profesională Curs: Noțiuni de psihologie, etică și deontologie profesională Capitol: Compara Comparație temperament temperament-caract -caracter er ș i caracter-apti caracter-aptitudi tudini ni Titlu itlu:: Ne Ne na naștem tem cu cu o pers person onal alit itat atea ea ce o des desăv ăvâr ârșim prin prin educ educa aț ie
Personalitatea este organizarea superioară a omului, cuprinzând aspecte func funcționa ionale le,, sint sintet etic ice, e, unitare și individualizate ale comportamentelor biocons co nstit tituuțional ionale, e, ale structurilor psihice ș i psiho-sociale, care determină o adaptare specifică specifică la mediu. Psihologia Psihologia tradi tradițională su susține îm împă părrțirea irea perso persona nali lită tății în 3 laturi: temperament, aptitudini ș i caracter, iar psihologia contemporană mai adaugă inte inteli lige gennța și creativita creativitatea, tea, din din interac interacțiunea iunea cărora rezultă personalitatea unică, originală și irepetabilă. . Temperamentul este latura latura dinamico-e dinamico-energe nergetică tică a personal personalită ităț ii, care se manifestă manifestă în mod mod pregnant pregnant în conduita conduita emoțională, în vorbire și motricitate, încă de la naștere și cu cunoaște o evoluție în în fun unccție de vârstă. vârstă. !e evid eviden ențiază iază la la sfârșitu itul adol ad oles esce cennței și rămâne rămâne relativ relativ stabil stabil până până la bătrânețe, când suportă un proces de aplatizare. "emperamentul nu este o variabilă neutră din punct de vedere adaptativ: structura temperamentală este o interfa#ă între persoană $i lume $i are rol mediator între intensitatea, durata $i semnifica#ia influen#elor e%terne $i efectele în sfera psihocomportamentală. "răsăturile temperamentale au rol important în sfera rela#iilor interpersonale &atrac#ie - respingere, simpatie ' antipatie(. "emperamentul se e%primă cel mai pregnant în conduită $i comportament, e%istând o serie de indicatori psihocomportamentali care ne pot a)uta să identificăm temperamentul: * ritmul $i viteza desfă$urării trăirilor $i stărilor psihice+ * vivacitatea sau intensitatea vie#ii psihice+ * durabilitatea manifestărilor psihocomportamentale+ * intrarea, persisten#a $i ie$irea din ac#iune+ * impresionabilitatea $i impulsivitatea+ * egalitatea sau inegalitatea manifestărilor psihice+ * capacitatea de adaptare la situa#ii noi+ * modul de folosire, de consumare a energiei disponibile. "ermenul temperare vine de la amestec, o persoană prezintă numeroase trăsături temperamentale, care se combină în mod original, iar cele predominante dau numele temperamentului. 2. Caracterul este
mecanismul integrator-sintetic, orientativ ș i reglatoriu ce reunește ansamblul atitudinilor, valori definitorii pentru profilul psihomoral al personalității. Puterea Puterea caracte caracterulu ruluii este dată dată de forța convingerilor, de tăria cu care le susține inem, de co cons nsta tannța și pers persis iste tennța lor în timp și în împre)urări variate și nu de orientarea lor valorică. "oți oamenii au caracter, numai că este orientat valoric în mod diferit, diferit, aici intrâ intrând nd în ecua ecuație și raționa ionam men entu tull celui care face valorizarea. De câte
ori vorbim despre caracter, caracter, mai mult ca sigur implicăm un standard moral şi emitem o judecată de valoare &llport, (. Caracterul este alcătuit din minte și suflet și ne arată mereu tuturor cine
suntem. /e aceea trebuie să acordăm o mare aten#ie formării lui, de la primele ore de la naștere, în med mediul iul familia familiall &cei &cei șapte ani de acas acasăă și de mai târziu( târziu(,, la școală, precum și în ed eduucația permanen permanentă, tă, pe tot tot parcursul parcursul vie vieții. 0 altă împre)urare care ne poate scoate la iveală caracterul este luarea unei decizii decizii ma)or ma)ore. e. dese deseaa în viață su suntem puși în situa tuația de a alege între drumul drept și drumul ocolit, între corectitudine ș i comprom compromis. is. /e multe multe ori ori tenta tentațiile sunt greu de biruit și e nevoie nevoie să să punem punem în în acțiune iune toate resursele morale pe care le avem pentru a ne păstra integritatea. 0rice victorie obț inută pe acest front este o cărămidă în plus la temelia ca caracterului nostru. 1n ultimul rând, dar nu cel din urmă, a ș vrea să citez cuvintele lui 2ill 4bels, care definea caracterul drept 5ceea ce suntem atunci când nu ne vede nimeni 6. desea procedăm procedăm într-u într-unn anumit fel de teama de a nu fi fi )udecați sau mar margin ginali aliza zați. 7ulte din alegerile și ac acțiun iunile noastre noastre sunt sunt influe influennțate de constrângeri sociale sau morale. /ar ceea ce facem în singurătate, atunci când nu ne vede nimeni și când nu sunt suntem em pres presaați de nicio nicio preze prezennță din e%terior, reflectă adevăratul nostru caracter. 