CUPRINS
Descrierea Cil* a Bibliotecii Naţionale a României VASEY, CHRISTOPHER Ghid de detoxifierc - metode simple de eliminare a toxinelor din organism / Christopher Vasey; trad.: Alexandra Nâşcutiu. - Bucureşti: Editura NICULESCU, 2 0 0 8 ISBN: 978-973-748-228-0 I. Năşcutiu, Alexandra (trad.)
Prefaţa
11
Preambul
15
P a r t e a î n t â i : D r e n a r e a toxinelor
615.83
Drenajul © Editions Jouvence, 1992.2003 Titlu original: Manuel de detaxicaiion - sanie ei vilaiite par Velimination des taxines, par Christopher Vasey Editions Jouvence SA, Chemin du Guillon 20, Case 184, CH 1233 Bernex httpy'/www.editions-jouvence.com,
[email protected]
17
1. Intoxinare şi intoxicare
19
Intoxinarea
19
Intoxicarea
22
2. Cum ne îmbolnăvesc deşeurile?
25
Pentru ediţia in limba română:
3. Boala se datoreazâ unei alterâri a terenului
30
© Editura NICULESCU, 2008 Adresa: Bd. Regiei 6D 060204 - Bucureşti, România Tel: (+40)21-312.97.82 (+40)21-312.97.84 Tel/Fax: (+40)21-312.97.83 Caii Centen (+40)21-314.88.55 E-mail:
[email protected] Internet: www.niculescu.ro
4. Organismul nostru îşi îmbunătăţeşte
Ilustraţia copertei: Carmen
Tipărit la
Luatei
fedprint t i p o g r a f i a U:
ISBN 978-973-748-228-0 Toate drepturile rezervate. Nicio parte a acestei carp nu poate fi reprodusă sau transmisă sub nicio formă şi prin niciun mijloc, electronic sau mecanic, inclusiv prin fotocopiere, înregistrare sau prin orice sistem de stocare şi accesare a datelor, fără permisiunea Editură NICULESCU. Orice nerespectare a acestor prevederi conduce in mod automat la răspunderea penală fată de legile naţionale şi internaţionale privind proprietatea intelectuală.
sănătatea purificându-se
33
5. A îngriji înseamnă a purifica
39
6. Practicarea drenajului
41
Emonctoriile
44
7. Emonctoriul intestinal
44
INTESTINUL SUBŢIRE COLONUL
44 48
Funcţia digestivă
48
Funcţia de eliminare
50
SEMNE ALE UNEI BUNE Şl ALE UNEI PROASTE FUNCŢIONĂRI INTESTINALE
52
Frecvenţa eliminărilor
52
Viteza activităţii intestinale
52 5
iuiiiria a eenalttsnfa iglllt Ifitagilnala Abdomenul preeminent W, [^'Bncinfll Intestinali Med do acţiune mecanic
53
Epidermul
53
Pielea este un organ vascular
53
Pielea este un organ contracţii
55
Pielea este un organ nervos
57
14. Drenanfii cutana)i
1
0
3
103 104 . 105 1
0
6
Mod de acjiune chimic
57
Frecjia uscata
1°°
Mod de acjiune osmotic
57
Exercifiul fizic
107
58
Baia calda
1
0
7
Sauna
1
0
8
DRENANTII CU M O D DE ACŢIUNE MECANIC Alimentele laxative
58
Spălaturile
62
Baia de vapori
Cura de apâ
65
Baia de aer cald la domiciliu
109
împachetârile calde
1
DRENANTII CU M O D DE ACŢIUNE CHIMIC: PLANTELE MEDICINALE
66
DRENANTII CU M O D DE ACŢIUNE OSMOTIC
70
ALŢI DRENANŢI NATURALI
71
9. Emonctoriul hepatic şi biliar
74
Ficatul
76
Caile biliare
76
Semne ale unei bune şi ale unei proaste funcfionâri hepato-biliare 10. Drenanjii hepatici şi biliari Fructele şi legumele
78 79 80
Plantele medicinale
82
Alji drenan}i naturali
86
1 1 . Emonctoriul renal
87
Semne ale unei bune şi ale unei proaste funcţionări renale 12. Drenanfii renali Fructele şi legumele
89 .91 92
Baia de soare Masajul prin frământare Fructele şi legumele Plantele medicinale 15. Emonctoriul pulmonar
109 10
HO HI 1
1
1
H2 115
Semne ale unei bune şi ale unei proaste funcţionări 16. Drenanjii pulmonari
H
7
11
8
Expectorajia voluntară
11
8
Inversarea pozifiei corpului
11
8
Gâfâiala
H
9
Plantele medicinale
120
Al}i drenanfi naturali
124
17. Drenajul auricular Anatomia urechii
125 125
Lumânările pentru urechi ale indienilor Hopi . . . 126
Plantele medicinale
93
18. Sistemul limfatic
Alfi drenanfi naturali
98
19. Drenajul sistemului limfatic
131
100
Postul negru
131
100
Masajul Vodder (sau masajul de drenaj limfatic)
101
Masajul zonelor reflexogene plantare
13. Emonctoriul cutanat Hipodermuţ Dermul
129
..131 132 7
Comprimatele - capsulele
197
90. UifHiîielB tipuri fJtt tlopouri
133
Tincturile-mamă
197
GrlBtalolo
QiiivefHJi
133 134
Uleiurile esenţiale
198
.,,
135
Dozare
199
2 I. Praeliee derivaţiilor
138
Intoleranţă şi contraindicaţii
200
Coi utile
O singură plantă sau un amestec de plante? . . . 200 Partea a doua: D e z i n c r u s t a r e a deşeurilor p r o f u n d e
Anexa 2
Dezincrustajul
142
Anexa 3
22. Deşeurile circulante şi deşeurile impregnate
142
Dezintoxicarea toxicomanilor
Deşeurile circulante
142
şi curele de drenaj
205
Deşeurile necirculante sau impregnate
143
Intoxicaţia
205
23. Crizele curative
147
Care este soluţia pentru intoxicaţie?
207
Drenajul prin hipervitaminizare
208
Tehnicile d e dezincrustaj
151
24. Postul
151 Cum se ţine un post?
25. Dietele
161 162
Monodietele
167
Dietele şi crizele curative Apele slab mineralizate
183
29. Cataplasmele de argilă
188
213
Indexul drenanţilor şi tehnicilor
219
; 193 195
Anexe
196
Ceaiurile
Bibliografie
189
Concluzii
Note despre folosirea plantelor medicinale
210
180 181
Anexa 1
210
170
27. Efortul fizic intens
3 0 . Cataplasmele din frunze de varză
Cure de slăbire şi detoxîficare
205
178
28. Baia hipertermică Cum se face o cataplasmâ de argilă?
Anexa 4
202
154
Regimurile restrictive
26. Cura de apă distilată
8
Masajul zonelor reflexogene plantare
202
196 . . . . 196 196 9
Prefaţă
A vorbi despre detoxificare înseamnă implicit a vorbi despre intoxicare!... Până la începutul epocii industriale, omul nu era confruntat decât cu agresiunile naturale din mediul său exterior. Fructele toxice, ciupercile otrăvitoare, plantele alergizante, animalele veninoase, diverşii microbi erau pe atunci inamicii cei mai redutabili. Cu cât ne apropiem de epoca noastră, şi aceasta în spe cial de la începutul secolului al XlX-lea, cu atât organismul nostru este mai agresat. Prin înmulţirea agenţilor chimici care ne înconjoară, suportăm consecinţele progresului. Putem distinge două tipuri de agresiuni: Pe de o parte, cea legată de modul de viaţă al individului care se intoxică printr-un comportament alimentar greşit: chimicale, deşeuri de nitraţi, de insecticide sau ierbicide în alimente, dezechilibru hormonal în cărnuri, alimentaţie prea bogată în grăsimi saturate, în proteine animale, în produse rafinate şi în zahăr; şi prin diversele droguri care îi devin încetul cu încetul indispensabile pentru a-i compensa indis poziţia tot mai accentuată: alcool, tutun, medicamente sedative, somnifere.... In fine, prin sedentarism şi lipsa de oxidare a deşeurilor metabolismului celular, individul se 11
intoxinează* (sau am putea spune că se autointoxică), nepermiţând o eliminare convenabilă a deşeurilor sale toxice de origine internă. Pe de altă parte, cea legată de mediul de viaţă al indi vidului, este clar că cineva care trăieşte în mediul urban este expus unui mediu ostil: poluarea apei de suprafaţă şi a celei subterane, fum, gaze de eşapament, praf şi zgomot, mergând până la pericolul contaminării radioactive. Calmul, prospeţimea şi liniştea au devenit o raritate în oraşe. Omului i se perturbă deci zilnic echilibrul biologic de către obiceiurile sale de viaţă şi de către invazia tot mai pu ternică de chimicale din mediul său înconjurător. Şi ar fi o iluzie să credem că acest lucru s-ar putea schimba. O tenta tivă vizând recrearea condiţiilor de viaţă din trecut este desuetă. Progresul trebuie înţeles şi consecinţele sale accep tate. Progresele în cunoaşterea lumii materiale s-au derulat într-un mod mult prea rapid, astfel încât omul nu a putut progresa în paralel în ce priveşte cunoaşterea lumii spirituale, singura cunoaştere care i-ar fi permis să-şi gestioneze mai bine înaintarea prin lumea materială şi să asimileze legile acesteia şi i-ar fi oferit o compensare necesară faţă de această retragere în materie. Astfel, omul modern se confruntă cu o dublă necesitate: • de a compensa în mod real impactul nociv al modu lui şi al mediului său de viaţă asupra organismului, care este preţul plătit în această epocă tehnică. • de a-şi găsi drumul spiritual în funcţie de aspiraţiile interioare care îi sunt specifice. Prin aceasta, şi-ar putea întări mijloacele de apărare.
Cum potfiîntărite mijloacele de apărare ale organismului? Aceasta este prima întrebare fundamentală a unei abordări etiologice a bolii. Este bine să alertăm, să sensibilizăm opinia publică în legătură cu ravagiile produse de factorii care şu brezesc organismul conducând la boală, dar trebuie neapărat să oferim şi mijloacele de luptă împotriva acestor ravagii. Constatăm apariţia unei duble polarităţi, a unei duble sarcini pentru omul modern: Conştient de primele elemente dăunătoare, fiinţa umană poate să le remedieze în parte prin atitudinea sa faţă de exte rior, îşi poate modifica alimentaţia, alegerea alimentelor şi provenienţa lor, cantitatea şi calitatea lor. Poate de asemenea să decidă asupra obiceiurilor proaste care îl leagă de diverse substanţe toxice: tutun, alcool, cafea, medicamente. în fine, poate evita sedentarismul şi se poate oxigena practicând re gulat exerciţii fizice. Va putea astfel să ofere organismului său o compensaţie faţă de agresiunea toxică crescândă. Dar acest lucru deseori nu este suficient, în special în zonele urbane, căci în prezent încărcătura toxică este de aşa natură, încât generează numeroase maladii; aici intervin tehnicile corpo rale de detoxificare, alături de corectarea conştientă a ali mentaţiei. Cartea lui Christopher Vasey prezintă o gamă largă de asemenea tehnici. Ele îl vizează atât pe individul sănătos, cât şi pe cel bolnav, căci rolul lor profilactic este de netăgăduit. Esenţialul acestei abordări constă în întărirea funcţiei organelor eliminatoare: rinichi, ficat, intestin, plămân, piele prin folosirea unor elemente care le stimulează în mod specific. Tehnicile de curăţare în profunzime se adresează deşeurilor care sunt acumulate şi incrustate în ţesuturile organismului şi care contribuie la perturbarea func ţionării normale şi armonioase a acestuia.
* Prin acest termen, care nu se regăseseşte în limba română ca atare, autorul se
Al doilea tip de factori dăunători este mai greu de com pensat. Poluarea mediului înconjurător este reflectarea
refera la o intoxicare produsă de substanţe care se găsesc în mod normal în inte riorul organismului {n.tr.j.
13
A
exterioara n o s t r u
a
n i
s e
i n d i v i d u a l d i f i c ă r i p e
e s t e
d e
i n u t i l
r e p e t ă m
v i l i z a ţ i e i , t r e b u i e
fiinţei
E u l ! . . . p e n t r u
E s t e
m a i
E s t e
î n g r i j i m s ă
l u i
e x t e r i o r .
î n ş i n e .
E u l u i
r e f l e c t ă
a s u p r a
î n
c e i l a l ţ i ,
n o i
p o l u ă r i i
c e e a
î n ţ e l e p t
t r e b u i e
s t ă
c ă ,
p e n t r u
r e d u s
d i m i n u a t e
s ă
î n
s ă
î n c e p e m
p u t e r e a
d e
p r i n
a
p r i n
a
t u t u n ,
j u r u l
a c ţ i o n ă m
d e t e r m i n a
n e
ş i
s c h i m b a
p e
s ă
n e
Preambul
c a t e g o r i c
m a l a d i i l o r
a l c o o l ,
z a h ă r u l ,
m o
l u m e a
î n c e r c a E s t e
î m p o t r i v a
a n i m a l e ,
d i n
s ă
s c h i m b ă m
n o a s t r ă .
l u p t a
c o n s u m u l
g r ă s i m i l e
m e d i u l
p u t e m
d o r i m
î n c e p e m
a
I n
î n c e p â n d
î n t ă r i
s ă
s ă
c e
D o a r
a - 1
i n u t i l
p r e f e r a b i l
u m a n e .
c i
c a f e a ,
f ă i n i l e
c ă
r a f i n a t e î n ţ e l e p c i u n e a
ş i
c a r n e a ,
c ă
t r e b u i e
f ă c u t e
e x e r c i ţ i i
f i z i c e
î n
m o d
a t u n c i c ă
n u
m a i
t r e b u i e
f o l o s i t e
a t â t e a
î n g r ă ş ă m i n t e
c h i m i c e ,
i e r b i c i d e
c â n d
t o x i c e ,
u m a n ă
c o l o r a n ţ i ,
e s t e
l a
c o n s e r v a n ţ i ,
o r i g i n e a
a c e s t e i
d i v e r ş i
p o l u ă r i
ş i
v i c t i m a
e i . . .
I n
d o r i n ţ a
s a
d e
s c h i m b a r e ,
e s t e
î n t â i
s ă
c o n ş t i e n t i z e z e
c a r e
î i
e s t e
î n
c o n t e x t u l
î n
c a r e
e s t e
o m u l
î n
m i j l o c u l
g r u p u l u i
d i n
c a r e
f a c e
u n u i
m a r e
a d e v ă r
ş i
o
c u r ă
p u r i f i c a r e a
d e
p r i m ă v a r ă
o r g a n i s m u l u i .
p e n t r u M e d i c i n a
c ă
i - a m
a f i r m ă
p e r m i s
c ă
d a c ă
n e
o r g a n i s m u l u i
î m b o l n ă v i m ,
n o s t r u
s ă
f i e
o
i n v a
d e
t o x i n e
ş i
c ă
b o a l a
n u
î n s e a m n ă
n i m i c
a l t c e v a
d e c â t
r e s p o n s a b i l i t a t e a
p u r t ă t o r u l
u n e i
n a t u r i i
p e n t r u
e v a c u a r e a
m a t e r i e i
m o r b i d e
ş i
r e s t a
c o n s ă n ă t ă ţ i i
n o a s t r e .
p a r t e . E s t e
D r .
f a ţ a
t r e
b i l i r e a ş t i i n ţ e
r e c o m a n d ă
m u l t i m i l e n a r ă
p e n t r u
e f o r t u r i l e i n d i v i d u a l ă
î n
t o t
d a t b u i e
p u n e
a d i t i v i . . .
ş i
f a c e m o d a t ă
n e
s â n g e l u i
n a t u r i s t ă F i i n ţ a
n e
p e s t i c u r ă ţ a r e a
c i d e ,
p o p u l a r ă
s i s t e m a t i c ,
P h i l i p p e - G a s t o n
B
E
S
S
O
N
Vicepreşedinte Asociaţia medicală Kousmine
c o r e c t
e v i d e n t
d a c ă
o r g a n e l e . a c e s t e
c ă
e x i s t ă
F ă r ă
d e ş e u r i
d a r ,
n i c i o d a t ă
m u l e a z ă
î n
D i n
s ă
o
d e
r i n i c h i l o r n o a s t r e .
ş i Ş i
t u l b u r ă r i l e c u r ă ţ a r e , r e c ă p ă t a t
a
f a c ă ş i
f u n c ţ i a
d a r
e l e
c â t e
d i s p ă r â n d
ş i
d e
c u r ă ţ a r e .
c a
d e
s u n t
u r m a r e
a p l i c a t ă !
b u c u r i a
n u
a
Ş i
t r ă i .
î n
î m b o l n ă v i r e a s t i m u l ă r i i
ş i - a u a
d e
t o x i n e l e
E x i s t ă
p l u s ,
i n v a d e a z ă
d e b a r a s e z e
a c t u a l
u n e i
v i a ţ ă r e u
s e
a c u
a c e s t u i a . o r g a n e l o r m a i
i n t e s t i n e l o r , f o l o s i t e
v ă z u t
î n
c u r e
p e r s o a n e
a
z i l e l e
d u r e r i l e
s i n g u r e
a c e s t e
d e
n u
î n t r - a d e v ă r a
s u f i c i e n t
n u
ş i
f u n c ţ i o n a
n e r v o a s e ) ,
f i c a t u l u i ,
p e r s o a n e
s e
A t u n c i ,
d e t e r m i n ă
a
s ă
n o s t r u
t e n s i u n i
p o s i b i l i t a t e a
d r e n a r e
p i e l i i ,
j u d i c i o s
m o d u l u i
p o a t e
s â n g e l e
c a u t ă
d e p l i n .
l o g i c ,
e x i s t ă
d e
t o t u ş i ,
p e
n u
i n t o x i c ă
o r g a n i s m u l
d a t o r i t ă
o r g a n i s m
m e t o d e
c a r e
n o s t r u
s e d e n t a r i s m ,
f e r i c i r e ,
r e s p o n s a b i l e m u l t e
d e ş e u r i
î n c e t a r e ,
( s u p r a a l i m e n t a r e , ş e ş t e
o r g a n i s m u l
s a u d e ş i - a u
Drenajul nu este deci doar un excelent mijloc de pre venire, aşa cum gândesc mulţi, ci deopotrivă o metodă te rapeutică de sine stătătoare. O cură de curăţare trebuie neapărat să aibă loc primă vara sau era o aluzie la reînnoire, la o nouă manifestare a energiilor caracteristice acestui anotimp, o stare pe care o trăim după o asemenea cură? Scopul acestei cărţi este tocmai acela de a furniza datele indispensabile pentru o bună înţelegere a funcţiei de drenare, a raţiunii sale de a fi şi a metodelor prin care se poate realiza. Christopher VASEY
P a r t e a întâi: Drenarea toxinelor
Drenajul Medicina naturistă afirmă că principala cauză a bolilor este prezenţa de substanţe indezirabile în organism. Această concepţie decurge din observaţii şi poate fi verificată de fiecare dintre noi în parte. Persoanele care suferă de maladii respiratorii îşi suflă nasul, tuşesc sau expectorează pentru a se debarasa de sub stanţele care le umplu alveolele (astm), bronhiile (bronşite), gâtul (tuse), sinusurile (sinuzite) sau nasul (răceală). Articulaţiile celor cu reumatisme sunt inflamate, blocate şi deformate de prezenţa unor „cristale". Toate problemele pielii sunt datorate eliminării fie a sub stanţelor acide de către glandele sudoripare (eczemă uscată, crăpături), fie a deşeurilor coloidale de către glandele sebacee (acnee, furuncule, piele grasă, eczemă umedă). Prezenţa substanţelor alimentare în exces la nivelul stomacului şi a intestinului este cea care provoacă regurgitaţii, indigestii, greaţă, vărsături şi diaree; sau atunci când aceste substanţe sunt iritante sau fermentează şi se descom pun, apar inflamarea mucoaselor digestive (gastrită, enterită, colită) şi gazele (aerofagie, balonări). întreaga gamă de maladii cardiovasculare, care constituie cauza de deces a trei persoane din cinci în zilele noastre, se
16 17
datorează
prezenţei
de
substanţe
excedentare
(ateroscleroză), deformează bral,
le
inflamează
(varice)
pereţii
şi le o b s t r u e a z ă
(flebite,
1
(colesterol,
a c i z i graşi) c a r e c r e s c v â s c o z i t a t e a s â n g e l u i , se d e p u n p e
vase
arterite),
(infarct, accident
le
I j
bolile
Poluarea renale,
substanţele
incriminate
sunt
proteice; în obezitate: grăsimea; în diabet: zahărul; în substanţele gastrice:
cancerigene;
acizii; î n
gută:
în
alergii:
acidul
uric
alergenele;
în
etc. A c ţ i u n e a
i n t o x i c a r e
organismului
nostru
acumulare
de
cu
substanţe
deşeuri
rezultă fie d i n t r - o
cancer:
pătrunderea substanţelor toxice, a otrăvurilor
toxine
nedorite
(intoxinare),
fie
din
(intoxicare).
ulcerele nocivă
tuturor acestor substanţe asupra organismului nostru să n e d e t e r m i n e să n e i n t e r e s ă m d e p r o v e n i e n ţ a
s i
cere
embolie). In
I n t o x i n a r e
a
Intoxinarea
trebuie
l o rrl Toxinele lisme.
noastre sa,
s u n t d e ş e u r i şi r e z i d u u r i r e z u l t a t e
Prezenţa este
unor
perfect
organismul
pregătit
să
se
mici
cantităţi
normală,
produce
căci,
aceste
descotorosească
de
toxine
prin însăşi
deşeuri. de
din
El
acestea.
metabo-
în
ţesuturile
funcţionarea
este
de
altfel
Corpul
posedă
patru organe care filtrează sângele, extrag de acolo toxinele le
elimină
în
exterior.
Este
vorba
despre
ficat,
şi
rinichi,
p l ă m â n i şi p i e l e . O uzura
parte
din
toxinele
ţesuturilor.
celulare folosite
Zilnic,
perimate, etc.
prezente corpul
cadavrele
Totuşi,
de
majoritatea
în corp
trebuie
globule acestor
provin
din
să e l i m i n e roşii,
toxine
însăşi
resturile
mineralele provine
degradarea substanţelor alimentare de către corp.
Proteinele,
de pildă, odată degradate, formează ureea, acidul uric; bustia
glucozei
produce
acidul
grăsimile prost transformate Aceste nism,
diferite
atâta vreme
toxine
lactic
şi g a z u l
u n
sunt
cât prezenţa
adevărat
carbonic,
perfect lor n u
suportate
depăşeşte
pericol
pentru
de
18
lor
în
iar
un
orga anumit
substanţe
organism.
a c ţ i o n e a z ă c a o o t r a v ă a s u p r a ţ e s u t u r i l o r şi o r g a n e l o r şi prezenţa
c o m
acizii cetonici.
prag. Dar, o d a t ă pragul de toleranţă depăşit, aceste reprezintă
din
exces, îngreunează
funcţionarea
Ele prin
normală
19
a
corpului: ele „virusează" sau „îmbâcsesc" angrenajele
„moto
rului organic". Sursa
principală
de
toxine
fiind
alimentele,
reiese
i m p o r t a n ţ a adaptării c o n s u m u l u i la nevoile noastre Căci chiar
şi a l i m e n t e l e
exces p o t fi o sursă d e
naturale
şi s ă n ă t o a s e
consumate
de
nedorită
de
în
şi e l i m i n a t o a r e -
toxine,
capa
tendinţa
aceştia sunt
nu va avea
acumulare
j
Ioc
adică
de
mai
îndată
mult
ce
decât
m â n c ă m
are
mai
nevoie
mult
organismul
f u n c ţ i o n e z e , c o r p u l n o s t r u se a f l ă î n p r e z e n ţ a u n o r cu care n u
v a şti c e să facă. S u p r a a l i m e n t a r e a
ca
l a o b e z i t a t e , c u m se c r e d e î n g e n e r a l . A c u m u l a r e a
de
mai
doar
tivă.
Intoxinarea
obezitatea.
este
de
departe
mai
In cazul obezităţii, substanţele
stocate sub formă de grăsimi; în cazul intoxinării, sub
ta
locuitor i-ar
mult
consumă
fi s u f i c i e n t e .
elveţian Aceasta
a
prea
în
medie
în
3 4 0 0
Este deci m u l t
consumat
reprezintă
în
243
medie
de
grame
Elveţia, de
de
pildă,
calorii zilnic,
prea 88,6 de
mult.
în
carne
pe
dar
1982,
kilograme zi.
de
ne
gândim
la toate
proteinele
2400
fiecare carne.
Necesarul
proteic este astfel acoperit î n proporţie d e 2/3 de către Şi dacă
fiecare
care m a i sunt
carne. consu
m a t e pe parcursul zilei sub f o r m ă de produse lactate, de de
20
cereale,
nu
ne
v o m
mira
că
intoxinarea
cu
ouă
deşeuri
indolii,
de
deşeuri
ale corpului, toxinele
să
pe
ne
o
lună!
(NaCl)
Evident, !
mult.
digestiv
fenolii,
este
transformate
să se d e s c o m p u n ă .
au
Substanţele precum
ptomainele,
depăşeşte
sunt
posibilităţile
d ă m
seama
de
se a c u m u l e a z ă î n ţ e s u t u r i
de
rolul
unei
în
retenţie Dacă 24
de
de
5
grame
rinichii
ar
ore în
loc
pe
ajută
eliminări
zi, adică
elimina de
15
doar
grame
g r a m e pe zi, adică de 9 0 d e g r a m e î n t r - o
anu
S t a r e a d e i n t o x i n a r e este atinsă repede î n zilele noastre, \ m â n c ă m
nostru
prost
şi
şi cel
insufi
de
12
de
aceas 150
de
grame
de
sau m a i
mult
care sunt absorbite zilnic d i n h r a n ă , ar exista o retenţie de
mită toxicitate pentru corp.
căci
sau
scatolii,
producţia
reprezintă
sare
sunt formă
d e t o x i n e , c a r e , a ş a c u m l e - o a r a t ă şi n u m e l e , p r e z i n t ă o
tubul
sensul
violente.
bine
grame
decât
excedentare
care
Alimentele
în
consumate
uree î n 2 4 de ore. D a c ă n u elimină decât 2 0 de grame,
semnifica
periculoasă
pe
disproporţia alimente
c i e n t e : r i n i c h i i ar t r e b u i să e l i m i n e 2 5 p â n ă la 3 0 d e g r a m e
grăsimi
n u este d e c â t u n a s p e c t a l s u p r a a l i m e n t ă r i i . E x i s t ă şi p o s i b i l i tatea acumulării de toxine fără creştere ponderală
alimente
de
pregătesc terenul pentru bolile viitoare. Cifrele n e
substanţe
nu duce
este
cantitatea
transforme.
piruvic,
eliminare
să
intoxinare
să f e r m e n t e z e
otrăvuri
decât
de
de
între
şi
grăsimi.
c a r e i a u n a ş t e r e d i n a c e s t e f e r m e n t a ţ i i şi p u t r e f a c ţ i i , acidul
generatoare
sursă
să o
C â n d
Dimpotrivă,
şi
cantitatea
maladii.
ardem,
altă
exagerări,
capabil
cei trei factori ce trebuie luaţi î n considerare acumulare
O unei
intoxinare.
cităţilor digestive, combustive
c u c o n s u m u l e x c e s i v d e g l u c i d e şi d e
clar
organice.
A t â t a vreme cât alimentele noastre sunt adaptate
vreo
p r o t e i c e este aşa d e r ă s p â n d i t ă . A c e l a ş i l u c r u se î n t â m p l ă •
întrucât permit
să
desfăşura
;
'
aceste
deşeurile
Dacă alimente,
ne
cifre
n u
se e l i m i n ă
facem
o
idee
lună!
reprezintă pe
m a i
despre
adevărul
multe
viteza
absolut,
căi; însă
cu
care
ele
se
ne
poate
intoxinarea. în
zilele noastre
acest lucru
se c o n s u m ă
se e x p l i c ă
printre
cantităţi excesive
de
altele prin faptul
că
alimentele sunt private de elementele lor vitale prin
mulţimea
proceselor d e prelucrare pe care le suferă. A s t ă z i trebuie sumate
3
m a i
multe
alimente
ca
în
trecut
pentru
a
con
acoperi
n e v o i l e c o t i d i e n e d e v i t a m i n e , m i n e r a l e şi o l i g o e l e m e n t e . Şi aceasta este o sursă d e i n t o x i n a r e . C ă c i m â n c â n d mult,
introducem
în
alimentaţia
noastră
tot
mai
felul
de
21
„alimente false" produse de industria alimentară, dar care în realitate nu figurează printre alimentele prevăzute de natură pentru corpul nostru. Vor fi deci mai puţin metabolizate şi va rezulta o producţie mai mare de deşeuri. Este vorba, de pildă, de toate băuturile industriale şi de toate dulciurile oferite sub o mulţime de forme. Stresul, prin perturbarea tuturor funcţiilor organice, con tribuie şi el mult la crearea unei stări de intoxinare. Hiperfuncţia facultăţilor motrice, nervoase şi cerebrale absoarbe o mare parte din energia necesară organelor digestive şi excretoare, în cele mai multe cazuri fiind vorba de o agitaţie ste rilă. Nivelul toxinelor creşte deci repede, cu atât mai repede cu cât o persoană stresată în general nu face efortul de a mânca corect, ci, dimpotrivă, foloseşte pentru a-şi stimula apetitul numeroşi produşi intoxicanţi (dulciuri, carne, tutun, cafea, alcool). Intoxicarea
Spre deosebire de intoxinare, în cazul intoxicaţiei, sub stanţele care au pătruns în corp nu ar trebui să se afle deloc acolo. Sunt substanţe total nepotrivite cu o funcţionare nor mală a corpului, pentru care sunt nocive, fiind considerate drept toxice sau otrăvuri. O intoxicaţie nu ar trebui să fie decât un eveniment accidental şi rar. Din păcate, în prezent, ne intoxicăm zilnic cu substanţe toxice cu care poluăm mediul şi alimentele. Otrăvirea pe care o suferă culturile şi crescătoriile de animale datorită poluării aerului, apei şi solului face ca ali mentele să-şi piardă acea puritate pe care o aveau cândva. Otrăvurile pe care le conţin pătrund în interiorul organismu lui atunci când le consumăm. Ele vor contribui astfel la 22
creşterea nivelului deşeurilor din ţesuturile noastre şi la îmbolnăvirea noastră. Şi aceasta cu atât mai mult cu cât aceste substanţe sunt în sine... toxice. La această poluare înconjurătoare se adaugă poluarea voluntară la care supunem terenurile cultivate prin trata mentele repetate cu insecticide, ierbicide, fungicide etc. Acelaţi lucru se petrece şi în ferme. Animalele sunt frecvent supramedicate (cu antibiotice, de pildă) pentru a supravieţui condiţiilor nefireşti în care sunt ţinute sau pentru a accelera creşterea lor în greutate (hormoni). Aceste medicamente se regăsesc evident în carnea pe care o con sumăm şi parţial până şi în subprodusele animaliere cum ar fi ouăle, laptele, produsele lactate. Medicamentele chimice, de sinteză şi vaccinurile pe care le absoarbe organismul nostru sunt şi ele o cauză de intoxi care. Administrate în situaţii excepţionale şi rare, aceste medicamente nu ar avea un efect atât de dăunător asupra corpului nostru, dar supraconsumul medicamentos din zilele noastre intoxică populaţia în mod rapid. In plus, absorbim cu regularitate coloranţi, emulgatori, potenţiatori de gust, stabilizatori, antioxidanţi, agenţi antirâncezire, agenţi conservanţi etc, toţi aceşti aditivi pe care îi adăugăm la alimente, nu pentru a le ameliora valoarea nutritivă, ci pentru ca să arate mai bine şi să dureze mai mult. Deşi prezente în cantităţi foarte mici în alimente, s-a calculat că în fiecare an consumul mediu de asemenea sub stanţe este de aproximativ 2-3 kilograme! Din fericire, nu toţi aditivii sunt toxici; unii sunt com plet inofensivi. Alţii, dimpotrivă, au o anumită toxicitate recunoscută. Ei sunt totuşi toleraţi, nu de către organismul nostru, ci de... reglementări. Autorităţile motivează că dozele utilizate sunt minime, cu mult sub dozele care ar putea provo ca intoxicaţii. Fiecare substanţă a fost, bineînţeles, testată.
Nu se cunoaşte totuşi efectul final din interiorul organismu lui al interacţiunilor tuturor acestor substanţe puţin sau deloc nocive în doze mici. In prezent, începem să ne dăm seama de pericolele acestor amestecuri. într-adevăr, s-a descoperit că amestecul diferiţilor aditivi consideraţi inofensivi ar putea avea efect cancerigen! Căile digestive nu sunt singurele porţi de intrare ale sub stanţelor toxice. Pielea, organ semipermeabil, este alta. Unele cosmetice, tâlcuri, creme, vopsele de păr, pudre, deodorante etc. conţin substanţe nocive sau la limită. Numeroase substanţe toxice pătrund şi prin căile respira torii. La fumul de ţigară se adaugă otrăvurile aflate în fumul coşurilor de uzină, în cel al instalaţiilor de încălzire şi în gazele de eşapament ale maşinilor. Această listă nu a fost făcută pentru a speria, ci pentru a atrage atenţia asupra multiplelor surse de deşeuri. Dacă îi acordăm puţină atenţie, majoritatea acestor surse de intoxi care ar putea fi evitate. Organismul nostru nu este o pubelă unde se poate arunca absolut orice! N. B. Chiar dacă termenul de toxină n-ar trebui utilizat decât pentru deşeurile produse de organism şi nu pentru otrăvurile provenind din exterior, în limbajul curent el este folosit atât într-un sens, cât şi în celălalt. Acelaşi lucru se întâmplă şi cu termenii de intoxicare şi intoxicat care, în loc să fie utilizaţi exclusiv în cazul otrăvi rilor cu substanţe toxice provenite din exteriorul organismu lui, sunt folosiţi şi pentru a desemna starea de intoxinare sau prezenţa deşeurilor în general, indiferent dacă provin din exterior sau din interior.
I
*
2
Cum ne îmbolnăvesc deşeurile?
Pentru a ne da seama cum poate prezenţa deşeurilor în corp să ne îmbolnăvească, trebuie să reamintim că acest corp este un ansamblu de celule şi că el funcţionează doar pentru că toate aceste celule sunt active. Grupându-se, celulele formează organele corpului, dar şi ele posedă propriile organe care le permit să respire, să pro ducă energie, să elimine deşeurile, să se reproducă şi să recepţioneze mesaje. Celulele sunt cele mai mici „unităţi vii" din organismul nostru, dar în ciuda acestui fapt, ele sunt în întregime dependente de mediul în care se găsesc. Neputându-se deplasa, oxigenul şi substanţele nutritive trebuie să le fie aduse, iar deşeurile pe care le excretează trebuie îndepăr tate. Funcţia de transport este îndeplinită de fluidele orga nice de tipul sângelui, limfei şi lichidelor celulare. Aceste fluide organice erau numite odinioară umori şi se vorbea despre starea umorilor sau despre starea umorală. In zilele noastre, termenii s-au schimbat şi vorbim despre „teren". 70% din corpul nostru este alcătuit din lichid. Celulele noastre se scaldă deci într-un ocean interior constituit din lichide celulare în care circulă curenţi nutritivi şi epurativi: curenţii sangvin şi cel limfatic. Compoziţia acestor lichide este deci esenţială pentru celulă, căci reprezintă mediul ei vital. Ca orice fiinţă vie, celulele nu pot supravieţui într-un mediu care nu le este favorabil. Dacă ar fi etalate, ţesuturile ar acoperi o suprafaţă de 200 de hectare. O sută de mii de kilometri de capilare sangvine servesc drept sistem de conducte pentru irigarea acestei suprafeţe enorme. Corpul nostru nu dispune totuşi decât de câţiva litri de sânge. Cum pot supravieţui celulele 25
cu atât de puţin lichid nutritiv? Doi factori compensează cantitatea mică de lichid. Pe de o parte, nu toate capilarele sunt umplute în acelaşi timp, doar părţile cele mai active ale corpului sunt puternic irigate: organele digestive atunci când mâncăm, creierul atunci când gândim, muşchii atunci când desfăşurăm o activitate fizică. Pe de altă parte, viteza de cir culaţie compensează lipsa lichidului, căci circulând cu viteză mare într-un sistem închis aşa cum este cel circulator, sângele trece des şi repede prin aceleaşi locuri. Sângele face turul corpului cam într-un minut. Irigarea diferenţiată şi viteza de circulaţie permit deci ca toate celulele să fie irigate corect. Dar un al treilea factor fundamental se adaugă celor doi: celulele pot funcţiona nor mal pentru că lichidele organice sunt curate. Dacă o canti tate atât de mică de lichide poate fi utilizată pentru a asigura nutriţia şi epurarea unui atât de mare număr de celule, acest lucru se datorează faptului că lichidele îşi conservă în perma nenţă compoziţia ideală, adică nu se supraîncarcă cu deşeuri.
Lichid intracelular (50%)
Fig.
1: Lichidele
greutatea sursă
I
»
care
corporală vitală
a sănătăţii
compun (după
terenul
nostru
şi procentajul
raportat
L'Eau, source vitale de votre sânte
dumneavoastră],
Ch.
Vasey,
Ed.
la [Apa,
Jouvence)
Una din activităţile principale ale corpului este deci menţinerea purităţii lichidelor organice. Totuşi, cele 50 000 de miliarde de celule care compun corpul îşi excretează deşeurile în mediul umoral ca într-o rigolă şi 5 până la 7 mi liarde de cadavre de celule ajung zilnic în sânge şi limfă. In plus, aşa cum am văzut, o mulţime de otrăvuri pătrund în corpul nostru pe cale respiratorie, digestivă şi cutanată. Pentru a menţine puritatea mediului său intern, corpul dispune de diferite emonctorii (fig. 2). Fiecare în felul lui, ficatul, intestinul, rinichii, glandele sudoripare şi sebacee, precum şi căile respiratorii filtrează deşeurile şi le elimină în exterior. Atunci când aceste organe lucrează normal şi pro ducţia şi aportul de deşeuri nu sunt foarte ridicate, mediul rămâne curat şi celulele pot funcţiona corect. Dimpotrivă, atunci când deşeurile sunt prea numeroase fli emonctoriile leneşe sau deficiente, terenul acumulează progresiv deşeuri şi situaţia organică se degradează. Sângele se îngroaşă, devine mai dens şi mai greu şi nu mai circulă atât de uşor prin vase. Deşeurile vehiculate de BAnge pătrund în limfă şi în fluidele celulare. Cu cât e mai puternică poluarea, cu atât mai mult se contaminează şi ticeste fluide. Cu timpul, celulele ajung să se scalde într-o ndevărată mlaştină a cărei masă inertă paralizează toate flchimburile. Oxigenul şi substanţele nutritive nu mai ajung Iu celule şi determină carenţe grave. Deşeurile eliminate de efUrc celule nu mai sunt îndepărtate, crescând astfel şi mai niult gradul de poluare. In aceste condiţii, celulele nu-şi mai pol desfăşura activitatea. Acelaşi lucru se întâmplă şi cu ni'Kiinele în alcătuirea cărora intră. Activitatea lor scade, npoi se întrerupe mai mult sau mai puţin. Depunându-se pe pereţii vaselor, deşeurile îngustează diametrele acestora, ceea ce încetineşte şi mai mult circuItiţla, irigarea ţesuturilor şi schimburile. Acumulându-se,
deşeurile murdăresc
conges-
j
tionează organele, blochează articulaţiile. Ţesuturile sunt iri-
;
tate,
şi a s t u p ă
se i n f l a m e a z ă
filtrele
emonctoriilor,
şi se s c l e r o z e a z ă .
Vor
apărea
multe
boli
i
d i f e r i t e , î n f u n c ţ i e d e o r g a n e l e c a r e s u n t a t i n s e şi d e m o d u l î n care sunt
afectate.
Atunci
când
deşeurile
n u
sunt
ele
însele
toxice,
pro-
b l e m e l e p e c a r e l e p r o v o a c ă se d a t o r e a z ă î n p r i m u l r â n d
dis
confortului determinat de simpla lor prezenţă. Locul pe
care
îl o c u p ă atunci
t
şi c a n t i t a t e a când
lor
deşeurile
au
un
sunt
efect toxice,
negativ. la
j
Dimpotrivă,
j
inconvenientul
p r e z e n ţ e i l o r se a d a u g ă şi c a r a c t e r u l l o r i n t o x i c a n t şi o t r ă v i tor.
Celulele
către
şi d e c i
otrăvuri.
organică
va
In
corpul
funcţie
în de
întregime, aceste
fi î n g r e u n a t ă , î n f r â n a t ă ,
sunt
agresate
otrăvuri,
deviată
sau
de
,
activitatea paralizată.
D a r şi m a i g r a v e s t e c ă c e l u l e l e a r p u t e a fi o m o r â t e ! Prezenţa substanţelor indezirabile î n organismul atât din punct
de vedere
u n efect n e g a t i v asupra stării noastre d e
I
*
nostru,
c a n t i t a t i v , c â t şi c a l i t a t i v , a r e d e c i sănătate.
.
3 Deşeurile
B o a l a u n e i
s e
a l t e r ă r i
a
a
care
lichidelor,
Tulburările
t e r e n u l u i
pătrund
deşeurile
acesta fiind invadat
în
se
corp
n u
se d e p u n
într-o
fiind circulaţia
repartizează
în
şi s u p r a î n c ă r c a t . A c e s t
tat de aforismul fundamental
sin
permanen
întregul
lucru este
al medicinei naturiste:
corp, reflec-ij
„Natura
p r o f u n d ă a b o l i l o r e s t e g e n e r a l ă şi u n i c ă şi c o n s t ă î n
locale.
suprafaţă",
Toate
care
sunt
părţilor corpului unde îşi
greutatea
are
acestea
variate
datorită
slabe,
marii
„de
diversităţi
fixa. într-adevăr,
care
şi d e
manifestările
cedează
locale,
vizibile,
adevăratele
ale
dent, acţiunea
şi a t r a g
a
sub
umorale,
atenţia
păcate, foarte adesea u i t ă m
încărcate
gravă are drept consecinţă
d e la cauzele principale spre efectele
Dacă
nav
cu
deşeuri.
că
Această
şi „ d e t u r n a r e a "
terapiei
un
anumită
supraîncărcat
măsură
cât starea
se a g r a v e a z ă
terapeutică, pentru
catalogate
şi e t i c h e t a t e
n u
sunt
în
realitate
într-adevăr,
terenului:
altceva impor
terenului
şi se î n m u l ţ e s c
tul
ameliorează,
şi î n f i n a l dispar.
Evi
a a v e a logică, ar trebui
n u
ar
în
orice
oare
ciuda
dtUorată
unic,
putea
constând
antrena
barometru!
constitui
a r fi d i v e r s i t a t e a aparenţelor,
supraîncărcării
Majoritatea microbilor
natura
pro
n u
Mli|H'rficială Ivitatea 1'iiliU'
lilwifl, c a d e
I idilic
pare
să
pildă:
bolile
nevralgiile,
pielii
şi
I nulii M e n i e r e *
ale
concepţie în
sunt
din
această totuşi
că
cu
boala
concepţia
lor.
teorie.
victime O
de
depresia,
Fără
astmul,
cataracta,
menoragiile
a
nega
faptul
origine
aproape
ale
cercetare
să s u b l i n i e m
nicidecum
digestiv,
şi B a s e d o w * * ,
sunt
cauza
cardiovasculare,
anemia,
tubului
despre
opoziţie
consideră
trebuie
n u
al
a bolii.
valideze
maladii
general
tulburărilor
că
micro-
tumorile, toate
m a -
glaucomul,
etc.
¥
ulO azi n u m e l e , d u p â o e x p e r i e n ţ a d e peste 2 0 d e a n i ca m e d i c şef a l
••««(iltllului p e n t r u s u r d o m u ţ i din Paris. B o a l a M e n i e r e este o b o a l ă a
urechii
<«friB, cu o c a u z ă n e c u n o s c u t ă . D e r e g u l ă u n i l a t e r a l ă , cu d e b u t tipic între 2 0 şi
alterare poate
localizată,
fi
sale
de
considerată
subiectul
Metabolismele
multe
este
se î m b o l n ă v e s c
microbilor,
drenaj
tuturor
bol
lor?
această
oamenilor
şi c ă
dintr-un
dispariţia
să
F'iHipnr M e n i e r e ( 1 7 9 9 - 1 8 6 2 ) , m e d i c f r a n c e z , a descris în 1 8 6 1 b o a l a c a r e îi
tulburării
terenului.
hemoroizilor,
ar
Oi'lcat d e m a r e
supraîncărcat.
Este uşor de observat cât sunt de d e p e n d e n t e locale de starea
tratament
• I I v i li e l e ,
secundare.
t a n t ă a aisbergului, cea ascunsă, este t e r e n u l
mentare?
apar,
se r a r e f i a z ă , d i m i n u a
terenul
toxinelor,
suprafaţă
decât nişte n u m e date vârfului aisbergului. Partea cea m a i
stării
într-o
(le d i r i j a t ă î n p r i m u l r â n d s p r e t e r e n şi n u s p r e
1
fistulei,
deci
a terenului. C u
b u r ă r i l e l o c a l e . Ş i i n v e r s , c u c â t s t a r e a t e r e n u l u i se
poluării
responsabile de apariţia tulburărilor de
profunzimile
Bolile
atât
eu atât tulburările
fiecare
primele
dureroase
sunt bineînţeles cele care alarmează
omisiune
sunt
despre o r i g i n e a m i c r o b i a n ă
b o l n a v u l u i şi a m e d i c u l u i . D i n
sunt
sunt
r ă u l se p o a t e
punctele
de simptome
poluanţilor.
Manifestările umorale
cu
abundent.
fundă a bolilor, c u m a m p u t e a explica faptul c ă la acelaşi
Pornind de aici pot apărea o m u l ţ i m e
organism
ne d e g r a d e a z ă ,
poluarea
terenului".
tulburări
locale
b a r o m e t r u l stării generale
gură regiune a organismului. D a t ă tă
hemoroizii sângerează m a i
d a t o r e a z ă
n u
n u
face
sunt
tipul
u n
bronşitei
barometru
c u m v a
c u m v a
abateri
încetinite
" ' I (JH uni, m a i f r e c v e n t ă la f e m e i , b o a l a se m a n i f e s t ă prin vertij, s c ă d e r e a
fi
«lllll, liuiluri î n u r e c h i , senzaţie d e c o m p r e s i e î n u r e c h e a a f e c t a t ă .
Crizele
r«lrJlP rluc la d e g r a d a r e a c o n t i n u ă a funcţiei a u d i t i v e , u n e o r i p â n ă la surditate
all
eriplalfi (n. Ir.).
d
* >MI VUM Basedow { 1 7 9 9 - 1 8 5 4 ) , m e d i c g e r m a n , a studiat î n t â i la H a l l e , a p o i lipsa
somnului?
bronşita
30
se
Cantitatea
agravează...
de
poluanţi
fistulele
creşte
supurează
şi
în
umori
m a i
§j
tarem
j
''ulii
Doucrierea bolii c a r e îi p o a r t ă a z i n u m e l e d a t e a z ă din 1 8 4 0 .
• • H î ^ H W oslo c a r a c t e r i z a t ă p r i n h i p e r t i r o i d i e , g u ş ă şi e x o f t a l m i e
Boala
(proeminenţa
31
Pe de altă parte, d u p ă c u m s-a constatat d e m u l t , tatea
acţiunii
altul.
Ea
absolut
microbilor
poate nulă,
microbii.
fi redusă în
Aceştia
e n o r m
sau excesivă,
de
funcţie
de
organismul
în
realitate
sunt Ei nu
un
n u
la
dar
şi
adăposteşte
musafirii
unui'
proliferează
atunci când terenul le-o
şi'v
per- i J
mite. Chiar
Louis
Pasteur***
ar
fi r e c u n o s c u t
acest
lucru
săi:
„... m i c r o b u l n u este n i m i c , t e r e n u l este totul!". cauză
a maladiilor
n u
este
,!
deci microbul,
t e r e n u l s u p r a î n c ă r c a t c u deşeuri care le p e r m i t e m i c r o b i l o r se i n s t a l e z e . A j u n g e m
a s t f e l d i n n o u l a t e r e n şi l a
o
importanţă
organismului
atât de
mare
nostru, încât
pentru acesta
m e n ţ i n ă într-o perfectă stare de
funcţionarea caută
în permanenţă
de
a-şi
păstra
se m a n i f e s t ă
Această luptă are deja loc la nivelul proceselor
mente,
care
are
ca
scop
neutralizarea,
a
să-Ii
tru;
şi
uti
de
aceea, în
timpul
digestiei, proteinele
sunt
în
nos
reduse
la
uminoacizi î n a i n t e de a fi absorbite. Atunci când alimentele
sau gazele nocive p ă t r u n d
dental î n organism, acesta le e l i m i n ă
prin vărsături,
acci
strănut
sau tuse.
în când se
selecţionarea
alimente sunt energii prea puternice pentru organismul
puritate.
basedowian
digestive.
lizarea energiilor exterioare. D e pildă, proteinele c o n ţ i n u t e
plet de acolo
Hipertiroidismul
puri
D i g e s t i a e s t e o a d e v ă r a t ă l u p t ă î n t r e o r g a n i s m u l n o s t r u şi a l i
Corpului
oculari).
