fitoterapie

Fitoterapie, generalitati, ramuri

Fitoterapia este ramura terapeuticii care utilizează plantele medicinale şi preparatele din  plantele medicinale ca mijloace de prevenire prevenire şi tratare a bolilor. bolilor. Este Este probabil cea mai mai veche formă de tratament, apărută pe o bază empirică şi în contextul unei viziuni magice a lumii, dar cu un rol important în zilele noastre, alături de medicina alopată, fără să fie la concurenţă cu aceasta. unt incluse aici şi tratamentele cu legume şi fructe, sucuri din legume şi fructe. !nele plante pot fi folosite ca atare, constituind remedii naturale, în timp ce alte plante medicinale sunt materii prime valoroase pentru obţinerea multor medicamente. E necesară definirea clară a unor termeni des utilizaţi, de multe ori confundaţi între ei. "edicina alopată este ştiinţa care se cocpuă cu studiul maladiilor şi tratamentul lor, fiind practicată numai de persoane abilitate să exercite medicina, pe baza unei diplome obţinute după studii şi examene susţinute într#o facultate de profil. "edicina naturală defineşte acele practici medicale inspirate şi legate str$ns de natură, put$nd fi considerată un sistem terapeutic în care medicamentele nu sunt mai importante dec$t factorii naturali %aer, apă, plante, soare, alimente, alimente, mişcare etc&. Ea poate fi practicată at$t de medici, c$t şi de  persoane care nu au absolvit o facultate facultate de medicină, medicină, numiţi terapeuţi, dar, dar, din păcate, păcate, şi de impostori.  'u se poate trasa trasa o graniţă clară între medicina alopată şi şi medicina naturistă, naturistă, cu at$t mai mult cu c$t de multe ori medicii alopaţi îşi tratează pacienţii în ambele feluri, iar singurele terapii specifice medicinei alpoate sunt terapiile chirurgicale, terapia de transplant, reanimarea şi terapia intensivă. (u (u în comun terapiile ocupaţionale, psihoterapia, psihoterapia, meloterapia, terapia prin artă etc, deşi schema terapeutică naturistă se referă la fitoterapie, homeoterapie, hipnoză, sacroterapie, sacroterapie, dietoterapie, apiterapie, acupunctura, balneoterapie, gemoterapie şi )inetoterapie. *racticile naturale, de orice fel ar fi ele, care se asociază terapiilor alopate în scopul ajutorării sau grăbirii procesului de vindecare sunt terapii complementare. +ermenul +ermenul terapii alternative- poate crea confuzii, în sensul că se poate înţelege excluderea unui tip de terapie dacă este ales celălalt. Dietoterapia naturală este acea metodă terapeutică bazată pe tipuri particulare de alimentaţie ăn

scop curativ şi profilactic. e încearcă lămurirea rolului patogen al alimentaţiei abuzive sau incorecte, şi se recomandă respectarea c$torva principii alimetele trebuie consumate aşa cum se găsesc în natură sau c$t mai aproape de starea starea lor naturală, alimetaţia se schimbă în funcţie funcţie de evoluţia stării bolnavului, de capacitatea lui de agreere şi reaţie, de anumite stări fiziologice. Fiind drastică şi restrictivă, această ramură a terapiei nu este acceptată pe deplin de bolnavi, în special de copii. Balneoterapia utilizează factorii naturali sub forma unor proceduri fizice şi chimice aplicate fie pe

cale externă %nămolul&, fie pe cale internă %crenoterapia, cura cu apă minerală&, adăug$nd şi plante medicinale %fitobalneoterapia&. Homeopatia se bazează pe principiul similia similibus curantur- enunţat de amuel /ahnemann la

sf$rşitul secolului al 01222#lea, caută să stimuleze energiile şi căile naturale de vindecare ale corpului uman folosind diluţii mari de substanţe care, administrate în doze normale unui om sănătos, provoacă simptome identice cu cele pe care le manifestă bolnavul. "are parte din remediile homeopate sunt extracte de plante. Acupunctura este o altă ramură a terapiei, cu originea în Extremul 3rient, care utilizează factori

fizici, practic lipsiţi de toxicitate, cu indicaţii în special de ordin curativ. curativ. e consideră că bolile sunt  provocate de dezechilibre dezechilibre energetice energetice care trebuie aduse aduse la normal. 3 terapie similară, dar mai mai  bl$ndă, este presopunctura  şi reflexoterapia %masarea tălpilor, palmelor sau corpului în zone corespunzătoare corespunzătoare fiecărui organ&.

Plant la ntee med m edicina ici nale le, generalitati, exemple

*lantele medicinale sunt organisme vii, în care se produc cu ajutorul biocatalizatorilor %enzime& transformări şi reacţii chimice din momentul germinării p$nă la completa lor dezvoltare. ubstanţele preexistente sunt descompuse descompuse şi transformate în alţi compuşi care pot avea efecte  benefice asupra organismului şi care poartă denumirea denumirea de principii active-. active-. 4ompuşii chimici chimici sintetizaţi de către plantă pot fi răsp$ndiţi în toată planta sau numai în anumite organe, variind ca şi cantitate. 5n scop medicinal plantele se recoltează r ecoltează atunci c$nd organele lor conţin aceste principii active în cantităţi maxime, organele vegetale recoltate şi uscate purt$nd apoi denumirea de produse vegetale-. Principiile active:

#de natură fenolică 6 uleiuri volatile, mono şi difenoli, acid salicilic, componenţi ai taninurilor, acidul cafeic, cinarina. !nele sunt antiseptice, carminative, antidiareice, altele colagoge şi coleretice #de natură glucidică #oze %glucoză& #holozide sau poliholozide poliholozide 6 produşi cu greutate moleculară mare, din acest acest grup fac  parte pectinele %constituenţi %constituenţi ai membranei celulare, cu acţiune acţiune coagulantă şi hemostatică&, mucilagiile şi gumele %rezultaţi din transformarea membranei, cu proprietăţi emoliente şi laxative& #heterozidele %glicozidele& 6 o fracţiune glucidică şi una neglucidică %aglicon& #glicozide cardiotonice, cardiotonice, cu aglicon de de natură steroidică %7igitalis& #glicozide antracenice, cu aglicon de natură oximetil# antrachinonică 6 laxative sau purgative în funcţie de doză %Frangula, 8heum& #saponozide %saponine& %saponine& 6 aglicon fie steroidic %digitonina& fie triterpenic %aponaria, 9:psophilla& 6 prin agitare cu apă dau o spumă persistentă, hemolizează globulele roşii, expectorante, depurative #tioglicozide 6 conţin sulf, sunt revulsive %muştar& #flavonoide şi antocianozide 6 pigmenţi. Flavonoidele sunt diuretice, cu  prorprietăţi similare cu ale vitaminei vitaminei * %rutozida&, utilizate în afecţiunile afecţiunile capilarelor şi venelor, venelor, antocianozidele au pe l$ngă acţiunea vitaminei * şi proprietatea de a ameliora vederea la întuneric #taninurile 6 natură polifenolic, proprietăţi astringente, antidiareice, antiseptice. #alcaloizii sunt substanţe organice azotate, cu reacţie alcalină, în general puternic active şi cu toxicitate mare. #principii amare 6 substanţe cu gust amar care stimulează terminaţiile nervoase gustative şi declanşează sau măresc secreţiile digestive şi pofta de m$ncare Cultivare, recoltare, uscare

8ecoltarea se face în perioada în care organul recoltat are conţinut maxim de principii active organele subterane primăvara devreme sau toamna t$rziu, mugurii foliari primăvara devreme., frunzele în general primăvara, c$nd planta a ajuns la o dezvoltare normală, florile floril e cu  puţin timp înainte de înflorire înflorire sau în timpul înfloririi, parţile aeriene aeriene în timpul înfloririi, fructele la maturare, seminţele la fel, scoarţa primăvara. !scarea depinde de cantitatea de apă conţinută de organul recoltat %seminţele au ;#<=>, frunzele ?=#@=>, organele subterane A;#B;>, florile p$nă la @=>&, se face pe cale naturală, în aer liber, la umbră sau la soare, sau pe cale artificială. *lantele se întorc şi se v$ntură pentru a se evita încingerea şi înnegrirea. 4onservarea se face în încăperi uscate, uscate, ventilate, ferite de dăunători şi şi alte mirosuri,  pentru maxim C ani. ani. "edicina beneficiază azi de un număr foarte mare de medicamente, majoritatea obţinute  prin sinteză chimică sau semisinteză, semisinteză, dar şi medicamente aproape aproape miraculoase miraculoase obţinute din plante. plante. *rintre cele mai vechi mijloace de combatere a febrei şi durerilor se numără aspirina, obţinută din

coaja de salcie %alix alba&, dar prezentă sub forma acidului salicilic şi în mugurii de plop %*opulis alba&, iasomie %Dasminum officinale&. Chinina, alcaloidul principal din scoarţa arborelui de 4hina %4inchona succirubra& este un alt medicament miraculos, utilizat pentru scăderea temperaturii dar şi ca antimalaric, astăzi fiind util şi în tulburări de ritm cardiac şi chiar în boala *ar)inson. Atropina are şi ea origine vegetală, fiind extrasă din mătrăgună %(tropa belladonna&, prezentă şi în ciumăfaie %7atura stramonium&, alături de scopolamină. (u utilizări diverse în combaterea spasmelor dureroase biliare, urinare, intestinale, măresc frecvenţa bătăilor cardiace şi produc vasodilataţie  periferică, scade secreţia salivară şi sudorală, sudorală, stimulează stimulează centri respiratori sin bulbul bulbul cerebral, dilată  pupila şi suprimă o parte din simptomele intoxicaţiilor intoxicaţiilor cu fungicide orgamofosforice. orgamofosforice. Digitala şi  preparatele digitalice, cu cu efect cardiotonic, cardiotonic, se găsesc într#o serie de plante plante din speciile 7igitalis 7igitalis %purpurea, lanata&, trophantus, cilla. Efedrina, alcaloid din plantele din genul Ephedra este întrebuinţată în tratamentul astmului bronşic, colaps cardiovascular, descongestionant descongestionant al mucoaselor  sau ca antidot în intoxicaţiile cu morfină sau barbiturice. 7in planta Panax ginseng se obţin extracte larg utilizate în terapeutica medicală ca tonic general, pentru mărirea randamentului fizic şi mental, antiamnezic, imunostimulator, antiischemic, antiischemic, hipoglicemiant şi ca remediu la fenomenele legate de îmbătr$nire. Aloe era este una dintre cele mai mediatizate plante medicinale, cu  proprietăţi antiinfecţioase, antiinfecţioase, de stimulare a regenerării regenerării celulare, sedative sedative şi detoxifiante. !ing"o biloba conţine în frunzele f runzele sale sesuiterpene, glicozide cu aglicon de tip lactonă terpenică, excelenţi inhibitori selectivi ai agregării plachetare, util în microcirculaţia arterială şi venoase şi a tonusului musculaturii netede venoase, îmbunătăţind de asemenea schimburile schimburile dintre s$nge şi celule, dar e folosit şi în astm, bronşite, paraziţi intestinali %fructele&, leucoree şi poliurie %seminţele prăjite&, cancer, intoxicaţii %seminţele proaspete&. itaminele se găsesc în cantităţi mari în plante, cafeina are drept sursă de bază cafeaua, un extract din seminţele arborelui 4offea arabica, prezentă şi în +hea sinensis %ceai&, din care se obţine teofilina, utilizată în tratamentul astmului bronşic. Preparate Preparate ob#inute prin extractie $olu#ii extractive apoase

#infuzia 6 prentru produse vegetale sensibile, flori, frunze, părţi aeriene. *rodusul vegetal se umectează cu C părţi apă, apoi se adaugă peste el cantitatea de apă indicată, încălzită la fierbere şi se lasă în repaus ; minute #decoctul 6 se fierbe după umectare, <; minute #maceratul 6 în apă, alcool, vin, oţet. "acerarea se poate face la rece, c$nd principiile active sunt termolabile %mucilagii&, sau la cald %extragerea uleiurilor volatile& $olu#ii extractive hidroalcoolice hidroalcoolice

#vinurile medicinale #macerare la rece, A#B zile, utiliz$nd un litru de vin de calitate superioară la C=#;= grame de produs vegetal, eventual îndulcit. #tincturi 6 soluţii hidroalcoolice de concentraţii diferite, obţinute după metode similare macerării la rece %A#B zile&, care se pot păstra la temperatura camerei sau la rece pe o perioadă mai îndelungată. *rin percolare se poate grăbi extracţia. Forme farmaceutice pentru u% extern

#oţeturi medicinale 6 se prepară ca şi vinurile medicinale, ;#<= grame produs pentru <==ml

oţet #cataplasme, prişniţe, oblojeli, badijonaje 6 plante şi organe de plante pulverizate, amestecate cu apă şi aşezate între două bucăţi de p$nză care se aplică pe zona bolnavă pentru efecte emoliente sau revulsive #băi medicinale 6 introducerea în apă fierbinte a plantelor mărunţite %;== g pentru o baie& #inhalaţii, gargarisme # plante cu uleiuri volatile, cu efect dezinfectant dezinfectant şi descongestionant. descongestionant. # unguente, supozitoare, uleiuri medicinale Forme farmaceutice pentru u% intern

#infuzii, decocturi, macerate, siropuri, vinuri şi cidruri medicinale #pulberi vegetale, comprimate şi capsule cu pulberi vegetale

Fitoterapia aparatului respirator respirator

Funcţia respiratorie e vitală şi indispensabilă celorlalte funcţiuni biologice ale organismului. (lterarea acută sau cronică a funcţiei respiratorii are deci drept consecinţă alterarea generală a homeostaziei organismului, în special a activităţii '4. *lantele medicinale au capacitatea de a stimula funcţiile biologice, amelior$nd afecţiunile căilor respiratorii, fie prin stimularea apărării locale la infecţii, prin inhibarea dezvoltării microorganismelor, fie prin stimularea secreţiei unor  substanţe necesare %mucus& în neutralizarea şi evacuarea substanţelor inutile sau dăunătoare. 5n funcţie de specificul bolilor şi de stadiul afecţiunilor se diferenţiază mai multe categorii de substanţe active cu efecte favorabile #antitusive %antispastice, miorelaxante bronşice& cu efect inhibitor asupa tusei, indicate în special în fazele de debut ale infecţiilor respiratorii, c$nd tusea e frecventă, uscată, iritativă #emoliente şi fluidificante ale secreţiilor, indicate în faza de cocţiune a tusei %expectoraţie& % expectoraţie& #dezin #dezinfec fectan tante te ale căilor căilor respir respirato atorii rii superi superioa oare re şi inferi inferioar oare, e, indica indicate te în afecţi afecţiuni unile le microbiene şi virale #adjuv #adjuvant antee ale tratam tratament entulu uluii de bază bază al afecţi afecţiuni unilor lor cronic cronicee %bronşi %bronşită tă cronic cronică, ă, astm, astm, scleroemfizem, silicoză& Antitusive

infuzie,

 petale de mac roşu (Flores Rhoeados) Rhoeados) -30g  rostopască (Herba Chelidonii) – 10g  talpa gştii (Herba !eonuri) – "0g   #ructe de anason (Fructus $nisi) -%0g 

 o lingură amestec la o cană apă, trei linguri de infuzie la C ore scai v$năt %/erba Er:ngii plani&, decoct cimbrişor %/erba erp:lli&, infuzie Emoliente

lum$nărică %Flores 1e 1erbasci& 6  linguriţe la o cană apă, infuzie, o cană pe zi, treptat nalbă de cultură %Flores et folium "alvae& sau nalbă mare %FloresGradix (ltheae&, o lgţă la o cană apă, infuzie, două căni pe zi, sau macerat la rece %se adugă 'a/43C&. frunze de podbal %Folium Farfarae&, lgţe plantă la o cană apă, infuzie, #C căniGzi flori de tei %Flores +iliae&, < lgţăGcană, infuzie, #C căniGzi, emolient dar şi sedativ şi calmant frunze de pătlagină %Folium *lantaginis& #
ciuboţica cucului %*rimula officinalis şi *. Elatior& 6 saponozide triterpenice, flavonoide, vitamina 4 şi provitamina ( 6 expectorante expectorante şi secretolitice. lemn dulce %9l:cirrhiza glabra&, decoct de rădăcină r ădăcină săpunariţă %8adix aponariae&, decoct muguri de pin %+uriones *ini&, decoct sau sirop coada calului %/erba Euiseti&, decoct infuzie,  #lori de nalbă (Flores (Flores &al'ae)  #lori de tei (Flores iliae) iliae)  #lori de lumnărică (Flores (Flores erbasci) erbasci)  #run*e de podbal (Folium Far#arae) Far#arae)  #run*e de pătlagină (Folium +lantaginis) +lantaginis) , părţi egale, o lingură la o

cană apă, #CGzi

De%infectante 6 uleiuri volatile cu efecte dezinfectante, din anason %(etheroleum (nisi&, cimbrişor 

