1
TEST INFIRMIERE
1. Distribuirea hranei bolnavilor în secţii este făcută de: a. infirmiera de serviciu b. asistenta(sora) de salon ajutată de infirmieră c. îngrijitoare 2. Imbrăcarea unui pacient care are unul din membre afectat se va face: a. începînd cu membrul sănătos b. începînd cu membrul afectat c. nu contează ordinea dacă operaţiunea se execută de minim 2 persoane 3. Pentru obţinerea autorizaţiei sanitare de funcţionare este obligatorie: a. planul anual privind gestionarea deşeurilor b. bugetul de venituri şi cheltuieli c. metodologia de culegere a datelor 4. Escarele sînt leziuni profunde ale unor ţesuturi din regiunile insuficient irigate datorită: a. imobilizării îndelungată în aceeaşi poziţie b. igienii necorespunzătoare a tegumentelor c. lenjerie umedă cu cute şi cusături pe zonele predispuse la escare d. complicaţiilor diabetice 5. Obligaţiile producătorilor de deşeuri sunt: a. să separe la locul de producere deşeurile periculoase de cele nepericuloase b. să diminueze cantităţile de deşeuri c. să promoveze reutilizarea şi reciclarea a celor categorii de deşeuri care se pretează la aceste operaţiuni 6. Dintre marii producători de deşeuri periculoase fac parte: a. laboratoare b. clinici universitare c. spitale judeţene şi municipale 7. Dintre producătorii medii de deşeuri periculoase fac parte: a. institute de cercetare medicală şi farmaceutică b. Agenţia Naţională a Medicamentului c. Laboratoare 8. Dintre micii producători de deşeuri periculoase fac parte:
2
a. laboratoare de tehnică dentară b. laboratoare de sănătate mintală c. centre de transfuzie 9. Deşeurile rezultate din activitate medicală se clasifică, după cum urmează: a. deşeuri periculoase b. deşeuri nepericuloase c. deşeuri infecţioase 10.Deşeurile periculoase se clasifică în: a. deşeuri anatomo-patologice b. deşeuri clinice şi farmaceutice c. deşeuri menajere 11.Sacii de polietilenă pentru depozitarea deşeurilor infecţioase trebuie să întrunească următoarele condiţii: a. să se poată închide uşor şi sigur b. să fie confecţionaţi din polipropilenă galbenă c. să fie marcaţi cu pictograma „Pericol biologic” 12.Gradul de umplere a sacului nu trebuie să depăşească: a. jumătate din volumul său b. 30 kg c. ¾ din volum 13.Termosuturile sacului pentru deşeuri infecţioase trebuie să întrunească următoarele condiţii: a. să fie continue b. să fie rezistente c. să nu permită scurgeri de lichid 14.Recipientul destinat colectării deşeurilor înţepătoare – tăietoare trebuie : a. să fie impermeabile b. să prezinte etanşeitate c. să aibă grosimea cuprinsă între 50 – 70 microni 15.Al doilea ambalaj în care se depun sacii şi cutiile pentru deşeuri periculoase este reprezentat de: a. saci perfect etanşi b. cutii speciale c. containere mobile 16.In containerele mobile cu pereţi rigizi nu se depun: a. deşeuri periculoase neambalate
3
b. deşeuri asimilabile celor menajere c. părţi anatomice ambalate şi refrigerate 17.Măturatul umed se execută prin următoarele: a. metoda celor 2 găleţi b. metoda prin împingere c. metoda combinată 18.In realizarea curăţeniei la saloane trebuie luate în considerare: a. îngrijirile curente b. intervenţiile medicale c. contaminarea salonului 19.Nu se admite existenţa ghivecelor din flori în: a. secţii de nou-născuţi b. secţii de terapie intensivă c. în nici o secţie 20.Nu se admit vase cu flori tăiate în: a. secţii de hematologie b. secţii de dializă c. în nici o secţie 21.Dezinfecţia ciclică la saloane se execută: a. săptămânal b. lunar c. ori de câte ori este nevoie 22.Dezinfecţia ciclică la sălile de operaţie se execută: a. săptămânal b. lunar c. ori de câte ori este nevoie 23.Ce înţelegeţi prin decontaminarea materialului medico-chirurgical: a. distrugerea germenilor patogeni în proporţie de 99,99% b. îndepărtarea unui procent de 95-98% din germeni patogeni prezenţi c. sterilizarea instrumentarului medical şi a echipamentelor 24.Scopul decontaminării materialului medico-chirurgical după folosire este: a. evitarea contaminării personalului b. reducerea contaminării mediului de spital c. evitarea fixării pe instrumente a materiei organice 25.Decontaminarea materialului medico-chirurgical se mai numeşte:
4
a. dezinfecţie b. predezinfecţie c. sterilizare 26.In funcţie de tipul de microorganisme patogene distruse şi timpul necesar substanţelor dezinfectante să distrugă aceste microorganisme, dezinfecţia se clasifică pe patru nivele: a. sterilizare chimică b. sterilizare biochimică c. sterilizare termică d. dezinfecţie de nivel înalt 27.Folosirea fenolilor este limitată doar pentru dezinfecţia: a. aerului b. suprafeţelor c. mediului 28.Fenolii nu sunt recomandaţi pentru dezinfecţia: a. suprafeţelor b. instrumentarului c. secţiilor nou-născuţi 29.Clorhexidina este recomandată a se face pentru dezinfecţia: a. preoperatorie a pielii b. rănilor c. mâinilor 30.În raport cu condiţiile în care se aplică, dezinfecţia poate fi: a. profilactică; b. în focar; c. terminală. 31.Un bun dezinfectant trebuie să posede următoarele calităţi: a. să aibă capacitate bactericidă mare; b. să fie neutralizant de substanţe organice; c. să se poată combina cu trihalometanii. 32.Principalele măsuri pentru prevenirea şi combaterea contaminării aerului cu germeni patogeni sunt: a. ventilaţia; b. folosirea echipamentului de protecţie (în special masca); c. dezinfecţia aerului.
5
33.Pentru a fi corespunzătoare din punct de vedere igienic, metoda de dezinfecţie a apei trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: a. să nu modifice calităţile apei; b. să fie eficientă indiferent de costuri; c. să fie uşor de manipulat pentru personalul care efectuează dezinfecţia. 34.Eficienţa procesului de dezinfecţie a apei potabile trebuie să fie: a. 99%; b. 99,5%; c. 99,9%. 35.Cantitatea minimă de apă necesară acoperirii necesarului fiziologic, igienei individuale şi pregătirii hranei, pentru o zi, este: a. 100 l; b. 50 l; c. 70 l. 36.Platformele organizate pentru depozitarea recipientelor de colectare a gunoaielor menajere se vor amenaja: a. la o distanţă de minim 15 m de ferestrele locuinţelor; b. la o distanţă de minim 5 m de ferestrele locuinţei; c. la o distanţă de minim 10 m de locuinţă. 37.Soluţiile dezinfectante se folosesc: a. în ziua preparării; b. în primele 28 de ore de la preparare; c. în termen de 48 de ore de la preparare. 38.Dezinfecţia ustensilelor folosite pentru efectuarea curăţeniei trebuie făcută: a. zilnic, după fiecare operaţiune de curăţenie şi la sfârşitul zilei de lucru; b. la nevoie; c. cel puţin o dată pe săptămână 39.Examenele medicale la angajare pentru personalul sanitar elementar, mediu, superior şi de îngrijire sunt: a. test pentru depistarea AgHBs, HCV, HIV, examenul tegumentelor; b. HIV, RPA, examen clinic general; c. Examen clinic general, coprocultură semestrial, RPA. 40.Examenele medicale periodice pentru personalul sanitar elementar de îngrijire sunt: a. examen coprobacteriologic, examen psihiatric, RPA anual; b. examenul tegumentelor, RPA anual, examen coprobacteriologic semestrial;
6
c. examen clinic general trimestrial, RPA anual, examen coprobacteriologic semestrial. 41.Sunt deşeuri periculoase următoarele categorii: a. deşeuri anatomo – patologice, deşeuri înţepătoare – tăietoare, deşeuri infecţioase; b. deşeuri chimice şi farmaceutice, deşeuri menajere; c. deşeuri tehnico – medicale, deşeuri de la blocul alimentar, deşeuri infecţioase. 42.Codul de culori al ambalajelor pentru colectarea deşeurilor în unităţile sanitare este: a. galben pentru deşeurile periculoase şi negru pentru deşeurile nepericuloase (menajere); b. alb pentru deşeurile periculoase şi verde pentru deşeurile nepericuloase (menajere); c. roşu pentru deşeurile periculoase şi negru pentru deşeurile nepericuloase(menajere). 43.Deşeurile înţepătoare – tăietoare trebuie colectate în cutii care să prezinte următoarele caracteristici: a. cutii de cartor, prevăzute în interior cu saci de polietilenă, marcate cu pictograma „Pericol biologic”; b. cutii galbne, din material rezistent la acţiuni mecanice, marcate cu pictograma „Pericol biologic”, avizate de Ministerul Sănătăţii; c. cutii de carton rigid, cu saci de polietilenă, avizate de Ministerul Sănătăţii. 44.Deşeurile periculoase pot fi depozitate temporar în incinta unităţii maxim: a. 72 ore; b. 48 ore; c. 24 ore. 45.Transportul deşeurilor periculoase în incinta unităţii sanitare se face: a. pe acelaşi circuit cu cel al bolnavilor şi vizitatorilor, la ore diferite; b. pe circuit separat de cel al bolnavilor şi vizitatorilor, în recipientele de colectare; c. pe circuit separat de cel al bolnavilor şi vizitatorilor şi cu cărucioare speciale. 46.Metodele acceptate pentru eliminarea finală a deşeurilor rezultate din activitatea medicală sunt:
7
a. incinerare, depozitare la depozitul de deşeuri după ce au fost în prealabil neutralizate; b. depozitarea la depozitul de deşeuri fără tratamente speciale; c. ardere în groapa betonată, cu capac. 47. În funcţie de gradul de asepsie al actelor medicale care se practică în acel loc în zona 1 dintr-un spital, intră: a. serviciul administrativ b. secţia pediatrie c. holul de la intrarea principală 48.In funcţie de gradul de asepsie al actelor medicale, care se practică în acel loc în zona 2 dintr-o unitate sanitară cu paturi, intră: a. holuri; b. ascensoare; c. scări. 49.Funcţie gradul de asepsie al actelor medicale care se practică în acel loc, zona 3 dintr-o unitate unitate sanitară cu paturi, intră: a. secţia medicală; b. secţia psihiatrie; c. secţia pediatrie. 50.Funcţie de gradul se asepsie, în zona 4 dintr-o unitate sanitară cu paturi, intră: a. neonatologie; b. radiologie; c. terapie intensivă. 51.Funcţie de gradul de asepsie al actelor medicale care se practică într-un spaţiu al spitalului, distingem: a. 3 zone; b. 4 zone; c. 5 zone. 52.Acţiunile de curăţenie trebuie să realizeze: a. menţinerea dezinfecţiei; b. menţinerea continuă în stare curată a suprafeţelor; c. decontaminarea suprafeţelor. 53.Indepărtarea prafului şi a gunoiului de pe pavimente se realizează cu ajutorul: a. măturilor; b. periilor;
8
c. teurilor; d. mopurilor. 54.Căruciorul pentru spălarea pavimentului este alcătuit din: a. găleţi; b. perie; c. instalaţie de scurgere/stoarcere; d. mop. 55.Avantajele folosirii căruciorului pentru spălarea pavimentului sunt: a. igienic; b. permite realizarea unei bune spălări; c. poate fi un mijloc de contaminare a mediului. 56.Mănuşile de menaj se utilizează în timpul curăţeniei, pentru: a. decontaminarea mediului; b. pentru protecţia personalului; c. când se manipulează produse cu un anumit grad de toxicitate. 57.După scoaterea mănuşilor, mâna: a. se usucă; b. se spală; c. se dezinfectează. 58.După utilizare, mănuşile: a. se clătesc şi se usuc; b. se spală şi se usucă; c. se spală, se dezinfectează şi se usucă. 59.In secţiile cu risc scăzut de apariţie a infecţiei nosocomiale, materialul moale reciclabil utilizat: a. se imersează în apă+detergent, se spală, se clăteşte, se usucă; b. se imersează în detergent+dezinfectant, se spală, se clăteşte, se usucă; c. se spală, se clăteşte, se usucă. 60.Măturat umed se poate efecuta prin: a. metoda denumită „prin împingere”; b. metoda denumită „prin rotire”: c. metoda denumită „prin pivotare”. 61.Intreţinerea, curăţenia şi dezinfecţia chiuvetelor, căzilor de baie, duş, WC-uri, pişoare stau la baza prevenirii infecţiilor cu germeni, cum ar fi: a. E.Coli; b. Proteus;