şi
printr-o rezistenţă permanentă la pătrunderea oricărui corp străin sau nociv şi prin eliminarea celor care totuşi au reuşit să pătrundă în ţesuturi. tatea terenului
îi trebuie
uneori
ani de
zile c a să e x t r a g ă
ţesuturile sale u n c o r p străin care n u
globilor
integritatea
cii
are
sănătoasă
organismului
să
necesitatea
c a a c e s t a să n u c o n ţ i n ă d e ş e u r i î n e x c e s . S t a r e a t e r e n u l u i
Voinţa
pe
patul de moarte, atunci când le-a mărturisit apropiaţilor
Principala
Organismul nostru îşi menţine sănătatea purificându-se
nocivi
bolnav
mortală,
care
decât
supravieţuiesc,
stricăciuni decât
la
chiar
n u
teren supraîncărcat. n u provoacă
variază
datorează
(aşchii, schije d e
starea
de
boală
terenul
se
supraîncarcă
sau
a fost î n d e p ă r t a t
din
c o m
obuz).
dinainte în
de
m o d
boală,
adică
periculos,
atunci
corpul
n u
dereglării
h o r m o n a l e la nivelul centrilor nervoşi d i n creier, cu s t i m u l a r e a p r o d u c e r i i d e h o r m o n h i p o f i z a r tireotrop (TSH) c a r e la r â n d u l lui s t i m u l e a z ă g l a n d a t i r o i d ă să secrete cantităţi m a r i d e h o r m o n i t i r o i d i e n i . Pacientul p i e r d e r e p e d e î n g r e u t a t e
rămâne
inactiv,
ca
o
victimă
fără
apărare.
El
reacţionează
î n c e r c â n d să n e u t r a l i z e z e şi să e l i m i n e î n e x t e r i o r e x c e s u l substanţe
de
toxice.
( 1 0 - 2 0 kg î n câteva luni), cu t o a t e că apetitul este e x a g e r a t , prezintă t r e m u r ă t u r i a l e extremităţilor, p i e l e a l b ă şi u m e d ă , t u l b u r ă r i c a r d i o v a s c u l a r e
(tahicardie,
p a l p i t a ţ i i , respiraţie dificilă la efort) ( n . tr.). * * * Louis Pasteur ( 1 8 2 2 - 1 8 9 5 ) , chimist şi b i o l o g f r a n c e z , este considerat pionier în domeniul
Purificarea emonctoriilor
mediului despre
care
intern a m
l i a r ă şi s a l i v a r ă , v ă r s ă t u r i , d i a r e e
loc deja:
prin
intermediul
hipersecreţie
la nivelul căilor
bi
digestive;
m i c r o b i o l o g i e i şi a l v a c c i n o l o g i e i . A r e a l i z a t , printre a l t e l e , o
m e t o d ă d e c o n s e r v a r e a b e r i i (care a v e a s ă - i p o a r t e n u m e l e : p a s t e u r i z a r e a ) , a d e m o n s t r a t n a t u r a m i c r o b i a n ă a n u m e r o a s e b o l i . G l o r i a i-a a d u s - o p r e p a r a r e a vaccinului r a b i c , î n 1 8 8 5 ( n . tr.).
urine dense, acide, fierbinţi, încărcate î n cazul căilor
renale;
transpiraţii profuze, secreţii, apariţia coşurilor, eczemelor cazul
căii
cutanate;
eliminarea
I n t e r m e d i u l bronhiilor, sinusurilor,
32
are
vorbit
deşeurilor
coloidale
în
prin
nasului.
33
Pentru eliminarea deşeurilor, pot fi folosite şi unele căi secundare: glandele salivare, uterul, amigdalele, glandele lacrimale. In disperare de cauză, corpul îşi creează uneori emonctorii „artificiale" pentru a face faţă mareei de deşeuri: hemoroizi, fistule, ulcere... Aceste eforturi de purificare, aceste crize de curăţare cu ajutorul cărora corpul se eliberează de toxinele care saturează mediul său intern nu sunt altceva decât ceea ce numim... boli. Sau cu alte cuvinte, dar în acelaşi sens, bolile sunt rezul tatul tentativelor de curăţare făcute de către organism. Ele se numesc bronşite atunci când au loc la nivelul bronhiilor, eczeme când apar pe piele etc. Ele exprimă deci un efort de purificare şi de prevenire şi nu o operaţiune distructivă. Sydenham* a sintetizat în mod strălucit caracterul salu tar şi eliminator al bolii în următoarele cuvinte: „Boala nu este altceva decât un efort al naturii care, pentru a proteja bolnamd, se căzneşte să evacueze materia morbidă". Câteva exemple ne vor permite să înţelegem mai bine că boala este o criză de eliminare. • In timpul exceselor alimentare - de pildă în timpul sărbătorilor de sfârşit de an - membrii unei familii îşi vor satura fluidele organice cu deşeuri. Dar faţă de această boală unică, intoxinarea umorală, fiecare membru al familiei va reacţiona în felul lui pentru a încerca să elimine materia morbidă: unul va face o criză de eliminare pe cale respirato rie (bronşită), celălalt va constata că i se reactivează eczema (eliminare prin piele), altul va face o diaree etc. * Thomas
Sydenham
englezilor
sau
e p i d e m i o l o g i e i (n. tr.).
I 34
(1624-1689),
pârintele
medicinii
medic
englez,
engleze,
a
supranumit
fost
unul
din
Hipocrat
al
fondatorii
|
• Bolile pe care le „decapităm" cu ajutorul medica mentelor ce reprimă simptomele (deci şi eliminările) au tendinţa să se agraveze sau să lase bolnavul într-o stare de slăbiciune şi de proastă dispoziţie persistentă. într-adevăr, deşeurile care ar fi trebuit să părăsească organismul pentru ca acesta să poată funcţiona din nou corect, au fost împinse în profunzime. • Bolile pe care le lăsăm să „iasă la suprafaţă", ca de pildă gripa, cele pe care le ajutăm să „iasă" prin intermediul băilor calde, al băuturilor calde, ne aduc o stare de sănătate mai bună decât cea care a precedat apariţia bolii. Acest lucru se explică foarte simplu prin faptul că eliminările au restabilit o stare umorală fiziologică. De altfel, fiecare dintre noi a putut să constate în practică acest lucru. • In timpul curăţărilor practicate în medicina naturistă, se pot declanşa crize curative. De fapt, este vorba pur şi sim plu de o criză de eliminare, favorizată de dietă şi de drenâri. Este interesant să notăm mai ales că aceste crize iau forme asemănătoare maladiilor catalogate: eliminarea prin piele este analogă eczemei, golirea sinusurilor este identică cu sinuzitele etc. Aceste simptome de boală nu înseamnă o dete riorare a stării generale, ci o întoarcere la starea de sănătate. Aceste crize de curăţare - bolile - pot fi acute sau cro nice, în cazul bolilor acute, acţiunea de eliminare este bruscă, violentă şi cuprinzătoare. în cazul bolilor cronice, eforturile permanente (cronice) de neutralizare şi de eliminare se opun unei surse neîntrerupte de intoxinare sau intoxicare. Atunci când un emonctoriu devine incapabil să-şi rea lizeze acţiunea de eliminare, deşeurile sunt deviate spre altă poartă de ieşire. Doar cunoaşterea acestor transferuri mor bide ne poate permite să înţelegem cum o persoană abia 35
„vindecată" „recontractă" aceeaşi boală sau face o alta o d a t ă v i n d e c a t ă , l a s ă l o c u l u n e i a l t e i a . . . şi aşa m a i Bolnavul speranţa
că
îmbâcsirea
aleargă
se
va
atunci
vindeca.
terenului
-
de
la
D a r
un
specialist
problema
rămânând
departe.
la
în
fundamentală
-
nerezolvată,
crizele
daune
al
acestor
furtuni
emonctoriilor
adauge.
Aceste
purificatoare,
epuizate
complicaţii
sau
vor
ca
o
să
fie
infecţie
necesita
terenului O
gravă
să
se
de
a
curăţare
nu
ar
trebui
deci
să fie
reprimată
fără şi
Desigur,
m o m e n t
iniţial n u
dat,
scade,
u n
dar
tratament
boala
ci dimpotrivă,
Refularea nefirească este o fltcc d e c â t
represiv
profundă,
adică
să agraveze
datorită
medicamentoase.
iluzorie
situaţia,
sporeşte
supra-
dând
soluţie facilă. E a iluzia
că
într-adevăr,
forţa
vitală
nu-şi
abandonează
bună.
atât
p e d e e f o r t u r i l e p u r i f i c a t o a r e şi l a f i e c a r e t e n t a t i v ă d e
de
eforturile purificatoare ale organismului n u ar trebui
fiice
p e a c e e a ş i c a l e c a r e t o c m a i a f o s t î n c h i s ă . In
H\tar
recidivele
sau
recăderile
repetate
şi
felul
când
viaţa
bolnavului
este
în
cu
m e n t e l o r r e p r e s i v e , se i n s t a l e a z ă
pericol,
când micro-
supărătoare. mult trata
complicaţiile.
Prin refularea „micilor maladii" eliminatoare, benefice r e g e n e r a t o a r e , a c e s t e a se t r a n s f o r m ă d e s t u l d e r e p e d e î n ladii d e g e n e r a t i v e şi d i s t r u c t i v e * . A c e s t l u c r u d u c e la î n c a r e o r g a n i s m e l e s u n t a t â t d e u z a t e şi slăbite,
biană.
altfel
amânările
pasagere,
Pentru pe
ar
trebui
să
fie
o
Rezultatele u n o r astfel d e t r a t a m e n t e
decât
suprimată.
simptomelor
care
obţine
le
determină
t r e b u i să fie î n t o t d e a u n a rală a mediului
deoarece
a
cauza
rezultate
profundă
profunde
suprimarea
şi
măsură n u
sunt
nu
este
durabile,
simptomelor
imediat urmate de o curăţare
ar
gene
umoral.
Neînţelegând
neputincios
al
cAlre deşeuri sau d e
invaziei către
şi d i s t r u g e r i i
infecţiile
situaţii
posibilităţile
spiritul
legilor n a t u r i i , n u m e r o a s e s i s t e m e t e r a p e u t i c e r e p r i m ă f ă r ă să ştie e f o r t u r i l e c u r a t i v e ale o r g a n i s m u l u i . R e z u l t ă
următoarea
situaţie
organismul
de
fiecare
dată
când
î n c e a r c ă să scape d e t o x i n e l e c a r e î l d e r a n j e a z ă d e c l a n ş â n d
o
corpului
microbiene
mar
său
de
supraadău-
jjate. î n aceste cazuri, m a l a d i a îşi î n c e t e a z ă e f e c t u l benefic c o n s t r u c t i v şi t r e b u i e r e c u r s l a u n t r a t a m e n t d e o s e b i t , tat
situaţiei
cazuri
specifice
extreme,
a
trebuie
bolnavului. iniţiată
D a r
chiar
epurarea
c i u d a g r a v i t ă ţ i i u n e i b o l i , u n t e r e n curat
a c e s t e n o ţ i u n i a t â t d e s i m p l e şi î n
catastrofală:
torul
şi
m a
lor d e a p ă r a r e a t â t d e r e d u s e , î n c â t b o l n a v u l se trezeşte Reprimarea
se
acesta
A t u n c i c â n d nivelul d e supraîncărcare creşte foarte
utilizată
durerile sunt prea puternice sau c â n d are loc o invazie
de
re
refulare
g! c â n d r e z i s t e n ţ a t e r e n u l u i s c a d e , u r m a r e i n e v i t a b i l ă a
medicaţie ce reprimă simptomele aflate în contrast
excepţională!
nu
ameliorează
nflnfllatea. N a t u r a n e a r a t ă c ă această cale n u este c e a
manifesta
s a u a se d e s ă v â r ş i .
atunci
umorale. u n
iftHpunde p r i n t r - o n o u ă criză de e l i m i n a r e , care la î n c e p u t
c h i a r p r o v o c a t ă a t u n c i c â n d a r e d i f i c u l t ă ţ i î n a se
decât
util la
îiicflrcare
adecvată.
binevenită
motiv. D i m p o t r i v ă , e a a r t r e b u i să fie s u s ţ i n u t ă , f a v o r i z a t ă
O
fi
deşeurile
fhtlificsirea u m o r a l ă , se v a a g r a v a , d e o a r e c e n i v e l u l d e
orga
său.
criză
profunzimile
pmiie
«spoitului s u p l i m e n t a r d e o t r ă v u r i
provocate
îngrijire
D a r o r i c u m scopul organismului este o epurare
de
organ.
Este foarte posibil ca în timpul acestor revolte ale
Kll?,ft d e e l i m i n a r e , t e r a p i a a p l i c a t ă r e f u l e a z ă i m e d i a t ţi\
altul,
c u r ă ţ a r e c o n t i n u ă şi afectează d e fiecare d a t ă alt
nismului,
care,
terenului
Paradoxal,
curăţarea
organismului
sale a r e d e
aceste căci,
n u î n c e t e a z ă să
stituie c o n d i ţ i a p e n t r u f u n c ţ i o n a r e a n o r m a l ă a
turează ţesuturile
şi î n
de
asemenea
* A se citi de a s e m e n e a : d e a c e l a ş i a u t o r , Să înţelegem
efect
bolile
în
con
corpului.
deşeuri
u n
şi
adap
care
sa
benefic
grave.
în
Ed. Soleil,
Geneva, 1 9 8 8
37
bolile lipsa
provocate sau
de
de
absenţa
oligoelementele
etc.
carenţe,
în
care
organismul
substanţelor
utile
într-adevăr,
deseori
vitale n u a j u n g u n d e este n e v o i e d e ele drumul până acolo Pentru
a
ajuta
la
(lichidele organice)
înlăturarea
acestor
precum aceste
suferă
substanţe
(celulele) pentru este plin de
carenţe,
' j
că
deşeuri.
trebuie
dezintoxicat organismul. Restabilind puritatea terenului drenaje, corpul beneficiază atunci din n o u din plin de
5
de
vitaminele,
deci prin
aportul
Dacă prezenţa
natura de
A
î n g r i j i
a
î n s e a m n ă
p u r i f i c a
profundă
substanţe
a
bolilor
nedorite
se
caracterizează
în organism,
boala
prin
cu
toate
B i m p t o m e l e e i e x p r i m ă e f o r t u r i l e c o r p u l u i d e a se d e b a r a s a nceste
de
toxine.
nutritiv. Pentru nceastă
a fi logică, terapia
constatare
şi să
recurge
corpul. Vindecarea
im
expulzate
fost
în
a r t r e b u i d e c i să se b a z e z e
susţină
afara
eforturile
intervine
curative
atunci
organismului,
când
când
îngriji
înseamnă
deci
a
purifica.
pe
care
deşeurile
ţesuturile
fost r e p a r a t e şi c â n d s t a r e a u m o r a l ă a r e v e n i t l a A
la
au
normal.
Hipocrat,
părintele
„Toate bolile se vindecă prin Intermediul unei evacuări, fie pe gură, fie prin anus, sau prin ve zică, sau prin alt emonctoriu. Organul transpiraţiei este unul din tre ele şi este comun tuturor bolilor". medicinii, a e n u n ţ a t acest adevăr:
ar fi
decât
un simplu punct de vedere, o teorie construită de o m ,
Dacă
această nevoie
nimic
?n n a t u r ă
nu
ar
de puritate
confirma-o.
D a r
umorală
observarea
nu
atentă
cedeelor curative folosite d e către a n i m a l e n e afată că HC c u r ă ţ ă p e n t r u a s e
a
regenera.
A t u n c i c â n d u n a n i m a l este bolnav, posteşte. Postul mite
degradarea
minarea
deşeurilor
prin
autoliză
şi
facilitează
S e ştie d e a s e m e n e a c ă a t â t c â i n i i , c â t şi p i s i c i l e
au,
per eli
lor.
trifoi sau pir a t u n c i c â n d s u n t b o l n a v i . A c e s t e p l a n t e nale
pro
natura
în
plămânilor
funcţie
de
doză,
efect
eliminator
(efect expectorant), al rinichilor
sau al i n t e s t i n u l u i (efect l a x a t i v sau
la
(efect
mănâncă medici nivelul diuretic)
purgativ).
S - a o b s e r v a t c ă l u p i i şi c a p r e l e n e g r e m u ş c a t e d e şerpi v e n i n o ş i se e l i b e r e a z ă
de
substanţele
toxice
cu
ajutorul
m e d i c i n a l e . L a r â n d u l lor, e l e f a n ţ i i se p u r i f i c ă c u
plantelor
argilă.
39
Unele animale rănite sau bolnave se tăvălesc în noroiul argilos şi prin aceste cataplasme improvizate beneficiază de puternicele proprietăţi de curăţare ale argilei. In mod curios, proprietatea comună tuturor plantelor medicinale este cea depurativă, adică acea capacitate de a favoriza epurarea organismului. Peste tot în lume, diferitele populaţii propun şi utilizează tehnici de depurare pentru a conserva sănătatea sau pentru a vindeca maladii. Virtuţile dezintoxicante ale transpiraţiei sunt puse în va loare în ţările nordice sub formă de saună, în ţările arabe şi turce sub formă de băi de aburi (hammam) şi de către indi enii din America de Nord prin băi cu vapori calzi, amenajate în mici colibe. Toate marile religii au propus perioade de purificare prin post. Prin tradiţie, se practică şi faimoasele „cure de primă vară" al căror scop declarat este acela de a curăţa sângele. Să ne mai amintim şi purgaţiile şi spălaturile la care erau supuşi altădată copiii la venirea primăverii. Aceste câteva exemple - şi ar mai fi multe altele — ne arată căile pe care ne îndrumă natura.
6
Practicarea drenajului
Drenajul este o modalitate ce ne ajută să curăţăm orga nismul, conform principiului lui Hipocrat, care spune că „medicina este arta de a imita metodele curative ale naturii". Un drenaj constă în stimularea activităţii de filtrare a jiftngelui şi de eliminare a toxinelor prin diferitele emonctorii de care dispune organismul. Mijloacele aplicate sau drenanţii Hunt variaţi. Poatefivorba de plante medicinale, de absorbţia de sucuri sau de alimente având calităţi dezintoxicante, de masaje, de spălaturi intestinale etc. Emonctoriile sunt mijloacele indirecte indispensabile prin care se poate face drenajul. In cazul curelor de drenare, toate eforturile se îndreaptă spre ele şi vizează restabilirea unor eliminări normale dacă acestea erau insuficiente sau, şi mai mult, creşterea acestor eliminări pentru o anumită perioadă de timp, pentru a ajunge la zi. întâi de toate, emonctoriul stimulat de drenanţi se curăţă de toate deşeurile care stagnează în ţesuturile sale şi îi blochează „filtrele". Odată curăţat emonctoriul, el redevine capabil să filtreze corect sângele. La rândul lui, acesta va putea capta toxinele acumulate în ţesuturile profunde pe care Ie irigă, pentru a le transporta apoi spre emonctorii. Un drenaj este deci caracterizat printr-o eliminare cres cută de deşeuri prin intermediul emonctoriilor. Această eli minare intensă trebuie să fie vizibilă pentru persoana care face cura: materiile evacuate de către intestin sunt mai abun dente sau evacuarea are unritmmai regulat; urinele capătă o culoare mai închisă pentru că se încarcă cu deşeuri, iar volu mul lor creşte; pielea transpiră mai abundent, căile respira torii se eliberează de deşeurile coloidale care le astupă.
40 41
L a
a c e a s t ă
s c ă d e r e ş i
î n
a
e l i m i n a r e
n i v e l u l u i
c o n s e c i n ţ ă ,
m o r b i d e
s e
d e p i n d
d e j a
î n
t r e b u i e
a
l u a ţ i
d e
d e
î n
d e ş e u r i l o r
s e
c o n s i d e r a r e
s u n t
d a r
ş i
d o i
f a c t o r i
d e
e f i c i e n ţ a
ş i
d e
c a p a c i t a t e a
s t i m u l a r e a n i c i u n
ş i
s ă
e l i m i n ă r i i
r e z u l t a t ;
e p u i z a p r e a
t r e b u i e
f i e
a r
n i c i
d e
p u t e a
p r e a
e m o n c t o r i i l e
i m p o r t a n t
b i n e
f ă c u t ă ; f i
p r e a
m u l ţ i ,
a r
p u t e a
t o x i n e .
f i
p r e a
r e d u s ă
c ă c i
D o z a
n i c i
ş i
v ă t ă m a t e
o p t i m ă
d e
e s t e
t i t u n c i
c e l
O lor.
s i t u e a z ă
î n t r e
c e l e
iiiiii
d o u ă
ş i
n u
e x t r e m e . e x i s t ă
E a
r e g u l i
c ă t r e
e s t e
d e s p r e
d e
c ă c i
p u t e a
u n
n i c ă ,
F i e c a r e
t r e b u i e
s ă - ş i
c a u t e
f l u x
c a r e
d i f e r i t ă
d o z a
c u
D i n
c ă a
s e
l e
c e l
m a i î n
a v a n s a r e c a r e
a r e
a s u p r a
b i n e
f a c e
p e r s p e c t i v ă ,
e s t e
c a r n e ,
a t â t m a i
p e r s o a n ă
d e
v â r s t
r e e d u c a t e ,
d e o d a t ă .
e m o n c t o r i i ,
c a p i t o l e l e
c u e s t e
( p e r s o a n ă
e m o n c t o r i i l e
l o r
a l e s
A c e a s t ă
d r e n a j u l
d e
m o d u l
s i n -
i m p o r t a n ţ e i
p l ă m â n i i .
e m o n c t o r i i
d i f e r i t e l o r
c u n o a s c ă
o r d i n e a
l i m i t a t e
o d a t ă
m u l t e
u n u l
T r e b u i e
p r o g r e s i v ă
v a
f o r ţ e l e
c â t e
d e f i c i e n t .
p i e l e a ,
c o n s u m a t o a r e s a u
m a i
a c e a s t ă
s t i m u l a t c o r p u l u i .
s t i m u l a
rinichii, d e
f i e
e s t e
B i n e î n ţ e l e s ,
v i z a
s ă
f o r ţ e l o r
p e r s o a n a
( m a r e
s ă
d e
ş i
c â t
e f i c i e n t
p r e a l a b i l
e s t e
P e n t r u
a
n e c e s a r
î n
f u n c ţ i o n a r e .
c a r e
v o r
u r m a
ş i
c a r e
s e d i f e r i t e l e
e m o n c t o r i i
v o r
f i
î m p ă r ţ i t e
î n t r - o
p r i m ă
p e n t r u
c a r e
c e
s e
c a r e
v a
o c u p a
d e
f u n c ţ i o n a r e a
o r g a n u l u i
ş i
o
p a r t e
s - o flecundă
d e f i n e a s c ă .
e s t e
p r u d e n ţ ă
p o t
N c ţ i o n a
ş t i m
i n t e s t i n u l ,
b o l n a v ă ) .
C u r e l e
p r e f e r a b i l
i r o s i r e a
c a r e
s o l u ţ i e
I n t o x i c a t ă
o b ţ i n e
c e a
m a t e m a t i c e
c h i a r
e v i t a
v a l a b i l ă ,
p i t r t e o r g a n i s m
a
a l t ă
( r u l e a z ă
f i e c a r e
e s t e
f i c a t u l ,
m ă s u r ă
D o z a r e a
s - a r
d e c i
d a t ă ,
p e n t r u
m i p r a m e d i c a t ă . . . )
s - a r
o r g a n i s m u l
r
c e
c u r e i .
p u ţ i n i ,
n u
p
d e
i m p o r t a n ţ i
d u r a t a
p r i m a
v i n d e
p r o v o c a t e
Eficienţa drenajului depinde de intensitatea sa. d r e n a n ţ i l o r
o
c u r a t
t u l b u r ă r i l e
P o s i b i l i t ă ţ i l e
s t r i c ă c i u n i l o r
d e ş e u r i , A l ţ i
r e d e v i n e
a m e l i o r e a z ă ,
a m p l o a r e a
o r g a n e .
c o r e s p u n d e
T e r e n u l
p r o g r e s i v .
c ă t r e
a c e s t o r
a
t i s u l a r e .
g e n e r a l ă
d i s p a r
e v i d e n t
o r g a n e
r e g e n e r a r e
ş i
v i z i b i l ă
t o x i n e
s t a r e a
r e d u c
c a r e
d e
î i
c e
v a
a b o r d a
m i j l o a c e l e
p r a c t i c e
d e
s t i m u l a r e
a
c o e m o n c t o r i i l o r .
r e s p u n d e .
T r e b u i e
p r o g r e s i v .
A
î n c e p u t
c u
d o z e
m i c i
c a r e
t r e b u i e
c r e s c u t e V a
î n c e p e
c u
d o z e
p u t e r n i c e
ş i
a
l e
r e d u c e
c i e n t e s t e
o
a b o r d a r e
g r e ş i t ă ,
c ă c i
d o z e l e
p u t e r n i c e
e p u i z e a z ă
s a
r e a c ţ i e
c o r p u l l a
ş i
d e v i n e
g r e u
d e
v ă z u t
c a r e
e s t e
d e
m a r e
g ă s i
p e
d e
p r o v o c a t
p r o f u n d
d r e n a n t
b i n e
n n u m i t e
c a z u r i
U t f t s u r ă
d e
d r e n a j e
e s t e
u n
p r o c e s
P r o c e s u l
[inii
c u r ă
b r u s c
t r e p t a t t r e b u i e
f i z i o l o g i c .
N
u
d e c â t
p e
t e r m e n
l u n g .
C o r p u l
n u
p o a t e
s ă
s e
d e
t o a t e
t o x i n e l e .
D i m p o t r i v ă ,
a c e s t e a
d i n s ă
p r e f e r a b i l
t r e b u i
s â n g e
ş i
d i n
ţ e s u t u r i .
P e n t r u
a
f i
r e p e t a t ă
E m o n c t o r i i l e a c e l a ş i
42
d e
d r e n a j ,
f a c e
c e l
m a i
p e n t r u m u l t
c a
b i n e .
e s t e
s e
î n t i n d ă
p e
o
p e r i o a d ă
d e
m a i
î n t r e
u n a
ş i
d o u ă
l u n i .
I n
f u n c ţ i e
d e
m a i
m u l t e
o r i
p e
t i m p .
n u
t r e b u i e
A t u n c i
c â n d
n e a p ă r a t d r e n a j e l e
s e
s u f i c i e n t
î n t â m p l ă
p e n t r u
d e
î n s ă
d e ş e u r i ,
c a
g a m ă
f i e c a r e I n
u n
s u f i s ă
ş i - 1
g e n e r a l ,
u n
e m o n c t o r i u .
î n c â t
s ă
e m o n c t o r i i l e
t e h n i c i
d e
d r e n a j
p e n t r u
fie a
m u l t e d e
s ă
n e c e s a r ă r e u ş i
p r e z e n t a ţ i
simplitate,
e i
î n
n u
a c e a s t ă a u
l u c r a r e
n e v o i e
fie
I n
î n
a ş a
c o m b i n a r e a
d e b l o c a r e a
l o r .
p e n t r u
a
f i
f o l o s i ţ i
fi
a p l i c a ţ i
d e
c ă t r e
o
c o r e c t ,
s i n g u r ă
î n d e p l i n e s c
d e c â t ş i
e f i c i e n t ă ,
d e
p u ţ i n
d o u ă d i s
aplicare uşoară,
p e r s o a n ă ,
f ă r ă
a
c a z ,
a p a r a t u r ă
c o m p l i c a t ă .
L i s t e l e
d e
d r e n a n ţ i
n e c e s i t a
t r e b u i e
e z i t a t
p r e z e n t a ţ i
n u
e a d e c i
l i m i t a t i v e
ş i
n u
s ă
f o l o s i m
a l ţ i i ,
d a c ă
a n .
s ă
f i e
s u n t
s t i m u l a t e
p r a c t i c a t e
e i
s ă p
n c c i a
î n
î i
s u n t
s u n t a r
o
a r e
0 t ă m â n i ,
c a r e
a l e s
s a t u r a t e
m u l t o r
p u t â n d o
e m o n c t o r i u
d e
c e r n ă m â n t e x t r a s e
f i e c a r e
a d e v ă r a t a
g f k e r i i : e l i b e r e z e
t e h n i c i
c e l
D r e n a n ţ i i e f e c t
p e n t r u
d r e n a n t .
Durata curei joacă şi ea un rol fundamental. c u r ă ţ a r e
p r e z e n t a t ă
ş i p o n t ă
d e r e g l e a z ă
fi
u l t e r i o r
s u n t
m a i
e f i c i e n ţ i .
t o a t e p e n t r u
43
bolul a l i m e n t a r î n particule asimilabile, c u a j u t o r u l
secreţiilor
p u n c r e a t i c e şi h e p a t i c e , p r e c u m şi a p r o p r i i l o r s u c u r i d i g e s t i v e . C â n d alimentele ingerate sunt adaptate la capacitatea transformare i
a t u b u l u i digestiv, d i g e s t i a se f a c e c u
Transformările
pozitive
de-a
lungul
de
uşurinţă.
tubului digestiv
contri
buie la f o r m a r e a d e s c a u n e n o r m a l e şi l a o b u n ă e l i m i n a r e \
Emonctorile Emonctoru iI 7in testinal
j | h
acestora. S c o p u l digestiei este r e d u c e r e a alimentele -
particulelor complexe
î n p a r t i c u l e s i m p l e , c a r e p o t fi a b s o r b i t e d e
celule. T o a t e
transformările
alimentelor
au
loc
pe
care
le m â n c ă m
Odată nutritive
suferă primele
transferi
m ă r i d i g e s t i v e la n i v e l u l g u r i i şi a l s t o m a c u l u i . L a i e ş i r e a
încheiate vor
Această
dini'
s t o m a c , i n t e s t i n u l s u b ţ i r e şi c o l o n u l f o r m e a z ă u n t u b l u n g ,
în
care substanţele
în
a l i m e n t a r e îşi desăvârşesc t r a n s f o r m a r e a
v e d e r e a a b s o r b ţ i e i s a u e l i m i n ă r i i lor.
;
interiorul
în
diferitele faze ale digestiei,
părăsi
intestinul,
pătrunzând
absorbţie
are
loc
în
intestinul
substanţele în
fi
curentul
folosite.
subţire.
Sub-
titanţele n u t r i t i v e t r a v e r s e a z ă p e r e ţ i i i n t e s t i n a l i şi p ă t r u n d reţeaua
bogată
de
capilare
care
tapetează
intestinul.
la f i c a t d i v e r s e l e s u b s t a n ţ e n u t r i t i v e e x t r a s e d i n b o l u l
subţire
D u p ă diverse transformări, ficatul le redistribuie î n eliberându-le în curentul
Intestinul
subţire
este
segmentul
uneşte stomacul cu colonul
şi
hepatice.
A
tub
digestiv
fixă
doua
î n care ajung secreţiile
parte
este
formată
Intestinul baza
colonului
subţire
ca u n
pan-,
din
două
diametru de aproximativ 3
A r e
o
la nivelul lungime
4
metri
şi
44
în
intestinul
subţire.
sa este
„inteligent" c a r e lasă să p ă t r u n d ă î n sânge
substanţele
nutritive
Moleculele
alimentare
mată
de
a
procesate,
mari,
prost
să r ă m â n ă
adică
degradate
bine şi
şi să l a s e
să p ă t r u n d ă
în
digerate.
î n i n t e s t i n şi v o r
curentul
sangvin
I
doar
reziduurile fi
evacu
fecale. fie
vătă
numeroase
toxine prin microleziunile pe care le prezintă. Pereţii
m a
dezintegra
bine
Se î n t â m p l ă însă c a această „ m u c o a s ă filtru" să
u n
centimetri.
Sarcina
acţionează
ate spre c o l o n , u n d e v o r f o r m a o parte a materiilor
cecului, aflat la ; de
D u p ă primele transformări digestive, stomacul varsă teriile
filtru
toxice sunt constrânse
nutritive.
se t e r m i n ă
ascendent.
organism,
sangvin.
C â n d este î n stare b u n ă , m u c o a s a intestinală
s e g m e n t e m o b i l e , j e j u n u l şi i l e o n u l . A c o l o se î n c h e i e d i g e s t i a , şi a r e l o c a b s o r b ţ i a s u b s t a n ţ e l o r
etc.
care
(fig. 3 ) . P r i m a p a r t e a a c e s t u i seg
m e n t este d u o d e n u l , o parte creatice
de
duce
alimen
tar: a m i n o a c i z i , z a h a r u r i , c o r p i graşi, m i n e r a l e , v i t a m i n e Intestinul
în
Toate
aceste c a p i l a r e se u n e s c p e n t r u a f o r m a v e n a p o r t ă c a r e
1
-
către
tubului digestiv.
sangvin p e n t r u a fi trimise spre locul u n d e v o r Alimentele
a
devenind
„poroşi", p o a r t a d e i n t r a r e a m e d i u l u i i n t e r n se d e s c h i d e
larg,
45
lăsând deşeurile să satureze terenul. Aceasta este îmbâcsirea umorală, cauza profundă a tuturor maladiilor*. Cauzele acestei agresiuni şi distrugeri a filtrului intestinal sunt multiple. Mucoasa intestinală este iritată de digestia proastă a oricărui aliment, datorată consumului în cantitate prea mare sau neadaptării din punct de vedere calitativ, amestecul de alimente nepotrivite din punct de vedere diges tiv antrenează fermentaţii şi o mare producţie de substanţe toxice şi iritante. Insecticidele, antibioticele, aditivii etc. re prezintă tot atâtea agresiuni pentru fragila mucoasă digestivă. Este de altfel bine cunoscut că numeroase remedii farmaceu tice au un efect dezastruos asupra tubului digestiv. Să cităm, între altele, aspirina, care distruge mucoasa stomacului. Chimul sau bolul alimentar, format din substanţele ali mentare impregnate cu sucuri digestive, este propulsat în intestin prin peristaltismul intestinal Acest fenomen se datorează acţiunii muşchilor circulari care se găsesc în pereţii intestinului şi care, contractându-se în amonte de bolul aii- | mentar şi relaxându-se în aval, îl împing înainte, spre colon. 1 Peristaltismul intestinal este o activitate reflexă ce are Ioc atunci când tenninaţiile nervoase ale pereţilor intestinali ' sunt excitate de către bolul alimentar. Pentru ca acest peristaltism să funcţioneze bine, trebuie îndeplinite următoarele ? două condiţii: 1
• bolul alimentar trebuie să fie suficient de voluminos pentru a umple intestinul şi a fi în contact cu întreaga suprafaţă a pereţilor, pentru a excita filetele nervoase; • bolul alimentar trebuie să fie constituit din materiale suficient de „aspre" pentru a stimula filetele nervoase. Aceste două condiţii sunt îndeplinite atunci când ali mentaţia este constituită din alimente bogate în celuloză. * A se citi d e a s e m e n e a : A s o c i a ţ i a m e d i c a l ă K o u s m i n e , Cei cinci tăţii
sau abordarea
46
Kousmine,
Ed. Jouvence, G e n e v a , 1 9 9 2 .
piloni
ai
sănă
Aceste alimente sunt în principal de origine vegetală: legume, fructe, cereale integrale. Un alt factor care influenţează peristaltismul intestinal laie activitatea musculară. Muşchii netezi, care nu sunt con trolaţi de voinţa noastră, cum sunt muşchii intestinali şi cei fii tuturor organelor interne, au o capacitate funcţională care depinde mult de activitatea muşchilor striaţi, care ne permit Oft ne deplasăm şi care sunt supuşi controlului voluntar. Atunci când facem activitate fizică, muşchii striaţi, contiiictându-se, „masează" muşchii netezi, îi stimulează şi îi obligă să funcţioneze. Sedentarismul, dimpotrivă, nesolicitând muşchii striaţi, un trenează o degenerescentă a muşchilor netezi ai organelor. Ln nivel intestinal, aceasta se traduce printr-o pierdere de tonus, apoi progresiv printr-o atrofie a muşchilor peristaltici. Consecinţa este o încetinire a tranzitului intestinal mai mult finu mai puţin accentuată. Intestinul subţire, pe lângă rolul pe care îl joacă în digeslln alimentelor, este, împreună cu colonul, un organ de eli minare şi acesta este aspectul care ne interesează acum. Care sunt deşeurile care tranzitează intestinul şi cate mint evacuate prin colon? • Toate particulele alimentare neabsorbite. Este vorba în Hpecial de fibrele de celuloză provenite din alimentele vegetale. • Substanţele utilizabile care, dintr-un motiv sau altul, nu au putut fi asimilate. După unii autori, aceste substanţe reprezintă aproximativ o treime din hrana noastră. • In fiecare zi, glandele digestive secretă sucuri diges tive în cantitate mare: j| un litru până la un litru şi jumătate de salivă; || un litru şi jumătate de sucuri gastrice; || un litru de bilă; || aproximativ un litru de sucuri pancreatice; || 2 litri de sucuri intestinale. 47
Aceste secreţii diverse conţin toate sucuri digestive, dar ; şi deşeuri filtrate de către aceste glande. Bila, de pildă, serveşte la digestia grăsimilor, dar conţine şi deşeuri filtrate de către ficat. Majoritatea acestor secreţii este resorbită în ! acelaşi timp cu substanţele nutritive, dar deşeurile pe care le ' conţin sunt eliminate pe cale intestinală. Mucoasa tubului digestiv are un rol dublu: asimilaţie — dezasimilaţie. Ea dezasimilează deşeurile care se găsesc în mediul intern. Procesul este foarte uşor de observat la nivelul gurii. Gura cleioasă şi limba albă reprezintă un fenomen de eli minare a deşeurilor prin mucoasa tubului digestiv.
. Jejun
Colon
Colonul
Va
Colonul este numit şi intestinul gros, căci diametrul său este superior celui al intestinului subţire: de la 3 la 8 centi metri, în funcţie de nivel. Lungimea sa este de 1,5 metri. El înconjoară intestinul subţire şi abdomenul precum un cadru, (fig. 3). Intestinul gros este alcătuit din colonul ascendent, colonul transvers, colonul descendent şi rect, partea termi nală a tubului digestiv. Din rect fac parte ampula rectală, o cavitate servind drept rezervor pentru materiile fecale, şi canalul anal care se termină cu anusul, poarta de ieşire a tubului digestiv. Funcţia colonului este dublă:
• lleon
Apendice
Fig.
3
Funcţia digestivă
In colon se realizează ultimele transformări ale materiilor. Bacteriile colonice sunt cele care, atacând fibrele alimentare, încearcă să extragă ce mai poate fi extras ca substanţe utile. 48
49
Acestea din urmă vor fi absorbite de către mucoasa colonului şi trimise la ficat printr-un proces identic cu cel care are loc în intestinul subţire. Pe de altă parte, importante cantităţi de apă sunt resorbite la nivelul colonului. Contrar celor pretinse de unii, fenomenul absorbţiei există la nivelul colonului, fapt dovedit de altfel de efectul incontestabil al supozitoarelor sau al spălaturilor nutritive. Este important de ştiut acest lucru, căci dacă intestinul gros este capabil să absoarbă substanţe nutritive, el este capabil şi să absoarbă substanţe toxice, ceea ce se întâmplă de fiecare dată când tranzitul intestinal este încetinit şi materiile fecale rămân mai multe zile în contact cu mucoasa colonului. Materiile neeliminate fermentează şi se descompun, agre sează pereţii, făcându-i poroşi. Se deschide larg poarta care permite toxinelor să pătrundă în mediul intern! La aceste toxine se adaugă şi pătrunderea microbilor pe riculoşi care provin din intestin. Caracteristicile mediului intestinal se modifică în momentul fermentaţiilor şi al putre facţiilor şi provoacă mutaţii ale microorganismelor benefice ale florei intestinale, transformându-le în microbi agresivi care vor coloniza şi infesta organele învecinate. Rezultă clar că un tranzit intestinal normal este de o importanţă capitală. Funcţia de eliminare
Reziduurile inutilizabile sau neasimilate formează materi ile fecale care vor fi expulzate printr-un proces reflex. Când ampula rectală este dilatată, fiind plină, se declanşează un reflex de relaxare a muşchilor sfincterieni interni şi se mani festă dorinţa de a defeca. Acest proces poate avea loc prin relaxarea muşchilor sfincterului extern (anusul), muşchi care sunt supuşi controlului voluntar. 50
Dacă nu dăm imediat curs dorinţei de a defeca şi reţinem materiile fecale - ceea ce este posibil deoarece muşchii anusului sunt supuşi controlului voluntar - creăm spasme. In timp, aceste spasme ale sfincterelor pot antrena eonstipaţia. Materiile fecale sunt propulsate în colon datorită mişcărilor peristaltice ale pereţilor. Trebuie subliniată aici încă o dată importanţa unei cantităţi suficiente de celuloză în alimentaţia zilnică. Dacă scaunele sunt prea uscate, ele se lipesc de "pereţii colonului, avansează greu şi sunt greu de eliminat (căcăreze). Un consum suficient de lichide, care va umezi materiile fecale permite uneori rezolvarea problemei tranzitului şi a eliminării. Poziţia ghemuită este cea mai potrivită din £>unct de vedere fiziologic pentru o defecaţie naturală (toaletele „tur ceşti"). Poziţia şezândă a toaletelor modeme nu se numără printre cele ideale. Pentru a atenua acest inconvenient, unele persoane se ghemuiesc direct pe scaunul de toaletă; altele îşi refac poziţia ideală ridicându-şi genunchii cu aju torul unui taburet.
Semne ale unei bune şi ale unei p r o a s t e funcţionări intestinale Frecvenţa eliminărilor
Intestinele care funcţionează bine se golesc o dată sau de două ori pe zi. In mediul său natural, omul primitiv eva cuează 2-3 scaune pe zi. Un scaun o dată la 2-3 zile sau mai multe este un semn sigur al unei proaste eliminări intestinale. Evacuarea la oră fixă nu este necesară, chiar dacă ea ar putea întări reflexul de defecaţie. Viteza activităţii intestinale
Viteza tranzitului intestinal este de asemenea un punct important, care trebuie controlat. Deşeurile ar trebui să părăsească organismul sub formă de scaune cam la 24 de ore după ingerarea lor. Aceasta înseamnă că în fiecare zi trebuie să eliminăm ceea ce am consumat în ziua precedentă. Putem defeca în fiecare zi fără a avea obligatoriu un tranzit de 24 de ore. In anumite situaţii, materiile se acu mulează în intestin şi cele care ajung ultimele apasă spre capătul tubului digestiv pe cele care s-au acumulat în zilele precedente. Scaunele sunt astfel eliminate zilnic, dar în rea litate, ele au o întârziere de 3-4 zile. Fiecare îşi poate verifica cu uşurinţă viteza tranzitului intestinal cu ajutorul testului următor: la masa de prânz, de pildă, se consumă o porţie serioasă de sfeclă. Această legumă are proprietatea de a colora scaunele în roşu. Se va constata astfel timpul scurs între momentul consumării şi cel al eli minării. Testul s-ar putea face şi cu spanac, care colorează scaunul în verde. 52
Să semnalăm totuşi că aceste legume au un efect uşor llixativ, care, în consecinţă, creşte uşor viteza de tranzit. Un tranzit prea rapid, cu scaune de 3-4 ori pe zi, nu este neapărat un semn bun. Fecalele tranzitează atunci prea repede şi asimilarea substanţelor nutritive se face prost. In imele cazuri, când tranzitul este prea lent, materiile se depun pe pereţii colonului sub formă de cruste, micşorând Htttfcl diametrul interior. După unii autori, aceste cruste pot lUinge 5-7 centimetri grosime. Scaunele, fie ele şi zilnice, tare prezintă un diametru redus nu pot fi considerate eli minare normală. Culoarea - consistenţa
Culoarea normală a scaunului este brună. Consistenţa este păstoasă şi tare. Nu ar trebui să murdărească nici anusul, nici vasul de toaletă. Gazele intestinale
Gazele intestinale sunt inexistente la o persoană sănă toasă. O prezenţă frecventă sau chiar obişnuită a gazului (balonare...) este un semn de fermentaţie sau de putrefacţie a alimentelor în tubul digestiv. In general, tranzitul este prea lent şi eliminarea se face prost. Abdomenul proeminent
Atunci când scaunele stagnează în colon prea mult şi în cantitate prea mare, acesta se poate alungi (dolicocolon) sau dilata (megacolon) sub greutatea materiilor neevacuate. Este posibilă şi apariţia ptozelor care, prin deplasarea segmentelor,
Jj f |
Materiile sunt atunci mai greu propulsate spre ieşire ateaPre -unea exercitată pe pereţii abdominali depăşeşte a a c i t ^ de r c P
e z i s t e n f ă
m u ş c h i I o r
abdomen rotunjit şi proeminent.
•
8
Drenanţii intestinali
O Drenajul intestinal vizează: • Golirea intestinului de conţinutul lui, ceea ce poate reprezenta o cantitate mare de materie, după cum pot constata mulţi oameni care iau un laxativ pentru prima dată. Intestinul poate fi umplut nu doar cu materii fecale, ci şi cu cruste dure, acele materii vechi care s-au depus cu timpul pe pereţii intestinali. Aşa cum am menţionat deja, aceste cruste îngreunează peristaltismul intestinal şi absorbţia substanţelor nutritive; • Favorizarea dezasimilaţiei toxinelor prin pereţii intesti nali; • Restabilirea tranzitului intestinal; • Acordarea posibilităţii organismului de a izgoni toxinele din ţesuturi şi de a elimina aceste deşeuri prin poarta de ieşire din nou deschisă, ceea ce determină curăţarea terenului în profunzime. Este denumit purgativ un remediu capabil să provoace evacuarea materiilor care se găsesc în intestin. In general, purgaţia este considerată un mijloc radical, aproape violent. Latura expeditivă a procedeului, evacuarea rapidă şi completă H scaunului, este foarte utilă în cazurile urgente. Dar violenţa acestei metode nu este lipsită de inconveniente; purgaţiile repetate obosesc intestinul, irită mucoasa intestinală şi eva cuează în acelaşi timp o mare parte a florei intestinale. Din acest motiv, purgaţiile au intrat într-un con de umbră. Ele rămân însă un procedeu foarte util, bine de cunoscut, dar care nu trebuie folosit decât în cazuri excepţionale. 55
Un laxativ este un purgativ uşor, care acţionează cu blân deţe, fără a irita. El stimulează încet intestinul şi poate fi luat fără niciun risc timp de mai multe săptămâni, pentru a face un drenaj. Când nu este urgenţă, trebuie luat un laxativ şi nu trebuie recurs la purgativ. Ceea ce li se reproşează Iaxativelor este că dacă sunt administrate regulat, „intestinul se obişnuieşte" şi devine din ce în ce mai leneş. La această afirmaţie răspundem că dacă trebuie să alegem între a lua sau a nu lua un laxativ pentru a face să funcţioneze intestinul, este mai bine să-I luăm, căci obişnuinţa cu laxativele are mai puţine inconveniente pentru organism decât stagnarea în intestine a unei mase toxice care să fermenteze şi să se descompună. Dâr din fericire, alegerea nu se rezumă doar la această unică posibilitate, întrucât există multe alte mijloace de reeducare a intestinului. Să amintim de exemplu corectarea regimului ali mentar şi dezvoltarea musculaturii abdominale, care se numără; printre procedeele cele mai logice şi cele mai fiziologice. Un laxativ bine dozat înmoaie scaunele fără a le face prea lichide şi declanşează defecaţia de 2-3 ori pe zi. Nu irită şi nu oboseşte. ' Dacă doza este prea slabă şi nu apare un efect vizibil şi clar delimitat la nivelul evacuării intestinale, trebuie mărită doza sau schimbat drenantul. Dacă doza este prea puternică, scaunele devin lichide, prea dese şi irită intestinul. Trebuie atunci întreruptă a d m i r nistrarea laxativului timp de câteva zile, pentru a permite intestinului să se odihnească. Reluarea se va face cu doze mai rezonabile sau cu un drenant mai uşor. O plantă sau un produs poate fi laxativ sau purgativ, în funcţie de doză! Trebuie deci administrat cu prudenţă, începând cu doze mici care vor fi crescute progresiv. Există trei moduri de acţiune principale:
Modul de acţiune mecanic
Sunt metodele cele mai fiziologice, cele mai blânde şi în consecinţă, cel mai bine tolerate. Servesc şi la reeducare. Se va începe întotdeauna cu acest tip de drenanţi, înainte de a trece la mijloacele mai radicale şi mai destabilizatoare. Volumul de celuloză conţinut în legume, târâtele de [,'râu, seminţele de in... stimulează cu blândeţe peristaltismul Intestinal. Mucilagiul sau uleiurile conţinute de smochine, prune uscate... lubrifiază intestinul şi favorizează astfel alunecarea fecalelor. Spălaturile înmoaie scaunele, ceea ce facilitează eva cuarea. Modul de acţiune chimic
In primul rând, este vorba de plantele medicinale care, prin substanţele lor chimice, stimulează peristaltismul acţioiifind asupra sistemului nervos şi a musculaturii netede a Intestinului. Modul de acţiune osmotic
Toate sunt laxative saline, adică sunt compuse doar din Hflruri minerale preparate în laborator, cum ar fi citratul de magneziu, sulfatul de sodiu etc. Organismul va încerca să dilueze aceste săruri mai mult fiau mai puţin iritante pentru intestin, pentru a le diminua agresivitatea. In acest scop, organismul ia din ţesuturi o mare , cantitate de apă pentru a o introduce în intestin prin osmoză, pentru lichefierea fecalelor şi favorizarea evacuării lor. 57
|
Drenanţii cu mod de acţiune m e c a n i c Alimentele laxative
Consumul regulat de legume şi fructe are un efect laxativ. într-adevăr, aceste alimente asigură un aport important de fibre vegetale care vor curăţa intestinul şi vor excita peristaltismul. Simplul fapt de a creşte cantitatea zilnică de salate, crudităţi, legume coapte sau fructe va ajuta tranzitul intestinal. Câte intestine leneşe nu au fost scoase din amorţeală prin acest mijloc atât de simplu! Toate legumele şi fructele sunt laxative datorită conţinu tului lor bogat în celuloză. Iată-le pe cele mai reprezentative: Vinetele, sfecla roşie, morcovii, hasmaţuchi, cicoarea, varza, dovleacul, spanacul, lăptuca, salatele, păpădia, prazul, roşia, napul; Caisele, migdalele, cireşele, smochinele, căpşunile, fragii, coacăzele, pepenele, murele, măslinele, portocalele, piersi cile, prunele, prunele uscate, rubarba. Aceste alimente diverse pot fi utilizate şi în cure. De pildă, în sezonul cireşelor, o masă normală ar putea fi înlocuită cu o porţie mare de cireşe sau s-ar putea recurge la o monodietă cu cireşe timp de 1-2 zile. Efectul laxativ va fi cu atât mai pronunţat, cu cât canti tatea de celuloză consumată va fi mai mare. Acest lucru nu trebuie însă să împingă la supraalimentare. Absorbţia unei cantităţi importante de celuloză ar putea fi facilitată prin înmuierea legumelor şi fructelor prin fierbere. Deci există avantaje şi atunci când se consumă fructele sub formă de compoturi sau de piureuri, iar legumele sub formă de supă. Supele groase de legume sunt excelente pentru absorbţia unei mari cantităţi de celuloză; ele mai sunt denumite şi „lichid celulozic". Acţionează ca o mătură la nivelul intestinului.
|
Lichid celulozic
• Tăiaţi bucăţele legumele de sezon, în special cele bogate în celuloză. Câţiva carton vor putea folosi la îttgroşarea şi legarea terciului; • Puneţi pe foc cu puţină apă... terciul este mai degrabă gros decât lichid! • Adăugaţi plante aromatice (rozmarin, usturoi, pătrunjel etc.) care stimulează glandele digestive şi dezin fectează intestinul; • Eventual treceţi totul prin mixer. Terciul celulozic poate fi consumat în timpul mesei sau B i i b formă de monodietă, mai multe zile la rând.
j:Remarcă importantă referitoare la celuloza crudă La 1 |J ftj |j| Ei lii
Celuloza crudă poate irita intestinul persoanelor care suferă de ulcer, enterită sau colită sau care au un tub digestiv sensibil. Pentru aceste persoane, folosirea alimentelor bogate în celuloză nu este contraindicată, va trebui doar avut grijă să fie consu mate după ce au fost înmuiate prin fierbere.
