Universitatea Universitatea “Danubius” Galaţi Facultatea de Ştiinţe Economice G.F.A.S.E
Strategia Lisabona 2010 şi Strategia Europa 2020. Diferenţe, tranziţie, obiective
Indrumători Indrumători ştiinţifici, ştiinţifici,
Masterand,
Prof.univ.dr Georgeta Dragomir
Adrian Orzechowscki
Lector univ. dr. Mihaela Nicolau
1
Cuprins Bibliografie..............................................................................................3 Introducere................................................................................................................. 4 Cap.1 Tranziţia de la Lisabona 2010 la Europa 2020..................................................5 Cap.2 Ţintele principale ale Strategiei Europa 2020 ..........................................8 Cap.3 Semne de întrebare........................................................................................ 11 Concluzii...................................................................................................................13
2
Bibliografie 1. World Economic Forum, 2010, Global Competitiveness Report 20092010, Geneva 2. Eurostat, Structural Indicators, online May 2010 3. European Commission (EC), 2010, Europe 2020: a strategy for smart, sustainable and inclusive growth, COM (2010) 2020, Communication from the Commission, Brussels, 3.3.2010 4. Busch, K., 2010, World Economic Crisis and the Welfare State: Possible Solutions to Reduce the Economic and Social Imbalance in the World Economy, Friedrich-Ebert-Stiftung, Berlin. 5. Eurostat 6. Consiliul Uniunii Europene, Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Comitetul Economic şi Social şi Comitetul regiunilor , Iniţiativa emblematicăă a Strategiei Europa 2020: “O uniune a inovării” 7. Parlamentul European, Strategie Lisabona, site oficial http://circa.europa.eu/irc/opoce/fact_sheets/info/data/policies/lisbon/article_7207_ro.htm
3
Introducere In ultimii ani, Europa s-a confruntat cu stări fluctuante, cunoscând atât drumul ascensiunii, cât şi pe cel al decăderii, din punct de vedere economic, social şi politic. In contextul crizei economice care chiar şi în momentul de faţă afecteaza economiile statelor Uniunii Europene, au fost gândite planuri , au fost puse în aplicare strategii de salvare etc. Aflată încă sub semnul instabilităţii, Uniunea Europeană încearcă să îşi adapteze politica şi programele în funcţie de nevoile fiecărui stat. Prezenta lucrare evidenţiază plusurile aduse de Strategia Europa 2020 faţă de Strategia Lisabona 2010 şi totodată principalele noutăţi cu care prin intermediul acesteia, Uniunea Europeană încearcă să conducă statele membre spre un drum al evoluţiei, al inovării, al creşterii şi prosperităţii.
4
Cap.1 Tranziţia de la Lisabona 2010 la Europa Unul din documentele strategice de o importanţă deosebită ale Uniunii Europene este fără doar şi poate Strategia Europa 2020. Acesta priveşte atât domeniul economic cât şi cel social, având totodată rolul de a proiecta principalele direcţii de dezvoltare ale Uniunii Europene în secolul 21din perspectiva celor doua domenii amintite anterior. Totodată, Strategia Europa 2020 este văzută ca o abordare nouă strategică a Uniunii, fiind bazată o solidă documentaţie a Comisiei Europene. In principal, Strategia Europa 2020 are în componenţa sa principalele obiective pe careUniunea Europeană şi-a propus să le atingă din punct de vedere economic şi social , undeva până în anul 2020, mai precis în perioada cuprinsă între anii 2011 şi 2020. Strategia a fost constituită ca o continuare a ceea ce s-a numit Agenda Lisabona 2010, care a avut în general aceleaşi scopuri , însă pentru intervalul 2000-2010. Studiile ştiinţifice ce au vizat procesele de proiectare şi implementare a Agendei Lisabona au scos la iveală anumite neconcordanţe care au avut ca rezultat o îndeplinire la un nivel nesatisfăcător a anumitor obiective pe care strategia şi le propusese la vremea respectivă. Dintre, acestea, cele mai importante au fost :
-
un număr ridicat de obiective şi ţinte cuantificate;
-
corelarea insuficientă a obiectivelor Agendei Lisabona cu obiectivele convergenţei economice;
-
distincţia insuficientă dintre scopuri şi mijloace;
-
monitorizarea făcută într-un mod deficitar asupra statelor membre;
-
lipsa programelor de aplicare adecvată dedicate statelor membre;
-
absenţa unei asumări pe deplin din punct de vedere politic la nivel naţional.
