M A S T E R DREPT MATERIAL COMUNITAR
DISCIPLINA: DREPT PENAL ECONOMIC EUROPEAN
TEMA:
STRUCTURA, FUNCŢIONAREA ŞI ATRIBUŢIILE ORGANIZAŢIEI EUROPOL
COORDONATOR ŞTIINŢIFIC,
MASTERAND,
2010
CUPRINS
Pag. LISTA DE ABREVIERI........... ABREVIERI.................................. .............................................. .............................................. ............................. ...... 3
CAPITOLUL I DATE GENERALE PRIVIND EUROPOL................................... EUROPOL....................................................... .................... 4 1.1. Istoric. ............................................. .................................................................... .............................................. ..................................... .............. 4 1.2. Obiective........................... Obiective.................................................. .............................................. .............................................. ............................. ...... 4 1.3. Atribuţii............................... Atribuţii...................................................... .............................................. .............................................. .......................... ... 5 1.4. Sistemul Sistemul computerizat computerizat al Europol.............................. Europol..................................................... ............................... ........ 6 1.5. Finantare............................ Finantare................................................... .............................................. .............................................. ........................... .... 6 1.6. Personalul..................... Personalul............................................ .............................................. .............................................. ................................. .......... 6 1.7. Managementul Managementul şi controlul....... controlul.............................. .............................................. .......................................... ................... 7 1.8. Cooperarea Cooperarea internaţională.... internaţională........................... .............................................. .............................................. ....................... 7
CAPITOLUL II COOPERAREA ROMANIEI CU EUROPOL................................... EUROPOL.................................................. ............... 7 2.1. Aderarea Aderarea României României la la Europol..................... Europol............................................ ............................................ ..................... 7 2.2. Prevederile Acordului privind cooperarea dintre România şi Europol......................................................................................................... 8
CAPITOLUL III CONCLUZII.............................. CONCLUZII..................................................... .............................................. .............................................. ............................. ...... 14
BIBLIOGRAFIE........................ BIBLIOGRAFIE............................................... .............................................. .............................................. ............................. ...... 16
2
LISTA DE ABREVIERI
CE
- COMUNITATEA EUROPEANĂ
CEE
– COMUNITATEA ECONOMICĂ EUROPEANĂ
CEPOL - COLEGIUL EUROPEAN DE POLIŢIE EDU
- UNITATEA DROGURI EUROPOL
JAI
- JUSTIŢIA ŞI AFACERILE EXTERNE
JO
- JURNALUL OFICIAL
MAI
- MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR
MOf –
MONITORUL OFICIAL
OLAF -
OFICIUL EUROPEAN ANTIFRAUDĂ
OLE
- OFIŢERII DE LEGĂTURĂ AI EUROPOL
ONU PE
ORGANIZAŢIA NAŢIUNILOR UNITE
- PARLAMENTUL EUROPEAN
PESC –
POLITICA EXTERNĂ ŞI DE SECURITATE COMUNĂ
SECI -
INIŢIATIVA DE COOPERARE ÎN SUD-ESTUL EUROPEI
SITCEN- CENTRUL COMUN DE SITUAŢII AL UNIUNII EUROPENE TECS – SISTEMUL COMPUTERIZAT AL EUROPOL UE
- UNIUNEA EUROPEANĂ
3
CAPITOLUL I DATE GENERALE PRIVIND EUROPOL 1.1. Istoric.
Trat Tratat atul ul priv privin indd Uniu Uniune neaa Euro Europe pean anăă a fost fost semn semnat at la Maas Maastri trich cht, t, în data data de 07.02.1992, în prezen ța Președintelui Parlamentului European, Egon Klepsch. Conform acestui tratat, Uniunea este întemeiată pe Comunită țile Europene (primul pilon), având două domenii suplimentare de cooperare (pilonii doi şi trei): Politica Externă şi de Securitate Comună (PESC) şi Justi ția şi Afacerile Interne (JAI). La intrarea în vigoare a Tratatului (01.11.1993) privind Uniunea Europeană, CEE devine Comunitatea Europeană (CE). Puterile legislativă şi de supraveghere ale PE sporesc odată cu introducerea procedurii de codecizie şi cu extinderea procedurii de cooperare. Conform noului tratat, Parlamentul European are dreptul de a solicita Comisiei să prezinte o propunere legislativă pentru chestiuni care, în opinia sa, impun elaborarea unui act comunitar. De asemenea, întreaga Comisie trebuie acum să fie aprobată de PE, care desemnează desemnează şi Ombudsmanul European. Înfiin Înfiinţar ţarea ea organi organizaţ zaţiei iei Europ Europol ol a fost fost conven convenită ită prin prin Tratat Tratatul ul privin privindd Uniune Uniuneaa Europeană din 7 februarie 1992. Europol, care are sediul la Haga, în Ţările de Jos, a început să-şi desfăşoare activitatea la 3 ianuarie 1994 sub denumirea de Unitatea Droguri Europol (EDU), acţiunile sale fiind limitate la lupta împotriva infracţionalităţiii legate de droguri. Convenţia Europol a fost ratificată de toate statele membre ale UE şi a intrat în vigoare la 1 octombrie 1998. în urma adoptării mai multor hotărâri cu caracter juridic cu privire la Convenţie, Europol a început să îşi desfăşoare toate activităţile la data de 1 iulie 1999. Treptat, s-au adăugat şi alte domenii importante de criminalitate. Începând cu 1 ianua ianuarie rie 2002, 2002, mandat mandatul ul Europo Europoll sa extins extins pentr pentruu a cupri cuprinde nde toate toate formel formelee grave grave de criminalitate internaţională, aşa cum sunt enumerate în Anexa la Convenţia Europol. 1.2. Obiective
