EXAMEN ATESTAT
LICEUL TEHNOLOGIC „ NICOLAE BĂLCESCU” OLTENIŢ A Nr. ______ din _________
PROIECT pentru EXAMENUL DE CERTIFICARE A
COMPETENŢELOR PROFESIONALE PENTRU OBŢINEREA CERTIFICATULUI DE CALIFICARE PROFESIONALĂ NIVEL III
Calificarea: TEHNICIAN MECANIC PENTRU ÎNTREŢINERE ŞI
REPARAŢII
Tema:
STRUNGUL REVOLVER.ÎNTREŢINERE ŞI REPARARE ÎNDRUMĂTOR: Elev: Clasa: a XII a
2013
1
EXAMEN ATESTAT
2.CUPRINS 1.Tema proiectului
1
2.Cuprins
2
3.Argument
3
4.Introducere
6
5.Definirea si clasificarea masinilor-unelte
8
6.Masini-unelte pentru strunjit
9
6.1.Probleme generale.Clasificare
9
7.Strunguri revolver
11
8.Intretinerea si repararea strungurilor revolver
17
8.1.Importanta si sarcinile repararii utilajului
17
8.2.Organizarea locului de munca
19
8.3.Revizuirea si reglarea strungului
20
8.4.Ungerea si curatirea strungului
21
9.Norme de securitatea muncii la intretinerea si repararea strungurilor revolver 22 9.1.Deservirea masinilor-unelte
22
9.2.Norme de tehnica tehnica securitatii muncii la intretinere intretinere si si reparare reparare 24 10.Bibliografie
26
11.Anexe
27
11.1.Proces tehnologic de strunjire pe strungul revolver
27
11.2.Structura strungului revolver
28
11.3.Strungul revolver.Schema cinematica
29
2
EXAMEN ATESTAT
3.ARGUMENT Absolvenţii noului sistem de formare profesională, dobândesc abi lităţi, cunoştinţe, deprinderi dezvoltand si o serie de abilităţi cheie tr ansferabile, cu scopul de a sprijini procesul de învăţare continuă, prin posibil itatea unei reconversii profesoinale flexibile catre meserii inrudite. inrudite.
Fiecare dintre calificările profesionale naţionale necesită unităţi de competenţă cheie şi unităţi de competenţă profesionale. Competenţele profesionale sunt grupate în unităţi de competenţă generale şi specializate. Cererea pieţei şi necesitatea formării profesionale la nivel european au reprezentat motivele esenţiale pentru includerea abilităţilor cheie în cadrul Standardelor de Pregătire Profesională ( S.P.P. ) Tinerilor trebuie să li se ofere posibilitatea de a dobândi acele competenţe de bază care sunt importante pe piaţa muncii. Curriculum-urile specifice nivelul 3 de calificare au fost concepute astfel încât să dezvolte abilităţi de care tinerii au nevoie pentru ocuparea
unui loc de muncă, pentru asumarea rolului în societate ca persoane responsabile, care se instruiesc pe tot parcursul vieţii. Aceste cerinţe, necesare unei vieţi adaptate la exigenţele societăţii contemporane, au fost încorporate în abilităţile cheie Fiecare nivel parcurs în domeniul Tehnic, implică dobândirea unor abilităţi, cunoştinţe şi deprinderi care permit permit absolvenţilor fie să se ang angajeze, fie să-şi continue pregătirea la un nive l superior. Pregătirea forţei de muncă calificate în conformitate cu standardele europene presupune desfăşurarea instruirii bazate pe strategii moderne de predare şi evaluare, centrate pe elev. Noii angajaţi vor putea desfăşura sarcini non -rutiniere care implică colaborarea în cadrul unei echipe. Prin unităţile de competenţe specializate din cadrul Curriculumului specific nivelul 3 de calificare, elevul este este solicitat în multe activităţi activităţi practice care îi stimulează şi creativitatea. creativitatea. Orice activitate activitate creativă va duce la o lărgire semnificativă a experienţei şi la aplicarea conştientă a c unoştinţelor dobândite.
