Geografie generală. Caiet pentru clasa a V-a. Ioan Mărculeț, Cătălina Mărculeț.pdf

Școala Gimnazială Discovery

IOAN MĂRCULEŢ



CĂTĂLINA MĂRCULEŢ

GEOGRAFIE GENERALĂ

CAIET PENTRU CLASA A V-A ISBN 978-973-0-22254-8 VOLUNTARI 2016

Ş c o a l a

G i m n a z i a l ă

D i s c o v e r y

Şcoala Gimnazială Discovery

IOAN MĂRCULEŢ

CĂTĂLINA MĂRCULEŢ



GEOGRAFIE GENERALĂ CAIET PENTRU CLASA A V-A (auxiliar didactic pentru uz intern)

UTILIZATOR Nume................................................................................. Prenume........................................................................ ISBN

ISBN 978-973-0-22254-8 VOLUNTARI 2016 2 Geografie generală. Caiet pentru clasa a V-a, I. Mărculeţ, Cătălina Mărculeţ, ISBN 978-973-0-22254-8, Voluntari, 2016.

Ş c o a l a


D i s c o v e r y

ȘCOALA GIMNAZIALĂ DISCOVERY www.ScoalaDiscovery.ro Pipera – Str. Drumul Potcoavei, nr. 100 Tel. 0212.690.036 [email protected]

Referenţi:

Prof. dr. Cristina GHIŢĂ, Inspectoratul Școlar Județean Ilfov. Prof. dr. Viorel PARASCHIV, Liceul Economic de Turism Iaşi,

profesor asociat la Centrul de Excelenţă Iaşi.

IOAN MĂRCULEŢ – doctor în geografie cu teza Culoarul Mureșului între Arieș și Strei – studiu geomorfologic, susținută la Institutul de Geografie al Academiei Române (2011, publicată în 2013) și profesor gradul I la Colegiul Național „I. L. Caragiale“, București – este autorul sau coautorul a 44 cărți, broșuri şi caiete (studii de specialitate, monografii, enciclopedii, dicționare, cărți şi auxiliare școlare etc.) și a publicat, singur sau în colaborare, peste 200 de studii de geografie (geomorfologie, climatologie, geografia mediului, geografia populației și așezărilor, geografie economică, geografie culturală, geografie politică și geopolitică), istorie și sociologie, precum și peste 150 de articole de popularizare și cu caracter școlar. Colaborează cu Şcoala Gimnazială Discovery din anul 2012. CĂTĂLINA MĂRCULEŢ – cercetător științific în Institutul de Geografie al Academiei Române, doctor în Geografie din anul 2010, cu teza Clima şi riscurile climatice din Depresiunea Alba Iulia - Turda, cu o activitate editorială alcătuită din: peste 20 de cărți și broșuri realizate în colaborare, 10 capitole în volume, peste 150 de articole ştiinţifice în diverse reviste de specialitate acreditate, rezultatul a peste 100 de comunicări susţinute la diferite sesiuni şi conferinţe, naţionale şi internaţionale, alături de alte peste 50 de articole şi broşuri de popularizare şi informare.

ISBN 978-973-0-22254-8

Adrese de contact: [email protected] [email protected] [email protected] [email protected]

3 Geografie generală. Caiet pentru clasa a V-a, I. Mărculeţ, Cătălina Mărculeţ, ISBN 978-973-0-22254-8, Voluntari, 2016.

Ş c o a l a


D i s c o v e r y

CUPRINS NOTĂ INTRODUCTIVĂ..........................................................................................6 CONŢINUTURILE LECŢIILOR................................................................................7

Unitatea de învăţare Pământul ca planetă

Relieful Pământului

Atmosfera – caracteristici generale

Hidrosfera

Conţinuturi                       

Biosfera

   

Solul (pedosfera)

 

Pământul – corp cosmic Mişcările Pământului Reprezentarea suprafeţei Pământului Reprezentarea orizontului local Relieful – caracteristici generale Forme majore ale reliefului terestru Țărmurile și articulațiile țărmurilor (golfuri, insule, peninsule) Relieful orizontului local Atmosfera Temperatura aerului Precipitaţiile atmosferice Presiunea aerului şi vânturile Zonele climatice ale globului Fenomene climatice deosebite Vremea şi clima orizontului local şi apropiat Hidrosfera – caracteristici generale. Oceanele şi mările. Bazinul Mării Mediterane Apele continentale: râurile şi lacurile Gheţarii Elemente de hidrografie a orizontului local (Apele judeţului Ilfov) Biosfera – caracteristici generale Factorii care influenţează răspândirea vieţuitoarelor Domeniile de viaţă ale Terrei Repartiţia geografică a vieţuitoarelor: zona caldă, zona temperată, zona rece Conservarea biosferei Vegetaţia şi animalele din orizontul local şi apropiat (Vegetaţia şi animalele din Judeţul Ilfov) Solul – caracteristici generale Răspândirea pe glob a principalelor soluri

Pagina 8 9 10 13 15 17 20 22 24 25 26 27 29 32 33 35 36 39 39 43 43 45 45 46 47 50

50 52 53


Ş c o a l a


D i s c o v e r y

 Numărul locuitorilor şi răspândirea populaţiei pe Terra  Dinamica populaţiei  Mobilitatea populaţiei pe Terra Geografia populaţiei şi  Aşezări umane – caracteristici generale. aşezărilor omeneşti Aşezările rurale şi urbane  Mari aglomeraţii urbane. Viaţa în aşezările umane Resursele naturale  Resursele natural – caracterizare generală  Agricultura – caracteristici generale  Industria – caracteristici generale  Căile de comunicaţie şi transporturile – aspecte generale  Comerţul – aspecte generale Activităţile economice  Turismul  Activităţi economice în localitatea natală şi în orizontul apropiat  Efectele activităţilor umane asupra mediului. Planeta în transformare

54 55 56 57 60 62 64 65 67 69 71 72 73


Ş c o a l a

NOTĂ


D i s c o v e r y

INTRODUCTIVĂ

Prezentul auxiliar didactic – Geografie Generală. Caiet pentru clasa a V-a – este destinat activităţilor elevilor la clasă, sub directa coordonare a profesorului. Lecţiile au fost elaborate în scopul lucrului individual cu manualul, textele și cerinţele din conţinuturi fiind realizate, în cea mai mare parte, pe baza manualului publicat la Editura Teora (autori: Daniela Strat şi Constantin Furtună) şi a mapei de geografie a orizontului local (judeţul Ilfov) (autor Ioan Mărculeţ), conform programei pentru două ore pe săptămână. Conţinuturile care formează „curriculum diferenţiat”, pentru a doua oră săptămânal, sunt marcate distinct, între borduri (

).

La decizia profesorului, conţinuturile unor lecţii pot fi lucrate în perechi de elevi (colegii de bancă) ori pe grupe, iar resursele de timp pot fi stabilite de către cadrul didactic, în funcţie de potenţialul clasei. Unele casete cu rubrica Exerciţiu oferă posibilitatea unor activităţi practice, iar cele cu rubrica Verificaţi-vă cunoștinţe acumulate pot fi folosite în structura lecţiei ca teste destinate evaluării cunoștinţelor acumulate (evaluării performanţei).

Prof. dr. Ioan MĂRCULEŢ


Ş c o a l a


D i s c o v e r y

CONŢINUTURILE LECŢIILOR


Ş c o a l a


D i s c o v e r y

PĂMÂNTUL CA PLANETĂ

PĂMÂNTUL – CORP COSMIC Universul reprezintă lumea în totalitatea ei, nemărginită în timp şi spaţiu. Pământul (Terra) este o planetă a Sistemului Solar, situată în galaxia numită Calea Lactee. Împreună cu profesorul de la clasă stabiliţi:  Ce sunt galaxiile. ............................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................  Ce este Sistemul Solar. .................................................................................................................................. ................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................  Ce sunt planetele. ........................................................................................................................................... ................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................ Exerciţiul I Cu ajutorul figurii II.5 Sistemul Solar, din manual (p. 11), scrieți planetele Sistemului Solar, începând cu cea mai apropiată de Soare. ................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................ Ce loc ocupă Pământul în cadrul planetelor Sistemului Solar? ............................................................... Exerciţiul II Citiţi textul din manual (p. 15) şi răspundeți la următoarele întrebări: 1. Care este vârsta Pământului? .......................................................................................................................... 2. Ce formă are Pământul? .................................................................................................................................. ................................................................................................................................................................................ 3. Datorită cui Pământul este turtit la poli și bombat la Ecuator? ......................................................................... 4. Cum se numește primul om care a spus că Pământul este de formă sferică? ................................................ 5. Cum se numește omul care a demonstrat sfericitatea Pământului? ................................................................ Exerciţiul III Explicați, cu cuvintele voastre, figura III.2 Demonstrarea formei sferice a Pământului, din manual (p. 16).  De reținut Luna este satelitul natural al Pământului. Ea se rotește în jurul Terrei și în jurul propriei axe. Ambele mișcări au aceeași durată: 29 de zile şi 12 ore. Din această cauză, Luna își arată spre Pământ aceeași față. Exerciţiul IV Pământul este influențat de Lună? Cum? ................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................ 8 Geografie generală. Caiet pentru clasa a V-a, I. Mărculeţ, Cătălina Mărculeţ, ISBN 978-973-0-22254-8, Voluntari, 2016.

Ş c o a l a


D i s c o v e r y

MIȘCĂRILE PĂMÂNTULUI Pământul se rotește în jurul axei sale (mișcarea de rotație) și în jurul Soarelui (mișcarea de revoluție). A. Mișcarea de rotație

Cu ajutorul textului din manual (p. 21), răspundeți la următoarele întrebări: 1. Care este direcția de rotație a Pământului în jurul axei polilor? ....................................................................... 2. În cât timp se realizează o rotație completă? ................................................................................................... ................................................................................................................................................................................ 3. Care sunt consecințele mișcării de rotație? ...................................................................................................... ................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................ B. Mișcarea de revoluție Utilizând textul din manual (p. 23-24), răspundeți la următoarele întrebări: 1. Ce formă are „drumul” pe care-l parcurge Pământul în jurul Soarelui și cum se numește acesta? .................. ................................................................................................................................................................................ 2. Care este viteza de deplasare a Pământului pe orbită? ................................................................................... 3. În cât timp se realizează o mișcare de revoluție completă? ............................................................................. ................................................................................................................................................................................ 4. Cum s-a ajuns la anul bisect? ......................................................................................................................... ................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................ 5. Care sunt urmările mișcării de revoluție? ......................................................................................................... ................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................ Exerciţiul V Îndrumaţi de profesorul de la clasă, desenaţi evoluţiile duratelor zilelor şi nopţilor în cursul unui an.


Ş c o a l a


D i s c o v e r y

Verificaţi-vă cunoştinţele acumulate: Completaţi propoziţiile de mai jos: 1. Forma Pământului este ......................... 2. Terra realizează o mişcare completă de rotaţie în ......................... 3. Pământul este bombat la ......................... 4. Sistemul Solar se găseşte în galaxia numită ......................... 5. Luna este un ......................... 6. Omul care a demonstrate sfericitatea Pământului se numeşte ......................... 7. Echinocţiul de toamnă se produce la ......................... 8. Cea mai lungă zi din an se produce la ......................... 9. ......................... luminează Pământul noaptea. 10. Determină formarea anotimpurilor, mişcarea de .........................

REPREZENTAREA SUPRAFEȚEI PĂMÂNTULUI Suprafața Pământului este redată cu ajutorul globului geografic și al hărții geografice. A. GLOBUL GEOGRAFIC

Ce este globul geografic? Globul geografic este reprezentarea ....................................................................... ....................................................................................................................................

Există două tipuri de globuri geografice: fizice și politice. Exerciţiul I Cu ajutorul textului din manual (p. 26) şi a profesorului de la clasă, identificați deosebirile și asemănările de conținut dintre un glob geografic fizic și un glob geografic politic. Scrieți aceste elemente de conținut în tabelul de mai jos. Globul geografic fizic Deosebiri .............................................................. .............................................................. .............................................................. .............................................................. .............................................................. .............................................................. .............................................................. ...............................................................

Asemănări

Globul geografic politic Deosebiri

.............................................................. .............................................................. .............................................................. .............................................................. .............................................................. .............................................................. .............................................................. ..............................................................

.............................................................. .............................................................. .............................................................. .............................................................. .............................................................. .............................................................. .............................................................. ..............................................................

 De reținut Poziţia unui punct pe Glob poate fi determinată cu ajutorul coordonatelor geografice. Acestea sunt latitudinea şi longitudinea.


Ş c o a l a


D i s c o v e r y

Latitudinea este distanţa, măsurată în grade, de la Ecuator către nord (latitudine nordică) sau către sud (latitudine sudică). Ea este indicată de paralele. Paralelele sunt cercuri imaginare paralele cu Ecuatorul. Paralela de 0o se numește Ecuator. El împarte Pământul în două emisfere: Nordică şi Sudică. Scrieţi în desenul alăturat (): Ecuator, Emisfera Nordică, Emisfera Sudică, Polul Nord şi Polul Sud. Longitudinea este distanţa, măsurată în grade, de la primul meridian (Greenwich) către est (longitudine estică) sau către vest (longitudine vestică). Ea este indicată de meridiane. Meridianele sunt semicercuri care unesc cei doi poli. Meridianul zero (0o) este denumit meridianul Greenwich. Împreună cu meridianul de 180o formează un cerc care împarte Pământul în două emisfere: Estică şi Vestică. Scrieţi în desenul alăturat (): Emisfera Estică, Emisfera Vestică, Polul Nord şi Polul Sud. Exerciţiul II Analizați coordonatele geografice din figura alăturată și precizați pozițiile geografice ale punctele marcate cu literele A, B, C și D. A. ................................................................................................. ..................................................................................................... B. ................................................................................................. ..................................................................................................... C. ................................................................................................. ..................................................................................................... D. ................................................................................................. ..................................................................................................... B. HARTA

Ce este harta? Harta este o reprezentare ...................................................................................... .................................................................................................................................... .................................................................................................................................... a) Micșorată, deoarece ........................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................ Scara proporțiilor indică ....................................................................................................................... ................................................................................................................................................................................ 11 Geografie generală. Caiet pentru clasa a V-a, I. Mărculeţ, Cătălina Mărculeţ, ISBN 978-973-0-22254-8, Voluntari, 2016.

Ş c o a l a

Tipuri de scări:


D i s c o v e r y

Numerică: Grafică: Directă:

b) Aproximativă, din cauza faptului că ........................................................................................... ................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................ c) Convențională, deoarece ............................................................................................................... ................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................ Semnele convenționale pot fi: .......................................................................................................... ................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................

Pe hartă, relieful este reprezentat cu ajutorul curbelor de nivel. Curbele de nivel sunt ........................................................................................................................... ................................................................................................................................................................................ Exemple:

Tipuri de hărți. a. după scara de proporție:  ............................................................................................................................................................................  ............................................................................................................................................................................ ............................................................................................................................................................................. b. după conținut:  hărți generale ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................  hărți speciale ................................................................................................................................................. ................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................ 12 Geografie generală. Caiet pentru clasa a V-a, I. Mărculeţ, Cătălina Mărculeţ, ISBN 978-973-0-22254-8, Voluntari, 2016.

Ş c o a l a


D i s c o v e r y

................................................................................................................................................................................ c. după mărimea teritoriului reprezentat: ................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................

Planiglob

Planisferă

Mapamond

d. după destinație (utilizare): ................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................ Ce sunt atlasele geografice? ................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................ Atlasele geografice pot fi: mondiale sau ale lumii şi naţionale.

REPREZENTAREA ORIZONTULUI LOCAL Școala Gimnazială Discovery este situată în localitatea Voluntari din județul Ilfov. Actuala așezare cuprinde două foste sate – Pipera (numit și Tătărani) și Cetatea Voluntărească – unite în anul 1968. În anul 2004, comuna Voluntari a fost declarată oraș, iar în prezent număra circa 43.000 de locuitori. Exerciţiul I Analizaţi harta alăturată judeţelor României) şi:

Harta judeţelor României (Harta

a) coloraţi cu roşu judeţul Ilfov şi cu galben judeţele vecine; b) scrieţi poziţia geografică a judeţului Ilfov în cadrul României; .................................................................. c) scrieţi judeţele vecine judeţului Ilfov. .................................................................. .................................................................. .................................................................. .................................................................. 13 Geografie generală. Caiet pentru clasa a V-a, I. Mărculeţ, Cătălina Mărculeţ, ISBN 978-973-0-22254-8, Voluntari, 2016.

Ş c o a l a


Exercițiul II Analizează harta alăturată (Harta administrativă a județului Ilfov) și scrieţi: a) poziția geografică a orașului Voluntari în cadrul județului Ilfov; ...................................................................................... b) numele orașelor și comunelor care se învecinează cu orașul Voluntari, în funcție de punctele cardinale. ...................................................................................... ...................................................................................... ...................................................................................... ...................................................................................... ...................................................................................... ......................................................................................

D i s c o v e r y

Harta administrativă a județului Ilfov

Tu în care localitate locuieşti? ............................................................

Arealul Şcolii Gimnaziale Discovery

Exercițiul III Analizează schița alăturată (Arealul Şcolii Gimnaziale Discovery) și scrieţi: a) numele străzii pe care se află situată Școala Gimnazială Discovery; ............................................................................... b) numele străzii situate la est de Școala Gimnazială Discovery; ............................................................................... c) numele străzilor marcate cu numerele 2 și 4. ......................................................................... .........................................................................