%(e. erp:lli&, coada şoricelului %(e. "illefolii&, muşeţel %(e. 4hamomillis&, eucalipt %eucaliptol&, mentă %mentol& Bronhopneumopatiile au ca trat tratam amen entt de elec elecţi ţiee trat tratam amen entu tull anti antiin infe fecţ cţio ios, s, anti antibi biot otic ice, e, chimioterapice, dar şi antitusive, emoliente, expectorante. tările inflamatorii ale bronhiilor asociate

cu tulburări circulatorii se pot trata cu comprese revulsive cu făină de muştar %emen inopis nigrae& sau hrean %4ochlearia armoracia&. *entru stimularea centrilor respiratori din bulcul cerebral se poate administra Hobelia inflata, lobelină, sau 4offea arabica, cofeină la adulţi, în timp ce  plantele cu acţiune sudorifică pot fi utile %soc, ciuboţica cucului, tei& pentru reducerea temperaturii. 2edera %/edera helix& este utilă ca expectorant, mucolitic şi spasmolitic, cu uşor efect antiinflamator. Echinaceea, mierea, propolisul şi uleiurile din chimenul negru %'igella sativa& stimulează sistemul imunit imunitar ar,, ajut$n ajut$ndd la vinde vindecar carea ea rapidă rapidă şi amelio ameliorar rarea ea simpto simptome melor lor,, extrac extractel telee de cătin cătinăă albă albă %/ippophae rhamnoides& şi coada calului, cu efect vitaminizant şi mineralizant sunt folosite în convalescenţe. (stmul bronşic, caracterizat prin dispnee şi tuse, poate fi tratat în funcţie de cauză şi cu antialergice %trei fraţi pătaţi 6 1iola tricolor, gheara m$ţei 6 !ncaria tomentosa&, sedative generale %valeriana, levănţică, levănţică, talpa g$ştii&, g$ştii&, antispasti antispastice ce %cimbrişor %cimbrişor,, cimbru&, cimbru&, antihiperte antihipertensive nsive %v$sc&, %v$sc&, relaxante relaxante ale musculaturii bronşice %efedrina şi teofilina, ambele extrase din plante, constituie tratament de elecţie în crizele uşoare&. Fitot it oter er apia ap ia ap arat ar atul ului ui car c ardi diov ovas asccular ul ar

Iolile cardiovasculare au o frecvenţă din ce în ce mai mare şi la v$rste din ce în ce mai mici, terapia cu plante medicinale juc$nd deci un rol din ce în ce mai important. i mportant. 'umeroase medicamente, cum sunt cele obţinute din specii de 7igitalis %lanata, purpurea&, din lăcrămioară %4onvallaria majalis&, din specii exotice de trophantus %hispidus şi )ombe&, 8auJolfia serpentina, saschiu %1inca %1inca minor&, şi ruscuţa r uscuţa de primăvară %(donis vernalis& sunt folosite pe scară largă, tipizate deja, iar unele sunt de neînlocuit. 7ieta are de asemenea o importanţă majoră în tratament. Afec#iunile cardiace cu substrat nervos  vor beneficia de tratamente cu plante care au şi acţiune sedativă generală.  păducel %4rataegus %4rataegus monog:na, monog:na, 4. 3x:cantha& 3x:cantha& conţine flavonoide cu cu rol de vitamină *, *, tonic  pe vasele de s$nge%important în micrometabolismul micrometabolismul mineralelor&, mineralelor&, care diminuează tensiunea arterială şi stimulează funcţia miocardului# infuzie, flori f lori cu frunze, lgţeGcană,  căniGzi valeriana %1aleriana %1aleriana off.& conţine uleiuri esenţiale cu efect sedativ prin diminuarea excitabilităţii, deşi extractul are efect sinergic. E recomandată în forme clinice de nevroze, palpitaţii, tahicardie, insomnii, nervozitate, hipersensibilitate motorie şi senzorială, ere şi efect antispastic moderat. 2nfuzie, o lgţă rădăcinăGcană, &, Cx<=#<; picGzi talpa g$ştii %Heonurus cardiaca& conţine glicozide cardiotonice şi flavonoide, sedativ chiar mai puternic dec$t valeriana, hipotensiv, reduce reduce ritmul contracţiilor cardiace 6 infuzie, &, Cx=#K= pic levănţică %Havanda angustifolia& conţine uleiuri esenţiale, are efect sedativ la nivelul sistemului nervos central, e utilizat deci în distoniile vegetative, ca spasmolitic asupra căilor respiratorii, diuretic la nivelul căilor renale, carminativ, coleretic la nivel digestiv şi antiseptic la nivelul plăgilor infectate, infuzie, < lgţăGcană, <# căniGzi, ulei esenţial #Cx<= pic în alcool diluat, sau extern, pentru băi generale. Frunze şi flori păducel, talpa g$ştii, valeriana răd.# părţie egale, infuzie, <# lgţe amestecGcană, amestecGcană, <# căniGzi (fecţiuni cardiace cu substrat funcţional chinidina, extract din arborele de china %4inchona off.& este un alcaloid cu efect antiaritmic, indicat în fibrilaţii artiale, tahicardie paroxistică, extrasitole distonocalm şi calmogen, conţin alcaloidul atropină extras din (tropa belladonna şi 4laviceps purpurea, indicate în distonii vegetative cu manifestări cardiovasculare, tulburări neurovegetative din nevroza astenică, climacteriu, hipertiroidism, distonii abdominale Afec#iuni vasculare vasculare hemoragii

coada racului %*otentilla anserina&# infuzie sau decoct,
eugenol, av$nd deci proprietăţi antiseptice măceş %8osa canina& 6 multă vitamina 4, provitamina(, vitamina *, acid acid nicotinic, flavonoizi, carotenoide, minerale şi cantităţi mici de L, I< şi I. (re proprietatea de a scădea fragilitatea capilară şi rol antioxidant sulfina %"ellilotus off.& # derivaţi cumarinici cu rol de scădere a permeabilităţii capilarelor,  potenţată de prezenţa prezenţa flavonoidelor   păpădia %+araxac %+araxacum um off.& #conţine sesuiterpene lactonice, lactonice, carotenoide, carotenoide, xantofile, flavonoizi, inulină, mucilagii şi pectine. *e l$ngă acţiunea coleretic#colagogă, coleretic#colagogă, este diuretică, diaforetică şi depurativă, cu acţiune favorabilă asupra aparatului cardiovascular, mărind permeabilitatea capilarelor şi favoriz$nd irigarea miocardului. 2nfuzie de rădăcini şi frunze, <# lgţeGcană, #C căniGzi, K#? săpt. salvia %alvia pratensis, . 3ff.& # ulei esenţial %tuionă&, sesuiterpene, taninuri, flavonoide, substanţe estrogenice, vit. I<, 4, minerale 6 efecte favorabile asupra vaselor mici şi a circulaţiei sanguine. v$sc %1iscum %1iscum album& 6 compoziţie diferită în funcţie de gazdă, const$nd mai ales din saponozide triterpenice, colină, acetil#colină, flavonoide, glicozide, v$scotoxină %inactivată prin încălzire sau hidroliză&, un polizaharid cu acţiune antitumorală şi minerală. 7atorită derivaţilor de colină are acţiune hipotensivă imediată şi de lungă durată, deşi datorită componenţilor toxici e necesară supravegherea supravegherea medicală.. e utilizează fie macerat la rece, C lgţe la M l apă macerat <= zile, de băut treptat pe parcursul unei zile, fie pulberea, #C vf de cuţit Gzi, A zile, cu pauză alte A.  pentru ulcerele varicoase se recomandă unguente, băi şi cataplasme, pentru hemoroi%i %tumefieri dureroase, uneori s$nger$nde, ale vaselor rectului şi anusului, datoraţi stazei sanguine  prelungite la acest acest nivel sau unor procese procese inflamatorii&, intern coada coada şoricelului, cerenţel, cerenţel, anghinare, extern, comprese cu coada şoricelului, băi, cu tătăneasă, coada şoricelului, nalbă, clisme cu nalbă, unguente cu muguri de plop, plus combaterea constipaţiei în le%iuni vasculare acute sau cronice  se pot utiliza extern muşeţel, coada şoricelului, tătăneasă, pătlagină, răchitan, urzică, varză albă, castan sălbatic %(esculus hippocastanum& care conţine escină, o saponozidă cu acţiune antiinflamatorie, normalizatoare a permeabilităţii capilarelor, şi flavonoide, saponine, fitosterine, derivaţi purinici care potenţează acţiunea escinei. *roduse 1enoruton %castan&, +arosin %afin&, (lchemilla %creţuşcă&, +ana)an şi Iilobil %ging)o biloba&, 7etralex, Endotelon %struguri& Angina pectoral& este caracterizată de crize dureroase, produse de ischemia acută de scurtă durată a miocardului, declanşate spontan cu ocazia unor eforturi. (rterele care irigă miocardul devin rigide şi cu calibru redus, r edus, iar muşchiul nu e irigat suficient. (ngina pectorală tinde să fie încandrată într#un sindrom denumit cardiopatie eischemică, tratamentul igieno#dietetic const$nd în evitarea frigului, eforturilor, fumatului, alcoolului, alimentelor sărate şi a condimentelor, condimentelor, iar ca tratament adjuvant,  plante cu acţiune coronaro#dilatatoare, antitrombotice antitrombotice şi sedative. sedative. *ăducelul creşte fluxul sanguin coronarian şi permite o mai bună contractibilitate a muşchiului cardiac, cresc utilizarea oxigenului şi metabolismul enzimelor, au o uşoară acţiune vasodilatatoare periferică, anticolesterolemiant, împiedică formarea plăcilor de aterom. 9ing)o biloba ameliorează circulaţia sanguină şi creşte randamentul schimburilor dintre s$nge şi celule Ateromato%a 'i aterosclero%a cardiovascular&  sunt procese complexe caracterizate prin depunere lentă şi progresivă în pereţii arterelor de colesterol, grăsimi animale şi săruri de calciu sub for ma unor plăci denumite ateroame, ca urmare, arterele îşi pierd elasticitatea şi se îngustează. +ratamentul +ratamentul igieno#dietetic joacă un rol major şi în profilaxie, nu numai ca tratament, regimul alimentar de asemenea. !sturoiul şi anghinarea au proprietatea de a scădea nivelul colesterolului din s$nge, la fel o specie de palmier, Nucca schindigera care conţine saponozide ce formează împreună cu colesterolul din tubul digestiv complexe de tip de tip colesteride reduc$nd procentul de resorbţie a colesterolului. 1iţa 1iţa de vie %1itis vinifera& are efecte benefice datorită compuşilor de tip vitamină * %policianide, polifenoli& cu proprietăţi antioxidante, de scădere scădere a H7H din s$nge. s$nge. (nfarctul miocardic este în general o consecinţă a ateromatozei şi aterosclerozei coronariene, la

care se adaugă factori genetici, alergici, hormonali, infecţioşi, metabolici, psihici, toxici. +ratamentul +ratamentul preventiv este esenţial %evitarea grăsimilor animale, alcoolului, tutunului, stresului etc&, fitoterapia fiind şi ea utilă. +ulburările circulatorii, în special cele de origine nervoasă, pot fi evitate utiliz$nd sunătoare, valeriana, rozmarin, păducel, coada şoricelului, roiniţă, hamei. Hipertensiunea arterial& defineşte un simptom, fiind fi ind consecinţa unor dereglări funcţionale sau organice, nu numai la cord ci şi la distanţă %rinichi, probleme metabolice, diabet&, tratamentul necesit$nd adaptarea la boala de bază. Este necesar şi un tratament igieno#dietetic, iar fitoterapia este de mare ajutor în normalizarea tensiunii arteriale păducel, talpa g$ştii, v$sc, anghinare, dracilă %Ierberis vulgaris, conţine berberidina, un alcaloid care stimulează centrii respiratori şi circulatori&, gheara m$ţei %!ncaria tomentosa, cu efecte antiinflamatoare&, cătina. (nsuficien#a cardiac& 'i circulatorie este o stare de activitate insuficientă a cordului care duce la imposibilitatea îndeplinirii funcţiei sale de pompă-. 4ordul nu mai poate asigura debitul sanguin adecvat datorită unor contracţii contracţii cardiace deficitare, compensate compensate în prima fază de către organism. organism. (nsuficien#a cardiac& duce cu timpul la insuficienţă vasculară periferică. 5n nici o altă patologie nu avem at$tea preparate din plante folosite în tratament, cu toate progresele făcute în timp, tonicele cardiace cele mai folosite încă sunt extrase din 7igitalis lanata şi 7igitalis purpurea. +ratamentele +ratamentele necesită însă supraveghere medicală, deoarece glicozidele cardiotonice sunt substanţe foarte  puternic active şi care care se acumulează acumulează în organism. organism. 7 asemenea, asemenea, se folosesc preparate din lăcrămioară %4onvallaria majalis& şi ruscuţă de primăvară %(donis vernalis&. 4u rol ajutător pentru îmbunătăţirea activităţii cardiace şi circulatorii se folosesc coada calului, mesteacănul %frunze&,  păducel, tei, coada coada şoricelului, roiniţă, roiniţă, muşeţel, valeriană. Boala reumatismal& nu se încadrează în mod normal în categoria afeciunilor cardiovasculare, cardiovasculare, dar are o componentă patologică ce duce la afectarea cardiacă sub forma endocarditei, mai severă la copii la care e de regulă responsabilă de leziunile valvulelor cardiace. +ratamentul de bază este cel medicamentos, antibioticeOantiinflamatoareOcorticoste antibioticeOantiinflamatoareOcorticosteroide, roide, dar există plante cu efecte favorabile uni alcaloizi din cornul secarei %4laviceps purpurea&, acidul salicilic din salcie %alix alba, .  purpurea, . fragilis. . . caprea conţin salicină salicină care hidrolizează hidrolizează la glucoză, glucoză, saligenină şi acid acid salicilic&, pin, cimbru, muştar, ardei iute pentru băi şi comprese. p$nzul %/elleborus purpurascens& are efecte remarcabile at$t intern, c$t şi administrat injectabil sau extern. 5mbunătăţirea circulaţiei şi normalizarea permeabilităţii crescute a capilarelor ajută la eliminarea inflamaţiei, efecte bune av$nd sulfina, arnica, gălbenelele, sunătoarea, coada şoricelului, ardeilul iute, gheara m$ţei. Fitot it oter erap apiia sist sistemul em ului ui dige di gest stiv iv