-Îmb -Îmbun unăt ătăţ ăţir irea ea în cadr cadrul ul rela relaţi ţiil ilor or de coop cooper erar aree dint dintre re stat statel elee memb membre re,, în conformitate cu dispoziţiile art. K.1 alin. (9) din Tratatul privind Uniunea Europeană, pe baza măsurilor prevăzute în Convenţia Europol, a eficacităţii şi cooperării autorităţilor competente din statele membre în ceea ce priveşte prevenirea şi combaterea terorismului, a traficului ilegal de droguri şi a altor forme grave de infracţionalitate internaţională, în situaţia în care există dovezi clare privitoare la implicarea unei structuri de crimă organizată, pre precu cum m şi la afec afecta tare reaa a două două sau mai mai mult multee stat statee memb membre re de cătr cătree form formel elee de infracţion infracţionalitat alitatee menţionat menţionate, e, necesitân necesitândd implicarea implicarea comună comună a statelor statelor membre, membre, datorită datorită magnitudinii, importanţei şi consecinţelor infracţiunilor avute în vedere; -Pentru îndeplinirea progresivă a obiectivului menţionat mai sus, Europol a acţionat iniţial în sensul prevenirii şi combaterii traficului ilegal de droguri, a traficului internaţional cu substanţe nucleare şi radioactive, a contrabandei cu imigranţi, a traficului ilegal cu fiinţe umane, precum şi în domeniul furtului şi traficului ilegal de autovehicule; Europol a preluat ulterior şi infracţiunile comise sau care pot fi comise în cursul unor acţiuni teroriste împotriva vieţii, a integrităţii fizice, a libertăţii personale şi a bunurilor. -Competenţa Oficiului Europol în ceea ce priveşte o anumită formă de infracţiune sau manifestările specifice ale acesteia a inclus ulterior şi activităţile ilegale de spălare de bani legate de aceste forme de infracţiune sau de manifestările specifice ale acestora; -De asemenea, Europol are în competenţă, conform Anexei din Convenţia Europol, şi următoarele infracţiuni : infracţiuni împotriva vieţii, integrităţii corporale sau libertăţii personale (omuciderea, vătămarea gravă a integrităţii corporale, comerţul ilicit cu organe şi ţesutu ţesuturi ri umane umane,, răpire răpirea, a, privar privarea ea ilegal ilegalăă de lib libert ertate ate şi luarea luarea de ostati ostatici, ci, rasism rasismul ul şi xenofobia xenofobia), ), infracţiuni infracţiuni împotriva împotriva patrimoni patrimoniului ului sau a bunurilor bunurilor de proprieta proprietate te publică, publică, inclusiv frauda (jaful organizat, traficul ilegal cu bunuri de patrimoniu, inclusiv antichităţi şi 4
opere de artă, înşelăciunea şi frauda, activităţi mafiote ( “racketeering” ) şi extorcarea, falsificarea şi piratarea produselor, falsul şi uzul de fals legat de documente administrative, falsif falsifica icarea rea banilo banilorr şi a altor altor mij mijloa loace ce de plată, plată, crimin criminali alitat tatea ea inform informati atică că,, corup corupţia ţia), ), comerţul ilicit şi acţiuni dăunătoare pentru mediu (traficul ilegal cu arme, muniţii şi materiale explozibile, traficul ilegal cu specii rare de animale, traficul ilegal cu specii şi varie varietăţ tăţii rare rare de plante plante,, infrac infracţiu ţiunil nilee împotr împotriva iva mediu mediului lui,, trafic traficul ul ilegal ilegal cu subst substanţ anţee hormonale şi alţi factori de creştere) ; -Une -Unele le infr infrac acţi ţiun unii afla aflate te în comp compet eten enţa ţa Euro Europo poll sunt sunt cons consid ider erat atee cone conexe xe (infracţiunile săvârşite în vederea obţinerii mijloacelor pentru comiterea unor fapte aflate în sfera de competenţă a Europol, infracţiunile săvârşite în vederea înlesnirii ori comiterii unor fapte aflate în sfera de ompetenţă a Oficiului Europol, infracţiunile săvârşite în vederea eludării răspunderii pentru astfel de fapte din sfera de competenţă a Oficiului Europol). 1.3. Atribuţii
Europol este organizatia care se ocupã de aplicarea legii în cadrul Uniunii Europene si care opereazã cu toate informatiile referitoare la criminalitate. Obiectivul sãu este acela de a îmbunãtãti eficacitatea si cooperarea autoritãtilor competente din statele membre în ceea ce priveste prevenirea si combaterea formelor grave de crimã internationalã organizatã si terorism.Europol are misiunea de –si aduce o contributie semnificativã la actiunea Uniunii Europene de aplicare a legii împotriva crimei organizate si a terorismului,concentrându-si eforturile asupra organizatiilor criminale. Europol oferă sprijin statelor membre prin: -Facilitarea schimbului de informaţii, potrivit legii naţionale, dintre ofiţerii de legătură ai Europol (OLE). Ofiţerii de legătură sunt detaşaţi pe lângă Europol de către statele membre ca reprezentanţi ai agenţiilor naţionale care se ocupă de aplicarea legii din aceste state; -Oferirea de analize operative în vederea sprijinirii operaţiunilor; -Elaborarea de rapoarte strategice (de ex. evaluarea ameninţării) şi analiza activităţilor criminale pe baza informaţiilor şi a datelor oferite de statele membre şi de terţi; -Oferirea de expertiză şi sprijin tehnic pentru anchetele şi operaţiunile realizate în cadrul UE, sub supravegherea şi cu răspunderea legală a statelor membre interesate. -Menţinerea unui sistem computerizat al informaţiilor culese Europol are şi următoarele responsabilităţile suplimentare: -dezvoltarea cunoştinţelor specializate în domeniul procedurilor de investigaţie ale autorităţilor competente din statele membre şi oferirea de consultanţă în ceea ce priveşte desfăşurarea anumitor investigaţii; -furnizarea de informaţii strategice pentru a sprijini şi a promova utilizarea eficientă a resurselor disponibile la nivel naţional în cadrul activităţilor operative; -elaborarea de rapoarte privind situaţia generală. De asemenea, Europol poate sprijin statele membre, în conformitate cu resursele bugetare şi de personal şi în cadrul limitelor stabilite de Consiliul de Conducere, prin consultanţă şi activitate de cercetare în următoarele domenii: -Instruirea membrilor autorităţilor competente; -Organizarea şi echiparea autorităţilor respective; -Metode de prevenire a criminalităţii; -Metode tehnice şi de criminalistică specifice poliţiei şi proceduri de investigaţie. Europol activează şi în domeniul promovării analizei criminalistice şi a armonizării tehnicilor de anchetă din cadrul statelor membre. În plus plus,p ,pri rinc ncip ipal alel elee prio priori ritã tãti ti ale ale Euro Europo poll incl includ ud infr infrar arct ctiu iuni nile le îm împo potr triv ivaa persoanelor,infractiunile financiare si infractiunile cibernetice.Aceasta se aplica atunci când este implicatã o structurã de crimã organizatã si sunt afectate douã sau mai multe state membre. 5
1.4. Sistemul computerizat al Europol Componente
Europol a înfiinţat un sistem computerizat pentru a permite introducerea, accesul şi analizarea datelor, fiind prevăzut în Convenţia Europol şi cadrul juridic pentru a gestiona aceste sisteme, în special cu privire la protejarea datelor, confidenţialitatea şi supravegherea externă. Sistemul computerizat al Europol (TECS) are trei componente principale: -un sistem de informaţii ca cel menţionat la art. 7 în Convenţie, având un conţinut limitat şi definit în mod clar, care să permită accesul imediat statelor membre şi Oficiului Europol la informaţiile disponibile; -fişie -fişierel relee de lucru lucru prevă prevăzut zutee la art. art. 10 din Conven Convenţie ţie,, stabil stabilite ite pentru pentru diferi diferite te perioade de timp în scopul analizei şi conţinând informaţii exhaustive; -un sistem centralizat de index care să conţină anumite detalii din fişierele de analiză, în conformitate cu procedurile prevăzute la art. 11 din Convenţie. În plus faţă de sistemele menţionate mai sus care au ca scop procesarea datelor cu caracter personal, Europol dezvoltă şi gestionează mult mai multe produse pentru informaţii şi servicii fie ca parte, fie sub formă de sprijinire a activităţii sale principale. Conţinut
