,,u.,/,J,l"l
Adriarr Stoica rr.!"
....,"":
-__ . .
r 1. r 1 1
lliilrlilrrr l rlilrrr '1i.
i:
:"::::
*,r:i::i':'i.',iii:i'iii@glEC'l'IA : : i : : .: : : ; ; : i
]i:1'.ii"t:^'li.ji*i'qii.lr+ iL."
::::1- ,,.,lrititi.ir+";+-i.
.r.
tl.J
.i1.
' 1 :1 11 ! nj 11 : r 1 '
1 1i 11 1
\-
..:iii
..,.:
j:r''
j.
i:
iEqraluarea
prosresului scolar
I)e la teorie la practici
HUMANITAS
EDI]CATIONAL
TIPoLoGTA
Capitolul
Tipologia itemilor
rrEMrLoR
51
barea ,,ce trebuie sd evaluim?" giaceasta d.eoarece, dati obiectivele forrnulate, se presupune ca intregul proces de predare-invifa-
re-evaluare concuia la realizarea lor. Deoarece orice item testeazi unul sau mai multe obiective, acestelyor fi precizate i:raintea enunlului itemului. Nu trebuie uitat nici chPa ci intre obiectivele de evaluare gi itemi eistd legdturd foarte strdnsd. De aceea: inainte de construirea itemului formulafi obiectivul pe care acesta il testeazd.
4.1. Taxonomii 9i domenii
Inainte de a trece la descrierea tipurilor de itemi (,,tipologia itemilor"), modului lor de proiectare scriere, cdt gi la exemplificdri, credem cd este util sd facem cAteva precizdri. hr prhnul rdnd, asa cur4 sunt clasificali gi prezentafi in literatura de specialitate, ,,itemii" apar, cu precidere, i:r legiturd cu testele scrise. Unii autori au extins noliunea de item 9i la celelalte instrurnente de evaluare, dar, aga cum menlionam, aceasta reprezinti
caracteristicd testelor. hr sI doilen rfutd, definilia item-ului poate fi formulatd intr-o manieri simplificati, dar gi intr-un sens mai larg. Irr sens rcshrins, iternii reprezinti clcmentele componcnte ale unui instrument de evaluare gi pot fi: simple intrebdri, un enun! (cu sau firi elemente grafice) urmat de intrebare, exercifii gi problernc, htrebiri structurate sau de tip eseu. iu sens larg sensul pe care il vom utiliza in aceastf, carte itemii reprezintd nu numai elementele menlionate mai sus, dar gi tipul de rdspuns agteptat din partea elevului. Pe scurt: item
intrebare + rlspuns agteptat
in functie de tipul iternului, rezultatul agteptat poate confine simpla menlionare rispunsului corect (in cazul itemilor obiectivi) sau criteriiie de evaluare corectitudinii iternului ,,baremul" de notare in cazul celorlalte tipuri de itemi. ht nl treilea rfrnd,conceptul de item este strdns legat de cel de obiec-
Am vizut
capitolulz
cd modul cel mai
util de scriere iteoperalionale La baza obiectivelor operafionale stau taxonomiile obiectivelor ed ucafionale, dintre care cea mai cunoscutd este taxonomia lui B. Blo-
p.ornegte de la definirea obiectivelor Til|t. definirii
om publicatd in 1956 (domeniul cognitiv). in ciuda limitelor 9i criticilor aduse, aceasta stat IabazaJetorlalte taxonomii, compilale, Prlntre altii, de R. Gagn6, G. Madaus, L. D,Hainaut, p. Guiford, R' Tylor. Sunt de remar.it oi.i d.oui aspecte importante. Mai intai, taxonornia obiectivelor domeniului cognitiv s-i impus cu prioritate ir:r literatura pedagogicd gi, ir:r .orrr.Iirrle, ir:r randul profesorilor.
Abordarca irrtr-o mtrsurtr echilibrattr celorlalte doud don-rcnii conrportamentale afectiv gi psihomotor impune ca ncccsitatc obiectivd pcntru realizarei idealului educalional. Acest clcziclcri-rt Poate atins gi printr-o evaluare eficientd, rezultatelor invililrii prin utilizarea unor metode gi tehnici complementare de apreciere progresuiui gcolar (vezi si capitolul 7). Apoi, taxonomia lui Bloom stat la baza definirii obiectivelor spccifice anumitol discipline gcolare care vin in sprijinut unor acliurri evaluative eficiente i,n domeniul cognitiv. Vom da in continuarc dor-rir exemple: Colthaur gi Fines (7ggl, p, 15) sugereazi L0 niveluri cognitivc la istot'ie: insugirea vocabularului Analiza Mcmorarea Extrapolarea Infelegerea Sinteza Stabilirea relaliilor Evaluarea
57
EVALUAREA PROGRESULUI 9COLAR. DE LA TEOIIIE LA PRACNCA
School Mathematics Study Group (SMSG) de la Universitatea Stanford, SLJA, ficut urmdtoarea clasificare obiectivelor la matematici (Mac Kensie et al., 1975, p.724): alege
cunoagte
analiza exprima sintetiza A manipula Nu ne propunern aici sd discutim in detaliu limitele fiecXrei taxonomii. Vom menliona doar doud dintre acestea, deoarece au legituri directi cu tema cirfii. Prima se referi la nedelirnitarea clard categoriilor comportamentale, acestea neexcluzAndu-se reciproc. in programele de examen nivelurile cognitive sunt conla virsta de L6 ani clin Anglia siderate fie separat, fie grupate. in acest fel s-au creat ,,minitaxonomii" pentru diferite discipline, compuse din ,,domenii" gi ,,subdorrrenii". Domeniu
un nivcl cognitiv sau grupe de niveluri cognitive
in plus, dorneniile 9i subdomeniile pot combina categoriile comportamentale ale mai multor taxonomii. Exctryslc (IGCSE, 7996,p. 3): Discipllna Gcograf ie
Domenlile cognitivo 1. Cunoagtere gi infelegcre 2. Analizd 3. Evaluare
4. Investigare Matematicd
1. Cunoagtere gi infelegere 2. Tehnici de calcul gi aplicare 3. Rezolvare de probleme
t-ilnba maternd
1. Citire
2. Scriere 3. Ascultare 4. Vorbire
TIPOLOGIA
ITEMILOR
53
Cea de doua vtzeazd, obiectivele operalionale la mare modd in anii '60 '70 derivate din taxonomii. j. Popha (r99s, p. 79-80) remarcS. faptul cd, in ilrcercarea de trece de la obiectivele generale, vagi la obiective mdsurabile, precise, autorii au fdcut mare gregeali in aceea cd cele din urmd au fost definite intr-un mod prea specific. Cei care le utilizau profesorii, ir.r special fost cople;ifi de sute 9i sute de obiective operalionale la disciplini. De aceea au irecetat sd le foloseasci. Solulia ar fi aceea de formula ceva mai general obiectivele operalionale, acestea rdmdnAnd totusi misurabile. in concluzie, indiferent de limitele pe care le au sau de criticile care le-au fost aduse, taxonomiile au introdus mai multd rigoare si coeren!6 ire activitdfile evaluative. datd stabilite domeniile cognitive gi obiectivele operalionale aferente acestora se poate trece la elaborarea itemilor. Tipul itenrilor
determinat de patru factori importanli: nivelul gi tipul de rezultate alc invdldrii (de exemplu, pentru operalii nlintale superioare se utrbzeazd itemi al cdror rdspuns elevul trebuie s5-l construiasci); modalitililc concretc prin care pot fi valorificate rezultatele oblinute in urma testirii prin itemii respectivi (de exemplu, itemii obiectivi permit analize statistice riguroase privind rezultatele oblinute); caracteristicile elcvilor cdrora li se adrescazi iternii 9i spccificul discipiinei (dificultatea itemilor va fi adaptatd nivelului de prcgiitirc clcvilor); timpul efectiv disponibil pentru proiectarea 9i administrarea itemilor, precum ;i pentru administrarea 9i prelucrarea rezultateior oblinute (de exemplu, p€ntru activitdli evaluative cu mizd, mare exarnene, testdri nalionale elaborarea itemilor va tine seama de toate exigenlele gtiinfifice). 4.2.