4a pondere şi diversitate de produse fitofarmaceutice, suferinţele aparatului digestiv sunt cele care se pretează cel mai bine la terapia cu plante şi produse din plante, rezultatele fiind evidente, de multe ori spectaculoase. Fitoterapia segmentului bucofaringian  utilizează plante cu acţiune antiseptică, antiinflamatoare, astringentă, emolientă şi cicatrizantă, administrate extern, spălături bucale, gargară sau comprese. !ingivitele sunt inflamaţii de cauze diverse ale gingiilor. "uşeţelul, sunătoarea, salvia, sulfina, coada coada raculu racului,i, gălben gălbenele elele, le, cuişoa cuişoare, re, mentă, mentă, anason anason,, plante plante cu taninu taninuri ri şi uleiur uleiurii esenţi esenţiale ale.. $tomatitele sunt stări inflamato inflamatorii rii ale mucoasei mucoasei cavităţii cavităţii bucale manifestate manifestate sub formă de leziuni leziuni dureroase, tratate cu plante cu proprietăţi dezinfectante, antiinflamatoare, antialergice, astringente şi antialgice muşeţel, nuc %Duglans regia, taninuri, astringent&, mur %8ubus fructicosus&, salcie, urzică, abcesele dentare dentare e recoma turi turiţă ţă ma mare re,, trei trei fraţ fraţii păta pătaţi ţi,, ulei uleiur urii esen esenţia ţiale le.. 5n abcesele recomanda ndat,t, pe l$ngă l$ngă tratamentul stomatologului, plante cu acţiune sntiseptică, în special cele bogate în chamazulene %muşeţel, sulfină, cerenţel&, iar după faza acută, plante cu acţiune emolientă, antiinflamatoare şi Aftele, amigdalite amigdalitele le se tratea cica cicatri triza zant ntăă %nal %nalba ba,, nalb nalbăă ma mare, re, tătă tătăne neas asă, ă, sună sunăto toar are& e&.. Aftele, tratează ză cu dezinf dezinfect ectant antee bucale bucale,, prin prin badijo badijonăr nări,i, plante plante cu chama chamazul zulene ene,, uleiur uleiurii esenţi esenţiale ale cu spect spectru ru antibacterian, taninuri %muşeţel, salvie, busuioc, sulfină, cerenţel, nalbă, gutui. "ierea de trandafir, oficinală p$nă în F81 %"el rosatum& este eficientă în tratamentul aftelor şi micozelor bucale la copii <==g flori de trandafir se umectează cu B ml alcool @= c şi K= ml apă, se păstrează K de ore

într#un vas ănchis, se adaugă încă <==ml amestec alcool#apă %<<& şi se lasă la macerat alte K de ore, în vas închis. e filtrează, se stoarce prin tifon, se adaugă <= ml glicerină şi se ţine pe baia de apă C= minute, se filtrează din nou şi se adaugă @= g miere de albine. 8ezultă un lichid roşcat, de consistenţă siropoasă, cu gust aromatic şi uşor astringent. Fitoterapia segmentului gastro)intestinal  conţine un număr mare de plante, cu acţiune asupra glandelor intestinale şi a secreţiilor lor, asupra mucoaselor, florei microbiene patogene, a sintezei enzimatice, a resorbţiei substanţelor nutritive. Anorexia , lipsa poftei de m$ncare, este combătută cu plante tonic#amare şi plante aromatice, vinuri medicinale pentru adulţi, dar acestea nu se vor administra celor care cu hiperaciditate sau ulcer gastric sau duodenal. ghinţura, 9enţiana lutea, 9 puntata şi 9 asclepiadea au compoziţie chimică asemănătoare, heterozide cu structură lactonică, genţiamarină sau amarogenţină %o substanţă amară&, taninuri, lipide, steroli şi minerale, substanţele amare stimulează celulele glandulare ale organelor digestive, grăbes grăbescc tranzi tranzitul tul intest intestina inall prin prin mărire mărireaa peris peristal taltis tismul mului, ui, dar au şi acţiu acţiune ne asupr asupraa sistem sistemulu uluii imunitar, stimul$nd înmulţirea leucocitelor şi fagocitoza, asupra sistemului nervos %stimulant&, coleretic# coleretic#colag colagog, og, dar este şi iritant iritant digestiv digestiv,, fiind necesară necesară supravegh supraveghere ere medicală. medicală. Pintaura, Pintaura, 4entaurium umbellatum, conţine o substanţă similară celor din genţiană, cu efecte asemănătoare, deşi mai puternic stimulent al '4. anghinarea, 4:nara scol:mus, se recomandă şi pentru stimularea apetitului, dar şi celor care suferă de insuficienţă biliară, colecistite subacute sau cronice şi hipercolesterolemie. hipercolesterolemie. (lte plante utiizate ca tonice amare sunt păpădia, obligeana, coada şoricelului, albăstrelele, hameiul %acesta fiind util şi pentru efectele sedative&, alături de stimulente ale secreţiilor gastrice ca  plantele cu uleiuri esenţiale %anason, fenicul, coriandru, cimbru, cimbrişor, pelin, ardei iute, hrean, leuştean, pătrunjel, ţelină&. &rs&turile 'i sen%a#ia de grea#&  nu pot fi considerate boli, ele sunt simptome ale unor  afecţiuni 6 intoxicaţii, afecţiuni gastrice, hepatice, biliare, renale, ele pot apărea şi în anumite faze ale gravidităţii, în reacţii brutale la emoţii puternice, rău de mişcare, la perceperea unor mirosuri dezagreabile sau ca efecte ale exceselor alimentare sau a consumului de alcool. +ratamentul fitote fitoterap rapeut eutic ic recoma recomandă ndă plante plante cu propri proprietă etăţi ţi calma calmante nte şiGsau şiGsau antiv antivomi omitiv tive e mentă, mentă, roiniţ roiniţa, a, valeriana, pelin, cerenţel, belladonna&. $indroame $indroame dispeptice apar în cazul lipsei sau al unei concentraţii reduse de acid clorhidric, ceea ce duce la o activitate digestivă redusă, mai ales în metabolismul proteinelor. e asociază  plante amare cu cele cele caer conţin uleiuri uleiuri esenţiale. !astrita hiperacid& 'i ulcerele gastric 'i duodenal sunt afecţiuni datorate hipersecreţiei şi hiperacidităţii sucului gastric, un rol important av$nd bacteria /elicobacter p:lori. 4a ajutor  fitoterapeutic, pe l$ngă tratamentul alopat de eradicare a acestei bacterii şi un regim igieno#dietetic destul de strict, se recomandă plante cu substanţe active care contribuie la neutralizarea acidităţii şi au acţiune antiinflamatoare, calmantă şi cicatrizantă. 5n faza acută, flori de salc$m %8obinia  pseudaccacia&,  pseudaccacia&, care conţin robinină, acaciină, glicozide de natură flavonoidică, ulei esenţial, vitamine, minerale, sau coaja de salc$m ce conţine toxalbumine şi taninuri, dar e toxică în doze mari, acestea calm$nd senzaţia de arsuri-. Frunzele de zmeur %8ubus idaeus& contribuie la diminuarea secreţiei şi reduc s$ngerările, gălbenelele, sunătoarea şi obligeana au efect cicatrizant şi calmant. 8ădăcina de lemn dulce %9l:c:rrhiza glabra& şi pătlagina sunt emoliente , cicatrizante şi  bacteriostatice, coada calului e utilă în neutralizarea acidităţii gastrice. 5n varza albă %Irassica alba& s#a descoperit vitamina !, factorul antiulceros, util chiar în cazul nişelor deschise.e mai utilizează sedative, valeriana şi roiniţă, pentru reducerea stresului, antiinflamatoare %gheara m$ţei&. Bolile diareice, enterite 'i enterocolite enterocolite , sunt afecţiuni inflamatorii ale intestinului subţire şi gros, carcaterizate prin prezenţa scaunelor diareice însoţite sau nu de febră, vărsături, colici abdominale, anorexie, deshidratare. 4auzele pot fi infecţioase %bacteriene, micotice, parazitare&sau alergice, o formă particulară fiind perturbarea florei saprofite prin antibioterapie. +ratamentul este at$t medicamentos, c$t şi igieno#dietetic, plantele av$nd şi ele un rol important. "uşeţelul, coada şoricelului, cimbrul, cimbrişorul, cerenţelul, menta, sunătoarea, menta, chimen, anason, tătneasă au

efecte antibacteriene, plantele bogate în mucilagii %nalba& au efecte calmante, antiinflamatorii. Frunzele de dud, troscot şi zmeur au de asemenea efect antidiareic. *eteorismul 'i disconfortul abdominal , balonarea şi flatulenţa sunt şi ele simptome şi pot fi datorate datorate fermentaţie fermentaţieii intestinal intestinale, e, aerofagie aerofagiei,i, gastritelo gastritelorr hipo#acid hipo#acide, e, enterocol enterocolitelo itelorr sau unor  afecţiuni ale colecistului sau pancreasului. *lantele folosite pentru combaterea meteorismului sunt denumite generic carminative, conţin uleiuri esenţiale şi taninuri, ale căror proprietăţi antiseptice împiedică procesele fermentative. 2nfuziile şi decocturile carminative se beau de obicei neîndulcite %zahărul favorizează dezvoltarea bacteriilor&. (nason, coriandru, fenicul, chimion, mentă, muşeţel, coada şoricelului, roiniţă, salvie, busuioc, măghiran sunt des folosite, ele sau uleiurile extrase din ele, dar li se pot adăuga în special în cazul distoniilor vegetative, valeriana, talpa g$ştii, levănţică. 7urerile abdominale la adulţi %în enterocolite, apendicite, pencreatite tulburări neurovegetative cauzate de contracţii gastrice sau intestinale spasmodice& se mai pot trata cu mac %*apaver  somniferum, antialgic, antidiareic cu mecanism central& sau antispastice şi, de asemenea, sedative. Ha copii, durerile abdominale apar ca urmare a spasmelor intestinale sau a acumulării de gaze în stomac şi intestine, plantele recomandate fiind cele cu acţiune antispastică şi carminativă, în special Habiatae şi !mbelliferae Constipa#ia nu constituie o boală, ci ostare patologică datorată unor boli. 5n constipaţia acută se folosesc purative saline sau uleioase %ulei de ricin& alături de plante, dar în constipaţia cronică se pune accentul pe regimul igieno#dietetic şi pe tratamentul etiologic %înlăturarea cauzei&. 5nlesnirea defecaţiei se poate obţine prin creşterea peristaltismului intestinal %antracenozide volbura  6 4onvolvulus avensis, muştar alb 6 inopis alba, cruşin 6 8hamnus frangula, ştevie&, mărirea  bolului fecal %mucilagii 6 seminţe de in, soc, lemn dulce, pir&, stimularea chemoreceptorilor chemoreceptorilor din mucoasa intestinului subţire %ulei de ricin, aloe, senna, revent&. Helmintia%ele , infectarea cu paraziţi, sunt tratate cu plante cu acţiune vermifugă %cimbru, cimbri cimbrişor şor,, coada coada şorice şoricelulu lului,i, anaon, anaon, corian coriandru dru,, ghinţu ghinţură, ră, muşeţe muşeţel,l, pelin, pelin, iarbă iarbă ma mare re %2nula %2nula hellenium&, ipcărige %9:psph:lla panicullata&, săpunariţă %aponaria off&, dovleac, usturoi. 8izomul de ferigă este eficient în combaterea teniei, dar este toxic. e recomandă şi o alimentaţie care să conţină fructe şi seminţe %afine, frăguţe, alune, căpşuni, lăm$i, piersici& şi legume %hrean, ceapă, usturoi, varză, pătrunjel&. Fitoterapia disfunc#iilor hepato)biliare ocupă un loc de frunte în această ramură a terapeuticii. Ficatul este unul dintre cele mai importante organe ale digestiei, fiind şi locul neutralizării toxinelor  ajunse în organism. Formele cele mai grave de suferinţă hepatică sunt hepatitele virale, iar dintre acestea forma cea mai gravă este hepatita I. 8egimul alimentar joacă un rol important, dar şi fitoterapia are o mare pondere în vindecarea lor. Hepatotroficele, antihepatotoxicele 'i stimulantele func#iei hepatice  sunt cele care susţin sau accelerează procesul de vindecare a celulelor hepatice lezate, sau sunt antagoniste ale substanţelor  care provoacă aceste leziuni. 4a antihepatotoxice, pe primul loc se află armurariul, il:bum marianum, de la care se utilizează fructele. ubstanţele active sunt trei izomeri de natură flavonică silibina, silibina, silidianin silidianinaa şi silicristina silicristina,, cunoscut cunoscutee sub denumirea denumirea de silimarină. silimarină. +oate oate au activitate activitate antihepatotoxică, dar se potenţează una pe alta, combinaţia fiind mai eficientă dec$t suma efectelor  luate în parte. ilibina stimulează sti mulează sinteza proteică, acceler$nd acceler$nd formarea de celule noi, după care este eliminată de bilă , o parte din substanţa activă reintr$nd în circuitul enterohepatic.e utilizează infuzia, <# lgţeGcană, <# căniGzi, căniGzi, sau preparate tipizate. (lte plante utile pentru pentru stimularea funcţiei hepa hepati tice ce sint sint cimb cimbri rişo şoru rul, l, cimb cimbru rul, l, sună sunăto toar area ea,, mu muşe şeţe ţelul lul,, coad coadaa şori şorice celu lulu lui, i, rost rostop opas asca ca %4helidonium majus 6 conţine alcaloizi care pot deveni toxici dacă e folosită mai mult de A zile&. Colicile 'i calculo%ele biliare sunt de obicei tratate alopat sau chirurgical, dar există plante cu acţiune antispastică şi colagogă %stimulează drenajul biliar&. 8ostopasca are efecte foarte bune antispastice, de tipul papaverinei, datorate alcaloizilor chelidonină şi homochelidonină, cu acţiune similară morfinei. (cţiuni favorabile au şi măteasea de proumb %tigmata "a:dis&, menta, turiţa mare, măceşele, brusturele, sunătoarea, alături de sedative ca valeriana şi talpa g$ştii. Dischine%ia biliar& este un termen care desemnează alterarea mecanismelor de reglare a activităţii motorii a diferitelor segmente ale tubului digestiv, manifestată prin dureri abdominale, greţuri,

vărsături, afect$nd fie vezicula biliară şi sfincterul său, fie canalul coledoc. Fitoterapia este utilizată cu succes, indiferent dacă dischinezia biliară are la origine atonia, hipotonia sau hipertonia veziculei  biliare, folosind plante cu acţiune colagogă şiGsau coleretică, cu substanţe active care favorizează eliminarea bilei prin stimularea contracţiilor, stimulează secreţiile celulei hepatice şi prin aceasta volumul de bilă secretată. (nghinarea, rostopasca, păpădia, salvia, sunătoarea, ţintaura, volbura, cicoarea, măceşul, iarba mare, roiniţa, săpunariţa, teiul au proprietăţi colagoge, fiind utilizate alături de regimul igieno#dietetic special. Fitoter Fit oterapi apia a aparatului arat ului uro)genit uro)g enital al

(fecţiunil (fecţiunilee renale renale şi ale aparatului aparatului genitalsu genitalsunt nt consecin consecinţa ţa fie a unor infecţii şi inflamaţii inflamaţii locale, fie a unor tulburări genetice %cu urmări directe asura eliminării renale şi apoi acumulării de  produse ale metabolismului metabolismului toxice pentru organism&. Fitoterapia intervine direct direct prin plante cu efect diuretic, antispastic, emolient şi antiinfecţios, fiind utilă şi în tulburările aparatului genital, în afecţiuni infecţioase#inflamatorii, tulburări de menopauză, andropauză, ale spermatogenezei, de libido sau în scop contraceptiv. contraceptiv. Afec#iunile aparatului urinar se pot trata cu plante care conţin substanţe cu proprietăţi antiseptice