Smochinele uscate şi prunele uscate sunt frecvent folosite pentru efectul lor laxativ. • Smochine uscate. înmuiaţi 3 sau mai multe smochine timp de 12 ore într-un vas cu apă; mâncaţi smochinele şi beţi lichidul fie dimineaţa pe stomacul gol, fie seara, înainte de eulcare. Acţiunea este blândă, eficientă. Această cură se noatc întinde pe mai multe luni. • Prune uscate. înmuiaţi 5 sau mai multe prune timp de 12 ore într-un vas cu apă; mâncaţi prunele şi beţi lichidul fie dimineaţa pe stomacul gol, fie seara, înainte de culcare. Această cură nu are contraindicaţii şi se poate întinde pe mai nud te luni. 59
Mod de utilizare 1 Tărâţeie de grâu Târâtele reprezintă învelişul bobului de grâu. Sunt alcă Se adaugă la alimente 1-2 linguri de seminţe de in, zdro tuite în primul rând din celuloză. Bogăţia lor în celuloză le dă bite sau nu. Ele potfişi mestecate asemeni alunelor, căci au târâtelor proprietăţile laxative. Când tărâţeie ajung în un gust plăcut. Unele persoane preferă să le lase să se umfle intestin, excită peristaltismul cu celuloza lor dură şi aspră, în apă timp de câteva ore înainte de a le înghiţi. care zgârie pereţii şi stimulează inervaţia locală. în plus, celu loza se umflă în umiditatea mediului intestinal, capătă volum 1 Seminţele de psyllium* şi umple întreaga circumferinţă a tubului. Tranzitul fecalelor Seminţele de psyllium sunt foarte bogate în mucilagiu. este astfel mult uşurat. După ce au fost lăsate în apă, volumul lor creşte mult. Astfel, ele umplu uşor intestinul cu balast, stimulând peristaltismul Indicatii eu blândeţe. Tărâţeie sunt cu precădere eficiente în stimularea intestinului devenit leneş din cauza lipsei balastului. Acest Indicaţii lucru se întâmplă la toţi cei a căror alimentaţie este prea Constipaţie prin lipsă de balast. Acţiunea seminţelor de săracă în alimente de origine vegetală. psylliumfiindfoarte blândă, ele sunt recomandate atunci Mod de utilizare când intestinul este prea sensibil, iritat sau crispat. Se iau 1-5 linguri de tărâţe repartizate de-a lungul zilei. Se consumă amestecate cu apă sau iaurt, cu legume fierte sau Mod de utilizare adăugate în supă. Se dozează în funcţie de rezultat. Se lasă la macerat o jumătate de oră 1-2 linguri de se minţe într-un vas cu apă. Se înghite totul, cu o jumătate de Contraindicaţii oră înainte de masa de seară. Rugozitatea târâtelor poate irita intestinul persoanelor suferind de ulcere sau de inflamaţii la nivelul tubului digestiv | Agar-agar Tărâţeie vor fi atunci mai bine tolerate dacă vor fi întâi Praf de alge care, amestecat cu apă, se umflă şi dă o înmuiate în apă timp de câteva ore. 1,'elatină laxativă. Este recomandată atunci când scaunele sunt dure şi uscate. Agar-agarul are o acţiune blândă. i Seminţele de in Modul de acţiune al seminţelor de in este foarte Mod de utilizare asemănător cu cel al târâtelor. Seminţele de in excită peri 1-3 linguriţe în puţin iaurt, piure etc. staltismul intestinal cu celuloza lor şi se umflă datorită mucilagiului pe care-l conţin. în plus, fiind bogate în ulei, lubrifiază intestinul şi ajută la alunecarea fecalelor. Au o acţi une mai blândă decât tărâţeie. • Psyllium, specie d e p l a n t a cu p r o p r i e t ă ţ i l a x a t i v e , Plantago psyHium, î n r u d i t ă cu pâtlagina.
|
60
61
«
compusă
Spălaturile
din
două
părţi:
eanula, d i n plastic, care
para
propriu-zisă,
este fixată de
din
duce î n a n u s p e n t r u a se e x e c u t a s p ă l ă t u r ă . 0
spălătură
intestinală
constă în injectarea
prin anus
lichid în
dizolva
intestin. Acest
crustele
expulzia
care
deşeurilor;
eliminărilor,
lichid
tapetează
va
lichefia
pereni
scaunul,
§i a s t f e l ,
va
v a f o l o s i şi c a s u p o r t p e n t r u
aşa c u m
se î n t â m p l ă
în
m o d
ajuta
în
Ia
cursul
rinţă d a c ă
se
unge
canula
diareilor.
uşu
vaselină
sau
ulei de
măsline. pentru
u evita introducerea de aer î n colon. Este de preferat ca
O la v o l u m u l scaunului, lichidul injectat
cu
T r e b u i e a v u t grijă c a p a r a să fie b i n e u m p l u t ă c u a p ă ,
Ba f i e l a t e m p e r a t u r a
Adăugat
,
şi p o t fi e v i t a t e c u
va
favorizarea \
natural
şi
intro
a' Riscurile de iritare sunt m i n i m e
unui
cauciuc
p a r ă şi c a r e se
serie de
2-3
apa
corpului. duşuri rectale poate
fi a p l i c a t ă fără
pro
exercită bleme
în
fiecare
zi,
câteva
săptămâni
la
rând,
chiar
şi
p r e s i u n e a s u p r a s f i n c t e r u l u i a n a l şi a m u s c u l a t u r i i i n t e s t i n a l e s d i m i n e a ţ a şi s e a r a . U n e l e şi v a s t i m u l a p u t e r n i c p e r i s t a l t i s m u l şi r e f l e x e l e d e
persoane, pentru
a se c u r ă ţ a
fnc a u t o m a t u n d u ş r e c t a l d u p ă c e a u d e f e c a t î n m o d I n plus, evacuarea rapidă a u n u i v o l u m m a r e de fecale d e a p ă c r e e a z ă u n v i d c a r e a s p i r ă m a t e r i i l e c e se a f l ă m a i în
şi
sus
intestin. Dintre
două:
duşul
rectal
posibilităţi
şi c l i s m a
cu
u n
de litru.
spălaturi, Aceste
a m
ales
două
pro
c e d e e s u n t u ş o r d e a p l i c a t , n u n e c e s i t ă a p a r a t u r ă s o f i s t i c a t ă şi
1
reeducă
sau de
intestinul
dependenţă.
şi î l
obligă
să
Stând
S c o p u l duşului rectal este î n t â i d e toate acela d e a
c â n d v a fi e l i m i n a t ă , v a a n t r e n a c u e a , p r i n aspirare,
şi a f e c a l e l o r d e c l a n ş e a z ă , p e c a l e r e f l e x ă , t r e z i r e a
atunci
aproximativ
3
decilitri. Para de
prin
1 9 9 2 şi Asocia(ia m e d i c a l a K o u s m i n e , C e i 5 piloni
igienă
|
apei
introdusă
apa în
anus
cu
ajutorul
a p a , se s c o a t e c a n u l a
şi
n u m a i trebuie reţinută,
ci
Operaţiunea
se r e p e t ă d e limpede.
spălaturilor
se
fac
cu
mulţi
litri
de
lichid
pentru a iriga b i n e c o l o n u l . L i c h i d u l este ţinut cât m a i
spălătură
cu
o
intestinală, sau
abordarea
mult
cu p u t i n ţ ă p e n t r u a d a t i m p f e c a l e l o r să se d i z o l v e . R e c o m a n d ă m î n special clisma d e u n litru, care este
este
Fillinges,
2 - 3
Clisma cu maxim un litru
Majoritatea
comenzilor
spălătură
ai sănătăţii
se i n t r o d u c e
ori, iar a p a e l i m i n a t ă v a fi d i n c e î n c e m a i
uşor * A se v e d e a şi Dr. G e o r g e s M o n n i e r , Sănătatea
în picioare,
spălătură. O d a t ă
trebuie lăsată să iasă i m e d i a t .
fecalele
intestinal.
este i n t r o d u s ă c u a j u t o r u l u n e i pere de
perei de
p a c i e n t u l se a ş a z ă p e t o a l e t ă . A p a
permite
c a r e se a f l ă m a i sus î n i n t e s t i n . A c e a s t ă e v a c u a r e b r u s c ă a
d e d e f e c a ţ i e şi s t i m u l e a z ă p e r i s t a l t i s m u l
cu
colonului.
i n t r o d u c e r e a r a p i d ă şi u ş o a r ă a a p e i î n c o l o n , a p ă c a r e ,
de
în
sale.
Mod de aplicare
lichid doar ampula rectală, partea terminală a
Kausmine,
rectal
I n t e r e s u l d u ş u l u i r e c t a l c o n s t ă î n e f i c i e n ţ a sa, u ş u r i n ţ a
Duşul rectal
capacitate
duşul
a p l i c a r e şi r a p i d i t a t e a e f e c t e l o r
pericol*.
D u ş u l r e c t a l e s t e o s p ă l ă t u r ă m i c ă , î n t r u c â t se u m p l e
A p a
P r o c e d e u l n u p r e z i n t ă risc d e o b i ş n u i n ţ ă Dimpotrivă,
natural.
lucreze. numeroasele
n u prezintă
bine,
defecare.
de
făcut.
C u
un
litru
de
apă,
u m p l e m
doar
descendent. O d a t ă p a c i e n t u l aşezat pe toaletă, apa p o a t e să se s c u r g ă c u u ş u r i n ţ ă d a t o r i t ă f o r ţ e i
mai
colonul introdusă
gravitaţionale.
Ed. Jouvence, G e n e v a , 1 9 9 2 .
63
DIMPOTRIVĂ,
set
D A C Ă I N T R O D U C E M M A I M U L T D E U N LITRU,
U M P L E Î N GENERAL ŞI C O L O N U L TRANSVERS ŞI CEL A S C E N D E N T .
APA'
N U SE M A I E V A C U E A Z Ă P R I N S I M P L A SCURGERE. T R E B U I E
ADOPTATE
A N U M I T E P O Z I Ţ I I P E N T R U A P E R M I T E A P E I SĂ SE SCURGĂ
DATORITĂ
FORŢEI G R A V I T A Ţ I O N A L E D I N S P R E C O L O N U L A S C E N D E N T SPRE CEL T R A N S - J VERS ŞI A P O I P R I N CEL D E S C E N D E N T . O P E R A Ţ I U N E A ESTE D E C I DESTUL; D E DELICATĂ ŞI, D A C Ă ESTE PROST FĂCUTĂ, SPĂLĂTURA N U V A A V E A
UN
M A R E E F E C T , V A FI N E P L Ă C U T Ă Ş I V A C R E A D E Z E C H I L I B R E .
;
SC G O L E Ş T E D E L I C H I D U L I N T R O D U S Ş I D E F E C A L E L E C A R E S - A U D I L U A T
în
TLEESTA. C L I S M A D E U N LITRU S A U M A I M U L T N U SE UTILIZEAZĂ
Ocazional. P R A C T I C A T Ă L)A flora I N T E S T I N A L Ă . APA
PREA DES, EPUIZEAZĂ INTESTINUL
şi
decât PERTUR-
LA 3 7 D E G R A D E E S T E S U P O R T U L I D E A L P E N T R U
CLISMĂ.
A C E A S T Ă T E M P E R A T U R Ă P E R M I T E O R G A N I S M U L U I SĂ R Ă M Â N Ă PERFECT RELAXAT. A P A P R E A R E C E D E C L A N Ş E A Z Ă U Ş O R S P A S M E
ABDOMINALE,
|ur C U A P A P R E A C A L D Ă E X I S T Ă RISCUL P R O V O C Ă R I I ARSURILOR. I N L O C de
Material
TIPA, P O T fi F O L O S I T E Ş I I N F U Z I I Ş I D E C O C T U R I D E P L A N T E
TRUSĂ COMPLETĂ PENTRU CLISMĂ CONŢINE: •
U N RECIPIENT PENTRU APĂ;
•
U N TUB LUNG D I N CAUCIUC;
•
O CANULĂ PREVĂZUTĂ CU ROBINET.
\
bine
MEDICINALE
FILTRATE. P L A N T E L E A L E S E S U N T Î N F U N C Ţ I E D E S C O P U L D O R I T .
•
P E N T R U A S T I M U L A PERISTALTISMUL, SE V O R ALEGE
plante
LAXATIVE (CRUŞIN, S I M I N I C H I E . . . ) •
T R U S E L E P O T FI P R O C U R A T E D I N M A G A Z I N E L E
SPECIALIZATE
(ŞI Î N V A R I A N T A P E N T R U V O I A J , C U S O N D Ă D E 7 M I L I M E T R I ) .
BOGATE
în
P E N T R U A C A L M A M U C O A S A I N F L A M A T Ă A C O L O N U L U I , SE
va
PENTRU A DEZINFECTA,
SE V O R A L E G E P L A N T E
ULEIURI E S E N Ţ I A L E (CIMBRIŞOR, E U C A L I P T . . . ) •
FOLOSI M U Ş E Ţ E L U L , T Ă T Ă N E A S A S A U N A L B A M A R E .
M O D de aplicare VA
T R E B U I E A M I N T I T TOTUŞI CĂ PLANTELE MEDICINALE
UTILIZATE
R E C I P I E N T U L E S T E U M P L U T C U A P Ă LA T E M P E R A T U R A C O R P U L U I . ,
P E N T R U C L I S M E A U O A C Ţ I U N E FOARTE R A P I D Ă ŞI FOARTE P U T E R N I C Ă .
FI P L A S A T
V A TREBUI GĂSITĂ D O Z A
PĂTRUNDE
CU
LA O
ANUMITĂ
UŞURINŢĂ ÎN
ÎNĂLŢIME.
A P A
INTESTIN. C A N U L A
VA
PUTEA
ASTFEL
SE I N T R O D U C E
ÎN
ADECVATĂ.
U L E I U L D E M Ă S L I N E P O A T E fi Ş I E L A D Ă U G A T Î N A P A
PENTRU
ANUS, C U ROBINETUL ÎNCHIS. P A C I E N T U L SE V A AŞEZA Î N PATRU LABE,
C L I S M Ă ( 2 - 3 L I N G U R I LA U N L I T R U ) . U L E I U L F A C E P E R E Ţ I I I N T E S T I N A L I
C U C A P U L ŞI T R U N C H I U L A P L E C A T E Î N FAŢĂ, IAR R O B I N E T U L C A N U L E I V A
ALUNECOŞI, C E E A CE FAVORIZEAZĂ
FI D E S C H I S . I R I G A Ţ I A C O L O N U L U I P O A T E fi Î N L E S N I T Ă F I E R E S P I R Â N D P R O F U N D
PRESIUNEA
APEI
SE
DOVEDEŞTE
PREA
D U R E R O A S Ă , SE Î N C H I D E R O B I N E T U L T I M P D E 1 - 2
PUTERNICĂ
CURA D E APĂ
P O A T E fi A L E A S Ă Ş I P O Z I Ţ I A C U L C A T : P A C I E N T U L S E C U L C Ă P E P A R T E A
DESTUL
DE
MULT
(5—10
MINUTE)
PENTRU
CA
FECALELE SĂ SE LICHEFIEZE B I N E . A P O I , AŞEZAT P E T O A L E T Ă , P A C I E N T U L 64
D U P Ă C U M A M V Ă Z U T , SPĂLATURILE LICHEFIAZĂ S C A U N E L E PREA U S C A T E P E N T R U A F A V O R I Z A E L I M I N A R E A . U N A P O R T D E A P Ă P O A T E FI
O D A T Ă A P A INTRODUSĂ Î N COLON, SE SCOATE CANULA. L I C H I D U L PĂSTRAT
DE
ŞI
MINUTE.
STÂNGĂ, P E N T R U A UŞURA SCURGEREA A P E I SPRE A N S A S I G M O I D I A N Ă .
TREBUIE
E I E N T E , C U M A R fi I R I G A Ţ I I L E C O L O N I C E . E L E A U N E V O I E Î N S Ă APARATURĂ SPECIALIZATĂ ŞI M O N I T O R I Z A R E A U N U I TERAPEUT.
C U D I A F R A G M U L , FIE S C H I M B Â N D P U Ţ I N P O Z I Ţ I A . DACĂ
ELIMINAREA.
E X I S T Ă ŞI ALTE P R O C E D E E D E C L I S M E , CARE S U N T FOARTE E F I -
REALIZAT Î N S Ă Ş I P E C A L E O R A L Ă . B Â N D A P R O X I M A T I V 2 LITRI Ş I J U M Ă TATE D E A P Ă P E Z I , N U M E R O A S E P E R S O A N E C O N S T I P A T E
AU
CON
STATAT C Ă LI S E R E S T A B I L E Ş T E T R A N Z I T U L I N T E S T I N A L . 65
Drenanţii cu mod de acţiune chimic: plantele medicinale |
Cruşinul
Acest excelent laxativ este foarte recomandat, căci acţionează cu blândeţe, fără a irita. Poate fi luat şi de către femeile gravide, căci nu creşte peristaltismul intestinal. Are şi o acţiune colagogă (facilitând evacuarea bilei). • Comprimate: în funcţie de posologie. • Tinctură-mamă: 15-30 de picături de 3 ori pe zi sau 50 de picături într-o singură doză, seara. |
Cascara
Laxativ în doze mici, devine colagog şi purgativ în doze mari. • Tinctură-mamă: 25 de picături sau mai multe în puţină apă, o singură doză, seara. |
Cassia*
Laxativ blând şi uşor de administrat. Pulpa acestui fruct i se mănâncă precum o bomboană. • Pulpă: 3 sau mai multe rondele de pulpă (se găsesc în interiorul păstăii). • Decoct: 50 de grame de păstaie zdrobită la Vi litru de apă; se fierbe 10 minute; se bea o ceaşcă seara. |
Iarba roşie a lui Avicena**
Laxativ blând şi colagog. Recomandat convalescenţilor, persoanelor vârstnice, copiilor: • Infuzie: 20 de grame de frunze la un litru de apă, se infuzează 10 minute; gust amar; 2-3 căni pe zi.
• Decoct: o linguriţă de rădăcini pentru fiecare ceaşcă de apă, se fierb 2 minute, apoi se infuzează 10 minute; 1-2 căni pe zi. |
Frasin
Laxativ eficient şi blând. Se utilizează seva densă (răşina) a acestui copac. Are un gust plăcut. De aceea este uşor de utilizat în medicina infantilă. • 5-10 grame pentru copiii mai mici de 15 luni; • 10-15 grame până la vârsta de 3 ani; • 15-20 grame de la 3 la 5 ani; • 20-30 grame la copiii de peste 5 ani; • 50-60 grame la adulţi. |
Nalbă
Laxativ blând, neiritant. Recomandat în constipaţii cronice (atonice sau spasmodice) şi în special atunci când există inflamaţie la nivelul tubului digestiv. • Infuzie: 40 de grame de frunze şi/sau flori la un litru de apă; se infuzează 10 minute. • Comprimate: 1-2 comprimate, de 3 ori pe zi. • Tinctură-mamă: de 3 ori câte 20-50 de picături. |
Verigariu*
Purgativ foarte energic. • De înghiţit: 10-20 de boabe dimineaţa pe stomacul gol, cu un pahar de ceai calmant, de pildă din rădăcini de nalbă mare. • Decoct: 30 de boabe la fiecare litru de apă, se fierbe 4-5 minute; se bea în timpul zilei, cu miere. • Tinctură-mamă: 25 de picături cel mult, într-o sin gură priză, seara.
* C a s s i a fistula, specie d e a r b o r e d i n Antile folosit î n m e d i c i n a ( n . tr.) * * Bidens tripartita ( n . tr.)
66
* Rhamnus
cathartiais
( n . tr.)
67
|
Laxativ
blând,
recomandat
d e s t u l ă v i t a l i t a t e şi c o p i i l o r . E f e c t 0
Infuzie:
infuzează
•
10
o
ceaşcă, se
lingură
de
persoanelor
care
nu
au
purgativ.
flori
pentru
fiecare
ceaşcă;
se
minute.
Decoct: fierb
Siminichie
I
Piersic
foarte
energic
şi i r i t a n t .
peristaltismul
colonului
contraindicat
femeilor gravide
maţii ale tubului
o lingură de frunze proaspete pentru 3
Purgativ
fiecare
Părţi
şi d i n
utilizate:
• Infuzie:
Fereguţă*
Infuzează 1 0 biliară.
S e p o a t e a d m i n i s t r a şi c o p i i l o r .
minute
Decoct: apoi
4 0
de
grame
se i n f u z e a z ă
pentru a îmbunătăţi
1
•
foliolele
u n
litru
10 minute;
de
apă;
se a d a u g ă
se f i e r b e lemn
dulce
gustul.
digestiv
şi u n
laxativ.
Avantaj
D e
multor
motiv
şi
intră
în
compoziţia
amestecuri.
•
5 0
de
grame
m i n u t e , a p o i se m a c e r e a z ă
•
Comprimate: d e
1
Ricin
funcţie
de
de
ricin
doză.
este
In
12
la
u n
(foli-
25
de
blândă. pentru
fiecare
picături
cel
ceaşcă:
mult,
o
se
singură
mese. 50
grame
Lemn-dulce
20
grame
A n a s o n
15
grame
•
Boldo
•
10
15
grame
Scoarţă de cruşin
4 0
grame
Frunze de frasin
4 0
de
apă;
se
fierbe
grame
2 0
grame
minute.
Capsule: vulgare
5 M e n t ă
3 ori câte
1-2
•
u n
laxativ ce
şi u n
multe
subţire. Este
fiecare
c e a ş c ă ; se i n f u z e a z ă 1 5
minute.
comprimate.
purgativ
laxative ricin
bine
r i c i n p o a t e fi c o n d i ţ i o n a t s u b f o r m ă d e
* Polypodium
fructele
Fructe de siminichie
2 linguriţe la
vreme
intestinului
litru
blând,
în
acţionează
în
acţionează încă tolerat.
Gustul
dezagreabil n u m a i este u n obstacol, î n t r u c â t a c u m uleiul
•
şi
o l i n g u r i ţ ă l a f i e c a r e c e a ş c ă ; se i n f u z e a z ă
ore.
special la nivelul colonului, uleiul d e la nivelul
(frunzele)
;
Decoct:
Uleiul
infla
Infuzii a m e s t e c a t e
jl •
al tubului
acest
linguriţe
3 ceşti pe zi, înainte d e
plăcut,
din
de
2
d e l o c neglijabil, este uşor d u l c e a g şi a r e u n gust f o a r t e altfel,
categoric
priză, seara.
la
Lemn-duice
antispasmodic
2 - 5 minute.
Tinctură-mamă:
P r i n t r e n u m e r o a s e l e sale p r o p r i e t ă ţ i , l e m n u l - d u l c e e s t e şi un
este
şi c e l o r c a r e suferă
minute.
Laxativ blând, care acţionează crescând secreţia
•
motiv,
crescând
digestiv.
culii). Fructele a u o a c ţ i u n e m a i
1
acest
Acţionează
capsulă.
posologia depinde de dozajul
capsulei.
•
10
grame
A n a s o n
10
grame
Urzică
10
grame
Panseluţă sălbatică
20
grame
5
grame
10
grame
Iarba roşie a lui A v i c e n a
de
Rădăcini de păpădie
său de
Ienupăr
2 linguriţe la •
fiecare
ceaşcă; se infuzează 1 0
Frunze de păpădie
10
grame
F r u n z e d e soc
3 0
grame
Lemn-dulce
20
grame
minute.
(n. tr.)
69 I
68
P e n t r u
m a i
m u l t e
i n f o r m a ţ i i
r e f e r i t o a r e
l a
p l a n t e l e
m e d i I
c i n a l e
ş i
l a
p r e p a r a r e a
l o r ,
c o n s u l t a ţ i
a n e x a
„ P u r g a ţ i a
C i t a t ă d i n D r e n a n ţ l i
c u
m
o
d
d e
a c ţ i u n e
o s m o t i c
d a c ă
p u r g a t i v e l e
m a i
s a l i n e
p u ţ i n
s u n t
n a t u r a l e
u n e o r i
c a
m a i
p l a n t e l e ,
•
b i n e
l a x a t i v e l e
t o l e r a t e
ş i
s u n t
ş i
Ac
î n
c a r t e a
L a u s a n n e
• C h i a r
B e r t h o l e t "
1 .
b e a
e s t e
s a
4 0 - 5 5
g r a m e
1 0 - 1 5
g r a m e
î n
d e s p r e
e f i c i e n t ă
j u m ă t a t e
d e
o r ă ;
v o r
s c u r t ă
f i
f o l o s i t e
d u r a t ă .
E s t e
d e c â t
o c a z i o n a l
r e c o m a n d a t
s ă
s a u
s e
p e n t r u
c o n s u m e
c u r e
ş i
m i n a r e a
s ă
s e
b e a
o
i n f u z i e
d i u r e t i c ă
p e n t r u
a
f a c i l i t a
L a x a t i v d e
• t i m p
C u r e l e
U n e l e
c u
d e
a p e
8
d e c a p a n t ă
a s u p r a
d e ş e u r i l o r
d e
u s c a t e
şi
p r a f
î n
a p ă
c a l d ă ,
d i m i n e a ţ a
l a
|
t r e z i r e ,
z i l e .
H i p o s u l f i t u l
•
Comprimate:
d e c u
m a g n e z i u
Vi
o r ă
î n a i n t e
d e
c e l e
d o u ă
m e s e
I
H i d r a t u l
•
1 - 2
d e
m a g n e z i u
l i n g u r i ţ e ,
p r i n s .
l i c
î n
•
2 0
d e
m a i
C l o r u r a
î n
a c e l
d e
g r a m e m u l t e d e
c u
a p ă ,
s e a r a ,
l a
l i t r i
s i m ţ i t
d e
a p ă
d u p ă
c ă l d u ţ ă ,
c â t e v a
o r e .
s e
n a t u r a l i
m i n e r a l e
v â n d u t e
î n
i n t e s t i n u l u i .
a c c e l e r e a z ă
î n t r - u n d i n
a c e s t
l i t r u
a p ă ;
s e
i a u
z i l n i c
2 - 3
l i n
c u n o s c u t ă
o r g a n i s m u l u i c â t e
î n 2
t i m p u l
p e n t r u
b o l i l o r
l i n g u r i ţ e
l a
f a p t u l
c ă
i n f e c ţ i o a s e ;
f i e c a r e
s e
E s t e
l i c h i d s e p a r ă
b o g a t
t i m p u l
î n
ş i
s - a
e p u i z a t
f o s t
z i l e l e c i
c o m e r ţ
B â n d
e s t e
1
a u
c a
p â n ă
p r o p r i e t a t e
l a
2
i n t e n s i f i c a t ă
c u
p r a f
D o z a j u l
D e
c a z
x a t i v . a c e a s t ă
l a
c a z ,
d e - a
O d a t ă
d e
e s t e
l i t r i
p e
z i ,
e l i m i n a r e a
c a r e l i n g u r ă
n e v o i e
d u r a t a
s e
d e
z i l e
m a i
p r a f 2
c u r e
d e d e
g u s t
l a p t e
c a r e
î n
a r e
a c i d
o
a t u n c i
c u
l a c d e
a
a c ţ i u n e c â n d
z e r
l i c h i d
m a g a z i n e 1 l a
a
c u
i n
l a x a t i v e .
î n l a
p â n ă
p e n t r u
p o t r i v i t
u n e i
f a c
ş i
p r o p r i e t a t e a
ş i
d e
v i n d e
d e
u n u i
d a c ă
c h i a r
s e
o
n u m ă r u l
a r e
a b u z u l u i
n u
a
t r a n s f o r m ă
C h i a r
e f i c i e n t
u n e i
s o l i d ă
s e
l a c t i c
z e r
e s t e
p e
c a r e
A c i d u l
c u r e l e
d e
g a l b e n - v e r z u i e
p o r ţ i u n e a
d a t o r i t ă
l u n g u l
g ă s i t
c a n t i t a t e
c u l o a r e
i n t e s t i n a l .
d o v e d i t
n o a s t r e ,
l i z a t e . l a
d e
d i g e s t i e i .
z e r u l
d e
l a c t o z ă
p e r i s t a l t i s m u l
r e p a r t i z a t e
ş i
u n
a
î n
a m e s t e c .
e s t e
a d m i n i s t r e a z ă
d e
e s t e
t e s t i n u l
c u l c a r e .
m a g n e z i u
m a g n e z i u
r e z i s t e n ţ a
c a z ,
a p e
b l â n d ă ,
t r e c u t ,
C l o r u r a
d r e n a n ţ i
m i n e r a l e
s e
c a r e
8-a
s t i m u l a
p r i n c i p a l e .
s p o r e ş t e
Vi
î n
f a c e
Z e r u l
Z e r u l
|
s a u
s e
t o x i n e l o r .
a c i d u l a t ,
g u r i
s o d i u
i n t e s t i n a l i .
l i n g u r i
|
d e
a c t i v i t ă ţ i i
p e r i s t a l t i s m u l
s o d i u
a c ţ i u n e
p e r e ţ i i
1 - 2 d e
m a g n e z i u
e l i
s ă r u r i l o r .
S u l f a t u l
l i p i t e
B e r t h o l e t
s u f i c i e n t e
Btimularea |
D r .
d e
| l i c h i d e
d e
d e
e f e c t u l
p u r g a ţ i a
t o l e r a t ă .
]. A l ţ i
u
c i t r a t
s u l f a t
d e
p o s t * , b i n e
m a i
e f i c i e n t e .
N
ş i
7
p a h a r e , m i n i m
d e
p a h a r e
o
u n s e l u n ă
î n
s p e c i a
d e c i l i t r u
o b ţ i n e
c a
a p ă .
d e
z e r
e f e c t
l a
m e n ţ i n e ( p e n t r u
o r ă .
* Dr. E d o u a r d Bertholet, Reîntoarcerea la sănătate
şi la viaţa
sănătoasă
prin
post,
Ed. Pierre G e n i l l a r d , L a u s a n n e , 1 9 7 4 .
71
mai multe detalii, a se citi: Cura de zer, de acelaşi autor, Ed. Jouvence, 1994). | Vărsăturile voluntare Aceasta nu este o metodă de drenaj propriu-zisă, dar este bine să fie cunoscută. Vărsăturile voluntare permit eli berarea rapidă a stomacului de conţinutul său, de pildă în timpul unei indigestii, a unei intoleranţe alimentare sau pur şi simplu după un abuz alimentar. Se evită astfel ca ali mentele să traverseze toată lungimea tubului digestiv pentru a fi eliminate. Etape de urmat • se adoptă poziţia ghemuit pe vine, pentru a bloca ori ficiul stomacului; • se bea în câteva minute A până la un litru de apă caldă; • persoana se ridică şi face câteva flexiuni laterale ale trunchiului, pentru ca apa să se amestece bine cu conţinutul stomacului; • persoana se apleacă deasupra toaletei şi îşi gâdilă fun dul gâtului cu degetele; • apoi se destinde şi lasă natura să acţioneze! • vărsătura nu este dureroasă decât atunci când per soana este crispată; • dacă este necesar, se reia operaţiunea de la început. X
Fig.
72
4 Emonctoriul
hepatic
şi
biliar
| Masajul zonelor reflexogene plantare Pentru informaţii despre acest tip de masaj, consultaţi anexa 2. 73
9
Emonctoriul hepatic si biliar
Există legături strânse între ficat şi intestin. Substanţele nutritive pătrund în ficat prin vena portă, dar tot pe acolo pătrund şi deşeurile, ambele provenind din intestin. în acelaşi timp, ficatul evacuează secreţiile biliare în intestin. Toate tulburările de la nivelul ficatului şi al vezicii biliare au repercusiuni asupra funcţionării intestinului şi viceversa. Ficatul Ficatul este cea mai voluminoasă glandă anexă a tubului digestiv. Are numeroase funcţii în legătură cu sistemul diges tiv propriu-zis, dar este în acelaşi timp un organ esenţial pen tru funcţionarea organismului. Este situat în dreapta, în partea superioară a cavităţii abdominale, sub diafragm. Ficatul este aproape în întregime protejat de cutia toracică şi din acest motiv nu putem palpa decât o porţiune foarte mică din el. Ficatul, format din doi lobi, este un organ voluminos: măsoară 28 de centimetri de la dreapta la stânga, 16 cen timetri dinainte înapoi şi are 8 centimetri înălţime. Are o greutate de 1,5 kilograme la cadavru şi probabil 2,5 kilo grame atunci când este plin de sânge, într-un organism viu. Ficatul este irigat de două vase. Primul, artera hepatică, aduce la ficat un sânge bogat în oxigen, provenind din aortă. Ficatul - ca toate celelalte organe - are nevoie de acest oxi gen pentru a putea funcţiona corect. Al doilea vas este vena portă, care aduce la ficat un sânge încărcat cu substanţe nutritive prelevate din bolul alimentar de la nivelul intesti nului (fig. 4). !
7
4
Artera hepatică şi vena portă, pătrunzând în ficat, se Fiimifică într-o mulţime de capilare care se vor strecura între gelulele hepatice. Sângele intră deci în contact intim cu plulele ficatului, care îi vor capta substanţele nutritive, dar jl vor şi curăţa de deşeuri. Fiecare celulă a ficatului Oeţionează ca un filtru menit să epureze sângele de deşeuri. După ce a traversat filtrul hepatic, sângele purificat şi încărcat cu materii utile trece prin capilare pentru a fi dever801 de venele suprahepatice în circulaţia generală. Sângele ajunge la ficat cu un debit de un litru pe minut. Acest debit garantează o activitate hepatică normală. Dacă viteza circulaţiei sângelui scade, fie din lipsă de activitate fîglcă, fie prin îngroşarea sângelui datorită deşeurilor, debitul se reduce. Presiunea cu care sângele ajunge la ficat nu mai este munci suficientă pentru ca filtrarea să aibă loc corect. Ficatul Be congestionează, iar sângele nepurificat ajunge în circulaţia generală pe căi colaterale. Este începutul îmbâcsirii umorale. Ficatul are foarte multe funcţii - digestive, hormonale Ctc. - , dar, ca să nu ne îndepărtăm de la subiect, vom aminti nici doar funcţiile legate de epurarea sângelui: • ficatul omoară microbii şi virusurile şi neutralizează toxinele acestora; • ficatul inactivează şi evacuează toate substanţele to xice care au fost consumate: aditivii alimentari, vitaminele Hlntetice, mineralele periculoase, medicamentele toxice e t c ; • ficatul extrage din sânge deşeurile şi reziduurile rezul tate din metabolismele celulare: celule moarte, minerale uzate, deşeuri rezultând din arderi, colesterol e t c ; •
ficatul elimină deşeurile provenite din fermentaţii şi
putrefacţii intestinale. Temperatura ficatului se situează între 39 şi 41 de grade. Această temperatură mai ridicată decât în restul corpului 75
rezultă oare din activitatea intensă a ficatului sau a fost pre văzută pentru a putea fi realizată această activitate? Indife rent de răspunsul la această întrebare, se constată în practică că orice aport de căldură, extern sau intern, este bun pentru ficat şi înlesneşte mult activitatea depusă de acesta. Căile biliare
Una din funcţiile ficatului este secreţia permanentă a bilei. Aceasta este captată de căile biliare. In interiorul fiecărui lobul hepatic ajung mici canale, canaliculele biliare, care colectează bila produsă de aceste celule şi o conduc în final spre două trunchiuri, canalele hepatice drept şi stâng, drenând fiecare jumătatea corespun zătoare a ficatului. Aceste două canale converg pentru a forma canalul hepatic. Vezica biliară este un rezervor de bilă, unde aceasta se acumulează în intervalul dintre digestii. Ea este conectată la căile biliare prin canalul cistic. Canalul cistic şi canalul hepatic fuzionează pentru a forma un canal unic, canalul coledoc, care se deschide în duoden şi care este calea permanentă de eliminare a substanţelor toxice spre emoncto riul intestinal. Ambuşura coledocului formează un orificiu care este înconjurat de un sfincter, sfincterul Oddi, a cărui închidere provoacă refluxul bilei în vezica biliară. Atunci când alimentele ajung în duoden, evacuarea vezicii se face prin contracţia ei şi deschiderea sfincterului Oddi. Este deci vorba despre un proces activ, care nu se poate realiza decât dacă vezica este tonică. Scurgerea bilei se face defectuos atunci când: • activitatea ficatului este încetinită — deseori datorită epuizării prin supraalimentaţie; • bila este prea groasă sau încărcată de deşeuri; • vezica biliară şi-a pierdut tonicitatea;
• funcţionarea sfincterului Oddi este spasmodică (tenBltmi nervoase). Bila stagnează atunci multă vreme în vezică, se îngroaşă, apoi deşeurile care se găsesc în ea încep să se aglomereze pentru aformamici calculi (nisip) care, cu timpul, pot atinge dimensiunea alunelor. Dacă aceşti calculi sunt suficient de mici, ei vor fi expulzaţi prin canalul cistic şi prin canalul coledoc. Se întâmplă totuşi ca un calcul să rămână blocat într-unui din liceste canale: apare atunci criza biliară, foarte dureroasă, earc necesită îngrijiri prompte. Atunci când calculii sunt prea mari pentru a putea fi expulzaţi şi rămân în vezică, volumul lor creşte în timp. Sub greutatea lor, vezica îşi pierde tonicitatea, va claca şi va declanşa o ptoză. în consecinţă, scurgerea bilei vafiputernic perturbată. Se recurge atunci la ablaţia vezicii biliare când tulburările devin prea importante. Multă lume se întreabă cum poate avea loc eliminarea bilei dacă se înlătură vezica, în acel moment rămâne canalul coledoc, care face legătura între ficat şi duoden; totuşi, în acest caz evacuarea se face continuu şi nu va mai exista surplus de bilă disponibil în tim pul meselor. Această schimbare va antrena o readaptare a alimentaţiei, dacă dorim ca digestia să se facă în mod corect. Atunci când bila stagnează în ficat şi în vezică, ea provoacă colorarea pielii într-o nuanţă gălbuie. Un alt semn sunt ochii îngălbeniţi, semn tipic de hepatită. La nivel digestiv, bila are ca rol principal digestia corpilor graşi. La nivel intestinal, bila are şi o funcţie antitoxică şi de stimulare a peristaltismului. Unele constipaţii se datorează unei carenţe în bilă şi se vin decă prin stimularea secreţiei biliare la nivelul ficatului.
77
S e m n e şi a l e
unei
ale
p r o a s t e
u n e i
Drenanţii hepatici
b u n e
funcţionări
si biliari
h e p a t o - b i l i a r e
Pe l â n g ă f r u c t e l e şi l e g u m e l e e n u m e r a t e m a i jos, A t u n c i n u
le
când
simţim
funcţionale următoarele
ficatul
lucrând
ale
şi
ficatului
şi v e z i c a digestia şi v e z i c i i
biliară se
funcţionează
face
biliare
bine. se
bine,
Tulburările
manifestă
plantele
iîiedicinale s u n t î n d e o s e b i cele care a c ţ i o n e a z ă c a d r e n a n ţ i 10 v e d e a ş i a n e x a
prin
•
1). Se
(a
disting:
P l a n t e l e h e p a t i c e sau, c o l e r e t i c e c a r e a c ţ i o n e a z ă
întâi
simptome: 1(1 n i v e l u l
•
tulburări digestive în
•
i n t o l e r a n ţ ă a l i m e n t a r ă , î n special faţă d e c o r p i i graşi:
mese grase, o u ă , c r e m e •
greaţă, vertij;
•
migrene după
general;
ficatului,
crescând
secreţia
de
•
tic b i l ă d e v e r s a t ă î n t u b u l
mese;
gură cleioasă, limbă umflarea
celulele
Plantele biliare sau colagoge care acţionează
Vezicii b i l i a r e , c r e s c â n d u - i c o n t r a c t i l i t a t e a
•
în
hepatice.
etc;
•
bilă
şi d e c i
asupra
cantitatea
digestiv.
albă;
abdomenului,
acumulare
de
gaze
mese; •
apăsare, durere, furnicături la nivelul
•
culoare gălbuie a
ficatului;
după
Rareori
Este
o
plantă
însă i m p o r t a n t
vidualiza m a i bine Atunci
tenului.
când
este
de
exclusiv
coleretică
făcut distincţia
sau
pentru
colagogă.
a putea
indi
drenanţii. ficatul
şi v e z i c a
biliară
sunt
stimulate
de
efltre p l a n t e , p o t a v e a l o c d i v e r s e r e a c ţ i i : g r e a ţ ă şi f u r n i c ă t u r i llt
nivelul
Amploarea
vezicii, acestui
accelerarea din
urmă
tranzitului simptom
este
intestinal. de
altfel
barometrul pentru reglarea dozajului plantelor. A t u n c i d o z a e s t e p r e a m i c ă , n u se c o n s t a t ă n i c i o m o d i f i c a r e î n de t r a n z i t . mult
D a c ă
accelerat,
CBte
doza încât
este prea scaunul
mare,
devine
tranzitul este diareic.
Doza
viteza
atât
Ea
tatonare.
D r e n a j u l v i z e a z ă g o l i r e a v e z i c i i şi a f i c a t u l u i d e
care s - a u
de
optimă
deci aceea inferioară celei care declanşează diareea.
este i n d i v i d u a l ă şi se s t a b i l e ş t e p r i n
deşeurile
a c u m u l a t , p e n t r u c a f i c a t u l să p o a t ă d i n n o u să f i l -
l reze a d e c v a t d e ş e u r i l e p e c a r e i le a d u c e
I ™
când
sângele.
79
Fructele şi legumele
Unele fructe şi legume favorizează funcţia de filtrare a ficatului şi eliminarea bilei: • Ananasul, coacăzele negre, cireşele, căpşunile, agrişele, afinele, portocala, grepfrutul, mărul, prunele, strugurii, rubarba; • Prazul, vânătă, avocadoul, morcovul, ţelina, cicoarea sălbatică, varza, cresonul, fasolea verde, lăptuca, cartoful, roşia. |
Anghinarea
In special coleretică, anghinarea se foloseşte tradiţional ca aperitiv, pentru a stimula digestia şi a lupta contra excesu lui de colesterol. Este şi un foarte bun diuretic. Pe lângă con sumarea ei ca legumă, ea mai poate fi utilizată sub formă de: • Suc: de 3 ori câte 2 linguriţe pe zi, cu apă. • Comprimate: de 3 ori câte 1-2 comprimate pe zi. • Infuzie: 10 grame de frunze la fiecare litru de apă, se infuzează 10 minute, băutură foarte amară, trebuie luată înainte de mese. • Tinctură-mamă: de 3 ori câte 20-30 de picături. |
Ridichea neagră
Recomandată în toate insuficienţele hepatice, pentru stimularea vezicii şi pentru eliminarea calculilor. • Rasă: în salatele de crudităţi. • Suc: de 3 ori câte 2 linguriţe, cu puţină apă. • Comprimate: de 3 ori câte 1—2 comprimate (sau cap sule). • Tinctură-mamă: o linguriţă dimineaţa pe stomacul gol; după administrare persoana trebuie să stea întinsă pe partea dreaptă timp de Vi oră. 80
|
Păpădia
Foarte des întâlnită în salate, păpădia este un excelent drenant al ficatului, al vezicii, dar şi al rinichilor. Modul în care se utilizează este indicat la capitolul despre drenanţii renali. |
Măslinul
Măslinele şi uleiul de măsline sunt excelenţi drenanţi hepatici şi biliari. Frunzele de măslin au aceleaşi proprietăţi, la care se adaugă proprietăţi hipotensive şi diuretice. • Infuzie: 30-80 grame de frunze la fiecare litru de apă; se infuzează 10 minute. • Comprimate: de 3 ori câte 1-2 comprimate pe zi. • Macerat glicerinat: de 3 ori câte 40 picături. |
Cura d e ulei d e măsline
Doar uleiul virgin de măsline obţinut după prima presare la rece ar trebui folosit. Calităţile colagoge şi coleretice speci fice măslinului sunt accentuate când utilizarea sa se face sub formă de ulei care, acţionând ca un corp gras, solicită prin însăşi natura sa funcţia biliară. Sunt posibile două cure: 1. Timp de 10 până la 15 zile, în fiecare dimineaţă pe stomacul gol, se înghit 1-2 linguri de ulei de măsline; cura trebuie repetată de câteva ori pe an. 2. Se ţine dietă în seara care precede cura; a doua zi dimineaţa se înghite o jumătate de pahar până la un pahar de ulei de măsline (100-200 centilitri); persoana se culcă pe partea dreaptă, cu două perne sub coaste şi bazin, pentru ca umerii să fie mai jos decât coapsele; după o jumătate de oră, uleiul ajunge în duoden şi pătrunde în canalul coledoc şi în vezica biliară. Aceştia sunt lubrifiaţi şi stimulaţi de contactul cu uleiul. 81
• Frecvenţă: o dată pe lună sau trei zile la rând. Această metodă este destul de drastică, dar permite realizarea unui bun drenaj al vezicii obstruate. Cura nu este chiar Ia îndemâna oricui, căci vezica este puternic solicitată şi cantitatea de ulei înghiţită antrenează o activitate digestivă intensă. Dacă se adaugă suc de lămâie la ulei, acesta devine mai uşor de digerat. Această a doua cură nu este recomandată decât pletori cilor cu digestie bună, şi contraindicată oamenilor slabi şi nervoşi. Plantele medicinale |
Rozmarinul
Chiar dacă este folosit în gastronomie, rozmarinul este o plantă medicinală. Are proprietăţi coleretice şi colagoge foarte bine delimitate. în plus, este un puternic stimulent general. • Condiment: în alimente. • Suc: de 3 ori câte 1-2 linguriţe. • Infuzie: o linguriţă la o ceaşcă; se infuzează 15 minute. • Comprimate: de 3 ori câte 1-2 comprimate. • Macerat glicerinat: de 3 ori câte 10-50 de picături pe zi. 1
Boldo
Frunzele acestui arbore din Chile favorizează secreţia bilei. • Infuzie: o linguriţă pentru o ceaşcă; se infuzează 10 minute. • Tinctură-mamă: de 3 ori câte 30-50 de picături.
