FORMULE Y – venit total; C – cheltuieli totale; E – valoarea produsului total. I – cheltuieli investiţionale ale firmelor S – economii ale menajelor S = VPD – C; G – cheltuieli ale agentului public (achiziţiile) Tn – impozit net Tx – impozitele, Tr - transferurile Tn – G – soldul bugetului de stat Xn – export net Xn = Ex – Im; Xn = Y – C – I - G E = C + I + G + Xn → I + G + Xn = S + Tn Y = C + S + Tn Inj - injectări
Y = C = E; E = C + I Y = C+S+Tn; E = C + I + G + Xn; I = E – C – G - Xn Y = E; Y = C + S; E = C + I → C+S=C+I→I=S I identitate macroeconomica, model bisectorial E=C+I+G Tn = Tx – Tr Tn = Y - C - S -Tn Tn = Tx – Tr E, Y → I + C = S + Tn II identitate macroeconomica, model trisectorial Tn > G – sold pozitiv, profit bugetar, buget excedentar; Tn < G – sold negativ, deficit bugetar. Xn negativ – deficitul balanţei comeciale, sold negativ. Xn pozitiv – sold, balanţă pozitivă.
III identitate macroeconomica
PIB – Produsul intern brut (W – salarii, premii, asigurări sociale; Πb – profituri brute; Ti – accizele, taxele vamale ) Dy – deflator PIB, inflaţia PIBpot = YI
PIN – Produsul intern net PNB – Produsul naţional brut VNB – Venitul naţional brut VNN – Venitul naţional net VPD – Venitul personal disponibil VP – Venit personal Modelul AD-AS PIB = AD Masa mon. ↑ - Rata dob. ↓ - I↑ - C↑ - AD ↑ Pg↑ - (MD)Cererea masei mon. ↑ - Rata dob. ↑ - I↓ AD ↓ (efectul ratei dobînzii bancare) Pg↑ - (M / P) ↓ - C↓ - AD ↓ (M/P – capacitatea de cump.) - (efectul efectul stocurilor monetare reale) Pg↑ - Im↑ - Ex ↓ - Xn↓ - AD ↓ (efectul exportului net) AS = PIB – Ex - Im ∆Y = ∆C – legea psihologică fundamentală a lui Keynes Hexagonul magic: - crestere economică optimală; ocuparea deplină a braţelor de muncă; - asigurarea nivelului relativ stabil al preţurilor; - asigurarea echilibrului balanţei de preţ; - echitatea naţională; mediul ambiant. c = C / YD (venit disponibil) C↑ - S↓ caeteris paribus (venit stabil) s = S / YD (înclinaţia medie spre economie) ir – rata reală a dobînzii in – rata nominală a dobînzii
Inj = I + G + Ex PIB = C + I + G + Xn (metoda fluxului de cheltuieli) PIB = W + Πb + Ti (metoda fluxului de venituri) PIB = Σ VA + Ti (metoda fluxului valorilor adăugate) PIBE = C + I + C + Xn PIBY = Salariul + Plata de arendă + Proficitul + Dobînda + Amortizarea + Tn (Yn)PIBn = Σ P0 + Q0 (Yr)PIBr = Σ P0 + Q1; PIBr = PIBn / Indicele preţurilor Dy = Yn / Yr PIB = VNB - soldul venitului din străinătate (SVS) PIN = PIB - Amortizare PNB = PIB ± SVS; SVS = Venituri str. – Costuri str. VNB = PIB + soldul venitului din străinătate VNN = VP + asigurări sociale + impozite indirecte VNN = VNB - Amortizarea VPD = C + S VPD = VP – Impozite personale; VPD = C+S VP = VNN – asigurări sociale - impozite indirecte Prof. ↑ - I ↑ - AD ↑ - direct I ↓ - Rata ↑ - AD↓ - indirect Imp.