%în nefrite, pielite, pielonefrite, cistite&, singure sau asociate cu specii cu proprietăţi antiinflamatorii şi emoliente&, iar în caz de litiaze se utilizează pentru prevenirea calculozei şi chiar pentru favorizarea eliminării calculilor. Afec#i Afec#iuni unile le inflam inflamato atorii rii ale rinich rinichilo ilorr, ve%ici ve%iciii 'i c&ilor c&ilor urinar urinaree sunt sunt în spec specia iall trata trataee cu antiinflamatorii, diuretice şi emoliente. Există plante cu efect diuretic dar care sunt iritante pentru epiteliul renal %pseudofructele de ienupăr, frunzele de merişor şi afin&, motiv pentru care sunt contraindicate în afecţiunile inflamatorii. e recomandă, în special în pielite, ureterite 'i uretrite, mugurii de pin %*inus silvestris, +uriones +uriones *ini&, infuzie, < lgţăGcană, #C căniGzi, muguri de plop %*opulus sp., 9emmae *opuli&, <# lgţeGcană, #C căniGzi frunze şi rădăcini de nalbă %(lthaea off.&, dar şi nalbă de grădină %(lthea rosea& sau nalbă de  pădure %"alva s:lvestris, care conţin mucilagii cu efecte emoliente 6 infuzie din flori şi frunze, < lgGcană, <# căniGz, sau macerat la rece din rădăcini, < lgGcanăGzi frunze de anghinare %4:nara scol:mus&, infuzie,

fungic fungice& e& datori datorită tă compl complexi exităţ tăţii ii aparat aparatulu uluii genit genital al femini feminin. n. "ulte "ulte dintre dintre ele pot fi nu num numai ai amel am elio iora rate te dar dar şi vind vindec ecat atee cu ajut ajutor orul ul fito fitote tera rapi piei ei,, plan plante te cu prop propri riet etăţ ăţii dezi dezinf nfec ecta tant nte, e,  bacteriostatice sau bactericide, hemostatice hemostatice şi calmante, calmante, administrate în cură internă sau externă. externă. Aparatul genital feminin %candidoze, tricomoniaze, tricomoniaze, infecţii streptococie, streptococie, (nfec#ii 'i inflama#ii pot apărea din mai multe cauze %candidoze,

stafilococice, cu bacili coli, toxoplasmoze&. !tile sunt infuziile de !rzică moartă albă %Hamium album&, traista ciobanului %4apsella bursa#pastoris 6 antiinflamator&, troscot, coada şoricelului, muşeţel, salc$m, coada calului, mentă, administrate intern, sau spălături locale cu infuzii de muşeţel, gălbenele, coada racului, urzică moartă albă, frunze de mur %8ubus fructicosus&, frunze de nuc %Duglans regia&, conuri de hamei %/umulus lupulus, strobuli&, stejar şi tătăneasă %:mph:tum off&. Dismenoree, hipermenoree, metroragii, tulbur&ri ovariene  sunt tratate fitoterapeutic cu plante cu acţiune spasmolitică, antiinflamatoare, care contribuie la restabilirea funcţiei ovariene %coada şorice şoricelul lului, ui, rostop rostopasc asca, a, iarba iarba mare, mare, ienupă ienupăr, r, muşeţe muşeţel,l, iederă iederă,, melisa melisa,, me menta nta,, coada coada raculu racului,i, creţişoara, gălbanele&, utile şi în sindroamele premenstruale manifestate psihosomatic %oboseală, tensiune nervoasă accentuată, dureri de cap, inflamarea s$nilor& 6 în acestea se pot folosi frunzele de lucern lucernăă %"edic %"edicag agoo sativa sativa&, &, sunăto sunătoare are,, salvie salvie,, ovăz, ovăz, talpa talpa g$ştii, g$ştii, datori datorită tă conţi conţinut nutulu uluii de fitoestrogeni. 5n amenoree sunt utile splinuţa %olidago virgaurea&, garofiţa de munte %7ianthus

superbus&, frunzele de susan, traista ciobanului, coada racului, cerenţel, salvie, urzică. Frunzele de zmeur au proprietăţi tonice uterine, extractul glicero#alcoolic din mlădiţe de zmeur fiind extrem de util. +ulbur& +ulbur&rile rile de menopau% menopau%& & sunt fiziologice, dar pot fi mai mult sau mai puţin grave, afect$nd calitatea calitatea vieţii. vieţii. 4icluri 4icluri menstruale menstruale neregulat neregulate, e, astenie, astenie, irascibilita irascibilitate, te, anxietate anxietate,, depresii, depresii, uneori uneori senzaţii de ameţeală sau leţin, transpiraţii nocturne, bufeuri, tulburări cardiace şi respiratorii, tulburări ale tensiunii arteriale, edeme, ingrăşare etc, pot fi tratate profilactic şi curativ cu coada şoricelulu şoricelului,i, pelin, pelin, arnica, arnica, păducel, păducel, sunătoare sunătoare,, rozmarin, rozmarin, valeriana valeriana,, talpa g$ştii, g$ştii, păducel. păducel.*entr *entruu ameliorarea tulburărilor hormonale sunt indicate salc$mul, socul, pelinul, lemnul dulce, coada racului, hameiul, sunătoarea şi soia. Contraceptive, avortive, combaterea sterilit&#ii  Există plante care au efecte contraceptive at$t la  bărbaţi %bumbac 6 9oss:pium species&, c$t şi la femei %camforul chinezesc # Ilumea balsamifera, laurul ghimpus # 2lex auifolium&, plante cu efecte avortive %dar aici dozele toxice sunt extrem de apropiate de cele utile, Duniperus sabina, 8uta graveolens pot duce la moarteR scaietele 6 7ipsacus  japonicus, viţa de vie 6 1itis 1itis vinifera, susanul 6 esamum esamum indicum şi colţii babei 6 +ribulus terestris terestris fiind mai puţin toxice dacă sunt administrate în primele C#? zile de înt$rziere a ciclului menstrual&. *entru *entru combatere combatereaa sterilităţii sterilităţii sunt utile, pentru sterilitatea sterilitatea feminină, feminină, limbariţa %pătlagina %pătlagina de apă 6  (lisma plantago#auatica planta întreagă combate sterilitatea, favoriz$nd ovulaţia şi fertilizarea ovulului, dar seminţele produc sterilitate&, floarea soarelui, alunele, arahidele, fisticul, miezul de nucă şi curmalele. Aparatul genital masculin (nfec#ii (nfec#ii ale organelor organelor genitale genitale externe externe apar în general după contacte sexuale infecţioase. 4a

urmare, se recurge imediat după la spălături locale şi eventual instilaţii uretrale cu flori de muşeţel, cimbru, cimbrişor, coajă de stejar, asociat cu o cură internă cu merişor, mesteacăn, călţunaşi şi coada racului. Prostatita este o infecţie acută a prostatei, poate fi provocată de diverşi germeni bacterieni, se recomandă deci muşeţel sau coada racului şi băi de şezut sau clisme cu aceleaşi plante, asociate sau nu cu antispas antispastice tice %beladona&. %beladona&. 5n adenomul de prostat&  sau în tumori ale prostatei se constată dificultăţi de emisie a urinei şi de golire completă a vezicii urinare, chiar blocaj renal. e tratează şi extern, băi de şezut cu paie de ovăz, coada calului, valeriană, şi intern, cu roiniţă, merişor, talpa g$ştii, cimbru, cimbrişor. 7e asemenea, plantele cu conţinut mare de zinc %roşii, pătrunjel, palmier   pitic # erenoa repens& sau fitohormoni %seminţele de dovleac& de dovedesc utile. 5n inflama#iile prostatei 'i hipertrofia de prostat&  sunt de ajutor urzica moartă albă sau galbenă, coada calului, extra extract ctul ul de ghim ghimpe pe %0an %0anth thiu ium m spin spinos osum um 6 acţiu acţiune ne anti antiin infla flama mato toar are, e, conţ conţin inee comp comple lecş cşii flavonoidici, xantină şi un fitohormon, beta#sitosterol&. (mpoten#a 'i sterilitatea masculină sunt distincte una de alta, sterilitatea put$nd apărea şi datorită unor tulburări ale spermatogenezei. unt importante vitaminele (, E şi F care previn hipotrofia testiculară, unele boli infecţioase pot împiedica dezvoltarea funţiilor testiculare %gonoreea, febra tifoidă, tuberculoza, oreionul&, tratamentul const$nd pe c$t posibil în suplimentarea cu aminoacizi %acid para#amino#ben para#amino#benzoic& zoic&,, vitamine, vitamine, minerale, minerale, plante plante care conţin steroli steroli pentru pentru a îmbunătăţi îmbunătăţi troficitatea musculară a organismului %lemn dulce, ghimbir, astragalus&. 2mpotenţa poate fi datorată unor probleme circulatorii %ginseng, gin)o biloba&, ale prostatei sau unor tulburări de natură psihică %sedative ca valeriana, roiniţa&. Fitoterapia Fitoter apia sistemului nervos

tările nervoase, stress#ul, pot avea efecte negative la cei cu predispoziţii spre alte afecţiuni %gastro# intestinale, cardoivasculare, renale, metabolice, sexuale&. 7in fericire, odată recunoscută boala, avem la dispoziţie o gamă largă de plante cu acţiune asupra sistemului nervos central care pot fi folosite fie ca adjuvante, fie catratament în tulburările neuropsihice. $edativele îşi datorează acţiunea fie uleiurilor esenţiale, fie unor alcaloizi sau unor flavonoide. hameiul %/umulus lupulus&, infuzie <# lgG cană,  căni pe zi, e util în insomnii şi are acţiune

sedativă generală datorită unor oleo#rezine volatile tei sau levănţică, infuzie, lgţeGcană, înainte de culcare sulfină %"ellilotus off.& infuzie, < lgţăGcană, înainte de culcare măghiran %3riganum majorana &, infuzie, < lgăGcană, #C căniGzi iarbă mare %2nula helenium&, decoct, C#K rădăcini la o cană cu apă, #C linguri seara  păducel, infuzie,
hameiul şi unele dintre plantele cu efect sedativ central %talpa g$ştii, valeriana&, sau plante care conţin cantităţi mari de vitamina 4 %roşii, citrice, ardei verde&. Alcaloi%ii

(lcaloizii sunt un grup de substanţe azotate cu caracter bazic, rezultate din metabolismul secundar al plantelor, care administrate la om sau la animale determină acţiuni farmacodinamice şi de cele mai multe ori au o toxicitate crescută. Există mai multe grupuri mari alcaloizi propriu#zişi %substanţe naturale provenite din aminoacizi cu cel puţin un atom de azot cuprins în heterocicluri&,  pseudoalcaloizi  pseudoalcaloizi %provin din precursori biosintetici biosintetici diferiţi de aminoacizi, aminoacizi, de ex. terpene sau steroli&,  protoalcaloizi %amine simple, simple, primare sau secundare, secundare, deci deci nu conţin azot heterociclic heterociclic efedrina colchicina, muscarina, capsaicina& şi '#oxizii alcaloizilor %genalcaloizi&. Alcaloi%i pirolidinici 6 alcaloizi secundari, de obicei fără importanţă terapeutică. e înt$lnesc în olanaceae %higrina&, Er:throx:laceae, 4henopodiaceae, 4henopodiaceae, Fabaceae, Hamiaceae şi 8utaceae. Alcaloi%ii nicotinici sunt pirolidine substituite cu piridină, se găsesc în olanaceae %nicotina, excitant '4, stimulează ganglionii colinergici şi simpatici&, Er:throx:laceae, 4annabaceae, (sclepiadaceae. Alcaloi%ii tropanici rezultă din condensarea pirolidinei cu piperidina, se găsesc în olanaceae %(tropa, 7atura, /:osciamus&, Er:throx:laceae. 4ei mai cunoscuţi şi utilizaţi sunt atropina %antagonizează acetilcolina&, scopolamina %asemănător cu atropina&, hioscina, hiosciamina, cocaina %anestezia mucoaselor, stupefiant&. Alcaloi%i piroli%idinici 6 prezenţi în (steraceae, Ioraginaceae, Fabaceae, hepatotoxici,  pneumotoxici, cancerigeni. cancerigeni. se înt$nlnsc în Fabaceae Fabaceae %sparteina&, %sparteina&, Ericaceae, Alcaloi%ii chinoli%idinici sunt baze terţiare, se Euphorbiaceae, Euphorbiaceae, Hauraceae, majoritatea sunt toxici. Alcaloi%ii i%ochinolinici 6 Ierberidaceae %berberina&, 4actaceae %mescalina&, Fabaceae, *apaveraceae %papaverina, morfina, codeina, chelidonina&, 8anunculaceae %noscapina&, "enispermaceae %curarina&, au întrebuinţări diverse, pot da dependenţă. tr iptofan, se găsesc în plante din familia Fabaceae %fizostigmina, Alcaloi%ii indolici 6 provin de la triptofan,  parasimpatomimetic, toxic&, toxic&, (poc:naceae (poc:naceae %ajmalina, rauJolfina, rauJolfina, vincamina, vincristina, vinblastina&, 8ubiaceae %chinina, chinidina, reserpina, :ohimbina&, Hoganiaceae %stricnina&ciuperci din genul 4laviceps %acidul lisergic, nicergolina, ergometrina, ergotamina, ergotamina, ergotoxina& Alcaloi%i proveni#i de la histidin&  %nucleu imidazolic& au ca reprezentant mai cunoscut  pilocarpina, la plante plante din genul *ilocarpus *ilocarpus %8utaceae&, util în glaucom. Alcaloi%ii purinici, proveniţi de la xantină, au o răsp$ndire restr$nsă la +heaceae %cofeina, teofilina, teobromină&, 8ubiaceae %cofeina&, terculiaceae %teobromina&, sunt stimulante '4, simpatomimetice&. Drogu roguri ri