-Sistemul de informaţii poate fi utilizat pentru a stoca, modifica şi folosi exclusiv datele necesare îndeplinirii sarcinilor Europol, cu excepţia datelor referitoare la infracţiunile conexe. -Datele introduse în sistemul de informaţii se vor referi la următoarele: persoanele care, în conformitate cu legea naţională a statului membru respectiv, sunt suspectate de a fi comis sau de a fi participat la comiterea unei infracţiuni care intră în sfera de competenţă a Oficiului Europol sau care a fost condamnată pentru infracţiunea respectivă; persoanele în legătură cu care există un temei serios în conformitate cu legea naţională să se considere că vor comite infracţiuni care intră în sfera de competenţă a Oficiului Europol; -Datele personale pot include numai următoarele detalii: numele de familie, numele de dinaintea căsătoriei, numele de botez şi, după caz, pseudonimul sau orice alt nume util utiliz izat at;; data data şi locu locull naşt naşter erii ii;; naţi naţion onal alit itat atea ea;; sexu sexul; l; şi dacă dacă este este nece necesa sar, r, oric oricee alte alte caracteristici care pot fi utile pentru identificare, inclusiv orice caracteristici fizice obiective care nu sunt supuse schimbării. -Sistemul de informaţii poate fi utilizat de asemenea şi pentru stocarea, modificarea şi util utiliz izar area ea urmă următo toar arel elor or deta detalii lii refe referi rito toar aree la pers persoa oane nele le menţ menţio iona nate te:: infra infracţ cţiu iuni ni,, suspectarea de infracţiuni, locul şi data infracţiunilor; mijloacele care au fost utilizate sau presupuse a fi utilizate pentru comiterea unor infracţiuni; departamentele care răspund de caz şi dosarele pregătite de acestea; suspiciunea de apartenenţă la o organizaţie criminală; condamnările, în cazul în care sunt executate pentru infracţiuni care intră în sfera de competenţă a Oficiului Europol. 1.5. Finantare
Europol este finanţat din cotizaţiile achitate de statele membre în funcţie de produsul naţional brut al fiecăruia. Bugetul pentru 2009: 65,4 milioane EUR. Controlorul financiar, care este numit de Consiliul de Administraţie în unanimitate, răspunde de modul în care sunt angajate şi achitate cheltuielile, precum şi de stabilirea şi încasarea venitului Europol. Conturile anuale ale Europol sunt auditate. Această activitate este efectuată de Comitetul comun de auditare, alcătuit din trei membri numiţi de Curtea de Conturi a Comunităţilor Europene. 1.6. Personalul
Direcţiunea Europol este numită de Consiliul Uniunii Europene (miniştrii justiţiei şi ai afacerilor interne). în prezent, din direcţiune fac parte directorul Rob Wainwright ((Marea 6
Britan Britanie) ie) şi direc director torii ii adjunc adjuncţi ţi Marian Marianoo Sim Siman ancas cas (Spani (Spania), a), Michel Michel Quillé Quillé (Franţ (Franţa) a) şi Eugenio Orlandi (Italia). La sediul Europol îşi desfăşoară activitatea aproximativ 625 de persoane. Dintre acestea, aproximativ 120 sunt ofiţeri de legătură Europol (OLE), reprezentând mai multe tipuri de agenţii care se ocupă de aplicarea legii (poliţie, vamă, jandarmerie, servicii de imigrare, etc.). Ofiţerii de legătură (OLE),împreună cu ofiţerii,analiştii şi alţi experţi Europol oferă servicii eficiente şi rapide multilingve,24 de ore din 24 . 1.7. Managementul şi controlul
Europ Europol ol răspun răspunde de în faţa faţa Consil Consiliul iului ui minişt miniştril rilor or justiţ justiţiei iei şi aface afacerilo rilorr int intern erne. e. Consiliul răspunde de îndrumarea şi controlul Europol. El numeşte directorul şi directorii adjuncţi şi aprobă bugetul. Din Consiliul de miniştri fac parte reprezentanţi ai tuturor statelor membre, iar cerinţa ca deciziile să se ia în unanimitate ajută la asigurarea unui control democratic asupra Europol. Consiliul de Administraţie al Europol cuprinde câte un reprezentant din fiecare stat membru şi are sarcina principală de a supraveghea activităţile organizaţiei. Organismul Comun de Supraveghere, din care fac parte doi experţi în protecţia datelor din fiecare stat membru, monitorizează conţinutul şi modul de utilizare a tuturor datelor cu caracter personal deţinute de Europol. 1.8. Cooperarea internaţională
În veder vederea ea luptei luptei eficie eficiente nte împotr împotriva iva crimei crimei int intern ernaţi aţiona onale le organi organiza zate, te, Europo Europoll cooperează cu o serie de state terţe şi organizaţii, după cum urmează (în ordine alfabetică): Alba Albani nia, a, Aust Austra rali lia, a, Banc Bancaa Cent Centra rală lă Euro Europe pean ană, ă, Biro Biroul ul ONU ONU priv privin indd Drog Drogur uril ilee şi Crimin Criminali alitat tatea, ea, Bosni Bosniaa şi Herţeg Herţegov ovina ina,, Canada Canada,, Centru Centrull Europe European an de Monito Monitoriz rizare are a Drogurilor şi Dependenţei de Droguri, CEPOL (Colegiul European de Poliţie), Columbia, Comisia Europeană, Croaţia, Elveţia, Eurojust, Federaţia Rusă, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Frontex, Interpol, Islanda, Moldova, Norvegia, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF), Organizaţia Mondială a Vămilor, SITCEN (Centrul comun de situaţii al UE), Turcia, Statele Unite ale Americii. Acest lucru se desfăşoară pe baza acordurilor de cooperare încheiate în conformitate cu Convenţia Europol. Strategia externă a Europol defineşte cadrul în limitele căruia Europol urmează să-şi desfăşoare activităţile activităţile cu privire la parteneri terţi. CAPITOLUL II COOPERAREA ROMANIEI CU EUROPOL 2.1. Aderarea României la Europol
Romani Romania, a, reprez reprezent entata ata de catre catre minist ministrul rul admini administr strati atiei ei si int intern ernelo elor, r, si Oficiu Oficiull European de Politie, denumit denumit in continuare Europol, reprezentat reprezentat de catre director, constiente de problemele urgente care rezulta din criminalitatea internationala organizata, in special terorismul, traficul cu fiinte umane si contrabanda cu migranti, traficul ilicit de droguri si alte forme grave ale criminalita criminalitatii tii internatio internationale, nale, şi avand avand in vedere vedere ca Europol Europol a primit primit aprob aprobare areaa Consil Consiliul iului ui Uniuni Uniuniii Europe Europene ne pentru pentru ini initie tierea rea negoc negocier ierilo ilorr unui unui Acord Acord de cooperare cooperare cu Romania Romania la data de 27 martie 2000 (Decizia (Decizia Consiliului Consiliului din 27 martie 2000, care permite directorului Europol sa initieze negocierile privind acorduri cu state terte si organizatii care nu fac parte din Uniunea Europeana) si faptul ca, la data de 8 mai 2003, Consiliul Uniunii Europene a concluzionat ca nu exista obstacole in ceea ce priveste includerea in acord a transmiterii de date personale intre Europol si Romania, au semnat la Bucureşti la 25 noiembrie 2003 Acordul privind cooperarea dintre România şi Oficiul European de Poliţie (în Monitorul Oficial nr. 498 din 02.06.2004 a fost publicată Legea nr.197/25.05.2004 pentru ratificarea acestui Acord ). 7