3
EXAMEN ATESTAT
Lucrarea de atestat „ STRUNGUL REVOLVER.INTRETINERE SI REPARARE” implica elevul in atingerea Standardelor de Pregatire Profesionala specifice pregatirii sale in domeniul tehnic. In timpul functionarii masinilor, utilajelor si instalatiilor are loc o uzare neântrerupta a suprafetelor in frecare ale diferitelor organe de masini din componenta acestora.Din aceasta cauza, se modifica jocurile initiale din asamblari, forma, dimensiunile, precum si starea suprafetelor. La o anumita valoare a acestor modificari apare o inrautatire brusca a insusirilor de exploatare ale anumitor mecanisme sau ale intregii masiniunelte, fapt care determina necesitatea raparatiei. Repararea si intretinerea intre reparatii a masinilor, uitlajelor si instalatiilor necesita cheltuieli importante. In plus, la lucrarile de reparatii participa un numeros personal muncitor cu inalta calificare. Depistarea din timp si eliminarea cauzelor care provoaca iesirea prematura din uz a organelor de masini au rezultate economice importante: micsoreaza opririle neproductive ; maresc perioada dintre reparatii ; reduce cheltuielile pentru efectuarea acestora, eliberand in acelasi timp, pentru alte lucrari, un mare numar de muncitori calificati. Cauza principala a deteriorarii sau iesirii din uz a pieselor masinilor, utilajelor si instalatiilor este uzarea suprafetelor aflate in frecare. Marimea uzarii in unitatea de timp si caracterul acesteia depind de proprietatile fizico-mecanice si chimice ale straturilor superficiale ale metalului din acre sunt confectionate piesele, de viteza relativa de deplasare a suprafetelor acestora, de presiunea de contact dintre ele, precum si de unii factori externi, ca de pilda: p ilda: lubrifierea, acoperirea cu impuritati si calitatea prelucrarii suprafetelor respective. Adeseori, distrugerea suprafetelor incepe in urma strivirii lor, care se produce atit in procesul de frecare cit si in cazul lipsei unei miscari relative, precum si din cauza asa-zisei oboseli a straturilor superficiale ale metalului, din cauza coroziunii sau din alte cauze. In cazul interactiunii suprafetelor in contact fara deplasare relative, supratefetele se distrug de obicei ca urmare u rmare a strivirii.Acest fapt este caracteristic pentru imbinarile cu pana , cu caneluri, cu filet, pentru stifturile cilindrice, reazeme etc.In cazul miscarii de rotatie , sau rectilinii alternative , distrugerea suprafetelor are loc mai ales datorita uzarii si strivirii. In aceste conditii functioneaza majoritatea organelor de masini, utilaje si instalatii: lagare cu alunecare ,bucsele, discurile cuplajelor de frictiune si ale franelor, suruburile conducatoare, batiurile, mesele, carucioarele etc. Organele masinilor ,utilajelor si instalatiilor pot fi distruse si scoase din uz atit datorita 4
EXAMEN ATESTAT
cauzelor aratate mai sus,cit si in urma unor defecte constructive sau a repararii defectuoase. Asemenea defecte sunt: t ratament termic care nu corespund alegerea unor materiale si a unui tratament conditiilor de exploatare a pieselor; alegerea incorecta a jocurilor si a ajustajelor la locurile de contact ale pieselor; utilizarea unei metode nerationale de imbinare a pieselor; datorita abaterii de la dimensiunile prescrise pe desen a pieselor in frecare; alegerea necorespunzatoare a metodei de aducere a uleiului de ungere pe suprafete de frecare; regl a rezistenta si rigiditatea insuficienta a pieselor si montarea sau reglarea incorecta a masinii,utilajului sau instalatiei. Exploatarea corecta a masinilor ,utilajelor si instalatiilor in bune conditii maresc considerabil durata de serviciu. Prevenirea ruperii diverselor piese depinde, in mare masura, de starea sistemelor de siguranta , de blocare si a limitatoarelor. Cresterea duratei de serviciu a pieselor masinilor, uilajelor si instalatiilor se realizeaza si prin perfectionarea metodelor de reparare, marirea rezistentei la uzarea pieselor, controlul uzarii principalelor imbinari, modernizarea subansamblurilor, mecanismelor etc.. Obtinerea unei productii de buna calitate este conditia obligatorie pentru stabilirea marimii uzarii limita a organelor componente, ale masinilor ,utilajelor si instalatiilor.Aceasta instalatiilor.Aceasta se refera in primul rind la piesele principale ca:batiuri,mese,arbori principali, etc., de care depind precizia si calitatea executiei. In cazul masinilor-unelte, precizia de functionare depinde de precizia pozitiei si directiei deplasarii pieselor si a subansamblurilor in raport cu ghidajele batiurilor.reducerea preciziei geometrice geometrice a batiurilor, ca urmare a uzarii, inrautateste brusc caracteristicile de exploatare ale masinilorunelte. Elaborarea lucrarii de atestat a permis atingerea unor unitati de competenta : 1. 2. 3. 4. 5.