9
c. Pseudomonas. 62.Dezinfecţia sifonului de pardoseală în cabina WC, se face cu: a. 500 ml soluţie de hidroxid de sodiu 5,25% Cl; b. 500 ml apă de javel de 5,25% Cl; c. 500 ml alcool sanitar. 63.Detartrarea este: a. operaţiunea de deşurubare a robineţilor; b. operaţiunea de îndepărtare a grăsimilor cu un produs acid specific; c. operaţiunea de îndepărtare a pietrei cu un produs acid specific. 64.In secţiile în care sunt admise vase cu flori tăiate, apa din vas: a. se schimbă zilnic; b. se schimbă zilnic şi în apă se adaugă o linguriţă de hipoclorit de sodiu 12,5% Cl activ; d. se schimbă o dată pe săptămână. 65. In timpul curăţeniei, mobilierul: a. rămâne în salon; b. este scos temporar pe hol; c. este mutat în alt salon până la terminarea operaţiunii. 66. Tehnica operaţiunii de dezinfecţie este: a. pulverizare; b. stropire; c. vaporizare. 67. Curăţenia spaţiilor de circulaţie în blocul operator se efectuează: a. în fiecare zi; b. ori de câte ori este nevoie; c. de două ori pe zi. 68. Dezinfecţia este realizată: a. în funcţie de tipul de microorganisme patogene distruse b. în funcţie de timpul de contact necesar substanţelor dezinfectante să distrugă aceste microorganisme c. în funcţie de bugetul pe secţie 69.Dezinfecţia se clasifică pe 4 nivele: a. dezinfecţie de nivel scăzut, intermediar, înalt, foarte înalt b. dezinfecţie superficială de nivel scăzut, înalt, foarte înalt c. dezinfecţie de nivel scăzut, intermediar, înalt, sterilizare chimică
10
70.Substanţele chimice care realizează sterilizarea chimică sunt: a. acidul peracetic b. glutaraldehida c. acidul cianhidric 71.Substanţele chimice care realizează dezinfecţia de nivel înalt sunt: a. acidul peracetic b. acidul clorhidric c. hipocloritul de sodiu 72.Substanţele chimice care realizează dezinfecţia de nivel intermediar sunt: a. acidul peracetic b. alcooli c. compuşi pe bază de clor 73.Folosirea fenolilor este limitată doar pentru: a. dezinfecţia instrumentarului b. dezinfecţia suprafeţelor c. dezinfecţia aerului 74.Fenolii sunt recomandaţi a se folosi: a. în zonele de preparare a mâncării b. în secţiile de pediatrie c. pentru dezinfecţia instrumentarului utilizat în anatomia patologică 75.Hipocloriţii se comercializează sub denumirea de: a. acid clorhidric b. apă de Javel c. extract de Javel 76.Dezinfecţia igienică a mâinilor se face: a. pe mâna spălată şi uscată b. pe mâna umedă c. după fiecare procedură medicală, înainte de spălare 77.Antisepticul este: a. produs care îndepărtează murdăria b. produs care previne multiplicarea microorganismelor c. produs care inhibă activarea microorganismelor 78.Bactericidul este un produs: a. capabil să înlăture murdăria b. capabil să distrugă boala
11
c. capabil să distrugă formele vegetative ale bacteriilor 79.Prin contaminare se înţelege: a. contactul cu murdăria b. contactul cu pacienţii c. contactul cu microorganisme patogene 80.Prin produs de dezinfecţie de nivel scăzut înţelegem: a. agent chimic care distruge bacteriile vegetative b. agent chimic care distruge bacteriile vegetative,unii fungi şi virusurile capsulate c. agent chimic care distruge bacteriile vegetative, unii fungi, virusurile capsulate şi virusurile mari necapsulate 81.Virucidul este un produs care: a. distruge virusurile test b. distruge sporii bacterieni c. ambele răspunsuri sunt corecte 82.Mâinile se spală: a. după scoaterea măştii de protecţie b. după folosirea batistei c. după folosirea toaletei 83.Echipamentul personal de protecţie este: a. o punte între personalul medico-sanitar şi bolnavi b.o barieră între personalul medico-sanitar şi sursa de infecţie c. mijloc de recunoaştere a meritelor personalului medico-sanitar 84.Mănuşile se schimbă: a. între 2 îngrijiri b. în caz de rupere c. între 2 pacienţi 85. Niciodată mănuşile de examinare: a. nu se împrumută b. nu se spală c. nu se poartă aceeaşi pereche de mai multe ori 86. Se poartă două perechi de mănuşi pentru: a. a scade frecvenţe AES b. a divide cu 3 riscul de contact cu sângeşe c. în caz de alergie
12
87. Din cadrul echipamentelor de protecţie fac parte: a. halatul b. şorţuri impermeabile c. cizme de cauciuc 88. Activităţile legate de gestionarea deşeurilor rezultate din activităţi medicale, fac parte din: a. fişa postului b. cartea de muncă c. obligaţiile profesionale 89. Planul de gestionare a deşeurilor rezultate din activităţi medicale este analizat: a. semestrial b. trimestrial c. anual 90. Planul de gestionare a deşeurilor rezultate din activităţi medicale este cuprins în documentaţia necesară pentru: a. certificare ISO b. autorizarea sanitară c. colectarea selectivă a deşeurilor 91.Eliminarea finală a deşeurilor periculoase se poate face prin: a. ardere în crematoriu propriu b. tratament de neutralizare prin sterilizare c. incinerator de deşeuri periculoase 92. Aplicarea Ordinului 219 este obligatorie pentru: a. acreditarea unităţilor sanitare b. obţinerea autorizaţiei sanitare c. fila de buget 93. Resturile alimentare (cu excepţia celor provenite de la secţiile de boli infecţioase) se vor colecta: a. cutii cu pereţi rigizi de culoare neagră b. saci de culoare neagră c. saci transparenţi 94. Colectarea lenjeriei de pat şi de corp utilizate cu excepţia celei umede, va fi făcută în: a. saci de plastic care se închid la gură după colectare b. saci de doc curaţi care se închid după colectare c. coşuri de rufe
13
95. Curăţirea mesei de pansamente (mesei ginecologice) şi schimbarea huselor respectiv alezelor după fiecare persoană examinată se face: a. o singură odată pe zi b. după fiecare folosire c. ori de câte ori este necesar 96. Intre atribuţiile infirmierei se numără şi: a. efectuează igiena individuală a bolnavilor gravi şi a copiilor b. respectă regulile de igienă personală c. administrează tratamentul prescris de medic 97. Definiţia curăţeniei: 98. Dezinfecţia este metoda de decontaminare prin care se urmăreşte distrugerea microorganismelor în proporţie de: a. 75-85% b. 99,0 – 99,9% c. 90-95% 99. Spălarea pavimentelor se efectuează cu: a. apă caldă şi carbonat de sodiu sol.1-2% b. apă caldă şi detergenţi sol.1-2% c. apă caldă şi aldehidă formică sol.1-2% 100. Soluţile clorigene folosite pentru dezinfecţie conţin: a. 1g% clor activ b. 0,5g% clor activ c. 1,5% clor activ 101. Dezinfecţia ciclică a săilor de operaţie şi de naştere se face săptămânal prin formolizare cu formol în concentraţie de 3-5% aldehidă formică şi o expunere de: a. 24 ore b. 6-12 ore c. 20 ore 102.In secţiile de pediatrie, în fiecare salon se va efectua dezinfecţia şi curăţenia generală ciclică la intervale de: a. 10-20 zile b. 15-20 zile c. 10-15 zile 103. Ingrijitoarea de curăţenie îndeplineşte următoarele sarcini, cu excepţia:
14
a. transportă pe traseul stabilit reziduurile solide din secţie la rampa de gunoi sau crematoriu, curăţă şi dezinfectează recipientele b. îndeplineşte toate indicaţiile asistentei şefe privind întreţinerea curăţeniei, salubrităţii, dezinfecţiei şi dezinsecţiei c. urmăreşte respectarea regulilor pe tot circuitul alimentelor 104. Colectarea lenjeriei copilului mic se face în: a. saci de doc curaţi b. saci material plastic sau impermeabilizaţi c. găleţi cu capac 105. Spaţiile de circulaţie se dezinfectează cu soluţii clorigene folosite în concentraţie de: a. 1% clor activ b. 0,5% clor activ c. 1,5% clor activ 106. Depozitarea temporară a deşeurilor nu trebuie să depăşească în secţie: a. 48h b. 72h c. 24 h 107. Sacii negri se folosesc pentru colectarea deşeurilor: a. nepericuloase b. menajere c. resturi alimentare 108. Definiţia spitalului: 109. Procesul de îngrijire implică: a. activitatea de supraveghere a stării de sănătate şi de prevenire a îmbolnăvirii b. activitatea de vindecare a unei boli şi de recuperare şi compensare a unei dizabilităţi c. de supraveghere şi îndrumare a asistaţilor 110. Instituţiile pentru ocrotirea, îngrijirea şi recuperarea adulţilor: a. leagăne de copii b. cămine atelier c. cămin spital pentru bolnavi cronici d. cămine de bătrâni 111. Infirmiera îşi desfăşoară activitatea în unităţi sanitare:
15
a. sub directa îndrumare a medicului b. sub directa îndrumare şi supraveghere a asistentului medical c. execută orice sarcini de serviciu la solicitarea asistentului medical sau a medicului 112. Baia generală a sugarului se poate face: a. imediat după naştere b. la 2-3 zile după căderea bontului c. la 7 zile după căderea bontului 113. Care dintre următoarele metode se folosesc la curăţenia în spital: a. perierea b. ştergerea c. spălarea d. pasteurizarea e. flambarea 114.Senzaţiile organismului de simţ sunt: a. simţul tactil b. simţul gustului c. simţul mirosului 115. Pulsul reprezintă: a. frecvenţa cardiacă b. frecvenţa respiratorie c. presiunea sângelui în artere 116. Gravitatea unei arsuri depinde de: a. profunzimea arsurii b. suprafaţa tegumentară afectată c. ambele 117. Dezbrăcarea bolnavului imobilizat la pat se face de către: a. o persoană b. două persoane c. trei persoane 118. Schimbarea lenjeriei cu bolnavul în pat necesită: a. o persoană b. 2-3 persoane c. mai multe 119. Pentru tehnica corectă a igienei parţiale la pat a bolnavului sunt necesare: a. 3 prosoape
16
b. 1 prosop c. 5 prosoape 120. Care din cele 3 atribuţii revin infirmierei: a. efectuează igiena individuală a bolnavilor grav şi a copiilor b. înlocuieşte şi transportă în condiţiile stabilite rufăria murdară c. urmăreşte respectrea regulilor de igienă pe tot circuitul alimentelor 121. Sălile de operaţie şi de naştere se curăţă şi se dezinfectează: a. după fiecare operaţie b. săptămânal c. lunar 122. Utilajele accesorii ale patului universal sunt: a. masă reglabilă pentru alimentaţie b. rezemător 123. Timpul de contact cu substanţe antiseptice necesar pentru dezinfecţia corectă a mâinilor este de: a. 10 minute b. 5 minute c. până la uscarea mâinilor 124. Un kg de pulbere de var cloros are un conţinut de clor activ de: a. 25% b. 15% c. 5% 125. Chiuvetele şi lavoarele se întreţin prin spălare cu: a. apă şi soluţie de detergenţi 1-2% b. soluţii clorigene în concentraţie de 0,5% clor activ c. soluţie de apă şi detergenţi 1-2% 126. După decesul unui bolnav, sub supravegherea asistentului medical, infirmiera pregăteşte cadavrul şi asigură transportul acestuia la loul stabilit de conducerea instituţiei: a. da b. nu 127. In caz de infecţie în spital se face: a. dezinfecţie ciclică b. dezinfecţie în focar c. dezinfecţie ciclică sau în focar
17
128. Dacă operaţiunea de curăţare-decontaminare se face manual: a. este urmată de etapa de dezinfecţie b. nu este urmată de etapa de dezinfecţie 129. Materialul moale reciclabil utilizat se prelucrează prin: a. imersie în detergent b. se spală cu apă caldă şi detergent c. se clăteşte d. se usucă 130. Ingrijitoarea de curăţenie are următoarele sarcini cu excepţii: a. efectuează dezinfecţia lenjeriei în secţiile cu potenţial infecţios b. poartă în permanenţă echipamentul de protecţie stabilit c. îndeplineşte toate indicaţiile asistentei şefe privind întreţinerea curăţeniei, salubritpăţii, dezinfecţiei şi dezinsecţiei 131. In cadrul curăţeniei zilnice îndepărtarea prafului de pe paviment se face prin măturare: a. umedă b. uscată 132. Spălarea obligatorie a mâinilor se face: a. la intrarea în serviciu şi la păstrarea locului de muncă b. după folosirea toaletei c. după folosirea măştii folosite în saloane 133. Unde se termină măturatul umed într-un salon: a. la fereastră b. lângă patul bolnavului c. la uşă 134. Deratizarea este o metodă de strugere a: a. insectelor b. rozătoarelor c. microorganismelor 135. Infecţia interioară (nosocomială) reprezintă: a. accidente de muncă ale personalului sanitar b. îmbolnăvirile de natură infecţioasă, contractate în spital şi care apar în timpul spitalizării sau după externare c. boli ce au drept cauză consumul excesiv de alcool 136. Schimbarea lenjeriei în spital se face: a. zilnic
