj comparativ; e)care au cele mai mici preţuri.
35! 4acă rata anticipată a inflaţiei creşte* atunci curba P#illips: a)se deplaseaă $n jos; b)se
aplatieaă; c)se deplaseaă $n sus; d)nu se deplaseaă; e)devine mai abruptă. 3! 4acă /< creşte oferta de bani* atunci pe termen scurt: a)investiţiile cresc* producţia
reală scade şi nivelul preţurilor scade; b)investiţiile scad* producţia reală creşte şi nivelul preţurilor scade;c)investiţiile scad* producţia reală scade şi nivelul preţurilor scade; d)inflaţia scade; e)investiţiile* producţia reală şi nivelul preţurilor cresc. 37! Hărimea efectului unei sc#imbări a cererii a+re+ate asupra venitului şi preţurilor depinde*
$n primul rând* de: a)oriontul de timp; b)politica monetară; c)$nclinaţia curbei cererii a+re+ate; d)politica socială a +uvernului; e)politica fiscală.
3;! În caul apariţiei unui decalaj inflaţionist $n economie* politica de stabiliare ar trebui să
urmărească: a)creşterea ofertei de bani; b)scăderea ofertei de bani; c)creşterea c#eltuielilor +uvernamentale; d)scăderea ta%elor; e)creşterea transferurilor sociale.
3:! Pentru a absorbi un decalaj recesionist* politica de stabiliare trebuie să urmărească:
a)scăderea ofertei de bani; b)creşterea ofertei de bani; c)scăderea c#eltuielilor +uvernamentale; d)creşterea ta%elor; e)scăderea transferurilor sociale. 40! Pentru a promova stabilitatea monetară şi o inflaţie scăută* /< ar trebui: a)să fie aleasă
de populaţie; b)să fie numită de Parlament; c)să fie independentă; d)să aibă mandate mai scurte pentru >uvernator şi pentru "onsiliul de 8dministraţie; e)să urmărească concomitent toate obiectivele politicilor macroeconomice.
41! "are dintre măsurile de mai jos nu este potrivită pentru a reduce inflaţia: a)scăderea
nivelului reervelor fracţionare;b)creşterea nivelului reervelor fracţionare; c)vânarea de obli+aţiuni +uvernamentale de către /<; d)impunerea unor restricţii la acordarea de credite de către băncile comerciale; e)toate cele de mai sus.
81
42! În cadrul strate+iei de ţintire a inflaţiei promovată de /anca aţională a
când inflaţia curentă este peste nivelul ţintă* se va promova: a)o politică monetară e%pansionistă; b)o politică fiscală e%pansionistă; c)reducerea ratei dobânii; d)creşterea cererii a+re+ate; e)creşterea ratei dobânii. 43! În cadrul strate+iei de ţintire a inflaţiei promovată de /anca aţională a
când inflaţia curentă este sub nivelul ţintă* se va promova: a)o politică monetară restrictivă; b)o politică fiscală restrictivă; c)reducerea ratei dobânii; d)scăderea cererii a+re+ate; e)creşterea ratei dobânii. 44! "are dintre următoarele măsuri nu concordă cu reducerea deficitelor bu+etare:
a)eliminarea subvenţiilor; b)punerea accentului pe impoitele indirecte; c)mărirea baei de impoitare 9cât mai puţin de la tot mai mulţi); d)constrân+eri bu+etare tari aplicate firmelor; e)constrân+eri bu+etare moi aplicate firmelor de stat şi constrân+eri bu+etare tari aplicate firmelor private. 45! "reşterea deficitului bu+etar determină: a)reducerea ratelor dobânii* ieşiri de capital $n
străinătate şi deprecierea cursului de sc#imb; b)reducerea ratelor dobânii* ieşiri de capital $n străinătate şi aprecierea cursului de sc#imb; c)creşterea ratelor dobânii* intrări de capital din străinătate şi aprecierea cursului de sc#imb; d)creşterea ratelor dobânii* intrări de capital din străinătate şi deprecierea cursului de sc#imb; e)creşterea investiţiilor private.