Tipuri de itemi
Clasificarea itemilor se poate reahza in funcfie de mai multe criterii. Dintre acestea doud sunt mai importante: obiectivitatea in notare 9i tipul de rdspuns agteptat. hr final vom vedea cd, degi
54
EVALUAREA PRoGRESULUI 9COLAR. DE LA
a) Clasificarea itenilor fu funclie de obiectiaitatea notdrii
Obiectivitatea in notarea unui instrument de evaluare reprezir'ftd, aldturi de validitate 9i de fidelitate, principala preocupare celor care proiecteazd aceste instrumente. este perfecti i:r cazul i:r care elevul nu are de construit rdspunsul descregte pe mdsurd ca rdspunsul este mai elaborat. Pe de alti parte, nu numai tipul de rdspuns contribuie Ia cregterea obiectivitdlii in notare, ci gi schema baremul in funclie de care se apreciazd, un anumit rdspuns. schemd de notare ambigui poate genera un grad acccntuat de subiectivism chiar dacd rdspunsul asociat item-ului este urul scurt (un propozifie sau frazd). Din punctul de vedere al obiectivitdlii in notarea acestora, itemii se impart in urmitoarele categorii gi subcategorii:
1.
Itemi obiectivi
2.
Itemi semiobiectivi
3.
Itemi subiectivi tip rczolvare de problemc
1.L. Iterni cu alegcre duali 1.2. Itemi cu alegere multipli 1.3. Itemi de tip pereche 2.1. Itemi rdspuns scurt 2.2. eb dri struc turate 3.1. Itcrni de 3.2. Itemi de 3.3. Itemi de
eseu structurat
tip eseu nestructurat
b) Clasificarea itemilor tn funclie de tipul de rdsptrns apteptat
Potrivit criteriu, itemii se impart in doud Din prima fac parte itemii pentru care rdspunsul este selectat sau marcat dintr-o listd de opfiuni. Cu alte cuvinte, elevul nu trebuie sd construiascd rdspursul. Penlru face paralel5 cu clasificarea precedenti putem spune cd itemii din aceastir subcategorie corespund itemilor obiectivi. Cea de doua subcategorie este formatd din itemii ai cdror rdspuns trebuie elaborat, fie acesta 9i un singur cuvAnt sau un grup de cuvinte. La fel, prin comparafie clasificarea de la a), itemii acestei subcategorii corespund itemilor semiobiectivi gi celor sr
rhi ecti rri
TrpoLoGrA
LA PRACICA
rrEMiLoR
55
in forma in care au fost prezentate, categoriile gi subcategoriile
de iterni de mai sus reprezintd
taxonomie
tipologiei itemiloideou-
rece atit capacitdfile intelectuale solicitate elevilor parcurg drumul de la simplu complex, cit 9i faptului cd rdspunsul solicitat cregte
in complexitate de la o categorie de itemi la alta. In continuare volrr descrie gi exemplifica fiecare tip de item menlionat. 4.3.
Itemi obiectivi
Denumirea itemilor obiectivi derivd din acuratelea ,,obiectivitatea" cu carc acegtia sunt notafi. Rdspunsul corect al ficcdrui item este unul singur, iar elevul trebuie s5-l aleagd dintr-o listd de variante plauzibile 9i paralele. 4.3JI".Itemi cu alegere duali. Itemii cu alegere duald oferd posibilitatca elcvilor si alcagd rispu-nsul corect din douf, variante: aclevirat fals, da nu, corect incorect, fapt opinie. Acest tip de itemi poatc fi folosit (L. M. Carey, 1988, p. sd testeze insugirea unor cunogtinfe. Elevilor li se va cere sd determine dacd definilie, reguld sau un principiu sunt formulatc corccU sd deterrnine dacd elevii pot utiliza definifie pentru face difcrite clasifictrri; si determine dacd elevii pot aprecia corectitudinea unui fapt sau material prezentat; sd testeze capacitatea elevilor de evalua un material. De exemplu, dupi i:rsu;irea unui material selectat, elevii vor fi intrebati daci sunt sau nu de acord cu modul ir care materialul a fost evaluat; sd aplice principii pentru judeca acuratelea unor relalii de tip cauzd.
efect.
Exemple a) Cunoasterea unor definifii,
proprietifi
sau
principii.
Obiectia; elevii vor fi capabili sI recunoascd, in scris, definilia particulelor electrice pozitive, neutre gi negative. Enrurt: (N. Cronlund, 1,981,, p. 165). Citeste unnltoarea afirmatie.
56
EVALUAREA PRoGRESULu 9CoLAIT. DE LA TEoRIE LA PRACTICA
Daci afirmafia este adevlratd incercuiegte litera A. DacI afirmalia este falsd incercuiegte litera F.
Particulele electrice cu sefirn negativ se nume sc neutroni. fr
In exemple precum cel de mai sus, elevul poate gti cd afirmalia nu cunoagte in mod necesar rispunsul corect. Mai mult, cAnd eievul nu gtie dacd rdspunsul este adevdrat sau fals, el are totugi 50% sanse pentru a-l ghici. in aceste condi;ii se utilizeazd,o variantd modificati intrebdrii. Elevului se cere sd transforme afirrnalia intr-una adeviratd. Iatd cum se modificd rdspunsul este falsd, dar
prczentat: Ettttttl: Citegte afirmafia urmdtoare. in cazul in care apreciczi cd afirmafia este adevdratd i:rcercuiegte litera A. in cazul in carc consideri cd afirmalia este falsd incercuiegte litera si inlocuiegte cuvAntul subliniat pentru face afirmatia adevdratd. Scrie acest cuvAnt in spaliul liber dupd litera F. (.91t:9!l:.91]) Particulcle clectrice cu senu-r negativ se nurncsc
TIPOLOGIA
A, Nu
3. Unele plante nu au nevoie de rece isi asigurd hrana de la alte plante.
soarelui, deoa-
57
Recomandiri privind construirea itemilor cu alegere duali
(vezi L. M.Carey, P. 135-136; N. Gronlund, p.767-170;I. Neacqu 9i
A. Stoica p. 4G47). a) Furni zareaunor indicafii clare privind modul in care elevul va da rSspunsul. De exemplu, incercuirea unei litere sau unui cuvant, scrierea in spaliul liber dinaintea itemului 9.a.; b) Furni zarea unei explicalii clare privind tipul de judecati pe care elevul il va face: adevirat fals; corect incorect; da nu; acord dezacord; fapt opinie. c) Evitarea enunLurilor foarte gencrale, atunci cAnd se solicitd aprecierea lor drept adevdrate sau false. Enunlurile generale sunt in majoritatca cazurilor false. Exceplie fac enunlurile generale modificate, dar modificdrile respective pot da indicii elevurdspunsului corect. lui
Exemple
L9.u.tr.g.I.i.
b) Capacitatea de diferenlia fapte de opinii. Enunt: Citegte afirmaliile de mai jos. Dacd afirmalia reprezintd un fapt real, incercuicgte litcra (fapt). Daci afirmalia rcprezinti opinie, incercuiegte litera (opinie). 1. Parlamentul Romdniei este format din doul camere: Senatul gi Camera Deputafilor 2. Dintre mijloacele de informare i:r masi ziarele au cel mai mare impact asupra publicului. identifica relalii c) tip cauzd-efect. Exemplu (Gronlund, 1981,, p. I6a) '+ ?. Infiecnre dintre urmitoarele enunfuri, nntbele pdrfi sunt adevdSarcina ta este si apreciezi dacd partea doua explicd de cc este adevdratd prima parte. Daci aceasta este situ a,tii,incercuicgte Da. In caz contrar Nu. D.l N9 1. Frunzele sunt esenliale pentru copac, deoarece asigurd umbra pentru trur-rchi. Da \--l 2. Balenele sunt mamifere, deoarece sunt foarte mari.
ITEMILOR
1. Prc;cdintcle Rominici este dcscmnat prin alcgeri. 2. Pregedintele Rominiei este in mod normal desem-
nat prin alegeri.
este, in general, adevirati, dar aceasta trebuie judecatd drept falsd, deoarece existtr situafii bine deterrninate i:r care funcliile Pregedintelui sunt indeplinite de altd persoana (Pregedintele Parlamenhrlui, Primul-ministru etc.)
in primul exemplu afirmafia
d) Evitarea enunlurilor cu slabi relevanle din punct de vedere educafional. in i:rcercarea de elabora enunluri care sX fie fdrd dubiu adevdrate sau false, se ajturge la formularea unor itemi vedere al rezultatelor incu slabi semnificalie din punct
vd!irii.