82
|
Fierea-pimântului (ţintaură)
Plantă amară, bună pentru tubul digestiv şi în special pentru ficat. • Infuzie: o linguriţă la fiecare ceaşcă; se infuzează 10 minute. 1
Cicoarea sălbatică
Plantă amară cu multiple proprietăţi: depurativă, coleretică, colagogă, diuretică şi uşor laxativă. Rădăcinile uscate şi torefiate dau un înlocuitor de cafea. • Infuzie: 30 de grame de frunze la un litru de apă; se infuzează 10 minute. • Decoct: 20 de grame de rădăcini la un litru de apă; se fierb 5 minute, apoi se infuzează 10 minute. |
Iarba roşie a lui Avicena
Colagog amar şi laxativ. Folosire: a se vedea capitolul despre drenanţii intestinali. |
Curcuma
Una din plantele care intră în compoziţia curry-ului. Are o puternică acţiune coleretică şi colagogă. • Capsule: de 3 ori câte 1-2 capsule pe zi. |
Trifoiul de baltă
Plantă bună pentru drenajul hepato-biliar. în doză mare devine purgativă. • Comprimate: de 3 ori câte 1-2 comprimate înainte de mese. |
Sânziana de grădină
Bun drenant hepato-renal, ajută la eliminarea deşeurilor în general. 83
I
• Decoct: 40 de grame la un litru de apă; se fierbe 2 minute, apoi se infuzează 10 minute. •
Tinctură-mamă: de 3 ori câte 30 de picături.
i
Izma domnească
Stimulează secreţiile tuturor glandelor tubului digestiv. Efectul său antispasmodic la nivelul tubului digestiv este foarte util în toate indigestiile de cauză nervoasă. Infuzie: 1-2 linguriţe la fiecare ceaşcă; se infuzează 10
• minute. •
Tinctură-mamă: de 3 ori câte 3 0 - 5 0 de picături.
1
Infuzii a m e s t e c a t e
3 ceşti pe zi, înainte de mese. jj*
• Scoarţă de cruţin Rădăcină de păpădie
10 grame 20 grame
^ £
o lingură la fiecare ceaşcă; se infuzează 10 minute. • Boldo 20 grame
5>
Izmă domnească • Rozmarin Frunze de anghinare Ghioc
40 grame 20 grame 10 grame 10 grame
o lingură la fiecare ceaşcă; se infuzează 15 minute. •
Filimică (calendula) Anason
20 grame 10 grame
•
Cicoare sălbatică Iarba roţie a lui Avicena
20 grame 10 grame
o lingură la fiecare ceaşcă; se infuzează 10 minute. • Lemn-dulce 30 grame Maghiran 20 grame
84
Alţi drenanţi naturali |
Termoforul
După cum am explicat, ficatul este un organ care lucrează la o temperatură de 30-41 de grade. Frigul îi para lizează activitatea, încetinind circulaţia sangvină în interiorul capilarelor hepatice, ceea ce antrenează o diminuare a fil trării sângelui şi o diminuare a eliminării bilei. încălzind ficatul cu un termofor „cald", nu restabilim doar funcţionarea normală, ci o şi accelerăm. Din acest motiv, folosirea sistematică a termoforului este un excelent mijloc de drenaj. Termoforul se plasează pe partea dreaptă a corpului, la nivelul ficatului. Este ţinut acolo timp de 30 de minute după mese. Folosirea termoforului este deseori neglijată, căci pro cedeul este considerat, pe nedrept, prea simplu pentru a fi eficient! |
Curele de a p e minerale
Funcţia hepatică poate fi stimulată de numeroasele ape minerale comercializate la ora actuală ca băuturi pentru con sum general. Consumul zilnic al acestor ape, în cantitate de 1 până la 1,5 litri pe zi, creşte activitatea de filtrare şi de eli minare a toxinelor de către ficat. Unele ape sunt mai efi ciente decât altele. Este deci necesar să fie testate mai multe pentru a descoperi-o pe cea care ne convine cel mai mult. |
Masajul zonelor reflexogene plantare
Pentru informaţii despre acest tip de masaj, consultaţi anexa 2.
86
1
*g I
Emonctoriul renal
Sângele încărcat cu deşeuri este adus la rinichi prin cele două artere renale şi, odată purificat, părăseşte rinichiul prin venele renale care se varsă în vena cavă inferioară. Deşeurile filtrate sunt diluate în apă şi excretate sub formă de urină. Aceasta din urmă este recoltată în bazine te, apoi condusă prin uretere până la vezică. Vezica este un rezervor pentru urină, care se goleşte prin acţiunea sfincterelor aflate de-a lungul uretrei (fig. 5). Rinichii sunt situaţi de o parte şi de alta a coloanei ver tebrale, la nivelul ultimelor vertebre dorsale şi al primelor vertebre lombare. Aflaţi sub bolta diafragmatică, ei sunt aproape în întregime apăraţi de către coaste. în formă de bob de fasole, fiecarerinichicântăreşte aproximativ 150 de grame şi măsoară 12 centimetri lungime, 6 centimetri lăţime şi 3 centimetri grosime. Unitatea funcţională a rinichilor se compune din nefroni care sunt alcătuiţi din glomerul şi canalicul. Fiecare rinichi conţine aproximativ un milion de glomeruli şi 10 kilometri de canalicule. Glomerulul este filtrul care epurează sângele. Canaliculul este tubul sau conducta prin care se scurg pică turile de urină care rezultă din filtrare şi care vor fi colectate în bazinete (fig. 6). Filtrarea sângelui în nefroni se face în felul următor: sân gele este adus la rinichi prin cele două artere renale care îşi micşorează dimensiunile progresiv pentru a se ramifica în final într-o reţea capilară ce pătrunde în glomeruli. Pereţii capilarelor au pori extrem de fini, care se comportă ca nişte filtre. Filtrarea propriu-zisă se realizează datorită diferenţei de presiune care există de fiecare parte a pereţilor capilarelor. Apa şi moleculele mici traversează aceşti pereţi şi pătrund în 87
canalicule. Celulele sangvine şi moleculele proteice mari sunt reţinute în capilare. Urina este rezultatul filtrării sângelui de către rinichi. Ea conţine aproximativ 95% apă, restul fiind compus din deşeuri organice (uree, acid uric), substanţe anorganice (diferite săruri minerale printre care se numără şi NaCl) şi pigmenţi. Diferitele deşeuri trebuie eliminate zilnic în cantităţi mini male precise. Pentru a garanta o bună epurare a sângelui de către rinichi, trebuie ţinut cont de următorii şase factori: 1. Calitatea membranei filtrante. Dacă este lezată de către deşeuri prea iritante, îşi va îndeplini rolul în mod defectuos. 2. Concentraţia deşeurilor în sânge. Dacă aceasta depăşeşte capacitatea funcţională afiltrului,deşeurile nu vor mai fi filtrate şi vor rămâne în sânge, unde, acumulându-se, vor astupa filtrul renal. 3. Natura deşeurilor. Poate fi vorba - şi în zilele noastre este cazul din ce în ce mai frecvent - de substanţe chimice sau sintetice, neprevăzute în ciclurile biologice şi pe care rinichii nu reuşesc să lefiltrezecorect. Apar deci microleziuni sau o îmbâcsire afiltruluişi în consecinţă, o eliminare mai proastă a toxinelor. 4. Presiunea sângelui. Filtrarea sângelui depinde de pre siunea cu care acesta traverseazăfiltrulrenal. Dacă presiunea este normală, filtrarea se realizează în condiţii bune. Dim potrivă, dacă o persoană este hipotensivă, presiunea sângelui nu mai este suficientă pentru ca filtrarea să se facă corect. 5. Debitul circulator. In strânsă legătură cu presiunea sang vină, influenţează la rândul luifiltrarea.Debitul circulator este cantitatea de sânge (exprimată în litri) care circulă într-un timp dat. Cu cât cantitatea de sânge care traverseazărinichiieste mai mare, cu atât sângele vafimai epurat. Aici intervin urmă torii doi factori: a) volumul sangvin. Constituind aproximativ |
88
8% din greutatea corporală, adică 5 până la 6 litri, volumul sangvin trebuie să rămână stabil, chiar dacă se înregistrează mici variaţii la fiecare ingestie de lichide. Pentru a restabili un volum sangvin normal, rinichii trebuie să secrete mai multă urină, ceea ce favorizează eliminarea deşeurilor. O per soană care pierde foarte multă apă, fie pentru că transpiră mult, fie pentru câ are o diaree, va urina mai puţin. La polul opus, o persoană care bea mult urinează mai mult. Când con sumul de lichide este insuficient, rinichii nu sunt stimulaţi şi puţinul lichid disponibil nu oferă un suport suficient pentru o bună eliminare a toxinelor. Urinele sunt atunci rare şi foarte concentrate. Stagnarea lor va facilita formarea de calculi. b) viteza sângelui. Viteza cu care circulă sângele este accele rată în timpul efortului fizic; presiunea sangvină creşte şi uşurează epurarea. In consecinţă, sedentarismul este de două ori nociv pentru filtrarea renală, căci nu are loc doar înce tinirea circulaţiei sângelui, ci şi proasta oxidare a deşeurilor, care sunt mari şi greu de eliminat. 6. Temperatură. Asemeni ficatului, rinichii par a avea nevoie de o temperatură de aproximativ 40 de grade pentru a putea funcţiona bine. Acest lucru explică de ce putem simţi nevoia să urinăm când facem o baie caldă. Rinichii expuşi unei temperaturi scăzute lucrează mai greu. S e m n e ale unei bune şi ale unei p r o a s t e funcţionări r e n a l e
Pe lângă analizele de urină făcute în laborator, există mijloace simple care permit aprecierea funcţionării renale. Atunci când rinichii funcţionează corect, ei secretă apro ximativ 1200-1500 mililitri de urină în 24 de ore. întrucât nevoia de a urina apare când vezica conţine aproximativ 89
|
300 de mililitri, numărul de micţiuni (acţiunea propriu-zisă de urinare) zilnice va fi de aproximativ cinci. Frecvenţa micţiunilor este uşor de controlat. Volumul urinei se determină măsurând timp de 24 de ore volumul eliminat la fiecare micţiune. Pentru a obţine o cifră sigură, măsurătorile ar trebui făcute mai multe zile la rând. Culoarea normală a urinii este galben deschis. Atunci când este incoloră sau insuficient colorată, aceasta înseamnă deseori că nu se elimină suficiente deşeuri. La persoanele care beau mult în timpul zilei, acest fenomen este normal: cantitatea de lichide ingerate diluează urina. Urina are un miros caracteristic, care poate lipsi în caz de încetinire a funcţiei renale. Ca reacţie de apărare, rinichii pot de asemenea să eli-, mine mai multă urină decât este normal. Urinele sunt atunci abundente, nisipoase, foarte închise la culoare şi au un miros puternic. Micţiunile pot fi însoţite de arsuri sau de dureri. Aceste eliminări exagerate nu au nimic rău în sine, cu condiţia să fie găsită şi suprimată cauza înainte ca filtrul renal să fie lezat. Testul cu albastru de metilen permite evaluarea regula rităţii funcţionării renale. Testul constă în înghiţirea unei pastile sau a unui vârf de cuţit de praf de albastru de metilen. Această substanţă inofensivă are proprietatea de a colora urina în albastru. Atunci când rinichii funcţionează bine şi cu regularitate, urinele, la început de culoare albastru închis, se deschid progresiv la culoare de-a lungul micţiunilor. Dim potrivă, dacă rinichii funcţionează prost, colorantul albastru nu va fi eliminat progresiv. Vor putea fi observate urine albas tru închis urmând după urine galbene sau albastru deschis. Dacă rinichii funcţionează foarte prost, urinele vor fi doar foarte palid colorate în albastru.
90
*f Drenanţii I *L renali Toţi drenanţii care stimulează activitatea de filtrare şi de eliminare a rinichilor sunt diuretici. Numeroase plante medi cinale au efect diuretic. Oferta este suficient de variată pen tru ca fiecare să-şi poată găsi planta care i se potriveşte cel mai bine. Eficienţa unui diuretic se constată după următoarele semne: • Cantitatea de urină eliminată este net superioară cantităţii de lichide ingerate şi cantităţii de urină eliminate de obicei. • Frecvenţa micţiunilor creşte. • Urinele sunt mai colorate sau mai închise, fiind mai încărcate cu deşeuri. • Mirosul urinei se poate accentua. Există două feluri de diuretice: • Diureticele chimice (derivaţi de mercur etc.) sunt de evitat. Ele strică rinichii şi acţiunea lor este antifiziologică şi la limita toxicităţii. Desigur, ele permit eliminarea unor cantităţi mari de apă, dar favorizează şi eliminarea de mi nerale care se găsesc în fluidele organice. Ele antrenează deci un dezechilibru mineral umoral. Acţiunea lor este violentă, dar de scurtă durată şi deseori însoţită de o rehidratare bru tală a ţesuturilor. • Diureticele vegetale, dimpotrivă, au o acţiune pro fundă şi durabilă şi păstrează echilibrul mineral al ţesuturilor. Sunt bine tolerate şi pot fi administrate fără niciun inconve nient în lungi cure de drenaj.
91
Fructele şi legumele
Aproape toate fructele şi legumele au un efect diuretic, dar unele sunt mai eficiente: • Cireşele, pepenele, grepfrutul, piersica, mărul, prunele; para de asemenea, dar este un fruct care răceşte rinichii şi le paralizează activitatea. Din acest motiv, para este contraindicată la toţi cei care au rinichii delicaţi sau care suferă de maladii renale. • Anghinarea, sparanghelul, vânătă, dovleacul, cresonul, fasolea, cicoarea sălbatică, gulia, ţelina, napul, păstârnacul, iarba grasă, salsifisul.
I
Varza
Consumată rasă, câte 400 de grame pe zi, varza declanşează după câteva zile o diureză abundentă. Varza are numeroase alte proprietăţi curative. Se consumă în special crudă sau sub formă de zeamă, căci se degradează prin fier bere. I
Anasonul
|
I
|
Porumbul
Mătasea porumbului este diuretică şi favorizează funcţia hepatică. • Decoct: un pumn de mătase de porumb lafiecarelitru de apă; sefierbe10 minute.
Ceapa
Este un diuretic puternic, capabil să dizolve cristalele. Deseori este recomandată celor cu reumatisme sau ca antiinfecţios. Cura de ceapă este foarte populară şi cu adevărat efi cientă, căci ceapa acţionează asupra a numeroase funcţii organice. Există diferite modalităţi de utilizare: • Se rad 2 cepe şi se lasă la macerat câteva ore sau întreaga noapte, într-un castron cu apă; sefiltreazăşi se bea. • Sucul de ceapă (din comerţ): de 3 ori câte 2 linguriţe sau mai mult. • Decoctul: 3 cepe tăiate, dar necurăţate, într-un litru de apă; sefierb15 minute; se filtrează. • Apucaţii (externe): în cataplasme: se aplică rondele de ceapă sau ceapă tocată pe regiunea rinichilor, la nivelul ultimelor coaste în regiunea dorsală. Se lasă să acţioneze Vi de oră - o oră.
Rădăcinile lui sunt diuretice. Trebuie uscate după ce au fost tăiate rondele. • Decoct: 25 de grame de rădăcini la fiecare litru de apă, se fierbe 10 minute.
Prazul
Este un bun diuretic şi un excelent curăţător intestinal. Se consumă ca legumă sau în • Decoct: 2-3 fire de praz cu tot cu radicele, se fierb 30 de minute într-un litru de apă.
Plantele medicinale |
Albumul de tei
Foarte bun drenant alficatuluişi alrinichilor.Recoman dat în toate reumatismele, dizolvă de asemenea şi calculii. • Decoct: 40 de grame la un litru; se lasă să fiarbă până când scade la un sfert de litru; cure de 20 de zile, repetate. |
larba-neagră
Diuretic puternic, dezinfectant al căilor urinare. 93
• Decoct: 40 de grame de vârfuri înflorite, într-un litru de apă; se fierbe 3 minute, apoi se infuzează 10 minute. |
Osul-fepurelui
Bun drenant alrinichilorşi al ficatului. • Infuzie: 30 de grame de frunze şi flori la fiecare litru de apă; se infuzează 10 minute. • Decoct: un pumn de rădăcini la un litru de apă; se fierbe 5 minute cu anason, fenicul, mentă etc. pentru aromatizare. I
Mesteacănul
Mesteacănul este un bun depurant general, activ în spe cial asupra rinichilor. • Suc: 2 linguriţe de 3 ori pe zi. • Elixir: conform indicaţiilor. • Infuzie: 40 de grame de frunze (un pumn) într-un litru de apă; se infuzează 10 minute. I
Strugurii-ursului
Diuretic foarte cunoscut pentru acţiunea sa dezinfectantă asupra căilor urinare. • Tinctură-mamă: de 3 ori câte 40 de picături sau mai multe în fiecare zi. |
Coacăzele negre
Frunzele sunt diuretice şi favorizează eliminarea cristalelor. Băutură cu gust foarte plăcut. • Infuzie: 40 de grame de frunze la un litru de apă sau o lingură la fiecare ceaşcă; se infuzează 10 minute. |
Cireşul
Codiţele de cireşe sunt folosite pentru acţiunea lor diure tică. Codiţele trebuie păstrate după ce se mănâncă fructul! I
94
• Decoct: un pumn de codiţe la un litru de apă; se fierb 10 minute; băutură răcoritoare; se bea o jumătate de litru pe zi (dacă codiţele au fost uscate, trebuie macerate în prealabil timp de 12 ore în apă rece). |
Pirul
Excelentă plantă pentru curăţarea organismului. Datorită gustului ei, este preferabil să fie folosită sub formă de comprimate. • Comprimate: de 3 ori pe zi câte 1-2 comprimate. |
Păpădia
Excelent drenant. Plantă bună pentru ficat şi rinichi. Se folosesc rădăcinile şi frunzele. • In salate: primăvara • Suc: de 3 ori câte 2 linguriţe. • Decoct: un pumn plin de frunze şi de rădăcini la un litru de apă; se fierbe 2 minute, apoi se infuzează 10 minute. • Comprimate: de 3 ori câte 1-2 comprimate. • Tinctură-mamă: de 3 ori câte 10-50 de picături pe zi. |
Măceşul
Diuretic foarte blând. Nu irită rinichii, nici pe cei foarte sensibili sau inflamaţi. • Decoct: 5-10 boabe la fiecare ceaşcă; se fierbe 2 minute, se strecoară printr-un tifon fin. |
Frasinul
Un bun diuretic care, în doză mare, devine purgativ. • Infuzie: un pumn de frunze la fiecare litru de apă; se infuzează 10 minute. • Comprimate: de 3 ori câte 1-2 comprimate pe zi. 95
|
lenupărul
Foarte bun diuretic şi depurativ general, boabele de ienupăr sunt deseori recomandate celor care suferă de reumatism. In doze mari, boabele sunt iritante şi deci con traindicate în tulburările inflamatorii ale rinichilor. lenupărul are proprietăţi multiple. • Cură: se mestecă boabele uscate ca pe bomboane. In prima zi: 5 boabe, a doua zi: 6 boabe, până în a unsprezecea zi: 15 boabe. Apoi se scade câte o boabă pe zi până în a douăzeci şi doua zi. Cura trebuie repetată. • Infuzie: 20-30 de grame de boabe la fiecare litru de apă sau o linguriţă la fiecare ceaşcă; se infuzează 10 minute. • Piure (fără zahăr) de ienupăr: o lingură pe zi. • Ulei esenţial: 3 picături, de 3 ori pe zi. |
Urzica
Recomandată şi pentru tonifierea şi refacerea sângelui în caz de anemie. • In supă: cu cartofi. • Suc: de 3 ori câte 2 linguri pe zi. • Decoct: un mănunchi la fiecare litru de apă; se fierbe 3 minute, apoi se infuzează 20 de minute. • Comprimate: de 3 ori câte 1-2 comprimate pe zi. |
Vulturica
Diuretic excelent şi dezinfectant al căilor urinare. • Tinctură-mamă: de 3 ori câte 50 de picături pe zi. |
Pipirigul
Diuretic şi remineralizant. Nu este întotdeauna bine suportat de către persoanele predispuse la demineralizarea prin aciditate. • Infuzie: 1-2 linguriţe la fiecare ceaşcă. • Comprimate: de 3 ori câte 1-2 comprimate pe zi. !
96
• Tincturd-Tnamă: de 3 ori câte 20-40 de picături. • Suc: de 3 ori câte o linguriţă. |
Creţuşca (barba caprei)
Este planta de la care s-a pornit în fabricarea aspirinei. Creţuşca este diuretică, colagogă şi antalgică. Este recoman dată în caz de edeme, răceli şt reumatism. • Infuzie: o lingură de flori sau de frunze la fiecare ceaşcă; se infuzează 10 minute. |
Ceaiuri a m e s t e c a t e
3 căni pe zi, înainte de mese. • Mesteacăn 30 grame Boabe de ienupăr 20 grame Pipirig 20 grame 1-2 linguri lafiecareceaşcă; se infuzează 10 minute. • Osul-iepurelui 20 grame Strugurii-ursului 50 grame Creţuşca 10 grame • Sânziana de grădină 40 grame Frasin 30 grame Paracherniţă 30 grame 1-2 linguri lafiecareceaşcă; se infuzează 10 minute. • Coacăze negre 25 grame Orthosiphon 25 grame • Cozi de cireşe 50 grame Pir 30 grame Scaiul dracului 20 grame 1-2 linguri la fiecare ceaşcă; se fierbe 2 minute şi se infuzează 10 minute. • Soc 40 grame Lemn-dulce 20 grame Mătase de porumb 20 grame 4
97
I
Alţi drenanţi naturali |
Cura de apă
Apa băută în cantitate mare are efect diuretic, căci obligă rinichii să lucreze. Corpul respinge efectiv lichidul care depăşeşte nevoile sale la aproximativ o jumătate de oră după ingestie. Odată cu apa, se duc şi toxinele. Bazându-se pe acest fapt, cura de apă constă în a bea de-a lungul zilei o cantitate mai mare de apă decât îi trebuie corpului. Se creează astfel un puternic curent de eliminare. Se procedează în felul următor: • După prima micţiune de dimineaţă, se consumă sufi cientă apă pentru a obţine repede o nouă micţiune. • Imediat după aceasta, se bea din nou o cantitate de apă echivalentă, pentru a reface excedentul de lichide din corp şi pentru a-l obliga să redeclanşeze o diureză compen satoare. Această metodă se aplică de-a lungul întregii zile. Dozând cantitatea de lichid băută la fiecare priză (crescând-o sau micşorând-o), se poate regla frecvenţa micţiunilor pentru a fi compatibilă cu activităţile cotidiene. (Pentru mai multe detalii, a se vedea cartea aceluiaşi autor: Apa, sursă vitală de sănătate, Ed. Jouvence, 2002). 1
Curele de apă minerală
Numeroase ape minerale vândute în comerţ ca băuturi de masă stimulează activitatea rinichilor. Consumându-se cu regularitate 1,5 până la 2 litri pe zi, timp de câteva săp tămâni, este favorizată eliminarea toxinelor pe cale renală. Efectul diuretic al unei ape minerale nu este în general acelaşi pentru toate: unele persoane reacţionează mai bine la o apă decât la alta. Trebuie uneori testate mai multe ape pen tru a o descoperi pe cea mai eficientă.
j
98
|
Cataplasmele
Argila şi varza sub formă de cataplasme aplicate pe Pgriunea rinichilor curăţă filtrul renal şi favorizează funcţia f
renală.
h(
-:
în legătură cu maniera de aplicare, a se vedea capitolele despre cataplasmele de argilă şi de frunze de varză. |
Masajul zonelor reflexogene plantare
A se vedea anexa 2.
*| ^
Emonctoriul
I 3
cutanat
Pielea este un organ de protecţie; are funcţii de termoreglare, precum şi de secreţie şi excreţie; are şi rol senzo rial. Vorbind despre piele, distingem (fig. 7): • hipodermul • dermul • epidermul Hipodermul
Este stratul cel mai profund al pielii. Este un ţesut cu ochiuri largi, constituit în principal din celule adipoase, în care sunt stocate rezervele de grăsime. Când organismul - şi mai ales pielea - nu mai reuşeşte să elimine deşeurile, el caută să le „scoată din joc" stocându-le în ţesuturi de mai mică importanţă. Unul din aceste ţesuturi este hipodermul. Această acumulare de grăsimi şi de toxine în fluidele orga nice ale hipodermului se numeşte celulita. © © ®
Epiderm Derm Hipoderm
Dermul
în derm se află glandele sudoripare care prezintă interes pentru drenaj. Glandele sebacee aparţin epidermului. Dar pentru simplificare, le vom trata tot în capitolul referitor Ia derm. |
Glandele sudoripare
Aceste glande sunt organe excretoare şi sunt construite pe acelaşi model cu nefronii din rinichi. Glandele sudoripare pot fi chiar comparate cu nişte nefroni diseminaţi la nivelul pielii. Ele filtrează sângele şi expulzează deşeurile solubile prin porii pielii. Printre altele, transpiraţia conţine apă, clorura de sodiu, deşeuri azotate (uree, acid uric). In prac tică, transpiraţia poate fi comparată cu urina diluată. In unele cazuri de boală, transpiraţia este mai încărcată cu deşeuri decât urina. Transpiraţia nu este doar un mijloc de eliminare a deşeurilor, ea contribuie şi la echilibrul termic şi ajută la menţinerea unei temperaturi constante a corpului. Evapo rarea transpiraţiei lipseşte corpul de caloriile necesare trans formării lichidului în vapori. Eliminarea zilnică de transpiraţie ajunge la circa 8 decilitri, faţă de 1,5 litri de urină. Totuşi, în timpul unui acces febril, pielea poate elimina cu uşurinţă 2 până la 3 litri de transpiraţie. Semne ale unei bune şi ale unei p r o a s t e funcţionări a glandelor sudoripare
Glande
sudoripare
Glande Fig.
7
sebacee
O piele ale cărei glande sudoripare funcţionează bine devine umedă şi transpiră atunci când este cald sau în timpul unui efort fizic.
100 101
iVt'Hoiinclc care nu transpiră niciodată sau o fac doar în Kttue bine delimitate, de pildă la subsuoară, au o piele „închisă" sau „moartă". „Emonctoriul lor sudoripar" este înfundat de către deşeuri: eliminarea se face defectuos. în mod normal, transpiraţia nu are un miros dezagreabil; dar cu cât transpiraţia este mai încărcată cu deşeuri, cu atât mirosul său este mai pătrunzător. Nu este în sine un semn rău, pentru că deşeurile sunt eliminate. Totuşi, acest lucru înseamnă că echilibrul dintre producerea şi eliminarea de toxine este distrus. Când eliminarea toxinelor depăşeşte capacitatea glande lor sudoripare şi acestea se înfundă şi se irită, pot apărea diverse probleme cutanate: papule roşii cu suprafaţa dură şi care nu au conţinut lichidian, tot felul de eczeme, dar în spe cial urticarii, mâncărimi etc. |
Glandele s e b a c e e
Glandele sebacee sunt situate la rădăcina părului şi sunt în număr de 300 000. Ele secretă printre altele un amestec de corpi graşi şi de materii proteice provenind din resturile de celule secretoare. Această secreţie grasă se numeşte sebum. Semne ale unei bune şi ale unei proaste funcţionări a glandelor s e b a c e e Rolul sebumului este acela de a lubrifia pielea, pentru a o face suplă. Când secreţiile sunt insuficiente, pielea devine uscată şi se crapă. Când secreţiile sunt prea abundente, pielea devine grasă. Mătreaţa este constituită din aglomerări de celule moarte, lipite între ele prin sebum. Când canalul excretor al glandei sebacee se înfundă, apare punctul negru; când se înfundă şi se inflamează, apar acneea sau furunculii. |
102
Coşurile „cu cap alb" sunt şi ele datorate unei proaste funcţionări a glandelor sebacee, la fel ca eczemele care supurează, Epidermul Este stratul superficial al pielii. La baza lui se găseşte stratul bazai ondulat care acoperă corpul asemenea unei teci; este dotat cu proprietăţi surprinzătoare, întrucât este capabil să digere şi să transforme o parte din deşeuri în substanţe utile. Deşeurile care nu pot fi transformate de către stratul bazai ondulat sunt eliminate în afara corpului prin stratul cornos. Celulele care urcă spre suprafaţa stratului cornos mor şi se desprind, şi procesul se repetă (descuamare sau exfoliere). Acest fenomen de descuamare este cu precădere vizibil la nivelul pielii păroase (mătreaţa). Semne ale unei bune şi ale unei proaste funcţionări a epidermului Când epidermul funcţionează prost, celulele moarte rămân sub suprafaţa pielii. Pielea se îngroaşă, se indurează sau se sclerozează. Apar excrescenţe, veruci, bătături la picioare, pete senile, psoriasis şi diferite forme de scleroză cutanată. Pe lângă rolul său de emonctoriu, pielea are trei funcţii importante care trebuie cunoscute: Pielea este un organ vascular Reţeaua capilară de la nivelul pielii este extrem de dez voltată: poate conţine o cincime din cantitatea totală de sânge. 103
|
Această importantă reţea capilară joacă un rol funda mental în termoreglare. Când organismul produce sau acu mulează prea multă căldură, capilarele cutanate se dilată şi se umplu de sânge pentru a înlesni eliminarea de căldură în exterior. Dimpotrivă, dacă organismul vrea să se protejeze de frig, într-o primă fază reţeaua sa capilară se goleşte de conţinut prin vasoconstricţie: sângele este deci refulat spre centru, departe de sursa de frig. Intr-o fază ulterioară, capilarele sangvine sunt din nou umplute cu sânge, schimburile şi arderile sunt puternic intensificate la nivelul pielii pentru a produce căldură şi a menţine o temperatură normală. De fiecare dată când se intensifică circulaţia sângelui la nivelul pielii, toate glandele de la acest nivel sunt stimulate. Tehnicile hidroterapeutice calde şi reci sunt eficiente în faci litarea eliminărilor prin intermediul pielii tocmai datorită faptului că glandele profită de acest sistem de apărare prin creşterea irigării cutanate.
Pielea este un organ nervos
Pielea conţine foarte multe filete nervoase senzitive şi senzoriale. Este o adevărată teacă nervoasă care intră în vibraţie la cea mai mică influenţă exterioară: senzaţie de cald sau de frig, de presiune, de atingere etc. Ca răspuns la aceste stimulări exterioare, pielea reacţio nează activând sau inhibând metabolismele, adică circulaţia, arderile, schimburile şi eliminările. Solicitarea senzitivă şi senzorială a pielii are deci o influ enţă şi asupra eliminărilor, după cum se poate constata în cazul folosirii unor tehnici de tipul frecţiilor (în special a ce lor cu mănuşi din păr de cal), a curelor de aer şi de soare etc.
Pielea este un organ contracţii
Este dotată cu trei tipuri diferite de muşchi: fibre muscu lare netede, izolate în ţesutul cutanat şi care dau pielii tonicitate şi elasticitate; muşchii pereţilor vasculari, care permit varierea diametrului vaselor sangvine; muşchii erectori ai fi rului de păr care, contractându-se, ridică firul de păr (pielea de găină) şi provoacă căldură (frison). Toţi aceşti muşchi sunt foarte mici, dar numărul lor este atât de mare încât, pentru a se contracta, ard o cantitate importantă de substanţe energetice şi toxine; deşeurile sunt astfel degradate în particule mai mici, deci mai uşor de elimi nat. In plus, contracţia tuturor acestor fibre musculare deter mină importante mişcări ale masei sangvine, cu consecinţe pozitive la nivelul eliminărilor. |
104
105
Drenanţii cutanaţi Drenanţii cutanaţi permit provocarea unor eliminări puternice prin transpiraţie. Reeducarea pielii „închise" cere uneori destul de mult timp, dar merită încercată. în timpul febrei, oare forţa vitală nu utilizează transpiraţia pentru a curăţa organismul de un preaplin de toxine?
Frecţia uscată Frecţia este unul din cele mai bune procedee de reedu care a pielii. Cu ajutorul unei mănuşi din păr de cal, a unei perii pentru frecţie sau a unui material textil rugos, se freacă pielea de pe toată suprafaţa corpului. Şedinţa se face dimineaţa, imediat după trezire şi durează mai multe minute. Forţa cu care se frecţionează depinde de obişnuinţă şi de sen sibilitatea pielii. Din motive evidente, primele şedinţe sunt în general scurte şi frecţiile uşoare. Cu timpul, şedinţele se lungesc şi frecţionarea devine mai energică. Cei care nu şi-au făcut niciodată o frecţie nu pot ştii ce sentiment plăcut provoacă aceasta. Frecţia • excită filetele nervoase senzitive şi prin aceasta, metabolismele cutanate. Accelerarea funcţiilor cutanate este vizibilă în special la nivelul circulaţiei. Pielea devine repede roşie; • ajută la descuamarea celulelor moarte. în timpul unei frecţii viguroase, poate fi cu uşurinţă constatată pierderea resturilor celulare dacă frecţia se face stând în picioare pe o cârpă de culoare închisă. I
106
Exerciţiul fizic Producţia de căldură a organismului este mult mai mare în timpul unei activităţi fizice. Fiecare contracţie musculară antrenează arderea de substanţe energetice care degajă un anumit număr de calorii. Cu cât exerciţiul este mai intens şi mai susţinut, cu atât cantitatea de căldură produsă este mai • însemnată. Aşa cum am văzut, pielea este un regulator termic. Tran spiraţia eliminată în timpul exerciţiului este mult mai abun dentă şi mai încărcată de toxine decât de obicei, căci activităţile fizice stimulează puternic metabolismele şi schim burile. Tipul de activitate fizică ales nu contează prea mult, totul este să provoace o transpiraţie abundentă. De la individ la individ, poate fi vorba despre un sport (marş, tenis...) sau o activitate de agrement (drumeţie pe munte, mers pe jos, grădinărit...). Se transpiră mai repede dacă activitatea are loc la soare. O altă metodă pentru a reţine căldura cât mai mult posibil la nivelul corpului este folosirea unei îmbrăcăminţi călduroase, pulovere, colanţi, trening, imper meabile etc. Din momentul în care începe transpiraţia, exerciţiul fizic va fi continuat o perioadă mai lungă sau mai scurtă, în funcţie de rezistenţa individuală, pentru a favoriza o bună eliminare cutanată. Este neapărată nevoie de un duş după ce s-a transpirat, pentru a curăţa pielea de deşeurile eliminate. Baia caldă Baia caldă, numită şi baia hipertermică, este un mijloc minunat şi foarte eficient pentru stimularea pielii şi provocarea 107
J
ULIEL F Î I U Î F I P I H I H L abundente. Făcând parte din metodele de tltfisincriiHliirc, baia hipertermică este tratată în detaliu la capi tolul 28 (baia hipertermică).
Sauna Sauna este o baie de aer cald. Sauna se face într-o cabină construită din lemn şi prevăzută cu un dispozitiv care încălzeşte încăperea şi cu gradene care urcă până la tavan, întrucât căldura urcă, gradenele superioare permit o baie la temperaturi foarte ridicate, de 90 de grade şi mai mult. La nivelul gradenelor inferioare temperatura este de aproxima tiv 60 de grade. Galeţii dispuşi pe sursa de încălzire înmagazinează căl dură. Stropindu-i cu apă, se umidifică aerul, ceea ce accentuează efectele saunei, dar face căldura mai greu de suportat. Binefacerile saunei rezultă din forţa de eliminare a to xinelor prin transpiraţia provocată de contactul corpului cu aerul cald. In general sauna este practicată în următorul fel: • Se începe întotdeauna cu un duş, pentru a se curăţa. Apoi persoana intră în cabină şi se instalează pe gradenul dorit timp de aproximativ 10 minute. în general, aceste 10 minute sunt suficiente pentru a declanşa sudoraţia. • Se iese din cabină şi în funcţie de rezistenţa indivi duală, se face un duş călduţ sau rece ori se face o imersie într-un bazin cu apă rece. Contactul cu apa rece trebuie să fie scurt. Are ca scop crearea unui şoc termic. • Persoana se odihneşte un moment, întinsă pe un şezlong, interval care permite organismului să-şi regăsească echilibrul şi inimii să-şi reiaritmulobişnuit. • In funcţie de vitalitatea şi rezistenţa individuală, această serie de trei paşi va fi repetată de una sau două ori. |
108
Ce se întâmplă în organism în timpul sesiunii de saună? în timp ce organismul este în contact cu căldura, vasele 80 dilată, sângele urcă la suprafaţă, porii se deschid şi elimină transpiraţia încărcată în toxine. De fapt, organismul îşi des chide porţile pentru a evita acumularea de prea multă căldură. Contactul cu apa rece obligă organismul să reacţioneze exact invers: porii se închid, vasele se contractă şi sângele este împins în profunzime. Binefacerilor transpiraţiei provocate de aerul cald li se adaugă cele ale unei intensificări a schimburilor metabolice, datorate apei reci. Baia de vapori Baia arabă de vapori, hammamul, se bazează pe aceleaşi principii ca sauna, cu singura diferenţă că temperatura este mai puţin ridicată şi că durata băii este mai lungă. Este dese ori urmată de un masaj. Baia de aer cald la domiciliu Există un sistem foarte simplu şi uşor de realizat cu un minim de material şi care poate fi repede pus în funcţiune. Este un procedeu care se folosea în trecut. Este însă bine de cunoscut pentru cazuri de urgenţă şi în absenţa unor mijloace mai sofisticate. Singurul lucru necesar este o pătură mare în care se face un orificiu suficient de mare pentru a putea fi îmbrăcată peste cap. îmbrăcată cu această pătură, persoana se aşază pe un taburet sub care se află o cratiţă cu apă clocotită. Tot cor pul, exceptând capul, se află sub cuvertură şi în contact cu aerul cald şi umed pe care-l degajă apa din cratiţă. 109
Prin acest procedeu simplu, se obţine repede o căldură suficientă pentru a provoca transpiraţia. înainte ca apa să se răcească, ea este înlocuită cu altă cratiţă cu apă clocotită, Şedinţa durează atâta timp cât este necesar pentru a provoca o bună transpiraţie. Capul rămânând în atmosfera ambiantă, căldura este mai bine suportată decât într-o saună. Dacă nu vrem să facem un orificiu în pătură, putem la fel de bine să ne învelim complet în ea şi să stăm în patru labe deasupra cratiţei cu apă clocotită, având grijă să nu ne opărim. In comerţ se găsesc acum cabine construite în acest scop din lemn sau din materiale sintetice neinflamabile. Sursa de căldură provine de la un mic generator de aer cald, care este bine izolat şi care poate fi plasat direct sub taburet.
Această acumulare de căldură poate fi înlesnită stând într-un loc ferit sau desfăşurând o activitate fizică. în acest din urmă caz, la căldura solară se adaugă şi căldura produsă de activitatea musculară. O altă variantă este de a face o baie de soare îmbrăcat în haine negre sau acoperit cu un material textil de culoare închisă. Negrul, spre deosebire de alb, nu reflectă razele solare, ci le absoarbe. Temperatura corpului creşte atunci repede şi transpiraţia nu întârzie să apară. Capul trebuie întotdeauna acoperit pentru a evita con gestia. Baia de soare nu trebuie să dureze niciodată prea mult, căci oboseşte repede organismul. La sfârşit trebuie făcut un duş răcoritor.
împachetările calde
Masajul prin frământare
în lipsa altor mijloace, se poate recurge şi la una din metodele de împachetare aşa cum se practicau ele altădată. Aceste împachetări pot fi uscate sau umede, reci sau calde, locale sau generalizate. Să luăm ca exemplu „maioul pentru bust". Aportul de căldură se face printr-un material textil îmbibat în apă foarte caldă, care este aplicat direct pe piele, învelind trunchiul. Pentru a evita pierderea de căldurii, materialul textil ud este acoperit de altul, uscat, şi de 0 cuvertură. Persoana se întinde pe pat, acoperită de pături gl de pilote. Şedinţa durează atât cât este necesar pentru obţinerea unei bune transpiraţii.
Masajul prin frământare este mai mult un procedeu complementar decât o metodă de drenaj în sine. Acest tip de masaj este frecvent folosit în băile arabe de vapori (hammam), dar poate fi aplicat după orice procedeu de sudaţie. Masajul prin frământare curăţă în profunzime porii pielii, deschişi în prealabil de către transpiraţie. Constă în separarea pielii de straturile profunde pentru a forma un pliu. Acest pliu este apoi răsucit înspre înainte, între police şi arătător. Prin presiunea exercitată asupra pliurilor sunt eliminate deşeurile din pori. Fructele şi legumele
Baia de soare Expunerea pielii la razele solare antrenează repede o acumulare de căldură în organism, care va determina o transpiraţie binefăcătoare. I
110
Fructele şi legumele nu au propriu-zis acţiune sudorifică, dar menţionăm câteva care au o acţiune benefică la nivelul pielii: • Migdalele, căpşunile, fragii, portocala, nucile, lămâia; • Anghinarea, prazul, sfecla, castravetele, morcovii, ,,i
|
ţelina, hasmaţuchi, cresonul, varza, salsifisul, ridichile, păpădia. Plantele medicinale
Plantele sudorifice provoacă şi ajută sudoraţia, cu atât mai mult dacă ceaiul preparat din ele este băut cald. Eliminarea toxinelor se face evident mai uşor dacă plantele sudorifice sunt utilizate în acelaşi timp cu una din tehnicile de transpiraţie. In acest caz, se va bea o ceaşcă mare de infuzie foarte caldă cu puţin timp înainte de sesiunea de transpiraţie şi încă o cană după. |
Brusture
Această plantă sudorifică este şi diuretică, coleretică şi laxativă. Este deseori recomandată în boli ale pielii. • Decoct: 40 de grame de rădăcini la un litru de apă; se fierbe 10 minute. • Comprimate: de 3 ori câte 1-2 comprimate pe zi. • Tmctură-mamd: de 3 ori câte 40 de picături. |
Umba-mielului
Plantă bine cunoscută pentru proprietăţile ei sudorifice şi diuretice. • Suc: de 3 ori câte 2 linguriţe. • Infuzie: o lingură de flori la fiecare ceaşcă; se infuzează 10 minute. |
Muşeţel
Plantă cu proprietăţi multiple. • Infuzie: 5-10 flori la fiecare ceaşcă; se infuzează 10 minute. • Suc: de 3 ori câte 2 linguriţe. |
112
I
Panseluţă sălbatică
Această plantă este un depurator general foarte bun, efi cient în special în boli ale pielii. • Infuzie: 60 de grame de flori la fiecare litru de apă; se infuzează 10 minute. •
Comprimate: de 3 ori câte 1-2 comprimate pe zi.
•
Tinctură-mamă: de 3 ori câte 50 de picături.
|
Soc
Florile de soc sunt diuretice şi dau o băutură foarte plă cută. •
Infuzie: o lingură de flori la fiecare ceaşcă; se
infuzează 10 minute. |
Infuzii a m e s t e c a t e
• Tei
50 grame
Flori de soc
60 grame
Limba-mielului
40 grame
1-2 linguri lafiecareceaşcă; se infuzează 10 minute. • Roiniţă
10 grame
Violetă
10 grame
• Creţuşcă
40 grame
Flori de porumbar
20 grame
Muşeţel
30 grame
1-2 linguri lafiecareceaşcă; se infuzează 10 minute. • Panseluţă sălbatică Ciuboţica cucului
30 grame 20 grame
113
|
* | jJEmonctoriuI I 3 pulmonar A e r u l care pătrunde mile
pulmonare
prin
p r i n n ă r i este dirijat spre
diferite
conducte
al
profunzi
căror
diametru
s c a d e p r o g r e s i v şi c a r e se r a m i f i c ă d i n c e î n c e m a i m u l t , meni ramurilor unui copac hiile,
bronşiolele
aduce
aerul în
(fig. 8 ) . L a r i n g e l e , t r a h e e a ,
şi c a n a l e l e
contact
cu
alveolare
mucoasa
loc eliberarea oxigenului î n
se
succedă
alveolară
pentru
unde
va
în
ciorchini
la
extremitatea
genul conţinut în alveole că o
parte
a peretelui
canalelor
avea
este î n
acest
urmat
de
acelaşi t i m p
perete c o m u n ,
părăseşte alveola p ă t r u n d e direct î n D r u m u l
alveolare.
trece cu uşurinţă în sânge,
alveolei
capilarului sangvin. Prin
deşeurile
Deşeurile
mate
eliminate
sub
formă
de
către
lichidă
î n gaz c â n d
în
ajung în
pentru
oxigenul
care
plămâni
este
sânge.
eliberate
căile
de
respiratorii
sânge.
alveole.
gru O x i
peretele
acelaşi c u cel descris î n cazul o x i g e n u l u i , d a r î n sens
portate
Ele Sub
sunt
invers.
sunt
apoi
trans
transfor
această formă,
sunt
uşor de eliminat în afara corpului o d a t ă c u aerul expirat. t i m p u l expirului, gazul, î n principal cel carbonic, este prin
toată
reţeaua
de
conducte
bronşiole, bronhii etc. Căile
aduse
de
despre
aerul
diferite
poluării, polen Căile elimina
p â n ă la
ale
au
pătruns
praf:
-
toate o cale d e ieşire
în
interior.
praf menajer
sau
Este praf
a
care, vorba
datorat
etc.
respiratorii
acest
de
împins
respirator
e l e p o t e l i m i n a şi d e ş e u r i s o l i d e
inspirat, tipuri
sistemului
In
exterior.
respiratorii sunt înainte de
deşeurilor gazoase. D a r
a
sânge.
A l v e o l e l e sau sacii alveolari sunt p u n g u ţ e m i n u s c u l e pate
ase
bron
tip
de
sunt deşeu.
p r i n mişcările lor îl c o n d u c
echipate
pentru
Cilii vibratili
a se p r o t e j a
reţin
spre ieşire. A c e s t
acest
l u c r u se
şi
praf
a şi
poate
115
constata uşor la sfârşitul unei zile petrecute într-un mare oraş: suflându-ne nasul, umplem batista de praf negru. In ciuda poluării actuale, deşeurile care pătrund în acest mod în căile respiratorii nu reprezintă decât o cantitate mi nimă. Grosul deşeurilor solide pe care le eliminăm prin plămâni provine din poluarea internă a mediului nostru umoral. Aşa cum am văzut, când emonctoriile principale (ficat, intestin, rinichi) nu mai reuşesc să epureze sângele, organis mul încearcă să elimine deşeurile pe alte căi. Căile respira torii pot fi astfel utilizate în chip de „ieşire de urgenţă". în mod normal, deşeurile solide nu pot traversa pereţii alve olelor. Dar când mucoasa alveolară este afectată de către toxinele transportate de sânge, după ceva timp ea devine poroasă şi lasă să pătrundă deşeurile solide în plămâni. Aces tea vor fi eliminate în acelaşi fel cu gazul carbonic, cu deose birea că drumul lor este mai anevoios prin ramificaţiile „arborelui bronşic". Aceste deşeuri, acumulându-se în căile respiratorii până în sinusuri, jenează respiraţia, deteriorează mucoasa şi sunt responsabile de bolile respiratorii. Consecinţa acestei încăr cări, chiar dacă apare ulterior, va fi deschiderea porţii de intrare pentru instalarea, dezvoltarea şi proliferarea micro bilor! „Microbul un înseamnă nimic, terenul e totul!" Sputa pe care o expectorăm nu e constituită doar din deşeuri provenind de la microbi şi activitatea lor, aşa cum se crede de obicei. Ea provine înainte de toate din deşeurile unei alimentaţii neadaptate - cantitativ şi calitativ - capa cităţilor noastre digestive şi eliminatoare. Când deşeurile obstrucţionează prea mult căile respira torii, sunt eliminate prin tuse. Tuşea şi expectoraţia sunt reacţii de apărare. 116
Mecanismul tusei este următorul: ea debutează printr-un inspir profund care se termină cu închiderea glotei. Acest inspir este urmat de un efort violent destinat expirării aeru lui. Glota fiind închisă, presiunea aerului creşte în plămâni până în momentul când glota este obligată să se deschidă. Aerul ţâşneşte atunci brusc, antrenând cu el, prin aspiraţie, deşeurile care jenau. Semne ale unei bune şi ale unei p r o a s t e funcţionări
Când căile respiratorii funcţionează bine, nările sunt degajate şi respiraţia este liberă şi se desfăşoară cu uşurinţă. Nevoia de a sufla nasul nu se manifestă decât rareori şi în special atunci când trebuie eliminat praful care pătrunde în interior odată cu aerul inspirat. Când căile respiratorii funcţionează prost şi au devenit o poartă de ieşire pentru deşeurile solide, nasul este înfundat, curge, aerul pătrunde greu şi trebuie să ne suflăm nasul în mod constant pentru a degaja căile respiratorii superioare. Simplul fapt de a ne apleca înainte, cu capul în jos, antre nează o scurgere nazală. Gura trebuie uneori să stea deschisă pentru a permite respiraţia. Apare şi tuşea, întâi izolată, apoi din ce în ce mai frecventă şi mai violentă. Chiar şi cele mai discrete semne de înfundare pot fi observate în timpul unui marş. Mişcările mai ample ale cutiei toracice provocate de gâfâială antrenează expulzarea deşeurilor.