7eşi noţiunea de drog- se poate referi la orice substanţă farmaceutică de origine vegetală, animală, minerală sau de sinteză, în prezent avem în vedere substanţele nocive, periculoase, care dau dependenţă, plante cu efecte psihotrope, halucinogene, halucinogene, psihodisleptice, psihoanaleptice. 4el mai cunoscut drog este probabil opiul, extras din mac %*apaver somniferum&, care conţine mai mulţi alcaloizi %morfina, heroina, codeina&, dă uşor obişnuinţă şi dependenţă, privarea de drog declanşează sindrom de sevraj, cu anxietate, nelinişte, agitaţie, tulburări digestive, cardiovasculare. Hocul lui a fost luat de derivaţi sintetici, petidina, metadona sau thiambuten. thiambuten. *lanta Er:throxilon coca are frunze care conţin unul dintre cei mai nocivi alcaloizi, cocaina, care la administrare repetată duce la cocainomanie. Frunzele Frunzele de coca, spre deosebire de opiacee, sunt puternic excitante, d$nd consumatorului senzaţia unei rezistenţe fizice şi prihice mărite, care, însă, ascude adevăratele efecte tulburări psihice diverse, slăbirea voinţei, a capacităţilor

intelectuale, tulburări neurologice, cardiovasculare, neurologie, leziuni ale fosei nazale %datorate  prizării&, stară anorexice. anorexice. 4$nepa indiana %4anabis indica&, din care se extrage ha'i'ul sau mari.uana îşi datorează efectele rezinei care conţine compuşi triterpenici, acizi canabinolici, tetrahidrocanabinol, şi produce, în doze moderate, o beţie intelectuală- care se manifestă fie prin crize de ilaritate, fie prin depresie însoţită de pl$ns. Ha doze mari apar simptome de intoxicaţie, anestezia tegumentelor, lipsa de coordonare a mişcărilor, transpiraţie şi diureză crescute, uscarea mucoaselor bucale şi nazale, dilatarea pupilelor, halucinaţii, delir, bradipnee, tahicardie. 7ependenţa se instalează lent la administrare repetată de doze mici, consumatorii av$nd o rezistenţă foarte mică la infecţiile virale. 4ola nitida şi 4ola acuminata conţin drogul numit cola, cu conţinut mare de cofeină,  potenţat de restul componenţilor, componenţilor, fiind utilizate ca energizante. energizante. pecia pecia /erba mate conţine şi ea cofeină. Betelul este un amestec vegetal de fragnmente mici de nuci de betel, *iper betle sau *. 4hav:a înfăşurate în frunzele aceleiaşi plante. 4onţine cofeina, alungă starea de oboseală, dar  produce tulburări digestive. digestive. Efedrina şi derivaţii derivaţii săi %amfetaminele& au acelaşi acelaşi efect, mult mult mai  puternic însă. !nele plante sunt utilizate ca psihotrope, de exemplu pe0otl %Echinocactus Jilliamsi&, care conţine alcaloizi %mescalina, pe:otlina& pe:otlina& ce induc o stare de euforie p$nă la halucinaţii şi viziuni cu deformarea percepţiei de spaţiu#timp, cornul sec&rii %claviceps purpurea& ce conţie acid lisergic,  precursor al H7, anumite anumite ciuperci  %*siloc:be mexicana, *. (ztecorum& 6 psilocibina şi  psilocinina, cu nucleu nucleu indolic şi acţiune acţiune halucinogenă, halucinogenă, (manita (manita muscaria %muscarină %muscarină şi psilocină&. Alcoolul etilic este frecvent utilizat şi acceptat de societate, obţinut prin fermentarea fructelor sau cerealelor şi prin distilare %procesul de fermentaţie se opreşte la concentraţie de alcool&, şi poate da dependenţă, dependenţă, iniţial mică, apoi cu afectare generală. +utunul %'icotiana tabacum&este util ca plantă medicinală, mai ales extern %combaterea  pediculozei, insecticid& insecticid& sau pentru obţinerea obţinerea acidului nicotinic nicotinic %vitamina **& care se foloseşte in sindromul +ourette +ourette %administrat sub formă de gumă de mestecat cu conţinut de nicotină reduce frecvenţa şi intensitatea ticurilor& sau tulburări vasculare periferice %nicotina stimulează memoria şi  procesele de învăţae, învăţae, probabil datorită datorită ameliorării circulaţiei&, sau a nicotinatului de metil metil cu efect revulsiv, antiinflamator, antiinflamator, antireumatic. !ltimele cercetri arată că tutunul are şi acţiune imunologică, îndreptată în special asupra bacteriei treptococcus mutans responsabilă cel puţin în parte de apariţia cariilor dentare, şi efecte antitumorale încă insuficient demonstrate. Efectul malefic nu aparţine tutunului, ci fumului de ţigară care conţine mulţi alţi constituenţi chimici. Boli de nutritie nutriti e si metabolism

Ioli Iolile le de nutr nutriţi iţiee sunt sunt cons consec ecin inţe ţe ale ale unei unei alim alimen enta taţi ţiii deze dezech chil ilib ibra rate te,, exce excese sele le sau sau deficienţele alimentare produc$nd perturbări în buna funcţionare a organismului. Iolile metabolice, cum ar fi diabetul, au probabil şi un substrat genetic, o anume sensibilitate moştenită, dar cu ajutorul unui regim de viaţă adecvat pot fi ţinute sub control cu succes. +ulbur&rile +ulbur&rile metabolismului fosfo)calcic apar mai ales la copii, înt$rziind osificarea. Este necesar un supliment de vitamină 7, ( şi 4, conţinute în cătină, măceş, roiniţă, ciuboţica cucului, morcovi, eventual suplimente de minerale %coada calului&, în special calciu. sunt afecţi afecţiuni uni ale pancr pancreas easulu ului,i, acute acute %de obicei obicei infecţ infecţii ii microb microbien ienee sau Pancreatitele sunt virotice, cu evoluţie gravă, rapidă& sau cronice %degenerare lentă a ţesutului pancreatic, în litiază  biliară, alcoolism cronic, colecistopatii cronice, ulcere gastro#duodenale&. gastro#duodenale&. 7acă formele acute necesită terapie intensivă, de multe ori chirurgicală, formele cronice pot fi tratate fitoterapeutic, asemănător cu afecţiunile hepato#biliare sau cu tratamentul în diabet, asociat cu un regim alimentar  corectat %grăsimile stimulează secreţia biliară, se pot suplimenta sau micşora cantităţile de glucide etc&. 4$nd survin şi tulburări neurovegetative, sunt utile plantele cu acţiune sedativă. Diabetul Diabetul %aharat %aharat e cea cea mai frec frecve vent ntăă sufe suferi rinţ nţăă panc pancre reat atic ică, ă, fiin fiindd o tulb tulbur urar aree a mecan mecanism ismulu uluii glucor glucoreg egula ulator tor %lipsa %lipsa sau sau insufi insuficie cienţa nţa secret secretori oriee a celule celulelor lor pancr pancreat eatice ice care care

controlează metabolismul glucozei cu ajutorul insulinei&, caracterizat la debut de o triadă de simpto simptome me %cei %cei trei trei *& polifa polifagie gie %măn$n %măn$ncă că mult&, mult&, polidi polidipsi psiee %sete& %sete& şi poliur poliurie%u ie%urin rineaz eazăă mult&. mult&. +ratamentul alopat este substitutiv %insulină sau antidiabetice orale&, pe viaţă, asociat cu regim sever. (cest regim poate fi îmbl$nzit- cu ajutorul plantelor medicinale, care se dovedesc utile nu numai pentru scăderea scăderea glicemiei, ci şi pentru prevenirea prevenirea sau tratamentul complicaţiilor diabetului. diabetului. 1inca 1inca rosea %brebenoc, %brebenoc, trandafir trandafir de "adagascar&, "adagascar&, conţine conţine alcaloizi alcaloizi care au aproximati aproximativv aceeaşi aceeaşi acţiun acţiunee ca tolbut tolbutami amida da,, "omord "omordica ica foetida foetida are propri proprieta etatea tea de a refac refacee funcţi funcţiaa pancre pancreati atică că diminuată progresiv, substanţe din usturoi, ceapă, varză, fasole conţin grupări /, similare cu ale insulinei, cu aproximativ A; > din acţiunea tolbutamidei în doze de =,;gGpriză. (finul, datorită mirtilinelo mirtilinelorr a şi I are de asemenea asemenea acţiune acţiune hipoglicem hipoglicemiantă iantă,, în timp de antociano antocianozidel zidelee au efecte favorabile favorabile asupra asupra circulaţie circulaţiei,i, afecţiunil afecţiunilor or coronarien coronariene, e, regeneră regenerării rii purpurii purpurii retiniene, retiniene, sunt uşor   bateriostatice. (nghinarea (nghinarea contrbuie la scăderea glicemiei, posibil datorită unei oxidaze, dudul %"orus alba, ". nigra&, datorită unei glicozide cu aglicon fitosterolic, tecile de fasole %*haseolis vulgar vulgaris& is& sunt sunt capab capabile ile să neutra neutraliz lizez ezee chimic chimic factor factorii ii care care inacti inactivea vează ză insuli insulina na %antag %antagoni onism sm competitiv&. alvia, nucul, urzica, brusturele sunt şi ele utile în prevenirea complicaţiilor diabetului. 1be%itatea este definită ca o acumulare de grăsime şi exces ponderal de pesrte => faţă de valorile normale ale mediei indivizilor de aceeaşi v$rstă şi sex. *oate fi de origine exogenă %abuz alimentar& sau endogenă %predispoziţii genetice, boli metabolice, dereglări glandulare&, ambele combinate cu sedentarismul. 5n medicina clasic, tratamentul constă în scăderea aportului caloric şi mărirea consumului caloric, cu sau fără administrare concomitentă de extracte tiroidiene, hormoni sexuali, antidepresive etc.Fitoterapia nu dispune de o plantă minune care să ajute singură la scăderea greutăţii, dar există multe combinaţii care accelelrează tranzitul intestinal, sunt laxative,  purgative, diuretice, anorexigene sau care ajută la echilibrarea funcţiilor glandulare. 4icoarea,  păpădia, mătasea de porumb, mesteacănul, socul, frunzele de enna, scoarţa de cruşin, anasonul, feniculul, coada şoricelului, nalba etc, satisfac senzaţia de foame %mucilagii, fibre&, asigură un tranzit intestinal accelerat şi eliminarea surplusului de apă din ţesuturi, ananasul conţine enzime digestive care ameliorează digestia şi favorizează arderea grăsimilor, 9arcinia cambogia ajută la controlul poftei de m$ncare, iedera %/edera helix&, castanul %(esculus hippocastanum&, ardeii iuţi %4apsicum anuum& şi cofeina au acţiune anticelulitică mobiliz$nd depozitele grăsoase. 7esigur, dieta alimentară şi mişcarea sunt extrem de importante, şi de multe ori e necesară suplimentarea cu vitaminele şi mineralele pierdute datorită diurezei crescute şi tranzitului accelerat. Cura de 2ngr&'are  este necesară în stările ponderale deficitare, care pot fi determinate de afecţiuni digestive %malabsorbţii, ulcere, anaciditate&, infecţii cronice %tuberculoză& cancer, etc. Este necesar un regim adecvat de mişcare pentru creşterea masei musculare, asociat cu un regim alimentar cu multe fructe şi seminţe dulci %mere dulci, coacăze, caise, pere, pepene galben, smochine, stafide, nuci, alune&, dar şi paste făinoase %alimente bogate în glucide&, br$nzeturi grase, miere de albine. albine. *lantele *lantele tonic#ama tonic#amare re %ţintaură, %ţintaură, pelin, pelin, anghinare anghinare,, păpădie, păpădie, hamei, hamei, lum$nărica lum$nărica  păm$ntului, nalbă mare& se dovedesc utile pentru mărirea apetitului, sedative pentru scoaterea  bolnavului din starea de stress, stress, măceş şi cătină în convalescenţe. convalescenţe. 7acă stările caşectice caşectice sunt datorate excesului de alcool sau tutun, tinctura de ardei iute, valeriana , hamei şi talpa g$ştii în părţi egale, împreună cu psihoterapia şi terapia cognitivă, pot fi folosite pentru îndepărtarea cauzei. Fitoterapia Fitoterap ia 2n dermatologie

*ielea e un înveliş care acoperă corpul în întregime, grosimea ei variază în funcţie de v$rstă, sex sau regiune, şi e formată din trei straturi epiderm, derm şi hipoderm care conţine şi anxe %aparatul pilo#sebaceu şi glandele sudoripare&. Epidermul, la r$ndul lui, are cinci straturi cornos %strat protector, rezultat din suprapunerea unor celule uşor disociabile, fără nucle, turtite, reduse la un înveliş periferic de )eratină&, stratul lucid %celule fusiforme, turtite, tranlucide, cu granulaţii fine de grăsimi&, stratul granulos %celule plate&, stratul spinos sau filamentos %ccelule relativ sferice, asemănătoare celor din stratul granulos, uşor aplatizate spre suprafaţă& şi stratul bazal, constituit dintr#un singur r$nd de celule cilindrice. *roducerea materialului cornos are loc în mod inegal în

diferite zone ale corpului, celule cornoase sunt exfoliate de pe suprafaţa pielii fără să afecteze grosimea stratului cornos. 7ermul e alcătuit dintr#o reţea de fibre proteice %colagen, elastină, reticulină&, av$nd şi el două straturi, dermul papilar %ţesut conjunctiv&, separat de epiderm printr#o linie sinuasă cu proeminenţe %papile dispuse neregulat şi mai frecvent în regiunile cu sensibilitate mare& în carese gasesc terminaţii nervoase %corpusculi tactili& şi dermul reticular %patru cincimi din grosimea totală a dermului&, format dintr#un număr mare de fibre de colagen groase, dispuse în fascicule, fibre şi lame elastice, fiind ţesutul de rezistenţă al pielii. 7ermul e străbătut de segmentele secretorii lae glandelor sudoripare, conţine glandele sebacee, partea superioară a foliculilor piloşi, vase şi nervi. /ipodermul este alcătuit din ţesut conjunctiv lax, cu rol în termoreglare şi depozitarea grăsimilor, conţine glomerulii glandelor sudoripare, partea profundă a foliculilor piloşi, vase, nervi, şi în unele regiuni muşchi pieloşi. 5n dermatologie se folosesc mai multe tipuri de preparate #cu acţiu acţiune ne antimi antimicro crobia biană nă #pentr #pentruu dezin dezinfec fecţia ţia pielii pielii sănăto sănătoase ase sau sau lezate lezate şi în tratamentul unor afecţiuni %ulcere, acnee, psoriazis&, conţin fie substanţe oxidante %peroxid de hidrogen, permanganat de potasiu 6 eliberează oxigen, hipocloriţi 6 eliberează clor, substanţe care eliberează iod, anumiţi coloranţi 6 pioctanină, albastru de metilen, fucsină, etacridinăR compuşi metalici ca azutoatul de argint,sau argint coloidal, compuşi de mercur ca boratul fenil#mercuric, sulfamide, antibiotice sau săruri cuternare de amoniu, ichtiol, acid boric&. Există şi plante cu efect dezinfectant, cele care conţin uleiuri volatile %cimbru, mentă, levănţică, tătăneasă, muşeţel&, sau taninuri. #cu acţiune antimicotică 6 iod, sulf, compuşi mtalici, derivaţi de mercur, saruri cuatrenare de amoniu, antibiotice antimicotice, alături de plantele cu uleiuri volatile şi taninuri menţionate mai sus #antiinflam #antiinflamatoa atoare, re, # hormoni hormoni corticoste corticosteroizi, roizi, (2'R (2'R gheara gheara m$ţei, m$ţei, (rnica, (rnica, sulfina, sulfina, ruscuţa de primăvară #antiprurigi #antipruriginoas noasă, ă, # antialerg antialergice, ice, corticoste corticosteroizi, roizi, astringen astringente, te, anestezic anestezice, e, cuişoare cuişoare,, cimbru, levănţică, scorţişoară #astringentă, # sulfat de 4u, (l sau Qn, compuşi de Ii, *b 6 taninuri, stejar, mesteacăn, nuc, păpădie aplicate extern #)eratolitică, # acid salicilic, rezorcina, crisarobina, păpădia, mesteacănul mesteacănul #epitelizantă, # vit. (, alantoina, săruri de argint, enzime, heparină, clorofila, ulei de  peşte, ulei din germeni de porumb, extract de placentă, gălbenele %ung <=>&, propolis, coada şoricelului %<>&, sunătoare, tătăneasă, muşeţel, cătină, #antiparazitară, # sulf şi derivaţi, săruri de mercur, benzoat de benzil, cimbru, #decolorantă, # borax, săruri de mercur, hidrochinonă, acid salicilic, salcie, mesteacăn #vasculotro #vasculotropă, pă, # tripsină, tripsină, alfachimotr alfachimotripsin ipsină, ă, heparine, heparine, enzime, plante care conţin flavo flavonoi noide de şi antoci antociano anozid zide, e, extrac extracte te din castan castan %(escu %(esculus lus hippoc hippocas astan tanum& um&,, /ammam /ammameli eliss virginiana, (rnica montana, (chilea millefolium #revulsivă, # acid acetic, alcool, acid salicilic, rezorcină, muştar, varză, uleiuri volatile de pin, mentă, extracte de chinină, ardei iute #anestezică, anestezice locale, revulsive, ulei de cuişoare #vitamine, enzime şi hormoni, # vit (, I<, I, I?, 4, 7, F, /, *, **R penspină, tripsină, chimotripsină, hialuronidazaR hormoni estrogeni, progesteroni, androgeni, cătină, morcovi, fructe, măceşe, păducel #antiseboreice şi antiacneice, # astringente, dezinfectante, ichtiol, corticoizi, borax, sulf, gudroane, rezorcină, hidrochinonă, păpădie, castraveţi, roşii, piersici, muşeţel, tei, levănţică, iaurt, drojdie de bere, suc de roşii, caolin, #prote #protecto ctoare are 6 contr contraa factor factorilo ilorr chimic chimici,i, fizici, fizici, biolog biologici ici,, fotopr fotoprote otecto ctoare are,, ulei ulei de ricin, măsline, arahide (fec (fecţiu ţiuni nile le derm dermat atol olog ogic icee au două două grup grupee prin princi cipa pale le de boli boli,, cele cele infl inflam amat ator orii ii sau sau degenerative %acnee, eczeme, verucoze, furunculoze, în care se recomadă asocierea tratamentului extern cu cel intern, intern, diuretice, vitaminizante, vitaminizante, antialergice& şi cele accidentale %arsuri, degerături,

