Ministerul Educaţ iei iei Naţ ionale ionale Centrul Naţ ional ional de Evaluare şi Examinare
Examenul de bacalaureat național 2018 Proba E. c) Istorie Varianta 2 Filiera teoretic ă, profil umanist, toate specializ ările; Filiera voca ţ ţional ional ă - profil artistic, toate specializ ările; - profil sportiv, toate specializ ările; - profil pedagogic, specializ ările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator, instructor pentru activit ăţ ăţ i extra şcolare, pedagog şcolar; - profil teologic, toate specializ ările. • •
Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte) Citiţ i,i, cu atenţ ie, ie, sursele de mai jos: A. „Când izbucne şte revolu ţ ia ia la Paris, în februarie f ebruarie 1848, unii dintre tinerii revolu ționari, cum sunt fraţ iiii Brătianu, se află la Paris. Se întorc [...] în ţ ar ară, unde domneau, la Bucure şti, Gheorghe Bibescu, iar, la Ia şi, Mihai Sturdza, şi încep s ă comploteze pentru a r ăsturna aceste guverne sau pentru a impune domnului reforme democratice. În martie 1848, se preg ăteşte un complot în Moldova, dar este descoperit şi imediat în ăbuşit de Mihai Vod ă Sturdza. Unii sunt închi şi, alţ iiii reuşesc să fugă în străinătate, astfel încât revolu ţ ia ia din Moldova este neizbutit ă din capul locului. În Ţara Româneasc ă în schimb, unde exista de altfel o burghezie mai dezvoltat ă decât în Moldova, tineretul revolu ţ ionar ionar reuşeşte să mobilizeze popula ţ ia, ia, să meargă până şi la sate [...]. Începe o adevărată revoluţ ie, ie, cu Proclama ţ ţ ia (9 iunie 1848); se întinde apoi la Bucure şti, unde se ia de la Islaz (9 impune domnului Bibescu o proclama ţ ie ie pentru a face schimb ări [...]. Vodă Bibescu, dându- şi seama că există riscul unei interven ţ iiii străine pentru a în ăbuşi aceast ă mişcare, după două zile abdic ă şi pleac ă în străinătate. Timp de trei luni va rezista un guvern condus de ace şti tineri revolu ţ ionari ionari [...].” (N. Djuvara, O scurt ă istorie ilustrat ă a românilor )
iei [de la 1848] a l ăsat nerezolvate dou ă probleme fundamentale ale B. „Eşecul revolu ţ iei făuririi naţ iunii iunii române – Unirea Principatelor şi Independen ţ a. a. Totuşi, [...] paşoptiştii aveau s ă realizeze recunoa şterea de facto a uneia cât şi a celeilalte de c ătre Marile Puteri. Unioni ştii români, cum erau denumi ţ i partizanii dobândirii statutului de na ţ iune iune de sine st ătătoare, şi-au susţ inut inut fără încetare cauza, dar, modera ţ i de experien ţ a revolu ţ iei, iei, au folosit tactul în tratativele cu Marile Puteri.
Criza rela ţ iilor iilor interna ţ ionale, ionale, care a dus la R ăzboiul Crimeii, a oferit unioni ştilor deschiderea c ăutată. [...]. Prin Tratatul de la Paris din 1856, care a pus cap ăt Războiului Crimeii, puterile au subscris la dou ă cerinţ e exprimate de mult timp de c ătre intelectualii şi politicienii români. În primul rând, au a şezat Moldova şi Ţara Româneasc ă sub protecţ ia ia lor colectiv ă, descurajând prin aceasta vreo interven ţ ie ie viitoare rus ă şi otomană şi cerând Austriei s ă-şi retragă armata de ocupa ţ ie ie aflat ă acolo din 1854 şi, în al doilea rând, au recunoscut dreptul românilor înșiși de a avea un cuvânt de spus în leg ătură cu stabilirea formei de guvern ământ. Oferindu-li-s Of erindu-li-see o astfel de ocazie, majoritatea românilor n-au mai l ăsat niciun dubiu în privin ţ a dorin ţ ei ei lor de unire şi independen ţă [...].” (K. Hitchins, România 1866-1947 ) Pornind de la aceste surse, r ăspunde ţ i la următoarele cerin ţ e: e: iul românesc precizat în sursa A. 1. Numiţ i un conduc ător politic din spa ţ iul 2 puncte 2. Precizaţ i, 2 puncte i, din sursa B, o informaţ ie ie referitoare la Tratatul de la Paris. iona ţ i cele dou ă state române şti la care se refer ă atât sursa A, cât şi sursa B. 6 puncte 3. Menţ iona 4. Scrieţ i, i, pe foaia de examen, litera corespunz ătoare sursei care sus ţ ine ine că românii sunt implicați în tratative cu Marile Marile Puteri. 3 puncte 5. Scrieţ i o rela ţ ie ie cauză-efect stabilit ă între două informaţ iiii selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informa ţ iiii (cauz ă, respectiv efect ). ). 7 puncte 6. Prezentaţ i alte dou ă fapte istorice referitoare la consolidarea statului român modern, 6 puncte desf ășurate în secolul al XIX-lea, în afara celor la care se refer ă sursa B. ionaţ i o constant ă în desf ășurarea ac țiunilor la care particip ă românii la începutul 7. Men ţ iona 4 puncte secolului al XX-lea pentru realizarea României Mari.