Uniunea Europeanã şi România au lansat, în data de 3 septembrie 2004, un nou proiect de înfrăţire instituţională, proiect, finanţat de Uniunea Europeană cu 600.000 euro şi cofinanţat de Guvernul României cu 50.000 de euro. La eveniment au participat: Delegaţia Comi Comisi siei ei Euro Europe pene ne,, Pu Punc nctu tull Naţi Naţion onal al Fo Foca cal, l, Cent Centru rull Olan Olande dezz pent pentru ru Coop Cooper erar aree Internaţională Poliţienească, Poliţienească, Ministerul Federal Federal de Interne din Austria, ministrul de interne Marian Saniuţa şi ambasadorul Olandei la Bucureşti—Nienke Trooster. Proiectul a avut la bază acordul de cooperare între Guvernul Roâniei şi Biroul European de Poliţie, semnat la Bucureşti în 25 noiembrie 2003, şi a avut drept scop înfiinţarea unei Unităţi Naţionale Europol şi alinierea legislaţiei române din domeniu aquisul comunitar. Înţelegerea a mai vizat şi intensificarea – prin intermediul Europol - a cooperării între statele membre ale UE şi România în combaterea formelor grave ale infracţionalităţii transfrontaliere. Punctul Naţional Focal va fi singura instituţie din România care va comunica cu Europolul. În perioada celor 12 luni de desfăşurare a proiectului, experţi din statele membre membre ale UE au lucrat lucrat împreună cu partenerii români, pentru a întări structurile necesare şi capacitatea operaţională a Punctului Naţional Focal în domeniile cooperării internaţionale poliţieneşti. poliţieneşti. Instituţiile cu atribuţii în aplicarea aplicarea legislaţiei juridice juridice au fost reprezent reprezentate ate în cele două grupuri de lucru din cadrul proiectulu proiectului.i. Primul grup de lucru a fost Grupul de lucru Interinstituţional, iar al doilea a fost Grupul de lucru Legislativ. Organizaţii ca Inspectoratul General al Poliţiei Române, Direcţia Generală pentru Protecţie Internă şi Investigaţii, Investigaţii, Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră, Jandarmeria Jandarmeria Română, Serv Servic iciu iull Româ Românn de Info Inform rmaţ aţii ii,, Euro Europo pol, l, SECI SECI,, Inte Interp rpol ol,, zece zece Dire Direcţ cţii ii din din cadr cadrul ul Ministerului Administraţiei şi Internelor(MAI) au fost reprezentate în aceste grupuri de lucru. Unitatea Naţională Europol a fost înfiinţată ulterior, în cadrul unei convenţii de twinning ce s-a derulat în perioada 1 ianuarie-22 iunie 2005. Începând cu data de 15.01.2006, timp de 3 zile la Ruse, oficiali ai Ministerului Administraţiei şi Internelor(MAI) s-au întâlnit cu omologii lor străini pentru a discuta Proiectul de extindere a Oficiului European de Poliţie—Europol. Delegaţia română a fost condusă de liderul Proiectului, chestor Corneliu Alexandru, directorul general al Direcţiei Generale de Intergrare Europeană şi Relaţii Internaţionale din MAI, alături de care s-au aflat chestorii Eugen Corciu, adjunct al şefului Poliţiei Române şi Mihai Gheorghe Stoica, şeful Centrului de Cooperare Poliţienească Internaţională, dar şi şeful Unităţii Naţionale Europol subcomisarul subcomisarul Mihai Năstase. România a aderat la Europol, odată cu intrarea în vigoare a Convenţiei EUROPOL, la data de 01.08.2007, respectiv publicarea în Buletinul Oficial al UE, a Deciziei adoptate de către Consiliul Uniunii Europene privind aderarea României şi Bulgariei la EUROPOL. 2.2. Prevederile Acordului privind cooperarea dintre România şi Europol Conform art. 2 scopul acordului este de a intensifica cooperarea dintre statele
membre membre ale Uniunii Uniunii Europene,ac Europene,acţionâ ţionând nd prin intermediul intermediul Europol, Europol, şi România România pentru pentru combaterea formelor grave ale criminalităţii internaţionale,în domeniile expuse în art.3, în special prin schimbul de informaţii şi contacte periodice între Europol şi România. Cooperare Cooperareaa se va referi,la referi,la toate domeniile de criminalitat criminalitatee incluse în mandatul mandatul Europol Europol la data intrării intrării în vigoare vigoare a prezentului prezentului acord, acord, precum precum şi la infracţiuni infracţiunile le conexe. conexe. Infracţiunile conexe reprezintă infracţiuni săvârşite în vederea obţinerii mijloacelor pentru comiterea comiterea faptelor menţiona menţionate te la paragrafu paragraful1, l1, infracţiun infracţiunii săvârşite săvârşite în vederea vederea înlesnirii înlesnirii ori comiterii unor astfel de fapte şi infracţiuni săvârşite săvârşite în vederea eludării eludării răspunderii pentru pentru astfel de fapte. În cazul în care mandatul Europol este modificat în vreun fel, Europol poate să propună, în scris, de la data la care schimbările în mandatul Europol intră în vigoare, aplicarea prezentului acord în conformitate cu noul sau mandat.În acest sens Europol va informa România asupra tuturor aspectelor relevante legate de schimbarea mandatului, urmând ca acordul să se extindă asupra noului mandat de la data la care Europol primeşte 8
acceptarea scrisă a propunerii din partea României, în conformitate cu procedurile sale interne. Conform art.5 din acordul despre care vorbim, România desemnează Punctul naţio naţional nal focal focal al Minist Ministeru erului lui Admini Administr straţi aţiei ei şi Intern Internelo elorr (Punct (Punctul ul naţion naţional al focal) focal) să acţioneze ca punct naţional de contact între Europol şi alte autorităţi competente din România. Întâlniri la nivel înalt între Europol şi autorităţile competente din România se vor desfăşura cel puţin o dată pe an şi ori de câte ori este necesar să se discute probleme referitoare la prezentul acord şi la cooperare, în general. Un reprezentant al Punctului naţional focal ar putea fi invitat să participe la întâlnirile şefilor unităţilor naţionale Europol. aplicare re a legii legii din Români România, a, respo responsa nsabil bilee potriv potrivit it Autorităţile Autorităţile competente competente de aplica legislaţiei naţionale,pentru naţionale,pentru prevenirea şi combaterea combaterea infracţiunilor infracţiunilor prevăzute de art.3 art.3 sunt enumerate în Anexa nr.2 a acordului sunt: - Ministerul Administraţiei şi Internelor: - Inspectoratul General al Poliţiei Române; - Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră; - Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă; - Comandamentul Naţional al Jandarmeriei; - Ministerul Finanţelor Publice: - Direcţia Generală a Vămilor; - Serviciul Român de Informaţii: - Direcţia pentru Prevenirea şi Combaterea Terorismului; - Ministerul Public: - procurorii. România va notifica Europol despre orice schimbări operate în această listă, în termen termen de 3 luni luni de la data data int intrăr rării ii în vigoare vigoare a respe respecti ctive velor lor modific modificări ări şi va furniza furniza Europol, la cererea acestuia, prin intermediul Punctului naţional focal, toate informaţiile referitoare la organizarea internă, atribuţiile şi sistemele de protecţie a datelor personale ale autorităţilor competente. Prevederi generale privind schimbul de informaţii.