RomAnia 9i-a proclamat independenla irr anul 1877
e) Evitarea enunfurilor in care apare negafie. Nu se foloseqte dubla negafie. Dacd totugi se folosegte negafia, atunci particula (de exemplu, Prin subliniere), ,frv" tiebuie scoasd in din neatenlie sd nu obserca putea s-a elevii in caz contrar
ve.
1. CuvAntul elev nu este un adjectiv'
Reformulare: 1. CuvAntul elev este un substantiv'
58
EVALUAREA PRoCRESULu gCoLAR. DE LA TEoRIE LA PRACnCA
Nu
TIPOLOCIA ITEMILOR
se folosegte dubla negafie:
@F
2.
Nici una dintre etapele experimentului nu
inutili.
fost
Reformulare:
2. Toate etapele experimentului au fost necesare. f) Includerea singure idei in enun!, cu exceplia cazului in care itemul testeazd capacitatea elevului de determina cauzalitatea sau corelalia doud enunluri. RAma nu ved.e, deoarece are ochi simpli. Cele elemente (i) rdma nu vede, (ii) rAma are ochi simpii, (iii) relaSa de cauzalitare dintre (i) 9i (ii) pot
fi,
Acest
fi:r
opinia elevilor; adevdrate sau false.
produce confuzie 9i influen feazd,gdsirea de cdtre elev explicaliei pentru rispur-rsul corect.
rdspunsului corect sau
Elirninarea repetdrii unei pdrli dintr-un enunf comun mai mul-
tor itemi.
L. CuvAntul 2. Cuvdntut 3. CuvAntul 4. Cuvintul
copac este un substantiv. trist este un substantiv. elev este un substantiv. zboartr este un substantiv.
Aceste enunturi pot fi rezumate intr-ur-rul singur dupi urmeazd: Pentru fiecare dintre cuvintele de mai jos incercui ti ,,Da', cand cuvAntul este un substantiv gi ,,Nu" in caz contrar. 1. Student 2. Albastru 3. Caband 4. Merge N9
6)Nu
X@ A'X Da l5
4.3.2.Itemi cu alegere duali muttipli. un item cu duamultipld este format din mai mulli itemi duali care au acelisi enunt. Exemplu Fie
num"'"$
@F
215
^-
)
/rJ
Media aritmeticd numerelor este 10,5. Produsul numerelor este 375.
@F A@
59
Diferenla dintre cel mai mare gi cel mai mic numdr
este 5.
Suma dintre cel mai mare si cel mai mic numdr
este 11.
Intr-un anumit fel, acest tip de item este asemdnitor itemii cu alegere multipla dar, in timp ce pentru acegtia din urmd cerinfa este ca elevul sd aleagd una dintre opliunile propuse, pentru itemii cu alegere duald multipld elevul are de decis asupra corectitudinii fie-
cdrui item in parte, chiar dacd acegtia acelagi enun!. Principalul avantaj al itemilor cu alegere dual{ (simpli sau multipld) este acela cd elevul rdspunde unui numdr mare de itemi intr-un timp scurt. Acest fapt ilrseamnd cd un test format numai dir-r astfel de itemi evalueazd un domeniu curricular extins. Pe de altd parte, rdspunzAnd itemilor obiectivi, in general, 9i celor duali, in particular, elevii invafd sau inleleg mai rapid date, nofiuni, fapte 9.a.m.d. Pe bund dreptate se cd un item obiectiv bine construit are atAt capacitatea de evalua, dar gi pe cea de stimula gi sprijini invdlarea.
Totugi, dezavantajul important pe care il prezinti itemii de tip dual este probabilitatea mare de ghicire rispunsului corect (50%). Dacd insd un test confine 8G-1.00 de itemi este greu de presupus cd un elev
poate obfinc un scor de trecere sau un scor mare numai prin simpla ghicire rdspunsurilor corecte.
4.3.3.Itemi de tip pereche. Itemii de tip pereche solicittr elevilor stabilirea unor corespondenfe intre informaliile distribuite pe doud coloane. Informaliile din prima coloand se numesc premise, iar cele din cea de-a doua coloand reprezintd, rdspunsurile. Exemplu (A. Stoica (coord.),1996, p. 10): Obiectiu;Elevul va fi capabil sd identifice, dintr-o listd de teme ale poeziei pagoptiste, cel pulin trei titlu:n reprezentative pentru aceste teme. Enun!: in coloana A aveli notate cAteva dintre marile teme ale poeziei pagoptiste. irscriefi, in spafiul din stAnga nurnerelor de ordine din coloana A, litera din coloana care corespunde titlului uneia dintre creafiile reprezentative pentru tema respectir'5.
60
Coloana
Coloana
1. Elogiul trecutului glorios 2. Satira moravurilor
B. Umbra lui Mircea la Cozia (Gr. Alexandrescu)
(Gr. Alexandrescu)
3. Dragostea pentru PdmAnt gi tradifiile nalionale 4. 0mul filosific
Zburdtorul (1.H. Rddulescu) C. Dorul (Gh. Asachi) D. Cainele gi cafelul (Gr. Alexandrescu) E. Visul (1. H. Radulescu) F. Un risunet (A. Muregan) G. Candela (Gr. Alexandrescu)
altd modalitate de solicita elevului stabilirea corespondenfelor dintre cele doui liste este ca in tabelul aliturat.
itemii de tiP pereche sunt utilizali In majoritatea pcntru tcstarea Lutor informalii factuale, urmdrindu-Se simple fi fdcute intre urmltoarele elemente asociafii. Aceste asocialii
67
TIPOLOGIA ITEMILOR
9COLAR. DE LA TEORIE LA PRACTICA
EVALUAREA
este mai mare decAt cel al premiselor, aceste nurnere fiind cuprinse intre qi7.In enun! se va preciza elevilor dacd elementele din coloana rispunsurilor vor fi folosite singura dat5, de mai multe ori sau niciodatd.
numirul rispunsurilor
b) Coloana din dreapta conline elementele cele mai multe' in exernplul prezentat mai sus, coloana din dreapta conline trei suplimentare. c) in ambele coloane, elementele sunt agezate dupd anumitd reguli (ordine alfabetici, numerici g.a.) d) Listele de elemente trebuie si fie omogene. Acest lucru este greu de realizat gi reprezintd cea mai frecventi greqeali in proiectarea acestui tip de item. Este adevdrat insd cd ,,nivelul de omogenitate" este ielatiV pentru ci ceea ce poate rePrezenta listd o*og"tld de elemente pentru un gruP elevi poate fi eterogentpentru alt gruP. Exemplificim maijos citeva niveluri de omogenitate: Realizlri
0ameni
Nivel 1:
(N. Gronlund, 798I, p. 171): oamenr date
termeni reguli simboluri autori plante sau ahimale
principii
pdrli componente
realizdri nume gi evenirnente istorice
definilii
Nivel 2:
nventatori
Exp lo
ratori
lnvenf
Descoperi ri
exemple concepte oPere
clasificdri
exemplificiri
Este insd clar faptul cd un test nu poate fi construit numai din itemi de tip pereche. ln primul rAnd cd acest test ar evalua doar nirAnd lurgimea testului ar veluri cognitive inferioare, iar in al fi mare, deoarece fiecare item ocupd un spaliu destul de larg.