Comunicare si iteratie. Asigurarea calitatii. Igiena si securitatea muncii. Lucrul in echipa. Utilizarea calculatorului si prelucrarea informatiei
5
EXAMEN ATESTAT
4.INTRODUCERE Istoria omenirii este strâns legată de dezvoltarea mijloacelor de producţie. Pentru a-şi procura cele necesare traiului, omul preistoric a folosit o unelte.. Treptat el serie de obiecte din natură pe care le-a utilizat ca arme şi unelte
a trecut la confecţionarea acestora, astfel ca ele să corespundă mai bine scopului urmărit. Materialele din care erau realizate acestea au dat nume principalelor epoci ale istoriei: epoca pietrei, a bronzului, a fierului, aceasta din urmă continuând şi în zilele noastre şi diversificându -se prin utilizarea pe scară largă a aluminiului, a materialelor plastic e, ceramice, compozite, etc.
Concepute şi realizate empiric şi acţionate manual sau cu forţa animalelor, uneltele primitive asigurau performanţe reduse. Apariţia şi dezvoltarea societăţii omeneşti a determinat creşterea şi diversificarea continuă a necesarului de bunuri materiale. Pentru a face faţă nevoilor mereu crescute, omul a fost nevoit să perfecţioneze continuu uneltele de producţie, pentru a realiza performanţe din ce în ce mai ridicate privind precizia, productivitatea şi costul prelucrărilor. Dezvoltarea acestora a fost posibilă datorită progreselor realizate în domeniul materialelor, al tehnologiilor de fabricaţie, al sistemelor de acţionare şi al automatizării, maşini-unelte -unelte.. ajungându-se în zilele noastre la o gamă foarte largă de maşini Ca urmare a progreselor realizate în diferitele domenii ale ştiinţei, în
ultimele decenii a fost posibilă realizarea celei mai moderne unelte create de om până acum – calculatorul electronic numeric – care a deschis o nouă informaţională. epocă în istoria omenirii – epoca informaţională. Efectele benefice ale implicării ştiinţei în producţie au făcut ca acea sta să devină principala forţă de producţie, având ca efect realizarea sistemelor de producţie moderne. Sistemele care reunesc maşini -unelte, sisteme de deservire şi calculatoare electronice reprezintă cele mai pe rfecţionate sisteme de producţie realizate de om până acum – sistemele CIM (Computer Integrated Manufacturing) – care realizează procesarea automată atât a materiei cât şi a informaţiei. Privind dezvoltarea maşinilor-unelte, primele realizări consemnate de istorie apar în secolele XV – XVI, în perioada renaşterii europene, prin lucrările lui Leonardo da Vinci care a conceput şi realizat strunguri, maşini de găurit, fierăstraie, maşini de rectificat şi maşini automate de ascuţit ace. 6
EXAMEN ATESTAT
În secolul al XVIII -lea inventarea maşinii cu abur de către James Watt marchează începutul revoluţiei industriale şi dă un puternic impuls de zvoltării maşinilor -unelte, prin conceperea şi realizarea primei maşini de alezat cilindrii, cilindrii, în 1765, de către Smeaton, maşină perfecţionată ulterior în 1775 de către John Wilkinson. Primele strunguri în accepţiunea modernă, adică având cărucior şi
şurub conducător, au fost realizate la 1797, tot în Anglia de către Maudsley. Între 1800 şi 1900 apar şi se diversifică aproape toate tipurile de ,maşini-unelte cunoscute şi astăzi, şi anume: ,maşinile de rabotat şi mort ezat, de frezat, de rectificat, strungurile carusel, revolver şi automate, etc. Perfecţionarea lor se realizează prin utilizarea unor materiale n oi, a unor mecanisme mai performante, prin introducerea acţionării electrice indivi duale şi a automatizării, obţinându -se o creştere substanţială a preciziei de prelucrare şi a productivităţii. O contribuţie importantă au avut -o cercetările privind procesul de aşchiere , concretizate în lucrările teoretice ale lui Time şi Taylor apărute în 1870, precum şi dezvoltarea mijloacelor de măsurare a dimensiunilor, prin începerea în 1850 a fabricaţiei industriale a şublerelor (precizie 0,1 mm), în 1867 a micrometrelor (precizie micrometrelor (precizie 0,01 mm), minimetrelor (precizie (precizie 0,001 mm). Ca materiale pentru fabriiar în 1907 a minimetrelor utilizat oţelurile carbon pentru scule, scule, carea sculelor în această perioadă s-au utilizat oţelurile care nu au permis realizarea unor viteze mari de aşchiere, limitând produ ctivitatea.