contuzii, plăgi 6 antiseptice, dezinfectante, hemostatice, cicatrizante, emoliente 6 extern& Acneea   apare în mod curent odată cu pubertatea, poate fi favorizată de tulburările genitale %ovariene %ovariene sau testiculare testiculare&& şi gastrointe gastrointestina stinale, le, deci e nevoie nevoie de trataea trataea cauzei, cauzei, de obicei obicei alopat, împreu împreună nă cu impune impunerea rea unu unuii regim regim igieno# igieno#die dietet tetic ic adecva adecvat.t. *lante *lantele le folosi folosite te extern extern,, pentru pentru compre comprese, se, sunt sunt muşeţe muşeţelul lul,, pelin pelinul, ul, mug muguri uriii de pin, pin, porumb porumbaru arull %*runu %*runuss spinos spinosa, a, astrin astringen gent,t, vitaminizant, conţine antocianozide&, mesteacănul, coada şoricelului, coada calului, gălbenelele, urzica, ghinţura, cicoarea, păpădia şi castraveţi, roşii, piersici aplicate direct pe piele, iar intern, trei fraţi pătaţi %alergii,
Ioala Ioala cance canceroa roasă să includ includee o mare mare variet varietate ate de boli boli neopl neoplaz azice ice,, cu cauze cauze,, manife manifestă stări, ri, tratamente şi prognoze diferite. 7epistate în fazele incipiente, aceste boli pot fi curabile, asigur$nd o supravieţuire de B=#@=>, dar tratamentul preventiv este extrem de important, evitarea noxelor  favorizante %fumat, poluare, abuzuri alimentare, stress, expunere la virusuri& pot mări şansele de supravieţuire. Fitoterapia este însă doar complementară, nu poate în nici un caz înlocui tratamentul alopat, cu at$t mai mult pe cel chirurgical, deşi multe dintre citostaticele utilizate frecvent în oncologie sunt extrase din plante %vincristina, vinblastina&. Este însă posibilă îmbunătăţirea calităţii vieţii bolnavului de cancer, şi, datorită acestui lucru, şi pe cea a familiilor lor, cu ajutorul plantelor 

care care combat combat efecte efectele le chimio chimioter terap apice icelor lor şi radiot radiotera erapie pieii sau cu ajutor ajutorul ul plante plantelor lor sedati sedative ve şi calmante, scurtarea convalescenţei convalescenţei după operaţii, mărirea poftei de m$ncare etc. Flavonoidele şi unii produşi obţinuţi din acestea prin semisinteză pot inhiba carcinogeneza  prin stimularea efectelor unor enzime, ses4uiterpenele %în uleiuri volatile, alături de triterpene şi monoterpene care au efecte mai reduse& în doze mici opresc diviziunea celulară în interfază, fiind deci citotoxice. Alcaloi%ii  cu nucleu indolic conţinuţi de planta 4atharanthus roseus %1inca rosea& scad drasti drasticc num număru ărull de leuco leucocit cite, e, cei mai eficie eficienţi nţi fiind fiind 'incristina şi 'incaleucoblastina, cu efecte citostatice certe prin blocarea mitozei în stadiul de metafază, inhib$nd sinteza de (7'. unt util utiliz izaţ aţii pe scar scarăă larg largăă în trata tratame ment ntul ul leuc leucem emii iilo lorr limfo limfoci cita tare re,, ma mala ladia dia /o /odg dg)i )in, n, canc cancer  er   bronhopulmonar,  bronhopulmonar, reticulosarcom, linfoame maligne, neoplasm mamar şi ovarian. 7in fructele speciei "a:tenus ovatum %arbori din (merica de sud& au fost obţinute o clasă de alcaloizi denumiţi ma,tanoside, cu acţiune citostatică mai puternică dec$t a vincristinei, care inhibă sinteza (7' fără a afecta sinteza (8' şi a proteinelor, utilizate în cancer pulmonar, de s$n, melanoame, sarcoame. 7in plante aparţin$nd familiei (mar:llidaceae %ghiocei, narcise& s#au extras alţi alcaloizi citotoxici  precum licorina, ta*etina,  galantamona. 4amptotheca acuminata, plantă ornamentală chinezească introdusă în culturi în california conţine camptotecina şi derivaţi, care este antitumoral în leucemia limfocitară limfocitară şi cancere cancere gastrice, gastrice, laringiane laringiane şi cerebrale cerebraleRR acronicina , din (chronich (chronichia ia baueri baueri este un  potenţial remediu antitumoral. 3chrosia elliptica, 3. Iourbonica 6  -meto.ielipticina   -meto.ielipticina, din cortex 6  anti antine neop opla lazi zicc care care se inte interc rcal alea ează ză în cate catena na (7' 6 canc cancer er de s$n s$n me meta tast staz azat at,, leuc leucem emie ie mieloblastică, /odg)in, emetina %2pecacuanha& %2pecacuanha& inhibă sinteza proteică proteică şi de (7' şi stimulează fagocitoza, 4helidonium majus # chelidonina şi sanguinarina, stimulează sistemul imunitar prin stimularea creşterii limfocitelor + 6 efecte antitumoraleR colchicina inhibă mitoza în metafază dar  nespecific %inclusiv diviziunea celulelor sănătoase&, induce fenomene de poliploidie la plante. e utilizeatză extern pentru prevenirea tumorilor dermice, rar intern în leucemiiR gheara m$ţei inhibă diviziunea catenelor (7' (7' pe l$ngă faptul că reduce efectele adverse ale chimioterapiei. 8icinul, 8icinul, datorită datorită prezenţe prezenţeii unor glicoproteine %lectine& %lectine& numite ricine, care după venirea în contact cu glucidele de pe peretele unui organ dereglează membrana şi crează o cascadă de evenimente imune şi autoimnune care conduc la moartea celulei, uneori specific %aglutinează celule tumo tumoral ralee şi em embr brio iona nare re,, inhi inhibă bă divi divizi ziun unea ea aces acesto tora ra&, &, are are prop proprie rietă tăţi ţi anti antica canc ncer erig igen enee prin prin amplificarea apariţiei de anticorpi monoclonali care se cuplează cu o catenă a acesteia şi sunt dirijaţi specific. 1$scul conţine şi el lectine %viscumina& cu acţiune antimitotică similară cu a ricinei, usturoiul, prin intermediul aliinei aliinei şi alicinei, plantele ornamentale ornamentale (ralia elata elata şi (ralia chinensis chinensis sunt şi ele utilizate uti lizate în medicina chineză din acelaşi motiv. 4eaiul, +hea sinensis % polifenolii sunt antioxidanţi, antimutagenici şi inhibitori cancerizarii  produse de substanţele substanţele chimice& este este util şi datorită efectului efectului antidepresiv şi diuretic diuretic al cafeinei. Poli%aharidele sunt capabile să recunoască specific membrana celulelor imunocompentente  printr#un mecanism mecanism similar cu cel al glicoproteinelor glicoproteinelor %Echinaceea, %Echinaceea, +ropaeolum&. +ropaeolum&. (ristolochia clematitis %mărul lupului& lupului& activează activează metabolismul, metabolismul, Aci%i Aci%i aristoloc aristolochici hici din (ristolochia fagoci fagocitoz toza, a, produc producţia ţia de limfo) limfo)ine ine,, au efecte efecte mitoge mitogene ne %favor %favorize izează ază mitoza mitoza&& dar au efecte efecte cancerigene la administrare repetată, au efecte antivirale pe /erpes simplex cu localizare oculară. 7e altfel, multe plante care ar putea fi de mare ajutor în bolile canceroase nu pot fi folosite în  practică din cauză că substanţele utile utile au efecte toxice iar dozele dozele terapeutice sunt sunt foarte apropiate de cele toxice %mărul lupului, sp$nz, br$nduşă, omag, uleiurile volatile de pelin, busuioc&. *e l$ngă tratamentele cu antitumorale propriu#zise e nevoie şi de tratamente care să ajute  bolnavul să se simtă mai bine, fie reduc$nd efectele adverse ale chimioterapiei şi radioterapiei %greaţă, vome, artralgii, arsuri, stări de slăbiciune, lipsa poftei de m$ncare, imunitate scăzută etc&, fie îmbunătăţin îmbunătăţindu#i du#i starea starea de spirit %sedative %sedative&, &, circulaţia circulaţia periferică periferică %favonoid %favonoide, e, antociano antocianozide, zide, revulsive&, digestia, tonusul muscular. 7e exemplu, administrarea de silimarină înainte reduce efectele toxice datorită ancţiunii antioxidante asupra lipidelor membranelor hepatocitare, protejarea rezistenţei membranare şi scăderea permeabilităţii faţă de substanţele toxice.

(munol mun ologi ogiee

!nele plante, inferioare sau superioare, sunt capabile să stimuleze capacitatea de apărare a organismului uman la agresiuni %unele chiar din partea celulelor tumorale&, cu ajutorul unor  substanţe specifice, polizaharide, glicoproteine, de exemplu, care au capacitatea de a se lega de membrana celulelor imunocompentente sau de a celor agresoare pentru a dirija anticorpii. (ltele,  precum alcaloizii, pot interveni în sinteza proteică sau a acizilor nucleici bacterieni sau virali, acţion$nd acţion$nd asemănăt asemănător or antibiotic antibioticelor elor şi antivirale antiviralelor. lor. 4iupercile 4iupercile hiita)e hiita)e şi 8eishi, 8eishi, Eno)ida)e Eno)ida)e,, "aita) "aita)e, e, Qu#lin Qu#lingg sunt sunt utiliza utilizate te în cultur culturaa orient orientală ală datori datorită tă poliza polizahar haride idelo. lo. Există Există plante plante care care stimulează creşterea numărului de leucocite %lemnul c$inesc, fasolea, lintea, genţiana&. Echinaceea este de mult cunoscută şi utilizată ca imnostimulator, gheara m$ţei are şi afecte antiinflamatoare, antispastice şi sedative, dar are şi efecte antivirale, iar poate cel mai utilizat la noi este usturoiul. Cosmet osm etica ica

2nteresul pentru estetica exterioară a dus la dezvoltarea cosmetologiei, ştiinţa care se ocupă cu menţinerea şi asigurarea frumuseţii maxime a corpului omenesc, în special a epidermei. Este  bazată pe noţiuni de fizico#chimie, anatomo#fiziologie şi completată permanent dcu descoperiri din domeni dom eniii medica medicale, le, cum a r fi derma dermatolo tologia gia.. (re (re dou douăă părţi părţi import important ante, e, cosme cosmetic ticaa integr integrală ală %menţinerea în stare corespunzătoare a pielii& şi cosmetica decorativă %uzează tratamente şi produse cosmetice şi de machiaj&, ambele ocup$ndu#se de îngrijirea pielii sănătoase. *reparatele cosmetice se pot clasifica în preparate cu acţiune de intreţinere, curăţire şi  protecţie, cele care se folosesc în retuşarea aspectului exterior, şi farmaco#cosmetice care conţin hormoni, vitamine, enzime, antibiotice, dezodorizante, protectoare etc. *rincipalele acţiuni urmărite sunt menţinerea hidratării normale, a gresării fiziologice a tegumentelor, revitalizarea pielii, părului, unghiilor. e mai clasifică şi în funcţie de v$rstă preparate pentru nou#nascuţi %obligatoriu sterile&, diferite de cele pentru adulţi deoarece pielea lor are alte caracteristici structurale şi fiziologice,  preparate pentru adolescenţi %în special datorită schimbărilor specifice, hipersecreţia glandelor  sebacee&, pentru adulţi şi pentru perioada de îmbătr$nire %apare atrofia şi degenerescenţa tisulară, metabolismul este modificat, pielea se schimbă la culoare, crapă, îşi pierde elasticitatea etc& *entru o îngrijire raţională e necesară auto diagnosticarea cosmetică, identificarea tipului de de ten, %după conţinutul de lipide al pielii avem ten normal, uscat, gras sau sau mixt, după conţinutul de apă avem ten normal hidratat, superhidratat şi deshidratat. +enul gras poate fi alipic %lipsă conţinut de lipide& sau deshidratat %lipsă apă&&. "ăşti 6 pentru destinderea muşchilor, dispariţia urmelor de oboseală, a ridurilor. e aplică după demachiere şi curăţare, conţin ouă, uleiuri, lapte, unt, caolin, parafină, nămoluri, sucuri de legume, fructe, cereale, alge, produse apicole. # absorbant %caolin, gumă tragacantha, cafea&, astringente %hamamelis, lăm$ie, roşii, coada şoricelului, albuş de ou, cafea, alge, brad&, emoliente %lapte, muşeţel, gălbenele, miere&, hidratante %castraveţi&, nutritive %drojdie de bere, ulei de porumb, galbenuş de ou, miere, unt, br$nză de vaci, sm$nt$nă&, pistrui %lăm$ie, făină de secară, tăr$ţe de orz&, piele sensibilă %morcov, muşeţel, albăstrele, gălbenuş, br$nză de vaci& Iăi de aburi 6 pentru curăţirea şi îngrijirea obrazului, pentru înlăturarea comedoamelor  #podbal, muşeţel, tei, trifoi flori, levănţică, trandafiri, coada şoricelului, panseluţe, salcie frunze, păducel, muguri de brad, sunătoare, mentă, cimbrişor, rozmarin 4omprese# tenuri deshidratate, ridate, iritate #muşeţ #muşeţel, el, nabă, nabă, sunăto sunătoare are,, tei, tei, coada coada şorice şoricelul lului, ui, spana spanac, c, cimbri cimbrişor şor,, hamei, hamei, ape minerale sau de ploaie, lăm$ie, castraveţi, uleiuri vegetale Hoţiun Hoţiunii cosmet cosmetice ice 6 activa activarea rea circul circulaţi aţiei ei şi stimu stimulare lareaa funcţi funcţiilor ilor biolog biologice ice ale pielii, pielii, astringente %citrice, roşii&, acide %citrice, roşii&, alcaline%nalbă, tei&, hidratante%castraveţi, miere, lapte, lapte, apă apă de ploaie ploaie&, &, antiri antirid%u d%unt, nt, sm$ntă sm$ntănă, nă, miere, miere, tei, tei, hamei& hamei&,, antise antisebor boreic eice%l e%lăm$ ăm$ie, ie, roşii, roşii, castravei&, pentru albirea tenului%lăm$ie, salcie&