Recomand.iri privind construirea itemilor d.e tip pereche a) Numdrul premiselor 9i cel al rdspunsurilor trebuie sd fie inegal. Acest lucru va micgora probabilitatea de ghicire, respecobginerea unor rdspunsuri corecte prin eiiminare. De obicei
Nivel
3:
Domenii specifice
Domenii specifice
lnvestigafii
Descoperiri specifice
Tabelul 2. Niveluri de omogenitate
4.Z.4.Itemi cu alegere multipli. in categoria itemilor obiectivi cei cu alegere multipl[ ieprezintd cel mai utilizat tip de itemi. Acegtia sult o-d"r"u folosili incadrul probelor elaborate de profesori la 9i apar aProaPe in exclusitoate claseie gi disciplinele de studi vitate in testele standardizate. ip lirile anglo-saxone, dar mai ales in Statele Unite, utilizarea testelor formate ditt it'ttt"biri cu alegere multipli (nrultiple-choice itenrc) S-a considerat cd dezdevenit la un moment dat aproape contracarate de obiecitend sunt atestor numai utilizdrii avantajele tivitatea notirii ri.spunsului corect-
62
EVALUAREA PROGRESULUI 9COLAR. DE LA TEORIE LA PRACNCA
TrPoLoGrA
numit Itemii cu alegere multipld sunt formali dintr-un enun! sd trebuie care elevul din de opliunl un numir de prentisd aleagd rispunsul corect, numit cheie. Rispunsurile gregite se numesc
Premisi LJ
1995):
[rNNO
Ln,^
marcate Localizali difiguri, utttti obiect reclia pe o hartd. Harta de mai jos are laturile notate A, B, gi D. Alegefi laturile corespunzdtoare rdspunsului corect pentru intrebdrile i.-4. Opliuni incluse fu proltozifii. Gdsiti verbul in
Pdrfi notate
Combustibilii fosili s-au format din: A. uraniu D. apa
marll
C. nisip gi pietrig
F.
..... Care
latutr rcprezinti nordul?
Care laturd reprezinttr vestul? ..... Care lafurd reprezintd sudul?
Cheie D. plante gi animale moarte
.....
Premisa poate fi elaboratl in mai multe moduri. Prezentdm mai jos cAteva dintre acestea (L.M. Catey,1988, p. 159): Propozilie completd: Cum se numegte cuvdntul care se referd la persoan5, un loc, un lucru sau idee? A. adjectiv
B. C. D.
63
Utr set defigurl. Rezolvali urmitoarea cerinfd: ,,Colorafi pdtrahrl".
distractori.
Exemplu
irEMrLoR
adverb
conjunclie substantiv
Prenisd cotttuttd inclusd in indicnfii: Gdsifi xfustantiaelc fit ur-
Ce laturi mtrrginesc direclia nord-est?
urmS,toarea propozi;ie. Scriefi litera de sub verb in spaliul liber dinaintea propoziliei. 1. Dupi reparalii matina mers foarte bine.
ABCDE
gi decideli daci Opliutti ilrcIuse tn tcxte. Citili urmdtorul toate propoziliile sale Se referd la aceeagi topicd. Dacd gdsegti propozilie care nu corespunde topicii paragrafului, subliniaz-o.
mdto arcle prop zilii.Scriefi litera corespunzitoare cuvAntului subliniat care reprezintd un substantiv in spaliul liber din fafa propoziliei. 1)
......
Premisa comund este inclusd in indicalie.
ABCD
2) ......Testul este format din itemi de tip alegere multiPlA.
BC
Una dintre criticile frecvent aduse itemilor obiectivi este posibilitatea elevului de ghici rdspunsul corect. Scorul la un test format din iterni obiectivi poate fi ,,corectat" folosind urmitoarea formuli:
La rAndul lor, opfiunile pot fi gi ele prezentate intr-o varietate de
forme (L.M.Carey, 1988, p. 16G-161): listi vertical5 (sau orizontaH) de simboluri, cuvinte sau fraze scrise dupd premisd.
adjectiv
pronume
substantiv
verb
Scor
numir risptursuri corecte
numir rdspunsuri gregite numdr de opgiuni
scorului obginut de elev Acest lucru reprezintd o coreclie penalizare acestuia pentru ghicire. Motivafia utilizdrii forcd este imposibil pentru cel care corecteazd mulei rezidd in teshrl sa stie daca eier-ul qhicit sau nu rispun-sul corectsi nu
EVALUAnEA pRocRESULUT gcoLAR. DE LA TEoRTE LA pRACncA
in literatura de specialitate este lXsatd la latitudinea ceiui ce proiectat testul posibilitatea aplicdrii acestei corecfii. Totugi, dacd aceasse folosegte, atunci elevii trebuie avertizali printr-o instrucliune inclusd i:r test. Existd itemi cu alegere multipld care au mai multe rispunsuri corecte. De;i teoria nu recomandd ca astfel de itemi sd fie utilizali in situalii ,,obisnuite", totugi atunci cAnd suntem in fala unui concurs cu mare sau cdnd dorirn sd testdm operalii mintale de rang superior pot fi folosili gi itemi cu mai mult de un rdspuns corect.-Oricum, elevii trebuie avertrzati foarte clar asupra acestui fapt. Ur-r tip aparte de itemi cu alegcre multipl5 il reprezintd itemii de trp ,,cloze", utllizafi in special pentru testarea abilitatilor la limbile rnoderne. In exernplul urmitor prezentdm un text (Limba englezi SNEE, bacalaureat 2003) in care cuvintele lipsd trebuie gdsite de citre elevi dintr-o listd de opfiuni. Exernplu Read the following text,carefully and choosc the right word. words to fill in the gaps:
You !ut-,'! go anywhere these days without hearing the ...1.... of mobile phones. If that noise isn't enough to drive you mad, you noticed that people ...2... use mobile pl-rones have louder voices than everyone else? ...3... who'have mobile phones say that lhey can't live without them, but they managed quite ...4:.. before tl'rey had thcm. You cscape theml you ...5... thcm on buses and trains, at the market, even in places where you expect i! to be quiet, ...6... cinemas, theatres and libraries. Is there anything ...7... amoying than having to listen ...8... Ioud. voices tjlking to people who aren't there, while you ...9... to have pleasant dinner at 'quiet' restaurant? ...10... it rude and antisocial.
box; who;
buzz; whom;
c) brz; d) byte c) for whom; d) whose A^ybody; somebody; c) people; d) Nobody 4. u) worse; b) bad; c) better; d) well a) speak; c) hear; d) listen in ,b) listen 6. a) like; b) want; c) need; d) enjoy 7. a) most; b) rnore; c) much; d) worst 8. a) over; b) at; c) to; d) into 9. u) will try; b) rvill be trying; c) tried; d) are trying i0.. a) understand; b) agree to; c) consider; d) disagree 1. a)
2.a) 3.u)
b) b) b)
TrpoLoGrA
rrEMrLoR
65
alta varianti itemilor de tip ,,cloze,,este cea obiectivi (elaborarea unui rdspuns scurt) in care
itemilor semirdspulsurile necesare completdrii spaliilor libere text nu sunt alese dintr-o listd de opfiu'i, ci sunt construite de cdtre erevi. Nu vom da un art exem_ plu, ci putem alege acelagi text de mai sus ra care sarcina de rucru este: ,,completafi spaliile libere cu rdspunsurile corecte,,, fdrd lista opliunile. Recomandiri
privind construirea itemilor cu alegere multipli a) Premisa trebuie sd fie clard, fdrd ambiguitdli (posibilitdfi de in_ \^ terprctare)
;i concisd.
b) Premisa nu trebuie sd conlind care sd sugereze rdspunsul corect. c) se evita, pe cat posibil, utilizarea negaliei in premisd. DacI acest lucru se intampld totugi, negafia ie va subrinia. d) Opliunile trebuie sa fie plau.zibilel
Exemplu (vezi gi N. Gronlund, p. I94): Polul Nord fost de: A. Roald Amundsen C. Robert peary B. Richard Byrd D. Mihai Eminlscu se observd cd, din motive evidente, rdspunsul va fi exclus. e) Opliturile trebuie sd fie paralele. Polul Nord fost descoperit de: A. Roald Amundsen C. Robert Pearv B. Richard Byrd D. Marco Polo Degi toate opfiunile sunt plauzibile, numai peary fost u. explorator polar, deci opfiunile nu sunt paralere. Printre opfiur-ri existi un singur rdspuns. Acesta fi sigu_ rul rdspuns corect sau ,,cer mai bun rdspuns,, di_ritre opfiunile prezentate.
Exemplu Care dintre reprezintd cer mqi binerelaliile de nu"r.T3tg.urele trilie (lan! trofic) din natuii?