După 1900 apar maşinile de broşat , cele de copiat electrice şi hidraulice, maşinile de danturat , şi continuă diversificarea şi perfecţionarea celo rlalte tipuri, prin lărgirea gamei dispozitivelor accesorii şi introducerea acţionărilor hidraulice şi pneumatice. Apariţia unor noi materiale pentru fabricarea sculelor aşchietoare ca oţelurile rapide (1900), carburile metalice (1940), materialele mineralo-ceramice (1950) şi a diamantelor artificiale (1970), a permis creşterea continuă a vitezei de aşchiere , deci a productivităţii şi a impus perfecţionări corespunzătoare privind cinematica şi dinamica maşinilor-unelte. Cea mai importantă revoluţie în domeniul maşinilor -unelte a început în deceniul al şaselea prin apariţia maşinilor -unelte cu comandă numerică când, ca urmare a schimbării cerinţelor pieţei, care pretindea o diversitate tot mai mare de produse şi o înlocuire tot mai rapidă a lor cu altele noi, cu caracteristici superioare, se modifică şi concepţia asupra fabricaţiei prin trecerea de la sistemele “rigide” (caracteristice fabricaţiei îndelungate şi în serie mare a aceluiaşi produs) la sistemele “flexibile”, capabile să permită trecerea rapidă la fabricarea unui nou produs sau a mai multor produse în paralel pe acelaşi sistem de producţie, cu productivitate ridicată şi costuri 7
EXAMEN ATESTAT
tot mai mici. Maşinile cu comandă numerică, apărute în anii ’60, au r eprezentat primul pas spre realizarea în anii ’70 a centrelor de prelucrare iar apoi a sistemelor flexibile de fabricaţie (celule flexibile – 1975, linii flexibileCIM (1985).. 1980) având în vârful ierarhiei sistemele CIM (1985)
5.DEFINIREA ŞI CLASIFICAREA MAŞINILORUNELTE. Maşinile-unelte fac parte din grupa mai largă a maşinilor de lucru, care cuprinde toate maşinile destinate efectuării unor activităţi diverse de prelucrare (prin diferite metode), de montaj, ambalare, etc.