Temă: După modelul de mai sus, realizaţi schiţa arealului în care locuiţi.


Ş c o a l a


D i s c o v e r y

RELIEFUL PĂMÂNTULUI

RELIEFUL – CARACTERISTICI GENERALE Relieful ............................................................................................................... ....................................................................................................................................  De reținut Scoarţa terestră, litosfera sau crusta reprezintă învelişul solid al Pământului. Are grosimi de circa 100 km. După dimensiuni, fizionomie şi mod de formare, relieful Terrei a fost grupat în trei categorii:  forme de relief planetare, ........................................................................................................ ................................................................................................................................................................................  continentele sunt ............................................................................................................................................. ................................................................................................................................................................................ Exerciţiul I Analizați figura VI.7, Oceanele şi continentele, din manual (p. 88), și scrieţi numele celor şapte continente ale Terrei. .......................................................................................................................................... ................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................  bazinele oceanice sunt .................................................................................................................................... ................................................................................................................................................................................ Cum se numesc cele patru oceane formate prin acumularea apei în bazine oceanice? ................... ................................................................................................................................................................................  forme majore de relief, dezvoltate ....................................................................................... ................................................................................................................................................................................  forme minore de relief (microforme), dezvoltate ........................................................ ................................................................................................................................................................................ Forţele care contribuie la formarea şi evoluţia formelor de relief se numesc agenţi morfogenetici. Sunt de două tipuri: a. Agenţi morfogenetici interni, ......................................................................................................... ................................................................................................................................................................................ Cuprind: mişcările tectonice, vulcanismul şi seismele (cutremurele de pământ). Vulcanismul determină formarea vulcanilor. Exerciţiul II Analizați figura IV.21, Părţile componente ale unui vulcan, din manual (p. 44), și scrieţi numele elementelor care compun un vulcan. ................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................ b. Agenţi morfogenetici externi, ........................................................................................................ ................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................ 15 Geografie generală. Caiet pentru clasa a V-a, I. Mărculeţ, Cătălina Mărculeţ, ISBN 978-973-0-22254-8, Voluntari, 2016.

Ş c o a l a


D i s c o v e r y

Din această categorie se evidenţiază: precipitaţiile, vântul, temperatura, apele curgătoare, apele oceanice şi marine, gheţarii, gravitaţia etc. Formele de relief se deosebesc prin altitudine, adâncime, pantă (înclinare) etc. Exerciţiul III Cu ajutorul textului din manual (p. 49), scrieți în caiet ce se înțelege prin altitudinea reliefului și prin adâncime. Altitudinea (înălţimea) reliefului ............................................................................................................................. ................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................ Adâncimea ............................................................................................................................................................. ................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................ Verificaţi-vă cunoştinţele acumulate: I. Scrieţi, în harta de mai jos, numele continentelor cu populaţie de pe Terra.

II. Analizaţi schiţa alăturată (Secţiune prin corpul unui vulcan) şi precizaţi elementele componente indicate prin săgeţi. 1. ................................................................................... 2. ................................................................................... 3. ................................................................................... Temă: Cu ajutorul figurii VI.7, Oceanele şi continentele, din manual (p. 88) scrieți oceanele care mărginesc continentele Europa, Asia, America de Nord și Australia, în funcție de punctele cardinale. Europa ................................................................................................................................................................ Asia ...................................................................................................................................................................... America de Nord .............................................................................................................................................. Australia ............................................................................................................................................................. 16 Geografie generală. Caiet pentru clasa a V-a, I. Mărculeţ, Cătălina Mărculeţ, ISBN 978-973-0-22254-8, Voluntari, 2016.

Ş c o a l a


D i s c o v e r y

FORME MAJORE ALE RELIEFULUI TERESTRU Explicaţi ce înţelegeţi prin forme majore de relief. După prezenţa în cadrul formelor planetare de relief, formele majore se împart în două grupuri: forme de relief majore ale continentelor şi forme de relief majore ale bazinelor oceanice. A. RELIEFUL MAJOR AL CONTINENTELOR Relieful major al continentelor se clasifică în funcție de altitudine și de înfățișare. Din categoria reliefului major al continentelor fac parte: munţii, podişurile, dealurile şi câmpiile.  Munții sunt cele mai înalte forme de relief, cu altitudinea de peste 1.000 m. Exerciţiul I Analizați figura IV.39, Părţile componente ale unui munte, din manual (p. 56), și notați în caiet părțile componente ale muntelui. ...................................................................................................................... ................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................ Uneori, munții înconjoară regiuni joase și netede ca niște câmpii, numite

depresiuni.

În funcție de cunoștințele dobândite la clasa a IV-a, scrieți trei depresiuni de pe teritoriul României. ............................................................................................................................................................. ................................................................................................................................................................................ După modul de formare munții sunt de două categorii: de încrețire (cutare) și

vulcanici.

Exerciţiul II Analizați figurile IV.40, Formarea munţilor de încreţire, și IV.41, Munţii vulcanici pot avea forme diferite: con (a), dom (b), din manual (p. 57), și descrieți fenomenele pe care le observați. Exerciţiul III Cu ajutorul figurii IV.42, Principalele lanţuri montane, din manual (p. 58), completaţi în tabelul de mai jos numele munţilor marcaţi, pe hartă, cu numere şi continentele în care se găsesc. NR.

NUMELE MUNTELUI

CONTINENTUL

        17 Geografie generală. Caiet pentru clasa a V-a, I. Mărculeţ, Cătălina Mărculeţ, ISBN 978-973-0-22254-8, Voluntari, 2016.

Ş c o a l a


D i s c o v e r y

 Lectură: Munţii Himalaya sunt cei mai înalţi din lume (8.850 m în Vârful Everest sau Chomolungma / „Zeiţa mamă a munţilor”) şi sunt situaţi în partea central-sudică a Asiei. Sunt cei mai tineri de pe continent, având o vechime de până la 15 milioane ani. Împreună cu Munţii Karakorum formează cel mai înalt sistem montan, cu 14 vârfuri la peste 8.000 m. Muntele Kenya este situat la Ecuator (0o9’ lat. N și 37o19’ long. E) şi este acoperit în permanenţă cu zăpadă. Are altitudinea de 5.199 m (în Vârful Batian) şi este un stratovulcan format în urmă cu aproximativ 3 milioane ani, după apariţia Marelui Rift African.

 Podișurile sunt forme de relief cu altitudini de peste 300 m. Cea mai importantă trăsătură a podișurilor este netezimea. Podișurile s-au format prin: ............................................................................................................... ................................................................................................................................................................................ Exerciţiul IV Cu ajutorul Hărţii Fizice a Lumii şi a profesorului de la clasă, scrieţi numele a şase unităţi de podiş de pe Terra. ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................  Dealurile sunt forme de relief cu înălțimi între 300 și 1.000 m, cu pante mai puțin abrupte și culmi rotunjite. S-au format prin: .......................................................................................... ................................................................................................................................................................................ În funcție de cunoștințele dobândite la clasa a IV-a, scrieți două unităţi deluroase din România. ... ................................................................................................................................................................................  Câmpiile sunt forme de relief netede cu altitudini între 0 și 300 m. S-au format prin ....................................................................................................................................................................... Exerciţiul V Cu ajutorul Hărţii Fizice a Lumii şi a profesorului de la clasă, scrieţi numele a şase unităţi de câmpie de pe Terra. .......................................................................................................................................................... ................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................ Exerciţiul VI Împreună cu profesorul de la clasă, realizaţi schiţa formelor majore de relief de pe continente, în funcţie de altitudine şi de aspectul interfluviilor1.

1

Interfluviu = formă de relief pozitivă, desfăşurată între două văi.


Ş c o a l a


D i s c o v e r y

B. RELIEFUL MAJOR AL BAZINELOR OCEANICE Relieful bazinelor oceanice este rezultatul acțiunii agenților interni şi apelor Oceanului Planetar. Țărmul este fâșia de uscat situată la contactul uscatului cu apa mării și oceanelor.

Coborând sub nivelul apei, se evidenţiază variate forme de relief. Aceste forme de relief sunt:

1. Platforma continentală (șelful continental) ......................................................................................... ................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................ 2. Versantul (abruptul) sau povârnişul continental ................................................ ................................................ ................................................ ................................................ ................................................ ................................................ ................................................ ................................................ 3. Câmpia abisală (fundul oceanului) ...................................................................................................... ................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................ 4. Gropile abisale (fosele oceanice) ..................................................................................................... ................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................  Lectură: Groapa Marianelor, cea mai adâncă fosă oceanică de pe Glob (după diferite surse: 11.033 m, 11.516 m, 11.521 m ş.a.), este situată în vestul Oceanului Pacific, în sudul Insulelor Mariane, la 11o21’ lat. N și 142o12’ long. E (cel mai adânc punct). A fost descoperită în anul 1951 şi are lungimea de 2.550 km.

5. Dorsalele oceanice . ................................................ ................................................ ................................................ ................................................ ................................................ ................................................ ................................................ ................................................ ................................................  Lectură: Dorsala Medio-Atlantică, cea mai lungă din lume (circa 40.000 km), este situată în Oceanul Atlantic şi separă Placa Eurasiatică de Placa Americii de Nord, în Atlanticul de Nord, și Placa Africană de Placa Americii de Sud, în Atlanticul de Sud. Se întinde spre miazăzi, de la intersecția cu Dorsala Gakkel (Dorsala Oceanului Arctic), la nord-est de Insula Groenlanda, până la „Bouvet Triple Junction”, în Atlanticul de Sud.


Ş c o a l a


D i s c o v e r y

ȚĂRMURILE ȘI ARTICULAȚIILE ȚĂRMURILOR (golfuri, insule, peninsule) Țărmul reprezintă zona marginală a uscatului, la limita unei întinderi de apă, asupra căruia acționează valurile și mareele. Țărmurile înalte sunt cu faleze, iar țărmurile joase sunt cu plaje, cordoane litorale sau delte. Acestea prezintă o serie de articulații.  Insulele sunt ____________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ Grupările de insule formează ______________________ (Arh. Japoniei, Arh. Britanic, Arh. Filipinelor). După origine, insulele pot fi a. __________________________(I. Madagascar, I. Baffin); b. __________________________(I. Islanda; I-le Hawaii); c. __________________________(I-le Maldive, I-le Marshall).  Lectură: Groenlanda / Grønland / Kalaallit Nunaat, cea mai întinsă insulă a Terrei (2.166.086 km2; 2.175.600 km2, după alte surse), este situată dincolo de Cercul Polar de Nord. Este alcătuită din roci cristaline (bazalte şi granite) şi sedimentare (gresii şi calcare) şi este acoperită în proporţie de 85% de o calotă de gheaţă („inlandsis”).

 Peninsulele sunt ________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ Exerciţiul I Cu ajutorul profesorului de la clasă, identificaţi şi scrieţi numele a şase peninsule. ................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................  Arătaţi, pe harta murală, peninsulele scrise mai sus.  Lectură: Peninsula Arabică – peninsula cu cea mai mare suprafaţă (3.250.000 km2) şi cu cele mai mari rezerve de petrol cunoscute din lume – este situată în sud-vestul Asiei, între Marea Roșie, Golful Aden, Marea Arabiei, Golful Oman și Golful Persic. În cadrul său se evidențiază deșertul Rub al Khali („Sfertul gol” sau „Pătrimea goală”), cea mai aridă parte a peninsulei, cel mai întins pustiu de nisip de pe Terra. Dunele aflate în componența sa, lungi de 40 km, se întind de la nord-est spre sud-vest.

 Golfurile reprezintă ______________________________________________________ ________________________________________________________________________________ Exerciţiul II Cu sprijinul profesorului de la clasă, identificaţi şi scrieţi numele a cinci golfuri. ................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................ 20 Geografie generală. Caiet pentru clasa a V-a, I. Mărculeţ, Cătălina Mărculeţ, ISBN 978-973-0-22254-8, Voluntari, 2016.

Ş c o a l a


D i s c o v e r y

 Arătaţi, pe harta murală, golfurile scrise mai sus. . Lectură: Golful Bengal este cel mai mare din lume (2.172.000 km2). Aparţine Oceanului Indian, fiind situat între Peninsula India, la vest, peninsula Indochina la nord-est și insulele Andaman și Nicobar la est. Vara și primăvara au loc frecvente furtuni și uragane tropicale.

 Capurile sunt porțiuni de uscat care înaintează în mare. Exemple: Capul Nord, Capul Bunei Speranțe, Capul Horn.

 Istmurile sunt ___________________ _________________________________________ _________________________________________

Schiţe: Cap

Istm

Exerciţiul III Cu sprijinul profesorului de la clasă, identificaţi şi scrieţi numele a trei istmuri. ......................................................................................... ...................................................................................  Strâmtorile sunt _________________ _________________________________________ _________________________________________ _________________________________________

Strâmtoare

Exerciţiul IV Cu ajutorul profesorului de la clasă, identificaţi şi scrieţi numele a patru strâmtori. ......................................................................................... ................................................................................... Verificaţi-vă cunoştinţele acumulate: Completaţi propoziţiile de mai jos: 1. Asupra ţărmurilor acţionează valurile şi ......................... 2. Ţărmurile joase sunt cu cordoane litorale sau cu ......................... 3. Ţărmurile înalte sunt cu ......................... 4. Madagascar este o insulă de origine ......................... 5. Insula Groenlanda este situată în Emisfera ......................... 6. Peninsula Arabică este situată în sud-vestul continentului numit ......................... 7. Porţiunea de uscat înaintată mult în mare se numeşte ......................... 8. Golful Bengal aparţine Oceanului ......................... 9. Insulele Hawaii sunt de origine ......................... 10. Deşertul Rub al Khali este situat în Peninsula ......................... 21 Geografie generală. Caiet pentru clasa a V-a, I. Mărculeţ, Cătălina Mărculeţ, ISBN 978-973-0-22254-8, Voluntari, 2016.

Ş c o a l a

Temă: Cu ajutorul Atlasului Geografic Şcolar, scrieţi numele peninsulelor marcate, pe harta alăturată, cu litere (A-J) şi numele insulelor marcate, pe aceiaşi hartă, cu numere (1-10). Peninsule: C. .............................................. F. .............................................. I. .............................................. Insule: 3. .............................................. 6. .............................................. 9. ..............................................


D i s c o v e r y

A. .............................................. D. .............................................. G. .............................................. J. .............................................. 1. .............................................. 4. .............................................. 7. .............................................. 10. ..............................................

B. .............................................. E. .............................................. H. .............................................. 2. .............................................. 5. .............................................. 8. ..............................................

RELIEFUL ORIZONTULUI LOCAL Exerciţiul I Citiți textul din coloana din dreapta și scrieţi: a) numele câmpiei, componentă a Câmpiei Române, în care se află județul Ilfov; ........................................................................................... b) altitudinea minimă și altitudinea maximă a reliefului; ........................................................................................... ........................................................................................... c) rocile din care este format relieful; ........................................................................................... ........................................................................................... d) elementele reliefului pe care s-au format crovuri. ...........................................................................................

Județul Ilfov se află situat în partea centrală a Câmpiei Române, numită Câmpia Vlăsiei. Relieful are altitudini între 60 m (în Lunca Argeș-Sabar) și 116 m (în nord-vestul Câmpiei Snagovului) și este alcătuit din roci sedimentare: loess, nisipuri, argile nisipoase și, mai rar, pietrișuri. În cuprinsul Câmpiei Vlăsiei se disting mai multe subdiviziuni (Câmpia Snagovului, Câmpia Moviliței, Câmpul Câlnăului ș.a.) separate de văi (Ialomiței, Pasărea ș.a.) cu lunci2 și terase3. Pe suprafețele interfluviilor s-au format crovuri4.

2

Luncă (sau albie majoră) = porțiune a văii prin care râul se scurge la debitele cele mai mari. Terasă = formă de relief cu aspect de treaptă suspendată deasupra unei lunci sau a altei terase; s-a format prin adâncirea râului. 4 Crov = depresiune de tasare (formă de relief negativă) de mici dimensiuni, de formă rotundă sau ovală, formată pe loess. 3


Ş c o a l a


D i s c o v e r y

 Lectură:

Câmpia Română, cea mai întinsă câmpie din ţara noastră (49.594 km2), este situată în sudul țării şi are lungimea de peste 400 km și lățimea cuprinsă între 20 km, în vest, și peste 140, în centru. Este o unitate joasă (cu altitudinile între 10 și 280 m) de origine fluvio-lacustră, formată prin sedimentare (depuneri de nisipuri, pietrișuri, argile și loess). Din cauza genezei lor relativ diferite, formele de relief care o compun au o mare varietate regională: câmpii (piemontane, tabulare, de subsidență ș.a.), terase și lunci.

Exercițiul II

Harta unităților de relief din județul Ilfov

Analizați harta de mai sus (Harta unităților de relief din județul Ilfov) și precizați: a) numele unităților și subunităților de relief; ................................................................... ................................................................... ................................................................... ................................................................... ................................................................... ................................................................... ................................................................... b) numele câmpiei în care se află localitatea unde locuiți; ................................................................... c) numele câmpiei în care este situată școala unde învăţaţi. ................................................................... Exercițiul III Realizați un scurt eseu, de 8-10 rânduri, utilizând corect și coerent termenii și noțiunile: Județul Ilfov, roci sedimentare, Câmpia Vlăsiei, crovuri și loess. ................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................ Temă: Explicați importanța socio-economică a reliefului de câmpie.