B. C.
vulpe _> iepure --> iarbd iarbd -) ->
iarbd vulpe
iepure iarbtr
iepure -)> ---> vulpe
vulpe
->
iepure
--, 66
EVALUAREA PROGRESULU 9COLAR. DE LA TEORIE LA PRACNCA
g) Numirul de opfiuni este variabil: 3, sau 5. Nu forlafi formularea sau opfiuni, dacd in mod natural premisa necesitd doar 3. Exemplul de mai jos arattr astfel de forfare. Din ne-
fericire, acest item fost folosit in cadrul turei testdri internalionale (vezi TIMSS, \993, p. 10). Exemplu Broagtele se hrinesc cu mu9te. Ce s-ar intAmpla cu populalia ar muri? de broagte dacd toate A. Numdrul broagtelor ar cregte continuu. B. Numirul broagtelor ar descregte continuu. C. Numdrui broagtelor ar rdmAne neschimbat. Numirul broagtelor ar cregte gi apoi ar r5.mdnc pc Se observd ci optiunile ,,cresle",,,descreste", ,,rdmAne nesdrirnbat" sunt naturale (firegti) pe cAnd opliunea este pusd artificial, forlat i:r acest item. Si prezentdm gi un item foarte bun care conline opliuni (TIMSS, 1993,
p.9).
Excrnplu persoani clasificat citeva specii in doui grupe date in tabelul de mai jos. Ce caracteristicd fost folositd pentru clasificare?
A. B. C. D. E.
Grupa Grupa aripile rnodul ir:r care e acoperit corpul 0antenl $erpl viermi cdini ochii pegti mu$te picioarele nervos sistemul h) intr-un test, rdspunsurile corecte trebuie sd fie plasate in mod echilibrat, pe toate poziliile A,B, C, ... Cu alte cuvinte, rdspunsurile corecte nu trebuie sd fie mereu pe pozilia sau pc C. Ideal ar fi ca intr-un test format din itemi cu patru opliuni rdspunsuriie corecte sd se regdseascd in proportie de 25% fiecare dintre aceste opfiuni. Existd 9i problemi de mentalitate. Unii autori de itemi ezitd, sd plaseze rdspunsul corect pe considerAnd cd in acest fel elevii determini foarte pozrlta rapid rdspunsul corect. expresia ,,toate de mai sus". inceri) Nu folosili printre formularea nu utilizati cati sd ,,nici unul de mai sus".
TIPOLOCIA ITEMILOR
67
Aceste expresii se utilize az\, ca opliuni atunci cAnd fie nu mai giopliune plauzibild 9i paraleli in contextul itemului ,especii,r, lh fie dorim si crestem dificultatea acestuia. Sd vedem ce probleme apar
cu folosirea expresii. in primul caz, sd. presupunem cd arn construit un item cu cinci opliuni in care una dintr" de exem"f" chiar rdsplu, ulti este ,,toate de rnai sus" si aceasta reprezintd punsul corect. Un elev congtiincios incepe sd examineze opliunile A-D. Dupd ce constatd cd Agi sunt corecte, atunci ignord gi deoarece gtie cd doar un rdspuns trebuie sd fie .o."Jt gi oi"g" rrspunsul corect ca fiind E. Dacd ,,toate de mai sus,, nu era cheia iternului, atunci ar fi fost suficicnt ca elevul si constate cd una dintre optiunile este iucorectd pent'ru elimina automat gi opfiunea Il. in concluzic, aceastd cxprcsie nu trebuie utilizatd. it ;furilea caz, ,,nici unul de mai s's" este recomandati ca opfiune atunci cand clorim sd cregtem dificultatea itemului. Totugi, psihologi se i:rtreabd de ce este necesar sd construim un item pentru care aceastd op!-iune este adevdrati. Ar cd nici un rdspuns nu este co. rect, cu alte cuvinte intrebarea este: ce valoar-e pedagbgicd are un item in care toate variantele rispuns oferite elevului ri,.t gregite? Existi, dcsigur, avantaje ca gi dezavantaje ale utilizdiii itemilor cu alegerc multipld in testele cducalionale. Acestea sunt descrise pe larg in orice carte de specialitate. in prus, credem cd parte dintre cle pot fi deduse de cititor din exemptelc pc carc le-am analizat pdld acurn. Totugi, doud avantaje au fost mai pulin discutate i1 literatura de specialitate gi vom insista asupra ior. in primul rA1d, itemii cu alcgcrc multipli sunt corcctali foartc rapid prin utilizarea ului dispozitiv electronic numit cititor optic (opfiZal Mark Reader- oMR). un astfel de cititor poate corecta gi inregistra, i:rtr-o singurd ord, rezultatele citorva mii de elevi. metodd mai m"od.erni, dar rapidi, este folosirea manuald unui ,,sabl6n,] ,u., ,,grLle,' penT.a tru corectare. In plus, persoanele care uttlizeazd;ablonul nu tretuie si fic de specialitate, ceea ce reprezintd un alt avantaj. in al doilea rAncl, itemii cu alegere multipld dau posibilitatea ca elevii care nu 9i sunt Prea buni in exprimarea scrisi si-gi demons trezecunostinfele. D"ll.rantajele pe care le prezintd itemii cu alegerii multipld, ca cle altfel orice ilem din categoria celor obiectivi, po-t sd dispard dacd testcle Pe care lc construim nu sunt formate exclusiv din acest tip de item' formd combinatd de teste, in care sult incluse toate cele trei categorii de itemi nu numai cd elimind dezavantajele, dar repre-
68
TrPoLoGrA
EVALUAREA PROCRESULUI $COLAR. DE LA TEORIE LA PRACNCA
cunogtinlelor gi abilitdlilor elevilor. in plus, avantajele 9i dezavantajele utilizirii itemilor obiectivi trebuie atent ;i in raport cu scopul testului
zir-rtd modalitatea cea mai validd de testare
(diagnostic, de selecfie, de certificare g.a.m.d).
irEMrLoR
69
elevilor li se prezintd un material vizual diagrame, hxrfi, gragi li se cere si completeze diferite pirfi ale acestuia. fice 9.a. Enunlul itemilor care solicitd ur-r rlspuns scurt poate fi formulat in citeva variante: a) Prir-rtr-o intrebare:
4.4.
Itemi semiobiectivi
Principala caracteristicd itemilor semiobiectivi constd in faptul ci clevul este pus in situalia de construi rdspunsul gi nu de a-l alege dintr-o listi de opliuni ca in cazul itemiior obiectivi. Acest lucru permite evaluatorului sd identifice natura eventualelor gregeli pe care diageievul lc face. Dcci itcmii scmiobicctivi pot fi utilizali in ?r nostic. In plus, acegtia testeazd o gami rnai largd de capacitili intedificultate variabil gi complexitate doritd. lectuale la un nivel Aga cum aur menlionat la i:rceputul acestui capitol, prin itemi inlelegem nu numai intrebarea, ci 9i rdspunsul agteptat (rdspunsul sau rdspunsurile considerate'corcctc dc cdtrc evaluator). Pentru itcmii obibctivi am indicat rispunsul corect care se afla printre variantele prezcntatc in intrebarc. Incepand cu itemii scmiobicctivi vorn ofcri, separat, rdspunsul agteptat. Itemii semiobiectivi se impart in: itemi care solicitf, un rdspuns scurt intrebdri structurate
rispuns scurt. Prezentdm in conti4.4.1,.Itemi care soliciti utilizdrli accslistd care nu se doregte fi exhaustivd tui tip de iterni (L.M. Carey, 1988, p. 131-132): elevilor li se prezintd detinifie 9i li se cere sd scrie numele conceptului defini| elevilor li se prezinti rur concept 9i li se cere sd scrie scurtd definilie acestuia; elevilor li se dd un concept gi li se cere sd enumere caracteristicile acestuia; elevilor se cere sd adauge cuvAntul sau cuvintele care lipsesc dintr-o definilie, reguld sau principiu; elevilor li se oferd un text'gi li se cere sd regdseascd specifice, sb corecteze punctualia sau sd reordoneze diferitc informafii; elevilor li se prezintd un text incomplet 9i li se cere si scrie proporfie de introducere sau de conclttzie;
nuare
Exentplu: Care este formula ariei unui triunghi?