Evident este faptul că toate aceste procese de evaluare au fost luate în calcul în momentul debutului elaborării Strategiei Europa 2020. In acelaşi timp, se doreşte ca Strategia 2020 să fie una mai simplificată şi eficientă, acest fapt putând fi cu uşurinţă observat în figura de mai jos:
5
LISABONA
EUROPA 2020
Chiar dacă implementarea Agendei Lisabona 2010 nu a avut rezultatele aşteptate, aspiraţiile Strategiei Europa 2020 au rămas la cote înalte în ceea ce priveşte obiectivele ce vizează dezvoltarea economico-socială a Uniunii Europene în următorii zece ani. Probabil că o menţinere a presiunii (una pozitivă) în ceea ce priveşte construcţia europeană din punct de vedere instituţional şi economic este un lucru extrem de benefic. Inca din start trebuie relevate anumite particularităţi cu care noua Strategie se diferenţiază de Agenda Lisabona:
-
necesitatea accentuării procesului de implementare a acţiunilor , astfel acestea căpătând o importanţă deosebită şi decisivă;
-
introducerea de mecanisme cu scopul realizării eficiente a obiectivelor prin intermediul implementării acţiunilor aferente direct în strategie (acest lucru a lipsit în Agenda Lisabona);
-
acordarea unei mai mari atenţii aspectelor sociale referitor la creşterea economică;
-
diferenţa de la o ţară la alta a obiectivelor propuse, în funcţie de blocajele ce vizează creşterea economică, dar în primul rând de condiţiile concrete;
-
în vederea realizării obiectivelor din cadrul Strategiei, politicile comunitare vor fi subordonate;
- principalul element cu rol de coordonare a implementării strategiei îi va reveni Consiliului Eropean.
6
Obiectivele Strategiei Europa 2020 în cifre.
Sursa: Eurostat Principiile fundamentale ale Strategiei Europa 2020. Prin programul său, Strategia Europa 2020 a propus trei principii fundamentale pentru constructia europeană în următorii zece ani. Astfel, se urmăreşte o creştere: 1. inteligentă care se bazează pe o economie în care procesele de producţie, circulaţie şi valorificare a informaţiei de orice natură capătă caracter democratic şi de masă, funcţionând astfel în cadrul unei reţele cu un grad al automatizării tot mai ridicat. 2. sustenabilă care se bazează pe o economie cu caracter competitiv, curat şi eficient 3. propice incluziunii având ca fundament o economie generatoare de creştere a ratei de ocupare şi coeziunii economic-socială-teritorială. Această creştere economică va avea rolul de a genera creşterea gradului şi a calităţii de integrare socială a cetăţenilor, contribuind decisiv la diminuarea şi eventual eliminarea pe cât posibil a disparităţilor de ordin economic şi social. 7
Cap. 2 Ţinte principale ale Strategiei Europa 2020 Cele cinci ţine propuse de către Europa 2020 pentru cei zece ani sunt: a. diminuarea numărului de persoane care prezintă risc de sărăcie cu 25 de procente ( aproximativ 20 de milioane de oameni); b. adoptarea trinpmului 20x20x20 adică diminuarea consumului de energiei ori creşterea eficientei energetice, creşterea pe care sursele regenerabile de energie o au şi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 20 de procente;. c. limitarea la aproximativ 10 procente a ratei de abandon şcolar de cetăţenii cu vârste cuprinse între 18 si 24 de ani; d. ponderea fondurilor publice şi private alocate pentru cercetare şi dezvoltare să fie de 3 procente din Produsul Intern Brut; e. o mai mare rată de ocupare a forţei de muncă prin intermediul participării sporite a tinerilor , a lucrătorilor cu vârste înaintate şi mai puţin calificaţi dar şi o integrare mai bună a persoanelor ce emigrează în mod legal.