4! 4acă Hinisterul de inanţe utilieaă veniturile din privatiare pentru a răscumpăra
datorie publică internă* atunci: a)ratele dobânii cresc; b)ratele dobânii se reduc; c)investiţiile sunt descurajate; d)produsul intern brut se reduce; e)c#eltuielile cu dobânile la datoria publică internă cresc. 47! 4acă veniturile bu+etare sunt mai mici decât c#eltuielile bu+etare* atunci; a)bu+etul este
e%cedentar; b)datoria publică se reduce; c)datoria publică se măreşte; d)statul acordă $mprumuturi interne şi e%terne; e)trebuie reduse impoitele pentru ec#ilibrarea bu+etului. 4;! Pe termen scurt* politica monetară e%pansivă determină: a) creşterea ratei dobânii; b)scăderea producţiei reale; c)scăderea nivelului preţurilor; d! cre)terea #roduc&iei reale; e) menţinerea constantă a ratei dobânii. 4:! 4iminuarea investiţiilor ca urmare a creşterii ratei dobânii* creştere determinată de
sporirea c#eltuielilor publice ce necesită finanţare* se numeşte: a) iluie monetară; b) efect =Dun; c) trapă de lic#iditate; d) efect de avuţie; e! e(ect de e%ic&iune. 50! În viiunea teoriei De?nesiste* ieşirea dintr5un decalaj recesionist prin intervenţia statului se poate realia prin: a) $n+#eţarea preţurilor; b) creşterea ratei dobânii; c! cre)terea d) reducerea ritmului de creştere al masei monetare; e) c.eltuielilor #ulice$
diminuarea c#eltuielilor publice. 51! 6fectul de croZdin+5out scoate $n evidenţă: a) impactul poitiv al creşterii deficitului
bu+etar asupra creşterii economice; b) implicaţiile unei politici fiscale restrictive; c) impactul poitiv pe care5l are creşterea deficitului bu+etar asupra investiţiilor private; d) im#actul ne+ati% #e care*l are cre)terea de(icitului u+etar asu#ra in%esti&iilor #ri%ate$ e) parado%ul economisirii.
82
52! = creştere a deficitului bu+etar va conduce la: a) creşterea economiilor private; b) creşterea economiilor naţionale; c) reducerea economiilor private; d) reducerea economisirii na&ionale$ e) nici una din cele de mai sus. 53! "e efect va avea reducerea economisirii naţionale asupra ratei dobânii bancare şi respectiv investiţiilor private a) scade; cresc; b) scade; scad; c) creşte; cresc; d) cre)te$ scad$ e) creşte; nu se modifică. 54! În conformitate cu teoria neutralităţii banilor* o creştere a cantităţii de bani $n economie va afecta pe termen lun+: a! doar ni%elul #re&urilor$ b) doar nivelul producţiei; c) nivelul
şomajului; d) doar rata reală a dobânii; e) doar investiţiile planificate.
83
Ca#itolul 23 Interde#endente economice internationale
1) Eotalitatea tranacţiilor de vânare5cumpărare de bani naţionali* inclusiv re+lementările şi instituţiile aferente repreintă: a) piaţa mondială; b) comerţul internaţional; c) piaţa bunurilor cu +rad ridicat de comple%itate; d) piaţa de capital; e) piaţa valutară. 2) Piaţa sc#imburilor valutare constă $n: a) vânare5cumpărare de bani aparţinând diferitelor ţări; b) tranacţii cu titluri de valoare; c) comerţ inviibil; d) vânarea5cumpărarea de bunuri economice $ntre parteneri din diverse ţări; e) deficitul balanţei de plăţi e%terne. !) 6uro este: a) o monedă naţională; b) un ec#ivalent monetar al unor ţări devoltate; c) o monedă de sc#imb doar pentru ţările $n traniţie; d) o monedă unică pentru o uniune economică internaţională; e) o simplă unitate monetară de cont. &) "ând /..<. cumpără dolari: a) se măreşte masa monetară $n circulaţie; b) se reduce masa monetară $n circulaţie; c) masa monetară $n circulaţie rămâne constantă; d) se diminueaă reerva valutară a ţării; e) se accentueaă deficitul balanţei de plăţi e%terne. -) Pe piaţa valutară se realieaă: a) operaţiuni de finanţare şi refinanţare; b) tranacţii la vedere şi la termen cu titluri de valoare; c) tranacţii la vedere şi la termen cu acţiuni; d) tranacţii la termen cu obli+aţiuni; e) tranacţii la vedere şi la termen cu valute. ,) "ursul valutar anunţat ilnic de către /..