Rdspt,rs b) Printr-o Or[o zi\reincompletd: Exctnplu: Formula ariei unui triunghi este rtdslttutst
A+
c) Printr-Lu1 enun!, care
de elemente.
ii
-_---_-
cere elevului s5 asocieze
doui grupe
Excntple: Pentru fiecare literd datd, scrie in spafiul de dupd accasta, litcra mare corespunztrtoare
Rdspuns: E, P,
Denunrjrile cAtorva figuri geometrice sunt scrise mai jos. Deseneazi figura corespunzdtoare in spaliul liber din dreapta fiecdrei denumiri. Paralelogram
B. Pitrat C. Dreptunghi D. Triunghi
E. Cerc Un model al rdspunsului corect este:
"NO
Obseraafie va considera rdspuns corect orice figuri corespunzdtoare denumirii date, indiferent de pozitia in care este desenatd sau de anunrite r-.a rticrilarit;fi De eremrlu: Se
70
EVALUAREA PROGRESULU $COLAR. DE LA TEORIE LA PI(ACTICA
Pentru
putem
avea
Pentru
putem
avea
llsaull
[-|
/ \""",/ \"o''' l\t\ isoscel
echilateral
TIPOLOGIA ITEMILOR
dreptungl'ric
Pentru fiecare sdgeatd din figura de mai jos, scrie numele de plantd indicate de sdgeatd.
77
Recomandiri pentru construirea item'or cu rispuns scurt L.M. Carey, p,132, N. Gronlund, f9gi,;. 160_163) a) spaliul liber fu'rizat sd sugereze dacd rdspunsur va confine ur.r cuvant sau mai multe (de Jxemphr, propozilii sau fraze). Dacd mai multe cuvinte trebuie scrise, atunci spafiile libere vor avea aceeagi lu.gime pentru nu oferi elevilor i"al.iiprivind rdspunsul corect.
g.a.m.d.
pirfii
b)
unitilile
de mdsurd (metri, kilograme g.a.) vor fi precizate atat cat gi dupd spaliul iib"r. Aceasta r," ,ru asigura cd un rdspuns gregit din partea elevului se datoreazd u.ei
i'intrebare
erori intrebdrii. c) UIr text cxistent ilr manual nu este indicat sd fie folosit. Co'sccinfa ar fi nu nurnai incurajarea mernordrii, dar gi testarea unor pri^cipii sau capacitdti diferitc de cere dorite. d) Iten-rul va fi astfel fonnulat si fie scurt 9i bine definit. Dificultatea proiectdrii constd ir:r faptul cd itemul trebuie sd aibd u' singur rdspu.s corect. si compardm exemprele de mai jos: 1. Un animal care mdnAncd alte animale este 2. un animar care se hrdneste mincar-rd ."r""" .-rir."r" este calificat drept "rt". Rispunsul corect pe'tru ambere exempre este ,,carni_ vor" Cu t'oate acestea, deoarece varianta este ambigud, ele_ vul se poate ga^di 9i la rdspuns.r.i pr"a.,m ,,Iup,,, ,,fldmAnd,, sau chiar ,,turbat". Ccri^ga be clasificare, d1u io.." varia'td, dctcnnind clar dc rispuns solicitat. e) De preferintd, se vor utiliza enunfurile directe gi nu cere exprimate printr_o propozilie incompletd. Di'aceste exemple infelege ugor faptul cd, de ir:rdati ce un rds_ Puns trebuie construit, apar a[cufii privina rdspunsul corect soli_ citat' Chiar dacd pentru un item bine construit nu trebuie sd existe dispute gtiinfifice, irr ceea ce privegte formatul rispunsului, corectitudinea gramaticard g.a. u."it" disculii pot ra apari. in acest caz, fidelitatea are de suferit. de citire sau inleiegere
Rdsltutts:
1. petali 2. pistil 3. pedicel 4. frunzd
Obscruafie: Se va,consid.era rdspuns corect scrierea cuvintelor cu litere mari mici. De asemenea gregelile rrinore de ortografie are nu schimbd inlelesul unui cuvAnt vor fi penalizate. Exemple: ,,tupinA" in loc de tulpind, ,,petal" ir loc de petali etc.
Exemplu Scrie, ilr cifre, timpul pe care ceasul din figura de mai jos il arata, ir:r doud moduri: minute dupd ord; minute inainte de ord. 1. ora
2. ora Rdspuns: 1. Ora
2. Ora
qi
de minute
fdrd.
qi 40 de minute fdri 20 de minute
'de minute
4'4'2' intrebiri structurate. intrebare structurati este formati din mai multe subintrebdri de tip obiectiv sau semiobiectiv re_ gate intre ele printr-un element comun. Existd un spaliu gol ilrtre tehnicile de evaluare cu rdspuns construit si cere cu
rispuns
selec-
72
rrvALUA^[A r)riocr
at impuse de itemii obiectivi,
scoLAR. DE LA TE.RIE LA
'I(ACTICA
gol poate_fi acoperit prin zareaintrebirilor st. cn rr r,: utili_ "l:::l ffi ntrebdri structurate aratd astfel:
ffi:iili':|,x:ff [::ll::.?qdil,ffi
TIPOLOGIA ITEMTLOR
:liH:Xd,iliJ;
doud. La ora noud, inainte de citirea tempera fu-rii, termome.tlr SC SCU apoi se lasd un minu, J.rpa .ur se face cilirea.
ililil/1ilililil1
*_T__
;i/i/j/J/J/l/l/l/lr il il il; ;ii Jt +t ii Jl +/ Jl Jt
Subinrrebiri
oate
suptimentarel Figura 1. structurate
Subinrrebiri
unei intrebdri
H' G. Macintosh gi D. E. Hare (1976, itoarele cerinfe de ?. 69)consideri necesare ur_ p.oi".iure unei intrcbdri structuratc: i'treba.ea trebuie sd ceard rispunsuri.sir'ple ra inceput reascd dificurtatea 9i sd acesto.l ,pr" Giadur de iificulta_ poate fi, ir.. general, asociat "rarfit. c* frr*firr,ea itemului; fiecare subi.trebare ,ru dsp unsur corect ^fi.autoconrnJta si nu va depinde de la ubrrt."trur"u'fri"o"r-,ti;
il:lli;"H*trebuie
sd fie
in concordanfd cu materialele
,/
fiecare subintrebare testeazi urur sau mai nrurte un spafiul liber va fi ttrl_lq: pe joaia care esre scrisS inrreba_ ea/ coresp unzd tor
Exemplu
ungimii fiecd.li-rarp.rr.,,
Obiectiu; Elevul va fi sd citeasci gi sd carculez" icd, folosind un termo".*,.r,acuratele temperatura atmosfe_
-;:il,H:ffi:iferite
a"i";i
sd
formuteze concluzii pebaza
Enun!: Figura dl mai jos reprezir-rtd un termometru asa cu,,r apa_ el in trei momente are zrlei,!toop d; ;ii" (mar!i, joi)' Temperatura miercuri este citita ora doud si ra ora Temperatura cea rnai
'oud-
scSzutS este cnrrra"ratS
fi ra ora
'j/
fli/ fliJ i/ i/i/i/ii, t/ il
;lJ;J lJ lJ tl lI" ':': "ll ':" '*
iiiJi/:
il 11 ccJc 11 il 'il:t '"1 <----------->t o2oo osss osol ,vl
Rlspundefi Ia urrndtoarelc cerinfe: (i) Care fost temperatura miercuri la ora noud? ,tt, pentru 24 ore,incepand tttt)
i:.|:j!'jff,tlifrl,minimd
n'T"T l',?i'" '-o
cu
,rt''rur'r"*p".atura
'rinimi pcntru perioafost.rata de cregtere temperaturii aerului joi dimi_ (cxprinr3la ,,,., l,ujfd aratd ci in gracle pe ortr)? \v/ flgura intr_una urre dintre dimineti meteorologul fost neglije.t. ---Explicafi ce gregit.........., (vi) Explicafi O:.:"?_*"i,t Sr;e"# ;;";;; ;;;;;; ;;;: temperaturii? (iv) Care
;;
Rdspurts:
(i)
15';
(ii)
20.;
(iii)
o,30o);
(iv) 20" ord; v) Ivliercuri dimineati meteororogul .ritut s5 scufure termomerur (sau o1:* art rispuns carJ inc-rude aceastd icree). (r'i) Deoarece citirea te#ometrulur nu se face imediaf, .. dupa ::_r *ir'n,;!;,q__., rn-..