Cele şapte iniţiative emblematice Prin intermediul Strategiei Europa 2020 a fost propusă implementarea a 7 programe pilot sectoriale având ca destinaţie facilitarea atingerii obiectivelor propuse cu ajutorul acţiunilor convergente, care sunt desfăşurate în aşa-numitele domenii cheie ale procesualităţii de tip economic şi social. Aceste iniţiative au în componenţa lor atât direcţii cât şi recomandări de acţiune nu doar la nivelul U.E, ci şi la nivelul ţărilor membre. Acestea sunt: 1. O platformă europeană creată în vederea combaterii sărăciei. Principalul obiectiv al acesteia este asigurarea coeziunii de ordin economic,social şi teritorial. La nivelul Uniunii Europene, se urmăreşte a se realiza o nouă evaluare privind adevvarea şi sustenabilitatea sistemelor de pensie şi protecţie socială. Totodată se urmăreşte îmbunătăţirea într-un mod gradual a ceea ce se numeşte acces la sistemul de sănătate. 8
Pe de altă parte , se mai urmăreşte ca programele de promovare a inovaţiei sociale pentru persoanele vulnerabile sau discriminate să fie supuse unei proiectări şi implementări mai atente, mai profesioniste şi mai transparente. Nu în ultimul rând, această platformă europeană, prin intermediul direcţiilor de la nivelul Uniunii mai urmăreşe să transforme metoda deschisă de coordonare atât a protecţiei sociale cât şi a excluziunii sociale într-o platformă vastă care sa presupună procese de cooperrare, pilotare dar şi schimb de bune practici în domeniu. 2. Crearea unei agente care vizează atât competenţe noi cât şi noi locuri de muncă Principalul obiectiv al acestei iniţiative îl reprezintăcrearea de condiţii în vedera modernizării pieţei muncii, care ar duce la asigurarea creşterii sustenabilităţii şi ocupării modelelor te tip social. La nivelul Uniunii Europene, se urmăreşte a se facilita şi promova mobilitatea intraeuropeană a fosrţei de muncă şi totodată o întălnire mai solidă a cererii şi ofertei de muncă. In acelaşi timp,se urmăreşte ca partea legislativă să fie adaptată în conformitatea cu principiile reglementării inteligente care ar genera producerea a noi modele de muncă. 3. Crearea unei politici industriale care să fie adaptată procesului de globalizare. Scopul principal al iniţiativei cu numărul trei îl constituie promovarea competitivităţii în domeniul industriei şi totodată exploatarea oportunităţilor pe care globalizarea le scoate la iveală. Aşadar, Uniunnea Europeană urmăreşte să dezvolte o abordare orizontală a politicii din domeniul industrial prin intermediul combinării diverselor instrumente politice, să stabilească o politică industrială capabilă să realizeze cel mai bun mediu pentru dezvoltare a unei puternice,, diversificate şi competitive baze industriale pe continentul nostru. Tot Uniunea Europeană este cea care urmăreşte, prin intermediul acestei iniţiative, să îmbunătăţească mediul de afaceri , în special partea întreprinderilor mici si mijlocii. In problematica IMM-urilor se mai urmăreşte de asemenea ca procesul internaţionalizării acestora să fie promovat mai mult. Din restul direcţiilor urmărite de Uniunea Europeană pentru această iniţiativă, se mai numără îmbunătăţirea competitivităţii turismului european, o revizuire a cadrului legislativ referitor la procesul de tranziţie a sectoarelor secundare şi terţiare la o eficienţă mai ridcată a resurselor. Ultimul aspect, dar nu cel din urmă subliniat de direcţiile Uniunii Europene îl reprezintă procesul de înnoire a strategiei care vizează responsabilitatea socială te tip corporativ. La nivel naţional. cuvântul de ordine este “îmbunătăţire”. Astfel, se urmăreşte ca mediul de afaceri şi condiiţiile de protejare a proprietăţii intelectuale să fie îmbunătăţite. Tot aici se va încerca o reducere a sarcinilor de ordin administrativ asupra companiilor şi o îmbunătăţire a calităţii legislativului ce vizează afacerile în general. 4. Eficientizarea utilizării resurselor. 9
Obiectivul principal al acestei iniţiative îl reprezintă sprijinirea pentru o orientare corectă spre o decuplare a creşterii economice de resurse şi energie. La nivelul Uniunii Europene, principalele direcţii trasate, au fost:
-
implementarea de programe pentru modernizarea şi decarbonarea transportului (Exista posibilitatea ca programul “Automobilul verde” să fie implementat.