Ş c o a l a


D i s c o v e r y

ATMOSFERA

ATMOSFERA – CARACTERISTICI GENERALE Atmosfera .......................................................................................................... .................................................................................................................................... Forma ei este ....................................................................................................... Structura atmosferei

Exercițiul I Interpretaţi diagrama de mai jos (Compoziţia atmosferei) şi scrieţi numele gazelor care intră în compoziţia atmosferei şi proporţiile acestora. Compoziţia atmosferei

............................................................................................... ............................................................................................... ............................................................................................... ............................................................................................... ............................................................................................... ............................................................................................... Exercițiul II Analizați schiţa alăturată şi precizaţi (Structura atmosferei) și precizați: a) Numele straturilor care formează atmosfera: 1................................................................... (0-12 km); 2................................................................. (12-50 km); 3................................................................. (50-80 km); 4.............................................................. (80-1000 km); 5......................................................... (peste 1000 km). 24 Geografie generală. Caiet pentru clasa a V-a, I. Mărculeţ, Cătălina Mărculeţ, ISBN 978-973-0-22254-8, Voluntari, 2016.

Ş c o a l a


D i s c o v e r y

b) Numele stratului atmosferei în care găsește ozon. ................................................................ Stratul de ozon protejează Pământul de radiațiile ultraviolete. Vreau să ştiu mai multe! În homosferă (troposferă, stratosferă şi mezosferă) gazele sunt în stare moleculară. Se evidenţiază relativa omogenitate chimică. În heterosferă (termosferă şi exosferă) predomină gazele în stare atomică, iar ionizarea este intensă.

TEMPERATURA AERULUI Temperatura aerului = caracteristica fizică şi principalul parametru al stării aerului. Atmosfera se încălzeşte indirect: Soarele încălzeşte suprafaţa scoarţei terestre,

iar aceasta încălzeşte atmosfera.

Dacă aţi înţeles: Scrieți, în fiecare căsuță de mai jos, în ordinea dată următoarele cuvinte: Soare, atmosferă și scoarţă. Apoi, prin săgeți, arătați cum are loc încălzirea aerului.

 Variaţia temperaturii aerului: a) în funcţie de latitudine, _______________________________________________ _________________________________________________________________________ b) în funcţie de anotimpuri, ______________________________________________ _________________________________________________________________________ c) în funcţie de altitudine, ____ ______________________________ ______________________________ ______________________________ ______________________________ ______________________________ ______________________________ ______________________________

Exemplificare:

 Cine provoacă modificări în distribuţia temperaturilor anului? • încălzirea inegală a maselor de apă şi de uscat; • prezenţa norilor ................................................................................................................................................... ................................................................................................................................................................................ • curenţii marini ...................................................................................................................................................... 25 Geografie generală. Caiet pentru clasa a V-a, I. Mărculeţ, Cătălina Mărculeţ, ISBN 978-973-0-22254-8, Voluntari, 2016.

Ş c o a l a


D i s c o v e r y

................................................................................................................................................................................  Măsurarea temperaturii aerului se realizează cu termometrul, iar valoarea este exprimată în grade Celsius (C) sau grade Fahrenheit (F). Exercițiul I Analizați figurile V.8, Termometrul. Citiţi temperatura, din manual (p. 67), și precizaţi gradele la care se înregistrează punctul de îngheţ al apei. • în grade Celsius = ...........C; • în grade Fahrenheit = ....................F.  Izotermele sunt linii care unesc pe hartă punctele cu aceeaşi temperatură. Exercițiul II Cu ajutorul figurii V.9, Harta izotermelor medii anuale, din manual (p. 68), şi precizaţi valorile temperaturilor la/în: 1. Ecuator: .............................. 2. Tropice: .............................. 3. Sudul Europei: ........................................ 4. Sudul Americii de Sud: ............................... 5. Apropierea Antarcticii: ........................................ Știați că... • temperatura maximă a celei mai călduroase zile a fost de 57,8°C (la 13.09.1922) şi s-a înregistrat în localitatea Al’Aziziah (Libia)? • temperatura minimă a celei mai friguroase zile a fost de -89,2°C (la 21.07.1983) şi a fost înregistrată la staţiunea meteorologică rusă Vostok (Antarctica)? • oraşul-capitală cu temperatura medie anuală cea mai ridică (28°C) este Bangkok (Thailanda)? • oraşul-capitală cu temperatura medie anuală cea mai scăzută (-4°C) este Ulan Bator (Mongolia)?

PRECIPITAŢIILE ATMOSFERICE Precipitațiile sunt picături de apă și cristale de gheață care cad din nori pe

suprafața terestră.  Cum se formează precipitațiile? Vaporii de apă ajunși în atmosferă condensează și dau naștere norilor. Unele picături de apă sau cristale de gheață se unesc între ele, devin mai grele și cad pe suprafața terestră.  Forme de precipitații: 1. Ploaia _________________________________________________________________ _________________________________________________________________________ 2. Burnița _______________________________________________________________ _________________________________________________________________________ 3. Ninsoarea _____________________________________________________________ _________________________________________________________________________ 26 Geografie generală. Caiet pentru clasa a V-a, I. Mărculeţ, Cătălina Mărculeţ, ISBN 978-973-0-22254-8, Voluntari, 2016.

Ş c o a l a


D i s c o v e r y

4. Măzărichea ____________________________________________________________ _________________________________________________________________________ 5. Lapovița ______________________________________________________________ _________________________________________________________________________ 6. Grindina ______________________________________________________________ _________________________________________________________________________ 7. Poleiul ________________________________________________________________ _________________________________________________________________________ După cauzele care conduc la formarea lor, precipitațiile pot fi: convective, frontale și

de relief (orografice). Exercițiul I

Analizați figurile V.22 (p. 76), V.23 și V.24 (p. 77), din manual, și încercați să descrieți conținutul acestora.  Repartiția tipurilor de precipitații în latitudine. a) În zona caldă cad ..................................................................................................... b) În zonele temperate cad ........................................................................................... .................................................................................................................................... c) În zonele reci sunt specifice ...................................................................................... Știați că... • cea mai mare cantitate de precipitații căzută într-un an (22.990 mm în 1861) s-a înregistrat în Cherrapundji („Polul Ploii”), oraş în nord-estul Indiei? • cel mai mare număr anual de zile cu precipitații (350) se înregistrează în Insula Kauai, din Hawaii? • cel mai arid loc (1,8 mm în 10 ani; prima ploaie, după 400 de ani, s-a înregistrat în 1971) este Deşertul Atacama (Chile, America de Sud)?

PRESIUNEA AERULUI ŞI VÂNTURILE A. PRESIUNEA AERULUI Atmosfera se sprijină pe suprafaţa terestră, iar forţa cu care aerul apasă se numeşte presiune atmosferică. Aceasta este mai mare acolo unde atmosfera este mai groasă iar temperatura aerului mai scăzută. Exerciţiu Cu ajutorul textului din manual (p. 69), răspundeţi la următoarele întrebări: 1. Care este valoarea normală a presiunii aerului? ......................................................................................... 2. Cum se numeşte instrumentul cu care se măsoară presiunea aerului? ..................................................... 3. Din ce cauză în zona ecuatorială presiunea atmosferică este mai joasă? .................................................. 4. Din ce cauză în zonele polare presiunea atmosferică este mai mare? ....................................................... 5. Care sunt latitudinile între care se formează maximele tropicale? .............................................................. 6. Ce sunt izobarele? ...................................................................................................................................... Masele de aer cu presiune ridicată se deplasează spre cele cu presiune redusă. 27 Geografie generală. Caiet pentru clasa a V-a, I. Mărculeţ, Cătălina Mărculeţ, ISBN 978-973-0-22254-8, Voluntari, 2016.

Ş c o a l a


D i s c o v e r y

Această deplasare dă naştere vânturilor. B. VÂNTURILE Vânturile sunt miscări orizontale ale aerului, dintr-o zonă cu presiune ridicată spre o zonă cu presiune joasă.  Caracteristicile vântului: • direcția (instrumentul utilizat este girueta); • intensitatea (instrumentul de masurare este anemometrul).  Categorii de vânturi:

1. Vânturi permanente: a) Alizeele: ................................................................................................................. .................................................................................................................................... .................................................................................................................................... .................................................................................................................................... b) Vânturile de vest: ................................................................................................. .................................................................................................................................... .................................................................................................................................... .................................................................................................................................... c) Vânturile polare: ................................................................................................... .................................................................................................................................... .................................................................................................................................... ....................................................................................................................................

2. Vânturile periodice (vânturile care își schimbă direcția): a) Musonii: ................................................................................................................. .................................................................................................................................... .................................................................................................................................... .................................................................................................................................... b) Brizele (de munte și marine) ............................................................................... .................................................................................................................................... .................................................................................................................................... ....................................................................................................................................

3. Vânturile neregulate (sau locale, care bat, în anumite condiţii, numai într-o anumită directie): a) Bora: ...................................................................................................................... .................................................................................................................................... b) Mistralul: ............................................................................................................... .................................................................................................................................... c) Crivătul: ................................................................................................................. .................................................................................................................................... d) Vântul Mare: ......................................................................................................... .................................................................................................................................... 28 Geografie generală. Caiet pentru clasa a V-a, I. Mărculeţ, Cătălina Mărculeţ, ISBN 978-973-0-22254-8, Voluntari, 2016.

Ş c o a l a


D i s c o v e r y

Știați că... • cea mai mare viteză a vântului la nivelul mării (327 km/h) se înregistrează în Commonwealth Bay (golf în Antarctica, cu lăţimea de 60 km)? • cea mai mare viteză a vântului într-o regiune montană (372 km/h, în 1934) s-a înregistrat în Muntele Washington (Statele Unite ale Americii)? • cea mai îndelungată frecvenţă a vântului într-un an este de 340 zile şi se înregistrează în regiunea numită „Polul Vânturilor” (Antarctica)? • Simúnul / Simoon-ul este cel mai rar vânt (bate odată la 20-25 de ani, toamna) şi cel mai fierbinte (generează creşterea bruscă a temperaturii aerului cu 50°C)? Bate în Sahara (Africa), Peninsula Arabia şi Orientul Mijlociu (Asia), de la sud la nord, şi transportă cantităţi mari de nisip.

ZONELE CLIMATICE ALE GLOBULUI Clima prezintă starea medie a temperaturilor, precipitaţiilor şi vânturilor dintr-o regiune a Globului, într-o perioadă lungă de timp. La diferenţierea zonelor şi tipurilor de climă contribuie factorii climatici. Aceştia se împart în: 1. Factori cosmici:  radiaţia solară;  forma Pământului;  înclinarea axei terestre;  mişcările Pământului. 2. Factori fizico-geografici:  diferenţa de încălzire dintre apă şi uscat;  altitudinea reliefului;  curenţii oceanici. 3. Factori dinamici:  deplasarea maselor de aer cu temperaturi şi presiuni diferite. Datorită factorilor climatici, s-au format mai multe zone de climă, iar în cadrul acestora, variate tipuri de climă: ZONELE DE CLIMĂ TIPURILE DE CLIMĂ A. Zona de climă caldă:  climă ecuatorială;  climă subecuatorială;  climă tropicală umedă;  climă tropicală uscată. B. Zonele de climă temperată:  climă subtropicală;  climă temperat-oceanică;  climă temperat-continentală. C. Zonele de climă rece:  climă subpolară;  climă polară. Activitate pe grupe Utilizând tabelul Caracteristicile tipurilor de climă, precizaţi tipurile de climă marcate, pe harta de mai jos, cu litere (A, B, C, D, E şi F) şi caracteristicile acestora. Grupa 1. Clima A: 29 Geografie generală. Caiet pentru clasa a V-a, I. Mărculeţ, Cătălina Mărculeţ, ISBN 978-973-0-22254-8, Voluntari, 2016.

Ş c o a l a


D i s c o v e r y

Grupa 2. Clima B:

Grupa 3. Clima C:

Grupa 4. Clima D:

Grupa 5. Clima E:

Grupa 6. Clima F:


Ş c o a l a


D i s c o v e r y

LATITUDINEA

CARACTERISTICILE TIPURILOR DE CLIMĂ TIPURILE DE CLIMĂ și Caracteristici ale elementelor climatice

0o

Clima ecuatorială

ZONELE CLIMATICE

• America de Sud (Câmpia Amazonului) • Africa (bazinul fluviului Zair) • Asia de Sud-Est (Arhipelagul Indonezian)

o

• temperatura medie anuală a aerului: 27 C; • precipitaţiile: 3.000-4.000 mm/an (cad 0-5o

REGIUNI GEOGRAFICE CORESPUNZĂTOARE CLIMATELOR

aproape în fiecare zi); • nu bat vânturi permanente (zona calmei ecuatoriale); •umiditatea aerului este foarte ridicată.

Clima subecuatorială 5-12o

• temperatura medie a aerului: 28oC; • precipitaţiile: peste 1.000 mm/an; • două sezoane (anotimpuri): cald şi ploios (când se manifestă calma ecuatorială) şi cald şi secetos (când bat vânturile alizee).

• America de Sud (Podişul Braziliei, Podişul Guyanei) • Africa • Asia de Sud şi Sud-Est

ZONA CALDĂ

Clima tropicală umedă (musonică) 15-30o

12-30o

30o 30o 30-40o

• temperaturi medii de 20-25oC; • precipitaţii: peste 1.000 mm/an (local chiar 10.000 mm/an); • bat vânturile musonice; • două anotimpuri (sezoane): cald şi ploios (vara) și cald şi secetos (iarna).

• Asia de Sud şi Sud-Est (Peninsula India, Peninsula Indochina)

Clima tropicală uscată (aridă sau deșertică)

• Africa (Deșertul Sahara, Depresiunea Kalahari) • Asia (Peninsula Arabia, Podişul Iranului) • Australia (partea centralvestică) • America de Nord (Podişul Mexicului) • America de Sud (Deşertul Atacama) • Europa de Sud • America de Nord (Peninsula Florida, California) • Asia de Sud-Vest (Peninsula Asia Mică) • Australia (regiunile sudice) • Europa de Vest • Asia de Est • America de Nord (coasta pacifică)

• temperaturi medii de 28-30oC (temperaturi foarte ridicate ziua și scăzute noaptea); • plouă foarte rar, media precipitaţiilor fiind mai mică de 300 mm/an; • bat vânturile alizee.

Clima subtropicală (mediteraneană) • temperaturi medii de 15-20oC; • precipitaţii: 400-1.000 mm/an; • verile sunt călduroase și secetoase, iar ierni blânde şi ploioase.

Clima temperat-oceanică 40-60o

• temperaturi medii anuale de 10-15oC; • precipitaţii: peste 1.000 mm/an; • bat vânturile de vest; • iernile sunt blânde (peste 0oC) şi umede, iar verile răcoroase.

ZONELE TEMPERATE


Ş c o a l a


D i s c o v e r y

• Europa (centru şi est) • Asia (sectorul centralvestic) • America de Nord (Podişul Preriilor) • America de Sud (Podişul Patagoniei)

Clima temperat-continentală o

40-60o

60o 60o

• temperaturi medii anuale de 5-10 C; • precipitaţii: sub 600 mm/an; • bat vânturile de vest; • verile sunt călduroase şi secetoase, iar iernile foarte geroase; • vara plouă, iarna ninge.

Clima subpolară

60-66o

• temperaturi medii anuale de cca. 0oC (temperaturile verii ating 10-11oC); • precipitaţii: sub 400 mm/an; • bat vânturile polare; • iernile sunt foarte lungi (8-9 luni/an), iar verile sunt scurte si răcoroase.

ZONELE RECI

• America de Nord (Alaska şi nordul Canadei) • Europa de Nord (Peninsula Scandinavia, Insula Islanda) • Asia (extremitatea nordică)

Clima polară 66-90o 90o

• temperaturi medii anuale foarte reduse (-38...-40oC); • precipitații reduse (sub 300 mm/an) sub formă de ninsoare; • bat vânturile polare.

• Insula Groenlanda • Antarctica

Temă: Precizaţi trei deosebiri între clima din Insula Marea Britanie şi clima din Peninsula Italică.

FENOMENE CLIMATICE DEOSEBITE. Fenomenele climatice deosebite produc dezechilibre mediului înconjurător. Din această categorie fac parte: furtunile de la latitudini temperate, ciclonii tropicali, tornadele, secetele temperaturile extreme etc.

1. Furtunile de la latitudini temperate. Caracteristici: a) vara: ........................................................................................................................ .................................................................................................................................... b) iarna: .......................................................................................................................

2. Ciclonii tropicali (uragane sau hurricane – formate deasupra Oceanului Atlantic şi în nord-estul Oceanului Pacific – şi taifunuri – formate deasupra Pacificului de Vest) se deplasează de la est spre vest şi determină furtuni violente şi distrugătoare (viteze ale vântului de peste 120 km/h, cantităţi mari de precipitaţii etc.). Ciclonii tropicali se manifestă în următoarele regiuni geografice: a) vestul Oceanului Atlantic (Golful Mexic, Marea Caraibilor); b) vestul Oceanului Pacific (Insulele Filipine, Arhipelagul Japonez, sud-estul Chinei, nordestul Australiei ş.a.); 32 Geografie generală. Caiet pentru clasa a V-a, I. Mărculeţ, Cătălina Mărculeţ, ISBN 978-973-0-22254-8, Voluntari, 2016.

Ş c o a l a


D i s c o v e r y

c) Oceanul Indian (Golful Bengal, Marea Arabiei, coastele estice ale Insulei Madagascar).  Indicaţi, pe harta murală, direcţiile ciclonilor tropicali şi regiunile afectate de aceştia.