<. este: a) cursul la care se desfăşoară toate tranacţiile pe piaţa valutară; b) cel mai ridicat curs al pieţei valutare; c) cel mai redus curs al pieţei valutare; d) media cursurilor valutare ale tranacţiilor pe piaţa valutară; e) cursul valutar obli+atoriu pentru toţi a+enţii economici. 0) 4acă oferta este mai mare decât cererea pe piaţa valutară* atunci: a) moneda naţională slăbeşte $n raport cu valuta; b) moneda naţională se depreciaă $n raport cu valuta; c) moneda naţională se apreciaă $n raport cu valuta; d) cursul valutar e%primat $n unităţi de monedă naţională pe unitatea de valută creşte;e) banca centrală trebuie să vândă valută. ') "reditele acordate de către instituţiile financiare internaţionale: a) reduc deficitul balanţei comerciale; b) măresc e%cedentul balanţei comerciale; c) reduc activul balanţei de $ncasări şi plăţi e%terne; d) măresc $ncasările din balanţa de $ncasări şi plăţi e%terne; e) nu au nici un efect asupra balanţei de $ncasări e%terne 3) "ontravaloarea mărfurilor ac#iiţionate din 6 de către o firmă auto#tonă se $nre+istreaă la: a) QeşiriR $n componenta balanţă comercială; b) QeşiriR $n componenta investiţii străine; c) QntrăriR $n componenta balanţa comercială; d) QntrăriR $n componenta transferuri e%terne; e) determină creşterea ofertei de valută $n
84
reducerea cererii de valută şi aprecierea monedei naţionale; d) reducerea ofertei de valută şi deprecierea monedei naţionale; e) a şi c. 12) n cetăţean american doreşte să cumpere un automobil de teren şi oscileaă $ntre a5l ac#iiţiona din B8 sau 6. /anii plătiţi pe un autoturism ac#iiţionat $n B8* la preţul de 2(((( * ar permite cumpărarea doar a !V- din acelaşi autoturism $n 6* la preţul de 22((( . "ursul nominal de sc#imb precum şi cursul de sc#imb $n paritatea puterii de cumpărare 9PPP) sunt : a) 1 @ 1*'!; 1 @ (*3; b) 1 @ (*3; 1 @ 1*'!; c) 1 @ 1*-1; 1 @ 1*1; d) 1 @ 1*-1; 1 @ 1*-1; e) 1 @ 1*1; 1 @ 1*-1. 1!) inanţarea deficitului bu+etar din surse interne atra+e după sine: a) aprecierea monedei naţionale; b) reducerea ratei dobânii din sectorul bancar; c) deprecierea monedei naţionale; d) rata dobânii nu este influenţată; e) b şi c. 1&) 4acă presupunem că leul s5a apreciat $n anul 2((& cu 2( $n raport cu euro* şi cunoscând că rata inflaţiei $n
85
21) ecesitatea şi posibilitatea specialiării internaţionale constă $n faptul că: a) permit ţărilor devoltate să5şi valorifice superior factorii de producţie; b) avantajeaă sub toate aspectele ţările slab devoltate; c) nu oferă condiţii pentru vânarea favorabilă pe piaţa mondială a bunurilor cu +rad ridicat de prelucrări; d) oferă $ntotdeauna avantaje ţărilor care vând pe piaţa mondială resursele lor naturale şi de muncă; e) evolueaă $n sensuri contradictorii. 22) /alanţa comercială $n raport cu balanţa de $ncasări şi plăţi e%terne: a) este mai cuprinătoare; b) este o componentă a balanţei de plăţi e%terne; c) este $ntotdeauna e%cedentară; d) este activă atunci când valoarea importului este mai mare decât valoarea e%portului; e) este mai cuprinătoare decât balanţa de plăţi e%terne deoarece cuprinde şi comerţul inviibil. 2!) "reşterea e%portului: a) reduce deficitul balanţei comerciale; b) reduce e%cedentul balanţei comerciale; c) măreşte activul balanţei de $ncasări şi plăţi e%terne; d) arată $ntotdeauna o concurenţă scăută a pieţei interne; e) menţine constante $ncasările din balanţa de $ncasări şi plăţi e%terne. 2&) = ţară realieaă e%porturi de 1( miliarde dolari şi importuri de 2( milioane euro. În caul $n care 1 euro @1*- dolari* balanţa comercială a ţării respective $nre+istreaă: a) deficit de - miliarde dolari; b) deficit de 1( miliarde dolari; c) deficit de 2( miliarde dolari; e) e%cedent de 1( miliarde dolari. 