-
o adoptare şi implementare unei ediţii revizuite a planului pentru eficienţa energetica, principalul scop fiind crearea unui impact în modelele de consum şi producţie.
-
adoptarea unei iniţiative pentru perfecţionarea reţelelor europene de energie.
- punerea accentului pe promovarea surselor de energie regenerabilă. La nivel nţional se urmăreşte:
-
excludderea subvenţiilor ce prezintă un real pericol pentru mediu
-
folosirea de instrumente de piaţă în vederea adaptării metodelor de producţie şi metodelor de consum;
-
îmbunătăţirea infrastucturii într-un mod inteligent, privind transportul energiei.
-
incurajarea economisirii energiei.
5. O agendă pentru sectorul digital din Europa. Scopul principal al implementării acestei agende este dobândirea de avanaje de ordin economic şi social de pe piaţa digitală, bazată pe aplicaţii ultramoderne care utilizează internetul şi pe interoperabilitate. La nivelul Uniunii Europene, direcţiile trasate în cadrul acestei iniţiative sunt:
-
înfăptuirea pieţei unice online;
-
crearea şi susţinerea unui cadru legal capabil să ajute la stimularea investiţiilor din infrastructură
-
crearea şi dezvoltarea unei politici de spectru cât mai eficientă
-
încurajarea şi facilitarea folosirii fondurilor strucurale în vederea implementării acestei agende digitale
10
-
introducerea procesului de alfabetizare digitală prin intermediul promovării accesului şi utilizării a tot ceea ce îneamnă internet La nivel nţional, se doreşte a fi proiectate anumite strategii cu caracter operaţional care privesc internetul rapid şi accesarea de fonduri pentru finanţarea acestora. Totodată se doreşte a fi stabilite un cadru legal în vederea coordonării acţiunilor publice pentru diminuarea costurilor de implementare ale reţelelor. Nu în ultimul rând, se vrea o promovare a ceea ce înseamnă introducerea şi utilizarea accesibilă a servociilor moderne online.
6. Tineretulîn mişcare Ideea principală a acestei iniţiative este ca performanţa atractivităţii la nivel internaţional a performanţelor învăţământului de talie european odată cu creşterea calitativă a nivelurilor de pregătire (învăţământ +training) în Uniunea Europeană. La nivel naţional, se doreşte o investire eficientă a fondurilor în sistemele educaţionale şi de training la absolut toate nivelurile dar şi o îmbunătăţire a efectelor care apar în dreptul activităăŢţii educaţionale , fiind urmărită reducerea gradului de abandon şcolar. La nivelul Uniunii Europene se încearcă acţionarea pe mai multe planuri. Astfel, se va pune accent pe modernizarea învăţământului superior, încurajarea recunoaşterii pentru pregătirea de tip formal şi informal, promovarea antreprenoriatului ( a se vedea cunoscutele programe de mobilitate destinate tinerilor) şi nu în ultimul rând consolidarea şi întărirea mobilitAţii programelor destinate celor care vor să studieze în alte ţări. După cum se poate observa, se fac eforturi susţinute pentru ca rata şomajului în rândul tinerilor până în 30 de ani să se afle la cote cât mai scăzute cu putinţă. 7. Uniunea inovării. Ultima, dar nu cea din urmă iniţiativă a Strategiei 2020 îşi propune în principal să reorienteze trio-ul dezvoltare-cercetare-inovare spre provocările din momentul de faţă, adică schimbările climaterice, energia, sistemele de sănătate, aspectele ce ţin de partea demografică şi eficienţa energiei şi resurselor. La nivel naţional, o atenţie sporită va fi acordată reformei trioului dezvoltare-cercetareinovare din cadrul sistemelor naţionale şi a celor regionale. Va fi asiguratde asemenea un stoc suficient de cunoaştere mai ales în domeniile ingineresti şi exclusiv în matematică. La nivel continental tot ceea ce ţine de sprijinirea procesului de inovare va fi întărit .