Emulsii cosmetice 6 pentru demachiere, curaţire%lapte de migdale&, hidratare%castraveţi&, emoliere%lapte, ulei de măsline, fragi,&, nutritie%lactate, ou,miere& !nguente şi creme cosmetice dupa compozitie emoliente, coldcreme%uleiuri, ceară&, cu lanolina, acide, colorate, nutritive, cu substante bioactive dupa dupa scop scop nutr nutrit itiv ive, e, dema demach chia iant nte, e, anti antiri rid, d, sola solare re,, bron bronza zant nte, e, de ma masa saj, j, revitalizante&fitohormoni, vitamine, apicole&, de zi, de noapte, hidratante, de albire *aste şi prafuri de dinţi# au substanţe abrazive, arome %mentă, anisi, fenicul, coriandru 6  dezinfectante şi astringente, uşor revulsive, scorţişoară, cuişoare 6 anestezic loca&& (pee de gură (p gură # răco răcorit ritoa oare re şi arom aromat atic ice, e, anti antise sept ptic ice, e, me medi dici cina nale le %ule %uleiu iuri ri vola volati tive ve dezinfectante, salvie 6 astringent, cicatrizante 6 gălbenele, coada şoricelului, epitelizante& Sampoane 6 antiseboreice %lăm$ie, salvie, sulf, bismut&, revulsive %chinină, ardei iute,  brusture, urzică&, tratament pentru alopecii%chinină, urzică, brusture&, nutritive %gălbenuş, hamei, nalbă, placentă& Fixative, preparate pentru decolorare şi vopsirea părului 6 muşeţel, nuc, hennaR chiniă, bere, tragacantha Hoţiuni şi ape de păr # tonice %chinină, arnica, brusture, urzică, mesteacă, ulei de ricin, gălbenuş&, contra căderii părului%colesterol, vitamine, polen, placentă, hormoni estrogeni, urzică, ardei iute, muşeţel, muguri de mesteacăn, eucalipt&, contra mătreţii %sulf, rezorcină& Hoţiuni şi creme de m$ini 6 protectoare %uleiuri&, de îngijire, hidratante, nutritive %miere, căpşuni, piersici, lactate&, pentru piele crăpată %lanolină, ulei de bergamot, unt, sm$nt$nă&, contra transpiraţiei %acid boric, lăm$ie& !nghii 6 pentru îndepărtarea pieliţelor %emolienţi, uree&, lustruirea unghiei%uleiuri&, albirea  pielii de sub unghii%lam$ie, salcie&, combaterea fragilităţii unghiilor%vitamine, uleiuri&, lacuri de unghii *ici *icioa oare re## băi băi cu săru săruri, ri, sica sicati tive ve%ta %tacl cl,, acid acid bori boric, c, form formol ol,, tani taninu nuri ri&, &, antim antimic icot otic ice, e, antisudora antisudorale%ta le%taninur ninuri&, i&, masaj masaj %coldcrem %coldcreme&, e&, bătături%e bătături%emolie moliente, nte, acid salicilic, salicilic, lăm$ie&, lăm$ie&, calozităţi, calozităţi, călc$ie %emoliente, uleiuri&, negi, depilatoare %sulfuri metalice, răşini, ceară, uree& 7egerături #vasodilataţie periferică, epitelizante, vitamine 7eodorante şi antisudorifice 6 uleiuri volatile, clorofilă, taninuri %stejar, mesteacăn&, loţiuni acide 4osmetice masculine. 4reme de ras, preparate utilizate după bărbierit, pentru întreţinere cosmetice pentru copii uleiuri%arahide, măsline, susan&, loţiuni %muşeţel, tăr$ţe,gălbenele&, unguente, creme, pudre %porumb&, săpunuri%ph neutru, neiritante& *reparate pentru baie saruri, spumanţi, parfumuri, uleiuri volatile %pin, rozmarin 6 efect de slăbire& ăpunuri 6 de toaletă, medicinale%uleiuri, arome, sulf, borax, glicerină& *arfum *arfumuri uri 6 uleiuri uleiuri eteric etericee %berg %bergamo amott # 4itrus 4itrus berga bergamia mia,, cuişoa cuişoare, re, eucali eucalipt, pt, porto portocal cal,, lavandă, :lang#:lang, trandafiri, geranium, mentă, iasomie 6 Dasminum off., santal # antalum alba, lanceolata, spicatum, brad, mosc, ambră& alcool, solvenţi organici, apă. Fitobaln ito balneolo eologie gie

Iăile de plante sunt destinate uzului extern şi acţionează la nivelul tegumentelor prin substanţele active pe care le conţin, recomandate fiind cele care conţin uleiuri esenţiale, taninuri, dezinfectante, emoliente şi calmante. *rocedurile fitobalneologice pot fi asociate cu tratamente interne cu plante medicinale, în stărlie de boală însoţite de surmenaj, astenie, tulburări nervoase, circulatorii şi dermatoze. 7atorită structurii tegumentului acesta este destul de permeabil la  principiile active din plante plante care pot ajunge ajunge în zone subadiacente subadiacente uneori uneori de mare profunzime, profunzime,  justific$nd astfel utilizarea lor în gută, reumatisme reumatisme sau tulburări glandulare. glandulare. *regătirea băilor se poate face în mai multe feluri, fie prin aşezarea aşezarea într#un săculeţ a cantităţii de plante recomandate, umectare şi prepararea unei infuzii care se pune fierbinte în cada

de apă, fie prin prepararea unui ectract de bază %macerare la rece, tinctură, amestec de uleiuri volatile&. 2n distoniile neuro#vegetative, degerături, tulburări de menopauză, unele boli ale organelor  pelvine se recomandă recomandă coada şoricelului, lavanda, lavanda, rozmarin, tei, talpa g$ştii. g$ştii. 5n tulburările circulatorii, centrale sau periferice, se pot folosi coada şoricelului, menta, sunătoarea, arnica, în cele însoţite de surmenaj, sulfina, lavanda, valeriana, lemn dulce, melisă, tei, muşeţel, coada şroicelului, talpa g$ştii, în scop analgetic # salcia, castanul sălbatic, creţuşca, coada calului, arnică, antialergic 6 rostopasca, trei fraţi pătaţi, salvie, busuioc, mentă, tei, muşeţel, în dermatoze şi hemoroizi 6 muşeţel, gălbenele, plop, tozmarin, tăr$ţe de gr$u, coada şoricelului, gălbenele, nuc, podbal, cimbru. !emot !em oter erapie api e

 9emoterapia este o terapie naturală care utilizează extracte obţinute din ţesuturi vegetale aflate aflate în fază fază de creşte creştere, re, utiliz utilizeaz eazăă deci deci ţesutu ţesuturi ri em embri briona onare re %în faza faza de divizi diviziune une,, mu mugur gurii, ii, vlăstarele, ramurile tinere, amenţii, bobocii, rădăcinile tinere, scoarţa ramurilor tinere, seminţele, seva&, prelucrate în stare proaspătă. *rescrierea produselor gemoterapice ţine cont de mecanismele fiziopatologice de producere a îmbolnăvirii. (dministrarea trebuie să se realizeze pe o perioada de # C luni pentru a se constata at$t clinic c$t şi paraclinic schimbările în bine ale stării de sănatate. !n mare beneficiu pe care îl aduce gemoterapia este faptul că acţionează profund, non viol violen entt şi făra făra reac reacţi ţiii adve advers rse. e. +oate ate ţesu ţesutu turil rilee me meris riste tema mati tice ce utili utiliza zate te pent pentru ru obţi obţine nerea rea gemoderivatelor sunt substanţe vegetale de origine embrionară care conţin mai multe substanţe şi  principii active dec$t există în planta adultă. (stfel, mugurii, mlădiţele, rădăcinile tinere, scoarţa rădăcinilor, scoarţa ramurilor tinere şi seminţele sunt bogate în enzime, factori de creştere, vitamine,  proteine, aminoacizi, micropolipeptide, acizi nucleici %(7' 6 (8'&, auxine, gibereline, cinetină şi hormo hormoni ni vegeta vegetali, li, care care au o acţiun acţiunee deose deosebit bităă şi propie propietăţ tăţii terape terapeupi upice ce specia speciale, le, ma macer cerate atele le glicerinice %gemoterapice sau gemoderivate& sunt preparate lichide din fitocomplexe de plante medicinale, care rezultă din extracţia materiei prime de origine vegetală %muguri, boboci, rădăcini tinere, mlădiţe, seminţe etc.& cu un amestec echilibrat de alcool etilic şi glicerină. oluţia face extracţia completă a componentelor fără denaturarea principiilor active nobile şi delicate conţinuţe de planta medicinală. +oate maceratele glicerinice sunt indicate cu prescurtarea ".9. şi se folosesc în prima diluţie decimală %<7/&, se administrează de obicei dimineaţa, în apă, dozele fiind diferite în funcţie de v$rstă, asociate sau nu cu tratamente alopate şi remedii homeopate. *rincipiile active conţinute în ţesuturile embrionare sunt în mare parte aceleaşi ca în celelalte organe ale plantei, mai concentrate însă, deci şi utilizările sunt similare. abcese, acnee # smochin, nuc acnee rozacee # platan, viţă de vie agitaţie # tei argintiu alergie # mesteacăn pufos, fag, ienupăr, stejar, coacăz, rozmarin alopecie # mesteacăn pufos, castan comestibil, rosmarin, tuia anemie # brad alb, alun, porumbar, măceş, măceş, salcie albă, cătină artroză # arin alb, mesteacăn alb, pin, plop , coacăz, salcie, merişor de munte, viţă de vie astm bronşic # arin negru, caprifoi negru, dud negru, cais, piersic, coacăz, măceş, călin  bronşită acută # arin negru, negru, carpen, caprifoi caprifoi negru, coacăz coacăz negru  bronşită cronică # alun alun alb, fag, nuc, lemn lemn c$inesc, plop negru, porumbar, porumbar, zmeur, zmeur, tuia, călin cefaleea # coacăz negru, măceş, tei cistită cronică # mesteacăn alb, merişor de munte colică biliară # salcie albă, rozmarin, tei argintiu

depresie nervoasă # mesteacăn alb, smochin, caprifoi negru diabet # arţar, nuc, ienupăr, dud, măslin, rozmarin, mur, merişor de munte diaree #afin, merişor  dislipidemie # măslin , rozmarin dismenoree#castan, dismenoree#castan, piersic, rozmarin, zmeur, salcie, tei diuretice # mesteacăn pufos, frasin febră # brad alb, arin negru, mesteacăn pufos, coacăz negru, salcie fibrom uterin %miom şi fibromiom& # arin alb, frasin, coacăz negru, mur, zmeur, zmeur, merişor de munte flebite %tromboflebite& # arin alb, mesteacăn pufos, castan comestibil gastrită # smochin, coacăz negru, tei argintiu gută # mesteacăn, frasin, ienupăr, coacăz negru, rozmarin, salcie albă, afin, merişor de munte hemoroizi s$nger$nd # castan sălbatic, castan comestibil, gin)go biloba, scoruş hipercolesterolemie # mesteacăn, lăm$i, frasin, ienupăr, măslin, migdal, rozmarin hiperglicemie # nuc, ienupăr, dud negru, măslin, zmeur, afin hiperlipidemie # lemn c$inesc, măslin, migdal hipertensiune arterială # păducel, măslin, migdal, mur, tei argintiu, merişor, v$sc hipertiroidism # s$nger, păducel, tei argintiu, călin hiperuricemie # dracilă, mesteacăn, lăm$i, alun, frasin, plop negru, rozmarin, salcie, afin hipoacuzie # ging)o biloba , frasin, călin, v$sc hipotensiune # porumbar, stejar, coacăz negru, rozmarin hipotiroidism %incipient& # mesteacan pufos impotenţă # mesteacăn pufos, mesteacăn alb, ging)o biloba, stejar, rozmarin indigestie # lăm$i, smochin, infecţie urinară # iarbă neagră, plop negru, afin, merişor  infecţii respiratorii %gripă& # arin negru, mesteacăn pufos, caprifoi japonez, coacăz negru inflamaţie # coacăz negru insomnia#păducel, insomnia#păducel, smochin, salcie, tuia, tei argintiu insuficienţă biliară #rozmarin insuficienţă cardiacă # mesteacăn pufos, păducel leucoree # arin, nuc, lemn l emn c$inesc, stejar, ulm litiază biliară # arţar , dracilă, lăm$i, frasin, rozmarin litiază renală # dracilă, mesteacăn alb, lăm$i, fag, ienupăr, piersic, zmeur  menopauză # stejar, rozmarin, merişor de munte nevralgie # măceş, tei argintiu obezitate # mesteacăn pufos, mesteacăn alb, lăm$i, fag, frasin, ienupăr, rozmarin, rozmarin, tei răceală # coacăz negru, măceş reumatism cronic # mesteacăn alb, pin , coacăz negru, mur, viţă de vie

rinofaringită # brad alb, arin negru, mesteacăn pufos, coacăz negru, măceş sedativ # salcie albă , tei argintiu slăbire # mesteacăn pufos, porumbar tabagism # lemn c$inesc tuse # carpen, castan comestibil, caprifoi negru, dud negru , migdal ulcer varicos # arin negru, castan comestibil, nuc, scoruş vărsături # lăm$i, smochin Dieto ie tote terrapie ap ie

Foarte multe boli apar din cauza unei alimentaţii deficitare şi pot fi prevenite, uneori vindecate, cu puţină atenţie şi grijă la alimetaţie. 5ngrăşămintele azotate, pesticidele, antibioticele, metalele grele existente în mediu pot fi dăunătoare dacă se acumulează. 'itraţii se transformă în organi organism sm în nitriţi nitriţi şi apoi apoi în nitroz nitrozami amine, ne, substa substanţe nţe cance cancerig rigene eneRR antibi antibioti oticel celee şi stimul stimulato atorii rii  biologici folosiţi în zootehnie şi apicultură pot duce şi ei la perturbări grave ale stării de sănătate,  plumbul este hematotoxic, cadmiul antrenează calciul favoriz$nd apariţia fracturilor, mercurul este responsabil de unele boli cardiovasculare, digestive şi neurologice, aluminiul a fost incriminta în apariţia bolii (lzheimer. (lzheimer. Este bine ca alimentaţia să se bazeze pe capacitatea de agreere şi reacţie a bolnavului, să fie schimbată în funcţie de evoluţia acestuia şi să nu se exagereze în nici un fel %calitativ sau cantitativ&  pentru a evita probleme probleme digestive %colecistite, %colecistite, litiaze, carii dentare, dentare, obezitate&, renale, renale, diabetul, ateroscleroza. 8itmul meselor este de asemenea foarte important, evitarea E#urilor- %edulcoranţi, coloranţi, acidifianţi, emulgatori, conservanţi, antioxidanţi& şi a alimentelor modificate genetic. 3rganismul uman are nevoie de proteine%carne, lactate, ouă, soia, fasole, mazăre, linte, alge, ?=#<== g zilnic&, lipide %animale sau vegetale&, glucide % făină&, vitamine şi minerale %fructe, legume&, fibre %cereale&. 'ecesarul alimentar e diferit în funcţie de sex, v$rstă, eforul depus zilnic, climă, anotimp, latitudine, longitudine etc. /idratarea corespunzătoare este şi ea f oarte importantă. Afec#iuni respiratorii respiratorii morcovi, usturoi, salată verde, hrean, praz, varză roşie, ceapă, ţelină, ghimbir, cimbru Afec#iuni cardiovasculare cardiovasculare sparanghel, leuştean, afin, coacăz negru, măceş, pătrunjel, arahide, mere, lăm$i, hrean, sfeclă roşie, cătină, spanac, morcov Afec#iuni digestive hrean, revent, leuştean, ridiche neagră, mărar # în anorexii, hrean, leuştean, tarhon, usturoi în hipoaciditate, varza albă în gastrite şi ulcere alături de cartofiR ceapă, usturoi, morcovi, afin în enterocolite, mărar, chimen, sparanghel în meterorism şi colite, varză, revent, parz, mere, pepene verde în constipaţii, hrean, varză, cimbrupătrunjel, usturoi, dovleac în helmintiaze Afectiuni urinare # orez, paste făinoase, pere, ananas în afecţiuni inflamatorii, se vor evita spanacul, sfecla, varza, ţelina în cazul litiazei oxalice şi cafeaua, carnea şi apa minerală în litiazele fosfatice, se recomandă cartofi, conopidăR în litiaza urică se recomandă un regim vegetarian. unt utile diureticele. Afec#iuni dermatologice fasole, napi, sfeclă, varză pentru acnee, sfeclă, morcovi, dovleac, la arsuri Aroma romate terrapie ap ie