117
*ţIOD r e n a n ţ i pum l onari Expectoraţia voluntară
Pentru a goli plămânii, putem încerca să tuşim în mod voluntar, copiind astfel procedeul folosit de organism. Instinctiv, toată lumea foloseşte acest procedeu. Dar cum să expectorăm? Scuipatul brusc, violent, impune plămânilor un puternic efort şi un şoc care va fragiliza mucoasa. Este mai bine să împingem treptat sputa în arborele bronşic, tuşind uşor şi în chinte. Impulsul de tuse uşoară este dat de către diafra<*m şi de partea inferioară a cutiei toracice. Efectele acestei metode pot fi ameliorate utilizând plante medicinale care fluidifică secreţiile (a se vedea mai departe). Inversarea poziţiei corpului
Prin forţa greutăţii, poziţia verticală antrenează o acu mulare de secreţii la baza plămânilor. în timpul somnului, poziţia orizontală permite deşeurilor să părăsească baza plămânilor şi să se repartizeze pe toată lungimea lor. Cilii vibratili ajută această repartizare, conducând deşeurile spre ieşire. Profitând de faptul că secreţiile se găsesc la poarta de ieşire, putem favoriza eliminarea lor adoptând pentru câteva minute o poziţie verticală inversată, adică stând cu capul în jos. Această poziţie permite secreţiilor să alunece spre poarta de ieşire. La trezire, în funcţie de agilitatea persoanei în cauză, se poate recurge la una din următoarele variante:
j
• stând întins pe pat, se apleacă capul şi toracele în afara patului până când capul atinge podeaua; • se adoptă aceeaşi poziţie, dar stând pe o masă; • se stă culcat, cu capul în jos, pe un plan foarte încli nat, de pildă o scândură sau o scară; • se suspendă corpul de o bară, cu capul în jos; • se execută lumânarea. Metoda poziţiei inversate este foarte simplă şi în unele cazuri, această poziţie permite chiar eliminarea unor mari cantităţi de secreţii. Gâfâiala
în timpul gâfâielii, mişcarea puternică de du-te-vino •< aerului de-a lungul căilor respiratorii determină eliminarea deşeurilor în exterior: bronhiile şi bronşiolele se dilată şi se contractă în ritmul respiraţiei şi ajută astfel la dezlipirea mucozităţilor. Tuşind şi curăţându-ne gâtul, reuşim să eli minăm cantităţi mari de deşeuri. Pentru persoanele pline de vitalitate, care nu sunt bol nave, gâfâiala poate fi obţinută prin marş, mers pe bicicletă în ritm susţinut, o şedinţă de gimnastică etc. Pentru ceilalţi, există o metodă foarte simplă. Singurul material necesar este o sticlă goală de un litru şi un tub de cauciuc lung de 80 de centimetri şi cu un diametru interior de 0,5 centimetri. Se umple o treime din sticlă cu apă şi se introduce tubul în sticlă până atinge fundul. Metoda constă în efectuarea unor expirări profunde suflând în tub. Diametrul mic al tubului şi apa opun rezis tenţă aerului expirat. Pentru a învinge această rezistenţă, suntem obligaţi să creăm un flux puternic de aer, care va antrena deşeurile cu el. După expir, ne recăpătăm suflul şi începem iar. Putem astfel, 119
118
de-a lungul unei zile, să facem trei serii de câte 5, 10, 15 sau 20 de expiruri, îh funcţie de antrenament. Această metodă are şi avantajul de a reeduca sistemul respirator şi de a favoriza circulaţia sângelui. Nu există con traindicaţii, cu condiţia să se acţioneze progresiv şi fără a forţa. Plantele medicinale
Plantele medicinale active la nivelul căilor respiratorii acţionează: • fluidificând secreţiile bronşice; • dilatând alveolele; • provocând eliminarea deşeurilor. Se spune despre aceste plante că sunt: • expectorante când provoacă eliminarea secreţiilor; • antitusive când facilitează expectoraţia şi potolesc tuşea; • balsamice când calmează mucoasa respiratorie iritata de deşeuri şi de tuse; • fluidifiante când fluidifică deşeurile pentru a le face mai uşor de expectorat. Aceste plante pot fi luate: • pe cale internă (infuzie, picături...), principiile active sunt transportate până la căile respiratorii de către circulaţia sangvină; • pe cale externă (inhalaţii), principiile active sunt puse în contact cu mucoasa pulmonară, pătrunzând direct în căile respiratorii. |
Inhalaţia
Constă în inspirarea profundă a vaporilor emanaţi de un preparat apos pe bază de plante. O jumătate de litru de I
120
infuzie caldă este turnată într-un borcan mare, deasupra căruia ne aplecăm capul pentru a capta vaporii curativi ai preparaţiei. Eficienţa inhalaţiei este crescută dacă se acoperă capul şi borcanul cu un prosop. Se pot folosi şi inhalatori din comerţ. In locul infuziei se pot turna zece picături de uleiuri esenţiale într-un castron cu apă clocotită. Uleiurile esenţiale, fiind foarte volatile, sunt des folosite pentru a acţiona la nivelul căilor respiratorii. Un procedeu foarte simplu de inhalare constă în a inspi ra profund câteva picături de ulei esenţial. Există şi aparate care difuzează uleiurile esenţiale sub formă de picături atât de fine încât rămân suspendate în aer. Ele sunt astfel absorbite odată cu aerul pe care îl inspirăm. |
Eucaliptul
Fiind folosit în mod obişnuit pentru căile respiratorii, eucaliptul este balsamic, antitusiv, fluidifiant şi antiseptic. • Infuzie: 3 sau 4 frunze la fiecare ceaşcă; se infuzează 15 minute. • Comprimate-, de 3 ori pe zi câte 1-2 comprimate. • Viei esenţial: de 3 ori pe zi câte 3-5 picături. • Inhalaţie: 2 linguri de frunze în infuzie la o jumătate de litru de apă; 10-15 picături de ulei esenţial într-un cas tron cu apă clocotită. |
Oregano
Sedativ antispasmodic (tuse), expectoram şi fluidifiant, oregano este activ mai ales la nivelul gâtului. • Infuzie: 1-2 linguriţe la fiecare ceaşcă; se infuzează 10 minute. • Ulei esenţial: foarte puternic şi fierbinte. Nu trebuie înghiţit decât foarte diluat şi nu se foloseşte pentru frecţie; de 3 ori câte 1—2 picături bine diluate în miere. 121
• Inhalare: 5-10 picături de ulei esenţial într-un cas tron cu apă clocotită. |
Pinul sălbatic
Balsamic şi antiseptic. • Infuzie: 20-50 de grame de muguri la 1 litru de apă; se infuzează 10 minute. • Ulei esenţial: de 3 ori pe zi câte 3 picături. • Comprimate: (muguri de pin) de 3 ori pe zi câte 1-2 comprimate. • Inhalare: 10-15 picături de ulei esenţial într-un cas tron cu apă clocotită. |
Pătlagina
Pătlagina este una din „buruienile" cel mai frecvent întâlnite. Purifică şi fortifică căile respiratorii. • Infuzie: 1-2 linguri de frunze; se infuzează 10 minute. • Suc: de 3 ori pe zi 2 sau mai multe linguriţe. • Comprimate: de 3 ori pe zi câte 1-2 comprimate. |
Amăreala (şopârliţa)
Fluidifiant bronşic, expectorant şi tonic respirator. Con traindicat la persoanele cu tub digestiv sensibil. • Decoct: 100 de grame de rădăcini la 1 litru de apă; se fierb 2 minute, apoi se infuzează 10 minute. I
Lemnul-dulce
Printre numeroasele sale proprietăţi, rădăcinile de lemndulce sunt fluidifiante şi antitusive. Ele stimulează glandele suprarenale şi sunt antiinflamatorii. • Decoct: 50 de grame de rădăcini la 1 litru de apă; se fierb 10 minute; se lasă la macerat peste noapte. • Comprimate: de 3 ori pe zi câte 1-2 comprimate. 122
|
Cimbrişorul si cimbrul
Aceste două plante sunt foarte apropiate şi au aceleaşi proprietăţi: balsamice, expectorante puternice, antiseptice. Sunt recomandate pentru toate răcelile. • Infuzie: 1-2 linguriţe la fiecare ceaşcă; se infuzează 10 minute. • Ulei esenţial: foarte puternic şi fierbinte; de 3 ori pe zi câte 2 picături, cu miere. • Comprimate: de 3 ori pe zi câte 1-2 comprimate. • Inhalare: 5-10 picături de ulei esenţial într-un cas tron cu apă clocotită. |
Podbalul
Expectorant şi antitusiv frecvent utilizat. • Infuzie: 2 linguriţe la fiecare ceaşcă; se infuzează 10 minute. • Suc: de 3 ori pe zi câte 2 linguriţe. |
Ceaiuri î n amestec
• Flori de nalbă 20 grame Flori de nalbă mare 20 grame Flori de parpian 20 grame Flori de podbal 20 grame o linguriţă la fiecare ceaşcă; se infuzează 10 minute. • Flori de mac 20 grame Flori de violetă 20 grame Flori de lumânare 20 grame • Silnic 20 grame Unguraş 20 grame Cimbrişor 20 grame 1-2 linguriţe Iafiecareceaşcă; se infuzează 10 minute. • Lemn-dulce 20 grame • Pătlagină 30 grame Podbal 30 grame 123
Ace de pin 10 grame 1-2 linguriţe lafiecareceaşcă; se infuzează 10 minute. • Muşchi de munte 10 grame Mierea-ursului 20 grame Alţi drenanţi naturali I
Masajul zonelor reflexe plantare
A se consulta tabelul şi instrucţiunile din anexa 2.
1
*Ţ
Drenajul
i
auricular
Urechile nu sunt organe specializate în filtrarea şi eli minarea deşeurilor, aşa cum sunt ficatul şi rinichii. Totuşi, există un procedeu atât de simplu şi de eficient pentru a drena deşeurile care stagnează la nivelul urechilor, încât ni s-a părut util să vorbim despre el. Procedeul ne-a parvenit de la indienii Hopi din America de Nord şi se realizează cu ajutorul unor „lumânări" scobite, numite şi „lumânări de ureche". Anatomia urechii
Ceea ce numim ureche nu este decât partea aflată la limita externă a sistemului auditiv. Deja conductul auditiv, lung de 2,5 centimetri, care pătrunde spre interiorul capului, ne face să presimţim că urechile înseamnă mai mult decât pavilionul şi lobul vizibil la exterior. într-adevăr, partea internă a sistemului auditiv este de departe cea mai impor tantă şi mai complexă. Ea adăposteşte nu numai organele necesare pentru recepţionarea şi înregistrarea sunetelor (aparatul auditiv), dar şi organele care permit să ne situăm şi să ne orientăm în spaţiu (aparatul echilibrului). Aceste două aparate sunt compuse dintr-un ansamblu perfecţionat şi elaborat de organe şi dintr-o reţea complexă de cavităţi şi de conducte. Totul este protejat faţă de exterior de membrana timpanului care este extremitatea internă a conductului auditiv. Partea internă a urechii nu este însă un spaţiu închis. Printr-un conduct - trompa lui Eustachio - ea comunică cu partea din spate a foselor nazale, la nivelul rinofaringelui. 125
Această cale de comunicare explică de ce unele tulburări infecţii
la
nivelul
nasului
sau
al
gâtului
au
sau
repercusiuni
n i v e l u l u r e c h i l o r , c u m se î n t â m p l ă î n c a z u l o t i t e l o r , d e
la
exem
tifonului, impregnat care
se
unei
acumulări
duce
fie
la
poate
f i şi e a , a s e m e n i
dăunătoare
infecţii
de
(otite),
tuturor organelor,
deşeuri. Aceasta
fie
la
surditate
ţinta
poate
prin
ure
con
aprind
pereţii
prin sclerozarea organelor aparatului general,
la dureri
de
cap,
migrene,
devine
prea
scurtă
îndepărtată.
a
deşeurilor
poate
avea
loc
sebacee
şi g l a n d e
sudoripare
specifice
şi î n
partea
care
nivelul corpu
lui de a e l i m i n a deşeurile, este m a i m u l t sau m a i p u ţ i n funcţie
de
persoană.
abun
Acumulându-se
întărindu-se, c e r u m e n u l formează u n dop, care este d e eliminat d u p ă injectarea cu o seringă a apei î n
Lumânările
secretă
pielii, această secreţie, care este u n a d i n modalităţile
în
să
ardă.
şi f l a c ă r a
A t u n c i
se a p r o p i e
când
de
corp,
Dacă
aplicarea
se
face
corect,
ceara
până
H o p i
acţionează în mai multe
la baza l u m â n ă r i i
nivelul
şi i n t e n s i f i c ă
schimburile
celulare
„efect de sobă", adică u n c u r e n t de aspiraţie orientat î n
Ceara
acumulată
în
conductul
auditiv
este
pe
care-l
prezintă
lumânările
H o p i
constă
faptul că acţionează n u n u m a i la nivelul c o n d u c t u l u i pentru c u m
a-l debarasa de c e r u m e n u l a c u m u l a t
face
sangvină
seringa şi
- ,
limfatică
dar la
şi p e n t r u nivelul
că
urechii
interne
şi
mativ bită
I
-
126
lumânări
au formă
20 de centimetri sunt
confecţionate
de
cilindrică
unde
dintr-o
şi m ă s o a r ă
numele ţesătură
în
nivel. aproxi
de lumânare uşoară,
con
de
sco tipul
Căldura,
înmuind
extracţie. Ceara
ceara,
• sunt
Glandele astupate,
înlesneşte
pro c o m
procesul
de
e s t e a s p i r a t ă p â n ă l a b a z a c i l i n d r u l u i şi e s t e
deci perfect vizibilă la sfârşitul
-
circulaţia
s e c i n ţ ă , e l i m i n a r e a d e ş e u r i l o r c a r e se g ă s e s c l a a c e s t Aceste
auditiv
sau de dopuri
stimulează
în
un sus,
aspirată
ces. T r e b u i e însă m a i m u l t e ş e d i n ţ e p e n t r u a le e x t r a g e plet.
Interesul
la
benefice:
spre exterior. I n cazul p r e z e n ţ e i dopurilor, are loc acelaşi Hopi
Căl
urechii.
care are următoarele efecte
conduct.
moduri.
A e r u l cald care urcă în cilindrul lumânării provoacă
şi
regulă
obişnuită.
d u r a p e c a r e o d e g a j ă p r i n c o m b u s t i e i r a d i a z ă î n c e t şi a g r e a b i l
•
Lumânările p e n t r u urechi ale indienilor
se
Mod de acţiune
cu
c e r u m e n : „ c e a r a " d i n u r e c h i . A ş a c u m se î n t â m p l ă l a
dentă,
încep
a r t r e b u i să c u r g ă , c i să se e v a p o r e , a ş a c u m
î n t â m p l ă la o l u m â n a r e acumulare
şi
se
sinuzite,
externă a urechii. Pereţii conductului auditiv sunt tapetaţi glande
cilindrului
c u fitil,
echili
otalgii. O
conductul
(ver trebuie
în
uleiuri
Extremitatea
liberă a l u m â n ă r i i este aprinsă. N e f i i n d p r e v ă z u t ă
lumânării n u Sau,
sau
scleroza
o r g a n e l o r a p a r a t u l u i auditiv, fie la t u l b u r ă r i d e e c h i l i b r u
brului.
zdrobite
auditiv al p a c i e n t u l u i care stă culcat pe o parte.
lumânarea tij, bâzâituri...)
medicinale
L u m â n a r e a este aşezată vertical pe intrarea î n
C h i a r d a c ă e s t e i r i g a t ă d e v a s e s a n g v i n e şi l i m f a t i c e , internă
plante
la
esenţiale.
p l u , şi v i c e v e r s a .
chea
adaugă
şi r i g i d i z a t c u a j u t o r u l c e r i i d e a l b i n e
sudoripare
se g o l e s c
operaţiei.
şi s e b a c e e s u n t s t i m u l a t e .
şi-şi r e i a u
activitatea
de
D a c ă
filtrare
şi
eliminare. •
Circulaţia
sangvină
şi
cea
p â n ă la urechea internă, p e r m i ţ â n d şi e p u r a r e
a
organelor
aparatului
limfatică
sunt
astfel o m a i b u n ă acustic
şi a l
activate irigare
echilibrului.
P e r s o a n a t r a t a t ă are senzaţia c l a r ă c ă îşi s i m t e c a p u l m a i
uşor,
127
m d eă grea ea u ie, duree rli de cap pot d m iniua1Q s auaid sip aaj;t p rogreas vd i.e maibn I O limfatic D e ş e u e l r i , p e n r u t a a u j n g e n î e m o n c o t , i r m e g r p e c a e l a S e r t a e t a z ă n î o t d t e a u n a a m b e l u r e c h i n î c u r s u l a c e e l a i ş i v en oza s ăc atress ie ttle m uu lşiisa ngv n iaelsau pe e caare lao m ilare fac tim ă,pao cra e a să a t. ş e d n i e ţ . n I c a z u e l r i a c u e t , s u n t n e c e s a e r t r e i ş e d n i e ţ n l i i e . f n i d , p r n i a e l , o c d e m i l n i e f t i t n t Idecd n ao zu l u n e i c u r e s a u a l m a a l d o l i r c r o n c i e , ş e d n i e ţ e l a u o l c S s i e t m u l m i l faac tipalireseseo fm rue a zsă p elc â n dadeo a la m m il fac u ă o r i p e s ă p ă t m â n ă . L u m â n e ă l r i H o p i s e g ă s e s c n î f a t c i e . A c e s e t c n e c p e n r u t f m r i l t i e . magan ziel specaizilae t. eise2o litre iazd en m ic lon ă fn carepo crn ric u ă ld n îen ia tero iilh rud lee vase o lrter-m il fs ac titiţaeC f m r ă î i t u u n i d l c i l n i le d cie ănru seru lo e xrtaa ceu lalşrira taversre e ază p e reţivo c a paliu relo lrm m ip len faru c ttie, a p t a f m r m î p r o s p ă a t u l m i l f e i ş i ama p erm e tu imd eşd ee uo lrirvassăep ăă rsfa ea secăau ţensgutun re litr.-un U n e r n ă r m i l c t i j î m im l afaretc i.,Cd e u n d e e i s e u n s n i g u r v a s m i l f a c t i d e c a b i l r u m a i aifam a.riC caep alire m iilm fac tipeoa cton u lfn e arte zăee p enre u tse a o fm r a elAcm m i l c t i e l m a i r t n d i l t e sts ca n aclalvc s e v arsăAcen îasatcric uea lm a ţinăsangv niăă a l n v i e u l l v e n e o l r u b i u a l r e . n î s a c u,elri,au cn ag ren pâ n ănae u tm ncoinu fo sireseră rtan spc oara tle ta d e c uăre nu tl m id leşC faetc ia j î t r u c t u u z i l t â n d e s a n g v n i . palireelpen sru a ngv nie şae iracap alie reş eleuo m iilr.fac tieândac o iţc nrie au ză m îven p roa e u n ă t e v a c u d l r C c a l a ţ i seăd es e tifeind e e fcu tso am să,uu s ie tm ug lv m il n fae c tinsc n îâcn ea rcu ăş sp ărocom p e n s e z e c e ţ e l s i e t l i s a n n i i t i f d i p ra insc a cv tia ta ic tev s aupen ree ţtauaa e cd au p ale irădn v enos as ărcn îşs isie poa e tu n im t e f i a t i t a i t e a r u r c i a i a t m u l i il G fatc ia.ngo i l n i m i l f a t c i i s u n t d s i p u ş i n î g r u p u r i d e a u l n g u l vg as e o lră rm ilcufac tic eu .răa R o u lluo lm roe se tşim uă p tilrau lrea , da rrga n în o tsd tm eau n aEiarese elg ă u t ţ r e a l r i a p o i u u l . i seh sc î. numărmae rn î regu inea gâtuu l,i a axe lio lr şi n î cea n iă g n iaăln sistemul
Aplicaţii
capilarele vasele
ganglion
trunchiurile canalul toracic.
129
Ganglionii limfatici sunt staţii de filtrare care folosesc la apărarea împotriva procesului infecţios; ei constituie sediile cele mai importante de producere a limfocitelor - globulele albe. Când corpul este agresat, în timpul unei infecţii de pildă, producţia de globule albe creşte repede şi proporţional cu intensitatea agresiunii. Ganglionii cei mai apropiaţi de locul în care se produce agresiunea sunt cei care reacţionează primii. Ganglionii inflamaţi sunt tumefiaţi, calzi şi dureroşi la apăsare. Activitatea ganglionilor poate fi insuficientă, făcând ca filtrarea, degradarea şi transportul deşeurilor să se facă defec tuos, în plus, dacă producţia de limfocite este insuficientă, organismul se apără prost de agresiunile microbiene şi devine prea receptiv la infecţii. Printre organele producătoare de limfocite se găsesc, ală turi de ganglionii limfatici, şi splina, timusul, amigdalele şi apendicele cecal. Buna funcţionare a sistemului limfatic este deci primor dială, căci el nu participă doar la eliminarea deşeurilor, ci joacă şi un rol cheie în apărarea organismului.
Drenajul sistemului limfatic Metodele de drenaj deja menţionate, care acţionează asupra emonctoriilor, influenţează şi sistemul limfatic, dar doar la modul general şi nespecific. Prezentăm aici trei metode care permit o acţiune directă şi specifică asupra sistemului limfatic: Postul negru
Orice post negru obligă organismul să-ţi extragă lichidele din limfă pentru a menţine un volum sangvin normal. într-a devăr, pierderea apei prin transpiraţie, urină etc, nu este compensată în cazul postului negru. Organismul nu mai are deci decât o singură soluţie, aceea de a extrage din fluidul extracelular, deci din limfă, lichidul care îi lipseşte. Se creează astfel o accelerare a circulaţiei limfatice, care se tra duce printr-o deversare într-o cantitate mai mare a limfei în circulaţia sangvină. Acest procedeu este eficient pentru a epura mai repede limfa care, se ştie, circulă foarte încet. Dar este un procedeu problematic şi necesită consiliere şi supraveghere din partea unui practician competent. Masajul Vodder (sau masajul de drenaj limfatic)
Acest masaj extrem de blând şi de lent permite desfun darea ganglionilor limfatici congestionaţi şi accelerarea înaintării limfei în vasele limfatice. Acest masaj este foarte eficient, dar având în vedere complexitatea acestei metode, nu vom intra aici în detalii. 130
131
P e r s o a n e l e i n t e r e s a t e d e a c e s t m a s a j se v o r a d r e s a u n u i tru
cen
specializat.
Masajul zonelor reflexogene
A
se v e d e a a n e x a
plantare
2.
Derivaţiile Diferitele tipuri de deşeuri Forţa umoral
vitală
cât
m a i
caută curat
întotdeauna
cu
putinţă
să
menţină
expulzând
mediul
deşeurile
prin
e m o n c t o r i i . D a c ă a c e s t e e l i m i n ă r i se m a n i f e s t ă î n m o d mal, v o r b i m atunci despre boală care -
o ştim a c u m -
anor
nu
este
a l t c e v a d e c â t u n şir d e c r i z e d e c u r ă ţ a r e c r e a t e şi d i r i j a t e către forţa vitală pentru a obţine C â n d
u n
emonctoriu
este
de
autovindecarea. supraaglomerat
şi
nu
poate elimina deşeurile, organismul nu-şi abandonează
mai totuşi
eforturile curative: el v a dirija deşeurile aflate î n exces spre altă cale de
I n afara perioadelor de boală, deşeurile sunt deviate de u n e m o n c t o r i u la a l t u l f ă r ă să n e d ă m
seama de aceasta.
m a i v i z i b i l şi se n u m e ş t e
p e n t r u a fi înlocuită d e o „ n o u ă " m a l a d i e . M a l a d i a
dispare nouă
este n o u ă decât c u n u m e l e , căci î n realitate ea a rămas
nu
prac
aceeaşi. Alternanţa
exemplu
132
mult
transfer morbid.
I n cursul u n u i transfer morbid, o primă maladie
I
la
Dar
c â n d acest f e n o m e n are loc î n t i m p u l u n e i boli, el este
tic
o
ieşire.
dintre
frapant
o
şi b i n e
eczemă
şi o
cunoscut
de
criză de transfer
astm
este
morbid.
un D e
133
î n d a t ă
c e
m e n t
a s t m u l
e s t e
r e p r e s i v ,
c u t a n a t , r â n d u l
t o x i n e l e
u n d e e i ,
s e
e l i m i n a r e a
i n v e r s fi
ş i
a j u n g
d i r i j a t e
a t u n c i
n o i
d i n
t u l b u r ă r i
E x e m p l e l e c ă
p r i n
n o u u n l a
t u l b u r ă r i l e
p e
p l ă m â n i .
c a r e
î n
f a c
d r u m u l
ş i
i n i m i i
s u f e r i t
n u
s u n t
a p ă r e a
l e g ă t u r ă
î n t r e
D e r i v a ţ i a T e h n i c i l e
d e
o r g a n i s m u l m u l t e
e t c . v a
P â n ă
â
u n
u n i c
t e h n i c ă
a t a c u r i
i z o l a t e
şi
şi
c e
i m i t ă
e x p l o a t e a z ă
p u t e a
e l i m i n a
u n
e f o r t u r i l e
c a p a c i t a t e a a c e l a ş i
t i p
f o r ţ e i p e
d e
fiecare
ş i
a r
a
m
p u t e a
a r
f i î n
e l i m i n a t
m e d i c i n a
d e ş e u r i :
v o r b i t
c â n d
E x i s t ă
e s t e î n
s e
î n ţ e l e g e m
p u t e m
v i t a l e .
c a r e
d e ş e u
o
c i t a
m a i
n u
b o g a t e
î n
f a c
p r o t e i n e , l a c t a t e ,
p a r t e
C r i s t a l e l e s a u
d e
d e c â t
g l u c i d e
s a u
g r u p u l
s ă
n e
s u p u r a ţ i i
s a u
g e n e
n u
s a u
m a l a d i i
c r o n i c e ,
î n
c ă
c u r g ,
c a t a r u r i .
c r i s t a l o i d e
s c i a t i c a ,
c a l c u l i i ,
e t c . m e t a b o l i s m u l u i d i g e s t i a
t i p u l
p r o v e n i
b o l i
f a p t u l
r a r e o r i
c ă r n i i ,
l e g u m i n o a s e l o r
d i n
p o t
a c u t e
d i n
d e
a r t i c u l a ţ i i l e
p r o v o a c ă
P r i n
c r i s t a l e
r e z i d u u l
r e z u l t ă
c a
o r g a n i s m ,
d e
u s c a t e
s u n t
c a r e
p r o d u s e l o r u r e e a
d a t e
f a c e
c r i s t a l e .
c u r g " .
r e u m a t i s m e l e
C r i s t a l e l e
d e
î n
n u
p r o v o a c ă
e c z e m e l e
d e ş e u r i l e
a r e
p e
„ c a r e
b o l i l e
c a r e
t i p i c e
a c u m u l e a z ă
c ă
P r i n t r e
n i s i p u l
d e
ş i
p e r i c u l o a s e
ş i
p r o t e i n e l o r :
ş i
u t i l i z a r e a
a l
p e ş t e l u i ,
c e r e a l e l o r .
s u n t
a l i m e n t e l o r a l
o u ă l o r ,
A c i d u l
u r i c
.
c r i s t a l e .
d i n t r - u n d e
e x c e s
t i p u l
d e
a l i m e n t e
z a h ă r u l u i
a c i d
r a f i n a t
ş i
J -
î n t o t d e a u n a
e x i s t a
u n
e l i m i n a t e r e a l i t a t e
ş i
c o n s i d e r ă
a l
d e ş e u r i
d e
f e l u r i
e m o n c t o r i u
s e
c i
f e l
d e ş e u r i
e x i s t ă
o b s e r v a ţ i i
b a z ă
c a r e
d e
v a
f i
•
•
t i p u r i
t e m p o r a r
d e l o r
s u d o r i p a r e ;
•
c o n s u m u l
p u t e a
m o r b i d e .
c r i s t a l o i d ă d e c u r g e
r e g i m u l u i
s t i m u l a r e a
e s t e
n u
a p l i c a t ă
c o r e c t a r e a
p r o c e s e l o r
l o r
m a l a d i a
d e
c a r e
d i r e c t
s u f e r i m ,
d i n
t e r a p i a
c a r a c t e r i s t i c i l e
c r i s t a l e l o r :
s u p r i m â n d
d o u ă
a
d e
şi
a n u m e .
c ă
D e s c o p e r i r e a
u m i l e i
s a u
e m o n c t o r i u d e
I n d i f e r e n t
î n
d e ş e u r i
p r i n t r - u n
m u l t e
c e r u r i l e .
c h i m i c e ,
d e s p r e
s i n g u r
o r i c u m m a i
p r i n t r - u n
n a t u r i s t ă ,
c r i s t a l e l e
a n a l i z e l o r
d i z o l v a
ş i
a l i m e n t a r ,
a l i m e n t e l e
e l i m i n ă r i l o r
g e n e r o s
d e
d i m i n u â n d
p r o d u c ă t o a r e l a
n i v e l u l
l i c h i d e ,
î n
d e
c r i s t a l e ;
r i n i c h i l o r
c a r e
s a u
ş i
a l
g l a n
c r i s t a l e l e
s e
v o r
e l i m i n a .
C r i s t a l e l e C e r u r i l e
D e ş e u r i l e
g r u p a t e
s u b
t e r m e n u l
d e
„ c r i s t a l e "
s u n t
d e ş e u r i D e ş e u r i l e
s o l u b i l e
î n
l i c h i d e .
S u n t
e v a c u a t e
p r i n
r i n i c h i
ş i
s u d o r i p a r e
c a r e ,
c o n s i s t e n t
p e n t r u
p r i n
u r i n ă
ş i
t r a n s p i r a ţ i e ,
o f e r ă
u n
î n
l i c h i d e .
s u n t
n e
s u f l ă m
d u r e
ş i
v ă t ă m ă t o a r e
I
134
c r i s t a l e .
d e
„ c e r u r i "
m a t e r i a
s u n t
v â s c o a s ă
d e ş e u r i
i n s o
e l i m i n a t ă
a t u n c i
n a s u l
N i s i p u l
p e
c a r e - 1
a v e m
c e r u r i l e
s u n t s e
c e r u r i
c a r e
a c u m u l e a z ă
n u î n
s e
d i z o l v ă
s â n g e ,
î n
a p ă .
v o r b i m
d e s p r e
a s e m e n i h e m o g l i a z ă ,
a d e v ă r a t e
n u m e l e
l o r . C â n d
D e ş e u r i l e - c r i s t a l e
s u b
M u c o z i t ă ţ i l e ,
s p r i j i n c â n d
d i z o l v a r e a
g r u p a t e
g l a n d e l e l u b i l e
u n o r
I
z a h a r i c a l e l o r .
a c u m ,
a l t u l .
r o d u l
o
d e r i v a ţ i e
d e
c a
d e ş e u r i l e
d e
e s t e
c i
s a u
e x e m p l e
d u r e r o a s e ,
î n ţ e l e g e
c ă i .
g e n e r a l ,
s a u
e l e ,
o c h i
s u n t
n e v r i t e l e ,
continuu efort al forţei vitale de a purifica mediul interior eliminând deşeurile. f ă r ă
î n
C â n d r a l
d e ş e u r i l e
v o r
o b s e r v â n d u - s e ,
t r e z i r e s c â r ţ â i e
l a
r e m e d i i
c a z u r i ,
o r g a n
a l
D a c ă
p r i n
f a ţ ă ,
a l t e
s a u
f i c a t u l u i ,
f i e c a r e ,
l e - a
d e
t r a t a
e m o n c t o r i u !
e c z e m ă .
b l o c a t ă
c a z u l
e m o n c t o r i u
ş i
d e
e s t e
p r i n t r - u n
s p r e
f o r m ă
î n
n i v e l u l
a b u n d ă
d i r i j a t e
p i e l e
l a
a l t
„ s t ă p â n i t "
s u b
d e ş e u r i l e ,
s p r e
d e
s u n t
m a n i f e s t ă
a n t i s i m p t o m a t i c e ,
v o r
s u f i c i e n t
d i m i n e a ţ a
i a r
c â n d
s e
a c u m u l e a z ă
î n
l i m f ă ,
d e s p r e
l i m f o g l i a z ă .
l a
135
Cerurile se elimină prin ficat, intestin şi glandele sebacee. Bila, scaunele şi sebumul sunt suporturi pentru eliminarea cerurilor. Dacă aceste emonctorii nu elimină sufi ciente ceruri, căile respiratorii vor putea fi utilizate drept ieşiri de urgenţă: mucusul, mucozităţile, sputa etc. sunt ceruri. Uterul este şi el o cale de ieşire atunci când elimina cerurile sub formă de leucoree. Bolile cerurilor sau maladiile coloidale nu sunt în gene ral dureroase cum sunt maladiile cristaloide; în schimb, ele curg. Toate catarurile sunt boli ale cerurilor: catarurile căilor respiratorii precum astmul, bronşitele, sinuzitele etc; catarurile pielii de tipul eczemelor supurante, acneei etc; catarurile uterului, ale căilor digestive... Cerurile provin dintr-o alimentaţie prea bogată în glu cide: cerealele, pâinea, tăiţeii, şi dintr-o alimentaţie prea bogată în lipide: grăsimile folosite în prăjeli. Lanţurile lungi de molecule de amidon prost degradate formează ceruri. Terapia bolilor cerurilor constă din: • oprirea sursei de ceruri printr-o reformă alimentarii adecvată: diminuarea sau suprimarea alimentelor incrimi nate; • drenarea cerurilor excedentare prin emonctoriile adecvate; • „secarea" organismului. într-adevăr, dacă cristalele se elimină mai uşor când se bea mai mult, cerurile, dimpotrivă, se elimină mai bine diminuând aportul de lichide. Cerurile, fiind insolubile, au tendinţa să se acumuleze în limfă. Bând puţin timp de câteva zile, obligăm organismul să-şi extragă lichidele din limfă pentru a menţine volumul sangvin nor mal, în acest fel, cerurile, transportate prin limfă, pătrund în cantitate mai mare în curentul sangvin decât în mod normal.
136
Toxinele (surse/caracteristici/terapii)
Exemplu
Cristalele
Cerurile
Nisip în ochi
Mucozităţi, sputâ
Nisip în articulaţii Ex.: acid uric
Solubilitate Solubile în Emonctorii
apă
Puroi din coşuri cu vârf alb Ex.: colesterol Insolubile
Rinichi
Ficat - vezică biliară
Glande sudoripare
Intestin
Glande sebacee Căi respiratorii
Boli
Maladii cristaloide
Maladii coloidale
Dureroase -
Nedureroase -
- N u curg Ex.: - reumatisme
Sursă
Curg (cataruri) Ex.: - bronşită
- sciatică
- sinuzită
- calculi renali
- acnee
- eczeme uscate
- eczeme supurante
- nevrite
- leucoree
Proteine
Amidon
Zahăr alb
Grăsimi
Alimente acidifiante
Terapie
Terapie lichidă
Terapie
- multe lichide
- plante laxative
- plante diuretice
- plante hepato-biliare
- plante sudorifice
- plante pulmonare - suprimare a sursei ali mentare de ceruri
- sudoraţie - suprimare a sursei ali mentare de cristale
uscată
137
* % * | Practica d* I derivaţiilor Să rezumăm sub formă de tabel relaţia emonctorii-deşeuri: Deşeuri
Ceruri
Emonctorii principale Ficat-vezicâ biliară
Cristale Rinichi-vezică
Intestin Glande sebacee Emonctorii secundare Câi respiratorii Mucoasa uterină
Glande sudoripare Mucoase în general (stomac, căi respira torii, uter...)
Distincţia între emonctoriu principal şi secundar permite sporirea eficienţei curelor. Un emonctoriu principal curăţă corpul mai uşor şi de mai multe deşeuri decât un emonctoriu secundar. Emonctoriile din interiorul unei categorii sunt enume rate în ordinea importanţei. Exceptând cazurile în care există disfuncţii ereditare sau dobândite, rinichii, de exemplu, fil trează şi elimină mai multe deşeuri decât glandele sudoripare şi acestea din urmă mai multe decât mucoasele în general. O derivaţie este un transfer de toxine de la un emonctoriu la altul, realizat voluntar. Tehnicile utilizate nu vizează niciodată să blocheze poarta de ieşire surmenată, ci să deschidă larg o alta, menţinând o eliminare energică cu ajutorul unui drenant. Puternicul curent de eliminare astfel creat aspiră oarecum deşeurile, inclusiv cele blocate în emonctoriul surmenat. De exemplu, o transpiraţie zilnică puternică obţinută printr-o baie hipertermică provoacă o eliminare intensă de cristale la nivelul pielii: deşeurile care blochează rinichii sunt astfel deviate spre emonctoriul cutanat.
J
138
Regula de aur constă în a utiliza întotdeauna un emonc toriu de acelaşi tip. De pildă, dacă glandele sebacee sunt supraîncărcate cu deşeuri (acnee, piele grasă, furuncul...), va fi mai utilă devierea deşeurilor spre ficat şi vezică biliară care sunt emonctorii pentru ceruri - decât spre rinichi - care sunt emonctorii pentru cristale. O a doua regulă constă în utilizarea cu prioritate a emonctoriilor celor mai puternice, adică a celor care sunt cât mai sus în capul listei. Având o capacitate de eliminare mai mare, derivaţia va fi mai uşor de realizat şi mai eficientă. O remarcă specială la adresa cuplului ficat-intestin. Aceste două emonctorii sunt strâns dependente unul de celălalt pentru că se succed pe drumul spre exterior: bila se cretată de ficat şi deşeurile pe care le conţine sunt întâi de versate în intestin, înainte ca acesta să le elimine în exteriorul corpului. Este deci important să ne asigurăm că deşeurile eliminate de către ficat în timpul curelor de drenaj vor putea fi eliminate în afara organismului de către intestin. Derivarea constă deci în drenarea deşeurilor printr-un emonctoriu diferit de cel pe care l-ar fi folosit organismul. Mai multe motive pot justifica o derivaţie: Eliminările cele mai eficiente, adică cele mai abundente şi uşoare se fac prin emonctoriile principale. Deşeurile care sunt foarte greu eliminate printr-un emonctoriu sunt deviate spre un alt emonctoriu principal. De exemplu, când o bronşită durează sau devine cronică şi cerurile se tot elimină prin căile respiratorii, ele trebuie deviate spre alt emonctoriu principal pentru ceruri. Plămânul nemaifiind utilizat ca emonctoriu, bronşita se calmează şi dis pare. Atunci când mareea de toxine care încearcă să iasă printr-un emonctoriu este prea abundentă şi agresivă cu ţesuturile organului filtru, iar acesta din urmă riscă să fie 139
lezat
iremediabil,
afluxul
de
toxine
este
deviat
spre
un
e m o n c t o r i u . E m o n c t o r i u l s u p r a î n c ă r c a t şi a m e n i n ţ a t d e
alt
masa
d e t o x i n e e s t e a s t f e l d e g r e v a t şi f e r i t . D e
dureroasă.
sudori
uneori pielea într-o întinsă rană deschisă
Favorizând
eliminarea
cristalelor
prin
cure
t r a n s p i r a ţ i e , n u f a c e m d e c â t să î n r ă u t ă ţ i m s i t u a ţ i a ,
ind deşeurile spre u n e m o n c t o r i u de acelaşi tip:
deseori
deşeurile
cantonate
în
ficatul
e t c ,
de
ieşire d u b l ă : e m o n c t o r i u
pentru ceruri
g l a n d e l e s e b a c e e şi e m o n c t o r i u p e n t r u c r i s t a l e p r i n sudoripare.
Pielea
este
de
asemenea
rezistent care suportă u n drenaj Unele drenaj un
organisme
general -
pericol
necesar
pentru
totuşi evacuarea cutanat.
Chiar
sunt
de
fi
D a r
D e o
pildă, două
parte
şi d e
deşeurile
părăsesc
organismul
ar
puţin
sunt
bolnav
scurt. rânduri'de câte 3 sau 4 ventuze
alta
a coloanei vertebrale
aspiră
aplicate
spre
piele
sângele supraîncărcat ce stagnează la nivelul sistemului respi rator. I n acest m o d , sunt oprite crizele d e a s t m i m i n e n t e se c a l m e a z ă
tulburările
afara organului mare pentru
pulmonare.
Toxinele
sensibil fără ca acesta
să f a c ă
sunt u n
sau
atrase efort
reprezenta
c a p i t o l e l e 2 9 şi 3 0 .
a
suc
d e a r g i l ă şi d e f r u n z e d e v a r z ă d e s c r i s e
realiza
emonctoriul
surmenat
de
către
şi d e l e z i u n i p e c a r e l e - a r s u f e r i î n t i m p u l t r e c e r i i
de to
xinelor. I n s i t u a ţ i i d e u r g e n ţ ă şi p e n t r u a e l i b e r a r e p e d e
organis
m u l , p u t e m c r e a u n e m o n c t o r i u artificial spre c a r e să
deviem
preaplinul de toxine. Tehnicile care permit crearea unei de
ieşire
suplimentare
menţionate a
de
sunt
aici decât p e n t r u a ajuta la înţelegerea m a i
bună
care
sunt
guvernează
lipitori permit
de
uz
curent
derivaţiile,
unei anumite
şi
Sângerările
cantităţi de
î n c ă r c a t c u t o x i n e să părăsească r e p e d e o r g a n i s m u l . Pe poate
I
140
fi
porţi
n u
principiului
aplicarea
n u
aplicat
şi
u n
produs
iritant,
asemeni
în
prea
eliminare.
ces şi c a t a p l a s m e l e
încât
pentru
scurg
foarte
drenaj, v o m p u n e la adăpost organele interne de u n exces muncă
se
fixare).
P e n t r u a d e v i a deşeurile spre piele, p o t fi utilizate c u
solicitat întâi
este
tulburările,
pe d r u m u l cel m a i
un
supraîncărcate
interne. va
acesta
prin
glandele
emonctoriu
refacerii terenului -
deşeurilor,
de
energic.
atât
organele
dacă
u n
se
spre
suprafaţă, spre piele. A c e s t e m o n c t o r i u prezintă avantajul a fi o p o a r t ă
localizate
de
profunzime
către
Creând o poartă de eliminare aproape de zona unde
devi
rinichii.
Pentru a proteja organele interne, inima,
lichidele încărcate cu deşeuri (tehnica abcesului de
şi de
solicitând
p i e l e a s u p l i m e n t a r . T r e b u i e , d i m p o t r i v ă , să o d e g r e v ă m
deviază
croton*
de forţa c u care pielea este agresată d e
produsul iritant, apare o băşică sau o rană pe u n d e
e x e m p l u , eliminarea de cristale prin glandele
pare transformă
terebentină, u n căţel de usturoi tăiat î n două, ulei de etc. I n funcţie
sau
sânge piele
esenţei
de
* C r o t o n , a r b o r e t r o p i c a l cu s e m i n ţ e toxice (n.tr.)
141
în
Partea a doua: Dezincrustajul deşeurilor profunde
Dezincrustajul
2
D e ş e u r i l e c i r c u l a n t e şi deşeurile impregnate
Tehnicile de dezincrustaj al deşeurilor au acelaşi scop ca drenajul: eliminarea deşeurilor. Dar deşeurile vizate de această tehnică nu sunt aceleaşi. Ele se găsesc în profunzimi le tisulare, în vreme ce drenajele vizează deşeurile situate mai la suprafaţă, aproape de emonctorii. în funcţie de localizare, se disting deci două tipuri de deşeuri: deşeurile circulante şi deşeurile necirculante sau impregnate. Deşeurile circulante
Aceste deşeuri se numesc aşa pentru că sunt localizate în regiunile corpului unde circulaţia se face în ritm rapid. De altfel, din acest motiv sunt mai uşor accesibile şi uşor de drenat. Deşeurile circulante sunt localizate în emonctorii, de unde vor fi în principiu eliminate în scurtă vreme. Este I
142
vorba, de pildă, despre materiile fecale care se găsesc încă în intestin, de urina care este încă în vezică, despre sebumul glandelor sebacee etc. Sunt considerate circulante deşeurile care, datorită unei proaste eliminări, rămân mai multă vreme în ţesuturile emonctoriilor: bila care saturează celulele hepatice, sărurile reziduale care îmbâcsesc celulele renale etc. O altă localizare a deşeurilor circulante este sângele. Este vorba despre deşeurile transportate de sânge, în egală măsură cele care s-au depus pe pereţii vaselor şi cele care stagnează în reţeaua capilară. Ele se găsesc atât de aproape de o poartă de ieşire, încât sunt eliminate de îndată ce emonctoriile încep să funcţioneze corect şi se restabileşte cir culaţia. Deşeurile necirculante sau impregnate
Sângele circulă repede prin întregul nostru organism, dar nu se întâmplă acelaşi lucru cu fluidele care înconjoară celulele şi cu limfa care circulă în reţeaua limfatică; acestea au un ritm mult mai lent. Deşeurile care se găsesc în aceste fluide sunt în consecinţă mult mai greu de ţintit şi de elimi nat, căci ele se îndreaptă foarte încet spre emonctorii. Bineînţeles că şi aceste deşeuri circulă. Dar ele au fost numite „necirculante" pentru a putea fi bine diferenţiate de deşeurile de suprafaţă care se deplasează repede şi uşor. Deşeurile necirculante pot fi considerate şi drept deşeuri impregnate, deoarece unele dintre ele stagnează multă vreme în profunzimile mediului intern, impregnând ţesuturile celu lare şi fiind din acest motiv deseori greu de dizlocat. în linii generale, deşeurile necirculante sunt mai greu de eliminat, căci trebuie întâi să părăsească mediul celular, pen tru a fi apoi antrenate de curenţii lenţi de fluid extracelular 143
pân;i la un capilar sangvin şi de acolo să ajungă la un emonc toriu prin circulaţia generală. Eliminarea deşeurilor impregnate depinde deci mult de cantitatea de deşeuri circulante de la suprafaţă. Cu cât sunt mai lipsite de toxine emonctoriile şi sângele, cu atât le este mai uşor deşeurilor să iasă la suprafaţă. In funcţie de momentul interpretării, un deşeu poate fi circulant sau necirculant. Deşeurile circulante devin necir culante pentru că ele se depun unele peste altele, pe măsură ce se acumulează, asemeni straturilor de sediment, primele valuri de deşeuri fiind împinse în profunzime de către urmă toarele. Un fapt deosebit de semnificativ confirmă acest lucru: analizele de sânge arată că o valoare de 0,7 grame de uree pe litru de sânge este normală, că 1-2 grame pe litru este o va loare prea mare, iar mai mult de 2 grame pe litru reprezintă un pericol. Dar s-a dovedit că în timpul unei dialize, timp dc 24 de ore, atunci când totalitatea sângelui arterial este extrasă din organism şi trecută printr-un filtru care fixează ureea şi apoi reintrodusă la nivelul unei vene, se ajunge la epurarea a până la 300-400 de grame de uree! Aceste 300-400 de grame de uree evident că nu erau stocate în sânge, întrucât prezenţa a doar câteva grame este considerată mortală. Dar, neputând fi eliminate normal, ele au fost refu late înfluideleextracelulare şi nu au putut ieşi la suprafaţă decât prin intermediul dializei. Deşeurile necirculante devin la rândul lor deşeuri circu lante, adică ajung în sânge şi se elimină cu uşurinţă atunci când nu mai sunt împinse şi menţinute în profunzime de către prezenţa deşeurilor circulante. Deschiderea emonctoriilor, prin curăţarea „suprafeţei" deşeurilor circulante, permite, în principiu, deşeurilor necir culante să ajungă progresiv la suprafaţă. Dar acest procedeu
este uneori prea lent şi nu este întotdeauna suficient, căci deşeurile sunt deseori puternic incrustate. Desigur, eliminarea deşeurilor circulante prin drenaje aduce deja o ameliorare şi o vindecare. Dar unele tulburări persistă atâta timp cât nu s-a efectuat o curăţare profundă la nivelul deşeurilor incrustate. Aici trebuie să intervină tehnici speciale de dezincrustaj. Acestea acţionează în două feluri. Ele intensifică combustiile la nivel celular şi obligă astfel organismul să degradeze o cantitate mai mare de combustibil şi de deşeuri. Deşeurile rămân deseori incrustate în profun zime pentru că sunt prea voluminoase. Dezincrustajul constă atunci din arderea deşeurilor acolo unde se găsesc sau din descompunerea lor în particule mai mici, care vor putea urca spre suprafaţă, unde vor putea fi eliminate. Tehnicile de dezincrustaj intensifică şi circulaţia între inte riorul şi exteriorul celulelor pe de o parte, şi între fluidul extracelular şi circulaţia sangvină (la nivel capilar) pe de altă parte. Circulaţiafiindaccelerată, schimburile se intensifică şi deşeurile sunt mai uşor de extras din profunzimi şi de condus spre emonctorii. înainte de a trece la expunerea acestor metode, trebuie lansat un apel la prudenţă: Modul de desfăşurare a curei de dezincrustaj nu tre buie niciodată exagerat! Din două motive. Unele persoane, odată conştiente de rolul toxinelor şi de posibilităţile de dezincrustaj, îşi impun cure atât de intensive încât îşi pierd nu doar toxinele, ci şi sănătatea! Nu trebuie uitat că la polul opus al bolii datorate supraîncărcării, se află boala datorată carenţelor. Curele de dezincrustaj prea constrângătoare, prea lungi şi în consecinţă prost adaptate posibilităţilor individuale pot, pe ter men lung, să devitalizeze şi să carenţeze organismul. într-adevăr, 145
|
144
|
serurile
substanţe nobile şi utile, precum minerale, vitaminele etc. sunt şi ele extrase din ţesuturi şt eliminate din corp în cursul procesului de curăţare organică. Apariţia crizelor curative mai mult sau mai puţin vio» lente este al doilea motiv pentru a nu exagera în modalitatefl de practicare a curelor de dezincrustaj. Având în vedere importanţa pe care o au aceste crize, capitolul următor va A în întregime consacrat acestui subiect.