Maşinile-unelte sunt maşini de lucru destinate prelucrării pieselor prin metoda aşchierii. Ele deţin ponderea în sectorul construcţiilor de maşini, datorită faptului că metoda de prelucrare prin aşchiere asigură r ealizarea unei precizii dimensionale şi de formă foarte bune şi rugozităţi di ntre cele mai ridicate, pentru majoritatea materialelor actuale, realizând productivităţi mai mari şi costuri mai reduse decât multe alte metode de prelucrare. Datorită existenţei mai multor procedee de prelucrare, diversităţii
foarte mari a formelor şi dimensiunilor pieselor prelucrate, şi evoluţiei conceptelor de fabricaţie ale produselor, maşinile -unelte s-au diversificat continuu, în prezent fiind cunoscute mii de tipo-dimensiuni. Clasificarea maşinilor-unelte se poate face după mai multe criterii,
cele mai importante fiind prezentate în continuare:
După procedeul de prelucrare, există: maşini de strunjit (strunguri); maşini de găurit; maşini de frezat; maşini de rabotat şi mortezat; maşini de broşat; maşini de rectificat, etc. După gradul de universalitate (sau specializare în producţie),maşinile-unelte pot fi: universale – destinate prelucrării unor piese diverse ca forme şi d imensiuni, în condiţiile unei producţii de unicate sau serie mică; pe rmit realizarea unei game largi de operaţii de prelucrare, printr -un procedeu de bază sau prin diferite procedee de prelucrare; dispun de o cinematică complexă, cu posibilităţi largi de reglare a parametrilor de lucru; în general sunt deservite manual şi au o productivitate r edusă; 8
EXAMEN ATESTAT
specializate – destinate prelucrării unui anumit tip de piesă, sau de suprafaţă, într-o gamă largă de dimensiuni (de exemplu: maşini de filetat, de danturat, de detalonat, etc.), într -o producţie de serie, dar şi de unicate; au o cinematică specifică cerinţelor de generare a s uprafeţei respective, reglarea parametrilor de lucru, realizându -se prin
mecanisme cu roţi de schimb; au o productivitate ridicată; speciale – destinate prelucrării anumitor suprafeţe, la un anumit tip de piesă (de exemplu: maşinile-unelte agregat), pentru producţia de serie mare; au cinematică şi construcţie specifică, fiind realizate din module normalizate, şi sunt înalt automatizate, realizând productiv ităţi foarte mari.
După modul de comandă şi deservire (determinat de gradul
de automatizare) se cunosc: maşini cu comenzi manuale (neautomatizate), la care toate comenzile
sunt date de operatorul uman; sunt, de regulă, maşini universale şi au o productivitate redusă; maşini maş ini semiautomate – la care ciclul de lucru se desfăşoară automat, pe baza unor comenzi interne emise de maşină, dar alimentarea cu semifabricat, evacuarea piesei, reluarea ciclului de lucru, sunt realizate de operatorul uman; sunt, de regulă, maşini specializate; au
productivităţi ridicate; maşini automate – la care toate comenzile şi deservirea se realizează automat, operatorul uman intervenind periodic doar pentru alimen-
tarea cu semifabricate, controlul pieselor şi corectarea reglajelor, schimbarea sculel or, etc.; au o productivitate ridicată, fiind destinate producţiei de serie. După principiul de automatizare ele pot fi: automate secvenţiale, secvenţiale, la care se programează succesiunea fazelor ciclului de lucru, cotele de prelucrare fiind prestabilite prin reglare
sau realizate cu limitatori de cursă; elementele de automatizare pot fi
mecanice (came), electrice, hidraulice sau pneumatice; pn eumatice; automate numerice – care permit programarea numerică atât a de s-
făşurării ciclului de lucru, cât şi a cotelor de prelucrare. După mărime, maşinile-unelte pot fi: mici, mijlocii, grele şi foarte grele, împărţirea fiind determinată de dimensiunile ma xime ale piesei de prelucrat, care determină dimensiunile şi gr eutatea maşinii şi implicit complexitatea cinematică şi m e
canismele utilizate, gradul de mecanizare, etc. După precizie, maşinile-unelte se împart în două grupe: de iprecizie normală şi de precizie ridicată, la acestea din urmă f i-
9
EXAMEN ATESTAT
ind utilizate soluţii cinematice şi constructive care fac să crea scă precizia, dar măresc costul.
6.MAŞINI-UNELTE PENTRU STRUNJIT. 6.1.PROBLEME GENERALE, CLASIFICARE. Maşinile de strunjit, sau strungurile, sunt maşini -unelte destinate prelucrării suprafeţelor de revoluţie prin procedeul strunjirii , la care mişcarea principală de aşchiere este o mişcare de rotaţie executată de piesă, iar mişcarea (sau mişcările) de avans este de regulă o mişcare de translaţie executată de sculă, cuţitul de strunjit. Pe lângă procedeul strunjirii, pe strunguri se pot realiza prelucrări şi prin alte procedee, pr ocedee, cum ar fi: gaurirea , frezarea sau rectificarea rectificarea , utilizând scule şi accesorii speciale. Clasificarea strungurilor se poate face după criteriile generale de clasificare a maşinilor -unelte, dar şi după unele criterii specifice, după cum urmează:
după gradul de universalitate, există:
- strunguri universale (longitudinale, frontale, revolver, carusel);
- strunguri specializate (de detalonat, de strunjit arbori cotiţi,
de prelucrat suprafeţe poligonale etc.); - strunguri speciale;
după poziţia arborelui principal , se deosebesc:
- strunguri orizontale; - strunguri verticale;
după gradul de automatizare, automatizare , se cunosc:
- strunguri cu comenzi manuale; semiautomate; - strunguri semiautomate; - strunguri automate;
după numărul arborilor principali, principali, există:
- strunguri monoax; - strunguri multiaxe;
după numărul sculelor utilizate simultan, simultan, pot fi:
- strunguri monocuţit; - strunguri multicuţite; 10
EXAMEN ATESTAT
după mărime, se deosebesc patru tipuri: mici, mijloci, grele şi foarte grele; după precizie, strungurile pot fi de precizie normală; sau de precizie
ridicată.