3. Aptitudinile sun sunt în însușiri de ordin instrum instrumenta ental-op l-opera erațional ional care care dife difere rennțiază iază indivizi indiviziii între între ei în în ce prive privește mani maniera era de de desfă sfășurare urare a anumi anumitor tor acti activit vităăți și mai ales prin randamentul randamentul calitativ calitativ si cantitati cantitativv. 8u orice orice însuș ire fizică sau psihică este aptitudine, aptitudine, ci numai numai acelea acelea care care favorizează favorizează ob obținerea unor rezultate superioare mediei. ptitudinile ptitudinile pot pot fi evaluate evaluate în funcț ie de următorii indicatori: volum, rapidita rapiditate, te, preciz precizie, ie, eficie eficiennță, originalitate. ptitudinile se deosebesc de alte componente care formează latura instrumental-op instrumental-opera#iona era#ională lă a personalită personalităț ii, ca de e%emplu deprinderi, priceperi și cunoștințe. ptitudinile se realizează prin procese psihice astfel încât anumite procese, din di n perspectiva perspect iva randamentului, r andamentului, apar ca aptitudini. aptit udini. "rebuie să deosebim deosebi m între aptitudi aptitudine, ne, ce repre reprezint zintăă o însu însușire poten#ială, și capacitate, care presupune cons co nsoli olida darea rea însu însușirii irii prin prin e% e%er erci ci#i #iuu cu cu cun cunooștin tințe adecvate. ptitudinile permit clasific clasificarea area oamen oamenilor ilor în raport raport cu alții care care de desf sfăășoa oară ră ac aceeași activitate, dar și aprecie aprecierea rea mod modului ului în care care aceștia pot să realize realizeze ze o activita activitate te în func funcție de ceri cerinnțele ele reprezintă însuşiri ale a le persoanei care, în ansamblul lor, lor, explică acesteia. Aptitudinile reprezintă diferenel diferenelee constatate constatate între oameni în privina privina posibilităii posibilităii de a!şi însuşi anumite cunoşt cunoştin ine, e, pricep priceperi eri şi deprin deprinder derii. &ndrei Cosmovici(. 9orma superioară de
manifestare a aptitudinilor o constituie talentul &combinarea originală a aptitudinilor ce asigură crearea de valori noi( și geniul &nivelul cel mai înalt de dezvoltare al aptitudinilor ce se manifestă prin realizarea unor produse importante pentru societate și cun cunoaștere( re(. . 1ntre temperament și celelalte celelalte laturi laturi ale ale personal personalită ităț ii e%istă o strânsă inte intera raccțiune iune.. "emperamentul trebuie considerat ca fiind subordonat în raport cu aptitudinile și caracte caracteru rul, l, care care dețin locul central în struct structura ura persona personalit lită ăț ii , în sensul că el constituie constituie o premisă, premisă, o condi condiție și nu cauza lor, nu le predetermină nici
conținut con inutul ul,, nici felul, nici valoarea. /e$i el nu predetermină, poate avanta)a formarea unor aptitudini aptitudini sau trasături de de caracter caracter sau provoacă provoacă dificultă dificultăț i în dezvoltarea lor. "emperamentul emperamentul suportă largi influenț e și co condiționări mai ales din partea caracte caracterulu rului. i. Prin efort efort voluntar voluntar,, conș tient, tient, prin organizarea superioară a caracterului, omul își poate lua în stăpânire stăpânire propriul propriul său temperamen temperament,t, în sensul sensul că el el își poate reține sau sau inhi inhiba ba,, de dezv zvol olta ta sau sau am amplif plific icaa anu anumi mite te trăs trăsăt ătur uri. i. Prin caracter caracter pot fi compensate compensate sau sau chiar mascate mascate o serie serie de însu însușiri tempera temperamen mentale tale,, pot fi reținute inute sau modificate acele manifestări ;< spontane<< ale tipului care scapă, de obicei, obicei, controlului controlului con conștient. !e ev evid iden ențiază iază în felul acesta rolul reglator al caracterului în raport cu temperamentul. /e e%emplu, e%emplu, o persoană persoană colerică colerică e%plozivă, e%plozivă, poate fi educată să-și stăpânească pornirile, iar o persoană pasivă să fie mai activă. "emperamentul trebuie luat în stăpânire deoarece nu e%istă scuze pentru manifestările agresive ale unui temperament vulcanic. 1n plan superficial, trăsăturile temperamentale ș i cele de caracte caracterr se confruntă. confruntă. Psiholo Psihologia gia genetică genetică susț ine legatura strânsă dintre cele două laturi care trebuie avute în vedere în procesul educativ. Pentru a forma trăsături caracteriale caracteriale precum punctuali punctualitatea, tatea, responsabili responsabilitatea, tatea, perseveren perseverenț a sau spiritul de ordine, trebuie ținut seama seama de tempera temperamen ment: t: se forme formează ază mai mai ușor la flegmatic în raport cu colericul. "emperamentul și caract caracterul erul influen influențează formarea aptitudinilor simple și comple%e. /ată /ată fiin fiindd influ influen ența reciprocă dintre temperament și celelalte laturi ale personalității este este nece necesa sară ră cun cunoa oașterea terea și mai ales educarea corespunzătoare a îns însușirilo rilor r temperamentale în vederea valorificării lor adecvate în procesul de formare și dezvoltare atât a aptitudinilor, cât ș i a caracterului.