18
b. săptămânal c. ori de câte ori este nevoie 137. Cum este recomandat să se procedeze în cazul când aveţi mai multe saloane de pregătit pentru dezinfecţie: a. să se înceapă cu saloanele cele mai contaminate b. să se înceapă cu saloanele cele mai puţin contaminate c. nu contează ordinea 138. Infirmiera are următoarele atribuţii: a. ajută la pregătirea bolnavului în vederea examinării b. dă relaţii despre starea de sănătate a bolnavului c. pregăteşte pentru dezinfecţie ori de câte ori este nevoie 139. Care sunt regulile de întreţinere a ustensilelor de curăţenie: a. după fiecare operaţiune şi la sfârşitul zilei de lucru ustensilele vor fi spălate, curăţate, dezinfectate, uscate b. ustensilele de curăţenie nu trebuie spălate deoarece se păstrează permanent în soluţie dezinfectantă c. ustensilele folosite la curăţenie vor fi spălate şi dezinfectate din oră în oră 140. Obiectivele către care trebuie să se orienteze pregătirea profesională a infirmierei sunt: a. cunoaşterea rolulilor şi atribuţiilor care îi revin în mod cotidian în raport cu persoana asistată b. protejarea drepturilor pacienţilor c. primirea persoanei ocrotite şi pregătirea ei pentru integrarea în colectivitate 141. In raport cu personalul superior infirmiera: a. transmite indicaţiile asistentei, medicului şi directorului de îngrijiri b. efectuează schimburi de idei, experienţe, observaţii şi informaţii profesionale c. înregistrează indicaţii cu privire la persoanele asistate 142. Ingrijirea: a. este o acţiunea individualizată pe care infirmiera o poate desfăşura în mod formal sau informal, prezentându-le pacienţilor diferite verigi ale procesului de îngrijire: b. urmăreşte ca persoana bolnavă să-şi recâştige starea de sănătate şi capacitatea de a-şi satisface nevoile sale fundamentale c. se referă nu numai la bolnav, ci şi la persoanele în subordine
19
143. Contactul tegumentelor şi mucoaselor cu următoarele produse trebuie considerat la risc: a. sânge b. lichid peritoneal c. secreţii vaginale 144. Expunerea profesională la accidente se petrece în timpul: a. efectuarea de manopere invazive cu ace şi instrumente ascuţite b. manipulării de produse biologice potenţial contaminate c. pregătirea instrumentarului care va fi supus procesului de dezinfecţie sau steril 145. Suprafeţe vizibile contaminate cu sânge sau alte fluide biologice se pregătesc astfel: a. decontaminare, curăţare, dezinsecţie chimică b. curăţare, dezinfecţie, uscare c. dezinfecţie chimică, curăţare 146. Care din următoarele categorii sunt expuse riscului de accident cu obiecte ascuţite: a. pacient b. personal medical c. personal auxiliar 147. Eficienţa dezinfecţiei profilactice este condiţionată de: a. o clătire abundentă după dezinfecţie b. efectuarea unei curăţenii riguroase înainte de dezinfecţie c. soluţia de dezinfecţie să fie la o concentraţie dublă 148. Pentru a prepara şi utiliza soluţiile de dezinfecţie, este necesar: a. să cunoaştem concentraţiile substanţei active în produs b. să folosim recipiente curate c. să folosim soluţia de lucru în ziua preparării 149. Metodele de curăţenie sunt: a. ştergere, măturare, dezinfecţie b. măturare, ştergere, spălare, aspirare c. măturare, spălare, fierbere 150. Scopul aplicării Precauţiunilor Universale este: a. de a preveni transmiterea infecţiilor la locul de muncă al personalului medico-sanitar b. prevenirea transmiterii infecţiilor cu cale de transmitere digestivă c. prevenirea infecţiilor cu cale de transmitere sanguină
20
151. Lenjeria murdară şi umedă este colectată de către infirmiere/îngrijitoare: a. saci de doc b. saci impermeabili închişi la gură c. recipiente curate 152. Baia generală a bolnavului trebuie efectuată: a. cel puţin o dată pe săptămână b. este de preferat să se evite pentru a nu înrăutăţi situaţia stării acestuia c. doar dacă este absolut necesar 153. Secretul profesional poate fi dezvăluit: a. cu acordul pacientului b. la cererea cunoştinţelor, vecinilor c. la cererea autorităţilor judiciare d. cu acordul părinţilor pentru copii sub 18 ani 154. Toaleta pacientului se efectuează: a. săptămânal b. zilnic c. ori de câte ori este nevoie 155. Dezbrăcarea bolnavilor cu extremităţi dureroase se începe totdeauna cu: a. partea sănătoasă b. partea bolnavă 156. Care sunt tipurile de dezinfecţie în funcţie de tipurile de microorganisme: a. sterilizare chimică b. dezinfecţie de nivel înalt c. dezinfecţie de nivel intermediar (mediu) d. dezinfecţie de nivel scăzut 157. Infirmiera are obligativitatea de a asigura toaleta bolnavului imobilizat: a. zilnic b. seara înainte de culcare c. ori de câte ori este necesar 158. Care este timpul minim necesar de contact între dezinfectant şi obiectul ce trebuie dezinfectat în cadrul dezinfecţiei de nivel înalt: a. 10 min b. 20 min c. 30 min 159. Care este concentraţia de cloramină recomandată pentru suprafeţe: a. 2%
21
b. 4% c. 6% 160. Ce se înţelege prin dezinfecţie: a. îndepărtarea microorganismelor de pe suprafeţe şi obiecte, odată cu îndepărtarea prafului şi substanţelor organice b. distrugerea în proporţie de 99,9% a formelor vegetative a microorganismelor c. distrugerea tuturor microorganismelor inclusiv a formelor sporulate 161. Caracteristicile containerelor pentru deşeuri înţepătoare sunt: a. să fie rezistente la şocuri b. să corespundă normelor în vigoare c. să fie transportabile 162. Spălarea mâinilor este suficientă pentru: a. intervenţii medicale care presupun un nivel de risc infecţios mediu b. un act medical care presupun un nivel de risc infecţios minim c. intervenţii chirurgicale 163. Dezinfecţia igienică a mâinilor este necesară cu excepţia: a. intervenţii medicale care presupun un nivel de risc infecţios înalt b. intervenţii medicale care presupun un nivel de risc infecţios mediu 164. Dezinfecţia chirurgicală a mâinilor este necesară pentru: a. toate intervenţiile care presupun un nivel de risc infecţios mediu b. toate intervenţiile care presupun un nivel de risc infecţios înalt c. toate actele medicale care presupun un nivel de risc infecţios minim 165. Dezinfecţia igienică a mâinilor se poate executa prin: a. spălare b. frecare c. tratament 166. Dezinfecţia chirurgicală a mâinilor se execută prin: a. tratament chirurgical b. spălare c. frecare 167. Prin spălarea mâinilor se înţelege: a. procedura de eliminare a microorganismelor, utilizând apă şi săpun b. procedura prin care se elimină murdăria şi se reduce flora tranzitorie prin acţiune mecanică, utilizând apă şi săpun
22
c. ambele răspunsuri sunt corecte 168. Prin termen de valabilitate înţelegem: a. perioada de timp în care executăm spălarea/dezinfecţia b. perioada de timp în care un produs dezinfectant este utilizat c. perioada de timp n care un produs dezinfectant este eficient 169. Prin transport primar înţelegem: a. transportul de la unitatea de primire urgenţe pe secţie b. transportarea bolnavului în spital de la domiciliu sau de la locul accidentului c. ambele răspunsuri sunt corecte 170. Transportul primar se poate executa cu: a. targa b. ambulanţa c. cu mijloace improvizate 171. Ridicarea bolnavului pe targă se face de: a. 1 persoană b. 2-3 persoane c. ambele răspunsuri sunt corecte 172. Bolnavul va fi transportat pe targă: a. cu spatele b. aşezat pe o parte c. cu faţa înainte 173. Prin transport secundar înţelegem: a. transportarea pacientului deja asistat dintr-o unitate spitalicească în alta b. transportarea pacientului dintr-o unitate sanitară la domiciliu c. transportarea bolnavului la investigaţii 174. Transportul cu căruciorul rulant se utilizează pentru transportul intraspitalicesc al: a. bolnavilor la începutul convalescenţei b. bolnavilor astenici c. bolnavilor cu afecţiuni inflamatoare sau paralitice ale membrelor inferioare d. bolnavilor transportaţi la investigaţii şi explorări şi care trebuie să aştepte
23
175. Pacientul care nu se poate ridica în picioare va fi aşezat în căruciorul rulant de: a. 1 persoană b. 2 persoane c. 3 persoane 176. Schimbarea patului fără bolnav va fi executată de: a. 1-2 persoane b. 2-3 persoane c. mai multe persoane 177. Inlocuirea saltelei în timp ce bolnavul este în pat este necesară atunci când: a. salteaua a fost murdărită b. pentru reîmprospătarea patului c. pacientul solicită acest lucru 178. Poziţia activă este caracteristică bolnavilor: a. comatoşi b. cu forţa fizică păstrată c. după intervenţii chirurgicale 179. Poziţia pasivă este caracteristică bolnavilor: a. adinamici b. în stare gravă c. care şi-au pierdut forţa fizică 180. Poziţia forţată poate să apară: a. ca o consecinţă a modificărilor produse de boală b. ca o reacţie de apărare c. ca o măsură profilactică d. ca o măsură terapeutică 181. Dacă bolnavul nu se poate mişca, dezbrăcarea lui se va face: a. o persoană b. două persoane c. trei persoane 182. La îmbrăcarea unui bolnav cu afecţiuni la membrele superioare se va îmbrăca întâi: a. braţul sănătos b. braţul bolnav c. nu contează ordinea 183. Mănuşile, ca berieră de protecţie, sunt obligatorii:
24
a. când se manipulează produse cu un anumit grad de toxicitate b. în timpul curăţeniei c. la servitul mesei bolnavilor 184. Mănuşile care se folosesc în cazurile de mai sus trebuie să fie: a. sterile din cauciuc b. nesterile din cauciuc c. din bumbac 185. Holurile şi scările sunt zone în care circulaţia este intensă. Curăţarea pavimentelor se face: a. de 2 ori pe zi b. în timpul nopţii când se circulă mai puţin c. ori de câte ori este nevoie 186. In fiecare salon curăţenia se începe cu: a. curăţarea obiectelor mai puţin murdare b. curăţarea obiectelor mai murdare c. nu are importanţă ordinea de începere a curăţenie 187. Reziduurile septice vor fi colectate separat şi duse pentru incinerare în: a. saci de culoare galbenă cu pictograma „Pericol biologic” b. recipiente etanşe duse la crematoriu la 2 zile c. recipiente folosite pentru transportul lenjeriei murdare 188. In cazurile de inconştienţă în special în cazuri de comă, bolnavii vor fi transportaţi pe targă: a. decubit lateral b. decubit ventral c. decubit dorsal 189. Mănuşile de cauciuc de unică utilizare se folosesc: a. în timpul curăţeniei b. când se manipulează produse cu un anumit grad de toxicitate c. când se anticipează contactul cu produse biologice d. servitul mesei 190. Distribuirea hranei bolnavilor în secţii este făcută de: a. infirmiera de serviciu b. asistenta(sora) de salon ajutată de infirmieră c. îngrijitoare 191. La bolnavii care prezintă incontinenţă urinară sau fecale, la cei cu vărsături, supuraţii, salteaua se acoperă cu:
25