Schimbul de informaţii dintre părţile contractante se va desfăşura numai în scopul şi în conformitate cu prevederile prezentului acord şi va avea loc între Europol şi Punctul naţio naţional nal focal. focal. Părţil Părţilee contra contracta ctante nte vor lua măsuri măsurile le necesa necesare re pentru pentru ca schimb schimbul ul de informaţii să se desfăşoare în permanenţă. România va asigura existenţa unei legături directe între Punctul naţional focal şi autorităţile competente.Toate comunicările dintre România şi Europol se vor face în limba engleză. Furnizarea informaţiilor de către România.(art.8)
1. România va notifica Europol, scopul pentru care a fost furnizată respectiva informaţie şi orice restricţii privind folosirea, ştergerea sau distrugerea acesteia, inclusiv posibilele restricţii de acces, în termeni generali sau specifici. În cazul în care necesitatea unor astfel de restricţii devine evidentă după furnizarea informaţiei, România va informa ulterior Europol în legătură cu astfel de restricţii. 2. După primire, Europol va stabili cât mai curând posibil,dar nu mai mult de 6 luni de la primire, dacă şi în ce măsură datele datele personale furnizate pot fi incluse în bazele de date ale Europol.Europol va notifica României cât mai curând posibil după ce s-a hotărât că datele personale nu vor fi incluse. Datele personale care au fost transmise vor fi şterse, distruse sau returnate, în cazul în care aceste date nu sunt sau nu mai sunt necesare pentru sarcinile Europol ori în cazul în care nu s-a luat nici o hotărâre privind includerea lor în bazele de date Europol, în termen de 6 luni de la primirea lor. 3. Europol va fi responsabil de asigurarea accesului la datele personale,înainte de includerea lor în bazele de date ale Europol, numai pentru un funcţionar Europol autorizat corespunzător, în scopul de a hotărî dacă aceste date personale pot sau nu pot să fie incluse în bazele de date ale Europol. 9
4. Dacă Europol, după această evaluare, are motive să presupună că datele furnizate nu sunt exacte sau nu mai sunt actuale, va informa România despre aceasta.care va verifica datele şi va informa Europol despre rezultatul unor astfel de verificări. Furnizarea de date personale de către Europol(art.9)
1. În cazul în care datele personale sunt transmise la cererea României, acestea pot fi folosite numai în scopurile ce însoţesc solicitarea. În cazul în care datele personale sunt transmise transmise fără o anume anume solicitare solicitare,, se va indica indica scopul scopul pentru care au fost transmise transmise aceste aceste date date person personale ale,, precum precum şi orice orice restri restricţi cţiee privin privindd folosi folosirea rea,, şterge ştergerea rea sau distru distruger gerea ea acestora, inclusiv eventuale restricţii de accesare, în termeni generali sau specifici. În cazul în care necesitatea unor astfel de restricţii devine evidentă după furnizare, Europol va informa ulterior România despre aceste restricţii. 2. Români Româniaa va trebui trebui să îndep îndeplin linea ească scă următo următoare arele le condiţ condiţii ii pentru pentru toate toate transmisiile de date personale ale Europol către România: ---după primire, România va stabili fără întârziere, în termen de 3 luni de la primire, dacă şi în ce măsură datele personale care au fost furnizate sunt necesare pentru scopul în care au fost furnizate; ---datele personale nu vor fi comunicate de către România unor terţe state sau organisme; ---datele personale vor fi furnizate numai către Punctul naţional focal ---transmiterea mai departe a datelor personale de către destinatarul iniţial va fi restrânsă la autorităţile --- furnizarea de date personale trebuie să fie necesară, în cazurile individuale, pentru prevenirea sau combaterea infracţiunilor menţionate în art. 3 paragraful 1; --- dacă datele personale au fost comunicate la Europol de către un stat membru al Uniun Uniunii ii Europe Europene, ne, acest acestea ea pot fi transm transmise ise către către Români Româniaa numai numai cu consi consimţă mţămân mântul tul respectivului stat membru; --- orice condiţii de folosire a datelor personale,specificate de Europol, trebuie respectate; iar dacă acestea au fost comunicate la Europol de către un stat membru al Uniunii Europene, iar acesta a stipulat condiţii de folosire a unor astfel de date, aceste condiţii trebuie să fie respectate; --- în cazul în care datele personale sunt furnizate la cerere, solicitarea de informaţii trebuie să specifice indicaţii privind atât scopul, cât şi motivul solicitării; --- datele personale pot fi folosite numai în scopul pentru care au fost comunicate; --- datele personale vor fi f i corectate şi şterse de către România dacă se dovedeşte că acestea sunt incorecte, incorecte, inexacte, nu mai sunt actuale sau nu ar fi f i trebuit transmise; --- datele personale vor fi şterse atunci când nu mai sunt necesare scopului pentru care au fost transmise. 3. România, în conformitate cu legislaţia sa naţională, se va asigura că datele personale primite de la Europol sunt protejate prin măsuri tehnice şi organizatorice :
a) să interzică accesul persoanelor neautorizate la aparatura de procesare a datelor; b) să prevină citirea, copierea, modificarea sau ştergerea neautorizată a mediilor de date; c) să prevină introducerea neautorizată de date personale şi cercetarea, modificarea sau ştergerea neautorizată a datelor personale stocate; d) să prevină folosirea sistemelor de procesare automată a datelor de către persoane neautorizate care folosesc aparatura de comunicare a datelor; e) să asigure faptul că persoanele autorizate să folosească un sistem automatizat de procesare a datelor au acces numai la datele personale pentru care li s-a dat autorizaţia de acces; f) să asigure faptul că sunt posibile posibile verificare verificareaa şi stabilirea stabilirea organismel organismelor or cărora cărora le pot fi transmise datele personale folosind echipamentul de comunicare a datelor; g) să asigure faptul că ulterior este posibil să se verifice şi să se stabilească ce date personale au fost introduse în sistemele automatizate de date sau de procesare şi când şi de către cine au fost introduse datele personale; 10