(_30
_11__=iJ:.-<.J_:r:r i-_ll:,je
.r:a.lil:
i,u.o,i
74
|,
EVALUAREA I)RoGRESULUI gCoLAIi. DE LA TEoRIE LA PRACTICA
Putern afirrna cd intrebdrile structurate reprezintd tipul de item cel mai potrivit pentru dificultate gi co*plexitate me,Cii, obiectiv pe care de multe ori il urmirim in evaludrile noastre. De exemplu, un itern subiectiv dificil (vezi paragraful urmdtor) poate fi dcfalcat sarcini mai simple, transfoimAndu-l astfel i:etr-o intrebarc structuratd cu tu1 grad de dificultate evident mai scizut. in acelasi mod, cAliva itemi cu alegere duald sau care necesitd un rdspuns scurt pot fi grupafi intr-o i:rtrebare skucturatd, dacd reugirn sd le ata_ ;drn unui enun! comun. 4.5.
Itemi subiectivi (care necesiti un rispuns deschis)
Itemii obiectivi gi semiobiectivi au numeroase avantaje care detcrmind utilizarea lor frecventd i:r orice probX scrisi sau test de examen. Dezavantajul principal al acestor tipuri de itemi (cu exceplia intrebdrilor structurate) este ci mdsoard rezultate ale invdldrii siiuate la nivelurile cognitive iriferioare: cunogtinfe, priceperi gi capacit5!i de bazi. Cl'riar daci in paragrafele precedente am prezentat exemple de rezultate superioare ale inv5ldrii testate d.e itemi obiectivi si semiobiectivi, totugi itemii respectivi aveau in vedere capacitatea elevului de identifica si nu de formura, descrie, prezenta, cxplica difcrite concepte gi relafii, argumenta, sau de propunc tnctocle cle rczolvare. Acest fenomen are loc d.eoarece in cazul itemilor obiectivi elevul trebuie sd selecteze gi nu sd-l construiascd. Itemii care inliturd acest dezavantaj sau, mai bine spus, completeazd' spectrul tipurilor de itemi sunt cei care soliciti un rispulrs deschis (liber). Agadar; acegtia testeazd obiective ale i:rvi-
lirii
care vizeazd, originalitatea, creativitatea gi caracterul personal
rdspunsurilor.
4.5.L. Iterni de tip rezolvare de probleme. Rezolrrarea de problerrle sau unei situafii-problemd reprezinti antrenarea intr-o activitate noud, diferitd de activit5lile curente ale procesului de instruire, pe care profesorul propune la clasi fiecdrui elev sau unui grup cle
elevi
scopul dezvoltdrii creativitdfii, gandirii divergente, ima-
gir-ratiei, capaciiagii de gen erahzadc rcfo.*rrto probleird;.a.m.d. Capacitatea de rezolva nu este ceva inndscut, ci se dezvoltd prin exerciliu pe parcursul unei perioade mai lungi. De aceea,
TIPOLOCIA ITEMILOR
atunci cand
utiiizim rezolvarea
75
de probreme ca metodd de aprecie_ re performantelor elevilor trebuie sd incepem cu activitifi simple, dar nu banale. Pe mdsurd ce ace_gtia capdti experienfi, vom cregte,
treptat, complexitatea problemelor. (J.
Obiectiuele urmdrite prin utilizarea rezolvdrii de probleme sunt Stenmark, I99I, p. tg): inlelegerea problemei; oblinerea informaliilor necesare rezolvdrii problemei; formularea 9i testarea ipotezelor; descrierea metodelor db rezolvare probremei; elaborarea unui scurt raport despre iezultatele obginute; posibilitatea de gener alizaregi de transfer tehnicilor de rezol-
vare.
Cerinfele de proiectare se pot i-r:r cerinfe generale gi, in funclie de natura problemei, disciplinei de studiu 9i ofiiectivelor urmdrite, in cerinle specifice. Dintre cerir$cle generale situafia-problemd sd fie adecvati niverului de varstd gi de pregitire ale elevilor; activitatea si se desfdgoare individual in grupr in funclie de natura gi confinutul problemei; activitatca sd fie in concordanfd cu obicctivele gi co1linuturile disciplinei; modul de evaluare activitdtii sd fie relevant, prin criteriilor de bazX stabilite prin schema baremul de notare; utilizarea in cadrul activitdlii unor resurse materiale simple gi pulin costisitoare, usor confecfionabile. Cerinfelc specifice rezultd din .atura situaliei problemi: ob;inerea rezultatelor pe cdi clare 9i verificabile; utilizarea unor metode arternative de prezentarea in raportul final calculului, diagramelor; graficelor importante gi care ajutd la inlelegerea realizdrii sarcinilor.
il
76
DE LA TEORIE LA PRACTICA EVALUAREA PROGRESULUI 9COLAR'
plan jos reprezinti desfdgurarea in Enunf:Desenul de mai paraleliPiPed drePtunghic' a) Aflali valorile lui:
TIPoLoGIA ITEMILoR
unui
(i)
(ii)
transcurriculari' Urmeacentrald, cu incidenld interdisciplinard sau zd doud etaPe: Elevii Proa) Construirea hirlii, Prin metoda brainstorming-ului' (nide cottcipfe in legdturd d'irecti cu tema centrald pun
se cer:
T;iJ?1j}:ififfiil;;i";,h;;i i5
serie
velul 1). t]rmeazdnivelulaldoilea,adicdstabilireaaltorconcepteirrleElaboragituri cu fiecare concePt definit la nivelul 9'a'm'd'consideri elevii profesorul 9i cind, atunci furcheie se rea hdrfii elemente sau nofiuni' cd au fost stabilite principalele concepte, 1a tema centrald' U^ relitiv niveluri, dispuse pe mai nirrlte teml lurnhn' esle cxemplu d.e harti concePtelor, avand drept (adaptare dupi prezentat in schema de la pagina urmdtoare
vv r----- formAndYtt :-:ltie ^q se'ptia'a b) Dactr figura care coincid corncid cu Punctul P? (i) ^Ara crrnr sunt nrrnctele '.rrncfele c?'r€ Punctele \-/ iu." "' LuLr-qvolumul cutiei? (ii) care va tl volumur .. 20 cm (foarte de cutie ire c) Se poate intrgd'uc5 :::9i::1,:Ttt inchis? ;rtt*) ;ii;i incat capacul sd fie
dv*ilil;;erimentalrezulat:1',"bJl::")ilJff i:t"Xll:l rru*^ ^\ c) astter: L/ecupctLr ffi Cu ::nif'lEi: i;i;;::ffi *:*i:",l*'fi l'":;'::1iilffi lelipipedul. c). f11,1,"",i punctur nunctul c) t;' ei apoi ptiu;io P"lt'.T *!.|n^1ei verificaii
77
f.
Cut 9i I.B. Gardfiel d, 94) Eleunor dintre conceptele sau noliunile ProPuse' valorificarea b) experiment' un efectueze str vilor Ii se cere sd elaboreze "t"n, sau nrai multe clcsf, rezolve problemi g.a.relativ la unul nrente ale hdrlii'
4.
(',
1\
4.S.z.Itemidetipeseu.N.Gronlund(1981",p.222)enumf,riurutilizarea mitoarele capacitali intelectuale care pot fi evaluate Prin eseu: tiP itemilor de
6l
c!l
-l
15 cm
-capacitateadearecunoagte,organizagiintegraideile; capacitatea de exprilnare Personald' in scris;
xcm
ycm
Schema de notare:
iealiza interpretarea aplicarea datelor' cere si produci un Prin aceastd tehnici d.e evaluare, elevului r1 c3'nformitate cu rispuns (eseu nestructurat) sa:u un rispuns dintre cele doui esenliala niferenla un set de cerinl (eseu structttrari. sarcinii 9i' implidireclionare de gradul in tipuri d.e es"uri constd ideile' organiza elevului de a-9i cit, ire libertatea gi Foarte difiln general, itemii de tip eseu sunt ugor de proiectat' baremul de implicit, (gi, agteptat rdspunsul cil de elaborat este insi este scdzuta' utilizarea itenotare). Deoarece obiectivitatea notirii interna 9i mai milor de tip eseu este recornandati pentru evaluarea astfel de item unui corectdrii pulin pentru examene. Timpul rt.."iu,. fiecd(punctarea analitic face se notarea este mare, indiferent daci moduri doud Aceste rei cerinle) sau l'rolistic (notarea in ansamblu)' capacitatea de
cm'
Ded.ucerea 9i iustificarea' Deducerea 9i iustifi carea' =-ts;m' bnpa pliere se realizeazd' P=B=E' 620 cm3' .,olu*ului
Calculul Calculul diagonalei paralelipipedului
alrffi=i'i>209iformrrlareaconcluzieicdbagheta se poate introd'uce in paralelipiped'
ionstruclie, rnisurare 9r verificare' rezolvirii de ProUn exemplu aparte de itemi din subcategoria propune elevilor temi
bleme este ,,hartJconceptelor". Profesorul
.1
,- -61-lrrt \/nr fi 1r'r'zrrnfrtn
?rr ntrrifnlrtl
fr 78
EVALUAREA PROGRESULUI $COLAR. DE LA TEORIE LA PRACTICA
Exen4tle (A. Stoica (coord .), !996, p.32_34): Obiectia: Elevul va fi capabil sd prezinte coerent un eveniment istoric ai si intelpretezelaprima vedere sursd documentard. Ertt'ttt!: Harta de mai jos reprezintd planul luptei de Ia cdlugdreni.