a. cearşaf curat şi se dezinfectează zilnic b. cearşaf curat şi faţă de pernă periodic c. muşama şi se dezinfectează zilnic d. muşama şi se dezinfectează zilnic, precum şi ori de câte ori este necesar 192. Igiena paturilor bolnavilor şi a saloanelor se face: a. periodic prin aerisirea şi scuturarea lenjeriei de pat b. de două sau mai multe ori pe zi prin aerisirea şi scuturarea lenjeriei de pat c. zilnic prin aerisirea şi sortarea lenjeriei murdare d. zilnic prin aerisirea şi colectarea lenjeriei murdare 193. In prepararea şi utilizarea soluţiilor dezinfectante sunt necesare: a.cunoaşterea exactă a concentraţiei în substanţă activă a produselor prin aplicarea baremurilor cunoscute b.folosirea de recipiente speciale c.cunoaşterea exactă a concentraţiei în substanţă activă a produselor prin determinări periodice de laborator d.folosirea de recipiente curate e.utilizarea soluţiilor în ziua preparării f.utilizarea soluţiilor a doua zi după preparare prin menţinerea în recipiente speciale deschise 194. Care sunt măsurile pentru prevenirea infecţiilor nosocomiale: a. măsuri de igienă spitalicească b. asigurarea pregătirii profesionale corespunzătoare c. aplicarea tehnicilor aseptice 195. Personalul auxiliar poate circula din sectoare septice către cele aseptice dacă: a. poartă echipament de protecţie adecvat b. se efectuează igiena mâinilor c. poartă mănuşi de protecţie şi bonete 196. Colectarea lenjeriei cu umiditate excesivă se face: a. cu mănuşi în recipiente etanşe b. în saci de material plastic sau impermeabilizaţi c. cu mănuşi şi şorţuri de protecţie 197. Intreţinerea pavimentelor se realizează: a. zilnic sau când se murdăresc cu produse patologice prin ştergere umedă şi dezinfecţie ciclcică
26
b. zilnic sau când se murdăresc cu produse patologice prin dezinfecţie periodică şi ştergere umedă c. zilnic sau când se murdăresc cu produse patologice prin ştergere umedă şi dezinfectare 198. Alimentaţia prin sondă se face la: a. bolnavii cu infarct miocardic b. bolnavii cu tulburări de deglutiţie c. bolnavii inconştienţi 199. Regiunile predispuse escarelor la bolnavii în decubit dorsal sunt: a. partea internă şi exterioară a genunchilor b. regiunea maleolară c. regiunea occipitală d. regiunea omoplatului e. regiunea sacrată f. regiunea deasupra crestei iliace g. regiunea călcâielor 200. Steril se defineşte fiind: a. lipsit de microbi patogeni b. lipsit de microbi vii c. orice suprafaţă sau obiect bine spălat 201. Transportul bolnavilor cu brancarda se face: a. de la domiciliu la spital b. pe distanţe mici, până la vehiculul de transport c. după acordarea primelor îngrijiri de urgenţă spre secţia unde se internează 202. Ridicarea bolnavului sau accidentatului pe targă se face de către: a. 1 persoană b. 2-3 persoane c. indiferent câte persoane 203. In cazurile de inconştienţă în special în cazuri de comă, bolnavii vor fi transportaţi pe targă: a. decubit lateral b. decubit ventral c. decubit dorsal 204. Bolnavii cu traumatisme craniene vor fi transportaţi pe targă: a. cu capul mai coborât decât restul corpului b. poziţie şezând
27
c. decubit lateral 205. Bolnavii cu traumatisme abdominale vor fi transportaţi cu targa: a. în decubit dorsal cu genunchii flectaţi pe abdomen b. în decubit ventral c. decubit lateral 206. Mănuşile de cauciuc de unică utilizare se folosesc: a. în timpul curăţeniei b. când se manipulează produse cu un anumit grad de toxicitate c. când se anticipează contactul cu produse biologice d. la servitul mesei 207. Dezinfecţia este: a. îndepărtarea microorganismelor din mediul de lucru b. procesul de distrugere a celor mai multe, sau a tuturor microorganismelor patogene c. spălarea cu apă şi detergent a suprafeţelor 208. Distribuirea hranei bolnavilor în secţii este făcută de: a. infirmiera de serviciu b. asistenta(sora) de salon ajutată de infirmieră c. îngrijitoare 209. La bolnavii care prezintă incontinenţă urinară sau fecale, la cei cu vărsături, supuraţii, salteaua se acoperă cu: a. cearşaf curat şi se dezinfectează zilnic b. cearşaf curat şi faţă de pernă periodic c. muşama şi se dezinfectează zilnic d. muşama şi se dezinfectează zilnic, precum şi ori de câte ori este necesar 210. Igiena paturilor bolnavilor şi a saloanelor se face: a. periodic prin aerisirea şi scuturarea lenjeriei de pat b. de două sau mai multe ori pe zi prin aerisirea şi scuturarea lenjeriei de pat c. zilnic prin aerisirea şi sortarea lenjeriei murdare d. zilnic prin aerisirea şi colectarea lenjeriei murdare 211. In toate unităţile sanitare activităţile legate de gestionarea deşeurilor rezultate din activităţi medicale fac parte din: a. obligaţiile profesionale b. fişa postului c. bugetul de venituri şi cheltuieli
28
212.Sumele necesare pentru punerea în aplicare a Ordinului nr.219/2002 se cuprind în: a. baza naţională de date b. fişa postului c. bugetul de venituri şi cheltuieli 213. Pentru obţinerea autorizaţiei sanitare de funcţionare este obligatorie: a. planul anual privind gestionarea deşeurilor b. bugetul de venituri şi cheltuieli c. metodologia de culegere a datelor 214. Nerespectarea prevederilor Ordinului nr.219 se sancţionează conform: a. Ordinul 916/2006 b. Ordinul 219/2002 c. Legea 98/1994 215. Obligaţiile producătorilor de deşeuri sunt: a. să separe la locul de producere deşeurile periculoase de cele nepericuloase b.să diminueze cantităţile de deşeuri c. să promoveze reutilizarea şi reciclarea a celor categorii de deşeuri care se pretează la aceste operaţiuni 216.Dintre marii producători de deşeuri periculoase fac parte: a. laboratoare b. clinici universitare c. spitale judeţene şi municipale 217.Dintre producătorii medii de deşeuri periculoase fac parte: a.institute de cercetare medicală şi farmaceutică b.Agenţia Naţională a Medicamentului c. laboratoare 218.Dintre micii producători de deşeuri periculoase fac parte: a.laboratoare de tehnică dentară b.laboratoare de sănătate mintală c.centre de transfuzie 219.Deşeurile rezultate din activitate medicală se clasifică, după cum urmează: a.deşeuri periculoase b.deşeuri nepericuloase c.deşeuri infecţioase
29
220.Deşeurile periculoase se clasifică în: a. deşeuri anatomo-patologice b. deşeuri clinice şi farmaceutice c. deşeuri menajere 221. Detaşarea acelor folosite se face: a. cu mâna b. cu o cârpă c. folosind dispozitivul inclus pe orificiul de colectare d. cu mănuşa 222. Capacul închis al cutiei cu deşeuri înţepătoare/tăietoare va conţine: a. date privind ţara de provenienţă b. data începerii colectării c. data începerii colectării, secţia de unde provine 223. Cutia cu deşeuri înţepătoare/tăietoare va fi menţinută pe secţii: a. cât timp apreciază asistenta de salon b. cât timp apreciază asistenta şefă c. până în momentul umplerii 224. Cutiile cu deşeuri înţepătoare/tăietoare se vor umple: a. până la jumătate b. pe 3 sferturi c. nu se vor supraîncărca 225. Transportul deşeurilor se face: a. pe acelaşi circuit cu cel al bolnavilor b. pe acelaşi circuit cu cel al vizitatorilor, dar separat de cel al bolnavilor c. pe un circuit separat de cel al bolnavilor 226. La colectarea lenjeriei murdare, infirmiere trebuie să: a. să se spele pe mâini b. să-şi pună mănuşi c. să se spele pe mâini şi să-şi pună mănuşi 227. Rufăria de pat provenită de la secţiile de contagioase va fi: a. colectată şi spălată separat b. colectată separat c. nu se va face o diferenţiere 228. Lenjeria se va manipula (sorta, număra, scutura) în: a. saloane b. camera de numărare-sortare a spălătoriei c. pe secţie
30
229. Lenjeria curată se depozitează: a. alături de spălătorie b. într-o magazie-depozit c. în spaţii separate, curate 230. Materialul biopsic face parte din: a. deşeuri nepericuloase b. deşeuri periculoase c. deşeuri anatomice 231. In oficiul alimentar se face: a. curăţenie uscată b. curăţenie umedă c. spălare şi dezinfectare 232. Pungile de urină folosite fac parte din categoria: a. deşeuri menajere b. deşeuri periculoase c. deşeuri infecţioase 233. Membranele de dializă folosite fac parte din categoria: a. deşeuri nepericuloase b. deşeuri menajere c. deşeuri periculoase 234. Medicamentele expirate fac parte din categoria: a. deşeuri nepericuloase b. deşeuri periculoase c. deşeuri chimice şi farmaceutice 235. Reactivii de laborator fac parte din categoria: a. deşeuri periculoase b. deşeuri toxice c. deşeuri infecţioase 236. Conform precauţiunilor universale toţi pacienţii sunt: a. potenţial sănătoşi b. potenţial bolnavi c. potenţial infectaţi 237. Conform precauţiunilor universale, se consideră că sângele poate fi: a. steril b. contaminat cu HIV
31
c. contaminat cu VHB, VHC 238. Conform precauţiunilor universale, se consideră că toare instrumentele folosite în practica medicală după utilizare sunt: a. murdare b. contaminate c. bune de aruncat 239. Atitudinea în caz de accident prin expunere la sânge presupune: a. sângerarea locului pentru a opri difuziunea virusului b. spălarea imediată cu apă şi săpun timp de 5 min c. întreruperea îngrijirii cu asigurarea securităţii pacientului 240. Atitudinea corectă care trebuie adoptată în caz de accident prin expunere la sânge presupune: a. purtarea mănuşilor b. întreruperea îngrijirilor c. asigurarea securităţii pacientului d. persoana accidentată anunţă imediat asistenta şefă 241. Nerespectarea prevederilor Ordinului nr.219 se sancţionează conform: a. Ordinul 916/2006 b. Ordinul 219/2002 c. Legea 98/1994 242.In toate unităţile sanitare activităţile legate de gestionarea deşeurilor rezultate din activităţi medicale fac parte din: a. obligaţiile profesionale b. fişa postului c. bugetul de venituri şi cheltuieli 243.Sumele necesare pentru punerea în aplicare a Ordinului nr.219/2002 se cuprind în: a. baza naţională de date b. fişa postului c. bugetul de venituri şi cheltuieli 244.Pentru obţinerea autorizaţiei sanitare de funcţionare este obligatorie: a. planul anual privind gestionarea deşeurilor b. bugetul de venituri şi cheltuieli c. metodologia de culegere a datelor 245.Obligaţiile producătorilor de deşeuri sunt:
32
a. să separe la locul de producere deşeurile periculoase de cele nepericuloase b. să diminueze cantităţile de deşeuri c. să promoveze reutilizarea şi reciclarea a celor categorii de deşeuri care se pretează la aceste operaţiuni 246.Dintre marii producători de deşeuri periculoase fac parte: a. laboratoare b. clinici universitare c. spitale judeţene şi municipale 247.Dintre producătorii medii de deşeuri periculoase fac parte: a. institute de cercetare medicală şi farmaceutică b. Agenţia Naţională a Medicamentului c. Laboratoare 248. Dintre micii producători de deşeuri periculoase fac parte: a. laboratoare de tehnică dentară b. laboratoare de sănătate mintală c. centre de transfuzie 249.Deşeurile rezultate din activitate medicală se clasifică, după cum urmează: a. deşeuri periculoase b. deşeuri nepericuloase c. deşeuri infecţioase 250.Deşeurile periculoase se clasifică în: a. deşeuri anatomo-patologice b. deşeuri clinice şi farmaceutice c. deşeuri menajere 251. Legea 319/2006 are ca scop: a. promovarea îmbunătăţirii securităţii în muncă b. reglementarea relaţiilor în muncă c. instituirea de tratamente specifice 252.Legea 319/2006 instituie măsuri privind promovarea sănătăţii: a. personalului medical b. personalului auxiliar c. lucrătorilor 253.Legea 319/2006 stabileşte: a. principii generale referitoare la prevenirea riscurilor profesionale b. eliminarea factorilor de risc şi accidentare
33
c. instruirea lucrătorilor 254.Legea 319/2006 se aplică: a. angajatorilor b. lucrătorilor c. reprezentanţilor lucrătorilor 255. a. b. c.