*J Crizele 3 curative Două noţiuni sunt esenţiale pentru înţelegerea acestui fenomen: • Organismul caută în mod constant să scape de sub stanţele care îi sunt dăunătoare, expulzându-le prin emonc torii. • Sângele este un lichid organic epurat cu prioritate, căci buna funcţionare a organismului depinde înainte de toate de compoziţia lui. în mod normal, eliminarea deşeurilor din sânge se face prin emonctorii. Dar atunci când acestea sunt depăşite de muncă şi când compoziţia normală a sângelui este ameninţată, forţa vitală - în disperare de cauză - este con strânsă să împingă deşeurile în mod anormal spre interiorul organismului, în ţesuturile profunde. Totuşi, această situaţie anormală de autointoxicare nu poate fi decât provizorie şi forţa vitală aşteaptă prima ocazie pentru a face să iasă aceste toxine la suprafaţă, pentru a le expulza în exterior. Această ocazie îi este oferită de fiecare dată când scade cantitatea de toxine circulante. Este în spe cial cazul curelor de dezincrustaj de tipul posturilor sau al monodietelor şi al curelor de drenaj foarte intensiv. „Supra faţa" fiind brusc liberă, toxinele urcă în masă din profunzimi. Aceste reveniri bruşte ale toxinelor antrenează eliminări spectaculoase şi violente la nivelul emonctoriilor, pentru că acestea sunt constrânse să lucreze într-un ritm accelerat pen tru a elimina repede toate deşeurile care le ies în cale. Organismul este atunci în stare de criză, criză care vizează salvarea organismului prin curăţare. Pentru acest motiv, aceste crize de curăţare sunt numite crize curative. 147
|
Crizele
curative
p o t să
se
manifeste
diferite, dar, î n definitiv, e l e se a s e a m ă n ă catalogate: specifice umple
pielea
acneei
se p o a t e
acoperi
sau c u eczeme,
c u secreţii
feluri
similare
poate
foarte intoxicate: bolnavi supramedicaţi, mari fumători,
curge
ca în
r ă c e l i s a u î n sinuzite, a r t i c u l a ţ i i l e se p o t i n f l a m a c a î n reurnfl»
D e Este
A c e a s t ă a s e m ă n a r e d e aspect î n t r e crizele c u r a t i v e şi boli
bolile
n u
să n e surprindă sunt
altceva
pentru
decât
că, aşa c u m a m
crize
curative
văzui,
declanşate
dr
C u
toate
că uneori
sunt
foarte
spectaculoase,
crizele
curative n u durează m u l t ă vreme: d e la câteva ore la câtevn zile. S i m p t o m e l e crizei dispar r e p e d e , î n t r u c â t deşeurile
care
Crizele curative sunt deci benefice, p e n t r u c ă ele pertu H c o r p u l u i să se elibereze d e o m u l ţ i m e este i m p o r t a n t uneori
de toxine. Acest
d e ştiut, căci manifestările
impresionante
şi d e t e r m i n ă
persoanele
avertizate asupra acestui aspect să a b a n d o n e z e Salutare,
crizele
curative
lucru
acestor crize
n u ar trebui
sunt
insuficient
fructe
de
nici
repfU
altfel a r putea
rezulta consecinţe
toriile ar putea fi lezate d e u n iritante
care
le-ar
traversa,
flux
prea abundent
sau, m a i grav,
emonctoriul supraîncărcat s-arputea Posibilitatea n u
este însă
primul
de a ajunge
foarte
mare.
Emoţie*
de
d a r ş i m a i jflp,
lucru
curative
prea
se p o a t e
|
148
C H VASEY, ED. JOUVENCE, 1 9 9 2 .
constă
î n urmarea,
î n acest
compus
(cereale
d i n prima
progresiv
timp
prin o
de u n a sau
din multe
complete,
presare
alimentari
d e alge,
la
toate
toxinelor. O
la
de matcă,
cătinei
c a r e se r e a
parte a deşeurilor
printre
este
astfel
iar restul v a fi
m a i uşor d e eliminat: deşeurile fiind m a ibine degradate, versează m a i uşor
se
drojdiei
al
metabolismele,
eliminată datorită ameliorării metabolismelor,
de
care
de tipul polenului,
lăptişorului
fel intensifică
legume,
germeni
rece),
masiv d e substanţe catalizatoare
c a r e şi d e g r a d a r e a
tra
filtrele.
c ă aceste
două
modalităţi
e f e c t u â n d u n d r e n a j g e n e r a l şi u r m â n d
p o t fi
combinate
u n regim bogat î n v i
t a m i n e şi o l i g o e l e m e n t e . D a c ă totuşi o criză c u r a t i v ă este p e p u n c t u l d e a ea ar putea fi frânată într-unui d i n modurile •
Se
poate
elibera
emonctoriul
apărea,
următoare:
supraîncărcat
d u c â n d deşeurile spre u n alt e m o n c t o r i u
şi detoxificare
•
violenţi*
întâmpla
rând la bolnavii deosebit d e slăbiţi sau la
CAPITOLUL REFERITOR LA ACESTE ASPECTE DIN Regenerare
dizlocate
con
(cf. c a p i t o l e l o r 2 0 şi
21 referitoare la derivaţii).
în
persoanele
* DESPRE DURATA CRIZELOR ŞI MOMENTUL CÂND TREBUIE ÎNTRERUPTĂ CURA, A SE CITI ŢI struguri,
prafului
albe*. Aportul
toxine
bloca.
la crize
Acest
nefaste.
fie
u n regim
complemenţi
bere,
d e c â t e o r i e m o n c t o r i i l e n u m a i r e u ş e s c s ă ţ i n ă p a s u l c u ell« minările,
să
nerafinate
rezultat
Bineînţeles
m a t e , n i c i s u g r u m a t e . T r e b u i e î n s ă să f i e c o n t r o l a t e şi f r â n a t e
adică
şi p r o d u s e ulei
adaugă
cura.
deci
altă modalitate
oligoelemente,
lizează
l e - a u p r o v o c a t a u fost e l i m i n a t e d i n o r g a n i s m * .
toxinele
d o u ă l u n i , a u n u i r e g i m f o a r t e b o g a t î n v i t a m i n e , m i n e r a l e şi
grâu,
o r g a n i s m p e n t r u a se v i n d e c a .
ca
cură d e dezincrustaj. O
trebuie
altfel, crizele prea violente sunt foarte uşor d e evitat.
suficient
drenaje uşoare timp d e m a imulte luni, înainte de a începe
tisme etc.
n u
mari
b ă u t o r i d e a l c o o l şi/sau m a r i c o n s u m a t o r i d e c a r n e .
celor
p o t s ă 86
respiratorii
nasul
foarte
toate c u maladiile
c u coşuri
căile
c a î n bronşite,
î n
prin
cura §(J
Se
provocând frână care
poate
stopa
u n curent
şi n u o p r i r e -
contracarează
urcarea
contrar
celui
şi
eliminarea
al eliminărilor.
toxinelor Această
se o b ţ i n e c r e â n d u n c u r e n t d e asimilare
d e z a s i m i l a ţ i a , c e e a c e se p o a t e
face
prin
* A SE CITI D E ACELAŞI AUTOR COMP/EMENTII ALIMENTARI NATURALI, ED. JOUVENCE, 2 0 0 3 .
149
I
r e l u a r e a c h e m a l a
n i v e l
u n e i
f o r ţ a
a l i m e n t a ţ i i
v i t a l ă
l a
n i v e l
e l i m i n a t o r i u .
c i r c u l a n t e ,
c e e a
c e
n o r m a l e .
D
v a
e
d i g e s t i v ,
a l t f e l ,
f r â n a
F a p t u l
d e
r e n u n ţ â n d
a l i m e n t a ţ i a
a l a
v a
m â n c a
v a
a c ţ i u n e a
e i
a d u c e
e l i m i n a r e a
t o x i n e l o r
r e f e r i t o a r e
l a
t o x i n e
a f l a t e
î n
p r o f u n z i m e .
A c e s t e p r e a
c â t e v a
v i o l e n t e
a c e s t e
c r i z e
n u
s u n t
a v e r t i z ă r i
t r e b u i e p e r f e c t
s ă
n e
f a c ă
s u p o r t a t e
ş i
s ă n u
c r i z e l e
u i t ă m
c ă
p r e z i n t ă
î n
c u r a t i v e g e n e r a l ,
Tehnicile de dezincrustaj
p e r i c o l .
Postul P o s t u l a
e s t e
d e z i n c r u s t a P e
u n
t o a t ă
a l i m e n t
p u t e a
i n c o n t e s t a b i l
s o l i d
s a u
f u n c ţ i o n a , î i
p e n t r u
o b l i g a t
s ă - 1
f e n o m e n
a r e
a
c a r e
s e
c o a d a m a r e a s i u n i l e b u l b i l o r
e f i c i e n t
p e n t r u
e s t e î n
flori
e x c e p ţ i a
î n
s o l i d
d e c i
a e r
d e
a r s
m i n e r a l e ,
d i n
e x t e r i o r ,
i n t e r i o r u l
a b s o r b i
a p e i .
d i n
c a r b u r a n t
ţ e s u t u r i l e ,
o
d i g e s t i e
i n t e r i o r u l d e
s ă u .
I n
p r o p r i i l e
a - ş i
D a t o r i t ă d u p ă
( l i z ă )
l a
a b s o a r b e
T o t u ş i , ş i
f o r ţ e l e
î n
n i c i -
p e n t r u
v i t a m i n e
a c i z i e t c .
o r g a n i s m u l t i m p u l
a
v i t a l e ,
m u ş c h i ,
e s t e
p o s t u l u i ,
ţ e s u t u r i ,
p r o p r i i l o r E s t e
u n
m o r m o l o c i i c o n t i n u a
a u t o l i z e i ,
n a ş t e r e .
f u r n i z e a z ă
a
c e l u l e l o r .
p i l d ă
p e n t r u
b r o a ş t e .
n o r m a l e
c u
n u
p r i n t r - u n
a u t o l i z ă .
î n t â l n e ş t e
d e
m a i
o r g a n i s m u l
o x i g e n u l
u n
r e p a r a
v a
( a u t o l i z ă ) î n
l â n g ă
c a r b u r a n t
n u m i t
l o c
l i c h i d ,
g ă s e a s c ă î ş i
A u t o l i z a c a r e
p e
p o s t u l u i ,
t r e b u i e
N e p r i m i n d
o r g a n i s m u l
c e l
d e ş e u r i l e . p e r i o a d a
o r g a n i s m u l u i a m i n a ţ i
m i j l o c u l
I n
c a r e - ş i
c r e ş t e r e a
u t e r u l
s u b s t a n ţ e l e
s t r u c t u r i f e n o m e n
r e g n u l u t i l e
î ş i
( a u t o ) , n a t u r a l
d e v o r e a z ă ş i
r e c a p ă t ă
t r a n s f o r d i m e n
v e g e t a l ,
a u t o l i z a
d e z v o l t ă r i i
p l a n t e i .
151
Autoliza se realizează prin enzime care acţionează asupra diferitelor substanţe din care este compus organismul nostru» proteine, grăsimi, zaharuri etc. Din fericire, autoliza nu sc desfăşoară orbeşte, atacând la nimereală toate ţesuturile. Dacă s-ar fi întâmplat aşa, organele noastre ar fi fost repede afectate de îndată ce am fi început o perioadă de post. Atunci când se produce autoliza, ţesuturile sunt degra» date în ordinea inversă a importanţei lor, adică ţesuturile şi substanţele cel mai puţin utile, cel mai puţin indispensabile pentru economia generală suferă autoliza primele, în vreme ce ţesuturile cele mai importante - ultimele. De altfel, se pare chiar că organele vitale sunt aproape complet protejate de autoliza. Atunci când o persoană moare de inaniţie, autopsia nu arată nicio pierdere de greutate a organelor nobile precum creierul, inima etc. Forţa vitală dirijează deci cu inteligenţă întâi autoliza deşeurilor, apoi pe cea a ţesuturilor patologice: tumori, gră simi excedentare etc. Doar după aceea începe autoliza ţesu» turilor mai utile cum ar fi muşchii, pielea etc. In această degradare inteligentă a ţesuturilor din timpul autolizei rezidă toată explicaţia eficacităţii postului. In timpul postului, enzimele atacă toate deşeurile, indiferent unde se află şi le descompun în energii utilizabile. Toxinele sunt dec! arse pentru a furniza energie şi dezintegrate în particule mal mici şi mai uşor de eliminat. Consecinţă: deşeurile dispar din ţesuturile organice; terenul este curăţat în profunzime. Doar cei care admit că la originea bolii se află îmbâcsirea umorilor vor înţelege în ce măsură poate fi postul eficient pentru recuperarea sănătăţii. Postul rezolvă deci problema eliminării toxinelor incrus* tate în profunzime, descompunându-le pe loc. Evident, can« titatea de deşeuri de care organismul se poate debarasa prin acest mijloc depinde de durata postului. I
152
Concomitent cu autoliza, are loc o aducere la zi a eli minărilor. Deşeurile de origine alimentară, otrăvurile intesti nale şi reziduurile metabolice scad vizibil în timpul postului, în viaţa noastră de zi cu zi, datorită obiceiurilor noastre ali mentare, cantitatea de deşeuri pe care suntem capabili să le eliminăm este în majoritatea cazurilor inferioară celei pe care o producem. în timpul postului se întâmplă chiar invers. Fa bricăm mai puţine deşeuri decât eliminăm. Organismul are în sfârşit posibilitatea să se debaraseze de deşeurile pe care a fost constrâns să le acumuleze în profunzimile tisulare. El recuperează întârzierea eliminând toate toxinele pro funde care sunt degradate prin autoliza şi care urcă spre suprafaţă, în sânge şi în emonctorii. De altfel, această migrare a toxinelor spre suprafaţă este cea care face ca primele zile de post să fie mai greu de suportat. într-adevăr, mobilizarea toxinelor antrenează o îngroşare a sângelui şi o modificare a compoziţiei sale, care are urmări imediate asupra stării psihice şi fizice a celui care posteşte. Acesta se poate simţi abătut, epuizat, demoralizat sau copleşit. Pot avea loc şi crize curative mai mult sau mai puţin violente. Deşeurile au părăsit deci ţesuturile, au ajuns în sânge şi au fost dirijate spre emonctorii. Pentru ca eliminarea să se facă în mod corect, trebuie ca porţile de ieşire să fie deschise pentru ca deşeurile să poată fi expulzate. In caz contrar, nu facem altceva decât să schimbăm localizarea toxinelor. Pe lângă autoliza şi aducerea la zi a eliminărilor, un al treilea fenomen are şi el loc în timpul postului: regenerarea tisulară. Această regenerare a ţesuturilor este posibilă prin curăţarea organismului, dar şi prin utilizarea judicioasă a sub stanţelor autolizate. Organismul, nemaitrebuind să-şi con serve o mare parte a energiei pentru a lupta cu masa de alimente mai mult sau mai puţin indigeste pe care le absorbim încontinuu, se poate concentra pe refacerea ţesuturilor. 153
Profitând de autoliză, sunt prelevate elemente din ţesu turile puţin importante pentru a fi utilizate la repararea celor care au nevoie. Putem deseori constata că în timpul postului se vindecă sau se ameliorează mici leziuni sau că răni care mi se cicatrizaseră până atunci se cicatrizează în sfârşit. Această regenerare organică se explică şi prin pauza pe care şi-o acordă organismul în timpul postului. Cum să ţinem un post?
Un post nu este doar o perioadă de timp în care ne abţinem de la consumul de alimente. Pentru a beneficia de toate avantajele pe care le poate aduce un post şi pentru n evita orice pericol, este important să ţinem seama de urmă toarele trei aspecte: a) intrarea în post b) postul propriu-zis c) ieşirea din post a) Intrarea în post Am văzut că în timpul postului un mare număr de to» xine urcă din profunzime şi ajung în emonctorii. Intrarea în post vizează pregătirea emonctoriilor pentru o face faţă acestei maree de toxine şi evitarea înfundării lor. Pentru aceasta, trebuie luate două măsuri de precauţie: • Să ne asigurăm că emonctoriile sunt deschise, s(;i« mulându-le şi curăţându-le cu ajutorul unor drenanţi. De pildă, vom elibera intestinul luând laxative sau făcând spălft» turi; vom deschide pielea prin câteva şedinţe de transpiraţie; vom curăţa ficatul prin plante hepatice şi rinichii prin diure tice. • Progresiv, vom diminua cantitatea de alimente pe care le consumăm, pentru a permite organismului să se obişnuiască cu abstinenţa totală de hrană care va urma. I
154
Dacă emonctoriile nu sunt deschise în prealabil, toxinele care au suferit autoliza nu pot părăsi organismul şi curăţarea nu are loc. Dacă nu ţinem o dietă uşoară înainte de post, organis mul riscă să fie tulburat de schimbarea bruscă ce va avea Ioc. în plus, în acest fel, în primele zile îi cerem organismului să depună eforturi mari pentru a elimina masa de toxine circu lante care ar fi ieşit oricum în timpul unei diete mai uşoare. In toate situaţiile, dacă intrarea în post trebuie să se facă brusc, este imperios necesară golirea măcar a intestinului printr-o purgaţie. A ţine post cu intestinul plin de materii care adesea nu se elimină timp de câteva zile pentru că tubul digestiv nu mai este stimulat de către alimente - este nu doar foarte dezagreabil, ci şi foarte periculos: există un mare risc de intoxicare. b) Postul propriu-zis In timpul postului propriu-zis, nu se consumă decât apă. Apa poate fi caldă sau rece sau pregătită sub formă de infuzii neîndulcite. Când se consumă apă cu miere sau sucuri de fructe sau zeamă de legume, nu mai ţinem post, ci dietă. Din cauza autolizei şi a aducerii la zi a eliminărilor, organismul continuă să elimine deşeuri chiar şi după câteva săptămâni de post. Trebuie deci avut grijă ca toate emonc toriile să fie deschise, drenându-le. Astfel, toxinele circu lante, odată eliminate, eliberează locul şi permit toxinelor din profunzime să urce spre emonctorii. Cât va dura postul, vom stimula deci emonctoriile şi de altfel toate schimburile şi metabolismele, păstrând activitatea fizică: mers, grădinărit, hidroterapie uşoară, şedinţe de exer ciţii fizice, frecţie cu mănuşă din păr de cal, respiraţii pro funde etc. Acest lucru se dovedeşte cu atât mai necesar cu cât organismul, nemaifiind stimulat de către alimente, îşi încetineşte vizibil funcţionarea organică. 155
O d i t ă
a t i t u d i n e
p r i n
p e r m i t e
p o z i t i v ă
î n ţ e l e g e r e a o r g a n i s m u l u i
D i m p o t r i v ă , b l o c a j e
ş i
c o n d i ţ i i ,
p o s t u l
n u
s ă
n e
a b ţ i n e m
D u r a t a p o s t u r i l o r r a
n e
l u i :
d ă
d e
o
f a l s a
p r o v e n i t ă a l e
c a r e
l o c
p o a t e
î n
f i
d o b â n
t i m p u l
l i b e r .
d i n
f u n c ţ i i l o r
d e t e r m i n ă
o r g a n e l o r .
c o r e c t
ş i
a r
î n
f i
a c e s t e
m a i
( m a i
l i p s i t
u n
a s p e c t
m u l t e
d e
f o a r t e
s e n z a ţ i i
c a r e
u ş o r
d i s p a r e
d e
c a r e
d e
d i s c u t a t .
s ă p t ă m â n i )
e c h i v o c
i r e z i s t i b i l ă
m u l t
c ă
î n c h e i e r e a
f o a m e .
F o a m e a
n u
p o a t e
d e o s e b i t d e
p r e t i n d
p e n t r u
d e
î n d a t ă
c e
f i
n e
n a t u
v e r i t a b i l ă
d e
d e c â t
a
m â n c a
c o n c e n t r ă m
s ă
u n e o r i
a p a r ă
v o i n ţ ă ,
o r g a n i z a r e
l a
3 - 4
d e
s ă
ş i
z i l e
l a
D e c i
c a p ă t
n u
a n t u r a j ,
s a u
ş i
o
l a
f e l
o
d e
c e ,
e s t e
l a
m a i
s ă p t ă m â n i
d i n
c ă
r e p e t a t e p u ţ i n
d e
o r i c u i .
p o s t u r i l e l a
u n
d c
u n a
m a i
d e u ş o r
e f i c i e n t e .
r e g u l ă
a b s o l u t ă
c e e a
c e
p r i v e ş t e
P e
l â n g ă
d e p ă ş e ş t e
f o a m e a
g e n e r a l ă ,
g r e u t a t e
p r e a
c o ş m a r u r i l e
a u
l o c
l u i
d e c â t
[
156
î n
d e
ş i
c e l u i
c a r e
g â n d u r i l e
î n
s p e c i a l
t i m p u l
p a r t e
p o s t u l u i .
s u n t
p r e a
E l e
a l t e
î l
ţ i n e
s a u
h a l e n a
f a c
ş i
n e g r e ,
i m p o r t a n t ă
c u r ă ţ a r e
d a c ă
p o s t u l u i .
v e r i t a b i l ă ,
c a p a c i t ă ţ i l e
e p u i z a r e a
c u r a t i v e
p a r c u r s u l
c u
n u
v i o l e n t e
s e m n e ş i
c ă
a r a t ă
t r e b u i e
d e p r e s i a ,
p r e a
d i n
m i r o s
n e c e s i t ă
o
r a p i d ă , d e
c ă
î n t r - o
c a
a
p e n t r u
fie
b r u s c s a u
a r
c a
f e n o m e n e l e
î n t r e r u p t e , fi
c a r e
c e e a
d ă u n ă t o r
c e
a r
p e n t r u
c e l
f i e
d e c i
s ă - 1
o b l i g a t
s ă - ş i
a r
t i m p u l
f ă c u t ă
d i n
fi
a b s o l u t
r e i a
p r e a
a c t i v i
r a d i c a l ă
ş i
p e n t r u
c a
p r o g r e s i v ,
a m o r ţ e a l ă
s t i m u l ă m
p r o g r e s i v
d i n
t u b u l
c e
v e c h i u l
c a r a c t e r i s t i c i l e
t r e b u i e
s ă
fie
u ş o r
d i g e s t i v ă
p o s t u l u i ,
s i t u a ţ i e d i n
f i
a p r o a p e
î n
c e
d i g e s t i v , m a i
m u l t ,
r i t m .
a l i m e n t e l o r
c e
p o t
f i
a l i m e n t a ţ i e i ?
m u c o a s a
m ă n â n c e
r e p a u s
S c h i m b a r e a
s c o s
f a z ă ,
a l i m e n t a ţ i e i
u r m ă t o a r e a
p o a t e
t r e b u i e
r e g ă s e a s c ă
s u n t
î n
n u
î n t r - u n
n o a p t e .
s ă
r e l u a r e a
c ă c i
r e l u a r e a
f o s t
r e a l i z a t .
d o u a
A l i m e n t e l e i r i t a n t e ,
a
p o s t u l u i ,
d e
s ă - ş i
l a
c a r e
p e s t e
f a z ă
î n t r - o
C a r e
s ă
n u
p o s t u l u i
a l i m e n t a ţ i e i
p r i m ă
p e n t r u
s c ă d e r e
î n
i n s o m n i a , C r i z e l e
n o r m a l e
î n t r e r u p e r e a
e p u i z a n t e .
p o s t u l
D e s e o r i ,
d a c ă
s e
a
f a c e
d a r
d e
n u
d i g e r a t
c a r e ,
s ă
d e v e n i t p r e a
d r a m a t i c ă :
n o u ,
n u
c a r e p o s t u
a u t o l i z a
a l i m e n t a ţ i a
a l i m e n t e l e
f i e
î n t r e r u p t :
a c e t o n ă .
f e n o m e n e l e
s a u
d u r a t a
i m p o s i b i l
d u r a
p o s t u l u i .
p e
d i g e s t i v ,
R e l u a r e a
a p o i ,
s ă
e f i c i e n ţ a
o b i ş n u i t ă
fi
p o s t u l u i
m ă s u r i
f o a r t e
b r u s c ,
c e l
c a r e
p o a t e
ş i
c â t
m a i
a m i n t i m ,
a
ţ i n u t n u
p u ţ i n a
f o s t
s e n s i b i l ă .
a t u n c i
c ă c i
n u
n e
p o s t u l
m a i
D a c ă
a f l ă m
î n
t r e b u i e
s u p o r t ă
a l i
m e n t e l e ! î n
Fiecare trebuie să-şi analizeze cu atenţie capacităţile personale şi starea t a
a r
p o s t d i f e r i t e
ţ i n e .
s o l i c i t a t ă
d e
i n t e r v a l
s o l i c i t a n t e ,
t i m p u l
t o a t ă
t a t e a
p o s t
c o n s i d e r e n t e
î n d e m â n a
c o n s i d e r ă
s ă p t ă m â n ă , m u l t
m u l t e
c e e a
n u
s c u r t e
s u n t
e x i s t ă
m a i
v e r i t a b i l ă ,
p o s t u r i l o r
s ă p t ă m â n i ,
d u s
a ş t e p t ă m
f o a m e a
P a r t i z a n i i p â n ă
î l
f o l o s i t e
T r e b u i e
c â t e v a
î n
d i n
l u a t e
d i m i n u a
T u b u l
p e
a l t c e v a .
p â n ă
c a r e
p o s t u
c a l m a t ă
p o f t a
l o c
p u t e a
b i n e
P a r t i z a n i i
I e ş i r e a
T r e b u i e a u
i g n o r a n ţ ă
d e s f ă ş u r a
c )
p o s t u l u i
p e
e s t e
v e r i t a b i l e i
f o a m e ,
a u
e l .
f i z i c ă
E s t e
c a r e
f u n c ţ i o n e z e
p o a t e
p o s t
s e m n
n e v o i e
m â n c â n d . s a u
s e
p r e l u n g i t e
r e a p a r i ţ i a
e s t e
î n c r e z ă t o a r e ,
d e r e g l ă r i
l a
u n u i
u n
s ă
f r i c a
c r i s p ă r i ,
ş i
p r o c e s e l o r
a r
t r e b u i
m i ş c a r e
s u n t
r e p e d e t u l
d e
s p r e a
d e
p o r n i n d
e m o n c t o r i i ,
î n
c o n t i n u ă
f o a r t e
d e c i
s ă
u ş o a r ă .
fie
c â t
c â t e v a
L a
m a i
z i l e
r e l u a r e a
d i g e s t e
d u p ă
p o s t ,
a l i m e n t a ţ i e i ,
c u
p u t i n ţ ă
ş i
s ă
g r e l e .
M i ş c a r e a
m a t e
m a i
e s t e
i e ş i
r e v e n i r e d e
p o a t e
l a f i
a l i m e n t e ţ e s u t u r i l e p r i n
p r o f u n z i m e
d e ş e u r i l o r
c e l u l e
b r u s c
ş i
u ş o r
p r o f u n d e . d e
c a r e
d a c ă
s u f e r i t
i n v e r s ă
d e
a u t o l i z a ,
s p r e
s â n g e
a l i m e n t e l e
a s i m i l a b i l e , T o x i n e l e
d e z a s i m i l a ţ i e
o p e r a ţ i u n e a
a u
î n d r e p t â n d u - s e
i n v e r s a t ă
f o a r t e
p r o c e s u l
p r i n
a
c a r e v o r
c a r e e r a u fi
ş i
c o n s u
d i f u z e a z ă p e
p u n c
r e a n t r e n a t e
a s i m i l a ţ i e .
P e n t r u
157
a evita acest fenomen, nu se vor consuma fructe sau legume vând grijă la cantităţi, se reintroduc progresiv, de la o crude, nici sucuri de fructe sau de legume. Alimentele treazipolai, aalta, celelalte alimente. buie să fie pe cât posibil alimente care nu difuzează cu uşurinţă. Poate fi avută în vedere şi ieşirea din post, aşa cum se Tot datorită aduceri la zi a eliminărilor, alimentele, în întâm momentul reluării alimentaţiei, ar trebui să fie bogate ta plă după un post involuntar care are loc în timpul unei fibre. într-adevăr, cei 600 de metri pătraţi de mucoasă diges febre, reintroducând progresiv şi în ordine: tivă dezasimilează deşeuri prin pereţii lor pe toată durata pos* Regimul lichid tului. Alimentele care nu difuzează împiedică reabsorbirea acestor deşeuri şi alimentele bogate în fibre le conduc spre • supă de legume sau ceaiuri; ieşire. • suc de fructe sau de legume diluat în apă (această Alimentele consumate la reluarea alimentaţiei ar trebui soluţie prezintă inconvenientul alimentelor care difuzează cu deci să aibă următoarele caracteristici: să fie uşor de digerat, uşurinţă, dar cu toate acestea, este perfect valabilă). să nu fie grele, să nu difuzeze repede şi să fie bogate în fibre. Există un aliment care îndeplineşte toate aceste carac Regimul fluid sau semilichid teristici: lichidul celulozic pe care l-am menţionat deja. Când Se adaugă progresiv la regimul lichid care trebuie redus. este utilizat pentru reluarea alimentaţiei, la sfârşitul postului, piure de fructe rase; trebuie fiert, schimbând de două sau trei ori apa şi ne- • • iure de legume fierte sau crude; adăugând sare. în acest fel, sunt eliminate cât mai multe • p me, eventual cu griş, tăiţei etc; principi nutritive şi prin aceasta, devine mai puţin difuzibil şi, • sduepceoctdedelegcu e eale; mai uşor de digerat. Datorită bogăţiei de fibre, el curăţa • compot de frru cte; foarte bine mucoasa digestivă. • iaurt; Iată un exemplu de ieşire din post, a cărui durată trebuie • griş, tapioca, tăiţei. să fie adaptată în funcţie de lungimea postului. • Primul moment (sau p rima zi): lichid celulozic fiert cu Regimul solid schimbarea apei; • legume fierte şi cartofi; • A! doilea moment: lichid celulozic fiert fără schim • cereale; barea apei = supă densă; • pâine; • Al treilea moment: supă densă şi crudităţi (legume); • brânzeturi uşoare; • Ai patrulea moment: idem şi brânză sau sere*, fructe, • ouă. Există şi alte modalităţi de ieşire din post şi instinctul celui care ţine postul este capabil să îi dea indicaţii preţioase. Ceea ce contează în primul rând este să înţelegem marile
* V a r i e t a t e d e b r â n z a e l v e j i a n â , p r o a s p â t â şi c o m p a c t ă , s l a b ă , p r o d u s ă prin p r e c i p i t a r e a la c a l d a p r o t e i n e l o r d i n t r - u n zer g r a s . Se c o n s u m ă p r o a s p ă t ă sau a f u m a t ă , ( n . tr.)
158
159
princ ipii care guvernează derularea postului pentru a putea adapta mijloacele la fiecare situaţie particulară. Dacă ne lăsăm ghidaţi de principii rigide, de reguli prea precise, neînţelese, greşim foarte repede sau ne trezim dezarmaţi atunci când apare o situaţie neprevăzută.
Dietele Dietele sunt regimuri caracterizate prin restricţii ali mentare şi în consecinţă, ţin de dietetică. Dimpotrivă, regimurile, al căror scop este să furnizeze organismului toate substanţele nutritive care îi sunt necesare, sunt regimuri nutriţioniste şi nu ţin de dietetică. Dietele au un scop terapeutic şi nu trebuie să fie urmate decât o perioadă limitată de timp. Regimurile nutriţioniste, dimpotrivă, trebuie ţinute zilnic, pe perioade lungi de timp. Deseori, după câteva zile de dietă ne simţim atât de bine, încât suntem tentaţi să o continuăm la nesfârşit. Este o greşeală. O dietă urmată prea mult timp, fiind confundată cu un regim nutriţionist zilnic, prejudiciază deseori sănătatea fi zică şi psihică mai mult decât dacă n-am fi recurs la nicio schimbare alimentară. In funcţie de dietă, restricţia poate fi cantitativă sau ca litativă şi mai mult sau mai puţin severă. Când restricţia vizează doar câteva alimente, avem de-a face cu un regim restrictiv. Dacă toate alimentele sunt suprimate cu o singură excepţie, vorbim despre o monodietă. în cursul postului, restricţia vizează toate alimentele, mai puţin apa. Restricţia este cea responsabilă de valoarea terapeutică a dietelor. Aşa cum am văzut când am vorbit despre post, suprimarea aportului alimentar antrenează o autoliză a ţesu turilor, o aducere la zi a eliminărilor şi o regenerare tisulară. In regimurile restrictive şi în monodiete, aceste trei fenomene au loc, dar cu o intensitate mult mai mică şi pro porţională cu severitatea dietei. Cu cât restricţiile se apropie de cele ale postului, cu atât autoliza, aducerea la zi a eliminărilor şi regenerarea ţesu turilor se produc mai intens. 161
Chiar dacă fenomenele care se declanşează în timpul postu lui sunt mai puternice decât cele care au loc în timpul regimurilor restrictive sau al dietelor, acestea din urmă suni; totuşi cele mai utilizate. Unele organisme sunt într-atât de uzate şi dependente de stimulii externi pentru a funcţiona corect, încât o prea mare restricţie alimentară ar antrena o scădere prea importantă a stimulilor, ar încetini funcţionarea organelor şi autoliza şi astfel aducerea la zi a eliminărilor ar ajunge repede într-un „punct mort". Un astfel de organism este ca imobilizat, căci nu are atâta energie la dispoziţie şi ar fi repede copleşit de toxinele care urcă din profunzime şi nu pot fi eliminate. Spre deosebire de post, monodietă şi regimul restrictiv, menţinând un. aport alimentar, stimulează activitatea organismului. In dietele mai puţin restrictive decât postul, curăţarea de toxine se face mai lent, dar şi mai puţin violent. Aceasta poate constitui un avantaj, căci astfel devine posibil, prin alegerea gradului de restricţie, să controlăm viteza şi intensi tatea eliminărilor. Persoanele devitalizate, persoanele vârst nice, marii intoxicaţi cu carne sau cu medicamente, alegând un regim restrictiv mai degrabă decât un post, evită crize curative violente şi epuizante. Un regim restrictiv permite de asemenea celor care nu au multă voinţă, celor care au un anturaj neadecvat sau celor care nu au posibilităţi, dintr-un motiv sau altul, să urmeze un regim foarte strict sau celor care pur şi simplu nu doresc să urmeze nici o monodietă, nici un post, să se ocupe de sănă tatea lor. Regimurile restrictive
Un regim nu este restrictiv în sine. El este întotdeauna restrictiv în raport cu regimul obişnuit al persoanei care îl va urma. Regimul vegetarian, de pildă, în care nu se consumă deloc I
carne, dar nu şi subproduse animaliere, este restrictiv pentru marii consumatori de carne, dar nu şi pentru vegetarienii care oricum nu consumă nici carne, nici subproduse din carne. Valoarea autolitică a unui regim restrictiv nu durează decât atâta timp cât organismul nu s-a obişnuit încă cu noul regim. Cu cât restricţiile sunt mai moderate, cu atât mai repede se adaptează organismul la noul mod de alimentaţie şi cu atât mai repede dispare valoarea autolitică a dietei alese. Pentru ca autoliza să se redeclanşeze, trebuie recurs la noi restricţii. Dimpotrivă, dacă restricţiile sunt prea severe, organismul nu se va obişnui şi acesta este motivul pentru care o dietă nu trebuie niciodată să fie urmată un timp prea îndelungat. Prin însăşi natura lor, există o multitudine de regimuri restrictive. Pentru ca fiecare să-şi poată compune regimul restrictiv care îi convine, vom da câteva exemple: Regimuri cu restricţie cantitativa Orice aliment poate fi ales pentru aceste regimuri, dar în cantitate limitată. Regimul cântărit Restricţia se referă la greutatea totală a alimentelor con sumate zilnic. Greutatea se stabileşte prin tatonare şi este individuală. Trebuie să fie suficientă pentru ca persoana care urmează regimul să nu se simtă „slăbită". Regimul hipocaloric Cu ajutorul unor tabele în care figurează valoarea calorică a fiecărui aliment, se compun meniuri zilnice care furnizează un număr determinat de calorii. în Elveţia, de pildă, majoritatea oamenilor consumă mai mult de 3000 de calorii pe zi. Urmând un regim cu 1500 până la 2000 de calorii pe zi, ei ţin deja o dietă foarte bună.
162 163
Suprimarea unei mese In acest tip de regim, se suprimă în mod sistematic unâ sau două mese pe zi. Când se renunţă la micul dejun, postul zilnic care începe după cină şi se întinde până a doua zl dimineaţa este prelungit până Ia prânz, ceea ce nu mal reprezintă un post de 12 ore, ci de 17. Mesele nu sunt mo» dificate, dar se mănâncă doar de două ori pe zi. Regimul cu 3 alimente la fiecare masă Aici restricţia se referă la numărul de alimente diferite care pot fi consumate, dar doar câte 3 deodată. Acest regim este mai restrictiv şi mai greu de urmat decât pare la prima vedere. Exemple: • brânză - cartofi - morcovi raşi • morcovifierţi- ouă - biscuiţi Regimuri cu restricţie calitativă Alimentele sunt alese cu multă grijă, în funcţie de diferite criterii. Cantitatea nu se ia în considerare. Regimul vegetarian Exclude toate produsele animaliere (carne, peşte, crus tacee), dar nu şi subprodusele (lapte, brânză şi ouă). Regimul vegetal Exclude toate alimentele de origine animală: carne şi subproduse. Regimul de crudităţi Alimentele sunt toate consumate aşa cum ni le oferă natura, adică crude. Chiar dacă în principiu acest regim to lerează toate alimentele, are loc o selecţie naturală: cărnurile, 164
peştii, cerealele şi leguminoasele sunt repede lăsate la o parte, în favoarea fructelor proaspete, uscate şi oleaginoase, a legumelor, a produselor lactate şi a ouălor. Considerat de unii ca o metodă raţională de alimentaţie, regimul de crudităţi este în realitate o bună dietă. Mâncând crudităţi, mâncăm mai puţin şi mai bine, pentru că trebuie să mestecăm alimentele mai multă vreme şi pentru că eliminăm pregătirea complicată, cu- grăsimi, cu sosuri şi amestecuri greu de digerat. Regimul disociat Bazat pe constatarea că diferitele sucuri digestive pot să se opună unul altuia în acţiunea lor, regimul disociat nu acceptă la o aceeaşi masă decât alimente care se digeră la fel. Sistemul poate fi împins până la extrem, dar în linii mari constă dintr-un mic dejun compus din fructe proaspete, uscate şi oleaginoase şi din produse lactate uşoare: sere, iaurt; dintr-o masă de prânz alcătuită din legume crude sau fierte şi dintr-un produs făinos Ia alegere (o cereală, tăiţei, sau cartofi); de o cină cu legume crude şi fierte însoţite de o proteină Ia alegere (ou, brânză, peşte sau carne). Regimul disociat favorizează enorm digestia şi binefacerile lui sunt evi dente la persoanele suferind de afecţiuni digestive (indigestie cronică, enterită, colită, fermentaţie, balonare, flatulenţă etc), tulburări pentru care de altfel a şi fost pus la punct regimul. Din păcate, regimul disociat prezintă un inconvenient major - simplificarea excesivă a procesului digestiv reduce posibilităţile de absorbţie şi de fixare a substanţelor nutritive. De altfel, din acest motiv el este folosit ca regim de slăbire. Regimul disociat nu trebuie deci săfieutilizat ca mod perma nent de alimentaţie. Este un regim terapeutic foarte eficient pentru eliminări, dar care nu trebuie utilizat decât pe o durată limitată, dacă vrem să evităm riscul carenţelor. 165
Regimul hipoazotat Acest regim restrânge la maxim consumul de alimente bogate în proteine, cum ar fi carnea, peştele, mezelurile, laptele, brânzeturile, ouăle, leguminoasele şi cerealele. Proteinele dau deşeuri foarte toxice care sunt neutra lizate în ficat şifiltratedin sânge de către rinichi şi glandele sudoripare. Dieta hipoazotată este deci recomandată în spe cial persoanelor care suferă de tulburări hepatice, renale sau cutanate, sau de tulburări legate de o acumulare de cristale: reumatism, calculi... Regimul hipocarbonatat Aici, restricţia vizează în primul rând toate zaharurile rafinate şi alimentele care conţin zahăr sub formă de amidon, cum ar fi cerealele, făinurile, pâinea, tăiţeii, cartofii şi cas tanele. Fructele nu sunt vizate de restricţie, căci zaharurile lor nu necesită decât un minimum de transformare digestivă. Zaharurile din alimentele făinoase şi zahărul rafinat sunt deseori prost metabolizate, epuizează ficatul şi pancreasul şl se acumulează în ţesuturi sub formă de „ceruri" sau de gră simi. Dieta hipocarbonatată este deci recomandată celor obezi, celor cu tulburări hepatice şi pancreatice şi tuturor celor care suferă de boala cerurilor, de cataruri ale căilor res* piratorii etc. Regimul hipolipidic sau sărac în grăsimi în această dietă, alimentele bogate în grăsimi sunt cele care vor fi evitate: untul, smântână, majoritatea brânzeturilor şi a produselor lactate, uleiurile vegetale, cărnurile şi peştele gras, grăsimile pentru gătit şi oleaginoasele. Această dietă este recomandată în special persoanelor care au tulburări digestive, cu precădere hepatice şi biliare, tulburări cardiovasculare sau care au un exces ponderal. I
166
Regimul desodat Restricţia vizează aici toate alimentele bogate în sare: peştele de mare, pâinea, produsele de patiserie, untul, brânzeturile, laptele. Bineînţeles, sarea de bucătărie şi sarea de mare sunt de asemenea eliminate pe durata curei. Organismul nostru are nevoie de sare, dar sarea exce dentară îi este dăunătoare. Regimul fără sare este în special benefic pentru cei care au probleme cu rinichii, hiperten siune, obezitate datorată retenţiei de apă, edeme etc. Să mai amintim că cei care abuzează de sare pot să-şi ajute organismul să se debaraseze de ea consumând mari cai tităţi de cartofi pregătiţi fără sare. Cartofii au proprietatea a a evacua cantitatea de sare excedentară. Monodietele
Monodietă este o dietă în cursul căreia nu se consumă decât un singur aliment. Este o dietă foarte strictă care se apropie mult de post, întrucât toate alimentele au fost supri mate, cu o singură excepţie. Digestia este deci simplificată extrem de mult şi surplusul de forţă astfel obţinut este utilizat pentru autoliza, aducerea la zi a eliminărilor şi regenerarea tisulară. Alimentul ales poate fi consumat după bunul plac ori de câte ori foamea se face simţită. Trebuie deci ales un aliment agreat, uşor de găsit şi care poate fi consumat în cantităţi mari pe parcursul întregii zile de dietă. Alimentul ales trebuie să fie sănătos pentru ca efectele benefice ale. dietei să nu fie repede anihilate de inconvenien tele provocate chiar de alimentul folosit. De pildă, o monodi etă cu carne sau cu ouă antrenează rapid tulburări digestive şi producerea unor mari cantităţi de deşeuri. 167
PENTRU A A T E N U A SEVERITATEA M O N O D I E T E I , SE POATE LUA ÎN CONSIDERARE SCHIMBAREA ALIMENTULUI C O N S U M A T Î N
FIECARE
Z I ŞL
ACEST C A Z , CURA D E S U C D E L Ă M Â I E ESTE R E M I N E R A L I Z A N T Ă .
D I N
CONTRĂ, U N E L E P E R S O A N E Î N LOC SĂ SE REMINERALIZEZE, SE D E M I -
C H I A R LA F I E C A R E M A S Ă . IATĂ CÂTEVA
CAPABIL SĂ TRANSFORME ACIZII D I NA L I M E N T E Î N BAZE MINERALE. Î N
NERALIZEAZĂ!
EXEMPLE:
A C E S T F E N O M E N NEAŞTEPTAT D E DEMINERALIZARE PRIN ACIDIFI-
Monodieta cu suc de legume SE
CARE S E E X P L I C Ă ASTFEL: O R G A N I S M U L ESTE AGRESAT D E CĂTRE ACIZI D A C Ă N U REUŞEŞTE
ALEGE SUCUL D E L E G U M E SAU U N A M E S T E C D E M A I MULTE
S U C U R I P E N T R U A O B Ţ I N E U N C O C K T A I L . S U C U L P O A T E FI C O N S U M A T RECE S A U C A L D . D E FAPT, EL N U ESTE B Ă U T , C I „ M Â N C A T " C U L I N G U R I Ţ A . I N A C E S T FEL C A L M E A Z Ă M A I B I N E F O A M E A Ş I S E E V I T Ă U N
SĂ-I TRANSFORME; ESTE A T U N C I OBLIGAT SĂ SE PROTEJEZE D E E I , N E U TRALIZÂNDU-I. B A Z E L E ALCALINE CARE S U N T UTILIZATE P E N T R U E F E C T U AREA
NEUTRALIZĂRII
ACEASTĂ
Monodieta cu suc de fructe
FRUCTELE, C A ŞI LEGUMELE, A U PRACTIC TOATE PROPRIETĂŢI D E A DEŞEURILOR ŞI D E STIMULARE
A E M O N C T O R I I L O R . SFT
cura de suc de lămâie
CARE
ESTE
BINE
C U N O S C U T Ă . E A P O A T E FI U R M A T Ă Ş I C O N T I N U Â N D SĂ M Â N C Ă M N O R
S U C U L D E L Ă M Â I E ESTE A M E S T E C A T C U P U Ţ I N Ă A P Ă . S E FACE CURA CRESCÂND ZILNIC N U M Ă R U L D E L Ă M Â I C O N S U M A T E . Î N P R I M Ă ZI, SE FOLOSEŞTE O J U M Ă T A T E D E L Ă M Â I E , A P O I SE CREŞTE PROGRESIV C Â N D S E B E A S U C U L D E L A 1 0 - 1 2 L Ă M Â I P E Z I . C U R A S<3
Î N T I N D E D E C I D E - A LUNGUL A TREI S A U P A T R U S Ă P T Ă M Â N I . B I N E F A C E R I L O R A D U S E D E R E S T R I C Ţ I E LI S E A D A U G Ă Ş I C A L I T Ă Ţ I L E LĂMÂII, A L I M E N T E X C E L E N T P E N T R U DIZOLVAREA, DECAPAREA ŞI ELI MINAREA
DEŞEURILOR A C U M U L A T E
MINERALE
DEMINERALIZARE
A
ŢESUTURILOR
SE
ALE
REMARCĂ
CU
Î N ŢESUTURI. S E O B Ţ I N
UNORA V E C H I , CARE N U TREBUIE INTERPRETATE
UNEORI
REZULTATE SPECTACULOASE C U ACEASTĂ CURĂ. E S T E CHIAR C O N S I D E
ÎN
E R O N A T D R E P T CRIZE C U R A T I V E . P E N T R U M O T I V E L E P E CARE L E - A M E X P U S , CURELE D E SUCURI D E
FRUCTE T R E B U I E U R M A T E C U M A R E
PRUDENŢĂ*.
Monodieta cu fructe FRUCTELE S U N T E X C E L E N T E ŞI FOARTE EFICIENTE.
MAL SAU SUB FORMĂ D E MONODIETA.
PÂNĂ
SAU AGRAVAREA MOD
D A C Ă N U A U A D I T I V I Ş I N U S U N T Î N D U L C I T E ARTIFICIAL.
C U PRECĂDERE
REZERVELE
UŞURINŢĂ, C Ă C I E A A N T R E N E A Z Ă C U R Â N D APARIŢIA D E N O I TULBURĂRI
S E P O T UTILIZA SUCURILE FĂCUTE Î N C A S Ă S A U CELE D I N C O M E R Ţ
CITĂM
DIN
ORGANISMULUI: OASE, D I N Ţ I , PĂR,M U C O A S E , S Â N G E E T C .
C O N S U M EXCESIV D ESUC.
DIZOLVARE
PROVIN
MONODIETELE
CU STRUGURI**, C U M E R E C O A P T E S U N T FOARTE C U N O S C U T E . S E P O T UTILIZA ŞI FRUCTE U S C A T E : STAFIDE, C U R M A L E . . . Î N M U I A T E S A U N U Î N APĂ. FRUCTELE OLEAGINOASE: MIGDALE, N U C I . . . BLEME
DE CONSUM,
P U N UNELE
C Ă C I , A Ş A C U M LE I N D I C Ă
NUMELE,
PRO SUNT
B O G A T E Î N S U B S T A N Ţ E GRASE. SĂ
R E A M I N T I M TOTUŞI C Ă M O N O D I E T A
C U FRUCTE, C A TOATE
C E L E F Ă C U T E C U A L I M E N T E A C I D E S A U A C I D I F I A N T E , E S T E STRICT C O N TRAINDICATĂ DATORITĂ
PERSOANELOR
SUSCEPTIBILE
ACIDITĂŢII. A C E S T E
PERSOANE
DE A
SE
DEMINERALIZA
V A T R E B U I SĂ M Ă N Â N C E
RATĂ M I R A C U L O A S Ă , D A R D O A R P E N T R U C E I C A R E S U P O R T Ă Ş I M E T A B O LIZEAZĂ B I N E ACIZII.