3. Tornadele sunt vârtejuri de vânt devastatoare, care se manifestă pe arii

restrânse. Se formează între 20 şi 60o latitudine (atât pe uscat, cât şi pe apă) şi pot depăşi viteze de 600 km/h.

4. Secetele sunt fenomene complexe, caracterizate prin absenţa precipitaţiilor şi

temperaturi ridicate. Compromit producţiile agricole şi pot genera foamete.  Lectură:

Ciclonul tropical din 12-13 noiembrie 1970 a dus la înregistrarea celor mai mari pierderilor de vieţi omeneşti (peste 300.000 persoane; după unele surse, peste 1.000.000 persoane). Frontul de unde de maree produs de acesta s-a înălțat la 3-9 m, inundând o vastă regiune costieră dens populată din statul Bangladesh. În urma inundațiilor, numărul sinistraților s-a ridicat la câteva milioane de persoane. Katrina este uraganul care a generat cele mai mari pagube materiale (peste 200 miliarde de dolari). S-a produs între 24 și 31 august 2005 și a generat distrugeri fără precedent în regiunea Golfului Mexic și în sud-estul Statelor Unite ale Americii, pe o suprafață de peste 230.000 km2. Traseul său pe continent a determinat formarea a 36 de tornade.

VREMEA ŞI CLIMA ORIZONTULUI LOCAL ŞI APROPIAT A. VREMEA Vremea ............................................................................................................... .................................................................................................................................... Informaţiile legate de vreme sunt culese şi analizate de meteorologi. Pe baza acestor date sunt întocmite prognozele meteorologice. B. CLIMA ORIZONTULUI LOCAL ŞI APROPIAT (CLIMA JUDEȚULUI ILFOV) Exercițiul I Citiți textul din coloana din dreapta și precizați: a) tipul de climă în care se încadrează județul Ilfov; …………………………………………………… b) durata strălucirii Soarelui; …………………… c) valorile medii ale temperaturilor și precipitațiilor; …………………………………………. …………………………………………………………... d) regiunea cu temperaturile cele mai ridicate; …………………………………………………………... e) direcțiile dominante ale vânturilor. …………... …………………………………………………………...

5

Județul Ilfov aparține climatului temperat-continental cu influențe de ariditate în partea estică. În regiune, durata de strălucire a Soarelui este de circa 2.242 ore/an, iar radiația solară globală se ridică la aproximativ 125,5 kcal/cm2/an. Temperaturile medii anuale au valori cuprinse între 10oC (la nord) și 11,5oC (la limita cu Municipiul București), iar precipitațiile, între 500 mm (în est) și 650 mm (spre limita cu Capitala). Vânturile au frecvență mai mare dinspre nord-est și est, iar iarna bate Crivățul5 care poate genera viscol.

Crivăț = vânt rece și uscat care determină geruri mari, înghețuri intense, polei și viscol.


Ş c o a l a


D i s c o v e r y

Harta climei județului Ilfov

Exercițiul II Analizați harta de mai sus (Harta climei județului Ilfov) și precizați: a) numele localităților în care s-au înregistrat temperaturile maxime și minime absolute și cele mari cantități de precipitații căzute în 24 de ore; .................................................... .................................................... .................................................... .................................................... b) valoarea temperaturii medii anuale din Câmpia Snagovului şi Câmpul Câlnăului; .................................................... .................................................... c) valoarea temperaturii medii anuale din regiunea localității în care locuiți. ....................................................

Evoluţia temperaturilor medii lunare multianuale la staţia meteorologică Bucureşti-Băneasa

Exercițiul III Analizați graficul de mai jos (Evoluţia temperaturilor medii lunare multianuale la staţia meteorologică Bucureşti-Băneasa) și precizați: a) luna cu cele mai ridicate și luna cu cele mai coborâte valori ale temperaturilor; ......................................................................... ......................................................................... b) anotimpul cu cele mai ridicate temperaturi medii multianuale. .........................................................................

Temă: Realizați graficul precipitațiilor medii lunare multianuale (mm) din județul Ilfov pe baza datelor din tabelul de mai jos: I 37

F 33

M 35

A 45

M 70

I 84

I 66

A 54

S 37

O 36

N 45

D 38


Ş c o a l a


D i s c o v e r y

HIDROSFERA

HIDROSFERA – CARACTERISTICI GENERALE Hidrosfera:………………………………………………………...............................……………….. ………………………………………………………………………………….......…...............................……… Apa se găseşte în toate stările de agregare: ….................................………................ ………………………………………………………………………........................................................... Cum s-a format hidrosfera? Vaporii de apă şi gazele provenite din erupţiile vulcanice s-au transformat în nori şi apoi în precipitaţii. Apa din precipitaţii s-a adunat în adânciturile scoarţei, formându-se astfel mările, oceanele, lacurile etc.  Proprietăţile apei

Exercițiul I Cu ajutorul textului din manual (p. 85), scrieţi particularităţile apei. ………………………………………...................................................................................................................... ................................................................................................................................................................................ ………………………………………...................................................................................................................... ................................................................................................................................................................................ ……………………………………......................................................................................................................... ................................................................................................................................................................................ ………………………………………...................................................................................................................... ................................................................................................................................................................................  Componentele hidrosferei: • Oceanul Planetar; • apele continentale. Exercițiul II Analizați figura VI.1, Proporţia apă / uscat pe Terra, din manual (p. 85), și precizaţi: a. proporţia apei …………………………………........; b. proporţia uscatului ….......………………………………  Cea mai mare parte a apei este sărată. Exercițiul III Cu ajutorul figurii VI.3, Proporţia apă dulce / apă sărată, din manual (p. 85), precizaţi: a. proporţia apei sărate (Oceanul Planetar) …………………………………........; b. proporţia apei dulci (gheţari de calotă, ape subterane, râuri, lacuri, mlaştini, apa din sol, apa din atmosferă) ….......……………………………… Temă: Încercaţi să explicaţi importanța apei pentru viaţa de pe planeta noastră.


Ş c o a l a


D i s c o v e r y

OCEANELE ŞI MĂRILE Ce cuprinde Oceanul Planetar? .................................................................................................................................... .................................................................................................................................... Oceanul Planetar ocupă 71% din suprafaţa Terrei, iar în apa sa sunt dizolvate mari cantităţi de sare. Salinitatea medie este de 35‰. Încercaţi să explicaţi cum influenţează clima salinitatea apei mărilor şi oceanelor. Adâncimea medie a Oceanului Planetar este de 3.800 m. A. OCEANELE  Oceanele sunt .............................………………………………………………………….....…..

…………………………………………......................................................................................... …………………………………………......................................................................................... Exercițiul I Analizați figura VI.7, Oceanele şi continentele, din manual (p. 88), şi scrieţi numele oceanelor care intră în compunerea Oceanului Planetar. ……….....................................................................................................................……………….......................... ………………………........…………………………………………………………………………………........................  Arătaţi, pe harta murală, oceanele scrise mai sus.

1. Oceanul Pacific este cel mai întins (ocupă o treime din suprafaţa Terrei) şi cel

mai adânc ocean (11.033 m, în Groapa Marianelor). Exercițiul II

Tot cu ajutorul figurii precizate mai sus, scrieţi numele continentelor care mărginesc Oceanul Pacific. .................................................................................................................................................................. ………………………………………………………………………………....................................................................

2. Oceanul Atlantic are puţine insule, cea mai mare de origine vulcanică fiind Insula Islanda. Exercițiul III Valorificând tot figura VI.7, Oceanele şi continentele, din manual (p. 88), scrieţi numele continentelor care mărginesc Oceanul Atlantic. .............................................................................................. .......................................................................................................…………………………………………………….

3. Oceanul Indian este situat în cea mai mare parte în Emisfera Sudică. Exercițiul IV Cu ajutorul figurii precizate mai sus, scrieţi numele continentelor care mărginesc Oceanul Indian. ................................................................................................................................................................... ………………………………………………………………………………....................................................................


Ş c o a l a


D i s c o v e r y

4. Oceanul Îngheţat (Arctic) este cel mai mic şi este situat dincolo de Cercul Polar de Nord. Suprafaţa sa este acoperită cu gheţuri marine polare (banchize), cu grosimi cuprinse între 1 şi 6 m. Exercițiul V Folosind tot figura VI.7, scrieţi numele continentelor care mărginesc Oceanul Îngheţat. ................. ……………………………………………………………………………….................................................................... B. MĂRILE  Mările sunt ………………………………………………………………………………...................... .................................................................................................................................... ………………………………………….........................................................................................  Clasificarea mărilor după poziţia lor faţă de continente. Mările sunt de două tipuri:  Mări mediterane6 ……………………………………………………………………...................................... ……………………………………………….....................................................................…………………………… Exemple: Marea Mediterană, Mediterana Americană7 şi Marea Roşie.  Mări marginale (mărginaşe) ………………………………………………………………………........... .....................................................................……………………………………………………………………….......... Exemple: Marea Arabiei, Marea Nordului şi Marea Japoniei.  Arătaţi, pe harta murală, mările scrise mai sus.  Dinamica apelor oceanice şi marine (valurile, mareele şi curenţii).

Valurile ............................................................................................................... .................................................................................................................................... Exercițiul VI Citiţi textul din manual (p. 89), şi scrieţi tipurile de valuri după geneza lor. ........................................ ................................................................................................................................................................................

Mareele .............................................................................................................. .................................................................................................................................... .................................................................................................................................... Exercițiul VII Cu ajutorul textului din manual (p. 90-91), scrieţi ce înţelegeţi prin flux şi reflux.  Flux .................................................................................................................................................................... ................................................................................................................................................................................  Reflux ................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................

Curenţii oceanici ................................................................................................ 6

Unii geografi împart mările mediterane în mări intercontinentale (situate între continente: M. Mediterană, M. Roşie) şi mări intracontinentale (înconjurate de porţiuni de uscat aparţinând aceluiaşi continent: M. Baltică). 7 Mediterana Americană este compusă din Marea Caraibilor (Antilelor) şi Golful Mexic.


Ş c o a l a


D i s c o v e r y

.................................................................................................................................... .................................................................................................................................... Sub aspect termic, curenţii oceanici pot fi calzi sau reci. Exercițiul VIII Analizaţi figura VI.13, Harta curenţilor oceanici, din manual (p. 92), şi scrieţi numele curenţilor calzi şi reci.  Curenţi oceanici calzi: ..................................................................................................................................... ................................................................................................................................................................................  Curenţi oceanici reci: ....................................................................................................................................... ................................................................................................................................................................................ Verificaţi-vă cunoştinţele acumulate: Completaţi propoziţiile de mai jos: 1. Oceanul Planetar se întinde pe aproximativ ................................... din suprafaţa Pământului. 2. Cele mai întinse unităţi acvatice se numesc ................................... 3. Marea Antilelor face parte din Mediterana ................................... 4. La reflux, nivelul apei ................................... 5. Valurile produse de seisme se numesc ................................... 6. Este situat între Europa, Asia şi America de Nord, Oceanul ................................... 7. Mareele sunt mişcări ................................... ale nivelului apei mărilor şi oceanelor. 8. Groapa Marianelor se găseşte în Oceanul ................................... Temă: Se dau mările: Marea Arabiei, Marea Baltică, Marea Caraibilor, Marea Japoniei, Marea Mediterană, Marea Neagră, Marea Norvegiei, Marea Roşie, Marea Sargaselor şi Marea Tasman. Cu ajutorul Atlasului Geografic Şcolar, localizaţi şi scrieţi numele mărilor în căsuţele din harta de mai jos.


Ş c o a l a


D i s c o v e r y

BAZINUL MĂRII MEDITERANE Se dă textul: Marea Mediterană este de tip mediteranean şi este situată între continentele: Europa (la nord-vest şi nord), Asia (la nord-est şi est) şi Africa (la sud). Comunică cu Oceanul Atlantic prin Strâmtoarea Gibraltar, cu Marea Marmara prin Strâmtoarea Dardanele şi cu Marea Roşie prin Canalul Suez. Ea ocupă o suprafaţă de 2,51 milioane km2. Lungimea sa, de la est la vest, este de 3.860 km, iar lăţimea, de la nord la sud, de aproximativ 800 km. Are adâncimea medie de circa 1.400 m, iar cea maximă, de 5.121 m (la sud-vest de Peninsula Peloponez). Marea Mediterană este alimentată de precipitaţii şi de apele curgătoare care se varsă în ea (Nil, Mariţa, Pad, Tibru, Ron, Ebro ş.a.) şi are salinitatea medie de 35‰. În cadrul bazinului Mării Mediterane au fost separate mai multe subdiviziuni, separate, în general, de peninsule – Asia Mică, Balcanică, Italică şi Iberică – şi insule: Marea Traciei (în nord-est, între peninsulele Asia Mică şi Balcanică), Marea Egee (la sud de Marea Traciei, între Insulele Ciclade şi Peninsula Asia Mică), Marea Cretei (la nord de Insula Creta), Marea Ionică (între vestul Peninsulei Peloponez şi sud-estul Peninsulei Italice), Marea Adriatică (între peninsulele Balcanică şi Italică), Marea Tireniană (între Peninsula Italică şi insulele Sardinia şi Sicilia), Marea Ligurică (între Insula Corsica şi Europa), Marea Balearelor sau Iberică (între Insulele Baleare şi Peninsula Iberică) şi Marea Alboran (în vest, între Africa şi Peninsula Iberică). Printre numeroasele insule din bazinul Mării Mediterane se evidenţiază: Cipru, Rodos, Eubeea, Creta, Sicilia, Sardinia, Corsica şi Baleare. Exercițiu Pe baza textului de mai sus, încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect pentru afirmaţiile de mai jos: 1. Marea Mediterană este mărginită la sud de: a. Africa b. Asia c. Europa 2. Marea Adriatică este situată între peninsulele: a. Asia Mică şi Balcanică b. Balcanică şi Italică c. Iberică şi Italică 3. Marea Alboran este situată în: a. estul Mării Mediterane b. nord-estul Mării Mediterane c. vestul Mării Mediterane 4. Marea Mediterană comunică cu Oceanul Atlantic prin Strâmtoarea: a. Bosfor b. Dardanele c. Gibraltar 5. În Marea Mediterană se varsă: a. Dunărea b. Rinul c. Ronul  Arătaţi, pe harta murală, subdiviziunile Mării Mediterane.

APELE CONTINENTALE: RÂURILE ȘI LACURILE Apele continentale cuprind: apele curgătoare, apele stătătoare, ghețarii și apele subterane. A. RÂURILE  Din categoria apelor curgătoare fac parte: pâraiele, râurile şi fluviile. 39 Geografie generală. Caiet pentru clasa a V-a, I. Mărculeţ, Cătălina Mărculeţ, ISBN 978-973-0-22254-8, Voluntari, 2016.

Ş c o a l a


D i s c o v e r y

 Pâraiele sunt .............................................................................................................................................. ................................................................................................................................................................................  Râurile sunt ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................  Fluviile sunt ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................ Apele curgătoare se alimentează din ploi, zăpezi, ghețari, lacuri și ape subterane. Părțile componente ale unei ape curgătoare sunt: izvorul, cursul de apă și gura

de vărsare.

Exercițiul I Cu ajutorul textului (p. 97), explicaţi, în scris, ce sunt izvorul, cursul de apă şi gura de vărsare.  Izvorul ...............................................................................................................................................................  Cursul de apă ...................................................................................................................................................  Gura de vărsare ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................ Când gura de vărsare este la mare sau ocean poate fi de tip estuar sau deltă. • Estuarul are aspect de pâlnie și se formează acolo unde marea sau oceanul, în care se varsă fluviul, are maree puternică. Exemple: estuarul fluviului Obi, estuarul Tamisei, estuarul fluviului Elba ş.a. • Delta este o formă de relief de acumulare situată la gura de vărsare a unui râu sau fluviu, în mare sau lac. Se formează în regiunile cu maree foarte mică. Se evidenţiază deltele formate de fluviile Volga, Mississippi, Dunăra, Gange-Brahmaputra, Huang He ş.a.  De reținut: Delta Huang He are cea mai rapidă avansare (circa 200 m pe an), din cauza cantităţilor mari de aluviuni transportate de fluviu (1,1 miliarde tone pe an). Suprafața de pe care râul își adună apele se numește bazin hidrografic. Exercițiul II Analizaţi figura VI.22, Bazinul hidrografic, din manual (p. 97), şi scrieţi elementele care intră în componența unui bazin hidrografic. .................................................................................................................. ................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................ Exercițiul III Cu ajutorul textului (p. 97), scrieţi ce se înţelege prin confluenţă, afluent şi receptor.  Confluenţă ........................................................................................................................................................  Afluent ............................................................................................................................................................... ................................................................................................................................................................................  Receptor ........................................................................................................................................................... ................................................................................................................................................................................  Cumpăna de ape reprezintă limita dintre două bazine hidrografice. Pe continente se găsesc numeroase ape curgătoare. Exercițiul IV Sub îndrumarea directă a profesorului de la clasă, identificaţi numele apelor curgătoare (fluviilor) redate pe harta de mai jos. Scrieţi, apoi, numele lor în tabelul de sub hartă. 40 Geografie generală. Caiet pentru clasa a V-a, I. Mărculeţ, Cătălina Mărculeţ, ISBN 978-973-0-22254-8, Voluntari, 2016.