13 I€ =I tE to tc tc
l6
eqp
)pq
\3
t-
ru lr Aq\
w'i oo
Lupta de la Ctrlugireni (13-23 august 1.595)
ffi li:ffiiiiii
iriiE:lil
€sle un llo r/e
:iiiri:i*:i:i:iii >.!t::t: ::: ::.::H:.:.:::: : : :
'I
.::
t?
: i
-l al
=s
79
Eseu structurat
/\
i€l tE
TIPOLOGIA ITEMILOR
-\
i!
od
0N
.=.=K
\l
.<
Pq
/p'
eJetr
-.A (E-l f-/
Caracterizalr aceastd bdtdlie, urmdrind: a) condiliile sociale 9i poritice premergdtoare bdtdliei; b) forlele angajate in 1uptd; c) planul tactic folosit de Milrai Viteazur (urmirifi harta): condifiile terenului, pozilia ogtirilor s.a.; d) rezultatul ;i consecinlele imediate ale acestei batalii. Rdsputts lbu'em de corcctare: a)
condiliile inscdundrii lui Mihai Viteazul;
ameninfarea otomand 9i formarea Ligii cregtine; annistitiul cu Sigismund Bathory; sprijinul acordat iui i\{ihai de parre dintre boieri;
j:
.-ar]
Arb
rl';
BO
TIPoLoGIA
EVALUAREA PROGRESULUI $COLAR. DE LA TEORIE LA PRACNCA
folosirea cu abilitate terenului: r6.u, mlagtind, pidure; atacul asupra turcilor Prin ,,i:tcercuire"; d) victoria lui Mihai; retragerea ambelor ogtiri pentru se regrupa 9i reincepe lupta. Obiectiu; Elevul va fi capabil si opereze concret cu concepte critice 9i teoretice, construind propriul sdu discurs despre opera unui scriitor studiat. Enwt!: Pornind de la afirmalia lui G. Celinescu: ,,Eninesut iz-
c)
bute;te ncest lucru paradoxal, sd placd omului simplu printr-o cottceplie ingenud gi elenrcntnrd, inscriindu-se cu aceastd iltostazd folclorului nafional, Si sd tulbure pe onruI rafinat de pretutindati prin contplicalia coloarei pi forrnei 9i prin strdfwrdurile filosofice", realrzali un eseu, de trei-patru pagini, pe tema Enines-
poet nafional gi urriuersal.
Organizafi-vi eseul urmirind:
aot a"ptelor de ,,na!ional" 9i ,,unive rsaL"; anumrtd. ,,tezd" demonstraliei voastre la relalia dintre cele doud concepte);
detimitarea clard opliunea penh'u (care se
referi
stabilirea unui titlu reprezentativ pentru eseul vostru, irr concordanld cu demonstralia Pe care facefi; suslinerea fiecdrei afirmalii ,,importante" Pc care faccli cu fragmente din proza 9i poeziile eminesciene cunoscute; structurarea demonstraliei voastre pe domeniile: arta poetici; universul artistic (teme, motive, concepte lirice, Par-
ticularitdli artistice); limbajul poetic.
Puteli folosi in demonstralia voastrd repere critice cunoscute, cum surrt: analiza lui T. Maiorescu din articolel e Direclia noud (1872) gi Eminescu gi poeziile lui (1,889) sau argumentarea dtn Opera lui M. Eninescu de G. Cdlinescu. Rdsqtutrs bqrem de corectare:
gi,,universal"; identificarea unei relatii intre cele doud concepte (,,teza" demonstrafiei); explicarea
ITEMILoR
81
gisirea cel pufin doud argumente pentru ,,teza" demonstrafiei; ilustrarea argumentelor cu elemente din proza poen'reIe cunoscute;
structurarea demonstraliei pe domeniile indicate'
Obscrctalie
va avea i:r vedere: corectitudinea exprimlrii: ortografia, punctua!ia, fluenfa; stilul: extinderea vocabularului, adccvarca tcrminologiei, armonia; originalitatea 9i creativitatea. Eseu nestructurat Deoarece in cazul cscului nestructurat iudicaliile datc clcvului sunt foartc puline, enunlul itemului trebuie sd fie clar definit, fird ambiguiteli.In caz contrar, acelagi enun! va fi interpretat diferit de cdtre elevi, iar profesorul va avea dificultili in aPrecia dacd un rispuns incorect se datoreazd nehlelegerii sarcinii sau lipsei de cunogtinle. N. Gronlund (1981., p. 231) prezintd citeva exemple de itemi de tip eseu nestructurat: Se
Comparare: Dcscrie aserndndrile gi deosebirile dintre .......... Compard urmdtoarele doud rnetode care se referd la .'.....""'
Relalic cauzi-efcct: .""""? Care sunt gansele majore ale ........ """""? Care sunt cele mai probabile efecte ale '... justificare: i., favoarea cdror alternative prezentate egti gi de ce? Explici de ce egti de acord sau de ce nu esti de acord cu urmdtoarea afirmafie: GeneralLzare: Formul,eazl. citeva generalizdri ale datelor urmdtoare: Formuleazd,principiile care pot explica evenimentele ur-
""""'" m[toare ,,........,. Coucluzie: rn raport cu faptele prezentate, care este fenomenul cel mai
82
EVALUAREA pRoGRESULu gcoLAR. DE LA TEor{rE LA pRAcncA
TrPoLocrA
Clarificare:
Clarifici urmitoarele elemente in raport
Ce au Crealie:
ir
comun urmdtoarele elemente?
cu
Enumdrd cat mai multe cdi pe care Ie consideri potrivite pentru Creeazd povestire care sd descrie ce s-ar intampla dacd Aplicare:
utilizand principiul descrie cum ai putea rezolva urmitoarea situalie-problemd. Descrie situalie care sd ilustreze principiul .............
Analiz5: Descrie erorile de rationament din urmdtorul paragraf
:,,
Enumxrd 9i descrie principalele caracteristici ale Sintezi: Descrie un plan
metodd prin care sd demonstrezi
ci
scrie un raport bine organizat care sd arate
cd
Evaluare: Descrie punctele tari gi slabe ale ........ Utilizand criteriile descrise la clasd, scrie ru1 eseu care si evalueze critic
Sumar de idei in sens Iarg,itemii reprezintd un enunt, urmat de cerintd, dar completat de tipul de rdspuns agteptat din partea elevului. pe scurt: item
intrebare
rispuns a$teptat
Clasificarea itemilor se poate rearizain funcfie de mai multe cri-
terii. Dintre acestea doui sunt mai importante: obiectivitatea
rrEMrLoR
83
Clasificarea itemilor in functie de obiectivitatea notdrii: Itemi obiectiai Itemi cu alegere duald Itemi cu alegere multipli Itemi de tip pereche Itemi semiobiectiai Itemi cu rispuns scurt
lntrebiri structurate
Itemi subiectiai
Itemi de tip rezolvare de probleme Itemi de tip eseu structurat Itemi de tip eseu nestructurat Clasificarea itemilor in funclie de tipul de rdspuns agteptat: itemii pentru care rlspunsul este selectat sau marcat dintr-o listd de opliuni itemii aI cdrui rdspuns trebuie elaborat