Pentru ceilalţi, această cură este o adevărată sinucidere inconştientă. Î N T R - A D E V Ă R , O R G A N I S M U L E S T E Î N M O D N O R M A L I
168
* D E ACELAŞI AUTOR. Echilibrul
acido-bazic,
sursă
de bunăstare
şi vitalitate,
ED.
JOUVENCE, G E N E V A , 1 9 9 1 . ** D E ACELAŞI AUTOR ÎMPREUNĂ CU JOHONNA BRANDT, Regenerare şi detoxificare cura cu struguri,
prin
ED. JOUVENCE, 1 9 9 2 .
169
alimente alcaline de tipul legumelor colorate (exceptând roşiile), cartofilor, migdalelor etc.
Monodietă cu-legume Este uşoară şi agreabilă, căci legumele sunt bine tolerate şi pot fi preparate după gust. Se consumă fierte sau crude, în salate sau înăbuşite.
Monodietă cu cereale Cel mai des urmată este monodietă cu orez, care vine din macrobiotică. O altă cură constă în a nu mânca decât brioşe şi lapte. Acest regim calmează foamea, are un conţinut nutritiv redus, iar brioşele curăţă intestinele. Dietele şi crizele curative Aşa cum se întâmplă în timpul drenajelor, şi în cursul dietelor se pot manifesta crize curative. La modul general, ele sunt benefice căci debarasează organismul de numeroase deşeuri. Nu trebuie totuşi să le confundăm cu simptomele patologice - sau false crize curative - datorate unei diete prost alese. Pentru a înţelege de ce în unele cazuri crizele curative sunt benefice, iar în altele dăunătoare, trebuie întâi să descriem, fază cu fază, procesele care au loc în timpul dietelor. 1 Ce se întâmplă î n timpul unei diete? Să luăm exemplul unei persoane oarecare: Faza I: Domnul X mănâncă prea mult şi are prea puţină activitate fizică. Ceea ce mănâncă se arde prost, iar orga nismul îi este supraîncărcat cu toxine. Forţa lui vitală nu este suficientă pentru a face faţă la surplusul de activitate pe care-l necesită modul său de viaţă şi apar boli de I
170
supraîncărcare: dureri de cap, cataruri ale căilor respiratorii, dureri de articulaţii. Faza II: Conştient de situaţia sa şi de problemele de sănătate care decurg din ea, domnul X recurge la o dietă. Scăderea importantă a aportului alimentar şi în consecinţă scăderea activităţii organelor de care are nevoie digestia fac ca brusc forţa vitală a domnului X să devină superioară muncii pe care o are de făcut. în realitate, forţele sale au rămas aceleaşi. Ele par mai mari doar pentru că munca pe care o are de făcut a scăzut. Bineînţeles, organele însărcinate cu eliminările sunt primele beneficiare ale acestei reveniri de forţe şi-şi vor mări în consecinţă activitatea. în timpul curăţării intense a organelor se vor declanşa crize de curăţare care se datorează fie activităţii de excreţie, fie bruştelor ascensiuni dinspre profunzime spre suprafaţă a toxinelor. Acestea din urmă, apărând prea repede şi în canti tate prea abundentă la nivelul emonctoriilor, provoacă perioade de criză uneori spectaculoase. Dar forţa vitală fiind ridicată, toxinele vor putea fi eliminate în exteriorul organis mului, în ciuda obstacolului reprezentat de emonctoriile pe moment depăşite. Faza III: în această a treia fază, dieta durează deja de ceva timp şi a permis eliminarea unei mari părţi din deşeuri. Corpul a fost astfel debarasat şi eliberat de toxine. Tul burările morbide au dispărut datorită curăţării provocate de cură. Aportul de substanţe nutritive furnizate de dietă sau rezervele organice, dacă este vorba despre post, sunt sufi ciente pentru a face faţă activităţilor acum reduse ale corpu lui (activitatea digestivă şi eliminatorie este redusă). Domnul X resimte atunci o stare de bine. Se simte uşor, în plină formă, cu mintea limpede. într-adevăr, forţele vitale şi dieta se echilibrează perfect cu nevoile organice. 17, |
Faza I V :
Dacă domnul X
continuă dieta, rezervele
tive (în post) sau aportul alimentar ficiente
pe
termen
lung,
pentru
a
permite
rezultă
de
aici,
va
provoca
o
creştere
a
şi t o x i n e l e
provenite
din
activitatea
(k
producţiei
celulară
incomplete
elimU
încep
8fi
de
deşeuri va
provoca
apariţia
şi I I , c ă c i î n
realitate
situaţia
noi
identic c u c e l e a c e e a ş i : corpul
b u r ă r i , c a r e se v o r m a n i f e s t a î n t r - u n m o d faza I
de
Crizele
este
Faza V: tamine,
oligoelemente,
p r i n a se
carenţa. F u n c ţ i i l e
suplimentare,
carii, ci
minerale,
leziunile
piele, osteoporoză...). bide
Dacă
|
mult mai
aminoacizi
etc.)
sfârşeşte
o r g a n i c e î n c e t i n e s c şi m a i tare organice
C u
se
adâncesc
alte cuvinte,
datorate
de
data
apar
tulburări
aceasta n u
sau
(crevase
pe
mor»
supraîncfti^
cura,
apare
inaniţia
şi
benefice
sunt
au
loc în
intense,
dar
timpul
fazei I I , adică
şi c u r ă ţ ă î n m o d în
general
de
atunci
activ
scurtă
orga
duratfti aspectul In
tulburări de care bolnavul
eforturilor
I
172
crize
curative
incomplete de
toxinele
din
a suferit î n trecut.
n u
trecut
care-i
sunt ale
fost
organism
pentru
a
faptul
că
după
criză,
bolnavul
1
se
decât
crize curative -
întrerupte
şi p o t l u a f o r m e d i f e r i t e ( d u r e r i d e
greutate
tulburări),
în pe
picioare, măsură
oboseală
ce
se
sau
invadează
terenul.
de
de
cap,
reacti
„desprind"
stra
suprafaţă.
Starea de bine
C â n d
grosul
perioadă de bine
deşeurilor (faza I I I )
instalează
o
care este expresia u n u i echilibru
a
fost
eliminat,
se
al
d i f e r i t e l o r f o r ţ e . I n a c e s t s t a d i u , marea eroare este să se con sidere această stare ca fiind starea de echilibru care trebuie con servată în permanenţă. î n r e a l i t a t e , n u n u m a i c ă a c e a s t ă s t a r e n u reprezintă o sănătate echilibrată, d a r nici n u p o a t e fi în
timp.
Ea
este
rezultatul
dietei
n u
al
u n u i m o d d e a l i m e n t a ţ i e n o r m a l ce p o a t e fi practicat t i m p
de
ani,
ci rezultatul
datorită
unui
caracterului
regim său
alese, adică
con
terapeutic restrictiv
terapeutic
care,
şi r e s t r i c t i v ,
vorba
despre
timpul
curei
u n
d a c ă se c o n t i n u ă reluării
echilibru
şi c a r e
va
instabil,
înceta
m o m e n t a n ,
pentru
a fi u r m a t
nu
Este
întâlnit
în
de
I V
faza
cura sau de altă stare de echilibru î n
cazul
alimentaţiei.
reali
continuarea
organismului
se
simte
poate şi nu trebuie să fie urmat pe o perioadă nelimitată.
unor
aceste
de
apoi
de la c â t e v a ore la u n a sau 2 zile. C a p ă t ă î n g e n e r a l
debarasa
vechilor
câţiva
c â n d forţa vitală este puternică
tate,
varea
servată se c o n t i n u ă
au
bine.
cutanată,
tocmai
Ele
dorite
Se pot succeda m a i m u l t e
(vl^
Crizele curative benefice
nismul.
deoarece
binefăcător
de
perioade de acalmie -
moartea.
Crizele
sau
pentru cel care le experimentează, caracterul lor este d e m o n s t r a t
erupţie
carenţelor.
Faza VI:
forţă
t u r i l e d e t o x i n e d i n p r o f u n z i m e şi u r c ă s p r e
dietei de substanţele nutritive care îi sunt indispensabile
iar
sunt
din csifl
de
dezagreabile
D a c ă n u s e î n t r e r u p e c u r a , c o r p u l , p r i v a t d a t o r i l'ft
se î n t r e r u p ,
curative
tul
îmbâcsit cu deşeuri.
lipsei
simptomatică.
debarasa de surplusul de toxine. C h i a r dacă sunt
depăşească capacităţile de eliminare restrânse ale forţei vitale, Acumularea
datorate
oprite p r i n medicaţie
să-|l
organeloPj
d e ş e u r i , c ă c i a l i m e n t e l e s u n t p r o s t t r a n s f o r m a t e şi p r o s t nate
insu
organelor
desfăşoare activitatea n o r m a l . încetinirea activităţii care
nuttl»
(în diete) vor deveni
a
se
Eforturi
i
Crizele curative distructive
C â n d bine,
el
a
cel care u r m e a z ă c u r a a atins stadiul I I I al stării epuizat
efectele
dietei
alese.
A r
de
trebui neapărat 173
I
să-şi întrerupă dieta pentru a relua progresiv un mod de alimen* taţie normal, echilibrat, adică adaptat pe termen lung capa' c i t a ţ i l o r sale organice. V a părăsi astfel t e r e n u l terapeuticii pentru a intra pe cel al Deseori, iluzia
că
întrucât tocmai
păcate,
regimul
este
el
pentru
că
face
modul
alimente
funcţiona
recâştige
este v o r b a
acest
său
de
lucru,
trăind
alimentaţie
despre o
d i e t ă şi î n
echilibrul
(fazele
I V
şi V )
menţinându-şi
şi e l v a
dieta
sau
cu
optim,
dieta în continuare.
D a c ă
Dar,
o
stare
adâncesc d a c ă criză
bine,
curativă
mult.
crescând pierdută,
datorată
carenţelor
scăderii f o r ţ e l o r v i t a l e î m p i e d i c ă o r g a n e l e să-şi activitatea.
Rezultă
din
nou
o proastă
mai
melor.
numeroase, Terenul
organele
se
sunt
produse
descompunere
reacumulează
congestionează
datorită
deşeuri, şi
apar
slăbirii
sângele
din
nou
şi
Cel
care
urmează
cura,
curative
care
va
interpreta
anterior
i-a
făcut
atât
ca
se
de
bine.
este v o r b a despre crize curative p r e c u m în
stadiul II, ci de
tulburări
de
a
sub
vitalităţii
în
să
apariţia D a r
datorate
tomelor.
|
de
fapt
nu loc
îmbâcsirii,
r e z u l t a t u l e f o r t u r i l o r i n t e n s e a l e f o r ţ e i v i t a l e d e a se
unei
îmbâcsiri
organismului. ticile
lor
ce
Ele n u
sunt
de
fiind
chiar foarte scăzută -
sunt
debarasa
ci
rezulta
depăşeşte capacităţile de eliminare ale
sunt curative, ci distructive.
altfel
total
opuse
celor
se
acestei
îmbâcsiri
n u
sunt
de
V I ) .
din scurtă
urmate
de
gene
continuată.
sau
„falsele"
crize
cura
şi
nu
C u r a
sunt
urmate
trebuie
de
ameliorarea
a
simp-
întreruptă.
Până când trebuie urmată dieta? se
petrec
Aportul
d u r a t e i dietelor este c o m p l e x ă
deoarece
unele
pot
afla
direct
sau chiar V
în
faza
I V
(îmbâcsire
datorită
(îmbâcsire datorită carenţelor).
lucrurile
atunci
când
u n
bolnav
Aşa
Caracteris stadiul durată
devitalizat
nutritiv
insuficient
sau
absenţa
foarte
curând
în
stare
de
soanele
care
metabolizează
(lămâie, struguri...
aportului
nutritiv,
slabele resurse
denutriţie,
precipită
crizele
prost
acizii,
sau regim de fructe)
curative
direct
în
incapabil
citate
m a i
curele
de
I V
şi V
ale
şi să
per
fructe
a u acelaşi efect.
fazele
şi
restrictivă.
r e a c ţ i o n e z e şi să-şi e f e c t u e z e a c t i v i t ă ţ i l e o r g a n i c e . P e n t r u
Ele
devita
l i z ă r i i şi d e n u t r i ţ i e i .
II. cele
două
cazuri
sus,
problema
n u
este
şi „când
174
fi
şi
c a r e n ţ a t se l a n s e a z ă î n t r - o c u r ă p r e a s t r i c t ă şi p r e a
în Manifestările
prost
crizei
iată-1
tul
poate
scurte
d a c ă este v o r b a d e s p r e p o s t , îşi i p o t e c h e a z ă
forţa vitală
sau (faza
apariţia
le n u m i crize c u r a t i v e este d e c i greşit, c ă c i ele n u
de toxine -
este prea î n c ă p ă ţ â n a t
vadă
c a î n s t a d i u l 1! A
de
datorate
cele care au avut
sănătate
fază
carenţează
t i v e se r e p e t ă s a u d u r e a z ă . E l e a n t r e n e a z ă 6 s c ă d e r e
îngroaşă,
boli
continuând
fiind
nouă
şi d e o s t a r e d e b i n e
devitalizării) le
o
şi se
sunt
persoane simptome,
forţe
metabolis-
l u c r u r i l e d i n t r - o p e r s p e c t i v ă e r o n a t ă , se v a b u c u r a d e acestor
că
ameliorări ale tulburărilor
Problema supraîncărcării.
urma
de
Crizele curative dăunătoare
îndeplinească
s t a n ţ e l o r n u t r i t i v e şi o p r o a s t ă e l i m i n a r e . D e ş e u r i l e , d i n c e ce
D a c ă
crezând
Crizele curative benefice rală. C u r a
organice
îi v a
rezerva
în
s f ă t u i t , se p o a t e t r a n s f o r m a î n t r - o v e r i t a b i l ă e p a v ă
să-şi
chiar
funcţiilor
căreia
Durează
cura.
c u r a se î n c ă p ă ţ â n e a z ă
el epuizează
din ce î n ce m a i
organismul
încerca
restricţiile acesteia, p e n t r u a reatinge starea de bine încetinirea
se c o n t i n u ă
cel care urmează
nouă
de
lungă durată.
consecinţă,
şi s u b s t a n ţ e n u t r i t i v e l i p s e s c ,
prost
t i m p şi se
face
n u
se s i m t e b i n e şi î ş i u r m e a z ă
numeroase său va
din
igienei.
i n t e n s e , c i m a i d e g r a b ă slabe şi d e
trebuie
să o p r e s c
dieta?", ci „ce dietă sau ce regim
175
să
aleg. ". într-adevăr, aceşti oameni nici n-ar fi trebuit să în ceapă o dietă restrictivă, ci ar fi trebuit să opteze direct pen tru un regim revitalizant, adică un mod de alimentare bogat şi echilibrat în substanţe vitale, pentru a-şi regăsi forţele şi a-şi acoperi carenţele. Paradoxal, ei ar fi putut chiar să se debaraseze de o mare parte din toxinele lor cu acest regim revitalizant, întrucât organismul lor, funcţionând mai bine, ar fi putut descompune şi elimina deşeurile aflate în surplus. Acest lucru se explică logic: viscerele pot să nu-şi îndeplinească rolul şi terenul se poate supraîncarcă atât datorită surmenajului şi supraalimentării, cât şi datorită devitalizării şi carenţelor. Din păcate, nu există o regulă absolută care să permită sa stabilim cu certitudine dacă cineva face o criză curativă în stadiul II şi poate deci să continue cura sau dacă a ajuns în stadiul IV sau V, stadii ale falselor crize curative. Pentru a răspunde la întrebarea legată de durata dietelor, trebuie luata în considerare nu doar dieta în sine, ci şi bolnavul şi modul lui de viaţă, maniera de a se alimenta înainte de începerea curei, bolile din trecut, slăbiciunile sale organice. Doar în acest mod este posibil să ştim care este gradul de îmbâcsire a bolnavului şi ce potenţial vital are la dispoziţia sa pentru a realiza activitatea de eliminare. Urmărindu-l şi observându-l în timpul curei putem determina în ce fază se află. 7
opuşi, restrângând astfel tendinţele mărginite şi înguste şi făcând apel la vigilenţa noastră şi la vederile noastre largi: „Regimul de viaţă al omului cere ca să se umezească ce este uscat, ceea ce este umed să se usuce, să se divizeze, să se separe, să se unească şi să se redea sănătatea printr-o mul ţime de lucruri contrare... Când dieta severă face rău, tre buie trecut la un regim hrănitor şi trebuie schimbat frecvent, în această ordine de idei, fie un lucru, fie altul... Deseori, într-adevăr, medicina trebuie să facă la un moment dat ceva şi în momentul următor să facă contrariul." Pericolele reprezentate de curele prost conduse nu tre buie să ne facă să renunţăm la practicarea dietelor în general, ci ar trebui să ne incite să nu le începem decât în cunoştinţă de cauză.
Dacă totuşi mai există dubii, nu trebuie să ezităm sâ urmăm contrariul dietei, adică să reluăm o alimentaţie nor mală pentru a observa cum evoluează lucrurile. Dacă pacien tul se află în faza IV sau V, crizele vor înceta, el îşi va regăsi vitalitatea şi starea sa generală se va ameliora. Dacă dim potrivă, se află în faza II de adevărată criză de eliminare, reluarea alimentaţiei nu va ameliora lucrurile. Atunci trebuie continuată dieta. Hipocrat, părintele medicinii, a fost cel care a recomandat, în caz de ezitare, folosirea alternativă a agenţilor terapeutici 176
177
Cura d e a p ă
*y £m
O
distilată
Pentru a înţelege modul de acţiune al acestei cure, este bine să amintim câteva noţiuni referitoare la apă. • Apa nu este niciodată „pură". Ea conţine întotdeau na substanţe minerale sau microorganisme. • Apa distilată se obţine recoltând vaporii de apă care s-au condensat într-un alambic. Ea este pură din punct de vedere chimic, adică nu mai conţine nici microorganisme, nici minerale. • Această apă depurată are proprietatea de a se încărca uşor cu diferite substanţe. • Când două lichide de densitate diferită sunt separate de o membrană semipermeabilă, lichidul mai puţin concen trat atrage prin osmoză mineralele din soluţia cea mai con centrată până când cele două lichide ajung la aceeaşi densitate. Apa distilată pe care o introducem în organism păstrează aceste proprietăţi: se încarcă cu deşeurile pe care le întâlneşte în drumul ei. Când este separată de fluidele organice, ea va atrage prin osmoză o parte din substanţele aflate acolo. Deşeurile care sunt astfel fixate în apa distilată sunt săruri reziduale, cristale, acizi, substanţe nutritive, minerale etc. Apa distilată nu este evident capabilă să aleagă ceea ce atrage. Ea se încarcă şi cu deşeuri şi cu substanţe utile. Dar practica arată că în special deşeurile sunt cele eliminate, probabil deoarece corpul încearcă prin toate mijloacele să se debaraseze de ele sau pentru că sunt mai prost fixate în ţesu turi decât substanţele utile. Există deci un risc de demineralizare atunci când această cură de apă distilată durează prea mult. De altfel, riscul dovedeşte că această cură este eficientă. I
178
Să mai subliniem că, cu cât cantitatea de apă distilată absorbită este mai mare, cu atât presiunea osmotică cu care deşeurile sunt atrase este mai mare. Procedeu Cura trebuie întotdeauna individualizată, dar după Hanish, care a popularizat această metodă, ea constă din a bea câte 2 pahare de 3 decilitri la fiecare 3 ore. Apa este băută încet, dar în ritm constant, timp de aproximativ 30 de minute. La prima oră a dimineţii, se vor bea deci 6 decilitri de apă distilată. Ope raţiunea se va repeta la fiecare 3 ore. într-o zi, aceasta repre zintă de 6 ori câte 6 decilitri, sau 3 litri şi 6 decilitri. Evident, ţinem să facem imediat precizarea, nu este posi bil şi este contraindicat să bem o asemenea cantitate de apă de pe o zi pe alta. Trebuie să ne obişnuim treptat şi mulţi nu vor reuşi s-o facă. De altfel, cura poate fi profitabilă şi în cantităţi mai mici. Cura se poate face continuând să mâncăm ca de obicei, dar apetitul scade foarte repede din cauza cantităţilor de apă consumate. în funcţie de rezistenţa individuală şi de uşurinţa cu care are loc demineralizarea, cura durează între 3 şi 12 săptămâni. Este posibil să urmăm cura sub formă de post cu apă dis tilată, în acest caz, cura este redusă: de la câteva zile la maxim o săptămână. Apa se bea rece sau caldă. Cura este valabilă şi dacă se utilizează o apă slab minerali zată precum cele aflate în comerţ. Acţiunea de atragere va fi mai puţin intensă, dar problema aprovizionării cu apă va fi mai uşor de rezolvat. Mod de acţiune Consumul unei aşa mari cantităţi de lichid oferă toxi nelor un suport pentru a părăsi organismul. Făcând o cură de 179
apă distilată, acţionăm aproape în acelaşi mod ca atunci când creştem debitul de apă al unui râu pentru a-i curâfR albia de deşeurile. care s-au acumulat din lipsă de curenţi. Apa, încărcându-se cu deşeuri, curăţă întâi sângelct Acesta, debarasat de deşeuri şi reîmprospătat cu apă pură, va putea să se reîncarce mai bine cu toxine. Când reţeaua capi lară va fi la rândul ei debarasată de deşeurile care o sufoca, va apărea o cale de ieşire pentru eliminarea toxinelor pro funde. Apa pură, infiltrându-se peste tot, dizolvă deşeurile, le antrenează în afara ţesuturilor în care se incrustaseră şi Ic aduce, traversând pereţii capilarelor, spre circulaţia generala şi emonctorii. Are loc o adevărată „spălare" a ţesuturilor pc durata curei de apă distilată. Contraindicaţii Persoanele care se demineralizează uşor ar trebui să se abţină de la această cură. La fel ar trebui să facă şi persoanele care au probleme cu inima, căci cantitatea de lichide absor bită reprezintă o creştere periculoasă a activităţii muşchiului cardiac. Persoanele care au o vitalitate defectuoasă pot urma această cură bând moderat şi pe o perioadă scurtă de timp. Apele slab mineralizate
O apă este considerată slab mineralizată dacă nivelul său de mineralizare este sub 500 miligrame pe litru şi foarte slab mineralizată dacă acest nivel este sub 50 miligrame.
|
180
*J £*J
E f o r t u l fizic intens
Orice efortfizicde lungă durată antrenează arderea re zervelor energetice stocate în ţesuturi. Cu cât efortul este mai intens şi mai lung, cu atât mai mult se consumă re zervele. Nu vor fi distruse "doar rezervele energetice, ci şi deşeurile care sunt acumulate în ţesuturi. Efortul fizic antrenează o oxigenare mult mai intensă, ceea ce permite o mai bună oxidare la nivel celular. Să amin tim doar că deşeurile sunt descompuse prin oxidare. Când o persoană sedentară face un efort fizic, se mani festă destul de repede imposibilitatea de a fi continuate descompunerile-oxidările care furnizează energia servind drept carburant. Cu antrenament, acest impas se produce din ce în ce mai rar: organismul se obişnuieşte să oxideze din ce în ce mai mult în profunzime. Supraoxigenarea celulară şi creşterea nevoilor energetice pe care Ie antrenează efortul fizic susţinut permit arderea deşeurilor şi a supraîncărcărilor până Ia nivel celular. Cu alte cuvinte, toxinele necirculante mai mult sau mai puţin incrustate în ţesuturi sunt descompuse pe loc. Pentru a obţine un veritabil efect în profunzime, efortul fizic ar trebui să fie la fel de intens cum este cel practicat în sporturi precum ciclismul, cursa de fond, schi fond etc. Din păcate, acest tip de efort depăşeşte deseori cu mult efortul natural şi fiziologic. Pentru a beneficia de avantajele acestei metode fără a ajunge atât de departe, fiecare poate fie să-şi intensifice activităţilefiziceîn general, fie să le intensifice pe perioade scurte de timp, în vacanţe sau în weekend.
181
în viaţa de zi cu zi ne putem impune - în funcţie de pfjih bilităţile fiecăruia - să utilizăm propriii muşchi mai degrfibl decât pe cei ai maşinilor, fie ele automobile, ascensoare elf, In timpul vacanţelor, ar trebui să profităm şi să facem nic ascensiuni pe munte, lungi plimbări pe jos sau cu bicieli» ta, înot etc.
^ Q Baia te O hipertermică Baia hipertermică este, împreună cu postul, unul din procedeele terapeutice cele mai eficiente pentru a dezincrusta şi drena toxinele care saturează terenul organic. La îndemâna tuturor, este uşor de practicat. Procedeu Se intră în apă cu temperatura de aproximativ 37 d'^ grade. Apoi temperatura apei este crescută progres adăugând apă caldă până când se atinge pragul de toleranţa adică înainte ca senzaţia de căldură să devină prea puternic» Chiar dacă este foarte caldă, baia trebuie să fie suportat, bine; trebuie ca organismul să se simtă în largul său. Nu tre buie încercată atingerea temperaturii maxime, ci trebuie găsită cea care permite băii să dureze mai bine de un sfert de oră. In funcţie de rezistenţa fiecăruia, baia va avea între 39 şi 42 de grade sau mai mult. Scopul băii hipertermice este de a aduce multă căldură organismului. Dacă temperaturile ridicate sunt greu supor tate, se poate sta mai mult la temperaturi mai mici. Este obligatoriu să-i permitem organismului să se obişnuiască cu baia hipertermică şi se va creşte temperatura şi durata băii doar progresiv, de-a lungul câtorva săptămâni, înainte de a atinge un maxim personal. Ca măsură de pre cauţie şi pentru a evita congestia cerebrală, se poate pune pe frunte o batistă înmuiată în apă rece. Nu trebuie intrat brusc în apa prea caldă, chiar şi atunci când temperatura este bine suportată. Organismul se apără de această bruscă agresiune termică închizând porii. Aceştia nu se vor redeschide decât încet în timpul băii, iar efectele benefice pe care le sperăm vorfiîn parte anihilate. Când baia 183
este gata, se iese încet din apă şi se stă întins 30 de minute, acoperit cu o ţesătură absorbantă şi o pătură. Această odihni) la orizontală permite organismului să-şi încheie sudoraţia tjl să-şi regăsească echilibrul. In funcţie de vitalitate, se poate face o asemenea baie ÎR fiecare zi timp de 2 sau 3 săptămâni sau la fiecare 2 sau 3 zilş timp de mai multe luni. Baia se face de regulă seara, căci deft* tinde bine organismul şi favorizează somnul. Mod de acţiune Când corpul se scaldă în apă caldă, acumulează repede căldura. Temperatura corpului creşte, lucru pe care putem să-l verificăm cu termometrul în gură. Baia hipertermiefl creează o febră artificială care are aceleaşi proprietăţi cu febiŢ] naturală. Febra, reamintim, este un mijloc de apărare pe cafq organismul îl foloseşte pentru a intensifica metabolismele şl H accelera schimburile în scopul arderii deşeurilor care m* turează terenul. Febra este deci o reacţie de apărare binefăcfl» toare care permite organismului să-şi readucă repede Iţi normal mediul umoral. Dacă n-ar exista febra, organismul s-ar satura iremediabil de deşeuri şi n-ar avea niciodată posi bilitatea să facă o bună criză de curăţare. Făcând o cură de băi hipertermice, sunt devansate schimburile morbide corijând terenul înainte de ora reglării conturilor şi anume, producerea bolii. în timpul febrei, când combustiile se intensifica deşeurile care se află cam peste tot în organism sunt degra date pentru a furniza material energetic: există combustii de toxine necirculante incrustate în profunzime. Cum am spus deja, inconvenientul toxinelor incrustate nu este numai că se localizează în profunzime, ci că deseori sunt prea mari pentru a fi eliminate pe cale normală. Febril r
|
184
descompune aceste mari toxine în particule mai fine, per miţând astfel eliminarea lor. Bineînţeles, organismul se simte agresat de căldură şi echilibrul său termic este ameninţat. El va reacţiona atunci şi se va apăra în 3 moduri diferite, care sunt tot atâtea moda lităţi de dezincrustare şi de eliminare a deşeurilor: Vasele se dilată, căci organismul încearcă să se deschidă la maxim spre exterior pentru a reţine cât mai puţină căl dură. Această dilatare a vaselor are loc în special la nivelul capilarelor a căror importanţă este capitală pentru irigarea în profunzime a ţesuturilor. Când capilarele se dilată, suprafaţa de schimburi între ţesuturi şi circulaţia sangvină creşte şi permite astfel o mai bună dezasimilaţie şi eliminare a toxinelor care provin din celule. Când capilarele sunt constrânse să se dilate, circulaţia poate fi restabilită în regiunile prost irigate, care deveniseră mlaştini sau deserturi tisulare datorită îmbâcsirii cu toxine şi proastei funcţionări a capilarelor. Nişte capilare închise, spastice, înfundate, sunt ca nişte baraje în calea ieşirii toxinelor profunde. Dilatând capilarele, baia hipertermică deschide o uşă de ieşire pentru toxinele necirculante incrustate. Aceste toxine urcă din profunzime, intră în curentul sangvin şi de acolo ajung într-un emoncto riu prin care vorfiexpulzate. Baia hipertermică obligă capilarele să facă o veritabilă gimnastică de reeducare. Băile regulate ameliorează enorm posibilităţile funcţionale ale capilarelor cu toate consecinţele pozitive care decurg de aici. Circulaţia sangvină se accelerează pentru a împiedica sângele să stea prea mult timp în contact cu sursa de căldură şi pentru a răci ţesuturile supraîncălzite aducând sânge proaspăt. 185
|
Sângele, crescându-şi viteza de circulaţie, mătuffj să. Dar inima este un muşchi şi ca toţi muşchi, suportă deşeurile depuse pe pereţii vaselor şi le conduc spre emone*einfotern turi mai mari dacă este antrenat progresiv, torii pentru a fifiltrate.In plus, accelerarea vitezei sangvine • Ar antrena o pierdere a tonusului ţesuturilor (vergeantrenează accelerarea circulaţiei limfatice care, dată fiindturi, lăsarea sânilor etc.); unele persoane sunt desigur predis lentoarea ritmului, nu permite decât o eliminare lentă a £§•puse la asemenea probleme. Ele ar trebui să încheie baia sau xinelor. şedinţa de odihnă care urmează băi printr-un duş rece care va tonifica ţesuturile. Aceste persoane va trebui să nu Pielea transpiră pentru a permite pierderea de călduffl exagereze cu durata şi frecvenţa acestor băi. prin evaporarea transpiraţiei. Această sudoraţie a început • Arfidăunătoare pentru varice; teoretic nu, ba chiar deja în baie, dar ea persistă încă timp de câteva zeci ddim e potrivă: favorizând circulaţia, varicele ar trebui să se a t e ueze. Dar în practică nu se întâmplă întotdeauna aşa. Se minute după baie. Prin această transpiraţie, se elimini pon ate încerca îmbăierea ţinând picioarele în afara apei şi numeroase toxine. făcând un duş cu apă rece la picioare după baie. In plus, nu trebuie stat în picioare după baie, pentru a evita ca sângele să Remarci oboare spre picioare. Se va sta culcat, cu picioarele ridicate. Neglijând aplicarea progresivă, putem declanşa o moli» cD că în ciuda acestor precauţii varicele se dilată, trebuie Uzare masivă a toxinelor profunde (crize de curăţare). AcCHrflenau toxine, urcând brusc spre suprafaţă şi adăugându-se toxinelor nţat la baia hipertermică şi recurs la alte procedee. circulante, pot depăşi complet capacitatea de eliminare tt emonctorilor. Pot apărea simptome de tipul durerilor de eip sau al greţei. Acestea pot fi evitate dacă baia se face proglP* siv şi dacă toxinele circulante sunt drenate înainte de a fii( e 0 cură intensivă de băi hipertermice. Baia hipertermică acţionează înainte de toate prin aport (k căldură, dar p utem profita de faptul că pori sunt deschişi (jl să adăugăm în apă preparate din plante medicinale. Ceaiul llti sudorifice potfibăute înainte şi după baie. In timpul bflll, frecţiile pot intensifica şi mai tare activitatea pielii. Se |Wt elibera pori şi practicând masajul prin frământare. Criticile următoare a u fost emise la adresa acestui tip baie: • Nu ar fi bună pentru inimă; este adevărat că în (inipul băii, inima este obligată să desfăşoare o activitate mji 1
186 187
CatapIasmeSe
Dacă
d e argilă Argila
este
lutul
olarilor,
cel
din
cârâmtid p r o p r i e t ă ţ i curativa
care
ţigle... Utilizată î n cataplasme, argila are surprinzătoare.
Aceste
proprietăţi
sunt
explicat, dar sunt uşor de remarcat î n Argila are puterea b i l ă şi un
ou
de a absorbi
să pompeze s u b s t a n ţ e învelit
într-o
se
de
fac
altfel
cataplasmă
de
benefică
nu
mare
aibă
argilă pierde
de
I
în
toate
situaţie.
pentru
bolile, Unele
argilă.
aceasta
organisme
Deseori,
se face o cataplasmă cu
n u
este
par
în
varză.
argilă?
u n recipient nemetalic cu cantitatea de
uscată considerată
necesară.
Se
adaugă
apă pentru
argilă
a
umezi
a r g i l a , d a r n u se a m e s t e c ă . S e I a s ă să se î m b i b e a r g i l a c u m a i m u l t ă g r e u t a t e d e c â t u n o u lăsat î n a e r liber, şi asta
deşeurile
a
fost
decolora, dezodoriza î n
dintotdeauna
folosită
pentru
a
lizată p e n t r u
spalth
etc. este
a aspira deşeurile organice. Faptul că
eliminate
lumea.
D a r
în
exterior
argila
n u
se
este uşor d e înţeles mulţumeşte
să
atragă ş i
s u p r a f a ţ ă , c ă c i este c a p a b i l ă să organele
deşcmtk
pentru
acţioneze
tonifl
doar
li*
deşeurile localizate
îii
s u n t a s p i r a t e în
afara corpului.
gulate aspiră toxinele m a i îndepărtate de cataplasmă, n a t e m a i p r o f u n d î n ţ e s u t u r i şi c a r e p o t u r c a spre la suprafaţă
cuarea deşeurilor
circulante.
Acţiunea
profunzime
în
a
a fost făcut
acest
m o d ,
cataplasmelor
organele
profunde
pot
fi
articulaţiile d e b l o c a t e , t u m o r i l e şi chisturile
188
I
pastă
de
fC
cantO
Se
netedă,
suficient
de
Argila
groasă
ca
trebuie să n u
curgă
aplicată.
intercala
o
spatulă
având
un
Primele
din
grijă
zona ce trebuie
material
textil protector
pe
deschise. regiunile
ca
lemn,
se a p l i c ă
întinderea
argila
cataplasmei
pe
regiunea
să
de
depăşească
tratată.
cataplasme
n u
au
decât
o
jumătate
de
cen
B
timetru grosime. Pentru 6
eva
Pentru a evita murdărirea
i
este
strânge.
Cataplasmă caldă sau rece?
Cataplasmă
de
argilă
este
de
regulă
rece,
p r e g ă t e ş t e u t i l i z â n d a p ă r e c e şi l ă s â n d - o să s t e a l a ra
făcute
grosime.
zonelor adiacente, argila
acoperită cu u n tifon, dar fără a
este
decongestionate,
a le m ă r i eficienţa, ele p o t fi
d i n ce î n ce m a i groase: p â n ă la 3 sau 4 c e n t i m e t r i
aplicaţiei,
resorbite.
amestecată.
Aplicarea cataplasmei
poate
C u
cataplasmft
argilă
este
păroase.
Odaia
posibil prin
d e c i posibilă d a t o r i t ă r e g u l a r i t ă ţ i i şi p e r s e v e r e n ţ e i în
o
dacă
C a t a p l a s m ă se a p l i c ă p e p i e l e , d a r n u p e r ă n i l e
tratat
eliminate, „curentul de aspiraţie" provocat d e aplicaţiile
accesul
întâmplă
formeze
0
P r i n a p l i c a r e a z i l n i c ă a c a t a p l a s m e l o r , d e ş e u r i l e c e se aflfl
că
să
1
profunde.
chiar sub cataplasmă
pentru
ce
se
ull-
aflate la suprafaţa pielii, î n t r - u n coş sau î n t r - u n abces pol uşor
D u p ă a p r o x i m a t i v o oră, argila este u m e z i t ă o m o g e n , ceea nu
atunci c â n d este
terapeutică, argila sub f o r m ă de cataplasmă
apă.
fflift
c a să se s p a r g ă c o c h i l i a . C a p a c i t a t e a p e c a r e o a r e a r g i l a d e M fixa
să
aceste
Prepararea pastei
Se umple
pilda, Ori
în orice
afinitate
C u m
capii-
trej
efect
cazuri, sunt m a i indicate cataplasmele d i n frunze d e
practică.
prin pereţii permeabili. D e
are
neapărat
(la
greu
alte substanţe. Este
argila
adică
se
temperatu
ambiantă.
189
|
Cataplasma rece este utilizată în special atunci când organul sau regiunea de tratat este inflamată, congestionata sau când există o creştere a temperaturii locale. La acţiunea de drenant a argilei se adaugă atunci o acţiune antiinflamatoare şi decongestionantă produsă de răceala cataplasmei. Cataplasma caldă se aplică atunci când organismul nu este deja „încălzit" dintr-unul din motivele menţionate mai sus sau când organismului îi lipseşte vitalitatea pentru a reacţiona la cataplasma rece. Binefacerile aplicaţiei rezultă în special din reacţia organismului faţă de cataplasma: corpul „agresat" de o cataplasma rece reacţionează în sensul încălzirii. Unele persoane nu reuşesc să-şi încălzească cataplasma; aceasta rămâne rece şi persoanelor le e din ce în ce mai frig. Pentru aceste persoane, aplicaţia trebuie întreruptă repede şi nu trebuie reîncercată altădată. Pentru a evita devitalizarea care ar urma în mod normal, trebuie folosită o cataplasma caldă. Pentru a obţine o cataplasma caldă, argila trebuie încăl zită la bain-marie sau pe un radiator. |
Durata aplicaţiei
Când o aplicaţie este bine făcută, cataplasma se întăreşte şi se desprinde practic de la sine şi într-o singură bucată. în caz contrar, se lipeşte şi trebuie răzuită pentru a elibera pielea de învelişul de argilă. Cataplasma poate fi menţinută atâta vreme cât oferă o senzaţie agreabilă. Dacă nu reuşim s-o încălzim, trebuie să întrerupem aplicaţia; dacă devine fierbinte, trebuie înlăturată şi înlocuită, căci este saturată de deşeuri şi va avea tendinţa să inflameze zona tratată. O aplicaţie este cu atât mai scurtă - 30 de minute până la o oră - cu cât cantitatea de puroi şi de deşeuri care sunt |
190
extrase este mai mare. Cataplasma este atunci reînnoită de mai multe ori pentru a evita ca deşeurile să rămână multă vreme în contact cu pielea (ceea ce ar irita-o) sau să fie reabsorbite. Din aceleaşi motive, argila folosită trebuie aruncată. Aplicaţiile lungi se fac atunci când vrem să acţionăm în profunzime asupra unui organ. Aplicaţia poate dura 3 sau 4 ore sau chiar întreaga noapte. Cataplasma va fi atunci sufi cient de groasă pentru a nu se usca prea repede. |
Cadenţă
Cataplasmele mari, adică cele ce se aplică pe o suprafaţă întinsă şi care sunt foarte groase şi se păstrează timp îndelun gat nu se aplică decât o dată pe zi. Dimpotrivă, se administrează în serie cataplasmele mici, nu prea groase, nu prea întinse, care se usucă repede şi sunt repede saturate de deşeuri. De fiecare dată când cataplasma încetează să mai fie activă, când nu mai „trage", ea este înlocuită cu o alta. Cinci sau şase aplicaţii pot să urmeze una după alta, la o oră distanţă, de pildă. Nu există o regulă. Cadenţa depinde de efectele cataplasmei şi de reacţia orga nismului. Fiecare caz este particular şi trebuie gândit în funcţie de situaţie. |
Durata tratamentului
Aplicaţiile zilnice de argilă se vor face până la obţinerea vindecării complete. Aceasta poate surveni după câteva zile pentru tulburările minore şi după câteva luni pentru tul burările grave. Odată toxinele din regiunea acoperită de cataplasma eliminate, cataplasma atrage toxinele care se găsesc în ţesu turile învecinate. încetul cu încetul, cataplasma care funcţionează ca poartă de ieşire atrage spre ea toxinele din întregul organism. 191
J
Folosirea argilei pe cale internă
Argila poate fi folosită şi pe cale internă. In acest fel se realizează oarecum o cataplasmă la nivelul tubului digestiv. Deşeurile nu sunt eliminate prin piele, ci odată cu materiile fecale. Cura de argilă pe cale internă se face în felul următor: timp de trei săptămâni, dimineaţa pe stomacul gol, se bea un pahar cu apă în care se amestecă o lingură de argilă de uz intern. In timpul curei, sunt categoric contraindicate adminis trarea de laxative cu parafină şi consumul de alimente grase. Dacă se instalează constipaţia, se administrează ceaiuri cu efect laxativ. Cura poate fi făcută de mai multe ori pe an.
3
f\
Cataplasmeie
.3 w din frunză de varză Ceea ce uimeşte întotdeauna în legătură cu cataplasmeie din frunze de varză este că reprezintă un procedeu atât de. sim plu care poate trata şi vindeca atât de multe maladii diferite. Multă lume crede că varza este un remediu cu multe ca lităţi, într-adevăr, varza ăre două proprietăţi importante. Este foarte eficientă în aspirarea deşeurilor care sunt acumulate în ţesuturi, chiar şi în cele mai profunde şi ajută la înlăturarea carenţelor cedându-şi prin intermediul pielii mineralele şi vitaminele. Ţesuturile, fiind purificate, primesc elementele indispensabile regenerării lor. Asemeni argilei, eficienţa verzei rezidă în acţiunea ei la nivelul celor două cauze principale ale bolilor: supraîncăr carea cu deşeuri şi carenţele. Modurile sale de acţiune şi de utilizare fiind practic asemănătoare celor ale argilei, vă rugăm să reveniţi la paginile precedente în care sunt descrise calităţile şi proprietăţile argilei. Vom preciza totuşi ceea ce este specific cataplasmelor din frunze de varză, din punctul de vedere al utilizării lor. • Foile de varză milaneză par cele mai eficiente. Frun zele cele mai verzi, cel mai bine hrănite, cele mai vii sunt cele mai eficiente. Frunzele uscate sunt ineficiente. • Spălaţi frunzele şi înlăturaţi nervurile care ies la suprafaţă cu ajutorul unui cuţit, pentru a obţine o suprafaţă foarte netedă; cataplasmă este dureroasă dacă nervurile sunt prea proeminente. • Se înmoaie frunzele câteva secunde în apă foarte caldă. • Se rulează frunzele cu un făcăleţ sau cu o sticlă pen tru a distruge nervurile şi celulele până când frunzele devin foarte suple şi apar picături transparente de sevă la suprafaţă. 193
•
SE
AŞAZĂ
FRUNZELE
T R E B U I E TRATATĂ. C U
UNELE
PESTE
ALTELE
PE
REGIUNEA
M A I EFICIENTĂ. •
AVEŢI
CE
CÂT C A T A P L A S M A E M A I GROASĂ, C U ATAT V A TI .
GRIJĂ C A F R U N Z E L E SĂ FIE Î N
CONTACT C U
.
.
PIELEA
§1
CONCLUZII
ACOPERIŢI-LE C U U N BANDAJ. •
C A T A P L A S M A P O A T E fi P Ă S T R A T Ă T O A T Ă N O A P T E A S A U P O A T E
FI R E Î N N O I T Ă D I N ORĂ Î N
ORĂ.
M Â N C Â N D POATE
ŞI B Â N D
ŞI C O N S U M Â N D
ORGANISMULUI,
OMUL
M A I
MULT
STIMULENTE ACUMULEAZĂ
DEŞEURI ŞI D E OTRĂVURI.
DECÂT
ESTE NECESAR
ŞI M E D I C A M E N T E ÎN
CORPUL
SĂU
ŞI
DECÂT
NEADAPTATE O
MASĂ
DE
Boala este consecinţa inevitabilă a acestui
fapt. PENTRU
A REMEDIA
O
ASEMENEA
SITUAŢIE, MĂSURA
CEA
M A I
U R G E N T Ă CARE T R E B U I E LUATĂ ESTE D E A SE D E T O X I F I C A , A D I C Ă D E E L I M I N A , P R I N DRENAJE ŞI CURE D E DEZINCRUSTARE, DEŞEURILE ÎMBÂCSESC
CARE
CORPUL.
P E N T R U B I N E L E LOR, M U L Ţ I O A M E N I F A C P E R I O D I C C Â T E O D E CURĂŢARE, O CURĂ D E DAR
A
TOTUŞI
D O R I M D O A R SĂ
ACEASTA
scoatem
ORGANISM, CI ÎNTÂI DE
CURĂ
„PRIMĂVARĂ". N U
ESTE
SUFICIENTĂ.
ESTE
LOGIC
SĂ
D E Ş E U R I L E P E M Ă S U R Ă C E ELE P Ă T R U N D T O A T E S Ă LE Î M P I E D I C Ă M
LUCRU ESTE POSIBIL P R I N T R - O
SĂ INTRE!
REFORMĂ A M O D U L U I D E
N U ÎN
ACEST
VIAŢĂ ŞI
DE
ALIMENTAŢIE. SĂNĂTATEA SUPRAVEGHEATE
ARE
acest preţ.
TREBUIE
CONTROLATE
„IEŞIRILE"
„INTRĂRILE".
P R I N C I P I U L E S T E D E ALTFEL U N I V E R S A L :
Să înlăturăm din noi t o t ceea ce este rău şi să nu primim î n noi decât ceea ce este bun.
195
ŞI
ANEXE
C â n d
trebuie
administrată
o
cantitate
mare
de
ceai,
prepară u n litru dimineaţa. Pentru o cantitate mică, de
se
pildă
d a c ă trebuie b ă u t ă o ceaşcă înainte de fiecare masă, ceaiul pregăteşte înainte de a
Anexa 1 N o t e
d e s p r e f o l o s i r e a
fi
Comprimatele -
p l a n t e l o r
capsulele
m e d i c i n a l e Pentru zdrobite
Ţ i n e m să m e n ţ i o n ă m aici c â t e v a n o ţ i u n i d e bază
a obţine
comprimate,
şi p u l v e r i z a t e
până
plantele
se o b ţ i n e
u n
sunt
uscate,
apoi
praf fin care
va
fi
referi introdus în comprimate cu ajutorul unei maşini
toare la diferitele forme de preparare a plantelor
speciale.
medicinale, Structura prafului provenit din unele plante n u
l a d o z a j u l şi l a e v e n t u a l e l e l o r
se
consumat.
contraindicaţii.
condiţionarea
în
comprimate;
praful
este
atunci
permite introdus
î n t r - o c a p s u l ă . C a p s u l e l e se d e s c o m p u n u ş o r l a u m i d i t a t e a Ceaiurile
căldura
tubului
nostru
digestiv.
In
funcţie
de
peretelui, praful de plante este eliberat la nivelul Infuzia multe
se p r e p a r ă
plante
lăsând
medicinale
în
să se odihnească
apă
clocotită,
peste p l a n t e , fie p u n â n d plantele î n D u r a t a de
timp
infuziei este d e
este
suficient
circa
pentru
sau
mai
vărsând
apa
minute.
apa
Acest
să p o a t ă
interval
pătrunde
ţesuturile vegetale pentru a extrage principii activi. Este b i n e să l ă s ă m să i n f u z e z e m a i m u l t , d e c â t i n s u f i c i e n t :
în
planta. Să semnalăm
Folosirea
intestin. comprimatelor
şi c ă , c u c â t a p a
organism,
ceea
ce
preparaţii precum
evităm
D e c o c t u l se p r e p a r ă f i e r b â n d p l a n t e l e m e d i c i n a l e
mare,
a p e i şi e x t r a g e r e a
principiilor
pentru activi.
D e c o c t u l este utilizat c â n d a v e m d e - a face c u ţesuturi
ţelor.
tipul scoarţei, tulpinilor, general
urmat
d e c o c t u l u i este precizată p e n t r u
fiecare
|
196
Decoctul
este
în
căci
odată
nu
se î n t â m p l ă
rădăcinilor de
o
şi
infuzie.
plantă î n
vege semin Durata
parte.
în
cazul
administrării
în de
ceaiurile.
Tincturile-mamă
Acest m o d
d e p r e p a r a r e c o n s t ă î n a l ă s a s ă se
macereze
p l a n t e l e î n t r - u n s u p o r t a l c o o l i c . I n g e n e r a l , se foloseşte porţia: o parte plantă, 9 părţi
tale dure, de
avantajoasă,
fi
utilizată
este m a i pură, c u atât puterea ei d e penetraţie este m a i
a favoriza pătrunderea
este
m a i
astfel să n e l i p s i m d e o p a r t e d i n b i n e f a c e r i l e p e c a r e l e - a r putut aduce
sau m a i jos, î n
stomacului
î n g h i ţ i t e , t o t a l i t a t e a p r i n c i p i i l o r a c t i v i a i p l a n t e i se g ă s e s c
apă.