Ş c o a l a


D i s c o v e r y

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

20

21

Verificaţi-vă cunoştinţele acumulate: 1. Analizaţi schiţa alăturată (Bazin hidrografic) şi scrieţi numele elementelor din componenţa sa marcate cu literele:

Bazin hidrografic

A. …………………............ B. …………………............ C. …………………............ D. …………………............ 2. Definiţi bazinul hidrografic şi confluenţa. ................................................................................ ................................................................................ ................................................................................ ................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................ 41 Geografie generală. Caiet pentru clasa a V-a, I. Mărculeţ, Cătălina Mărculeţ, ISBN 978-973-0-22254-8, Voluntari, 2016.

Ş c o a l a


D i s c o v e r y

B. LACURILE Din categoria apelor stătătoare, fac parte: ................................................................................... ................................................................................................................................................................................

Lacurile .............................................................................................................. ....................................................................................................................................

După modul în care s-au format, există lacuri: naturale și artificiale (antropice). a. Lacurile naturale sunt de mai multe tipuri: 1. Lacuri tectonice, formate ......................................................................................................................... ................................................................................................................................................................................ Exemple: Lacul Baikal, Lacul Tanganyika, Lacul Malawi, Lacul Balaton, Marea Caspică etc. 2. Lacuri glaciare, formate ............................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................ Exemple: Marile Lacuri, Lacul Onega, Lacul Ladoga, Lacul Bâlea etc. 3. Lacuri vulcanice, formate ......................................................................................................................... ................................................................................................................................................................................ Exemple: Lacul Sfânta Ana, Lacul Bolsena ș.a. 4. Lacuri de baraj natural, formate ............................................................................................................ ................................................................................................................................................................................ Exemplu: Lacul Roșu. 5. Lacuri litorale: •limanuri, formate ................................................................................................................................. ................................................................................................................................................................................ Exemple: Limanul Nistrului, Lacul Techirghiol. •lagune, formate .................................................................................................................................... ................................................................................................................................................................................ Exemple: Laguna Veneția, Laguna Maracaibo, Complexul lagunar Razim-Sinoie.

b. Lacurile artificiale sunt realizate de om. Se găsesc: 1. Lacuri de acumulare (hidroenergetice), realizate ............................................................................. ................................................................................................................................................................................ Exemple: Lacul Porțile de Fier, Lacul Vidraru ş.a. 2. Iazuri și heleșteie, realizate ..................................................................................................................... ................................................................................................................................................................................ Exemple: Lacul Dracșani, Lacul Zau de Câmpe etc.  Lectură: Marea Caspică este, de fapt, cel mai întins lac de pe Terra (371.000 km²). Are circa 1.200 km lungime şi între 195 şi 435 km lăţime. Aflat între ţările Iran, Federaţia Rusă, Kazahstan, Turkmenistan şi Azerbaidjan, acest lac separă continentul Europa de Asia şi a primit denumirea de mare datorită dimensiunilor sale. În Marea Caspică se varsă râurile: Amudaria, Volga, Ural, Terek, Kura. Lacul Baikal este cel mai adânc lac (1.637 m) şi cu cel mai mare volum de apă dulce (23.000 km3, reprezentând 10% din rezervele de apă potabilă ale Globului). Situat în sudul Siberiei (în Federaţia Rusă, Asia) este considerat şi cel mai vechi lac din lume, prin vechimea sa de 25 milioane de ani. Aici trăiesc circa 800 de specii de animale şi 245 de specii de plante endemice. 42 Geografie generală. Caiet pentru clasa a V-a, I. Mărculeţ, Cătălina Mărculeţ, ISBN 978-973-0-22254-8, Voluntari, 2016.

Ş c o a l a


D i s c o v e r y

GHEŢARII Gheţarii .............................................................................................................. .................................................................................................................................... Ei se formează în regiunile cu zăpezi permanente: la peste 5.000 m altitudine în zona caldă, la peste 3.000 m altitudine în zonele temperate şi la 0 m altitudine în regiunile polare. Gheţarii sunt de două tipuri: gheţari montani şi gheţari de calotă. Exercițiul III Cu ajutorul textului din manual (p. 100-102), completaţi textul de mai jos. Gheţarii montani au în compunere .............................................. şi .............................................. .............................................. Ei transportă materiale erodate numite .............................................. Sunt prezenţi în munţii Himalaya, Anzi, Kenya, Kilimandjaro, Caucaz, Alpi etc. Gheţarii continentali (sau gheţarii de calotă) se găsesc în Antarctica şi în Insula .............................................. şi au grosimi cuprinse între .............................................. şi .............................................. (local, în Antarctida, ajungând la 5.000 m grosime). Din gheţari se desprind bucăţi mari de gheaţă numite .............................................. Aceşti „munţi de gheaţă” ajunşi în mări şi oceane sunt purtaţi de curenţii oceanici. În regiunile polare, pe suprafeţele mărilor şi Oceanului Arctic, apa îngheaţă şi formează ..............................................

ELEMENTE DE HIDROGRAFIE A ORIZONTULUI LOCAL (APELE JUDEȚULUI ILFOV) Exercițiul I Citiți textul din coloana din dreapta și precizați: a) numele unui factor care imprimă caracteristicile rețelei hidrografice; ........................................................................................ b) numele a câte cinci râuri autohtone și alohtone; ........................................................................................ ........................................................................................ c) în câte categorii se împart lacurile din județ și care sunt acestea; ........................................................................................ ........................................................................................ d) în câte categorii se împart lacurile naturale și care sunt acestea. ........................................................................................ ........................................................................................

În județul Ilfov relieful și clima imprimă, în linii generale, trăsăturile rețelei hidrografice (cu densitatea de 0,2 km/km2). Se evidențiază: a) o rețea alohtonă, tranzitorie, cu debite mai mari (Ialomița, Colentina, Dâmbovița, Sabar și Argeș) și b) una autohtonă, secundară, cu debite reduse (Snagov, Vlăsia, Cociovaliștea, Pasărea, Șindrilița, Câlnău ș.a.). Lacurile din județ, după originea cuvetei, se împart în două categorii: naturale (limane fluviatile: Snagov, Căldărușani ș.a.; lacuri de depresiuni sau crovuri, în văile Cociovaliștea, Pasărea, Șindrilița ș.a.) și antropice, pe râurile Colentina (Acumularea Cernica), Argeș (Lacul Mihăilești) ș.a.


Ş c o a l a


Exercițiul II Analizați harta alăturată (Harta unităților acvatice din județul Ilfov) și precizați:

D i s c o v e r y

Harta unităţilor acvatice din județul Ilfov

a) numele principalelor ape curgătoare de la nord la sud; .................................................. .................................................. .................................................. .................................................. .................................................. .................................................. .................................................. .................................................. .................................................. .................................................. b) apa curgătoare din apropierea localității în care se află școala în care învățați; .................................................. c) poziţiile geografice ale lacurilor Snagov şi Mihăileşti. .................................................. .................................................. Exercițiul III Analizați graficul alăturat (Regimul debitelor medii lunare ale râului Dâmbovița) și precizați: a) Valoarea minimă a debitului și luna în care se înregistrează;

Regimul debitelor medii lunare ale râului Dâmbovița

.................................................................

b) Valoarea maximă a debitului și luna în care se înregistrează. ................................................................. Dicționar: Debit = volumul de apă care se scurge printr-o secțiune a unui râu într-un interval de timp (m3/s). Regimul debitelor = evoluția lunară, sezonieră, anuală și multianuală a cantității de apă care se scurge în albia unui râu la un post hidrometric.

Temă: Explicaţi importanța apelor curgătoare și a lacurilor pentru om.


Ş c o a l a


D i s c o v e r y

BIOSFERA

BIOSFERA – CARACTERISTICI GENERALE Biosfera ….....…………………………………………………...............................……....…….… ………………………………………………………………………………….......…...............................……… Primele celule vii au apărut în urmă cu circa 3,5 miliarde de ani, iar prezent se găsesc aproximativ 500.000 de specii de plante și 1.500.000 de specii de animale. Biosfera se întrepătrunde cu celelalte învelişuri ale Terrei (litosferă, atmosferă, hidrosferă şi pedosferă). Exercițiu Cu ajutorul textului din manual (p. 106-107), răspundeţi la întrebările de mai jos. 1. De cât timp a avut nevoie omul pentru a ajunge la înfăţişarea actuală? ................................................................................................................................................................................ 2. Învelişul Pământului în care trăiesc cele mai numeroase vieţuitoare? ................................................................................................................................................................................ 3. Care este adâncimea în apă până la care se află cea mai mare concentrare de organisme şi de ce? ................................................................................................................................................................................ 4. Faţă de celelalte planete din Sistemul Solar, Pământul are în plus două învelişuri. Care sunt acestea? ................................................................................................................................................................................

FACTORII CARE INFLUENȚEAZĂ RĂSPÂNDIREA VIEȚUITOARELOR Plantele și animalele s-au adaptat condițiilor de mediu pentru a-și putea asigura cantitățile de hrană, lumină și căldură necesare. Factorii care au contribuit la dezvoltarea și răspândirea viețuitoarelor sălbatice sunt:  Lumina ........................................................................................................... .................................................................................................................................... ....................................................................................................................................  Clima contribuie prin temperatura aerului, precipitaţii şi vânt.

Temperatura aerului .......................................................................................................................................... ………………………………………………………………………………….......…...............................…………….. ………………………………………………………………………………….......…...............................……………..... Precipitațiile ....................................................................................................................................................... ………………………………………………………………………………….......…...............................……………..... ………………………………………………………………………………….......…...............................……………..... Vânturile ............................................................................................................................................................. ………………………………………………………………………………….......…...............................……………..  Relieful influenţează răspândirea biodiversităţii prin altitudine şi versanţi. Altitudinea .......................................................................................................................................................... ………………………………………………………………………………….......…...............................…………….. 45 Geografie generală. Caiet pentru clasa a V-a, I. Mărculeţ, Cătălina Mărculeţ, ISBN 978-973-0-22254-8, Voluntari, 2016.

Ş c o a l a


D i s c o v e r y

………………………………………………………………………………….......…...............................……………..... Versanții ..………………....……………………………….......…................................……………..……………….. ………………………………………………………………………………….......…...............................…………….. ………………………………………………………………………………….......…...............................…………….....  Solul ……....……………………....….......…...............................……………..……………….

………………………………………………………………………………….......…...............................………  Vegetaţia ……....……………………....….......…...............................……………..……….. ………………………………………………………………………………….......…...............................………  Omul ………………………………………………………………………….......….......................... ………………………………………………………………………………….......…...............................……… ………………………………………………………………………………….......…...............................……… .................................................................................................................................... Verificaţi-vă cunoştinţele acumulate: Completaţi, în căsuţele de mai jos, elementele prin care clima şi relieful devin factori ai răspândirii vieţuitoarelor.

Clima

Relieful

DOMENIILE DE VIAŢĂ ALE TERREI Mediile în care trăiesc vieţuitoarele alcătuiesc domeniile de viaţă. Acestea sunt:  Domeniul subteran, cu vieţuitoare care trăiesc în sol, peşteri grote. Daţi două exemple de vieţuitoare care aparţin domeniului subteran. ................................................................................................................................................................................  Domeniul terestru (pe uscat), cu vegetaţia şi fauna de la suprafaţa solului. Daţi două exemple de vieţuitoare care trăiesc pe uscat. ................................................................................................................................................................................ 46 Geografie generală. Caiet pentru clasa a V-a, I. Mărculeţ, Cătălina Mărculeţ, ISBN 978-973-0-22254-8, Voluntari, 2016.

Ş c o a l a


D i s c o v e r y

 Domeniul acvatic, compus din:  Domeniul apelor oceanice, cu: vieţuitoare fixate (exemplu coralii), vieţuitoare înotătoare şi cu vieţuitoare care plutesc purtate de curenţi (plancton)  Domeniul apelor continentale, compus din râuri, fluvii, lacuri, mlaştini. Daţi două exemple de vieţuitoare înotătoare care trăiesc în domeniul apelor oceanice. ................................................................................................................................................................................  Domeniul aerian, cu vieţuitoare care îşi petrec o parte din viaţă zburând ori plutind în troposferă. Daţi două exemple de vieţuitoare care sunt dependente de domeniul aerian. ................................................................................................................................................................................

REPARTIŢIA GEOGRAFICĂ A VIEŢUITOARELOR: ZONA CALDĂ, ZONA TEMPERATĂ, ZONA RECE Fiecărei zone climatice îi corespunde o anumită vegetaţie, iar fiecărui tip de vegetaţie îi sunt specifice anumite specii de animale. Ca urmare, zonele climatice au determinat formarea unor zone biogeografice. Acestora le corespund zonele de vegetaţie şi animalele asociate acestora. Fiecare zonă biogeografică este compusă din mai multe biomuri (ansambluri de plante şi animale cu trăsături comune, adaptate să trăiască în anumite condiţii naturale). Activitate pe grupe Pe baza textului din manual (p. 111-120), completaţi în tabelele de mai jos. Grupa 1: pădurea ecuatorială şi pădurea de foioase; Grupa 2: pădurile musonice şi deşerturile reci; Grupa 3: savana şi vegetaţia mediteraneană; Grupa 4: deşerturile şi pădurile de conifere; Grupa 5: stepa şi tundra. A. ZONA CALDĂ - cuprinde biomurile de pădure, savană şi deşert. BIOMUL

Pădurea ecuatorială

Pădurile musonice

TIPUL DE CLIMĂ (REGIUNI GEOGRAFIE)

VEGETAŢIA CARACTERISTICI ŞI SPECII Pădure luxuriantă cu Climă .................................. coronament etajat. (Câmpia Amazonului, Specii: ................................... bazinul fluviului Zair). ................................................ ................................................ ................................................ ................................................ Pădure mai puţin luxuriantă. Climă .................................. În anotimpul secetos (Peninsula India şi majoritatea arborilor îşi pierd Peninsula Indochina). frunzele şi înfloresc. Specii: ................................... ................................................ ................................................ ................................................

ANIMALE ........................................ ........................................ ........................................ ........................................ ........................................ ........................................ ........................................ ........................................ ........................................ ........................................ ........................................ ........................................


Ş c o a l a

Savana

Deşerturile


D i s c o v e r y

Ierburi dese şi înalte. Climă .................................. ........................................ Arbori rari. (Africa, Podişul Braziliei, ........................................ Specii: .................................... Podişul Guyanei ş.a.). ........................................ ................................................ ........................................ ........................................ ........................................ Vegetaţie rară: smocuri de Climă .................................. ........................................ iarbă şi tufişuri cu ţepi. (Sahara, Peninsula Arabia, ........................................ Specii: .................................... Atacama, regiunea central........................................ ................................................ vestică a Australiei, Podişul ........................................ Mexicului ş.a.). ........................................ ........................................ B. ZONA TEMPERATĂ

- cuprinde biomurile de pădure şi de vegetaţie ierboasă. BIOMUL TIPUL DE CLIMĂ VEGETAŢIA (REGIUNI GEOGRAFIE) CARACTERISTICI ŞI SPECII Păduri de amestec şi Climă .................................. vegetaţie derivată (maquis, (litoralul Mării Mediterane, Vegetaţia chaparral). mediteraneană ............................................ Specii: .................................... ............................................ ................................................ (subtropicală) ...........................................). ................................................ ................................................ ................................................ Păduri cu frunze căzătoare Climă temperat-oceanică toamna. (centrul şi vestul Europei, Specii: .................................... Pădurile de ............................................ ................................................ foioase ............................................ ................................................ ...........................................). ................................................ ................................................ Păduri cu arbori înalţi, drepţi, Climă temperată rece Pădurile de cu frunze aciculare, mici, o, (dincolo de paralela de 55 conifere acoperite cu ceară. (păduri boreale în, ........................................ Specii: .................................... ............................................. ................................................ sau taiga în Europa şi Asia) ...........................................). ................................................ Ierburi mărunte, numite: Climă .................................. ........................ în Europa şi (estul Europei, sectorul Asia, ..................... în America al Asiei, Stepa şi preria central-vestic de Nord şi ....................... în Podişul Preriilor, Podişul America de Sud. Patagoniei).

ANIMALE ........................................ ........................................ ........................................ ........................................ ........................................ ........................................ ........................................ ........................................ ........................................ ........................................ ........................................ ........................................

Samur, vulpe, râs, elan, ren, hermelină, zibelină.

........................................ ........................................ ........................................ ........................................ ........................................ ........................................


Ş c o a l a


D i s c o v e r y

C. ZONA RECE - cuprinde biomurile de tundră şi deşerturile reci. BIOMUL TIPUL DE CLIMĂ VEGETAŢIA (REGIUNI GEOGRAFIE) CARACTERISTICI ŞI SPECII Plante mici (ierburi mărunte, Climă .................................. arbuşti, muşchi, licheni). (Alaska, nordul Canadei, Specii de arbuşti: ................... Europa de Nord, nordul ................................................ Tundra Asiei). ................................................ ................................................

Deşerturile reci

ANIMALE ........................................ ........................................ ........................................ ........................................ ........................................ ........................................

Climă .................................. Plante rare (din cauza gheţii). ........................................ (Antarctica şi Insula Specii: .................................... ........................................ ................................................ ........................................ Groenlanda). ................................................ ........................................ ........................................

Temă: Numiţi şi caracterizaţi biomurile din regiunile geografice marcate, pe harta de mai jos, cu literele A, B, C, D, E şi F.

Biomul

Vegetaţia

Fauna

A.

B.

C.

D.


Ş c o a l a


D i s c o v e r y

E.

F.