Cap. 3 Semne de intrebare. 11
Personal, în studierea obiectivelor pe care Strategia Europa 2020 şi le-a propus, a fost imposibil să nu observ anumite elemente care par “trase de păr”. De exemplu, în cazul în care rata de oupare a forţei de muncă este de 75 de procente, ar însemna că rata şomajului s-ar situa undeva în jurul a 25 de procente. Niciodată în istorie, niciun stat membru al Uniunii nu a atins această cifră, excepţie făcându-se în perioada postbelică de secolul tercut, deci este greu de crezut că acest scenariu să mai fie valabil în zilele noastre, având în vedere faptul că urmele crizei economice sunt încă adânci. Tot la capitolul semne de întrebare se înscrie şi problematica reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră. Aceasta, în perioada 1990-2010 s-a produs cu mai mult de douazeci de procente, însă nu graţie aplicărilor tehnologiilor cu efect nepoluant sau a dezvoltării de programe în acest sens, ci din cauza repetatelor crize prin care statele Uniunii au trecut , dar mai ales din cauza subdezvoltării. In anul 2010, doar două ţări din lume (Finlanda şi Japonia) au respectat c riteriul finanţării procesului de cercetare dezvoltare, Statele Unite fiind şi ele aproape de rezolvarea acestei probleme. COnsider că niciun responsabil nu s-a gândit la cum vor soluţiona această problemă cele 27 de state membre aale Uniunii Europene într-o perioadă de 10 de ani în contextul în care nici în ultimii 20 nu s-a produs vreo apropiere semnificativă de ţintele propuse. Nu în ultimul rând s-a admis că rata abandonului şcolar în rândul populaţiei să fie undeva în jurul a 10 procente , însă nimeni nu a dat o alternativă pentru aceştia. Totuşi, cel mai sumbru scenariu ar fi analfabetismul. De mirare este faptul că Strategia 2020 nu prevede niciun tip de sancţiune pentru statele care nu îşi îndeplinesc obiectivele . Dacă în cazul Strategiei Lisabona Uniunea Europeană avea mult mai multe ambiţii, acum nu înţelegem de ce anumite obiective propuse de aceasta nu mai sunt luate în calcul de actuala strategie. Este just faptul că spre deosebire de momentul în care Strategia Lisabona a fost adoptată, contextul actual este mult diferit, mai ales dacă stăm să reflectăm asupra situaţiei economice grele cu care Europa se confruntă în momentul de faţă.
12
Concluzii Aşa cum am putut vedea, spre deosebire de Lisabona 2010, Strategia Europa 2020 are planuri măreţe în ceea ce priveşte dezvoltarea fiecărui stat în parte. Obiectivele propuse de autorităţile de la Bruxelles nu sunt imposibil de realizat, însă eforturile în vederea atingerii aşteptărilor vor trebui să fie foarte mari. Trebuie acordată în schimb o atenţie deosebită evoluţiei situaţiei economice dat fiind faptul că pasa proastă prin care trece Uniunea Europeană din punct de vedere economic încă nu a trecut. Cert este faptul că priin intermediul Strategiei Europa 2020, statele membre ale Uniunii Europene vor putea cunoaşte oimportantă maturizare şi totodată vor fi capabile acum să îşi gestioneze cu o mai mare atenţie banii, din toate punctele de vedere. Totuşi, pentru realizarea obiectivelor este nevoie de răbdare şi de transparenţă în ceea ce priveşte acţionarea în vederea atingerii scopurilor. Nu ne rămâne decât să sperăm că în momentul când se va trage linie, Europa se va afla pe o pantă ascendentă din punct de vedere politic, economic şi social, iar Uniunea Europeană, după strategii şi crize economice va deveni un organism puternic în adevăratul sens al cuvântului.
13