↑ - AD↓ - indirect Subv. ↑ - AD ↑ - direct G ↑ - AD↓ - direct G ↓ - AD↓ - indirect AS - YS YD↑ - S↑ (mai mult) - legea psihologică fundamentală a lui Keynes Sector privat = Menaje + Firme Sector public = Menaje + Firme + Agenţi economici Economie deschisă = Menaje + Firme + Agenţi economici + Agenţi străini cI = ∆C / ∆YD – înclinaţia marginală spre consum Ca – consum autonom C = Ca+ cI x YD (funcţia consumului) S = -Ca + sI x YD = - Ca + (1- cI) x YD c + s = 1 ; cI + sI = 1; sI = 1- cI in = ir + rata infţaţiei m – multiplicator investitional m = ∆Y/ ∆I ; ∆Y = m x ∆I a – accelerator; a = ∆I/ ∆Y ; ∆Y = Q x ∆I
FORMULE Y – venit total; C – cheltuieli totale; E – valoarea produsului total. I – cheltuieli investiţionale ale firmelor S – economii ale menajelor S = VPD – C; G – cheltuieli ale agentului public (achiziţiile) Tn – impozit net Tx – impozitele, Tr - transferurile Tn – G – soldul bugetului de stat Xn – export net Xn = Ex – Im; Xn = Y – C – I - G E = C + I + G + Xn → I + G + Xn = S + Tn Y = C + S + Tn Inj - injectări
Y = C = E; E = C + I Y = C+S+Tn; E = C + I + G + Xn; I = E – C – G - Xn Y = E; Y = C + S; E = C + I → C+S=C+I→I=S I identitate macroeconomica, model bisectorial E=C+I+G Tn = Tx – Tr Tn = Y - C - S -Tn Tn = Tx – Tr E, Y → I + C = S + Tn II identitate macroeconomica, model trisectorial Tn > G – sold pozitiv, profit bugetar, buget excedentar; Tn < G – sold negativ, deficit bugetar. Xn negativ – deficitul balanţei comeciale, sold negativ. Xn pozitiv – sold, balanţă pozitivă.
III identitate macroeconomica
PIB – Produsul intern brut (W – salarii, premii, asigurări sociale; Πb – profituri brute; Ti – accizele, taxele vamale ) Dy – deflator PIB, inflaţia PIBpot = YI
PIN – Produsul intern net PNB – Produsul naţional brut VNB – Venitul naţional brut VNN – Venitul naţional net VPD – Venitul personal disponibil VP – Venit personal Modelul AD-AS PIB = AD Masa mon. ↑ - Rata dob. ↓ - I↑ - C↑ - AD ↑ Pg↑ - (MD)Cererea masei mon. ↑ - Rata dob. ↑ - I↓ AD ↓ (efectul ratei dobînzii bancare) Pg↑ - (M / P) ↓ - C↓ - AD ↓ (M/P – capacitatea de cump.) - (efectul efectul stocurilor monetare reale) Pg↑ - Im↑ - Ex ↓ - Xn↓ - AD ↓ (efectul exportului net) AS = PIB – Ex - Im ∆Y = ∆C – legea psihologică fundamentală a lui Keynes Hexagonul magic: - crestere economică optimală; ocuparea deplină a braţelor de muncă; - asigurarea nivelului relativ stabil al preţurilor; - asigurarea echilibrului balanţei de preţ; - echitatea naţională; mediul ambiant. c = C / YD (venit disponibil) C↑ - S↓ caeteris paribus (venit stabil) s = S / YD (înclinaţia medie spre economie) ir – rata reală a dobînzii in – rata nominală a dobînzii