Probă scrisă la istorie
Varianta 2 Pagina 1 din 2
Ministerul Educaţ iei iei Naţ ionale ionale Centrul Naţ ional ional de Evaluare şi Examinare
SUBIECTUL al II-lea Citiţ i,i, cu atenţ ie, ie, sursa de mai jos:
(30 de puncte)
„Insuccesul suferit în iunie 1462 nu l-a f ăcut pe Ștefan cel Mare s ă abdice de la planul de încorporare a cet ății Chilia la Moldova, cum fusese în timpul domniei lui Alexandru cel Bun și până în anul 1448, deoarece dac ă rămânea în afara Moldovei putea fi oricând atacat ă de turci. [...] Supărarea regelui Ungariei [Matei Corvin] a crescut și din cauza incursiunilor f ăcute sau ordonate de Ștefan în Transilvania, cu scopul de a-l captura pe Petru Aron. [...] Cucerirea Chiliei de domnul Moldovei a fost considerat ă de regele Matei ca [...] un act de agresiune împotriva regatului s ău și ca o lovitur ă grea dat ă comerțului f ăcut de p ărțile răsăritene ale Ungariei. [...] Atent la mișcările forțelor armate otomane, Ștefan cel Mare [...] a men ținut [...] cele mai strânse rela ții posibile cu Transilvania, în special cu ora șele principale, ca Bra șovul și Bistrița, din și prin care î și putea procura armament și mai ales arme de foc. Polonii i-au promis ajutor militar împotriva oric ărui dușman, dar numai dup ă depunerea omagiului personal. Domnitorul Ștefan cel Mare s-a declarat de acord cu prestarea acestei forme de omagiu [...] la care oficialit ățile polone în frunte cu regele, țineau foarte mult, fiindc ă potrivit normelor și practicii feudale, f ără «închinarea personal ă» niciuna din p ărți nu se considera obligat ă să respecte clauzele tratatelor încheiate. [...] Regele [Poloniei] Cazimir al IV-lea și-a luat obliga ția ca să-l sprijine cu toate for țele sale împotriva oric ărui dușman și în special împotriva turcilor și tătarilor. Ajutorul polon promis împotriva du șmanilor Moldovei a fost inexistent, fiindc ă Polonia se afla în conflict cu Ungaria, pentru Boemia.” (N. Grigora ș, Moldova lui Ștefan cel Mare ) Pornind de la aceast ă sursă, răspundeţ i la urm ătoarele cerin ţ e: e: 1. Numiţ i un domn al Moldovei precizat în sursa dat ă. 2 puncte 2. Precizaţ i secolul la care se refer ă sursa dat ă. 2 puncte 3. Menţ iona ionaţ i cetatea cucerit ă de domnul Moldovei și un motiv al acestei ac țiuni, la care se refer ă sursa dat ă. 6 puncte 4. Menţ iona 6 puncte ionaţ i,i, din sursa dat ă, două informaţ iiii referitoare la Transilvania. Transilvania. i, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la rela țiile politice stabilite între 5. Formulaţ i, 10 puncte Moldova și Polonia, sus ţ inându-l inându-l cu dou ă informaţ iiii selectate din surs ă. i, printr-un fapt istoric relevant, afirma ţ ia ia conform c ăreia reprezentantul unei 6. Argumentaţ i, institu ții politice centrale din spa țiul românesc se implic ă în relațiile interna ționale din secolele al XVII-lea – al XVIII-lea prin ac țiuni militare sau diplomatice. (Se puncteaz ă prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprim ă cauzalitatea şi concluzia.) 4 puncte
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte) Elaboraţ i,i, în aproximativ dou ă pagini, un eseu despre totalitarism în Europa şi în România, în perioada postbelic postbelic ă, având în vedere: - precizarea unei ideologii totalitare care exist ă în Europa și în România în perioada postbelică; - menţ ionarea ionarea a dou ă practici politice totalitare utilizate în România postbelic ă și a câte unei caracteristici a fiec ăreia dintre aceste practici; - prezentarea unui fapt istoric referitor la participarea României la R ăzboiul Rece , în perioada
stalinismului; - formularea unui punct de vedere referitor la atitudinea României în rela țiile interna ționale din perioada na țional-comunismului şi susţ inerea inerea acestuia printr-un argument istoric. ierea Notă! Se puncteaz ă şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezent ării, eviden ţ ierea relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprim ă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spa ţ iu iu precizat ă.
Probă scrisă la istorie
Varianta 2 Pagina 2 din 2