7.STRUNGURI REVOLVER Strungurile revolver sunt strunguri de productivitatea mijlocie, între strungurile universale şi cele automate, destinate prelucrării pieselor de dimensiuni mici şi forme complexe, utilizând ca semifabricat barele lam inate, dar şi semifabricatele individuale. Constructiv , strungurile revolver sunt caracterizate de existenţa unui suport portscule complex, denumit cap revolver , în care se pot monta si multan între 6 şi 16 portscule. Sculele sunt amplasate în conformitate cu su ccesiunea fazelor de prelucrare pentru piesa respectivă, şi sunt aduse pe rând în lucru printr-o mişcare de divizare executată de capul revolver. La încheierea unui ciclu de lucru, piesa poate fi prelucrată total sau parţial. Datorită eliminării timpilor auxiliari de schimbare a sculelor, precum şi datorită suprapunerii unor timpi de bază, productivitatea strungurilor revolver devine de 3…4 ori mai mare decât a strungurilor normale. Diversitatea mare a strungurilor revolver fac posibilă clasificarea lor după un număr mare de criterii, dintre care cel mai important este acela al poziţiei axei capului revolver după care există: strunguri cu disc revolver, cu axa orizontală; strunguri cu turelă revolver, cu axa verticală; strunguri cu turelă revolver, cu axa înclinată. După diametrul D al alezajului din arborele principal, care determină diametrul maxim al barelor laminate utilizate ca semifabricat, strungurile revolver se împart în:
strunguri revolver mici, cu D = 10…32 [mm]; strunguri revolver mijlocii, având D = 32…80 [mm]; strunguri revolver mari, cu D = 80…135 [mm].
Strungurile mici prelucrează piese numai din bară, prinsă într -o bucşă elastică introdusă în alezajul arborelui principal; cele mijlocii pot prelucra atât din bară, cât şi semifabricate turnate sau forjate prinse întrun dispozitiv tip universal sau în dispozitive speciale, iar cele mari fol osesc doar semifabricate individuale.
11
EXAMEN ATESTAT
După gradul de automatizare, strungurile revolver pot fi: cu comenzi manuale, semiautomate sau automate. Principiul constructiv şi funcţional al strungurilor cu disc revolver este prezentat în figura 7.1., în care s-au notat următoarele elemente: 1-păpuşă fixă; 2-arbore principal; 3-cap revolver orizontal; 4-sanie longitudinală; 5-tambur de comandă (la cele semiautomate sau automate); 6batiu; 7-cutia cu mecanisme a căruciorului; 8-bară de avansuri; 9-cutie de avansuri;CR-cărucior revolver.
Fig.7.Prelucrare pe strungul revolver Discul revolver , 3, este amplasat pe căruciorul CR şi este prevăzut cu până la 16 locaşe portcule a, care în poziţia superioară sunt coaxiale cu a rborele principal. Prin mişcarea de divizare w d d , efectuată de discul revolver
în jurul axei sale, locaşele ajung pe rând în poziţia superioară de lucru. Această mişcare, la unele strunguri, poate fi executată şi ca miş care continuă, îndeplinind rolul de mişcare de avans circular, w c, sau transversal,
12
EXAMEN ATESTAT
Fig.7.1.
făcând posibilă şi prelucrarea suprafeţelor frontale şi conice. Căruciorul asigură realizarea mişcării de avans axial w l l, pentru toate sculele.