CONSERVAREA BIOSFEREI Din cauza activităţilor omului, un număr mare se plante şi animale au dispărut pentru totdeauna, iar altele sunt pe cale de dispariţie. De exemplu, din Europa au dispărut zimbru, bourul, castorul şi au scăzut numeric vulturul zăgan, capra neagră ş.a. Exercițiul I Precizaţi câteva activităţi umane care au determinat reducerea biodiversităţii. ................................. ................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................ Conştient de distrugerile produse, omul a luat o serie de măsuri pentru protecţia biosferei, printre care înfiinţarea de parcuri naţionale şi rezervaţii naturale. Parcurile naţionale ............................................................................................ .................................................................................................................................... Rezervaţiile naturale ......................................................................................... .................................................................................................................................... Exercițiul II Utilizând textul din manual (p. 122), scrieţi numele a câtorva parcuri naţionale din România. ......... ................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................ În România, în anul 1990, Delta Dunării a fost declarată rezervaţie a biosferei. Temă: Identificaţi şi scrieţi măsurile necesare ocrotirii naturii în arealul în care locuiţi.

VEGETAŢIA ŞI ANIMALELE DIN ORIZONTUL LOCAL ŞI APROPIAT (VEGETAŢIA ŞI ANIMALELE JUDEȚULUI ILFOV) Exercițiul I Citiți textul din coloana din dreapta și precizați: a) principalele specii de copaci din pădurile județului Ilfov; ................................................................................... ...................................................................................

VEGETAȚIA. Prin poziția geografică și

prin potențialul ecologic al regiunii, în județul Ilfov predomină vegetația naturală forestieră specifică pădurilor de foioase (șleauri de câmpie, cu: stejar, cer, carpen, tei etc.) și silvostepei (stejar brumăriu, arțar tătărăsc, stejar pufos, salcâm etc.). 50

Geografie generală. Caiet pentru clasa a V-a, I. Mărculeţ, Cătălina Mărculeţ, ISBN 978-973-0-22254-8, Voluntari, 2016.

Ş c o a l a


b) principalele specii ierbacee specifice pajiștilor stepizate; ................................................................................... ................................................................................... c) poziția geografică a zăvoaielor. ...................................................................................

D i s c o v e r y

În silvostepă sunt prezente porțiuni cu pajiști stepizate cu păiuș, bărboasă, colilie etc., iar pe malurile râurilor și lacurilor sunt zăvoaie cu sălcii, plopi, arini, trestie, papură etc. În cea mai mare parte vegetația naturală din județul Ilfov a fost înlocuită cu terenuri agricole, spații construite, drumuri ș.a.

Dicționar: Șleau = asociație vegetală arborescentă caracteristică regiunilor cu altitudini reduse. Zăvoi = asociație vegetală păduroasă situată în lunca unui râu.

Exercițiul II Analizați harta alăturată (Harta vegetaţiei din județul Ilfov) și precizați:

Harta vegetaţiei din județul Ilfov

a) zonele de vegetație caracteristice județului Ilfov; .................................................... .................................................... b) regiunile geografice ale județului cu cele mai întinse suprafețe forestiere; .................................................... .................................................... c) numele pădurilor rezervații naturale din județ. .................................................... .................................................... .................................................... ________________________ ANIMALELE.

Pădurile județului Ilfov adăpostesc o faună foarte diversificată: viezuri, veverițe, iepuri, ciocănitori, privighetori, pițigoi, mierle etc. Exercițiul III Înlocuind cifrele cu litere pe verticala A-B veți obține numele unei specii de păsări pe cale de dispariție, iar pe orizontale numele unor specii de mamifere și păsări care trăiesc pe teritoriul județului Ilfov.


Ş c o a l a


D i s c o v e r y

SOLUL (PEDOSFERA)

SOLUL – CARACTERISTICI GENERALE Pedosfera ........................................................................................................... .................................................................................................................................... Solul ................................................................................................................... .................................................................................................................................... .................................................................................................................................... .................................................................................................................................... De ce sunt solurile importante? ................................................................................................................................................................................ Procesul de formare a solurilor poartă numele de pedogeneză.  Factorii care influențează formarea și dezvoltarea solurilor sunt:  Roca. ....................................................................................................................... .................................................................................................................................... ....................................................................................................................................  Clima. ...................................................................................................................... .................................................................................................................................... ....................................................................................................................................  Vegetația. ................................................................................................................ .................................................................................................................................... ....................................................................................................................................  Timpul. .................................................................................................................... ....................................................................................................................................  Omul. ...................................................................................................................... ....................................................................................................................................  Componentele solului. Solul este format din materie solidă (organică și minerală), lichidă (apă) și gazoasă.  Materia organică. ...................................................................................................... .................................................................................................................................... ....................................................................................................................................  Materia minerală (anorganică). ................................................................................... .................................................................................................................................... ....................................................................................................................................  Apa. ......................................................................................................................... .................................................................................................................................... ....................................................................................................................................  Gazele. ..................................................................................................................... .................................................................................................................................... .................................................................................................................................... 52 Geografie generală. Caiet pentru clasa a V-a, I. Mărculeţ, Cătălina Mărculeţ, ISBN 978-973-0-22254-8, Voluntari, 2016.

Ş c o a l a


D i s c o v e r y

De la suprafață și până la roca mamă (parentală), în profilul solului se diferențiază mai multe straturi care se deosebesc după cantitatea de humus și de materie anorganică conținute, aspect și culoare. Aceste straturi se numesc orizonturi de sol și se notează cu literele mari: A, B, C, W, R. Exerciţiu Analizați figura VIII.1, Profil de sol. A, B, C, R sunt orizonturi de sol, din manual (p. 124), și descrieţi orizontul de sol A. ................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................

RĂSPÂNDIREA PE GLOB A PRINCIPALELOR SOLURI Solurile se diferenţiază prin: • condiţiile de formare (tipurile de climă şi de vegetaţie); • gradul de fertilitate. A. Răspândirea solurilor în latitudine Exercițiul I Utilizând textul din manual (p. 125), completaţi spaţiile goale din tabelele de mai jos.

a) Solurile din zona caldă: Tipul de vegetaţie Păduri ecuatoriale şi musonice

Tipul de sol

Gradul de fertilitate

b) Solurile din zonele temperate: Tipul de vegetaţie Vegetaţie mediteraneană Stepă Păduri de foioase Păduri de conifere

Tipul de sol


Tipul de sol


c) Solurile din zonele reci: Tipul de vegetaţie Tundră B. Distribuţia în altitudine a solurilor În munţii înalţi, din cauza etajării climatice, se produce o etajare în altitudine a tipurilor de soluri. Exemplu munţii din zona caldă: la poale sunt soluri lateritice, iar pe vârfuri, soluri asemănătoare cu cele de tundră. Exercițiul II Cu ajutorul textului din manual (p. 126), precizaţi: a. câteva acţiuni ale omului care degradează (distrug) solurile: .................................................................... ................................................................................................................................................................................ b. câteva măsuri destinate îmbunătăţirii calităţii solurilor: ............................................................................. ................................................................................................................................................................................ 53 Geografie generală. Caiet pentru clasa a V-a, I. Mărculeţ, Cătălina Mărculeţ, ISBN 978-973-0-22254-8, Voluntari, 2016.

Ş c o a l a


D i s c o v e r y

GEOGRAFIA POPULAŢIEI ŞI AŞEZĂRILOR OMENEŞTI

NUMĂRUL LOCUITORILOR ŞI RĂSPÂNDIREA POPULAŢIEI PE TERRA În prezent, populația8 umană numără peste 7 miliarde locuitori. Aceasta nu este răspândită în mod uniform pe suprafaţa a Terrei. Regiunile cu aşezări permanente se numesc oicumene. Pe Glob, densitatea medie a populației este de circa 50 loc./km2. Însă, cei mai mulţi (aproximativ 90%) locuiesc în emisfera nordică. Factorii care influențează răspândirea geografică a populației sunt:  Factorii fizico-geografici: ………………………………………………………………………………………… .................................................................................................................................... .................................................................................................................................... .................................................................................................................................... Exerciţiul I Analizați figura IX.3, Harta densităţii populaţiei pe Glob, din manual (p. 130), și identificaţi regiunile geografice cele mai slab populate de pe Terra (sub 10 loc./km2). Scrieţi aceste regiuni în caiet.  În Europa: ...............................................................................................................................................  În Asia: ................................................................................................................................................................  În America de Nord: ............................................................................................................................................  În America de Sud: .............................................................................................................................................  În Africa: ..............................................................................................................................................................  În Australia: .........................................................................................................................................................  De reținut La Paz (Bolivia) este capitala situată la cea mai mare altitudine (3.632 m). Chacaltaya (Bolivia) este așezarea umană situată la cea mai mare altitudine (5.130 m).  Factorii istorici: ……………………………………………………………………………………………………… .................................................................................................................................... ....................................................................................................................................  Factorii demografici: ……………………………………………………………………………………………… ....................................................................................................................................  Factorii economici: ………………………………………………………………………………………………… .................................................................................................................................... Exerciţiul II Analizați harta de mai jos și completaţi în tabel regiunile geografice cu densitate mare de populație. 1. 2. 3.

8

4.

Populaţie = termen ce exprimă numărul locuitorilor într-o anumită arie geografică, la un moment dat.


Ş c o a l a


5.

6.

7.

8.

D i s c o v e r y

DINAMICA POPULAŢIEI Dinamica populaţiei ..........................................................................................

.................................................................................................................................... .................................................................................................................................... Exerciţiul I Evoluția numerică a populației Terrei

Analizați graficul alăturat (Evoluția numerică a populației Terrei) și scrieți, în fișa de lucru, anii în care s-au atins 1, 3, 5 și 7 miliarde de locuitori. 1 miliard = 3 miliarde = 5 miliarde = 7 miliarde =

Factorii care au determinat evoluţia numerică a populaţiei:  Revoluţia agricolă ......................................................................................... .................................................................................................................................... ....................................................................................................................................  Revoluţia industrială ..................................................................................... .................................................................................................................................... .................................................................................................................................... 55 Geografie generală. Caiet pentru clasa a V-a, I. Mărculeţ, Cătălina Mărculeţ, ISBN 978-973-0-22254-8, Voluntari, 2016.

Ş c o a l a


D i s c o v e r y

 Revoluţia medicală ........................................................................................ .................................................................................................................................... ....................................................................................................................................  Natalitatea ..................................................................................................... .................................................................................................................................... .................................................................................................................................... Exerciţiul II Analizați figura IX.4, Rata natalităţii pe Glob, din manual (p. 133), și scrieţi în caiet: a. regiunile geografice cu rata natalităţii scăzută (sub 20‰): ......................................................................... ................................................................................................................................................................................ b. regiunile geografice cu rata natalităţii ridicată (peste 30‰): ...................................................................... ................................................................................................................................................................................  Mortalitatea ................................................................................................... .................................................................................................................................... .................................................................................................................................... Exerciţiul III Analizați figura IX.5, Rata mortalităţii pe Glob, din manual (p. 133), și scrieţi în caiet: a. regiunile geografice cu rata mortalităţii scăzută (sub 10‰): ....................................................................... ................................................................................................................................................................................ b. regiunile geografice cu rata mortalităţii ridicată (peste 20‰): .................................................................... ................................................................................................................................................................................  Bilanţul natural (sporul natural) .................................................................. .................................................................................................................................... .................................................................................................................................... Exerciţiul IV Analizați figura IX.6, Sporul natural pe Glob, din manual (p. 133), și scrieţi în caiet: a. regiunile geografice cu sporul natural scăzut (sub 10‰): ........................................................................... ................................................................................................................................................................................ b. regiunile geografice cu sporul natural ridicat (peste 23‰): ........................................................................ ................................................................................................................................................................................ Temă: Mortalitatea infantilă reprezintă numărul de copii decedaţi în primul an de viaţă, raportat la 1.000 de născuţi vii. În unele ţări din Africa mortalitatea infantilă depăşeşte 50‰, iar în unele ţări din Europa este de sub 5‰. Explicaţi această situaţie.

MOBILITATEA POPULAŢIEI PE TERRA Fenomenul de deplasare (mişcare) a populaţiei dint-un loc în altul se numeşte migraţie. Migraţiile pot fi individuale sau pe grupuri mari, de scurtă durată, de lungă durată sau definitive. 56 Geografie generală. Caiet pentru clasa a V-a, I. Mărculeţ, Cătălina Mărculeţ, ISBN 978-973-0-22254-8, Voluntari, 2016.

Ş c o a l a


D i s c o v e r y

După destinaţie, migraţiile pot fi: interne şi internaţionale. Migraţiile internaţionale cuprind imigraţia (sosirea într-o ţară/stat) şi emigraţia (plecarea dintr-o ţară). Exerciţiul I Analizaţi desenul alăturat şi scrieţi litera I deasupra săgeţii care indică imigraţia şi litera E pe săgeata care indică emigraţia. Exerciţiul II Împreună cu profesorul de la clasă, identificaţi unele cauze ale migraţiilor. ............................................................................................................................................................................ ............................................................................................................................................................................ ...........................................................................................................................................................................

Direcţii ale migraţiilor actuale:  Spre Europa Occidentală, din: Europa de Est şi Centrală, Orientul Apropiat şi Mijlociu, China, Africa de Nord.  Spre Statele Unite ale Americii şi Canada, din: America Latină, Asia, Europa ş.a.  Spre Australia şi Noua Zeelandă, din: Europa şi Asia.

AŞEZĂRILE UMANE – CARACTERISTICI GENERALE. AŞEZĂRILE RURALE ŞI URBANE „Așezările umane sunt grupări de locuințe, gospodării și alte amenajări socialeconomice, care satisfac nevoile populației”.9 Câteva condiţii necesare dezvoltării aşezărilor umane:     

relieful şi clima favorabile; prezenţa unor surse de apă; sol prielnic agriculturii; prezenţa unor resurse ale subsolului; amenajarea căilor de comunicaţie.

Explicaţi importanţa condiţiilor precizate mai sus. Aşezările umane se clasifică în două categorii: aşezări rurale (sate) şi aşezări urbane (oraşe). I. Așezările rurale (satele) ................................................................................ .................................................................................................................................... ....................................................................................................................................

Aşezarea rurală este compusă din: 1. Populația sau ................................................................................................. 2. Vatra, alcătuită ................................................................................................ .................................................................................................................................... 3. Moșia .............................................................................................................. 9

Ionaşcu Jana, Dumitru D., 2012, p. 121.


Ş c o a l a


D i s c o v e r y

....................................................................................................................................

Clasificarea aşezărilor rurale: 1. După forma vetrei și structură, sunt: a) Sate risipite ........................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................ b) Sate răsfirate ..................................................................................................................................................... ................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................ c) Sate adunate ..................................................................................................................................................... ................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................ d) Sate liniare ........................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................ Schiţe de sate: a) Sat risipit

b) Sat răsfirat Legenda

c) Sat adunat

d) Sat liniar

2. După mărime (numărul locuitorilor):  sate mici, sub 500 locuitori;  sate mijlocii, între 500 şi 1.500 locuitori;  sate mari, între 1.500 şi 5.000 locuitori;  sate foarte mari, cu peste 5.000 locuitori. 58 Geografie generală. Caiet pentru clasa a V-a, I. Mărculeţ, Cătălina Mărculeţ, ISBN 978-973-0-22254-8, Voluntari, 2016.

Ş c o a l a


D i s c o v e r y

II. Așezările urbane (orașele) .......................................................................... .................................................................................................................................... ....................................................................................................................................

Aşezarea urbană este compusă din: 1. Populația sau ................................................................................................. 2. Teritoriul, alcătuit din: - intravilan = ............................................................................................................. .................................................................................................................................... - extravilan = ............................................................................................................ ....................................................................................................................................

La apariția și dezvoltarea orașelor au contribuit trei grupe de factori: a. Factori naturali: relieful, clima şi hidrografia. b. Factori economici: intersecţia unor drumuri, prezenţa unor resurse naturale etc. c. Factori politici: decizii luate la nivelul unor ţări (exemple: Washington – în Statele Unite ale Americii, Sankt Petersburg – în Rusia, Brasilia – în Brazilia). Cum explicaţi importanţa climei şi hidrografiei în apariţia şi dezvoltarea oraşelor?

Clasificarea orașelor: 1. După numărul locuitorilor (mărime): Exerciţiul I Cu ajutorul textului din manual (p. 150), completaţi valorile numărului de locuitori pentru categoriile de oraşe de mai jos.  orașe mici: ..........................................................................................................................................................  orașe mijlocii: .....................................................................................................................................................  orașe mari: .........................................................................................................................................................  orașe foarte mari (milionare / metropole): .......................................................................................................... 2. După funcțiile pe care le îndeplinesc: Exerciţiul II Tot cu ajutorul textului din manual (p. 150), daţi exemple de oraşe pentru categoriile de mai jos.  orașe-porturi: ......................................................................................................................................................  orașe industriale: ................................................................................................................................................  orașe turistice: ....................................................................................................................................................  orașe culturale: ...................................................................................................................................................  orașe administrativ-politice: capitale, reşedinţe etc. Temă: Caracterizaţi oraşul în care se află şcoala în care învăţaţi, precizând:  numele şi poziţia geografică în cadrul României: ...............................................................................  forma de relief pe care s-a dezvoltat: ..................................................................................................  un factor care a contribuit la dezvoltarea sa: .......................................................................................  numărul locuitorilor: ...........................................................................................................................  principalele activităţi soci-economice din oraş: .................................................................................. ................................................................................................................................................................ 59 Geografie generală. Caiet pentru clasa a V-a, I. Mărculeţ, Cătălina Mărculeţ, ISBN 978-973-0-22254-8, Voluntari, 2016.