(cţiunea terapeutică a multor plante medicinale se bazează pe uleiurile esenţiale pe care acestea le conţin, utilizate de foarte mult timp ca aromatizante, condimente, parfumuri sau medicamente. Foarte multe au acţiune bacteriostatică şi bactericidă, chiar antivirală, antimicotică şi antiparazitară, cu toxicitate redusă la doze terapeutice şi fără efecte secundare. !nele au proprietăţi hormonale, efecte în special asupra corticosuprarenalelor, corticosuprarenalelor, ovarelor, testiculelor, tiroidei, altele sunt

sedative, carminative, chiar anestezice etc. e pot utiliza fie în lămpi speciale %antrenare cu vapori de apă& , fie la masaj, cataplasme şi comprese, uleiurile esenţiale se absorb uşor prin piele şi difuzează apoi în organism %mai lent dec$t după administrare orală&. Hocal %diluate într#un vehicul&, au acţiune antiseptică %cimbru, salvie, eucalipt, cuişoare, levănţică, lăm$i&, antiinflamatoare %geranium, muşeţel, coada şoricelului, levănţică&, fungicidă f ungicidă %ceai, levănţică&, cicatrizantă %levănţică, muşeţel, trandafir&, deodorantă %bergamot, levănţică, cimbru, ienupăr, salvie&, antiparazitară şi insecticidă %usturoi, eucalipt, cuişoare, camfor&, rubefiantă &piper, muştar, ienupăr, ienupăr, rozmarin, măghiran&, depurativă şi antitoxică %în gute, artroze, erupţii ienupăr, lăm$i, anason, fenicul&, vasculotrofică %coada şoricelului&, expectorantă %eucalipt, conifere, cimbru, anason, santal&, afrodisiacă %piper, cardamom, salvie, iasomie, trandafir, patchouli, :lang#:lang&, stimulatoare a sistemului imunitar %artemisia, geranium, scorţişoară&, sedativă %tei, levănţică, bergamot, hamei, lăm$ie&, tonic nervos %iasomie, busuioc, mentă, cuişoare& sau echilibrantă a '4 %muşeţel, salvie, levănţică, rozmarin& etc. mentă, fenicul, anason, anason, eucalipt Afec#iuni respiratorii respiratorii 6 pin, cimbru, mentă, Afec#iuni digestive 6 mentă, cimbru, salvie, salvie, coriandru, muşeţel, muşeţel, busuioc, melisă, melisă, fenicul, rozmarin, rozmarin, chimen, ghimbir, cuişoare Afec#iuni ale sistemului nervos 6 lavandă, melisă, melisă, lăm$ie, portocală, portocală, scorţişoară , iasomie, iasomie, rozmarin, salvie, busuioc lavandă, eucalipt, mentă, mentă, cimbru, isop, în celulită Afec#iuni cardiovasculare cardiovasculare 6 rozmarin, lavandă, grapefruit, lăm$i, mesteacăn alb Afec#iuni uro)genitale 6 mentă, bergamot, muşeţel, trandafir 6 antiseptice, antibacterieneR iasomiJe, hamei, salvie, fenicul, anason 6 fitoestrogeniR măghiran, iasomie, levănţică 6 dismenoreeR  'umeroase uleiuri uleiuri pot produce însă iritaţii dermice %scorţişoară, fenicul, fenicul, sulfină, muştar, muştar, tuia, cimbru&, reacţii alergice %busuioc, piper, ghimbir, hamei, cimbru, vanilie& chiar reacţii fototoxice %angelica, ghimbir, lăm$i, chimion, portocal& şi convulsii %fenicul, cimbru, rozmarin, salvie&deci trebuie folosite cu precauţie, în special la copii mici, gravide, bolnavi cronici sau bătr$ni. Plante lan te toxice toxi ce

(tunci c$nd un bolnav recurge la fitoterapie există riscul utilizării plantelor în mod greşit, fiind vorba de doză, mode de preparare, de aministrare, de calitatea plantelor, ceea ce poate duce la efecte nedorite, uneori mai severe dec$t boala pentru care s#au administrat preparatele. 4alitatea unui preparat fitoteapeutic depinde în principal de timpul optim de recoltare, r ecoltare, de metodele de uscare şi depozitare, aceste influenţ$nd direct conţinutul în principii active. 4a orice alte ştiinţe medicale, şi fitoterapia se bazază pe dovezi %nu pe descrieri subiective&, rezulatatele trebuie să fie reproductibile, iar terapia nu trebuie să aibă şi efecte nocive. "ulte plante conţin una sau mai multe substanţe toxice, dar datorează utilizarea lor exact acelor substanţe. Este deci obligatorie respectarea dozelor prescrise, nu se vor cumpăra plante de la v$nzătorii din pieţe, iar în cazul unei intoxicaţii măsurile de prim ajutor sunt de competenţa medicului. Există mai multe categorii #plante deosebit de toxice, a căror doză letală e de ordinul miligramelor br$nduşa de toamnă, omagul, mătrăguna, degeţelul, măselariţa #plante din care numai anumite părţi sunt toxice sau sunt toxice doar în cantităţi mari cartoful, fasolea, inul, macul, tutunul, rostopasc, socul, sulfina #plante decorative 6 caprifoi, castan sălbatic, iedera, lemn c$inesc, lăcrimioara, merişorul, narcusa, salc$mul galben, tisa, tuiaasparagus, crini, ceapa de mare, ciclama, leandrul #plante toxice pentru păsări sau animale 6 ceapa de mare #plante cu toxicitate incertă 6 sulfină, soc

Fitoterapie specială (lbăstrele, 4entaurea 4:anus, 4ompositae se utilizează capitulele florale, conţin sunstanţe amare, tanin, antocianozide, săruri de potasiu, #astringent şi diuretic. 4ataplasme şi spălături pentru diverse  boli de ochi, intern în boli renale (măreala, *ol:gala amara, *ol:galaceae 6 se foloseşte herba şi radix, conţin principii amare, creşte secreţiie expectorant în bronşite (nason, *impinella anisum, !mbelliferae# se utilizează fructele şi seminţele, conţine ulei volatil %anetol& 6 carminativ, carminativ, uşur$nd evacuarea gazelor, ajută digestia, expectorante, stimulează secreţia salivară, galactagoge (ngelica %pelin&, (ngelica archangelica, !mbelliferae 6 se foloseşte rizomul, conţine uleiuri volatile, este tonci amar, excitant al poftei de m$ncare în special în anorexia de natură psihică %dat# acidului valerianic& (nghinare, 4:nara scol:mus, 4ompositae 6 se folosesc frunzele, conţine cinarin, derivaţi flavonici şi principii amare, maresc secreţia biliară, diureza, scad colesterolemia, efect antidiabetic# diuretic şi coleretic în insuficienţe hepatice, cardiace, renale, în nefrite cronice şi acute (rdei roşu, 4apsicum anuum, olanaceae 6 se folosesc fructele recoltate la maturitate, conţine capsaicina, vit I şi 4, flavonoide %vit *& 6 au acţiune rubefiantă, dar nu vezicantă, purgativ purgativ în doze mariR intern ca excitant digestiv energic, extern ca rubefiant, revulsiv în dureri reumatice, nevralgii, lumbago, torticolis (rmurariu, il:bum marianum, 4ompositae 6 se folosesc fructele, la maturitate, conţien silimarina, o combinaţie de substanţe cu efect hepatoprotector 6 în tratamentul cirozei, insuficienţelor hepatice, hepatitelor, intoxicaţii cu ciuperci (rnica, (rnica montana, montana, 4ompositae 6 se folosesc f olosesc capitulele florale ercoltate la începutul înfloririi, conţine ulei volatil, carotenoide, flavonoide, alcooli triterpenici, cu efect antiflogistic în echimoze şi contuzii, intern ca stimulent al sistemului nervos 6 gargară în laringite, antiseptic şi cicatrizant al rănilor. (tenţie, (tenţie, tinctura aplicată local e iritantă. Ir$nduşa de toamnă, 4olchicum autumnale, Hiliaceae 6 se recoltează seminţele şi rizomii, contin alcaloizi %colchicina& antigutoase şi anticanceroase, anticanceroase, se utilizează pentru obţinerea acesto alcaloizi. +oxic. Irusturele, (rctium (rctium lappa, 4ompositae 6 se utilizează rădăcinile, recoltate înainte de înflorire, conţine nitrat de potasiu, ulei volatil, acid cafeic, vitamine I, e diuretic, coleretic, hipoglicemiant, are proprietăţi antifurunculoase, extern 6 plus frunze fr unze de mesteacăn, prntru creşterea părului Iusuioc, 3cimum basilicum, Habiatae 6 herba, conţine uleiuri volatile, e stimulent al digestiei, carminativ, expectorant, expectorant, antiseptic intestinal 6 în colici, balonări, bronşite 4ălinul, 1iburnum 1iburnum opulus, 4aprifoliaceae 6 scoarţa, conţine taninuri, rezine, flavonoide, este astringent, sedativ, antidismenoreic, antidismenoreic, se utilizează în accidente nervoase în sarcină, iminenţă de avort 4astan sălbatic, (esculus hippocastanum, hippocastanum, /ippocastanaceae 6 seminţele recoltate la completa maturitate, conţine saponozide triterpenice, flavonoide, oxicumarine, vit. I, 4, L , au proprietăţi flebotonice, antiinflamatoare, diminează fragilitatea capilarelor 6 în afecţiuni hemoroidale, varice, flebite 4ătina, /ippophae rhamnoides, Eleagnaceae 6 fructele mature, conţin vit I<, I, 4, **, carotenoide, acid folic #tonifiant general, antiscorbutic, astringent, vermifug 6 anemii, convalescenţă 4erenţel, 9eum urbanum, 8osaceae 6 rizomi cu rădăcini, conţin taninuri, geozida %geina& care hidrolizează la eugenol 6 bactericid, astringent, antidiaric, hemostatic, calmant 6 in dispepsii gasrice, enterite infecţioase, hemoragii, extren în stomatite şi gingivite 4himen, 4arum carvi, !mbelliferae 6 fructele, ulei volatil %carvona& . 4arminativ, coleretic# colagog, somahic, galactagog, galactagog, stimulent 6 în anorexii, tulburări digestive, pentru mărirea secreţiei lactice 4icoare, 4ichorum int:bus 4ompositae 6 rădăcinile %substanţe amare triterpenice, tanin, rezine, ulei volatil& şi părţile aeriene%inulină, cicorină, colină& 6 eupeptic amar, colagog, uşor diuretic şi laxativ

 6 măreşte cantitatea cantitatea de bilă şi o fluidifică 4imbrişor, +h:mus +h:mus serpillum, Habiatae 6 herba, ulei volativ, acid cafeic, rozmarinic, tanin şi serpilină %principiu amar& # diaforetic, diuretic, colagog, coleretic, ahtihelmintic, sedadtiv, antiseptic antiseptic intestinal 6 enterocolite, anorexii, antiastmatic, antidiareic, gargară, cicatrizante 4imbru de cultură, +h:mus vulgaris, Habiatae 6 herba, ulei volatil, acid cafeic, flavonoide, triterpenoide 6 calmant al tusei convulsive, coleretic, antihelmintic, antiseptic. 5n cantităţi mari  poate provoca tuburări tuburări gastro#intestinale 4ireş şi vişin, 4erasus avium, 4. 1ulgaris, 1ulgaris, 8osaceae 6 codiţele fructelor, conţin săruri de potasiu, saponine, flavonoide taninuri# diuretice 4iuboţica cucului, *rimula off., *. Elatior, Elatior, *rimulaceae 6 rizom cu rădăcini şi florile, conţin saponozide triterpenice, vit c, flavonoide, sunt epectorante, secretolitice # în bronşite 4iumăfaia, 7atura stramonium, olanaceae # frunzele cu peţiol, conţin alcaloizi, hiosciamină şi scopolamină, parasimpatolitice, antiastmatic, antispastic. +oxic. +oxic. 4oacăz negru, 8ibes nigrum, axifragaceae axifragaceae 6 frunze %tanin, vit 4, rutozida, saruri de L, ulei volatil  6 diuretice& şi fructe mature mature %vit 4, I, flavonoide, flavonoide, antocianozide 6 în convalescenţe convalescenţe după boli infecţioase, vitaminizant, pentru a mări acuitatea vizuală şi elasticitatea capilarelor, pentru pentru  prevenirea accidentelor accidentelor vasculare& vasculare& 4oada calului, Euisetum arvense, Euisetaceae 6 herba, tulpinile sterile recoltate vara, conţin ulei volatil, minerale, săruri de L, saponozide triterpenice, flavonoide 6 diuretic, uşor expectorant, remineralizant, antireumatic 4oada racului, *otentilla anserina, 8osaceae 6 herba, conţine tanin şi flavonoide, e astringent, hemostatic, spasmolitic# în boli diareice, ca antihemoragic, extern în leucoree, ulceraţiile pielii şi inflamaţiile gingiilor  4oada şoricelului, (chillea (chillea millefolium, 4ompositae 6 herba şi florile, ulei volatil bogat în azulene,  proazulene, taninuri, taninuri, flavonoide, antibiotice antibiotice naturale, colină 6 antiinflamator, calmant, antiseptic antiseptic 6 se foloseşte intern în afecţiuni ale stomacului, enterocolite, anorexii, uşurează eliminarea viermilor intestinali, extern, antiinflamator, dezinfectant dezinfectant şi calmant în arsuri, plăgi purulente, hemoragii 4oriandru, 4oriandrum sativum, !mbelliferae 6 fructele, conţin uleiuri volatile cu proprietăţi stomahice, carminative, stimulent aromatice, bactericide, fungicide 4reţişoara, (lchemilla (lchemilla vulgaris, 8osaceae 6 herba, conţine taninuri, saponine, flavonoide, f lavonoide, este astringentă, antidiareică 4ruşin, 8hamnus frangula, 8hamnaceae 6 scoarţa, conţine antracenozide şi agliconii lor, e laxativă şi purgativă în funcţie de doză, colagogă. 7egeţel l$nos, 7igitalis lanata, crophulariaceae 6 frunzele conţin heterozide cardiotonice şi flavonoide, are acţiune cardiotonică şi diuretică. e utilizează numai în industria farmaceutică, fiind toxică. 7egeţel roşu, 7igitalis purpurea, crophulariaceae 6 frunzele, heterozide cardiotonice, flavonoide, saponozide sterolice care măresc resorbţia heterozidelor cardiotonice 6 produc creşterea puterii de contracţie a miocardului,