10
ca
fie
una
şi
grosimea
pro
alcool.
Concentraţia de principii activi ai preparaţiei finale foarte strict controlată p e n t r u ca eficienţa
este
tincturii-mamă
să
fie c o n s t a n t ă d e la u n a n la a l t u l . E x t r a c t u l c u a l c o o l este f o a r t e e f i c i e n t şi c o n c e n t r a ţ i a principii
activi
ai
tincturii-mamă
este
în
consecinţă
de
foarte
mare.
197
Sunt de ajuns câteva picături pentru a obţine un efect! terapeutic. Este un preparat simplu şi plăcut de utilizat. Tincturile-mamă se iau de regulă de 3 ori pe zi cu puţinfl apă, în doze de 15 până la 50 de picături odată. Chiar dacă se iau mai multe tincturi în paralel, canti tatea de alcool ingerată rămâne minimă. Uleiurile esenţiale »
Prin diferite procedee, se poate extrage din plante un produs uleios, volatil şi odorant numit ulei esenţial. Plantele sunt mai mult sau mai puţin bogate în aceste uleiuri. Familie» labiatelor (menta, salvia, cimbrişorul, rozmarinul...) este familia de plante cu conţinutul cel mai mare. Uleiurile esenţiale naturale, procurate din comerţ, sunt extrem de concentrate, căci trebuie cantităţi enorme de plante pentru a extrage câţiva decilitri. De pildă, trebuie 100 de kilograme de cimbrişor sau de pătrunjel pentru a obţine 200 de grame de ulei esenţial; 100 de kilograme de ienupăr pentru a obţine aproximativ 1 kilogram de ulei esenţial. Concentraţia mare a esenţelor este în acelaşi timp avan tajul şi inconvenientul uleiurilor esenţiale: avantaj pentru că au o acţiune foarte puternică; inconvenient, pentru că nu sunt întotdeauna bine suportate. Luate ca atare, pe cale orală, ele pot irita puternic tubul, digestiv. Utilizate pure în frecţii, unele uleiuri esenţiale deosebit de puternice şi de agresive (terebentina, cimbrişorul...) pot arde pielea. Uleiurile esenţiale nu trebuie deci utilizate decât respec tând posologia indicată. Inhalarea este procedeul cel mai natural şi care echivalează, în natură, cu respirarea mirosului plantelor. In acest fel, uleiurile esenţiale sunt diluate natural.
j
198
Plantele conţin numeroase substanţe ca de pildă heterozidele, alcaloizii, taninul, principii amare etc. Fiecare din aceste substanţe are o calitate curativă determinată. Uleiul esenţial nu este decât unul din aceşti constituenţi. In general, uleiurile esenţiale se iau de 3 ori pe zi câte 3 picături bine diluate în miere sau sere. Dacă avem un stomac sensibil, le vom lua la mijlocul mesei. Esenţele şi apa nefiind miscibile, va trebui să folosim mai degrabă un suport alcoolic sau gras pentru a le dilua. Dozare
Pentru toate preparaţiile citate în această lucrare, dozo indicată este cea medie. Este la fel de greu de prescris cuiva cantitatea optimă dc alimente pe care trebuie s-o consume pe cât este de greu de prescris doza ideală de preparate pe care trebuie s-o ia. Pen tru unii, o linguriţă de plante poate fi suficientă pentru o ceaşcă de infuzie, în vreme ce pentru alţii aceeaşi plantă va trebui administrată în doze de câte 1-2 linguri pentru a fi efi cientă. Trebuie căutat prin tatonare până când se găseşte doza convenabilă. Doza convenabilă este doza la care apare efectul: este cea care declanşează micţiunea atunci când administrăm un diuretic, este cea care accelerează activitatea intestinală când administrăm un laxativ etc. Doza convenabilă este de asemenea doza care poate fi luată ( şi suportată pe toată durata curei. Desigur că în cazul unei doze prea puternice, efectul îşi face apariţia, dar este prea violent | şi prin urmare, iritant şi antifiziologic. Din prudenţă, este preferabil să începem cu doze mici, j pe care să le creştem progresiv până când se obţin efectele | dorite.
Efectele variază d a c ă p l a n t a este c o n s u m a t ă pe
stomacul
gol sau în t i m p u l meselor. I n această ultimă situaţie,
principii
a c t i v i s u n t î n e c a ţ i . î n m a s a d e a l i m e n t e şi s u n t d e c i m a i de asimilat; efectele v o r fi d e c i m a i p u ţ i n
greu
pronunţate.
""lui
pe
rinichi, I n t o l e r a n t ă si >
contraindicaţii
>
arsuri
ale
stomacul
mucoasei
dă
semne
gastrice.
de
In
intoleranţă:
acest
caz,
iritaţii
planta
sau
trebuie
administrată în timpul mesei; amestecată cu alimente, ea p i e r d e a g r e s i v i t a t e a şi a r e o a c ţ i u n e m a i D a c ă până
tulburările
se c a l m e a z ă
trebuie
oprită
apoi tratamentul
cu
preparaţie.
singură plantă sau un a m e s t e c d e
plante?
E x i s t ă a f i n i t ă ţ i î n t r e p l a n t e şi i n d i v i z i . P l a n t a p e n t r u
care
a v e m afinitate, cea care este specifică p e n t r u fiecare d i n este e v i d e n t cea m a i eficientă. A v e m s-o
îşi
blândă.
administrarea
i r i t a ţ i a şi se r e î n c e p e
altă plantă sau altă
O
persistă,
t o t i n t e r e s u l să
noi
căutăm
cunoaştem. Se întâmplă
totuşi ca unele
bine cunoscute
pen
t r u e f i c i e n ţ a l o r î n t r - o a n u m i t ă p a t o l o g i e să fie a p r o a p e
total
ineficiente în cazul unor
plante
persoane.
Pentru a evita tatonarea căutând planta cea m a i tă,
pe
cea
pentru
care
a v e m
afinitate,
putem
eficien
recurge
la
un
amestec. A m e s t e c u l are două •
eficienţa
avantaje:
remediului
este
garantată
chiar
sau alta d i n plante n u are efect asupra celui care o •
una pe
200
dacă
diferitelor
cealaltă.
plante
se c o m p l e t e a z ă
una
consumă;
spectrul de acţiune al r e m e d i u l u i este m ă r i t
proprietăţile
ficat
laxativ etc
*
* Uneori,
care
şi se
întrucât întăresc
„
î[
Z71 J'^
Uim .
fle
A c e a e
n
• « » . u t i l ^ e
c
c i
'° ™ '
(
„ , " ' , ; "
C
P
e
'
a
r
o
a
« o p r i m a t e
u
P " = « t i i
foir '' r a !
s
Ion
h
8
md
e
n
e
r
a
l
f
ceai M
r
K
pentru diuretic * i e „ t e
A n e x a
2
Masajul zonelor reflexogene plantare
O zonă reflexogenă este o mică suprafaţă a învelişului nostru cutanat Ia care ajunge un nerv, nerv care face conexi unea cu un organ intern. Găsim aceste zone reflexogene în întregul organism; dar în lucrarea de faţă ne vom referi doar
Fig.
202
9
l a c â t e v a z o n e i m p o r t a n t e c a r e se g ă s e s c p e t a l p ă .
Persoanele
interesate de această m e t o d ă vor putea consulta diferite
cărţi
care există p e piaţă sau v o r p u t e a u r m a u n curs sau u n nar de
semi
reflexologie.
P r i n m a s a j u l z o n e i r e f l e x o g e n e , se o b ţ i n e o m a i b u n ă gare
a
respectivei
respunde.
Prin
zone
acest
şi d e
acolo,
a
organului
mijloc
atât
de
simplu,
iri
care
îi
dar
foarte
e f i c i e n t , a j u n g e m să s t i m u l ă m a c t i v i t a t e a o r g a n e l o r i n t e r n e evident a
articulaţiei ce
unei
le-am
masajul.
falange; uns
Această
în
se
apasă
prealabil
mişcare
de
zonele
cu
apăsare
reflexogene
cremă
pentru
făcută
timp
m i n u t e d o a r t r e b u i e e x e c u t a t ă z i l n i c şi l a a m b e l e Masajul scândură
poate
de
magazinele In
care
fi p r a c t i c a t
masaj
de
reflexogen
asemenea
care
este
9
sunt
este v o r b a
în
doar
câteva
şi c ă l c â n d
pe
comercializată
în
această lucrare
şi c a r e
ne
intere
minut
şi se f a c e c u b l â n d e ţ e .
încetul
cu încetul,
t r u f i e c a r e p u n c t s a u c h i a r m a i m u l t . M a s a j u l se p o a t e zone
reflexogene
în
se
pen
întinde
şi c h i a r p e t o a t e z o n e l e d e
p i c i o r u l s t â n g şi d r e p t , d a r e s t e r e c o m a n d a b i l s ă
tul sangvin. Primele efecte pot apărea foarte repede.
pentru a obţine u n rezultat m
204
necesare
mai
multe
probleme
principale:
pe
de
o
al
doilea
aspect
specială, căci n u
-
sănătatea
corpului
parte,
într-adevăr,
pentru a depăşi
un
organism
medicina
sale
are
o
supra
sevraju-
d i s t r u s , slăbit şi c a r e n ţ a t t r e b u i e să le
face facă
dependenţa.
I n ceea ce priveşte refacerea corpului, drenajele în
parte,
-
se r e f e r ă d o a r l a v i a ţ a şi
v i e ţ u i r e a t o x i c o m a n u l u i , c i c o n d i ţ i o n e a z ă şi e v o l u ţ i a lui.
naturistă
pentru
a
curăţa
utilizate
organismele
s u p r a î n c ă r c a t e c u d e ş e u r i p o t fi a p l i c a t e c u m u l t s u c c e s şi l a toxicomanii aflaţi în cură de
dezintoxicare.
Intoxicaţia »
curen
contează
î n acest caz să n u i n t r ă m î n p a n i c ă , să n u r e n u n ţ ă m l a m a s a j , c i sunt
două
pe
Stimularea
u n u i o r g a n p o a t e e v e n t u a l să a d u c ă r e a c ţ i i p a s a g e r e ;
Uneori
cu
său
m a i m u l t sau m a i p u ţ i n p r o n u n ţ a t ă a stării
fizice. A c e s t
facem'aceasta
progresiv pentru a evita o eliberare masivă de toxine î n
să-1 c o n t i n u ă m .
deteriorarea
durează
c r e ş t e p r e s i u n e a şi m a s a j u l v a p u t e a d u r a p â n ă l a 5 m i n u t e
multe
confruntă
m a i dificile eforturile pe care t o x i c o m a n u l
toxinelor.
Z o n a distinctă d e m a s a t este uşor d e localizat, căci este
pe m a i
o
principale
general dureroasă la apăsare. L a început, masajul n u un
se
d e p e n d e n ţ a sa p s i h i c ă şi fizică f a ţ ă d e d r o g şi p e d e a l t ă
picioare.
emonctoriile
sează î n m o d special p e n t r u e l i m i n a r e a
decât
F i e c a r e d r o g a t c a r e î n c e a r c ă să se e l i b e r e z e d e d r o g u l
uşura
importanţă
indicate
drenaj
alese
a
de
D e z i n t o x i c a r e a t o x i c o m a n i l o r şi c u r e l e d e
al
specializate.
figura
despre
şi
emonctoriilor.
M a s a j u l m a n u a l se f a c e c u a j u t o r u l d e g e t u l u i m a r e s a u
după
Anexa 3
co
săptămâni
Indiferent de drogul consumat cinogene,
alcool, tutun, hipnotice,
morfină, heroină, barbiturice...
ţele active, cele care produc efectele aşteptate d e sunt substanţe toxice (alcaloizi, nicotină, alcool
-
halu
substan
toxicoman, e t c ) .
profunzime.
205
|
Aceste substanţe toxice, după ce au traversat mucoasa digestivă (în administrarea orală), respiratorie (droguri fumate) sau pielea (injecţii), ajung în curentul sangvin. Datorită întinderii reţelei vasculare (100 000 de kilometri lungime) şi datorită vitezei de circulaţie a sângelui (parcurg tot corpul în 60 de secunde), substanţele toxice sunt repede dispersate în întregul organism. Intoxicaţia ar putea să se oprească la intrarea în celule, întrucât acestea dispun de o membrană de grăsime care le permite să selecteze substanţele pe care acceptă să Ie lase să pătrundă. Din păcate, spre deosebire de substanţele nutritive care sunt aproape toate JiidYosolubile, substanţele toxice din droguri sunt iiposolubile şi nu sunt deci oprite de membrana filtru. Ele pătrund în interiorul celulei, care este astfel agre sată de substanţele toxice atât din exterior, cât şi din interior. Nicio zonă a corpului nu este cruţată, nici măcar creierul şi sistemul nervos care sunt deosebit de bine protejate. Un contact unic al substanţelor toxice cu celulele are deja un efect nociv pentru viaţa celulei şi a organismului. In cazul drogaţilor, acest contact nu este din păcate unic, ci se repetă: drogul poate fi administrat zilnic sau chiar mai frecvent. Efectele nocive care rezultă din intoxicaţie sunt variate. Aspectul de „mâncător de vitamine" al drogurilor este bine cunoscut. Reacţiile biochimice indispensabile vieţii sunt de ranjate prin atingerea directă a enzimelor sau prin dis trugerea activatorilor enzimelor, ca de pildă distrugerea vitaminelor sau chelarea oligoelementelor. Pe lângă aceasta, celulele pot fi deranjate în activitatea lor deoarece prezenţa substanţelor toxice le încetineşte prea mult funcţionarea sau chiar o împiedică în totalitate. In plus, iritarea celulelor datorată substanţelor toxice duce la inflamaţie, apoi la scleroză. Activitatea celulară este astfel mult |
206
împiedicată sau imposibil de desfăşurat, ceea ce creşte nivelul de intoxicaţie, căci celulele nu mai metabolizează corect sub stanţele nutritive care sosesc la nivelul lor. Aşa cum am văzut, în medicina naturistă, prezenţa to xinelor în ţesuturi este considerată cauza profundă a mala diilor. Dar aceste toxine nu sunt decât deşeuri şi reziduuri ale substanţelor alimentare. Dacă acelea pot provoca atâtea ma ladii grave, darmite substanţele toxice! Care este soluţia pentru intoxicaţie? In mod logic, dacă degradarea toxicomanului se datorea ză prezenţei otrăvurilor în ţesuturi, doar expulzarea acestor substanţe - în paralel cu sevrajul definitiv - poate permite corpului să-şi regăsească forţele şi o funcţionare armonioasă. Corpul dispune de organe al căror rol este tocmai acela de filtrare şi de eliminare a substanţelor nocive (toxine sau otrăvuri). Este vorba despre ficat, intestin, rinichi, piele şi plămâni. Să reamintim că aceste organe, sau emonctorii, sunt porţi de ieşire obligatorie a deşeurilor. Trebuie deci, în toate cazurile de dezintoxicare a dro gaţilor, susţinută şi intensificată activitatea de eliminare a emonctoriilor în vederea eliberării corpului de otrăvurile care îl fac dependent şi îl îmbolnăvesc. Fundamentul acestei abordări este bine verificat în prac tică, dar şi prin faptul că aceasta este calea pe care ne-o indică natura. Caprele-negre şi lupii, după ce au fost muşcaţi de şerpi veninoşi, încearcă să scape de otravă recurgând la plante pe care nu le consumă în alte situaţii. Este de asemenea cunos cut că pisicile şi câinii mănâncă pir sau trifoi pentru a-şi eli bera organismul de substanţele indezirabile. 207
In cursul curelor de dezintoxicare a morfinomanilor, în momentul sevrajului definitiv şi chiar mult timp după supri marea drogului, s.-a observat prezenţa unor cantităţi foarte ridicate de bilă în scaun. Se pot semnala şi albuminurii tran zitorii (30 de grame de albumină per litru de urină). Aceste excreţii anormale dovedesc efortul pe care-l întreprinde organismul pentru a se regenera. Ajutorul pe care-l pot aduce drenajele persoanelor aflate în cure de dezintoxicare este deci evident. Drenajul prin hipervitaminizare
La drenajul tradiţional, aşa cum este el expus în această carte, se poate alătura un alt soi de procedeu de drenaj: drenajul prin hipervitaminizare. Am văzut că drogurile sunt „arzători" de vitamine sau chelatori de oligoelemente. Iar de prezenţa în cantitate suficientă a vitaminelor şi a oligoelementelor depinde activitatea enzimelor. Dacă acestea sunt private de activatorii lor, activitatea li se încetineşte sau se întrerupe, având drept urmare creşterea gradului de intoxi care a drogatului. Concret, nu numai că organismul neutra lizează şi elimină din ce în ce mai prost drogul consumat, dar încetinirea funcţionării organice este în sine producătoare de numeroase deşeuri şi toxine. Suntem în prezenţa unui cerc vicios: intoxicarea datorată drogului distruge activatorii enzimatici, distrugerea activatorilor enzimatici creşte gradul de intoxicare, intoxi caţia creşte starea de rău, starea de rău creşte necesarul de drog. Pentru a ajuta drogatul să se elibereze de drog, trebuie să-i diminuăm starea de rău prin drenarea substanţelor toxi ce şi prin administrarea cu generozitate de vitamine şi oli goelemente care, relansând toate activităţile enzimatice, va 208
permite acestora să ardă şi să debaraseze corpul de deşeurile şi otrăvurile care-l îmbâcsesc. Prezenţa vitaminelor într-un corp carenţat acţionează ca un curent de aer proaspăt asupra unui foc pe punctul de a se stinge. Aportul de oxigen permite din nou jarului să ardă. Hipervitaminizarea este un drenaj activ al toxinelor. Accelerând metabolismele şi dând acestora posibilitatea să se desfăşoare, ea stimuleazăxorpul în eforturile de epurare. Ca lităţile antitoxice ale vitaminei C şi cele detoxifiante ale vita minelor B sunt bine cunoscute. Dar având mai multe carenţe, drogaţii nu trebuie să ia doar vitamine izolate. Ei trebuie dimpotrivă să ia complexe de vitamine, aşa cum ni le oferă natura: polen, drojdie de bere, suc de cătină albă, ulei de germeni de grâu, grâu germinat, alge, praf de scoici, apă de mare, praf de dolomit, ginseng, lăptişor de matcă e t c * Administrarea regulată şi judicioasă a acestor suplimente va pune, în sensul bun al cuvântului, „paie pe foc" peste metabolismele lor amorţite. Va înlesni nu doar dezintoxi carea lor, ci şi regenerarea ţesuturilor lor, cărora - datorită modului de alimentare cel mai adesea dezastruos al dro gaţilor - numeroşi nutrimenţi le lipsesc teribil. Drenajele şi hipervitaminizarea potfipracticate împreună, ele diminuând de altfel foarte mult severitatea „crizelor curative sau de detoxificare" la care sunt supuşi atât drogaţii, cât şi bolnavii de îndată ce încep să se dezintoxice, crize de detoxificare care duc frecvent la abandonarea curelor.
* A se citi d e a c e l a ş i a u t o r Suplimentele
alimentare
naturale,
Ed. Jouvence, 2 0 0 3 .
209
Anexa 4 Cure de slăbire şi detoxificare Regimurile curelor de slăbire se caracterizează printr-o restricţie a aportului alimentar. Restricţiile acestor regimuri trebuie să declanşeze aceleaşi fenomene precum cele declanşate de regimurile restrictive de genul monodietelor sau posturilor despre care am amintit mai sus (capitolele 24 şi 25). Concret, regimurile pentru slăbit declanşează autoliză ţesuturilor - ceea ce va duce la scăderea în greutate. Dar pot' provoca şi crize curative, care sunt resimţite ca acele perioade de stare generală proastă care compromit atât de des buna desfăşurare a curelor. Crizele curative pot de altfel să fie deosebit de neplăcute în timpul curelor de slăbire. Numeroase deşeuri şi otrăvuri sunt stocate în ţesuturile grase. Caracterul lor liposolubil, adică solubil în grăsimi, face ca aceste otrăvuri să fie absorbite odată cu grăsimile, dar şi stocate şi eliminate odată cu ele. In timpul curelor de slăbire, autoliza făcându-se în spe cial în ţesuturile grase, aceste otrăvuri - care altfel at fi rămas „pe bară" în rezervele de grăsime - părăsesc ţesuturile şi sunt repuse în circulaţie. Contribuie astfel la creşterea posibi lităţilor şi a severităţii crizelor curative. Acestea vorficu atât mai neplăcute, cu cât aceste toxine eliberate din grăsimi sunt
j
nu doar reziduuri metabolice (toxine), ci şi substanţe toxice. Printre aceste otrăvuri liposolubile figurează numeroase medicamente psihotrope, solvenţi, pesticide care poluează alimentele (ierbicide, insecticide, fungicide), aditivi alimen tari etc. Dintre cele două procedee de eliminare pe care le-am abordat - drenajele şi dietele - curele de slăbire nu includ decât unul, dieta. Spre deosebire de ceea ce se întâmplă în curele tradiţionale de drenaj, toxinele sunt eliberate prin to pirea ţesutului adipos, dar nu pot părăsi aşa de uşor corpul deoarece activitatea emonctoriilor nu a fost stimulată. Otrăvurile nu fac decât să-şi schimbe locul, părăsind profun zimile unde corpul le stocase, pentru a se sustrage influenţei lor dăunătoare şi urcă spre suprafaţă. Rezultă o stare generală proastă datorată prea marii concentraţii de deşeuri la nivelul organelor şi al sângelui. Deşeurile şi otrăvurile irită organele digestive, stomacul de exemplu şi provoacă false senzaţii de foame. False, căci nu este vorba în realitate decât de o iritare a tubului digestiv, care poate fi calmată prin ingestia de ali mente. Aceasta însă nu calmează foamea - care nu este reală ci iritaţia. Acelaşi fenomen de iritare poate avea loc şi în alte organe (sistem nervos, de exemplu). Corpul încearcă de asemenea să corecteze compoziţia sângelui dând naştere la pofte de diverse alimente şi băuturi susceptibile să o modifice şi care împing deci spre... mân care. Toţi aceşti factori contribuie la cedarea nervoasă a per soanei care ţine regimul. Şi astfel, reluarea alimentaţiei, diluând deşeurile şi întrerupând autoliza, permite suprimarea momentană a stării de rău şi a tulburărilor determinate de criza de curăţare. Acest rezultat provizoriu nu face decât ca următoarele cure de slăbire să fie mai dificile. într-adevăr, la viitoarele restricţii, corpul va declanşa cu mult mai puţină putere şi mai 211
210
puţin intens fenomenul de autoliza pentru a preîntâmpina o topire prea rapidă a rezervelor sale. Acest lucru vine în întâmpinarea scopului dorit, pentru că Ia persoanele care cresc uşor în greutate autoliza este deja foarte slabă şl înceată. Va trebui deci întotdeauna făcută o cură de eliminare a toxinelor în paralel cu o cură de slăbire, pentru a evita astfel crize de curăţare prea neplăcute. Regimurile de slăbit ar putea fi urmate mult mai uşor şi mai multă vreme. In plus, nu ar profita doar estetica, ci şi sănătatea!
BIBLIOGRAFIE
Generalităţi »
Asociaţia medicală Kousmine, C e i 5 p i l o n i a i s ă n ă t ă ţ i i Ed. Jouvence, Grand-Lancy/Geneva, 1992.
sau abordarea
Kousmine, O
edi(ic î n întregime revăzută a m e t o d e i doctoriţei Kousmine, care
aprofundează abordarea sănătăţii.
Dr. naturistă,
Paul C a r t o n , T r a t a t d e m e d i c i n ă , d e a l i m e n t a ţ i e
şi d e
igienă
Librairie Malome, Paris, 1931.
L u c r a r e d e bază, indispensabilă o r i c ă r e i persoane, t e r a p e u t sau n u , c a r e d o r e ş t e să c a p e t e c u n o ş t i n ţ e s o l i d e d e s p r e p r i n c i p i i l e f u n d a m e n t a l e a l e m e d i c i n i i n a t u r i s t e . E x p u s e c u s i m p l i t a t e şi l o g i c , t o a t e a s p e c t e l e m e dicinei naturiste sunt trecute î n revistă. Fiind epuizată, cartea poate
fi
c o m a n d a t ă direct l a f a m i l i a a u t o r u l u i : D - n a Tellier, 5 7 , rue E d . V a i l l a n t , F - 9 4 4 5 0 Linieil Brevannes.
Dr. Pată. Canon, Paris, 1977.
Esenţa doctrinei lui H i p o c r a t ,
Librairie le Fransois,
O p e r a i m e n s ă şi f u n d a m e n t a l ă a l u i H i p o c r a t , p ă r i n t e l e m e d i c i n i i , f ă c u t ă accesibilă t u t u r o r d e c ă t r e Dr. C a r t o n .
Asociata medicală Kousmine, Lancy/Geneva, 1989.
M e t o d a K o u s m i n e , ErJ.
Jouvence, Grand-
M e t o d a d o c t o r i ţ e i K o u s m i n e a s o c i a z ă b u n u l s i m ţ şi s i m p l i t a t e a m e d i a n e i n a t u r i s t e c u c u n o ş t i n ţ e l e c e l e m a i m o d e r n e d e n u t r i ţ i e şi i m u n o l o gie. U n e x e m p l u a ceea ce p o a t e rezulta d i n t r - o c o m b i n a ţ i e a celor d o u ă abordări.
213
Robert Masson, 1986. O
Revoluţia dietetică a eutinotropiei*,
Albiri
Mie/lcî,
Schwab,
Dansul cu diavolul,
Ed. la Colombe, Paris,
1963.
S u b formă d e r o m a n , u n i n t e r v i u f i c t i v c u d i a v o l u l c a r e v i s e a z ă c u m
c o n t r i b u ţ i e l a d i e t e t i c ă , e c h i l i b r a t ă şi d e s c h i s ă , c e ţ i n e c o n t
do
î l î m p i n g e p e o m să se a u t o d i s t r u g ă p o l u â n d u - i m e d i u l , a l t e r â n d u - i a l i m e n t e l e , i n t o x i c â n d u - 1 c u m e d i c a m e n t e e t c . C a r t e a sperie p r i n realism.
aportul naturopatier.
Robert
Gunther
Masson, S ă n ă t a t e
şi v i t a l i t a t e o r i g i n a r ă ,
Retz, Paris, 1990.
Emonctorii
V i t a l i t a t e a o r i g i n a r ă este u n p o t e n ţ i a l d e v i a ţ ă c a r e p e r m i t e organls» m u l u i n o s t r u s ă - ş i p ă s t r e z e e c h i l i b r u l ; s u p r a î n c ă r c ă r i l e şi s u r m e n a j u l r u p acest e c h i l i b r u .
Dr. Ralph Bircher, Ed. Victor A t t m g e r , Neuchâtel. B o l i a l e f i c a t u l u i şi v e z i c i i b i l i a r e . B o l i a l e s t o m a c u l u i şi i n t e s t i n u l u i .
A n d r e " Passebecq, C u r s d e p s i h o s o m a t i c ă n a t u r i s t ă , Ed. Institutului dc cultură umană, 62, Av. Foch, Marcq-Lille, Franţa. C u r s d e a p ă r a r e şi r e s t a u r a r e a s ă n ă t ă ţ i i f i z i c e şi m i n t a l e f ă r ă v a c c i n a r e , m e d i c a m e n t e sau o p e r a ţ i i , c i p r i n i g i e n ă . C o n f r u n t a r e d i n p u n c t
B o l i ale rinichilor. Boli c u t a n a t e .
Raymond D e x t r e i t , Ed. Ficatul...
Revistei
acest n e c u n o s c u t .
Vivre en harmonie. Paris.
U r e e , albumină, colibacili
(rinichii)
Constipaţia învinsă. Căile respiratorii. îngrijirile pielii.
d e vedere naturist cu medicina alopată î n ceea ce priveşte noţiunile dc v i a ţ ă , s ă n ă t a t e , v i n d e c a r e , d i a g n o s t i c şi t e r a p e u t i c ă .
Christopher Vasey, Johanna Brandt, Grand-Lancy, Geneva, 1995.
Curele de sănătate, Ed.
Jouvence,
S t u d i u r e a c t u a l i z a t , c l a r şi a p r o f u n d a t a l p r o c e d e e l o r c u r a t i v e p u s e î n joc de celebra cură de struguri a Johannei Brandt. I n partea a doua, textul
Paul Marchesseau, editat de autor, Spirvie-Natura, Sauvant.
F-86600
F i c a t u l şi v e z i c a b i l i a r ă . M i z e r i a şi m i s t e r u l i n t e s t i n u l u i s u b ţ i r e . C o n s t i p a ţ i a î n v i n s ă . R i n i c h i i , f i l t r e i n t e l i g e n t e . B o l i p u l m o n a r e şi m i j l o a c e d e p r o t e c ţ i e . P i e l e a , bolile sale, f u n c ţ i i l e sale.
original al Johannei Brandt î n versiune p u ţ i n scurtată. C o n ţ i n e de aseme nea u n ghid practic r e z u m â n d toate punctele i m p o r t a n t e ce trebuie luate î n considerare p e n t r u a creşte eficienţa curelor d e detoxificare.
Christopher Vasey, E c h i l i b r u l a c i d o - b a z i c , s u r s ă d e v i t a l i t a t e , Ed. Jouvence, Grand-Lancy, Geneva, 1991. F ă r ă a folosi t e r m e n i
foarte
b u n ă s t a r e şi d e
tehnici, această carte explică
problema
acidifkării terenului de către alimentaţia m o d e r n ă , cauză a numeroase boli d e c a r e s u f e r i m î n p r e z e n t . E x p l i c ă c e e a c e e s t e p H - u l şi c u m se f a c e t e s t u l d e d e p i s t a r e a p H - u l u i urinar. C o n ţ i n e n u m e r o a s e t a b e l e p r a c t i c e c u liste d e a l i m e n t e a c i d i f i a n t e , a c i d e şi a l c a l i n i z a n t e , t a b e l e c u î n l o c u i t o r i , e x e m p l e d e m e n i u r i a l c a l i n e şi d e s c r i e r e a d i f e r i t e l o r t e h n i c i d e d e z a c i d i f i c a r e .
Docteur Soleil,
Să î n v ă ţ ă m
să n e d e t o x i f i c ă m ,
Ed. Solea, Geneva,
1985. O c a r t e d e i n i ţ i e r e şi d e b a z ă d e s p r e d e t o x i f k a r e a o r g a n i s m u l u i c a r e a s o c i a z ă i n f o r m a ţ i a c u d e s e n e şi u m o r .
Dr.
Al/red
Vogel,
Ficatul,
regulator
al
sănătăţii,
prin
igienă
Ed.
A.
Voget,
C H - 9 0 5 3 Teu/en. D r . G e o r g e s Monnier, Fontaines, Fillinges, 1992.
Sănătatea
intestinală,
Ed.
O sinteză despre igiena i n t e s t i n a l ă care e x p l i c ă d e ce c o l o n u l j o a c ă u n r o l f u n d a m e n t a l î n m e n ţ i n e r e a s ă n ă t ă ţ i i şi i n d i c ă t o a t e t e h n i c i l e . S a u n a , r e g ă s i ţ i şi c o n s e r v a ţ i s ă n ă t a t e a p r i n s a u n ă . Alain Rousseaux, editat de autor: 46, rue de la Victoire, F-75009 Paris, U n a d i n c ă r ţ i l e c e l e m a i c o m p l e t e scrise p â n ă a s t ă z i p e t e m a s a u n e i . Utilizarea saunei, practicarea saunei ca igienă de viaţă, ca m e t o d ă c o m p l e m e n t a r ă e x e r c i ţ i u l u i şi m a s a j u l u i p e n t r u b o l n a v i . P o s i b i l i t ă ţ i l e c u r a t i v e a l e s a u n e i şi e f e c t e l e e i a s u p r a o r g a n e l o r . P e l â n g ă f a p t u l c ă e s t e u n g h i d p r a c t i c , a c e a s t ă c a r t e scrisă d e u n m a r e n a t u r o p a t î l i n t r o d u c e p e c i t i t o r î n l u m e a c o n c e p ţ i i l o r d e s p r e i g i e n a v i t a l ă şi n a t u r o p a t i e .
* R e g l a r e a i n d i v i d u a l i z a t a a a l i m e n t a ţ i e i ( n . tr.)
214
3
215
|
Saint-
Postul D r . Edouard Bertholet, lard, Lausanne, 1974.
Expunere
Reîntoarcerea la sănătate p r i n post,
Ed. Genil-
s i m p l a şi
clara
despre
funcţiile
organelor,
localizarea
z o n e l o r r e f l e x o g e n e şi t e h n i c i l e d e s t l t n u t u r c . N u m e r o a s e s c h e m e , t a b e l e şi exemple.
D e s c r i e r o l u l n e f a s t a l t o x i n e l o r şi s u b l i n i a z ă n e c e s i t a t e a d e a s e d e
Argila
z i n t o x i c a p e n t r u a se v i n d e c a . D u p ă o i n t r o d u c e r e î n i s t o r i c u l p o s t u l u i şi u n s t u d i u al p o s t u l u i aşa c u m l-au g â n d i t m a r i i a u t o r i n a t u r i ş t i , D r . B e r t h o l e t , m a r e l e v u l g a r i z a t o r a l p o s t u l u i , îşi e x p u n e m e t o d a .
Dr.
Herbert Shelton,
Analiză
detaliată
a
Postul,
postului:
Ed. le Courrier du Livre, Paris, 1970. modificările
chimice
şi
organice,
Raymond Dextreit, monie, Paris, 1976. Arta
cataplasmelor
Argila care vindeca,
cu
argilă
modalităţile
de
aplicare.
Apa
p e r i o a d e l o r şi c o n d i ţ i i l o r s p e c i a l e a l e v i e ţ i i . R ă s p u n s u l l a o b i e c ţ i i l e v i z â n d
Christopher Vasey, 2002.
Regimuri
toate
N u m e r o a s e e x e m p l e şi m ă r t u r i i .
autoliza, regenerarea organelor, eliminarea deşeurilor; postul î n c o n t e x t u l
riscurile d e c a r e n ţ e , d e m o a r t e etc.
cu
Ed. Revistei Vivre en Har-
A p a , sursă v i t a l ă a sănătăţii noastre,
Ed. Jouvence,
A c e a s t ă c a r t e e x p l i c ă d e c e a r e c o r p u l n e v o i e d e a p ă , c e se î n t â m p l ă
Docteur Solea,
G h i d u l regimurilor,
Ed. SoleU, Geneva 1987.
Prezentarea critică a principalelor regimuri. Prezentare a avantajelor şi i n c o n v e n i e n t e l o r
fiecăruia
şi a a c ţ i u n i i l o r a s u p r a b o l i l o r . B i b l i o g r a f i e
abundentă.
c u e a d u p ă c e p ă t r u n d e î n o r g a n i s m şi c u m t r e b u i e să b e m c a să î n t r e ţ i n e m v i t a l i t a t e a şi s ă n ă t a t e a . S u b l i n i a z ă c u p r e c ă d e r e
ne
importanţa
a p e i p e n t r u e l i m i n a r e a t o x i n e l o r şi p r o p u n e d i f e r i t e c u r e d e d e t o x i f i c a r e prin apă.
Evina Emmanuetk, G h i d u l
Plante
b ă u t o r u l u i d e a p ă , E d . SOIAT, 1 9 9 7 .
A c e s t ghid recenzează toate apele minerale îmbuteliate de origine D r . Jean V a m e t , F i t o t e r a p i e Maloine, Paris, 1975.
— t r a t a m e n t u l bolilor prin plante,
Ed.
f r a n c e z ă şi l e d e s c r i e c a r a c t e r i s t i c i l e , g u s t u l şi c a l i t ă ţ i l e .
Zerul
T a b e l e l e c a r e c o n ţ i n t r i m i t e r i d e Ia p l a n t e la m a l a d i i şi d e l a p r o p r i etăţi la p l a n t e fac d i n această carte o lucrare d e referinţă d i n t r e cele m a i utile.
Croistop/ier
jean Valnet, A r o m a t e r a p i e - T r a t a m e n t u l b o l i l o r p r i n e s e n ţ e d e p l a n t e , Ed. Maloine, Paris, 1975. C o n s t r u i t ă p e a c e l a ş i m o d e l c u Fitoterapia, a c e a s t ă l u c r a r e t r a t e a z ă Dr.
folosirea
Zerul
Vasey, Z e r u l , Ed. Jouvence,
contribuie la
curăţarea
asupra a trei e m o n c t o r i i principale:
terenului ficatul,
1994de
toxine p r i n
acţiunea
r i n i c h i i şi i n t e s t i n u l . S u n t d a t e
i n d i c a ţ i i p r e c i s e a s u p r a m a n i e r e i d e c o n d u c e r e a c u r e i ( u n d e se g ă s e ş t e zerul, dozare, durată e t c ) .
plantelor bogate î n uleiuri esenţiale. Drenajul prin
hipervitaminizare
Reflexologie Christopher Vasey, S u p l i m e n t e l e a l i m e n t a r e n a t u r a l e ,
Hedi Mazafret, S ă n ă t a t e a Ed. Trema, Zurich, 1976. 216
de mâine: tratat elementar d e reflexologie,
Ed. Jouvence, 2003.
Prezentarea compoziţiei, a proprietăţilor curative, a indicaţiilor a
utilizării
a
unsprezece
suplimente
alimentare
bogate î n
şi
vitamine,
217
minerale, oligoelemente e t c : drojdia de bere, lăptişorul de m a t c ă , u n t u r a de peşte, uleiul d e i n , spirulina, algele m a r i n e , m e l a s a n e a g r ă , g e r m e n i i d e g r â u , g i n s e n g u l , p o l e n u l şi c ă t i n a a l b ă . A c e s t e s u p l i m e n t e s u n t r e c o m a n d a t e p e n t r u a c o m p e n s a c a r e n ţ e l e şi a s u s ţ i n e o r g a n i s m u l î n e f o r t u r i l e l u i de detoxificare.
Indexul drenanţilor si ai tehnicilor Agar-agar, 61 A l b u r n de tei, 9 3 A m ă r e a l ă , 122 Anason, 69, 84, 92 Anghinare, 80, 84, 92, 112 Apă, 7 1 , 8 6 , 9 8 - 9 9 , 1 0 7 , 1 7 8 - 1 8 0 , 217 distilată, 1 7 8 - 1 8 0 diuretică, 98 laxativă, 71 minerală, 7 1 , 9 8 , 180 slab m i n e r a l i z a t ă , 1 8 0 Argilă, 3 9 - 4 0 , 9 9 , 1 4 1 , 1 8 8 - 1 9 2 , 217
Baie caldă, 8 9 , 107 de aer c a l d la d o m i c i l i u , 1 0 9 de soare, 1 1 0 - 1 1 1 de vapori, 109 hipertermică, 107 Balast, 6 3 - 6 4 Boldo, 6 9 , 8 2 , 8 4 Brusture, 112
Cascara, 66 Cassia, 6 6
Cataplasmă d e argilă, 1 8 8 - 1 8 9
Irigaţii colonice, 6 5
Cataplasmă d i n frunze de varză, 193
Izmă domnească, 8 4
Ceapă, 97 Celuloză, 47, 58-60
î m p a c h e t ă r i calde, 110
Cicoare sălbatică, 8 0 , 8 3 , 8 4 , 9 2 Cimbrişor, 6 5 , 1 2 3 , 1 9 8
Laxative, 56-58, 6 6 - 7 1 , 1 5 4 , 1 9 2
C i m b r u , 123
Lemn-dulce, 68, 6 9 , 8 4 , 9 8 , 1 2 2 , 1 2 3
Cireşe (cozi d e ) , 9 5
Lichid celulozic, 5 9
Coacăze negre, 8 0 , 9 4 , 9 7
Limba-mielului, 1 1 2 , 1 1 3 _
Comprimate din plante, 197 Creţuşcă, 9 7 , 1 1 3
j\dagneziu
Cruşin, 66, 6 9 , 8 4
clorura de, 70
C u r a de apă, 6 5 , 1 7 8 - 1 8 0
hidrat de, 70
Curcuma, 83, 98
hiposulftt d e , 7 0 Masaj
Decoct,
196-197
al zonelor reflexogene, 2 0 2 - 2 0 4
Diete, 161-162,170-171,175-177, 211
prin frământare, 1 1 1 , 186
D r e n a j limfatic, 131
Vodder, 117
Duş rectal, 6 5 - 6 6
Măceş, 97 Măslin, 81
E f o r t fizic i n t e n s , 1 8 1
Mesteacăn, 94, 97
Eucalipt, 6 5 , 121
Monodieta, 1 4 7 , 1 6 1 , 1 6 7 , 210
E x e r c i ţ i u fizic, 1 0 7
cu cereale, 1 7 0
Expectoraţie voluntară, 118
cu fructe, 169 cu legume, 170
Fereguţă, 68
c u suc d e f r u c t e , 1 6 8
Fibre vegetale, 5 8
c u suc d e l e g u m e , 1 6 8
Fierea-pământului, 82
M u ş e ţ e l , 6 5 , 112, 113
Frasin, 6 7 , 6 9 , 9 5 , 9 7 Frecţie uscată, 106
Nalbă, 67,123
G â f â i a l ă , 117, 119
O r e g a n o , 121 Osul-iepurelui, 94, 97
I a r b a roşie a l u i A v i c e n a , 6 6 , 6 9 , 8 3 , 8 4 Iarbă-neagră, 94
P a n s e l u ţ ă sălbatică, 6 9 , 1 1 3
Ienupăr, 6 9 , 9 6
Păpădie, 58, 6 9 , 8 1 , 8 4 , 9 5 , 1 1 2
I n (seminţe), 57, 60-61
Pătlagină, 122, 123
Infuzie, 1 9 6 - 1 9 7
Piersică, 5 8
Inhalaţie, 120
P i n sălbatic, 122
Pipirig, 9 6
Soare, 110-111
Pir, 9 5 , 9 7
Soc, 6 9 , 9 8 , 1 1 3
Podbal, 123, 124
Spălaturi, 4 0 - 4 1 , 5 0 - 5 1 , 5 7 , 6 2 - 6 3 , 6 5 , 1 5 4
Porumb, 92, 98
Strugurii-ursului, 94, 9 7
Post, 3 9 - 4 0 , 1 3 1 , 1 5 1 - 1 6 2 , 1 7 9 , 2 1 6
Sulfat de sodiu, 5 7 , 7 0
Post n e g r u , 1 3 1
Suprimarea unei mese, 1 6 4
Poziţie i n v e r s a t ă , 1 1 9 Praz, 5 8 , 9 3
T ă r â ţ e de grâu, 57, 6 0
Prune înmuiate, 59
Termofor, 8 6
Psyllium (seminţe), 6 1
Tincturi-mamă, 197,198, 200
Purgaţia Bertholet, 7 1
Trifoiul de baltă, 8 3
Purgaţie, 5 5 , 7 1 , 155 Ulei R e f l e x o l o g i e plantară, 2 0 2 - 2 0 4
de măsline, 6 3 , 6 5 , 8 1
Regim
de
cântărit, 163 cu 3 alimente, 164
ricin,
70
esenţial, 1 9 8 - 1 9 9 Urzică, 69, 9 6
de crudităţi, 164 disociat, 165
V ă r s ă t u r i voluntare, 73
f ă r ă sare, 1 6 7
Varză, 9 2 , 9 9 , 1 4 1 , 189, 193
fluid,
159
Verigariu, 6 7
hipoazotat, 166
Vulturică, 9 6
hipocaloric, 163 Kipocarbonatat, 166
Zer, 7 1 , 219
hipolipidic, 166 lichid, 159 restrictiv, 162 semilichid, 159 solid, 1 5 9 vegetal, 164 vegetarian, 1 6 2 , 1 6 4 Ricin, 68 Ridiche neagră, 8 0 Rozmarin, 8 2 , 8 4 , 1 9 8
S â n z i a n a de grădină, 8 3 , 9 7 Saună, 108-109, 215 Siminichie, 67, 71 Smochine înmuiate, 59 223 222
i
n
f
o
r
a
m c o l e c ţ i a
r f r o n t î e r
Colecţia FRONTIERE vine in sprijinul interesuluitotmai larg manifestat ţi în ţara noastră faţă de alte culturi existente pe glob. P
lecturi bine organizate părăsim stadiul informaţiei întâmplătoare, care păcătuieşte, inevitabil, prin lipsă de profunzime consistenţă. Avem o bună ocazie de a dobândi cunoştinţe noi, esenţiale şi durabile, despre comunităţi ce revendică la aâfi planetei un loc sub soare de reală distribuţie şi autoritate. riscante prin pauperitstea lor în raport uM ISLAMUL ŞI MUSULMANII o lumerisipităpe mari suprafeţe de pc Mark Sedgwick diferite continente, cu pondere vizibilii k| Traducere: Daniela Gcorgcscu importantă in influenţarea metabolism» III 312 p.. 13 x 20 cm, ISBN 97S-W-748-269-3 planetelor. A trecut vremea când arabii trebuiau căutaţi m întinderea deşertului, CUM SĂ U ÎNŢELEGEM PE ARABI pe marginea ea/elor ivite în calea caravn» Msrgaret K. Nydefl nelor. Astăzi,roiulstatelor arabe Ia scnifl Traducere: Diana Şipu 29ftp.. 13 x 211 an. ISBN 97S-973-74HO43-g 0lgbalâ se dovedeşte important, în amintii' privinţe copleşitor, in plus, îi întâlneşti pfr cunoaştem şi să le înţelegem fllosotla arabi în oraşul în care locuieşti, copiii lot merg ia şcoală împreună cu cu copiii Islamul este una dintre religiile cele maiproprie ţi aspiraţiile, modul de a se ceva din (ciul lor de a ft înlcrsec* cuprinzătoare de pc glob. însumând o prezenta şi comporta în relaţia cu alţii? noştri, tea/i şi influenţează modul nostru de trai, cincime din omenire. Cum trăiesc aceşti Arabii. în marea lor majoritate, suni islaCel a e două volume ne deschid ochii astipm oameni? Cum îşi organizează viaţa? Ce mici . Dar nu toţi islamiştii sunt arabi. LparucularitâţiW ţionează separator reguli Ic prezidează existenţa'.' S» cât de scara prezentului, cunoştinţei? dobândite dar care, aprofucnedafuten,cpol micşora cândva se dovedesc neîndestulătoare şi important esle ca noi. ceilalţi, să le distanţele dintre ei şi noi.
c o l e c ţ i a DERULAREA TRANZACŢIILOR INTRA 51 EXTRA COMUNITARE DUPĂ ADERAREA LA UNIUNEA EUROPEANA Andrei Dobrescu, Vsleriu Petecea, Mibai Sebea 256 p-, 17 x 24 cm, ISBN 97S-97>-'M*-334-7
e u r o p a
* NtCUlrSCL* DERULAREA TRANZACŢIILOR COMERCIALE.
GHIDUL; UNIUNII EUROPENE
=MRA ? COSA COMUWÎAR? DUPA AOERAREA LA UtfiUNKA fcL'SOPSANĂ
GHIDUH'NIUNII EUROPENE Jose Eckhenazj Traducere: (rina Belabed 160 p.. 10 * 2.1 ca ISBN J-74S-J45-4 Suntem în Uniunea Europeană şi se cu răbdare şi pricepere roluri şi atribuţii fi de guvern ai (arilor membre? cuvine să ne comportăm tn cunoştinţă deîncredinţau; dc către statele membre autoApelând U un limbai accesibil tuturor, cauză. Ceea ec presupune cunoaşterea inrităţilor desemnate să gestioneze întreg autorul vizibilizează în mod nece-sar şi detaliu a toi ceea ce ţine de organizareaportofoliul problematic Ia nivel comunitar. profila bil pentru cititorul interesat Unde încep st iunie se încheie atribuţiile programe şi ţinte asumate dc Uniunea anatomice şi funcţionarea practică a instituţiilor UE. Asta ne vi propune ghidulConsiliului Mînişirihtr? Ceface Comisus Europeană in varii domeni de activitate, scris de Jose Kchkena/i, expert cunoscutEuropeană ţi care suni ralurile rezervareaducând aproape de înţelegerea noastră, comisa/Hor europeni? Cât dc mari siuit odată cu esenţa actelor ce-î guvernează şi recunoscut în afaceri europene. puietile Parlamentului European? în ce existenţa şi opţiunile definitorii asumate Autorul îşi ia de mână cititorul pentru a-i face cunoscute structurile şi mecanismele scop a fost creată CurW-a de Justiţie? de UE în folosul tuturor statelor membre de lucru ale Uniunii Europene, explicândCând si cu ce senp se întâlnesc sefi de stat mari sau mici. în beneficiul cetăţenilor lor. în GREAT SEX Paul Jenner
TOTUL DESPRE ZODIAC Bil Tieroay
KAMA SUTRA Paul J e n n e r
CHINA MODERNA MichaeJ Lynch
p r e g ă t i r e
EGIPTUL Joseph Corrfavreux, Alexandra Romano ORIENTUL MULOCIU DUPĂ 1945 Stewart Ross