Fig.7.1.a.Strungul revolver(cap revolver orizontal)
La unele strunguri mici, în vederea realizării avansului transversal, discul revolver este montat pe o sanie transversală, iar la altele există un al doilea cărucior prevăzut cu sanie transversală, amplasat între căruciorul revolver şi păpuşa fixă, care poate fi înlăturat cu uşurinţă atunci când nu este necesar.
La strungurile semiautomate şi automate, tamburul de comandă 5, asigură, cu ajutorul unor came şi al unor microîntrerupători, comanda 13
EXAMEN ATESTAT
cuplajelor electromagnetice din cutia de viteze şi de avansuri, în vederea schimbării turaţiei n şi a avansului w ,l l odată cu schimbarea sculei.
Strungurile revolver care prelucrează piese din bară laminată sunt prevăzute şi cu un suport pentru susţinerea barei, amplasat în stânga păpuşii fixe. Datorită utilizării unui număr mare de scule, strungurile cu disc revolver sunt folosite la prelucrarea pieselor complexe, de dimensiuni mici, prelucrate din bară laminată, permiţând în cele mai multe cazuri prelucrarea totală a piesei şi asigurând productivităţi ridicate. Principiul constructiv şi funcţional al strungurilor cu turelă verticală este prezentat în figura 7.2., în care s-au făcut următoarele notaţii:
Fig.7.2. 1-păpuşă fixă; 2-arbore principal; 3-suport portcuţit; 4-sanie transversală5-sanie longitudinală; 6-turelă revolver; 7-suport rotativ; 8-sanie longitudinală; 9-cutia cu mecansime a căruciorului; 10-batiu; 11-bară de avans; 12-cutia căruciorului auxiliar; 13-cutia de avansuri; CA-cărucior auxiliar;CR-cărucior revolver.
14
EXAMEN ATESTAT
Fig.7.2.a.Strungul revolver(turela verticala) Turela revolver , 6, este prevăzută cu 6…8 locaşe portscule a, aduse pe rând în dreptul arborelui principal 2, prin mişcarea de divizare w d d realizată de suportul rotativ 7. Mişcarea de avans longitudinal w l l , pentru toate
sculele, este asigurată de căruciorul CR. Unele construcţii au turela montată pe o sanie longitudinală care rungurile mici. efectuează mişcarea w l l, faţă de cărucior, soluţie utilizată la st rungurile Pentru a permite prelucrarea suprafeţelor frontale sau efectuarea de operaţii de retezare, aceste strunguri sunt echipate frecvent cu un cărucior auxiliar, CA, pe sania transversală 4 putând fi montaţi unul sau doi suporţi portcuţit, 3. Alte tipuri de strunguri au turela montată pe o sanie transversală,
care asigură realizarea unei mişcări de avans transversal; această soluţie oare dezavantajul că reduce rigiditatea turelei şi precizia de prelucrare dat orită dezaxării curente a turelei faţă de arborele principal. Construcţiile cu turela montată direct pe căruciorul CR au rigiditate maximă, fiind utilizate la prelucrarea pieselor de dimensiuni mari.
15
EXAMEN ATESTAT
Comparativ cu strungurile cu disc revolver, cele cu turelă se folosesc la prelucrarea pieselor mai simple, de dimensiuni mai mari, realizate din
bară laminată, dar şi din semifabricate individuale. individuale.
Fig.7.3.
În figura 7.3. este prezentat principiul constructiv şi cinematic al strungurilor cu turelă înclinată. S-au evidenţiat următoarele elemente componente: 1-păpuşă fixă; 2-arbore principal; 3-turelă revolver; 4-suport rotativ; 5sanie longitudinală; 6-cutia cu mecansime a căruciorului; 7-batiu; CR-
cărucior revolver. Turela revolver are formă tronconică şi este înclinată la 45. Ea poate fi prevăzută cu mai multe locaşe pentru portscule sau numai cu două, dispuse la 180.În cel de al doilea caz în timp ce scula fixată în locaşul din stânga lucrează, în locaşul superior se schimbă scula, scula, care prin mişcarea de divizare w d d este adusă apoi în lucru,ş.a.m.d.,astfel încât se poate utiliza un număr mult mai mare de scule decât în primul caz, deci se pot prelucra piese de complexitate mai mare. Schimbarea sculei din locaş şi mişcarea de divizare a turelei se pot realiza manual sau automat.