Ş c o a l a


D i s c o v e r y

MARI AGLOMERAŢII URBANE. VIAŢA ÎN AŞEZĂRILE UMANE A. MARI AGLOMERAŢII URBANE Circa jumătate din populaţia Globului trăieşte în oraşe (populaţie urbană), iar o parte din această populaţie trăieşte în aglomeraţii urbane.

Aglomeraţiile urbane sunt compuse dintr-un număr mare de oraşe foarte apropiate între ele. În cadrul lor, populaţia poate număra de la câteva sute de mii de locuitori la peste 40 de milioane. În fiecare aglomeraţie urbană pot exista unul sau mai multe oraşe principale. Exerciţiul I Cu ajutorul figurii X.16, Aglomeraţiile urbane cu o populaţie mai mare de 10 milioane de locuitori, din manual (p. 153), grupaţi aglomeraţiile urbane în funcţie de continentele în care se găsesc.  în Europa: ...........................................................................................................................................................  în Asia: ............................................................................................................................................................... ................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................  în America de Nord: ...........................................................................................................................................  în America de Sud: .............................................................................................................................................  în Africa: ............................................................................................................................................................. Alte aglomeraţii urbane importante sunt: Berlin, Chicago, Istanbul, Londra,

Melbourne, Paris, Roma şi Sydney.

 Arătaţi, pe harta murală, aglomeraţiile urbane precizate mai sus. Forma superioară a aglomerării urbane este megalopolisul (arie urbană supradimensionată, cu un număr foarte mare de locuitori, care s-a format prin unirea unor metropole şi oraşe mai mici). Se evidenţiază megalopolisurile: Boswash (pe coasta de est a Statelor Unite ale Americii), Marilor Lacuri (în Statele Unite ale Americii şi Canada), Tokaido (în Japonia), de pe Coasta Pacificului (vestul Statelor Unite ale Americii) şi brazilian (în sud-estul Braziliei).  Localizaţi, pe harta murală, megalopolisurile precizate mai sus. B. VIAŢA ÎN AŞEZĂRILE UMANE

Viaţa în marile oraşe este foarte intensă. Exerciţiul II Cu ajutorul textului din manual (p. 153-154), precizaţi: a. două momente din zi când se produc aşa-numitele „ore de vârf”: ............................................................ ................................................................................................................................................................................ b. două argumente în favoarea locuirii în mari oraşe: ..................................................................................... ................................................................................................................................................................................ c. două argumente în defavoarea locuirii în mari oraşe: ................................................................................. ................................................................................................................................................................................


Ş c o a l a


D i s c o v e r y

Verificaţi-vă cunoştinţele acumulate: În coloana A sunt numele unor continente, iar în coloana B, numele unor aglomeraţii urbane. Stabiliţi corespondenţa între continente şi aglomeraţiile urbane. A ______ 1. Africa ______ 2. America de Nord ______ 3. America de Sud ______ 4. Asia ______ 5. Europa

B a. Buenos Aires b. Ciudad de Mexico c. Lagos d. Melbourne e. Moscova f. Teheran

Temă: A. Se dau aglomeraţiile urbane: Berlin, Chicago, Istanbul, Londra, Melbourne, Paris, Roma şi Sydney. Cu ajutorul Atlasului Geografic Şcolar, localizaţi şi scrieţi pe harta de mai jos numele acestor aglomeraţii urbane.

B. Încercaţi să caracterizaţi viaţa oamenilor din oraşul în care locuiţi ori dintr-un oraş pe care îl cunoaşteţi mai bine.


Ş c o a l a


D i s c o v e r y

RESURSELE NATURALE

RESURSELE NATURALE – CARACTERISTICI GENERALE Resursele naturale ............................................................................................ .................................................................................................................................... În funcţie de repartiţia spaţială, resursele naturale se împart în: resurse

extraatmosferice şi atmosferice, resurse ale litosferei, resurse ale hidrosferei, resurse ale biosferei şi resurse ale pedosferei. Unele resurse sunt epuizabile, iar altele inepuizabile.  Resursele extraatmosferice şi atmosferice:  energia solară;  energia vântului (eoliană);  gazele din compoziţia atmosferei. Cum este valorificată energia solară? Dar a vântului? ................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................

 Resursele litosferei:  combustibili:  cărbuni (superiori şi inferiori), în: China, Statele Unite ale Americii, Rusia, Germania, Polonia, Marea Britanie, Australia, Africa de Sud;  petrol;  gaze naturale, în: Rusia, Orientul Mijlociu, platforma continentală a Mării Nordului ş.a. Exerciţiul I Analizați figura XI.9, Harta regiunilor producătoare de petrol, din manual (p. 162), și scrieţi în caiet regiunile producătoare de petrol. ............................................................................................................. ................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................  minereu de fier, în: Rusia, Statele Unite ale Americii, Canada, China, Brazilia, Australia.  minereuri neferoase:  cupru;  bauxită; Ce se obţine din bauxită? ...................................................................................................................  aur, în: Africa de Sud, Statele Unite ale Americii, Canada, Rusia, Australia.  roci de construcţie:  bazalt;  granit;  marmură, în: Italia, Grecia, România;  argilă.  substanţe utile:  sare, în: Statele Unite ale Americii, China, Rusia, România;  săruri de potasiu;  sulf.  Resursele hidrosferei. Apa reprezintă o sursă de hrană, de energie şi o cale pentru comerţ şi turism. 62 Geografie generală. Caiet pentru clasa a V-a, I. Mărculeţ, Cătălina Mărculeţ, ISBN 978-973-0-22254-8, Voluntari, 2016.

Ş c o a l a


D i s c o v e r y

Cuprind:  apele continentale, valorificate pentru:  aprovizionarea cu apă a aşezărilor;  irigaţii, în regiunile cu deficit de precipitaţii;  producerea energiei electrice (prin hidrocentrale), pe: Columbia, Tunguska, Parana, Enisei, Chang Jiang, Sfântu Laurenţiu, Volga, Dunăre, Nil, Rin ş.a.;  transport naval, pe: Rin, Ron, Dunăre, Volga, Chang Jiang, Huang He, Sfântul Laurenţiu, Marile Lacuri, Mississippi, Nil, Amazon ş.a.;  turism.  Arătaţi, pe harta murală, apele curgătoare şi lacurile precizate mai sus.  Oceanul Planetar, valorificat prin:  transport maritim;  producerea energiei electrice10, valorificând energia mareelor: Franţa, Marea Britanie, Argentina, Canada, Australia;  extragerea unor substanţe minerale utile:  sare, de către: China, Japonia, India, Mexic, Australia, Turcia, Egipt ş.a.;  magneziu;  săruri de potasiu;  noduli polimetalici.  pescuit;  turism.  Resursele biosferei, cuprind:  vegetaţia:  păduri (ecuatoriale, musonice, de foioase, de conifere), care furnizează lemn şi materie primă pentru industrie; Precizaţi două modalităţi de valorificare a lemnului. ............................................................................. ................................................................................................................................................................................  pajişti (savană, stepă, tundră), utilizate pentru creşterea animalelor.  fauna (terestră şi acvatică) oferă omului carne, piei, blănuri, fulgi, lapte, ouă ş.a.  Resursele pedosferei (solurile) asigură necesarul de hrană omului, prin practicarea agriculturii. Temă: Pe baza textului din lecţie, marcaţi, pe harta alăturată, ţările cu rezerve mari de cărbuni, minereu de fier, marmură şi sare.

10

Într-un viitor apropiat vor fi valorificate şi energiile valurilor şi curenţilor oceanici.


Ş c o a l a


D i s c o v e r y

ACTIVITĂŢILE ECONOMICE Compun activităţile economice: agricultura, industria, transporturile,

comerţul şi turismul.

Ramura geografiei care studiază activitățile economice se numește ..................................................

AGRICULTURA – CARACTERISTICI GENERALE Agricultura este una dintre cele mai vechi ocupații ale omului și se ocupă cu .......... .................................................................................................................................... Factorii care influențează dezvoltarea agriculturii sunt: a) factori naturali: ................................................................................................................................................... ................................................................................................................................................................................ b) factori tehnologici: ............................................................................................................................................. ................................................................................................................................................................................

A. Cultura plantelor oferă omului hrană și materii prime pentru diferitele ramuri

industriale.

Activitate pe grupe Utilizând textul din manual (p. 169-171), completaţi spaţiile goale din textele de mai jos: Grupa 1:

Cerealele sunt cele mai cultivate plante.

 Grâul se cultivă în: ............................................................................................................................................

................................................................................................................................................................................  Orezul este răspândit în: ................................................................................................................................... ...............................................................................................................................................................................  Porumbul este specific regiunilor temperate şi subtropicale. Cele mai mari producătoare de porumb sunt: .. ................................................................................................................................................................................ Grupa 2:

Plantele leguminoase:

 Cartoful se cultivă pe continentele: ..................................................................................................................  Tomatele se cultivă în Europa şi America de Nord.

Plantele pentru zahăr:  Trestia de zahăr se cultivă în mari plantaţii în: ..............................................................................................  Sfecla de zahăr, specifică regiunilor temperate, oferă mari producţii în: ....................................................... ................................................................................................................................................................................ Grupa 3:

Plantele oleaginoase:  Soia este prezentă pe suprafeţe întinse în Statele Unite ale Americii, China, Franţa, Brazilia, Japonia, Mexic.  Floarea-soarelui este răspândită în ............................................................................................................... ................................................................................................................................................................................  Măslinul se cultivă în ........................................................................................................................................ 64 Geografie generală. Caiet pentru clasa a V-a, I. Mărculeţ, Cătălina Mărculeţ, ISBN 978-973-0-22254-8, Voluntari, 2016.

Ş c o a l a


D i s c o v e r y

Plantele textile:

 Bumbacul este specific regiunilor calde.  Inul este cultivat mai mult în .........................................

Grupa 4:

Pomii fructiferi:  Mărul, părul, caisul, piersicul, prunul sunt specii specifice zonelor temperate.  Arborele de cafea este răspândit în: .............................................................................................................  Arborele de cacao este cultivat în: ...............................................................................................................  Bananierul este cultivat în plantaţii în: ............................................................................................................ ................................................................................................................................................................................  Citricele se cultivă în regiunile subtropicale, în ţări ca: .................................................................................... Viţa-de-vie este originară din regiunea mediteraneană şi se cultivă în: .............................................. ................................................................................................................................................................................

B. Creșterea animalelor are ca scop obţinerea de carne, lapte, lână, piei, ouă etc.

Se cresc: bovine, porcine, ovine, păsări, viermi de mătase, albine etc.

Marile regiuni agricole ale Globului Agricultura este condiţionată de caracteristicile climei. Datorită acestui fapt, pe Glob se evidenţiază cinci regiuni agricole. Cu sprijinul profesorului de la clasă, completaţi coloana „Plantele cultivate” din tabelul de mai jos. Regiunea agricolă

Tropical-umedă (ecuatorială) Musonică Aridă Mediteraneană Temperată

Caracteristicile climatului Temperaturi medii de 25-28oC, precipitații între 1.500 și 3.000 mm/an. Două sezoane. Temperaturi medii de 20-25oC, precipitații de 1.500 mm/an (uneori chiar 10.000 mm/an). Temperaturi medii de 20-28oC, diferențe termice mari între zi și noapte, precipitații sub 350 mm/an. Temperaturi medii de 15-20oC, precipitații între 400 și 1.000 mm/an.

Plante cultivate

Patru anotimpuri. Temperaturi medii de 5-15oC, precipitații între 600 și 1.500 mm/an.

INDUSTRIA – CARACTERISTICI GENERALE Industria transformă resursele naturale și agricole în ............................................. .................................................................................................................................... Industria a apărut în nordul Angliei, în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. De alici, la începutul secolului al IX-lea, a fost preluată de statele din vestul Europei, de Statele Unite ale Americii, Japonia, China etc. Procesul de extindere accelerată a industrializării a fost numit revoluţie industrială. 65 Geografie generală. Caiet pentru clasa a V-a, I. Mărculeţ, Cătălina Mărculeţ, ISBN 978-973-0-22254-8, Voluntari, 2016.

Ş c o a l a


D i s c o v e r y

În procesul industrializare a lumii, această ramură a trecut prin trei etape: de

mecanizare, de automatizare şi de computerizare.

Exerciţiul I Cu ajutorul textului din manual (p. 175), completaţi propoziţiile de mai jos. 1. Mecanizarea industriei s-a produs între ............................................................................................................ 2. Automatizarea industriei a început în anii ............................ ai secolului al XX-lea. 3. Computerizarea a început în anii ............................ ai secolului al XX-lea şi a constat în preluarea controlului proceselor de producţie de către ..................................... RAMURILE INDUSTRIEI În funcţie de materiile prime utilizate în procesul de producţie, industria cuprinde mai multe ramuri: extractivă, energetică, metalurgică, chimică, materialelor de construcție

prelucrării lemnului, ușoară și alimentară.11

Exerciţiul II Utilizând textul din manual (p. 176), completaţi propoziţiile de mai jos. 1. Exploatarea resurselor (minereuri, petrol, cărbuni, sare, roci pentru construcţii etc.) se face în cadrul industriei .................................. 2. Curentul electric este produsul industriei .................................. 3. Mobila, furnirul şi placajele se produc prin prelucrarea .................................. 4. Ramurile industriei metalurgice sunt: .................................., metalurgia neferoasă şi industria constructoare de maşini. 5. Industria produselor clorosodice prelucrează ..............................., iar industria petrochimică, .............................. 6. Cimentul, varul şi sticla se produc în cadrul industriei ..................................

Regiunile industriale concentrează centre şi grupări de centre industriale. Exerciţiul III Analizați figura XII.10, Marile regiuni industriale ale lumii, din manual (p. 177), și scrieți numele celor patru mari regiuni industriale și continentele în care se găsesc. Regiunea industrială ............................................................................................................................../ ............................................................................................................................../ ............................................................................................................................../ ............................................................................................................................../

Continentul ............................................. ............................................. ............................................. .............................................

Alte mari regiuni industriale sunt: • Regiunea industrială din nord-estul Chinei; • Regiunea industrială din sud-estul Braziliei; • Regiunea industrială din sud-estul Australiei; • Regiunea industrială din Siberia de Sud (Rusia); • Regiunea industrială de la ţărmul Oceanului Pacific (Statele Unite ale Americii); • Regiunea industrială a litoralului Golfului Mexic (Statele Unite ale Americii); • Regiunea industrială La Plata (Argentina şi Uruguay).

11

Conform altei clasificări (Ionaşcu Jana, Dumitru D., 2012, p. 147-153), ramurile industriei sunt: industria energetică, industria metalurgică, industria construcţiilor de maşini, industria chimică, industria de prelucrare a lemnului, industria de prelucrare a materialelor de construcţii etc.


Ş c o a l a


D i s c o v e r y

Exerciţiul IV Cu ajutorul figurii XII.11, Regiunile industriale europene, din manual (p. 178), redați pe harta Europei de mei jos, prin culori diferite (la alegere), regiunile industriale: regiunea Rinului, Marea Britanie, Donbass, regiunea industrială a Moscovei şi nordul Italiei. Regiunea Rinului Marea Britanie Donbass Regiunea industrială a Moscovei Nordul Italiei

Temă: Cu ajutorul Atlasului Geografic Şcolar şi a textului din caiet, scrieţi numele regiunilor industriale marcate, pe harta alăturată, cu numere. 1.................................... ...................................... 2.................................... ...................................... 3............................................................................ 4............................................................................ 5............................................................................

6............................................................................ 7............................................................................ 8............................................................................

CĂILE DE COMUNICAŢIE ŞI TRANSPORTURILE – ASPECTE GENERALE Căile de comunicaţie ......................................................................................... .................................................................................................................................... .................................................................................................................................... Acestea asigură legăturile între aşezările umane, între ţări, între continente şi între regiunile de exploatare a materiilor prime şi cele de prelucrare.

Transporturile asigură deplasarea călătorilor şi a mărfurilor, iar evoluția lor a fost influenţată de dezvoltarea economică a statelor și de apariția mijloacelor rapide de comunicație. 67 Geografie generală. Caiet pentru clasa a V-a, I. Mărculeţ, Cătălina Mărculeţ, ISBN 978-973-0-22254-8, Voluntari, 2016.

Ş c o a l a


D i s c o v e r y

Clasificarea transporturilor După mediul în care se desfăşoară, transporturile se clasifică astfel:  transporturi terestre;  transporturi pe apă;  transporturi aeriene;  transporturi speciale.  Transporturile terestre (pe uscat), cuprind:

a) Transporturile rutiere.

Explicaţi importanţa transporturilor rutiere. ........................................................................................... ................................................................................................................................................................................ Şoselele urcă în Munții Anzi și în Podişul Tibet până la înălțimi de circa 5.000 m, iar cea mai lungă șosea este Panamericana (aproximativ 20.000 km).

b) Transporturile feroviare.

Explicaţi importanţa transporturilor feroviare. ....................................................................................... ................................................................................................................................................................................ Căile ferate se clasifică după ecartament. Exerciţiul I Cu ajutorul textului din manual (p. 180), completaţi propoziţiile de mai jos.  Căi ferate cu ecartament normal (1.435 mm) se găsesc în ...............................................................................  Căi ferate cu ecartament larg (1.524 mm) se găsesc în China şi în ..................................................................  Căile ferate înguste (cu ecartament mic; 1.000-1.067 mm) sunt caracteristice ................................................. ................................................................................................................................................................................ În America de Nord, căile ferate au ecartamentul foarte larg (1.676 mm). Cea mai lungă cale ferată este Transsiberianul (circa 10.000 km).  Sub îndrumarea profesorului de la clasă, arătaţi, pe harta murală, traseele urmate de şoseaua Panamericana şi de calea ferată Transsiberianul.