2-) În condiţiile $n care e%cedentul balanţei comerciale a unei ţări repreintă 1( miliarde dolari* iar e%porturile repreintă ,( miliarde dolari* atunci importurile ţării respective repreintă: a) -( miliarde dolari; b) 0( miliarde dolari; c) &( miliarde dolari; d) ,( miliarde dolari; e) !( miliarde dolari. 2,)/alanţa comercială este afectată ne+ativ dacă preţurile de e%port cresc* iar bunurile e%portate au cerere: a) elastică; b) inelastică; c) unitară; d) constantă; e) perfect inelastică. 20) 4acă autorităţile monetare acţioneaă $n direcţia aprecierii monedei naţionale: a) sunt avantajaţi e%portatorii; b) sunt avantajaţi importatorii; c) sunt avantajaţi atât e%portatorii cât şi importatorii; d) nu sunt avantajaţi nici e%portatorii nici importatorii; e) creşte datoria e%ternă. 2')"ând rata dobânii interne este superioară celei internaţionale* are loc: a! atra+erea ca#italului str'in "n &ar'; b) deprecierea monedei naţionale $ c! a#recierea monedei na&ionale$ c) creşterea cursului de sc#imb; e) nici un răspuns corect. 23) Btimularea e%porturilor este provocată de: a) scăderea cursului de sc#imb; !de#recierea monedei; c) creşterea ratei dobânii interne peste cea internaţională; d!cre)terea cursului de sc.im; e) nici un răspuns corect. !() 8preciere a monedei naţionale conduce* pe termen scurt* la: a) stimularea e%porturilor; ! stimularea im#orturilor$ c) scăderea deficitului balanţei comerciale; d) scăderea nivelului de trai $n ţările devoltate; e) stimularea importurilor şi e%porturilor. !1) Bunt afirmaţii corecte privind e%porturile: a! sunt incluse "n contul curent ; b) constituie ieşiri de capital; c) sunt $ntotdeauna mai mici decât importurile $n ţările devoltate; d) nu
86
repreintă o componentă a balanţei de plăţi* ci o componentă a balanţei comerciale; e! sunt in(luen&ate de e%olu&ia cursului de sc.im6
!2)4acă P/ potenţial este mai mare decât P/ efectiv: a)apare un decalaj inflaţionist; b)apare un decalaj recesionist; c)scade şomajul; d)apare tendinţa de creştere +enerală a salariilor; e)nici una dintre variante nu este corectă. !!) 4acă P/ potenţial este mai mic decât P/ efectiv: a)apare un decalaj inflaţionist; b)apare un decalaj recesionist; c)creşte şomajul; d)apare tendinţa de scădere a salariilor; e)nici una dintre variante nu este corectă. !&) Presupunem că /< scade oferta de bani. Pe termen scurt: a)investiţiile* producţia reală şi nivelul preţurilor scad; b)cresc investiţiile* producţia reala scade* iar nivelul preţurilor ramâne nesc#imbat; c)investiţiile* producţia reala şi nivelul preţurilor cresc; d)investiţiile scad* producţia reală creşte şi nivelul preţurilor scad; e)nici una dintre variante nu este corectă !-) = ţară ar trebui să se specialiee $n producerea acelor bunuri : a)care au cele mai mari preţuri; b)care utilieaă cea mai mare cantitate de muncă; c)pentru care ţara are un avantaj absolut; d)pentru care ţara are un avantaj comparativ; e)care au cele mai mici preţuri. !,) 4acă rata anticipată a inflaţiei creşte* atunci curba P#illips: a)se deplaseaă $n jos; b)se aplatieaă; c)se deplaseaă $n sus; d)nu se deplaseaă; e)devine mai abruptă. !0) 4acă inflaţia creşte mai mult $n ona euro decât $n radul desc#iderii economiilor naţionale către economia mondială nu depinde de:a) capacitatea de a produce bunuri şi servicii cerute de piaţa mondială; b) asi+urarea unui mana+ement de calitate; c) e%istenţa libertăţii economice; d) a#recierea monedei na&ionale$ e) nici unul dintre factorii anteriori. &1) >rupul de naţiuni care domină economia mondială este format din: a) niunea 6uropeană şi statele din "entrul şi 6stul 6uropei; b) statele membre ale =P6"; c) Yaponia şi celelalte state membre ale 8B68; d) a#onia- UA )i Uniunea Euro#ean'$ e) statele membre ale 8E8 9B8* "anada şi He%ic).