Inj = I + G + Ex PIB = C + I + G + Xn (metoda fluxului de cheltuieli) PIB = W + Πb + Ti (metoda fluxului de venituri) PIB = Σ VA + Ti (metoda fluxului valorilor adăugate) PIBE = C + I + C + Xn PIBY = Salariul + Plata de arendă + Proficitul + Dobînda + Amortizarea + Tn (Yn)PIBn = Σ P0 + Q0 (Yr)PIBr = Σ P0 + Q1; PIBr = PIBn / Indicele preţurilor Dy = Yn / Yr PIB = VNB - soldul venitului din străinătate (SVS) PIN = PIB - Amortizare PNB = PIB ± SVS; SVS = Venituri str. – Costuri str. VNB = PIB + soldul venitului din străinătate VNN = VP + asigurări sociale + impozite indirecte VNN = VNB - Amortizarea VPD = C + S VPD = VP – Impozite personale; VPD = C+S VP = VNN – asigurări sociale - impozite indirecte Prof. ↑ - I ↑ - AD ↑ - direct I ↓ - Rata ↑ - AD↓ - indirect Imp.↑ - AD↓ - indirect Subv. ↑ - AD ↑ - direct G ↑ - AD↓ - direct G ↓ - AD↓ - indirect AS - YS YD↑ - S↑ (mai mult) - legea psihologică fundamentală a lui Keynes Sector privat = Menaje + Firme Sector public = Menaje + Firme + Agenţi economici Economie deschisă = Menaje + Firme + Agenţi economici + Agenţi străini cI = ∆C / ∆YD – înclinaţia marginală spre consum Ca – consum autonom C = Ca+ cI x YD (funcţia consumului) S = -Ca + sI x YD = - Ca + (1- cI) x YD c + s = 1 ; cI + sI = 1; sI = 1- cI in = ir + rata infţaţiei m – multiplicator investitional m = ∆Y/ ∆I ; ∆Y = m x ∆I a – accelerator; a = ∆I/ ∆Y ; ∆Y = Q x ∆I
FORMULE Y – venit total; C – cheltuieli totale; E – valoarea produsului total. I – cheltuieli investiţionale ale firmelor S – economii ale menajelor S = VPD – C; G – cheltuieli ale agentului public (achiziţiile) Tn – impozit net Tx – impozitele, Tr - transferurile Tn – G – soldul bugetului de stat Xn – export net Xn = Ex – Im; Xn = Y – C – I - G E = C + I + G + Xn → I + G + Xn = S + Tn Y = C + S + Tn Inj - injectări
Y = C = E; E = C + I Y = C+S+Tn; E = C + I + G + Xn; I = E – C – G - Xn Y = E; Y = C + S; E = C + I → C+S=C+I→I=S I identitate macroeconomica, model bisectorial E=C+I+G Tn = Tx – Tr Tn = Y - C - S -Tn Tn = Tx – Tr E, Y → I + C = S + Tn II identitate macroeconomica, model trisectorial Tn > G – sold pozitiv, profit bugetar, buget excedentar; Tn < G – sold negativ, deficit bugetar. Xn negativ – deficitul balanţei comeciale, sold negativ. Xn pozitiv – sold, balanţă pozitivă.
III identitate macroeconomica
PIB – Produsul intern brut (W – salarii, premii, asigurări sociale; Πb – profituri brute; Ti – accizele, taxele vamale ) Dy – deflator PIB, inflaţia PIBpot = YI
PIN – Produsul intern net PNB – Produsul naţional brut VNB – Venitul naţional brut VNN – Venitul naţional net VPD – Venitul personal disponibil VP – Venit personal Modelul AD-AS PIB = AD Masa mon. ↑ - Rata dob. ↓ - I↑ - C↑ - AD ↑ Pg↑ - (MD)Cererea masei mon. ↑ - Rata dob. ↑ - I↓ AD ↓ (efectul ratei dobînzii bancare) Pg↑ - (M / P) ↓ - C↓ - AD ↓ (M/P – capacitatea de cump.) - (efectul efectul stocurilor monetare reale) Pg↑ - Im↑ - Ex ↓ - Xn↓ - AD ↓ (efectul exportului net) AS = PIB – Ex - Im ∆Y = ∆C – legea psihologică fundamentală a lui Keynes Hexagonul magic: - crestere economică optimală; ocuparea deplină a braţelor de muncă; - asigurarea nivelului relativ stabil al preţurilor; - asigurarea echilibrului balanţei de preţ; - echitatea naţională; mediul ambiant. c = C / YD (venit disponibil) C↑ - S↓ caeteris paribus (venit stabil) s = S / YD (înclinaţia medie spre economie) ir – rata reală a dobînzii in – rata nominală a dobînzii
Inj = I + G + Ex PIB = C + I + G + Xn (metoda fluxului de cheltuieli) PIB = W + Πb + Ti (metoda fluxului de venituri) PIB = Σ VA + Ti (metoda fluxului valorilor adăugate) PIBE = C + I + C + Xn PIBY = Salariul + Plata de arendă + Proficitul + Dobînda + Amortizarea + Tn (Yn)PIBn = Σ P0 + Q0 (Yr)PIBr = Σ P0 + Q1; PIBr = PIBn / Indicele preţurilor Dy = Yn / Yr PIB = VNB - soldul venitului din străinătate (SVS) PIN = PIB - Amortizare PNB = PIB ± SVS; SVS = Venituri str. – Costuri str. VNB = PIB + soldul venitului din străinătate VNN = VP + asigurări sociale + impozite indirecte VNN = VNB - Amortizarea VPD = C + S VPD = VP – Impozite personale; VPD = C+S VP = VNN – asigurări sociale - impozite indirecte Prof. ↑ - I ↑ - AD ↑ - direct I ↓ - Rata ↑ - AD↓ - indirect Imp.↑ - AD↓ - indirect Subv. ↑ - AD ↑ - direct G ↑ - AD↓ - direct G ↓ - AD↓ - indirect AS - YS YD↑ - S↑ (mai mult) - legea psihologică fundamentală a lui Keynes Sector privat = Menaje + Firme Sector public = Menaje + Firme + Agenţi economici Economie deschisă = Menaje + Firme + Agenţi economici + Agenţi străini cI = ∆C / ∆YD – înclinaţia marginală spre consum Ca – consum autonom C = Ca+ cI x YD (funcţia consumului) S = -Ca + sI x YD = - Ca + (1- cI) x YD c + s = 1 ; cI + sI = 1; sI = 1- cI in = ir + rata infţaţiei m – multiplicator investitional m = ∆Y/ ∆I ; ∆Y = m x ∆I a – accelerator; a = ∆I/ ∆Y ; ∆Y = Q x ∆I
FORMULE Y – venit total; C – cheltuieli totale; E – valoarea produsului total. I – cheltuieli investiţionale ale firmelor S – economii ale menajelor S = VPD – C; G – cheltuieli ale agentului public (achiziţiile) Tn – impozit net Tx – impozitele, Tr - transferurile Tn – G – soldul bugetului de stat Xn – export net Xn = Ex – Im; Xn = Y – C – I - G E = C + I + G + Xn → I + G + Xn = S + Tn Y = C + S + Tn Inj - injectări
Y = C = E; E = C + I Y = C+S+Tn; E = C + I + G + Xn; I = E – C – G - Xn Y = E; Y = C + S; E = C + I → C+S=C+I→I=S I identitate macroeconomica, model bisectorial E=C+I+G Tn = Tx – Tr Tn = Y - C - S -Tn Tn = Tx – Tr E, Y → I + C = S + Tn II identitate macroeconomica, model trisectorial Tn > G – sold pozitiv, profit bugetar, buget excedentar; Tn < G – sold negativ, deficit bugetar. Xn negativ – deficitul balanţei comeciale, sold negativ. Xn pozitiv – sold, balanţă pozitivă.