 Transporturile pe apă (navale) asigură deplasarea unor cantități mari de mărfuri cu costuri reduse. Clasificare: a) Transporturile fluviale se realizează pe fluvii și lacuri.  Arătaţi, pe harta murală, fluviile şi lacurile cu trafic fluvial intens: Rin, Dunăre, Ron, Tamisa, Marile Lacuri, Sfântul Laurenţiu, Mississippi, Chang Jiang, Huang He, Gange, Nil, Parana etc.

b) Transporturile maritime se realizează pe apele Oceanului Planetar. Totalitatea navelor unei țări se numește .................................. Între ţările cu mari flote se evidenţiază: Grecia, Panama, Japonia, Norvegia, Statele Unite ale Americii şi Rusia. Transporturile pe apă sunt deservite de .................................. Exerciţiul II Analizați figura XII.14, Principalele porturi și rute maritime, din manual (p. 181), și scrieți principalele porturi ale lumii, în funcţie de continente.  în Europa: ...........................................................................................................................................................  în Asia: ................................................................................................................................................................  în America de Nord: ............................................................................................................................................  în America de Sud: ............................................................................................................................................. 68 Geografie generală. Caiet pentru clasa a V-a, I. Mărculeţ, Cătălina Mărculeţ, ISBN 978-973-0-22254-8, Voluntari, 2016.

Ş c o a l a


D i s c o v e r y

 în Africa: ..............................................................................................................................................................  în Australia: .........................................................................................................................................................  Transporturile aeriene se caracterizează prin rapiditatea deplasării. Exerciţiul III Cu ajutorul figurii XII.15, Principalele aeroporturi și linii aeriene, din manual (p. 182), scrieți oraşele cu importante aeroporturi, în funcţie de continente.  în Europa: ...........................................................................................................................................................  în Asia: ................................................................................................................................................................  în America de Nord: ............................................................................................................................................  în America de Sud: .............................................................................................................................................  în Africa: ..............................................................................................................................................................  în Australia: .........................................................................................................................................................  Transporturile speciale includ: transporturile prin conducte, transporturile prin

linii de înaltă tensiune şi telecomunicaţiile.

COMERŢUL – ASPECTE GENERALE Comerțul reprezintă activitatea economică de valorificare a mărfurilor prin procesul

de vânzare-cumpărare. A apărut din necesitatea schimburilor de produse şi s-a dezvoltat datorită modernizării transporturilor. Explicaţi importanţa transporturilor pentru fluxurile comerciale.

Clasificarea comerţului:  Interior, ............................................................................................................................................................. ................................................................................................................................................................................  Exterior, ............................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................

Cuprinde: a) Importul = ......................................................................................................................................................... b) Exportul = ......................................................................................................................................................... Între producători şi cumpărători se creează fluxuri comerciale. Cele mai importante sunt cele cu petrol, gaze naturale, cărbuni, minereu de fier, produse industriale

şi produse agricole (alimentare).

Exerciţiul I Cu ajutorul figurii XII.17, Comerţul cu petrol, din manual (p. 184), scrieţi în caiet: a) regiunile producătoare de petrol: .................................................................................................................. ................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................ b) marile regiuni consumatoare de petrol: ........................................................................................................ Exerciţiul II Folosind textul din manual (p. 184), scrieţi în caiet: a) regiunile furnizoare de gaze naturale: ........................................................................................................... 69 Geografie generală. Caiet pentru clasa a V-a, I. Mărculeţ, Cătălina Mărculeţ, ISBN 978-973-0-22254-8, Voluntari, 2016.

Ş c o a l a


D i s c o v e r y

................................................................................................................................................................................ b) regiunile consumatoare de gaze naturale: ................................................................................................... ................................................................................................................................................................................ Exerciţiul III Analizaţi figura XII.18, Comerţul cu cărbuni, din manual (p. 185), şi scrieţi în caiet: a) regiunile producătoare de cărbuni: ............................................................................................................... ................................................................................................................................................................................ b) marile regiuni consumatoare de cărbuni: ..................................................................................................... ................................................................................................................................................................................

Minereu de fier exportă Brazilia, Australia, Canada, India, Africa de Sud şi importă

statele Uniunii Europene, Statele Uniunii Europene, Japonia.

Produse industriale exportă ţările dezvoltate (Statele Unite ale Americii, ţările Uniunii Europene, Japonia, China, Coreea de Sud) şi importă ţările în curs de dezvoltare (Mexic, Argentina, Egipt, India etc.). Produse alimentare: a) exportă: Statele Unite ale Americii, Franţa, Australia, Argentina, Noua Zeelandă ş.a.; şi b) importă: statele Uniunii Europene, Japonia, Rusia ş.a. Temă: Analizați tabelul de mai jos (Valoarea exportului în câteva state) și colorați pe harta politică cu galben statele cu valori ale exportului sub 200 mld. $, cu verde statele cu valori între 200-400 mld. $, cu albastru statele cu valori între 400-600 mld. $ și cu roșu statele cu valori peste 600 mld. $ Continent/State Europa: Germania Franța Marea Britanie Italia Olanda Spania Rusia

Valoarea exportului (mld. $) 551 298 280 235 211 113 103

Continent/State America de Nord: Statele Unite ale Americii Canada Mexic Asia: Japonia China Coreea de Sud

Valoarea exportului (mld. $) 782 227 166 479 451 172


Ş c o a l a


D i s c o v e r y

TURISMUL Turismul constituie activitatea umană care îmbină nevoia de odihnă şi recreere cu dorinţa de cunoaştere a frumuseţilor naturii şi a celor create de om. Potențialul turistic (resursele turistice) poate fi: a) natural: .......................................................................................................................................................... ................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................ b) antropic (creat de om): ............................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................

Tipuri de turism:  Balnearo-maritim: ........................................................................................................................................... ................................................................................................................................................................................  Montan și pentru sporturi de iarnă: .............................................................................................................. ................................................................................................................................................................................  Cultural: ........................................................................................................................................................... ................................................................................................................................................................................  Religios: ........................................................................................................................................................... ................................................................................................................................................................................ Pe Glob se evidenţiază mai multe regiuni turistice. Exerciţiu Analizați figura XII.23, Marile regiuni turistice ale lumii, din manual (p. 188), și scrieți numele regiunilor turistice în funcţie de continente.  în Europa: ...........................................................................................................................................................  în Asia: ................................................................................................................................................................  în America de Nord: ............................................................................................................................................  în America de Sud: .............................................................................................................................................  în Africa: .............................................................................................................................................................. Temă: Cu ajutorul textului din manual (p. 187-188), rezolvaţi exerciţiul de mai jos: În coloana A sunt numele unor continente, iar în coloana B, numele unor regiuni/obiective turistice. Stabiliţi corespondenţa între continente şi regiunile/obiective turistice. A ______ 1. Africa ______ 2. America de Nord ______ 3. America de Sud ______ 4. Asia ______ 5. Europa

B a. Marea Barieră de Corali b. Marele Canion c. Marele Zid Chinezesc d. Plaja Copacabana e. Valea Loarei f. Valea Nilului


Ş c o a l a


D i s c o v e r y

ACTIVITĂŢI ECONOMICE ÎN LOCALITATEA NATALĂ ŞI ÎN ORIZONTUL APROPIAT Ce ştiţi despre activităţile economice din oraşul Voluntari şi din judeţul Ilfov? Exerciţiul I Se dă textul: Datorită poziției geografice în apropierea Municipiului București, orașul Voluntari este cea mai dezvoltată așezare urbană din județul Ilfov. El dispune de numeroase centre economice: mici unități industriale, sedii și sucursale financiare, complexe comerciale, clădiri de birouri etc. Orașul dispune de o rețea internă de transport public (rutele autobuzelor 153, 155 și 167) și este conectat la restul județului Ilfov și la Municipiul București prin drumul național 2, drumurile județene 200 și 200B și prin rețeaua de transport public din Capitală. Obiectivele turistice din Voluntari sunt relativ reduse. Se evidențiază Biserica „Sfântul Ilie” (din cartierul Pipera), construită în secolul XVIII. Până în anul 1997, aproape întreg teritoriul județului Ilfov a făcut parte din Sectorul Agricol Ilfov, fiind administrat de București. În prezent, județul Ilfov se evidențiază prin activitățile agricole. Datorită reliefului plan și solurilor fertile, se cultivă cereale (grâu, porumb), floarea-soarelui, soia, rapiță, legume etc. Unitățile industriale, cu forță economică relativ redusă, sunt amplasate în orașele din apropierea Capitalei. Județul este străbătut de rețeaua rutieră și de cea feroviară care pornesc din București. Pe teritoriul său se găsește cel mai mare aeroport din România – Henri Coandă, în Otopeni – și numeroase obiective turistice. Pe baza textului de mai sus, precizați: a. tipurile de centre economice din orașul Voluntari; ............................................................................................. ................................................................................................................................................................................ b. principalul obiectiv turistic din Voluntari; ............................................................................................................ c. rutele de transport public intern din Voluntari; ................................................................................................... d. numele teritoriului județului Ilfov până în anul 1997; ......................................................................................... e. principalele plante cultivate în județul Ilfov; ....................................................................................................... ................................................................................................................................................................................ f. numele celui mai important aeroport din România și localitatea în care se găsește. ......................................... ................................................................................................................................................................................ Exerciţiul II Citiți textul din coloana din dreapta și precizați: 1. tipurile de resurse turistice naturale; .............................................................. .............................................................. .............................................................. 2. patru tipuri de obiective turistice antropice;

Județul Ilfov dispune de o gamă variată de resurse turistice. a) Resursele naturale din județ sunt reprezentate de limanuri fluviatile (L. Snagov, L. Ciolpani, L. Căldărușani ș.a.), de pădurile de foioase (Pd. Cernica, Pd. Pasărea, Pd. Crețuleasa ș.a.) și de fauna de interes cinegetic (căprioara, iepurele, vulpea etc.). b) Resursele turistice antropice cuprind obiectivele cu caracter arheologic și istoric, monumentele de 72

Geografie generală. Caiet pentru clasa a V-a, I. Mărculeţ, Cătălina Mărculeţ, ISBN 978-973-0-22254-8, Voluntari, 2016.

Ş c o a l a

.............................................................. .............................................................. .............................................................. 3. trei manifestări etnofolclorice. .............................................................. .............................................................. Exerciţiul III Analizați harta de mai jos (Harta resurselor turistice din județul Ilfov) și precizați: a) regiunile geografice din județ cu cele mai mari concentrări de resurse turistice; .............................................. ..............................................


D i s c o v e r y

arhitectură și de artă prezente în localitățile Buftea, Mogoșoaia, Ciorogârla, Afumați, Pantelimon, Siliștea Snagovului etc. Acestora se adaugă lacurile antropice de pe Colentina, Pasărea, Ciorogârla, Mostiștea etc. și manifestările etnofolclorice („Urălia“, „Jugăul“, „Cucii“ ș.a.). Harta resurselor turistice din județul Ilfov

b) trei localități în care se găsesc mănăstiri de interes turistic; .............................................. .............................................. c) tipurile de obiective turistice prezente în localitățile Afumați și Mogoșoaia. .............................................. .............................................. .............................................. ..............................................

EFECTELE ACTIVITĂŢILOR ECONOMICE ASUPRA MEDIULUI. PLANETA ÎN TRANSFORMARE Activităţile economice sunt răspunzătoare pentru degradarea unei părţi a mediului înconjurător. Într-o măsură mai mică sau mai mare, fiecare componentă a mediului geografic a suferit transformări. Pe baza cunoştinţelor acumulate, scrieţi numele acestor activităţi economice. ................................ ................................................................................................................................................................................ 73 Geografie generală. Caiet pentru clasa a V-a, I. Mărculeţ, Cătălina Mărculeţ, ISBN 978-973-0-22254-8, Voluntari, 2016.

Ş c o a l a


D i s c o v e r y

A. Efectele industriei asupra mediului Industrializarea generalizată a făcut din această ramură economică (industria) cea mai mare sursă de poluare. Prin eliminarea unor impresionante cantităţi de pulberi şi gaze, au fost grav afectate atmosfera şi hidrosfera. Exerciţiul I Citiţi textul din manual, Efectele industriei asupra mediului natural (p. 189), scrieţi care sunt consecinţele eliminării în atmosferă a miliarde de tone de pulberi şi gaze. ................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................ Încercaţi să explicaţi de ce deversările industriale în râuri, lacuri şi mări conduc la dispariţia vieţii acvatice. B. Efectele agriculturii asupra mediului Exerciţiul II Citiţi, individual, textul din manual, Efectele agriculturii asupra mediului natural (p. 190), şi scrieţi efectele negative ale practicării agriculturii asupra mediului. ................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................ C. Efectele transporturilor asupra mediului Dezvoltarea transporturilor a sporit cantitatea de gaze de eşapament degajată în atmosferă, a intensificat zgomotele produse de mijloacele de transport şi a crescut numărul accidentelor soldate cu formarea mareelor negre12. Exerciţiul III Explicaţi, în scris, consecinţele degajării în atmosferă a gazelor de eşapament şi a zgomotelor produse de mijloacelor de transport. ................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................ Prin creşterea numerică a populaţiei, aglomeraţiile urbane se vor extinde, iar Pământul îşi va schimba înfăţişarea. În aceste regiuni va predomina relieful antropic, iar vegetaţia naturală va fi eliminată aproape total. Exerciţiul IV Cu ajutorul colegului/colegilor de bancă, scrieţi două măsuri care pot reduce efectele negative ale activităţilor omului asupra mediului geografic. ................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................

12

Maree neagră = pânză de petrol care pluteşte pe suprafaţa mării, rezultată din accidente ale petrolierelor, sau ale platformelor de extracţie a petrolului.


Ş c o a l a


D i s c o v e r y

BIBLIOGRAFIE Cheval Dorina, Furtună C.: Geografie generală. Manual pentru clasa a V-a, Edit. Teora, Bucureşti, 1997. Ciulache S., Ionac Nicoleta: Dicţionar meteorologic şi climatologic, Edit. Ars Docendi, Bucureşti, 2003. Dumitrescu M., Szepesi Al., Szepesi Manuela, Cruceru N., Mărculeţ I.: Bucureşti. Hărţi pentru studiul orizontului local, SC. NOBLE HOUSE DIDACT SRL, Brăila, 2009. Furdui M.: Caietul elevului. Geografie clasa a X-a, Edit. Tehno Media, Sibiu, 2015. Ielenicz M., Erdeli Ge., Marin I.: Dicţionar de termeni geografici, pentru gimnaziu şi liceu, Edit. Corint, Bucureşti, 2007. Ionaşcu Jana, Dumitru D.: Geografie. Manual pentru clasa a V-a, Edit. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2012. Mărculeţ I.: Judeţul Ilfov. Mapa de geografie a orizontului local, Editor Vlad Voicu, ISBN 978973-0-14111-5, Voluntari, 2013. Mărculeţ I., Ştefan Narcizia (coord.): Mic dicţionar geografic şcolar, Colegiul Naţional „I. L. Caragiale”, ISBN 978-973-0-12042-4, Bucureşti. 2012. Mărculeţ I. (coord.): Mic dicţionar geografic şcolar cu superlative şi singularităţi, Vol. I, Geografie fizică, Colegiul Naţional „I. L. Caragiale”, ISBN 978-973-0-16969-0, Bucureşti. 2014. Mândruţ O.: Atlas geografic şcolar, Edit. Corint, 2006. Popa-Tutoveanu Gh., Mărculeţ I., Mărculeţ Cătălina: Lacurile judeţului Ilfov în conjunctura actuală a dezvoltării economico-sociale, Însemnări geografice, Bucureşti, 2002. Posea Gr., Ştefănescu Ioana: Municipiul Bucureşti cu Sectorul Agricol Ilfov, Edit. Academiei R. S. România, Bucureşti, 1984. Szepesi Manuela, Szepesi Al., Dumitrescu M., Cruceru N.: Geografia oraşului Bucureşti. Suport de curs, Edit. CD Press, Bucureşti, 2011. Strat Daniela, Furtună C.: Geografie generală. Manual pentru clasa a V-a, Edit. Teora, Bucureşti, 1997.


Ş c o a l a


D i s c o v e r y

LUCRĂRI DE GEOGRAFIE APĂRUTE SUB EGIDA ŞCOLII GIMNAZIALE DISCOVERY  Judeţul Ilfov. Mapa de geografie a orizontului local, autor Ioan Mărculeţ, Editor Vlad Voicu, ISBN 978-973-0-14111-5, Voluntari, 2013.  Geografia României. Caiet cu fișe de lucru pentru clasa a VIII-a, autor Ioan Mărculeţ, Editor Vlad Voicu, ISBN 978-973-0-18369-6, Voluntari, 2015.  Geografia Europei. Caiet cu fișe de lucru pentru clasa a VI-a, autor Ioan Mărculeţ, ISBN 978-973-0-20681-4, Voluntari, 2016.

Ioan MĂRCULEŢ

 Cătălina MĂRCULEŢ

GEOGRAFIE GENERALĂ. CAIET PENTRU CLASA A V-A ISBN 978-973-0-22254-8 Voluntari – 2016


Ş c o a l a


D i s c o v e r y

GEOGRAFIE GENERALĂ. CAIET PENTRU CLASA A V-A

ISBN 978-973-0-22254-8


Geografie generală. Caiet pentru clasa a V-a. Ioan Mărculeț, Cătălina Mărculeț.pdf

Recommend Documents