Lucrătorul, conform Legii 319/2006, este definit ca: persoana angajată de către angajator studenţii în perioada efectuată stagiului de practică persoanele care prestează activităţi casnice
256.Evenimentul, conform Legii 319/2006, este definit ca: a. accidentul care a antrenat decesul produs în timpul procesului de muncă b. accidentul de traseu în care au fost implicate persoane angajate c. cazul susceptibil de boală profesională 257.Principiile generale de prevenire pe baza cărora angajatorul are obligaţia să implementeze măsurile cum sunt: a. eviterea riscurilor b. combaterea riscurilor c. adaptarea la progresul tehnic d. informarea angajatorului e. instruirea cetăţenilor prin mass-media 258.Măsurile privind securitatea, sănătatea şi igiena în muncă, vor fi susţinute financiar: a. de la bugetul de stat b. de către lucrători c. de către angajator 259.Pentru a se ocupa de organizarea activităţilor de prevenire şi protecţie, lucrătorii desemnaţi,conform Legii 319/2006, se impune ca: a. lucrătorii desemnaţio să fie în număr suficient b. lucrătorii desemnaţi să aibă studii superioare c. angajatorul să remunereze suplimentar luxcrătorii desemnaţi 260. In vederea asigurării condiţiilor de securitate şi sănătate în muncă şi pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale, angajatorii au următorele obligaţii: a. să întocmească un plan de prevenire şi protecţie b. să urmărească cheltuielile efectuate în unitate c. să obţină autorizaţia sanitară de funcţionare
34
261. Alimentaţia de protecţie se acordă: a. angajatorului b. tuturor lucrătorilor c. persoanelor care lucrează în condiţii de muncă deosebite 262.. Alimentaţia de protecţie se acordă: a. periodic b. permanent c. obligatoriu şi gratuit 263. Acordarea alimentaţiei de protecţie se stabileşte în: a. contractul colectiv de muncă b. contractul individual de muncă c. contractul de administrare 264. Materialele igienico-sanitare se acordă de către: a. bugetul de stat b. angajator c. serviciul de protecţie a muncii 265. Angajatorii trebuie să instruiască lucrătorii, conform Legii 319/2006: a. la executarea unor lucrări speciale b. la schimbarea locului de muncă c. la revenirea din concediu de odihnă
266. Lucrătorii trebuie să primească o instruire suficientă şi adecvată în domeniul sănătăţii şi securităţii în muncă: a. la introducerea oricărei noi tehnologii sau proceduri de lucru b. la transfer c. la angajare 267. Cercetarea evenimentelor, conform Legii 319/2006, este: a. facultativă b. opţională c. obligatorie 268. Cercetarea evenimentelor, conform Legii 319/2006, se efectuează: a. de către lucrători b. de către serviciul de securitate şi sănătate în muncă c. de către inspectoratele teritoriale de muncă 269. Rezultatul cercetării evenimentului va fi consemnat în:
35
a. raport de constatare b. minută c. proces verbal 270. In caz de deces al persoanei accidentate ca urmare a unui eveniment, conform Legii 319/2006: a. autorităţile de sănătate publică vor demara o anchetă b. instituţia medico-legală competentă este obligată să înainteze inspectoratului teritorial de muncă, în termen de 7 zile de la data decesului, o copie a raportului de constatare medico-legală c. poliţia va demara o anchetă 271. Se numeşte accident de muncă: a. accidentul de traseu, dacă deplasarea s-a făcut în timpul şi pe traseul normal de la domiciliul lucrătorului la locul de muncă organizat de angajator şi invers b. dispariţia unei persoane în condiţiile unui accident de muncă şi în împrejurări care îndreptăţesc presupunerea decesului acesteia c. accidentul suferit de orice persoană, pe orice traseu 272. Accidentele de muncă se clasifică în raport cu urmările produse şi cu numărul persoanelor accidentate în: a. accidente colective b. accidente care produc incapacitate temporară de muncă de cel puţin 2 zile calendaristice c. accidente care produc invaliditate d. accidente mortale 273. Accidentul se muncă înregistrat de angajator se raportează de către acesta la: a. autoritatea de sănătate publică b. inspectoratul teritorial de muncă c. asigurator d. casei naţionale de asigurări de sănătate 274. Intoxicaţia acută profesională se declară ca: a. boală profesională b. caz medico-legal c. eveniment d. accident de muncă 275.Grupurile sensibile la riscuri specifice sunt: a. femei gravide b. lehuze c. femei care alăptează d. tineri
36
e. vârstnici 276. Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, nerespectarea reglementărilor de securitate şi sănătate în muncă privind: a. întocmirea şi respectarea documentaţiilor tehnice pentru executarea lucrărilor care necesită măsuri speciale de siguranţă b. asigurarea iluminatului de siguranţă c. asigurarea bugetului privind amenajarea locului de muncă 277. Cine este autoritatea competentă în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă: a. autoritatea teritorială de sănătate publică b. ministerul muncii, solidarităţii sociale şi familiei c. inspectoratul teritorial de muncă d. inspecţia muncii 278. Cine este autoritatea centrală în domeniul asistenţei de sănătate publică: a. ministerul muncii, solidarităţii şi familiei b. casa naţională de asigurări de sănătate c. ministerul sănătăţii publice 279. Cine este autoritatea competentă în domeniul asigurării pentru accidente de muncă şi boli profesionale: a. angajatorul b. lucrătorul c. asiguratorul 280. Cine elaborează proiecte de acte normative necesare implementării Legii 319/2006: a. Ministerul Sănătăţii Publice b. Casa Naţională de Asigurări c. Ministerul Muncii 281. Curăţenia reprezintă: a. procedura de distrugere a microorganismelor patogene şi nepatogene, de pe orice suprafeţe b. rezultatul aplicării corecte a unui program de curăţare c. rezultatul procesului de distrugere a bacteriilor utilizând agenţi fizici/chimici 282. In utilizarea produselor folosite în activitatea de curăţare se respectă următoarele reguli fundamentale: a. respectarea normelor de protecţie a muncii b. respectarea recomandărilor producătorului c. se interzice amestecul produselor
37
d. înainte de executarea fiecărei proceduri de curăţare se face instruirea personalului 283. Programul de curăţare şi dezinfecţie este parte integrantă a: a. bugetului de venituri şi cheltuieli b. contractului-cadru cu casa judeţeană de asigurări c. planului unităţii de supreveghere şi control al infecţiilor nosocomiale 284.. Depozitarea produselor şi a ustensilelor folosite la efectuarea curăţirii se face respectându-se următoarele: a. în unitatea sanitară, la nivel central, trenuie să existe spaţii special destinate depozitării produselor aflate în stoc b. spaţiile trebuie să asigure menţinerea calităţii iniţiale a produselor până la utilizare c. trebuie să existe iluminat corespunzător d. spaţiul trebuie să permită aranjarea în ordine cronologică a produselor 285. In fiecare secţie sau compartiment trebuie să existe: a. încăperi special destinate depozitării produselor şi ustensilelor utilizate pentru efectuarea curăţării, aflate în rulaj b. dulapuri cu rafturi inscripţionate destinate păstrării produselor utilizate pentru efectuarea curăţării c. nu este necesară separarea produselor şi ustensilelor folosite la curăţare 286. Intreţinerea ustensilelor folosite pentru efectuarea curăţării se face: a. zilnic b. la sfârşitul zilei de lucru c. de două ori pe zi 287. Personalul care execută operaţiunile de curăţare şi dezinfecţie a materialului de curăţare trebuie să poarte: a. halat de unică folosinţă b. mănuşi de menaj c. mănuşi de latex nesterile 288. Dezinfecţia este procedura care se aplică numai după curăţare cu excepţia: a. prezintă aspect curat b. sunt prezente materii organice c. nu se evidenţiază necesitatea operaţiunii 289. Evaluarea dezinfecţiei se face prin tehnici descrise în: a. legislaţie specifică b. contractul-cadru
38
c. farmacopeea română 290. Dezinfecţia prin căldură uscată este utilizată exclusiv în: a. sterilizarea instrumentarului b. igienizarea materialului moale c. flambarea materialelor din lab.de microbiologie 291.Dezinfecţia prin căldură umedă se utilizează: a. în cazul spălării automatizate a lenjeriei b. în cazul spălării automatizate a veselei c. în cazul spălării automatizate a instrumentarului 292 Dezinfecţia cu raze ultraviolete este indicată în: a. dezinfecţia aerului în laborator b. dezinfecţia aerului în săli de operaţii c. dezinfecţia aerului în serviciul de urgenţă 293. Dezinfecţia prin mijloace chimice se realizează prin utilizarea: a. produselor bacteriostatice b. produselor biochimice c. produselor biocide 294. Depozitarea produselor şi a ustensilelor folosite la efectuarea curăţirii se face respectându-se următoarele: a. spaţiile trebuie să asigure menţinerea calităţii iniţiale a produselor până la utilizare b. spaţiile trebuie să aibă un grad de umiditate optim păstrării calităţii produselor c. spaţiile de depozitare trebuie să aibă aerisire naturală d. spaţiile de depozitare trebuie să aibă chiuvetă şi canalizare 295. Regulile fundamentale în utilizarea produselor folosite în activitatea de curăţare sunt: a. este interzis amestecul produselor b. este interzisă păstrarea produselor de curăţare în recipientele iniţiale c. este interzisă distribuirea produselor la locul de utilizare 296. Urmărirea şi controlul programului de curăţare revin: a. autorităţii de sănătate publică b. autorităţii sanitar-veterinare c. personalului unităţii sanitare responsabil cu supravegherea şi controlul infecţiilor nosocomiale 297. Programul de curăţare şi dezinfecţie este parte integrantă a:
39
a. b. c. d. e.
planului de achiziţii bugetului de venituri şi cheltuieli planului de management planului strategic planului propriu unităţii de supraveghere şi control ale infecţiilor nosocomiale
298. Intreţinerea ustensilelor folosite pentru efectuarea curăţirii se face: a. zilnic b. după fiecare operaţiune de curăţare c. la sfârşitul zilei de lucru d. ori de câte ori este nevoie 299. Incăperile special destinate depozitării produselor şi ustensilelor utilizate pentru efectuarea curăţirii, aflate în rulaj, trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: a. trebuie să existe aerisire naturală b. trebuie să existe iluminat natural c. trebuie să existe suport uscător pentru mănuşi menaj, mopuri, perii d. pavimentul şi pereţii trebuie să fie din gresie/faianţă 300. Spălarea şi uscarea materialului moale folosit la curăţare se poate face utilizânduse: a. maşini de spălat cu uscător b. maşini de spălat şi uscătoare c. manual 301. Sterilizarea chimică este: a. operaţiunea prin care sunt eliminate sau omorâte microorganismele, inclusiv cele aflate în stare vegetativă, de pe obiectele inerte contaminate b. procedura prin care se realizează distrugerea majorităţii bacteriilor în formă vegetativă a unor fungi şi a unor virusuri c. un nivel superior de dezinfecţie care se aplică cu stricteţe dispozitivelor medicale reutilizabile, destinate manevrelor invazive şi care nu suportă autoclavarea, realizând distrugerea tuturor microorganismelor în formă vegetativă şi a unui număr mare de spori 302.Antisepticul este: a. o substanţă ce are o acţiune generală sau specifică asupra ori împotriva organismelor dăunătoare b. produs care include în compoziţia sa substanţe care curăţă şi care dezinfectează c. produs care previne sau împiedică multiplicarea ori inhibarea activităţii microorganismelor
40
303. Produsele biocide sunt: a. substanţe ce au o acţiune generală sau specifică împotriva organismelor dăunătoare b. produse care includ în compoziţia sa substanţe care curăţă şi dezinfectează c. preparate sau subatenţe active având scopul să distrugă, să împiedice, să facă inofensivă şi să prevină acţiunea asupra oricărui organism dăunător, prin mijloace chimice sau biologice d. produse care previn sau împiedică multiplicarea ori înhibarea activităţii microorganismelor 304. După natura substanţelor chimice care intră în compoziţia unui dezinfectant, în funcţie de modul de acţiune, aceştia se împart în: a. dezinfectanţi care inhibă creşterea microorganismelor b. dezinfectanţi care acţionează prin toxicitate celulară c. dezinfectanţi care acţionează prin oxidare celulară d. dezinfectanţi care au o acţiune letală asupra microorganismelor 305. In funcţie de tipul microorganismelor distruse, de timpul de contact necesar şi de concentraţia utilizată, nivelurile de dezinfecţie sunt: a. dezinfecţie de nivel mediu b. dezinfecţie de nivel scăzut c. dezinfecţie de nivel intermediar 306. Etapele sterilizării chimice sunt: a. dezinfecţie, cel puţin de nivel mediu, urmată de curăţare b. dezinfecţie de nivel înalt c. sterilizare chimică prin imersie d. clătire cu apă sterilă 307. In vederea unei corecte practici medicale şi a eliminării oricărui risc în domeniul sanitar, soluţia chimică de sterilizare se va folosi: a. în cuvele cu capac b. nu mai mult de 24 h c. cel mult 72 h d. maximum 48 h 308.In cazul utilizării în instalaţii cu ultrasunete, soluţia chimică de sterilizare se va folosi: a. maximum 24 ore b. maximum 48 ore c. maximum 72 ore 309. Dezinfecţia se realizează cu: a. produse şi substanţe chimice autorizate