III identitate macroeconomica
PIB – Produsul intern brut (W – salarii, premii, asigurări sociale; Πb – profituri brute; Ti – accizele, taxele vamale ) Dy – deflator PIB, inflaţia PIBpot = YI
PIN – Produsul intern net PNB – Produsul naţional brut VNB – Venitul naţional brut VNN – Venitul naţional net VPD – Venitul personal disponibil VP – Venit personal Modelul AD-AS PIB = AD Masa mon. ↑ - Rata dob. ↓ - I↑ - C↑ - AD ↑ Pg↑ - (MD)Cererea masei mon. ↑ - Rata dob. ↑ - I↓ AD ↓ (efectul ratei dobînzii bancare) Pg↑ - (M / P) ↓ - C↓ - AD ↓ (M/P – capacitatea de cump.) - (efectul efectul stocurilor monetare reale) Pg↑ - Im↑ - Ex ↓ - Xn↓ - AD ↓ (efectul exportului net) AS = PIB – Ex - Im ∆Y = ∆C – legea psihologică fundamentală a lui Keynes Hexagonul magic: - crestere economică optimală; ocuparea deplină a braţelor de muncă; - asigurarea nivelului relativ stabil al preţurilor; - asigurarea echilibrului balanţei de preţ; - echitatea naţională; mediul ambiant. c = C / YD (venit disponibil) C↑ - S↓ caeteris paribus (venit stabil) s = S / YD (înclinaţia medie spre economie) ir – rata reală a dobînzii in – rata nominală a dobînzii
Inj = I + G + Ex PIB = C + I + G + Xn (metoda fluxului de cheltuieli) PIB = W + Πb + Ti (metoda fluxului de venituri) PIB = Σ VA + Ti (metoda fluxului valorilor adăugate) PIBE = C + I + C + Xn PIBY = Salariul + Plata de arendă + Proficitul + Dobînda + Amortizarea + Tn (Yn)PIBn = Σ P0 + Q0 (Yr)PIBr = Σ P0 + Q1; PIBr = PIBn / Indicele preţurilor Dy = Yn / Yr PIB = VNB - soldul venitului din străinătate (SVS) PIN = PIB - Amortizare PNB = PIB ± SVS; SVS = Venituri str. – Costuri str. VNB = PIB + soldul venitului din străinătate VNN = VP + asigurări sociale + impozite indirecte VNN = VNB - Amortizarea VPD = C + S VPD = VP – Impozite personale; VPD = C+S VP = VNN – asigurări sociale - impozite indirecte Prof. ↑ - I ↑ - AD ↑ - direct I ↓ - Rata ↑ - AD↓ - indirect Imp.↑ - AD↓ - indirect Subv. ↑ - AD ↑ - direct G ↑ - AD↓ - direct G ↓ - AD↓ - indirect AS - YS YD↑ - S↑ (mai mult) - legea psihologică fundamentală a lui Keynes Sector privat = Menaje + Firme Sector public = Menaje + Firme + Agenţi economici Economie deschisă = Menaje + Firme + Agenţi economici + Agenţi străini cI = ∆C / ∆YD – înclinaţia marginală spre consum Ca – consum autonom C = Ca+ cI x YD (funcţia consumului) S = -Ca + sI x YD = - Ca + (1- cI) x YD c + s = 1 ; cI + sI = 1; sI = 1- cI in = ir + rata infţaţiei m – multiplicator investitional m = ∆Y/ ∆I ; ∆Y = m x ∆I
a – accelerator; a = ∆I/ ∆Y ; ∆Y = Q x ∆I
FORMULE Y – venit total; C – cheltuieli totale; E – valoarea produsului total. I – cheltuieli investiţionale ale firmelor S – economii ale menajelor S = VPD – C; G – cheltuieli ale agentului public (achiziţiile) Tn – impozit net Tx – impozitele, Tr - transferurile Tn – G – soldul bugetului de stat Xn – export net Xn = Ex – Im; Xn = Y – C – I - G E = C + I + G + Xn → I + G + Xn = S + Tn Y = C + S + Tn Inj - injectări
Y = C = E; E = C + I Y = C+S+Tn; E = C + I + G + Xn; I = E – C – G - Xn Y = E; Y = C + S; E = C + I → C+S=C+I→I=S I identitate macroeconomica, model bisectorial E=C+I+G Tn = Tx – Tr Tn = Y - C - S -Tn Tn = Tx – Tr E, Y → I + C = S + Tn II identitate macroeconomica, model trisectorial Tn > G – sold pozitiv, profit bugetar, buget excedentar; Tn < G – sold negativ, deficit bugetar. Xn negativ – deficitul balanţei comeciale, sold negativ. Xn pozitiv – sold, balanţă pozitivă.