87
&2) În cadrul formelor pieţei mondiale* rolul principal este deţinut de: a) piaţa internaţională a muncii; b) piaţa te#nolo+iilor de vârf; c) piaţa monetară internaţională; d) piaţa internaţională a capitalurilor; e) comer&ul interna&ional6 &!) 4acă soldul contului curent este ne+ativ: a) reervele valutare internaţionale pot creşte; b) balanţa de plăţi e%terne este deficitară; c)soldul contului de capital este ne+ativ; d) in%esti&iile interne sunt mai mari dect economiile interne$ e) nici un răspuns nu este corect. &&) 6c#ilibrarea balanţei de plaţi e%terne se poate realia prin: 1) reducerea protecţiei tarifare; 2! de#recierea monedei na&ionale$ 3! utili/area acti%elor de re/er%' ale 'ncii Na&ionale$ &) reducerea e%porturilor; -) stimularea importurilor. a) 91*2); ! F2-3!$ c)
9&*-); d) 92*&); e) 9!*-) &-) nstrumente ale politicii comerciale netarifare sunt: a) ta%e vamale la import; b) ta%e vamale la e%port; c) subvenţii la e%port; d) %eri(icarea "ncadr'rii unurilor "n standarde de calitate$ e) nici un răspuns corect. &,)u repreintă măsuri netarifare aplicate e%porturilor: a) plafoanele cantitative; b) e%i+enţele de calitate; c) ta,ele %amale$ d) licenţele de import; e) toate cele de mai sus. &0) "are dintre următoarele măsuri poate reduce competitivitatea firmelor auto#tone la e%port: a) reducerea protecţiei sociale a şomerilor; b) creşterea subvenţiilor acordate firmelor auto#tone$ c) a#recierea monedei na&ionale ; d) şomajul; e) creşterea economică. &') În preent* pe piaţa valutară din
88
cresc; b)importurile rămân constante; c! e,#orturile cresc$ d) e%porturile e)importurile şi e%porturile scad concomitent.
scad;
-&) /alanţa de plăţi e%terne repreintă: a) tablou statistico5economic $n care se include şi prin care se compară $ncasările şi plăţile realiate de o ţară din relaţiile sale economice* financiare şi monetare cu alte ţări pe timp de un an; b) flu%urile valorice cu străinătatea şi stocul de resurse financiar5valutare* aflate la dispoiţia unei economii naţionale la un moment dat; c) un instrument valutar5financiar util analiei şi controlului flu%urilor interne şi e%terne al unei ţări pe timp de un an;d) componentă a balanţei comerciale; e) un instrument util doar ţărilor cu economie de piaţă. --)În procesul de +lobaliare 9c#iar slabă) are loc dere+lementarea pieţelor. na din afirmaţiile de mai jos privind acest proces este falsă: a) preţurile devin mai libere; b) condiţiile de intrareVieşire de pe piaţă se rela%eaă; c) se elimină normele şi re+ulile esenţiale privind concurenţa; d) are loc restrân+erea drastică a intervenţiei directe a statului cu mecanismele pieţei. -,)În planul politicilor economice şi al doctrinelor* +lobaliarea favorieaă afirmarea perceptelor: a) De?nesiste;b) neoDe?nesiste; c) clasice; d) neoliberale; e) mar%iste. -0)Pe pieţele +lobaliate* concurenţa se duce mai ales $ntre: a) firme individuale mari* puternice; b) firme mici şi mijlocii; c) $ntre diferite economii naţionale privite +lobal; d) $ntre sistemele internaţionale de producţie ale companiilor transnaţionale 9"E); e) $ntre 6 şi B8. -') ilialele din străinătate ale "E sunt create mai ales prin: a) e%port de bunuri de capital; b) investiţii e%terne directe; c) investiţii e%terne de portofoliu; d) investiţii e%terne şi or+aniaţiile de inte+rare economică interstatală; e) e%port de bunuri alimentare -3) "E $şi desfăşoară activitatea $n mai multe spaţii: a) cel $n care are sediul societatea mamă; b) cel al societăţii mamă şi cele ale filialelor; c) cel al societăţii mamă* cele ale filialelor şi ale relaţiilor dintre acestea; d) cel al societăţii mamă* cele ale filialelor* ale relaţiilor dintre ele şi cu alţi cooperanţi; e) componentele de la punctul QdR şi $n plus spaţiile $n care opereaă statele 9+uvernele) $n care $şi au sediile "E. ,() 