41
b. produse şi substanţe chimice înregistrate c. produse şi substanţe chimice omologate 310. Termenul antiseptic se utilizează pentru produsele destinate dezinfecţiei: a. pavimentului b. aeromicroflorei c. tegumentului 311.Criteriile de utilizare şi păstrare a produselor antiseptice sunt: a. se respectă întocmai indicaţiile de utilizare de pe eticheta produsului b. se respectă întocmai concentraţia şi timpul de contact precizate în autorizaţia produsului c. după fiecare utilizare, flaconul va fi completat până la indicaţia prevăzută d. după aplicare, antisepticul se îndepărtează prin clătire 312. Spălarea mâinilor se face cu: a. apă curentă b. apă şi săpun c. apă, săpun şi antiseptic 313.Dezinfecţia igienică a mâinilor se face prin: a. clătire b. spălare c. frecare 314.Produsul utilizat pentru spălarea mâinilor trebuie: a. să fie omologat b. să fie recomandat pentru uz sanitar c. să fie testat conform standardului EN 1499 d. să fie testat şi autorizat 315. Antisepticul nu se îndepărtează prin clătire cu excepţia celor utilizate în: a. bloc operator b. neonatologie c. pediatrie d. psihiatrie 316. Antisepticul se aplică: a. pe suprafeţele cutanate sărace în glande sebacee b. pe suprafeţele cutanate bogate în glande sebacee c. pe sclere 317. Antisepticul poate fi aplicat folosindu-se:
42
a. pulverizarea b. ştergerea c. turnarea 318. Pentru realizarea unei dezinfecţii eficiente se iau în considerare următorii factori care influenţează dezinfecţia: a. forma de prezentare a produsului b. stabilitatea produsului c. pH-ul produsului 319. Dezinfectantele trebuie să fie alese corect luând în calcul următoarele criterii: a. să fie autorizate b. să fie uşor de utilizat c. să fie stabile în timp d. să fie puternice 320. Produsele dezinfectante nu se utilizează ca atare, ci necesită diluţii; soluţia de lucru este de preferat să se facă: a. în cantitatea strict necesară b. să se utilizeze în maxim 48 ore de la preparare c. să se utilizeze în maxim 24 ore de la preparare 321. Dezinfecţia profilactică: a. completează curăţarea b. suplineşte curăţarea c. înlocuieşte sterilizarea 322. Dezinfecţia în focar se practică: a. înainte de instituirea măsurilor de curăţare b. după instituirea măsurilor de curăţare c. ambele variante sunt corecte 323. Pentru dezinfecţia instrumentarului se recomandă utilizarea de: a. cuve cu capac b. cuve cu capac şi grătar c. orice fel de recipiente 324. In fiecare încăpere în care se efectuează operaţiuni de curăţare şi dezinfecţie trebuie să existe în mod obligatoriu: a. personal propriu responsabil b. grafic zilnic orar c. ambele variante sunt corecte
43
325. Suprafeţele care vin în contact cu/sau penetrează ţesuturile corpului uman sunt clasificate: a. semicritice b. noncritice c. nici una din variante nu este corectă 326.Trusele pentru asistenţă la naştere sunt clasificate drept: a. critice b. semicritice c. noncritice 327. Instrumentarul care vine în contact cu mucoasele intacte este clasificat semicritic cu excepţia: a. pielea cu soluţii de continuitate b. mucoasa periodontală c. nici una dintre variante nu este corectă 328.Căzile de hidroterapie utilizate pentru pacienţii a căror piele prezintă soluţii de continuitate sunt considerate: a. critice b. semicritice c. noncritice 329. Urinarele care nu vin frecvent în contact cu pacientul sau care vin în contact numai cu pielea intactă a acestuia sunt clasificate drept: a. critice b. semicritice c. noncritice 330. Câmpurile operatorii utilizate în blocul operator sunt clasificate drept: a. critice b. semicritice c. noncritice 331. Eficienţa dezinfecţiei profilactice este condiţionată de: a. eficienţa dezinfectantului b. prelungirea timpului de contact c. o riguroasă curăţare prealabilă 332. Persoanele responsabile cu operaţiunea de curăţare şi dezinfecţie trebuie să cunoască: a. denumirea instrumentarului folosit b. denumirea dezinfectantului utilizat c. numele medicului chirurg care a efectuat intervenţia
44
333. Persoanele care răspund de operaţiunea de curăţare şi dezinfecţie trebuie să înregistreze, cu excepţia: a. secţia b. tipul operaţiunii c. ora de efectuare 334. Persoanele responsabile cu operaţiunea de curăţare şi dezinfecţie trebuie să cunoască, cu execpţia: a. data preparării soluţiei de lucru b. timpul de acţiune c. concentraţia d. reacţii adverse la utilizarea soluţiei 335. Utilizarea dezinfectantelor se face: a. respectându-se normele de protecţie a muncii b. să prevină accidentele şi intoxicaţiile c. să poată înlocui, când se impune curăţatea 336. Dezinfecţia profilactivă: a. completează curăţarea b. suplineşte curăţarea c. înlocuieşte curăţarea 337. Alegerea metodei de dezinfecţie trebuie să ţină cont cu execpţia: a. de categoria din care materialele fac parte b. de indicaţiile firmei producătoare c. de modul în care sunt folosite materialele în asistenţa acordată pacienţilor 338. Pentru dispozitivele medicale invazive este necesară: a. concentraţie ridicată de dezinfectant b. eficacitate micobactericidă c. eficacitate bacilară 339. Echipamentul pentru biopsie asociat endoscoapelor este considerat: a. echipament critic b. echipament semicritic c. echipament uşor critic 340. Suprafeţele inerte din secţii stropite cu sânge, fecale, nu sunt considerate: a. critice b. semicritice c. noncritice
45
341. Metoda de aplicare a dezinfectantelor pentru termometre orale sau rectale este: a. pulverizare b. imersie c. ştergere 342. Metoda de aplicare a dezinfectantelor pentru telefoane este: a. vaporizare b. pulverizare c. ştergere 343. Metoda de aplicare a dezinfectantelor pentru perne este: a. imersie b. vaporizare c. ştergere 344. Metoda de aplicare a dezinfectantelor pentru jucării de plastic este: a. vaporizare b. ştergere c. spălare 345. Metoda de aplicare a dezinfectrantelor pentru saltele este: a. pulverizare b. ştergere c. vaporizare 346. Metoda de aplicare a dezinfectantelor pentru echipament de protecţia şi de lucru din material textil este: a. pulverizare b. înmuiere c. ştergere 347. Metoda de aplicare a dezinfectantelor pentru sifoane de pardoseală este: a. vaporizare b. ştergere cu un produs dezinfectant de nivel scăzut c. turnare a unui produs dezinfectant de nivel scăzut 348. Metoda de aplicare a dezinfectantelor pentru chiuvete este: a. umplere cu un produs dezinfectant de nivel mediu b. vaporizare c. ştergere 349. Metoda de aplicare a dezinfectantelor pentru lenjerie contaminată cu produse patologice:
46
a. înmuiere în 3 litri de soluţie la 1 kg lenjerie b. înmuiere în 2 litri de soluţie la 1 kg lenjerie c. înmuiere în 4 litri soluţie la 1 kg lenjerie 350.Metoda de aplicare a dezinfectantelor pentru mopuri este: a. înmuiere în 3 litri soluţie la 1 kg material b. spălare c. pulverizare 351.Metoda de aplicare a dezinfectantelor pentru mobilier este: a. vaporizare b. ştergere c. spălare 352.Metoda de aplicare a dezinfectantelor pentru veselă este: a. înmuiere b. imersie c. ştergere 353.Dezinfecţia curentă efectuată cu dezinfectanţi de nivel înalt este obligatorie, cu excepţia: a. bloc operator b. bloc alimentar c. magazia de haine 354.Dezinfecţia terminală efectuată numai cu dezinfectanţi de nivel înalt este obligatorie în: a. situaţia evoluţiei unor focare de infecţii nosocomiale b. blocul de naştere c. secţia de reanimare 355.Toate dispozitivele medicale şi materiale care urmează a fi sterilizate trebuie: a. dezinfectate b. spălate şi dezinfectate c. curăţare şi dezinfectate 356.Organizarea activităţilor de sterilizare va ţine cont de: a. evitarea supraaglomerării b. evitarea utilizării altor spaţii decât cele desemnate c. necesitatea respectării circuitelor 357.Organizarea activităţii serviciilor de sterilizare cuprinde cu excepţia: a. circuitul de colectare b. verificarea stării de funcţionare a aparaaturii
47
c. respectarea legislaţiei d. tratarea neconformităţilor 358.In vederea asigurării trasabilităţii în cadrul serviciului de sterilizare se foloseşte: a. ISO 9011 b. ISO 2008 c. ISO 8402 359.Circuitele în cadrul serviciului de sterilizare se stebileşte astfel încât: a. să asigure securitatea pacientului b. să asigure securitatea personalului c. să asigure securitatea mediului 360.In vederea controlului mediului la serviciul sterilizare se monitorizează şi se controlează: a. calitatea aerului b. calitatea lenjeriei c. ţinuta şi formarea profesională ale pacientului 361.In unităţile de asistenţă medicală, sterilizarea se realizează prin: a. metode chimice b. metode fizice c. metode fizico-chimice 362.Metodele fizice prin care se realizează sterilizarea în unităţile de asistenţă medicală sunt: a. apă sub presiune b. abur sub presiune c. căldură uscată 363.Aburul la temperatură şi presiune ridicate/scăzute este o metodă de sterilizare: a. chimică b. fizică c. fizico-chimică 364.Căldura uscată este o metodă de sterilizare: a. chimică b. fizică c. fizico-chimică 365.Aburul sub presiune este o metodă de sterilizare: a. chimică b. fizică c. fizico-chimică
48
366.Dispozitivele medicale termosensibile se sterilizează: a. chimic b. fizic c. fizico-chimic 367.Utilizatorii sunt obligaţi să păstreze o evidenţă a procedurilor de sterilizare chimică: a. într-o evidenţă computerizată b. înt-o condică de farmacie c. într-un registru de sterilizare 368.In registrul de sterilizare chimică se vor completa obligatoriu următoarele date: a. lista dispozitivelor medicale sterilizate la fiecare procedură b. lista personalului existent la serviciul de sterilizare c. numele şi semnătura persoanei care efectuează servicii medicale cu acele dispozitive 369.In registrul de sterilizare chimică se vor completa obligatoriu următoarele date cu excepţia: a. descrierea procedeului b. data şi ora preparării soluţiei c. produsul utilizat şi concentraţia de lucru 1370.Sterilizarea se realizează numai cu aparate de sterilizare: a. omologate b. autorizate c. avizate 371.Dacă dispozitivul medical suportă procedura, sterilizarea cu vapori de apă saturaţi sub presiune trebuie să fie: a. metoda fizică b. metoda chimică c. metoda de elecţie 372.Pentru eficacitatea setrilizării în funcţie de aparat, valorile de siguranţă sunt: a. timpul de contact b. presiunea c. temperatura 373.Reprezintă valori de siguranţă pentru eficacitatea sterilizării în funcţie de aparat cu excepţia: a. presiunea
49
b. concentraţia de lucru c. timpul de sterilizare 374.Personalul medical responsabil cu respectarea calităţii procedurilor de sterilizare va fi instruit şi calificat pentru: a. fiecare produs ce trebuie supus sterilizării b. fiecare tip de aparat de sterilizat c. fiecare manevră din procedura de sterilizare 375.Personalul medical responsabil cu respectarea calităţii procedurilor de sterilizare trebuie să: a. facă cursuri de specializare b. facă dovada de calificare a instruirii c. facă dovada numărului de credite impuse de OAMGMAMR 376.In vederea realizării sterilizării textitelor este obligatoriu: a. controlul optic al curăţeniei b. controlul termic c. controlul umidităţii 377.In vederea realizării sterilizării la autoclav este interzis: a. funcţionarea autoclavelor fără abur b. funcţionarea autoclavelor fără filtru c. funcţionarea autoclavelor cu filtru carbonizat 378.In vederea realizării sterilizării la autoclav, verificarea calităţii penetrării aburuului se realizează zilnic cu ajutorul: a. benzilor adezive cu indicator fizico-chimic b. testul Bowie Dick c. fiole-test 379.Cutiile, casoletele cu pachetele sterilizate se etichetează notându-se: a. data şi ora b. sterilizatorul cu abur sub presiune la care s-a efectuat sterilizarea c. secţia de provenienţă d. persoana care a efectuat sterilizarea 380.Testul Bowie Dick trebuie utilizat: a. zilnic, dacă se sterilizează textile b. cel puţin o dată pe săptămână, la autoclavele care sterilizează instrumentar c. după fiecare reparaţie a autoclavei d. ori de câte ori este nevoie
50