III identitate macroeconomica
PIB – Produsul intern brut (W – salarii, premii, asigurări sociale; Πb – profituri brute; Ti – accizele, taxele vamale ) Dy – deflator PIB, inflaţia PIBpot = YI
PIN – Produsul intern net PNB – Produsul naţional brut VNB – Venitul naţional brut VNN – Venitul naţional net VPD – Venitul personal disponibil VP – Venit personal Modelul AD-AS PIB = AD Masa mon. ↑ - Rata dob. ↓ - I↑ - C↑ - AD ↑ Pg↑ - (MD)Cererea masei mon. ↑ - Rata dob. ↑ - I↓ AD ↓ (efectul ratei dobînzii bancare) Pg↑ - (M / P) ↓ - C↓ - AD ↓ (M/P – capacitatea de cump.) - (efectul efectul stocurilor monetare reale) Pg↑ - Im↑ - Ex ↓ - Xn↓ - AD ↓ (efectul exportului net) AS = PIB – Ex - Im ∆Y = ∆C – legea psihologică fundamentală a lui Keynes Hexagonul magic: - crestere economică optimală; ocuparea deplină a braţelor de muncă; - asigurarea nivelului relativ stabil al preţurilor; - asigurarea echilibrului balanţei de preţ; - echitatea naţională; mediul ambiant. c = C / YD (venit disponibil) C↑ - S↓ caeteris paribus (venit stabil) s = S / YD (înclinaţia medie spre economie) ir – rata reală a dobînzii
Inj = I + G + Ex PIB = C + I + G + Xn (metoda fluxului de cheltuieli) PIB = W + Πb + Ti (metoda fluxului de venituri) PIB = Σ VA + Ti (metoda fluxului valorilor adăugate) PIBE = C + I + C + Xn PIBY = Salariul + Plata de arendă + Proficitul + Dobînda + Amortizarea + Tn (Yn)PIBn = Σ P0 + Q0 (Yr)PIBr = Σ P0 + Q1; PIBr = PIBn / Indicele preţurilor Dy = Yn / Yr PIB = VNB - soldul venitului din străinătate (SVS) PIN = PIB - Amortizare PNB = PIB ± SVS; SVS = Venituri str. – Costuri str. VNB = PIB + soldul venitului din străinătate VNN = VP + asigurări sociale + impozite indirecte VNN = VNB - Amortizarea VPD = C + S VPD = VP – Impozite personale; VPD = C+S VP = VNN – asigurări sociale - impozite indirecte Prof. ↑ - I ↑ - AD ↑ - direct I ↓ - Rata ↑ - AD↓ - indirect Imp.↑ - AD↓ - indirect Subv. ↑ - AD ↑ - direct G ↑ - AD↓ - direct G ↓ - AD↓ - indirect AS - YS YD↑ - S↑ (mai mult) - legea psihologică fundamentală a lui Keynes Sector privat = Menaje + Firme Sector public = Menaje + Firme + Agenţi economici Economie deschisă = Menaje + Firme + Agenţi economici + Agenţi străini cI = ∆C / ∆YD – înclinaţia marginală spre consum Ca – consum autonom C = Ca+ cI x YD (funcţia consumului) S = -Ca + sI x YD = - Ca + (1- cI) x YD c + s = 1 ; cI + sI = 1; sI = 1- cI in = ir + rata infţaţiei
in – rata nominală a dobînzii
m – multiplicator investitional m = ∆Y/ ∆I ; ∆Y = m x ∆I a – accelerator; a = ∆I/ ∆Y ; ∆Y = Q x ∆I
FORMULE Y – venit total; C – cheltuieli totale; E – valoarea produsului total. I – cheltuieli investiţionale ale firmelor S – economii ale menajelor S = VPD – C; G – cheltuieli ale agentului public (achiziţiile) Tn – impozit net Tx – impozitele, Tr - transferurile Tn – G – soldul bugetului de stat Xn – export net Xn = Ex – Im; Xn = Y – C – I - G E = C + I + G + Xn → I + G + Xn = S + Tn Y = C + S + Tn Inj - injectări
Y = C = E; E = C + I Y = C+S+Tn; E = C + I + G + Xn; I = E – C – G - Xn Y = E; Y = C + S; E = C + I → C+S=C+I→I=S I identitate macroeconomica, model bisectorial E=C+I+G Tn = Tx – Tr Tn = Y - C - S -Tn Tn = Tx – Tr E, Y → I + C = S + Tn II identitate macroeconomica, model trisectorial Tn > G – sold pozitiv, profit bugetar, buget excedentar; Tn < G – sold negativ, deficit bugetar. Xn negativ – deficitul balanţei comeciale, sold negativ. Xn pozitiv – sold, balanţă pozitivă.