8ctivităţile cu locaţii diferite care sunt inte+rate $n sistemul producţiei internaţionale ale "E sunt selectate $n funcţie de: a) afinităţi lin+vistice şi politice; b) resursele naturale de care dispun diferite locaţii; c) avantajul competitiv specific al fiecărei locaţii; d) relaţiile economice tradiţionale; e) toate cele de mai sus. ,1) 8+enţii principali ai +lobaliării sunt "E şi +uvernele din cele mai puternice ţări. Pe acest fond* $n toate ţările sporeşte foarte rapid numărul $ntreprinderilor mici şi mijlocii. "a atare: a) forţa lor economică creşte; b) are loc concentrarea proprietăţii şi deciiei $n activitatea economică; c) $n competiţia mondială ele sunt mai reistente; d) ele devin mai dependente de firmele mari $n sectorul de servicii; e) HH5urile produc cea mai mare parte a P/ ,2)
89
,!)Fibera circulaţie a mărfurilor şi serviciilor* a capitalului şi a forţei de muncă este caracteristică faei 9formei) de inte+rare economică internaţională: a) onei de comerţ liber 9onei de liber sc#imb); b) uniunii vamale; c) uniunii economice; d) Pieţei "omune 9nice); e) niunii economice şi monetare. ,&)nte+rarea unui stat $n niunea 6uropeană presupune: a)menţinerea unei le+islaţii naţionale independentă de cea comunitară; ! crearea unei economii de #ia&' (unc&ionale$ c! a#licarea acuis*ului comunitar ; d) practicarea de ta%e vamale scăute $n relaţiile cu ţările 6; e) nici un răspuns corect. ,-) Printre factorii care susţin +lobaliarea se numără: a!intensi(icarea in%esti&iilor e,terne$ b) delimitarea clară a +raniţelor statelor5naţiune; c!accelerarea sc.imurilor comerciale dintre di(erite state ale lumii; d) creşterea protecţionismului vamal; e) nici un răspuns corect ,,) "are dintre următoarele afirmaţii cu privire la procesul de +lobaliare este adevărată: a) se baeaă pe o intensificare a interdependenţelor economice internaţionale; b) conduce la e+aliarea; c)veniturilor dintre ţările devoltate şi cele slab devoltate; d) are câşti+ători şi perdanţi; e) amplifică rolul "E
90
Ca#itolul 146 Economie )i +loali/are
1) "are dintre următoarele trăsături nu fi+ureaă $ntre responsabilităţile H* aşa cum au fost acestea prevăute la /retton5oods a) acordarea de $mprumuturi pe termen scurt ţărilor membre cu deficite ale balanţei de plăţi; b) $ncercarea de a menţine cursurile de sc#imb relativ constante; c) solicitarea către ţările membre de a constitui fonduri de stabiliare a cursului de sc#imb; d) acordarea de credite pe termen lun+ către ţările slab devoltate* cu scopul de a spori forţa productivă a acestora; e) acordarea pe termen scurt de asistenţă financiară $n vederea ajustării structurale. 2) Eriun+#iul de aur al adoptării principiilor "onsensului de la as#in+ton nu cuprinde: a) liberaliarea; b) stabiliarea; c) privatiarea; d) protecţionismul; e) restructurarea. !) u poate fi considerat un principiu al +lobaliării: a) sectorul privat este sectorul principal al creşterii economice; b) debirocratiarea statului; c) liberaliarea comerţului e%terior; d) creşterea restricţiilor pentru investiţiile e%terne; e) liberaliarea pieţelor de capital. &) "are dintre următoarele nu poate fi considerat un proces complementar al +lobaliării: a) liberaliarea telecomunicaţiilor; b) privatiarea sistemului bancar; c) privatiarea utilităţilor publice; d) intericerea accesului străin la proprietate; e) convertibilitatea monedei naţionale 9sau opţiunea pentru o monedă convertibilă). -) u poate fi considerat un beneficiu evident al +lobaliării economiei: a) noi oportunităţi pentru devoltare; b) o alocare mai bună a resurselor; c) accesul facil la pieţele de capital; d) e%tinderea crimei or+aniate la nivel +lobal cu atin+eri $n sfera politicului* afacerilor şi poliţiei; e) difuie rapidă a inovării. ,) =biectivul fundamental al Btrate+iei aţionale de 4evoltare 6conomică a
91