381.In vederea controlului eficacităţii sterilizării sunt admişi următorii indicatori biologici: a. indicatorii biologici cu Bacillus haemophyllus impregnaţi pe suporţi de bumbac sub forma de paticele sau fire de aţă în concentraţii de 10 ^ 6UFC b. suspensie de spori de Bacillus haemophyllus în soluţie nutritivă cu indicator de pH c. indicatori biologici cu Bacillus stearo-thermophyllus impregnaţi pe suport şi condiţionat împreună cu mediul de cultură infiolat 382.La sfârşitul ciclului de sterilizare la autoclav fiola se sparge, iar citirea se face: a. la 24 ore b. la 48 ore c. la 72 ore 383.După sterilizarea la autoclav fiolele-test sunt aşezate: a. rămân în autoclav b. sunt aşezate într-un incubator de 560C c. se păstrează la registrul de evidenţă 384.Menţinerea aspectului (culoare, transparenţă) nemodificat a fiolei-test pentru sterilizarea la autoclav arată: a. sterilizare sub parametrii de eficienţă optimă b. sterilizare corectă c. ambele răspunsuri sunt corecte 385.Virajul la galben al indicatorului de pH şi o uşoară opolescenţă a conţinutului fiolei test utilizată pentru sterilizare la autoclav indică: a. sterilizare corectă b. sterilizare sub parametrii de eficienţă optimă c. depăşirea temperaturii de 1200C 386.Modificarea culorii violet a produsului la nuanţe de violet uscat până la galben, chiar la scoaterea fiolelor după sterilizarea la autoclav indică: a. sterilizare corectă b. sterilizare sub parametrii de eficienţă optimă c. depăşirea temperaturii de 1200C 387.Durata menţinerii sterilităţii materialelor ambalate în cutii metalice perforate sau în casolete cu colier este de: a. 24 ore de la sterilizare b. 12 ore de la sterilizare c. 48 ore de la sterilizare
51
388.Durata menţinerii sterilităţii materialelor ambalate în pungi de hârtie plastic sudate este de: a. 24 ore de la sterilizare b. o lună de la sterilizare c. două luni de la sterilizare 389.Durata menţinerii sterilităţii materialelor ambalate în hârtie specială (ambalaj în două straturi de hârtie, fără soluţii de continuitate) este de: a. o lună de la sterilizare b. două luni de la sterilizare c. 15 zile de la sterilizare 390.Durata menţinerii sterilităţii materialelor ambalate în pungi hârtie plastic sudata este de două luni de la sterilizare, cu condiţia: a. menţinerii integrităţii ambalajului b. fără soluţii de continuitate c. păstrarea la temperatura optimă supusă 391.Sterilizarea apei pentru spălarea chirurgicală se efectuează în: a. poupinel pentru sterilizarea apei b. maşină cu aburi c. autoclava pentru sterilizarea apei 392.Sterilizarea apei se face la: a. presiune de 2 bari, timp de 30 minute b. presiune de 1,5 bari, timp de 60 minute c. presiune de 1,5 bari, timp de 30 minute 393.Reţeaua de alimentare şi distribuire a apei sterile trebuie să îndeplinească următorele condiţii: a. apa sterilă pentru spălarea chirurgicală se prepară în ziua utilizării b. sunt admise numai conducte cu mufe c. distanţa maximă de la aparatul de sterilizare la punctul de distribuţie nu va depăşi 20m 394.Ciclul complet de sterilizare cu oxid de etulenă cuprinde următoarele faze: a. vacuumare iniţială b. preîncălzire c. îndepărtarea apei d. sterilizare e. vacuumare finală 395.Este interzisă sterilizarea cu oxid de etilenă a: a. materialului medico-chirurgical de urgenţă
52
b. materialului medico-chirurgical a cărui compoziţie nu este cunoscută c. oricărui obiect şi echipament termosensibil 396.Sterilizarea cu aer cald-căldură uscată este recomandată pentru: a. materialele rezistente la temperaturi ridicate b. materiale curate c. instrumente din oţel neinoxidabil (cromat) d. tubulatură din cauciuc 397. Eficienţa dezinfecţiei profilactice este condiţionată de: a. o clătire abundentă după dezinfecţie b. efectuarea unei curăţenii riguroase înainte de dezinfecţie c. soluţia de dezinfecţie să fie la o concentraţie dublă 398. Pentru a prepara şi utiliza soluţiile de dezinfecţie, este necesar: a. să cunoaştem concentraţiile substanţei active în produs b. să folosim recipiente curate c. să folosim soluţia de lucru în ziua preparării 399. Metodele de curăţenie sunt: a. ştergere, măturare, dezinfecţie b. măturare, ştergere, spălare, aspirare c. măturare, spălare, fierbere 400. Scopul aplicării Precauţiunilor Universale este: a. de a preveni transmiterea infecţiilor la locul de muncă al personalului medico-sanitar b. prevenirea transmiterii infecţiilor cu cale de transmitere digestivă c. prevenirea infecţiilor cu cale de transmitere sanguină 401. Lenjeria murdară şi umedă este colectată de către infirmiere/îngrijitoare: a. saci de doc b. saci impermeabili închişi la gură c. recipiente curate 402. Baia generală a bolnavului trebuie efectuată: a. cel puţin o dată pe săptămână b. este de preferat să se evite pentru a nu înrăutăţi situaţia stării acestuia c. doar dacă este absolut necesar 403. Secretul profesional poate fi dezvăluit: a. cu acordul pacientului b. la cererea cunoştinţelor, vecinilor
53
c. la cererea autorităţilor judiciare d. cu acordul părinţilor pentru copii sub 18 ani 404. Toaleta pacientului se efectuează: a. săptămânal b. zilnic c. ori de câte ori este nevoie 405. Dezbrăcarea bolnavilor cu extremităţi dureroase se începe totdeauna cu: a. partea sănătoasă b. partea bolnavă 406. Care sunt tipurile de dezinfecţie în funcţie de tipurile de microorganisme: a. sterilizare chimică b. dezinfecţie de nivel înalt c. dezinfecţie de nivel intermediar (mediu) d. dezinfecţie de nivel scăzut 407. Infirmiera are obligativitatea de a asigura toaleta bolnavului imobilizat: a. zilnic b. seara înainte de culcare c. ori de câte ori este necesar 408. Care este timpul minim necesar de contact între dezinfectant şi obiectul ce trebuie dezinfectat în cadrul dezinfecţiei de nivel înalt: a. 10 min b. 20 min c. 30 min 409. Care este concentraţia de cloramină recomandată pentru suprafeţe: a. 2% b. 4% c. 6% 410. Ce se înţelege prin dezinfecţie: a. îndepărtarea microorganismelor de pe suprafeţe şi obiecte, odată cu îndepărtarea prafului şi substanţelor organice b. distrugerea în proporţie de 99,9% a formelor vegetative a microorganismelor c. distrugerea tuturor microorganismelor inclusiv a formelor sporulate 411. Caracteristicile containerelor pentru deşeuri înţepătoare sunt: a. să fie rezistente la şocuri b. să corespundă normelor în vigoare
54
c. să fie transportabile 412. Spălarea mâinilor este suficientă pentru: a. intervenţii medicale care presupun un nivel de risc infecţios mediu b. un act medical care presupun un nivel de risc infecţios minim c. intervenţii chirurgicale 413. Dezinfecţia igienică a mâinilor este necesară cu excepţia: a. intervenţii medicale care presupun un nivel de risc infecţios înalt b. intervenţii medicale care presupun un nivel de risc infecţios mediu 414. Dezinfecţia chirurgicală a mâinilor este necesară pentru: a. toate intervenţiile care presupun un nivel de risc infecţios mediu b. toate intervenţiile care presupun un nivel de risc infecţios înalt c. toate actele medicale care presupun un nivel de risc infecţios minim 415. Dezinfecţia igienică a mâinilor se poate executa prin: a. spălare b. frecare c. tratament 416. Dezinfecţia chirurgicală a mâinilor se execută prin: a. tratament chirurgical b. spălare c. frecare 417. Prin spălarea mâinilor se înţelege: a. procedura de eliminare a microorganismelor, utilizând apă şi săpun b. procedura prin care se elimină murdăria şi se reduce flora tranzitorie prin acţiune mecanică, utilizând apă şi săpun c. ambele răspunsuri sunt corecte 418. Prin termen de valabilitate înţelegem: a. perioada de timp în care executăm spălarea/dezinfecţia b. perioada de timp în care un produs dezinfectant este utilizat c. perioada de timp n care un produs dezinfectant este eficient 419. Prin transport primar înţelegem: a. transportul de la unitatea de primire urgenţe pe secţie b. transportarea bolnavului în spital de la domiciliu sau de la locul accidentului c. ambele răspunsuri sunt corecte 420. Transportul primar se poate executa cu:
55
a. targa b. ambulanţa c. cu mijloace improvizate 421. Ridicarea bolnavului pe targă se face de: a. 1 persoană b. 2-3 persoane c. ambele răspunsuri sunt corecte 422. Bolnavul va fi transportat pe targă: a. cu spatele b. aşezat pe o parte c. cu faţa înainte 423. Prin transport secundar înţelegem: a. transportarea pacientului deja asistat dintr-o unitate spitalicească în alta b. transportarea pacientului dintr-o unitate sanitară la domiciliu c. transportarea bolnavului la investigaţii 424. Transportul cu căruciorul rulant se utilizează pentru transportul intraspitalicesc al: a. bolnavilor la începutul convalescenţei b. bolnavilor astenici c. bolnavilor cu afecţiuni inflamatoare sau paralitice ale membrelor inferioare d. bolnavilor transportaţi la investigaţii şi explorări şi care trebuie să aştepte 425. Pacientul care nu se poate ridica în picioare va fi aşezat în căruciorul rulant de: a. 1 persoană b. 2 persoane c . 3 persoane 426. Schimbarea patului fără bolnav va fi executată de: a. 1-2 persoane b. 2-3 persoane c. mai multe persoane 427. Inlocuirea saltelei în timp ce bolnavul este în pat este necesară atunci când: a. salteaua a fost murdărită b. pentru reîmprospătarea patului c. pacientul solicită acest lucru
56
428. Poziţia activă este caracteristică bolnavilor: a. comatoşi b. cu forţa fizică păstrată c. după intervenţii chirurgicale 429. Poziţia pasivă este caracteristică bolnavilor: a. adinamici b. în stare gravă c. care şi-au pierdut forţa fizică 430. Poziţia forţată poate să apară: a. ca o consecinţă a modificărilor produse de boală b. ca o reacţie de apărare c. ca o măsură profilactică d. ca o măsură terapeutică 431. Dacă bolnavul nu se poate mişca, dezbrăcarea lui se va face: a. o persoană b. două persoane c. trei persoane 432. La îmbrăcarea unui bolnav cu afecţiuni la membrele superioare se va îmbrăca întâi: a. braţul sănătos b. braţul bolnav c. nu contează ordinea 433. Mănuşile, ca berieră de protecţie, sunt obligatorii: a. când se manipulează produse cu un anumit grad de toxicitate b. în timpul curăţeniei c. la servitul mesei bolnavilor 434. Mănuşile care se folosesc în cazurile de mai sus trebuie să fie: a. sterile din cauciuc b. nesterile din cauciuc c. din bumbac 435. Holurile şi scările sunt zone în care circulaţia este intensă. Curăţarea pavimentelor se face: a. de 2 ori pe zi b. în timpul nopţii când se circulă mai puţin c. ori de câte ori este nevoie 436. In fiecare salon curăţenia se începe cu:
57
a. curăţarea obiectelor mai puţin murdare b. curăţarea obiectelor mai murdare c. nu are importanţă ordinea de începere a curăţenie 437. Reziduurile septice vor fi colectate separat şi duse pentru incinerare în: a. saci de culoare galbenă cu pictograma „Pericol biologic” b. recipiente etanşe duse la crematoriu la 2 zile c. recipiente folosite pentru transportul lenjeriei murdare 438. In cazurile de inconştienţă în special în cazuri de comă, bolnavii vor fi transportaţi pe targă: a. decubit lateral b. decubit ventral c. decubit dorsal 439. Mănuşile de cauciuc de unică utilizare se folosesc: a. în timpul curăţeniei b. când se manipulează produse cu un anumit grad de toxicitate c. când se anticipează contactul cu produse biologice d. servitul mesei 440. In toate unităţile sanitare activităţile legate de gestionarea deşeurilor rezultate din activităţi medicale fac parte din: d. obligaţiile profesionale e. fişa postului f. bugetul de venituri şi cheltuieli 441.Infirmiera îşi desfăşoară activitatea în: a. mediul spitalicesc b. extraspitalicesc, în sector medical c. mediul hotelier 442. Controalele periodice de sănătate obligatorii sînt: a .examen coprobacteriologic şi coproparazitologic b. testare HIV c. Rx pulmonară 443. Infirmiera efectuează igienizarea spaţiilor în care se află persoana îngrijită astfel: a. respectarea circuitelor funcţionale pentru prevenirea transmiterii infecţiilor b. curăţenie o dată pe zi c. baie generală a bolnavilor o dată la 2 zile 444. Resturile menajere şi deşeurile infecţioase se depozitează:
58
a .în camera de tratamente b. în baia comună c .în loc special amenajat, fără accesul bolnavilor 445. Lenjeria şi rufele murdare se colectează: a. sac galben dublu pentru cele contaminate b.cutii rigide din plastic c. sac alb pentru necontaminate 446. Care dintre următoarele activităţi se regăsesc între atribuţiile infirmierei? a. asigură toaleta bolnavului mobilizat ori de cîte ori este nevoie b. ajută asistentul medical şi brancardierul la poziţionarea bolnavului imobilizat c. transportă şi asigură distribuirea mesei bolnavilor în condiţii igienice d. dă relaţii despre starea sănătăţii bolnavului, dar numai la solicitarea familiei 447. Infecţia nosocomială este: a. infecţia dobîndită în spital pe lîngă afecţiunea de bază b. infecţia afectează doar bolnavii c .infecţia afectează atît bolnavii cît şi personalul medical 448. Prevenirea transmiterii infecţiilor nosocomiale se face prin: a. spălarea mîinilor după fiecare manevră b. închiderea geamurilor saloanelor c. purtarea echipamentului de protecţie corespunzător d. curăţenie şi dezinfecţie ori de cite ori este nevoie sau cel puţin de 2 ori pe zi e. gestionarea corectă a deşeurilor rezultate din activităţi medicale 449. Escarele sînt leziuni profunde ale unor ţesuturi din regiunile insuficient irigate