h) să prevină citirea, copierea, modificarea sau ştergerea neautorizată a datelor personale în timpul transferului acestora sau pe timpul transportării mediilor de date; i) să asigure faptul că sistemul instalat poate, în cazul unei întreruperi, să fie imediat repus în funcţiune; j) să asigure faptul că sistemul funcţionează impecabil, că apariţia unor erori intervenite în funcţionarea sistemului este imediat raportată şi că asupra datelor personale stocate nu pot interveni influenţe ale funcţionării defectuoase a sistemului. 4. Datele personale care evidenţiază originea rasială, opţiunile politice sau religioase ori alte credinţe sau care se referă la sănătate şi viaţă sexuală,vor fi furnizate numai în cazurile absolut necesare şi numai în completarea altor informaţii. 5. În cazul în care nu se mai garantează un nivel adecvat de protecţie a datelor, nu se vor mai furniza nici un fel de date personale. 6. În cazul în care Europol observă că datele personale transmise sunt incorecte, nu mai sunt valabile ori nu ar fi trebuit să fie transmise, va informa Punctul naţional focal despre aceasta care va confirma că datele vor fi corectate sau şterse. 7. Europol va păstra evidenţa tuturor transmisiilor de date personale efectuate în temeiul prezentului articol, precum şi a justificărilor pentru aceste transmisii. 8. Păstrarea datelor personale transmise de Europol nu va depăşi 3 ani. Fiecare limită de timp va începe de la data la care are loc un eveniment care conduce la stocarea acelor date. Evaluarea surselor şi informaţiilor(art.10)
1. Atunci când informaţia este furnizată de Europol, pe baza prezentului acord, sursa informaţiei va fi indicată, cât mai exact posibil, pe baza următoarelor criterii: a) când nu există nici o îndoială cu privire la autenticitatea, veridicitatea şi competenţa sursei ori dacă informaţia este furnizată de către o sursă care s-a dovedit în trecut a fi de încredere în toate situaţiile; b) sursa de la care s-a primit informaţia s-a dovedit în majoritatea situaţiilor a fi de încredere; c) sursa de la care s-a primit informaţia s-a dovedit în majoritatea situaţiilor a nu fi de încredere; d) credibilitatea sursei nu poate fi evaluată. 2. Atunci când informaţia este furnizată de Europol, pe baza prezentului acord, acurateţea informaţiei va fi indicată, cât mai exact posibil, pe baza următoarelor criterii: a) informaţii despre a căror acurateţe nu există nici o îndoială; b) informaţii cunoscute personal de către sursă, dar necunoscute personal de către oficialul care le transmite; c) informaţii pe care sursa nu le cunoaşte personal, personal, dar care se coroborează cu alte informaţii deja obţinute; d) informaţii pe care sursa nu le cunoaşte personal şi care nu pot fi coroborate. 3. România va trebui, atunci când furnizează informaţii în baza prezentului acord, să indice, cât mai exact posibil, sursa informaţiei şi fiabilitatea acesteia, pe baza criteriilor prezentate. 4. Dacă oricare dintre părţile contractante - pe baza informaţiilor deja deţinute ajunge la concluzia că evaluarea informaţiilor furnizate de către cealaltă parte contractantă necesită corecturi, va informa cealaltă parte contractantă şi va încerca să convină cu aceasta asupra amendamentelor ce trebuie aduse evaluării. 5. Dacă o parte contractantă primeşte informaţii fără o evaluare, aceasta va încerca, pe cât posibil, să evalueze gradul de încredere ce se poate acorda sursei ori informaţiei, pe baza informaţiilor aflate deja în posesia sa. 6. Părţile contractante pot conveni, în termeni generali, asupra evaluării unor anumite tipuri de date ori surse precizate, care vor trebui înscrise într-un memorandum de înţelegere între România şi Europol. 11
7. Dacă nu poate fi făcută o evaluare fiabilă sau nu există nici o înţelegere în termeni generali, informaţia va fi evaluată potrivit paragrafului 1 lit. d) şi paragrafului 2 lit. d). Corectarea şi ştergerea informaţiilor furnizate de România(art.11)
1. Punctul naţional focal va informa Europol când informaţiile transmise la Europol sunt corectate sau şterse. Punctul naţional focal va informa, de asemenea, Europol, pe cât posibil, atunci când are motive să presupună că informaţia furnizată nu este exactă sau nu mai este actuală. 2. Atunci când Punctul naţional focal informează Europol că a corectat sau a şters informaţia informaţia transmisă acestuia, acestuia, Europol Europol va corecta corecta sau va şterge şterge informaţia informaţia respectiv respectivă. ă. Europol poate decide să nu şteargă informaţia în cazul în care, pe baza unor informaţii mai cuprinzătoare decât cele deţinute de România, are în continuare nevoie să proceseze acea inform informaţi aţiee anunţâ anunţând nd Punctu Punctull naţio naţiona nall focal focal despr despree faptul faptul că inform informaţi aţiaa respe respecti ctivă vă este este păstrată în continuare. 3. Dacă Europol are motive să presupună că informaţia furnizată nu este exactă sau nu mai este actuală, va informa Punctul naţional focal care va verifica datele şi va informa Europol despre rezultatul respectivelor verificări. În cazul în care informaţia este corectată sau ştearsă de către Europol, acesta va informa Punctul naţional focal asupra corecturii sau ştergerii. Confidenţialitatea informaţiilor(art.12)
1. Toate informaţiile procesate de sau prin Europol, cu excepţia informaţiilor marcate în mod expres sau clar recunoscute a fi informaţii publice, fac obiectul unui nivel primar de securitate în cadrul organizaţiei Europol, precum şi în statele membre ale Uniunii Europene. Informaţiile care fac obiectul doar al nivelului primar de securitate nu necesită marcajul specific al unui nivel de securitate Europol, ci vor fi considerate ca informaţii Europol. 2. Părţile contractante vor asigura nivelul de protecţie primar menţionat în paragraful 1 pentru toate informaţiile schimbate în baza prezentului acord, prin mai multe măsuri, inclusiv obligaţia de discreţie şi confidenţialitate, limitarea accesului la informaţie pentru personalul autorizat. 3. Informaţiile care necesită măsuri suplimentare de securitate fac obiectul unui nivel de securitate al României sau Europol, care este indicat printr-un marcaj specific. Informaţiilor le este atribuit un astfel de nivel de securitate numai dacă este strict necesar şi numai pentru perioada necesară. 4. Nivelurile de securitate ale părţilor contractante şi denumirea acestora sunt specificate în anexa nr. 4 la prezentul acord. Nivelurile de securitate se referă la ansambluri specifice de securitate, care oferă diferite niveluri de protecţie, în funcţie de conţinutul informaţiei şi luându-se în considerare prejudiciile ce pot fi aduse, prin accesul neautorizat al informaţiilor asupra intereselor părţilor contractante. Părţile contractante se obligă să ofere protecţie echivalentă informaţiei marcate cu un nivel de securitate în conformitate cu tabelul de echivalenţă a nivelurilor de securitate din anexa nr. 4. 5. România va asigura faptul că autorizaţiile de acces şi protejarea informaţiilor marcate să fie respectate de către toate autorităţile competente cărora le-ar putea fi transmise informaţiile. Proceduri de confidenţialitate (art.13)
1.Fi 1.Fiec ecar aree parte parte cont contra ract ctan antă tă va fi resp respon onsa sabi bilă lă pent pentru ru aleg aleger erea ea nive nivelu lulu luii corespunzător corespunzător de securitate pentru informaţiile furnizate celeilalte celeilalte părţi contractante. contractante. 2.La alegerea nivelului de securitate, fiecare parte contractantă va ţine cont de clasificarea informaţiei potrivit legislaţiei naţionale sau reglementărilor care se pot aplica, precum şi de necesitatea flexibilităţii. 3.Dacă oricare parte contractantă - pe baza unor informaţii aflate deja în posesia sa - ajunge la concluzia că nivelul de securitate ales necesită modificări, va informa cealaltă parte contractantă şi va încerca să convină cu aceasta nivelul de securitate adecvat. Nici una 12