III identitate macroeconomica
PIB – Produsul intern brut (W – salarii, premii, asigurări sociale; Πb – profituri brute; Ti – accizele, taxele vamale ) Dy – deflator PIB, inflaţia PIBpot = YI
PIN – Produsul intern net PNB – Produsul naţional brut VNB – Venitul naţional brut VNN – Venitul naţional net VPD – Venitul personal disponibil VP – Venit personal Modelul AD-AS PIB = AD Masa mon. ↑ - Rata dob. ↓ - I↑ - C↑ - AD ↑ Pg↑ - (MD)Cererea masei mon. ↑ - Rata dob. ↑ - I↓ AD ↓ (efectul ratei dobînzii bancare) Pg↑ - (M / P) ↓ - C↓ - AD ↓ (M/P – capacitatea de cump.) - (efectul efectul stocurilor monetare reale) Pg↑ - Im↑ - Ex ↓ - Xn↓ - AD ↓ (efectul exportului net) AS = PIB – Ex - Im ∆Y = ∆C – legea psihologică fundamentală a lui Keynes Hexagonul magic: - crestere economică optimală; ocuparea deplină a braţelor de muncă; - asigurarea nivelului relativ stabil al preţurilor; - asigurarea echilibrului balanţei de preţ; - echitatea naţională; mediul ambiant. c = C / YD (venit disponibil) C↑ - S↓ caeteris paribus (venit stabil) s = S / YD (înclinaţia medie spre economie)
Inj = I + G + Ex PIB = C + I + G + Xn (metoda fluxului de cheltuieli) PIB = W + Πb + Ti (metoda fluxului de venituri) PIB = Σ VA + Ti (metoda fluxului valorilor adăugate) PIBE = C + I + C + Xn PIBY = Salariul + Plata de arendă + Proficitul + Dobînda + Amortizarea + Tn (Yn)PIBn = Σ P0 + Q0 (Yr)PIBr = Σ P0 + Q1; PIBr = PIBn / Indicele preţurilor Dy = Yn / Yr PIB = VNB - soldul venitului din străinătate (SVS) PIN = PIB - Amortizare PNB = PIB ± SVS; SVS = Venituri str. – Costuri str. VNB = PIB + soldul venitului din străinătate VNN = VP + asigurări sociale + impozite indirecte VNN = VNB - Amortizarea VPD = C + S VPD = VP – Impozite personale; VPD = C+S VP = VNN – asigurări sociale - impozite indirecte Prof. ↑ - I ↑ - AD ↑ - direct I ↓ - Rata ↑ - AD↓ - indirect Imp.↑ - AD↓ - indirect Subv. ↑ - AD ↑ - direct G ↑ - AD↓ - direct G ↓ - AD↓ - indirect AS - YS YD↑ - S↑ (mai mult) - legea psihologică fundamentală a lui Keynes Sector privat = Menaje + Firme Sector public = Menaje + Firme + Agenţi economici Economie deschisă = Menaje + Firme + Agenţi economici + Agenţi străini cI = ∆C / ∆YD – înclinaţia marginală spre consum Ca – consum autonom C = Ca+ cI x YD (funcţia consumului) S = -Ca + sI x YD = - Ca + (1- cI) x YD c + s = 1 ; cI + sI = 1; sI = 1- cI
ir – rata reală a dobînzii in – rata nominală a dobînzii
in = ir + rata infţaţiei m – multiplicator investitional m = ∆Y/ ∆I ; ∆Y = m x ∆I a – accelerator; a = ∆I/ ∆Y ; ∆Y = Q x ∆I