datorită: a. imobilizării îndelungată în aceeaşi poziţie b. igienii necorespunzătoare a tegumentelor c. lenjerie umedă cu cute şi cusături pe zonele predispuse la escare d. complicaţiilor diabetice 449. Nerespectarea prevederilor Ordinului nr.219 se sancţionează conform: a. Ordinul 916/2006 b. Ordinul 219/2002 c. Legea 98/1994 450.Sumele necesare pentru punerea în aplicare a Ordinului nr.219/2002 se cuprind în: d. baza naţională de date e. fişa postului f. bugetul de venituri şi cheltuieli
59
451.Infirmiera îşi desfăşoară activitatea în: a mediul spitalicesc b extraspitalicesc, în sector medical c) mediul hotelier 452. Controalele periodice de sănătate obligatorii sînt: a )examen coprobacteriologic şi coproparazitologic b) testare HIV c) Rx pulmonară 453.Infirmiera efectuează igienizarea spaţiilor în care se află persoana îngrijită astfel: a )respectarea circuitelor funcţionale pentru prevenirea transmiterii infecţiilor b )curăţenie o dată pe zi c) baie generală a bolnavilor o dată la 2 zile 454. Resturile menajere şi deşeurile infecţioase se depozitează: a) în camera de tratamente b) în baia comună c) în loc special amenajat, fără accesul bolnavilor 455. Lenjeria şi rufele murdare se colectează: a) sac galben dublu pentru cele contaminate b) cutii rigide din plastic c) sac alb pentru necontaminate 456. Care dintre următoarele activităţi se regăsesc între atribuţiile infirmierei? a) asigură toaleta bolnavului mobilizat ori de cîte ori este nevoie b) ajută asistentul medical şi brancardierul la poziţionarea bolnavului imobilizat c) transportă şi asigură distribuirea mesei bolnavilor în condiţii igienice d) dă relaţii despre starea sănătăţii bolnavului, dar numai la solicitarea familiei 457. Infecţia nosocomială este: a) infecţia dobîndită în spital pe lîngă afecţiunea de bază b) infecţia afectează doar bolnavii c )infecţia afectează atît bolnavii cît şi personalul medical 458. Prevenirea transmiterii infecţiilor nosocomiale se face prin: a) spălarea mîinilor după fiecare manevră b )închiderea geamurilor saloanelor c) purtarea echipamentului de protecţie corespunzător d) curăţenie şi dezinfecţie ori de cite ori este nevoie sau cel puţin de 2 ori pe zi e) gestionarea corectă a deşeurilor rezultate din activităţi medicale 459. Gestionarea deşeurilor rezultate din activităţi medicale: Deşeurile nepericuloase sînt deşeurile a căror compoziţie este asemănătoare cu cea a...............................................................................................,se colectează în saci de culoare........................................................ şi se transportă la........................................ Deşeurile periculaose se clasifică:
60
a) deşeuri anatome patologice – definite prin..............................................., se colectează în saci de culoare....................................................şi se transportă la.................................. b) deşeurile infecţioase sînt deşeuri solide sau lichide care conţin sau au venit în contact cu................................................... c) deşeurile înţepătoare / tăietoare sînt reprezentate de .................................................... .......................................... şi se colectează în...................................................................... 460. Escarele sînt leziuni profunde ale unor ţesuturi din regiunile insuficient irigate datorită: a) imobilizării îndelungată în aceeaşi poziţie b) igienii necorespunzătoare a tegumentelor c) lenjerie umedă cu cute şi cusături pe zonele predispuse la escare d) complicaţiilor diabetice 461. Îmbrăcarea unui pacient care are unul din membre afectat se va face: a) începînd cu membrul sănătos b) începînd cu membrul afectat c) nu contează ordinea dacă operaţiunea se execută de minim 2 persoane 462. Care este ordinea cronologică corectă pentru următoarele operaţiuni : a) ştergerea prafului, măturatul umed, ştergere cu dezinfectant, spălare cu detergent, clătire b) măturat umed, ştergere praf, spălare cu detergent, ştergere cu dezinfectant, clătire c) ştergere praf, măturat umed,spălare cu detergent , clătire, ştergere cu dezinfectant 463. Manevrele corecte care se efectuează în cazul expunerii accidentale la sînge prin înţepare sunt: a) se spală imediat locul cu apă şi săpun şi se clăteşte b) se provoacă sîngerarea rănii prin compresiune c) se dezinfectează plaga cu un antiseptic sau dezinfectant, timp de contact minim 5 minute 464. Enumeraţi cinci situaţii cînd este obligatorie spălarea mîinilor: - după folosirea toaletei -după ştergerea nasului - transportului deşeurilor - toaleta bolnavului - transportul şi distribuirea hranei bolnavului 465. Care dintre următoarele activităţi se regăsesc între atribuţiile infirmierei? a) depozitează şi manipulează corect lenjeria curată pe secţie respectînd codurile de procedură b) dă informaţii aparţinătorilor despre evoluţia bolii pacienţilor c) ajută persoana îngrijită la activitatea de hrănire şi hidratare d) împarte medicaţia bolnavilor conform foii de observaţie 466. Empatia faţă de bolnav înseamnă: a) atitudine înţelegătoare, pozitivă, dorinţa de a ajuta b) capacitatea de a acţiona independent c) cunoaşterea regulilor de prim ajutor
61
467. Echipamentul de protecţie obligatoriu este: a) halat, bonetă,pantofi b) bluză pantaloni, mască facială, sandale c) halat, bluză şi pantaloni , bonetă, pantofi de interior 468. Lenjeria persoanei îngrijite se schimbă: a) o dată la 3 zile b) ori de cîte ori este nevoie c) la solicitarea pacientului 469. Enumeraţi cel puţin 5 din cele 14 nevoi fundamentale ale pacienţilor în care infirmiera poate interveni: 1................................................................... . 2...................................................................
3........................................................... 4.............................................................
5................................................................... 6................................................................... 470. Drepturile pacientului sînt reglementate prin: a) legea 319/2006 b) legea 46/2003 c) legea 272/2004 471. În relaţiile cu aparţinătorii infirmiera are obligaţia: a) să dea relaţii asupra diagnosticului b) să facă recomandări privind medicaţia c) să păstreze confidenţialitatea diagnosticului şi a tratamentului 472. Persoanele cu tulburări psihice trebuie îngrijite: a) recurgînd la forţă, admonestare b) fără nici un fel de discriminare c) fără consimţămîntul pacientului sau reprezentatului legal 473. Corpul uman este alcătuit din următoarele părţi majore: 474. Sistemul osos este format din: a) totalitatea oaselor legate prin articulaţii b) oasele lungi ale membrelor c) coloana vertebrală şi discurile intervertebrale 475. Enumeraţi componentele esenţiale din alimente fără de care viaţa nu ar fi posibilă:
62
476. În cazul unei situaţii de urgenţă : a) vă păstraţi calmul fără a crea panică b) planificaţi rapid ce trebuie făcut c) administraţi un calmant d) trimiteţi urgent după ajutor profesionist e) încurajaţi victima 477. Îngrijirile paliative au ca scop: a) vindecarea rapidă a bolii b) alinarea suferinţei c) respectarea vieţii d) intervenţii chirurgicale e) de a considera moartea ca un proces natural f) de a grăbi moartea 478. La schimbarea lenjeriei de pat ocupat cu pacient imobilizat : a) participă o singură persoană b) participă 2 persoane c) se efectuează după efectuarea toaletei bolnavului 479. Schimbarea lenjeriei de pat şi de corp are ca scop: a) menţinerea stării de igienă şi confort b) prevenirea escarelor de decubit c) creşterea demnităţii pacienţilor 480. Toaleta pacientului mobilizat se face: a) pentru menţinerea tegumentelor curate b) pentru prevenirea leziunilor c) pe regiuni, progresiv d) pentru că solicită bolnavul 481. Mijloacele de transport în funcţie de gravitatea afecţiunii sînt: a) targa b) cărucior c) însoţirea la braţ d) salvare 482. În poziţia de decubit dorsal se transportă pacienţii cu: a) traumatisme craniene b) traumatisme ale coloanei vertebrale
63
c) traumatisme toracice 483. Regiunile corpului predispuse apariţiei escarelor în cazul unui pacient imobilizat sînt: a) regiunea sacrată b) la nivelul degetelor c) la nivelul călcîielor d) la nivelul omoplaţilor 484. Pentru prevenirea escarelor se vor respecta următoarele reguli generale: a) schimbarea poziţiei bolnavului în pat la intervale de timp bine stabilite b) întreţinerea curată şi uscată a tegumentelor c) alimentaţie bogată în proteine d) lenjerie uscată, curată, fără cute 485. Comunicarea este: a) un element indispensabil pentru buna funcţionare a fiecărei comunităţi b) ascultarea şi executarea sarcinilor primite c) un mod de influenţare şi modificare a comportamentului pacientului pentru a înlătura teama şi nesiguranţa, mărind creşterea încrederii în sine şi înţelegerea corectă a situaţiei 486. Colectarea dejecţiilor fiziologice şi patologice la pat trebuie să urmărească: a) asigurarea intimităţii pacientului b) grăbirea pacientului în a elimina c) măsuri de precauţie în răspîndirea injecţiilor d) folosirea de materiale corespunzătoare fiecărei operaţiuni e) pregătirea psihică a pacientului 487. Între atribuţiile infirmierei în secţiile cu copii se regăsesc următoarele: a) efectuează sau ajută ( în funcţie de vîrstă şi patologie) la efectuarea toaletei zilnice a copilului bonav b) dă relaţii aparţinătorilor despre starea sănătăţii copilului c) ajută la pregătirea pacientului (copil) în vederea examinării 488. Prin curăţenie se înţelege: a) prima etapă obligatorie, permanentă şi sistemică în cadrul activităţii de îndepărtare a murdăriei b) cea mai răspîndită metodă de decontaminare a microorganismelor de pe suprafeţe, tegumente c) distrugerea microorgaanismelor 489. Care sunt procedeele folosite în procesul de curăţenie: a) măturaea umedă b) spălarea c) aspirarea ,după caz d) pulverizare cu dezinfectant e) spălarea mîinilor 490. Dezinfecţia:
64
a) înlocuieşte curăţenia b) distruge microorganismele în proporţie de 99% c) este o procedură preventivă 491. La prepararea şi utilizarea substanţelor dezinfectante sînt necesare: a) folosirea de recipiente curate b) se poate amesteca dezinfectantul cu detegrentul c) cunoaşterea exactă a concentraţiei de lucru în funcţie de suportul supus dezinfecţiei d) respectarea normelor de protecţie a muncii 492. Curăţenia într-un salon se începe cu: a) zonele mai murdare b) zonele mai puţin murdare c) nu are importanţă 493. Materialele folosite pentru curăţenie vor fi: a) aceleaşi pentru saloane, oficii şi grupuri sanitare b) diferite şi pe culori pentru fiecare destinaţie (sau cu etichete) c) curăţate, spălate şi uscate la sfîrşitul programului 494. Metodele de aplicare a dezinfectanţilor chimici în funcţie de suportul care urmează să fie tratat, sînt: a) ştergere b) pulverizare c) imersie d) spălare 495.Dezinsecţia este: a) un complex de măsuri menite să distrugă insectele b) distrugerea microbilor c) aerisirea şi pulverizarea de dezinfectant 496. Prin deratizare se înţelege: a) măsuri de prevenire a infestării cu insecte b) măsuri pentru distrugerea răzătoarelor c) prevenirea contaminării cu microorganisme 497. Care sînt măsurile aplicate de personalul medico-sanitar în practica medicală referitoare la Precauţinile Universale: a) punctualitatea la locul de muncă b) spălatul mîinilor c) utilizarea echipamentului de protecţie adecvat şi complet 498. Mănuşile de unică utilizare: a) se vor spăla după fiecare utilizare, putînd fi folosite din nou b) nu se vor spăla după utilizare c) nu se va purta aceeaşi pereche de mănuşi de mai multe ori
65
499. Persoanele aflate în faza terminală au dreptul: a) să fie îngrijite, menţinîndu-li-se sentimentul speranţei b) să li se ofere răspunsuri oneste la întrebările puse c) să nu moară singuri 500.Camerele destinate depozitarii lenjeriei curate se dezinfecteaza: a.zilnic b.la 2 zile c.ori de cate ori este nevoie