dintre dintre părţil părţilee contra contracta ctante nte nu va specif specifica ica sau nu va schimb schimbaa nivelu nivelull de secu securita ritate te a informaţiei furnizate de cealaltă parte contractantă fără acordul respectivei părţi. 4.Fiecare parte contractantă poate cere, în orice moment, modificarea nivelului de securitate atribuit informaţiei pe care a furnizat-o, inclusiv o posibilă eliminare a unui astfel de nivel. 5.Fiecare parte contractantă poate specifica perioada de timp pentru care se va aplica nivelul de securitate ales, şi orice eventuale modificări ale nivelului de securitate după această perioadă. 6.Dacă informaţiile,pentru care nivelul de securitate este modificat, au fost deja furnizate către unul sau mai multe state membre ale Uniunii Europene, Europol va informa destinatarii, la cererea Punctului naţional focal, despre schimbarea nivelului de securitate. Ofiţerii de legătură care reprezintă România la Europol(art.14)
1. Părţile contractante convin să intensifice cooperarea, prin instituirea unuia sau mai multor multor ofiţer ofiţerii de legătu legătură ră român români,i, reprez reprezen entân tândd Români Româniaa la Europo Europol.l. Sarcin Sarcinile ile,, dreptu drepturil rilee şi obliga obligaţiil ţiilee ofiţer ofiţerilo ilorr de legătu legătură, ră, precum precum şi detali detaliile ile privin privindd desfă desfăşur şurare areaa activităţii lor la Europol şi costurile aferente sunt înscrise în anexa nr. 3 la prezentul acord. 2.Europol 2.Europol va lua măsuri măsuri pentru pentru ca toate înlesnirile înlesnirile necesare, necesare, cum ar fi spaţiul pentru birou şi echipamentele de telecomunicaţii, să fie puse la dispoziţia respectivilor ofiţ ofiţer erii de legă legătu tură ră,, în sedi sediul ul Euro Europo pol, l, pe chel cheltu tuia iala la Euro Europo pol. l. Totu Totuşi şi cost costur uril ilee telecomunicaţiilor vor fi suportate de către România. 3.Arhivele ofiţerului de legătură vor fi inviolabile faţă de orice ingerinţă a oficialilor Europol. Aceste arhive vor include toate evidenţele, corespondenţa, corespondenţa, documentele, manuscris manuscrisele, ele, evidenţe evidenţele le computeri computerizate zate,, fotografiil fotografiile, e, filmele filmele şi înregistră înregistrările rile aparţinân aparţinândd ofiţerului de legătură sau deţinute de către acesta. 4.România va asigura ofiţerilor săi de legătură accesul rapid şi, acolo unde este tehn tehnic ic posi posibi bil, l, dire direct ct,, la baze bazele le de date date naţi naţion onal alee nece necesa sare re pent pentru ru ca aceş aceşti tiaa să îşi îşi îndeplinească îndeplinească sarcinile, pe durata misiunii lor la Europol. Ofiţerii de legătură care reprezintă Europol în România (art.15)
1.Părţile contractante pot conveni instalarea unuia sau mai multor ofiţeri de legătură ai Europol la Punctul Punctul naţional focal ale căror sarcini, sarcini, drepturi şi obligaţii precum şi detalii privind desfăşurarea activităţii lor şi costurile aferente vor fi stabilite într-un acord separat. 2. Punctul naţional focal va lua măsuri pentru ca toate înlesnirile necesare, cum sunt spaţiul pentru birou şi echipamentele de telecomunicaţii, să fie puse la dispoziţia respectivilor ofiţeri de legătură, în sediul Punctului naţional focal, pe cheltuiala acestuia. Totuşi costurile telecomunicaţiilor vor fi suportate de către Europol. 3. Pe teritoriul României, ofiţerul de legătură al Europol se va bucura de aceleaşi privilegii şi imunităţi ca şi cele stabilite pentru ofiţerul român de legătură care îşi desfăşoară activitatea la Europol. Art.16 reglementează responsabilitatea României şi a Europol.
1. Român România ia va fi răspu răspunză nzătoa toare, re, potriv potrivit it legisl legislaţi aţiei ei sale sale naţion naţionale ale,, de orice orice prejudiciu cauzat unei persoane fizice, rezultat în urma unor erori de drept sau de fapt în informaţiile schimbate cu Europol .Dacă aceste erori de drept sau de fapt s-au produs ca rezultat al unor date comunicate eronat ori al neîndeplinirii obligaţiilor asumate de către Europol sau unul dintre statele membre ale Uniunii Europene ori altă parte terţă, Europol va fi obligat să ramburseze, la cerere, sumele plătite drept compensaţie numai dacă informaţiile au fost folosite cu încălcarea prezentului acord. În cazul în care Europol este obligat să ramburseze statelor membre ale Uniunii Europene sau unei terţe părţi sumele acordate unei părţi vătămate drept compensaţie pentru daune, iar daunele sunt cauzate de faptul că România nu şi-a îndeplinit obligaţiile prevăzute de prezentul acord, România va fi obligată să ramburseze, la cerere, sumele pe care Europol le-a plătit unui stat membru al Uniunii Europene ori unei terţe părţi pentru acoperirea sumelor plătite drept compensaţie de acesta. 13
Părţile contractante nu îşi vor solicita reciproc plata compensaţiilor pentru daune în cazul în care compensarea daunelor a fost impusă cu caracter punitiv, a fost majorată ori se referă la daune ce nu pot fi compensate. compensate. Art.17 se referă la soluţionarea disputelor . Oric Oricee disp disput utăă între între părţi părţile le cont contra ract ctan ante te,, priv privin indd inte interp rpre reta tarea rea ori ori apli aplica care reaa prevederilor prezentului acord, care nu este soluţionată pe cale amiabilă, va fi supusă spre soluţionare definitivă unui tribunal format din 3 arbitri, la cererea oricăreia dintre părţile contractante. Fiecare parte contractantă va numi un arbitru. Al treilea arbitru, care va fi preşedintele tribunalului, va fi ales de primii doi arbitri. Dacă una dintre părţile contractante nu reuşeşte să numească un arbitru în termen de două luni de la formularea cererii de către cealaltă parte contractantă, cealaltă parte contractantă poate solicita preşedintelui Curţii Internaţionale de Justiţie sau, în absenţa acestuia, vicepreşedintelui vicepreşedintelui să facă o asemenea numire. Dacă primii doi arbitri nu ajung la o înţelegere privind numirea celui de-al treilea arbitru în termen de două luni de la numirea acestora, oricare dintre părţile contractante poate poate solici solicita ta preşed preşedint intelu eluii Curţii Curţii Intern Internaţi aţiona onale le de Justiţ Justiţie ie sau, sau, în absen absenţa ţa acestu acestuia, ia, vicepreşedintelui vicepreşedintelui să facă o asemenea numire. Dacă părţile contractante nu convin în alt fel, tribunalul îşi va stabili propria proc procedu edură. ră.Tri Tribun bunalu alull va adopta adopta deciz decizia ia cu majori majoritat tatee de voturi voturi.. În caz de egalita egalitate, te, preşedintele va avea vot hotărâtor. Decizia va fi definitivă şi obligatorie pentru părţile contractante aflate în dispută. În ceea ce priveşte denunţarea acordului, art.18 prevede că prezentul acord poate fi denunţat în scris de oricare dintre părţile contractante cu un preaviz de 6 luni. În cazul denunţării, părţile contractante vor conveni asupra păstrării şi folosirii în continuare a informaţiilor care au fost deja transmise între ele. Dacă nu se ajunge la un consens, oricare dintre cele două părţi contractante poate cere distrugerea informaţiei care a fost transmisă. Preze Prezentu ntull acord, acord, inclus inclusiv iv anexel anexelee la acest acesta, a, poate poate fi oricâ oricând nd amend amendat at prin prin consimţă consimţământu mântull reciproc reciproc al părţilor părţilor contracta contractante. nte. Toate Toate amendame amendamentele ntele şi completări completările le trebuie să fie făcute în scris. CAPITOLUL III CONCLUZII
În Capitolul I am prezentat date generale cu privire la organizaţia Europol, plecând de la modul în care a apărut ca instituţie europeană, apoi arătând care sunt obiectivele şi atribuţiile ei, aşa cum sunt reglementate în Convenţia Europol. În continuare, în acelaşi capitol am arătat modul de organizare al instituţiei (inclusiv sistemul computerizat de informaţii pe care se bazează), modul de finanţare, personalul din care este format, f ormat, cum este supus controlului şi cu cine cooperează în lume. În Capitolul II am prezentat relaţiile României cu Europol, şi în primul rând istoricul aderă aderării rii Români României ei la aceas această tă instit instituţi uţie, e, iar în detali detaliuu am arătat arătat care care sunt sunt preved prevederi erile le Acordului de cooperare semnat în 2003. Sunt câteva motive care au determinat România (şi nu numai) să adere la Europol, ca de exemplu: Conştient entiza izarea rea fenome fenomenu nului lui crimei crimei organi organiza zate, te, asemen asemenii unei unei ameni ameninţă nţări ri Conşti crescând crescândee la adresa adresa securităţii securităţii şi ordinii generale, generale, naţionale naţionale şi internaţio internaţionale, nale, ce reclamă reclamă atenţia şi efortul concertat al tuturor statelor, care trebuie să găsească soluţiile optime de cooperare şi alocare a mijloacelor şi resurselor necesare pentru a o putea preveni şi combate eficient; Realizarea unor colaborări cât mai operative, în principal, prin instituirea unor căi şi canale de schimb de informaţii şi de date operative, care să permită contracararea rapidă şi eficientă a activităţilor ilicite; 14
Statel Statelee membre membre ale Uniuni Uniuniii Europ Europen enee reprez reprezint intăă princi principal palii ii vector vectorii ai luptei luptei împotriva criminalităţii, fiind puternic angajate din punct de vedere logistic, operaţional şi financiar în combaterea acestui flagel. Sfârşitul de mileniu ne înfăţişează amploarea deosebită a activităţilor economice ce se desfăşoară în statele puternic dezvoltate din Europa, America şi Asia. Relaţiile economice intern int ernaţi aţiona onale le cunosc cunosc un dinam dinamism ism fără fără preced precedent ent,, fiind fiind int integr egrate ate noi state state şi sistem sistemee economice. Este în afara oricărei îndoieli faptul că în acest nesfârşit teritoriu al economiei se iniţiază, dezvoltă şi finalizează un număr impresionant de afaceri ilegale, care alcătuiesc ceea ce, foarte adesea, este cunoscut ca fenomenul de criminalitate a afacerilor. Frauda Frauda lezează lezează economia economia în ansamblu ansamblull ei, cauzează cauzează imense pierderi pierderi financia financiare, re, slăbeşte stabilitatea socială, ameninţă structurile democratice, determină pierderea încrederii în sistemul economic, corupe şi compromite instituţiile economice şi sociale. Preocu Preocupat patăă de proble problema ma crimin criminali alităţ tăţii ii aface afacerilo rilor, r, Comuni Comunitat tatea ea Intern Internaţi aţiona onală lă a analizat cauzalitatea şi efectele acesteia, recomandând statelor membre să adopte măsuri concrete pentru limitarea ei. Diversitatea legislaţiilor, cuplată cu particularităţile economicosociale derivând din stadiile de dezvoltare ale ţărilor europene şi celorlalte state, au făcut practic imposibilă redactarea unei definiţii precise a criminalităţii afacerilor. Cele două dimensiuni ale criminalităţii afacerilor sunt: -dimensiunea naţională , respectiv suma infracţiunilor incriminate în legile penale sau speciale ale fiecărei ţări, care se produc în interiorul sistemului economic şi financiar şi nu comportă sau nu includ elementul de extraneitate; -dimensiunea internaţională , respectiv suma infracţiunilor care se comit şi se finalizează cu participarea elementului de extraneitate (persoane, firme, corporaţii, bănci etc.). Cele două dimensiuni nu au avut şi nici nu vor avea un caracter static. Astăzi este evidentă internaţionalizarea afacerilor de tip criminal, în cele mai răsunătoare cazuri de contrabandă, evaziune fiscală, trafic de droguri, operaţiuni de import-export ilegale, s-a realizat şi perfecţionat continuu parteneriatul pentru crimă. Contrabanda cu alcool sau ţigări, traficul de droguri şi armament nu pot fi concepute fără participarea afaceriştilor aflaţi pe mai toate meridianele şi paralelele globului. În aceste condiţii Europol poate să-şi aducă aportul ei pentru limitarea sau chiar eradicarea activităţilor infracţionale tarnsfrontaliere şi să arate astfel, justeţea pentru care a fost înfiinţată.
15
BIBLIOGRAFIE I. ACTE NORMATIVE PARLAMENTUL L ROMÂNIEI ROMÂNIEI , Lege privindd organi organiza zarea rea şi 1. PARLAMENTU Legea a nr. nr. 218/ 218/20 2002 02 privin
funcţionarea Poliţiei Române, M.Of. nr. 305 305 din 9 mai 2002, 2002, www.icc.ro. www.icc.ro. PARLAMENTUL UL ROMÂNIEI, ROMÂNIEI, Legea nr.197/25.05.2004 pentru ratificarea ratificarea 2. PARLAMENT nr.197/25.05.2004 pentru Acordului privind cooperarea dintre România şi Oficiul European de Poliţie, Monitorul Oficial nr. 498 din 02.06.2004. 3. Acordul privind cooperarea dintre România şi Oficiul European de Poliţie, semnat la Bucureşti Bucureşti la 25 noiembrie 2003. 2003. 4. Tratatul privind Uniunea Europeană semnat la Maastricht ( Țările de Jos) la februarie 1992, intrat în vigoare la 1 noiembrie 1993. 5. Tratat de instituire a unei Constituţii pentru Europa la Conferinţa Interguvernamentală Interguvernamentală din 17-18 iunie 2004, text tradus în toate limbile oficiale şi semnat de către şefii de stat sau de guvern pe 29 octombrie 2004. 6. Convenţie privind înfiinţarea Oficiului European de Poliţie, în temeiul art. K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană, Convenţia privind constituirea Oficiului European de Poliţie (Convenţia Europol), încheiată încheiată la 26 iulie 1995 (JO C 316, 27.11.1995, 27.11.1995, p. 2). II. INTERNET
www.europol.europa.eu, www.europol.europa.eu, www.europeana.ro, www.europeana.ro, www.europol.eu.int. www.europol.eu.int.
16