16
EXAMEN ATESTAT
Fig.7.4.Strung revolver cu 2 capete
În general, pe strungurile revolver se pot efectua operaţii de strunjire de suprafeţe cilindrice exterioare şi interioare, conice, profilate, plane, retezare,, operaţii de prelucrarea găurilor (burghiere, adâncire, operaţii de retezare filetare,, cu ajutorul tarozilor şi a filierelor, (pentru alezare), operaţii de filetare filete de diametre mici). Ca accesorii speciale, speciale, se întâlnesc frecvent dispozitivele de filetare, utilizate la prelucrarea filetelor de dimensiuni mari şi dispozitivele de frezat.
8.INTRETINEREA 8.INTRETINERE A SI S I REPARAREA STRUNGURILOR REVOLVER
8.1. IMPORTANŢA ŞI SARCINILE REPARĂRII R EPARĂRII UTILAJULUI Desfăşurarea in mod ritmic a activităţii de producţie a unei intreprinderi industriale necesită, ca o condiţie de bază, o bună organizare a r eparării şi intreţinerii utilajului. Acest lucru este impus de faptul că in procesul folosirii lor productive, mijloacele fixe şi utilajul de producţie, ca o co mponentă a acestora, sunt supuse uzurii fizice şi morale . Ca urmare a uzurii fizice a utilajului de producţie are loc un proces de pierdere treptată a valorii de intrebuinţare şi, in cele din urmă, o pierdere a
17
EXAMEN ATESTAT
capacităţii lui de a satisface o necesitate socială, ducand in final, in felul acesta, la pierderea valorii lui.
Uzura fizică a utilajului de producţie, in condiţiile folosirii utilajului in procesul de producţie, este insoţită de transferarea valorii asupra produs elor create şi recuperarea ei continuă prin desfacerea acestora la diferiţi beneficiari .
In vederea menţinerii caracteristicilor funcţionale ale utilajului pe durata folosirii lui şi a funcţionării in condiţii optime şi cu posibilităţi cat mai apropiate de cele iniţiale, in cadrul intreprinderilor se organizează un sistem de intreţinere şi reparare a utilajului de producţie . Organizarea pe baze ştiinţifice a lucrărilor de intreţinere şi reparare a util ajelor trebuie să ţină seama de particularităţile utilajului şi de modul de uzură fizică a diferitelor părţi componente ale acestora . Din analiza comportamentului la uzura fizică a pieselor, semifabricatelor, ansamblelor sau mecanismelor care compun utilajul de producţie se co nstată că uzura lor se produce in mod diferit in timp . La un motor, de pildă, cel mai rapid se uzează lagărele, pistoanele, segmenţii, in timp ce la alte piese, cum sunt axul cu came, arborele motor ş.a., procesul de uzură este mai lent. Aceasta impune repararea pieselor cu o uzură mai mare şi folosirea in continuare a maşinii, fără a renunţa la utilizarea ei . Folosirea utilajului de producţie in condiţii optime necesită, de as emenea, efectuarea in scopuri preventive a unor măsuri de intreţinere, care să impiedice uzura prematură şi operaţii de control şi revizie care să permită depistarea din timp a eventualelor defecţiuni . Ca urmare a particularităţilor utilajelor de a se uza in mod neuniform, n euniform, concretizate in faptul că in timp ce unele piese sunt complet uzate, altele mai pot fi folosite o perioadă oarecare de timp, iar celelalte au o durată de folosire indelungată, se impune din punct de vedere economic adoptarea unui sistem adecvat de intreţinere şi reparare a acestora . Pentru o intreprindere industrială intreţinerea şi repararea utilajului de producţie prezintă o importanţă deosebită . Astfel, A stfel, executarea acestor activităţi in condiţii optime asigură funcţionarea in mod normal a utilajelor de producţie, conformgraficelor de producţie, evitandu -se astfel scoaterile din funcţiune, contribuindu-se prin aceasta la realizarea unei activităţi ritmice .
O bună intreţinere şi reparare rep arare a utilajului de producţie asigură menţinerea funcţionării acestuia potrivit performanţelor tehnico -economice prevăzute in cartea tehnică, influenţand direct randamentul şi precizia de funcţionare şi realizarea producţiei in cantităţile şi calitatea prevăzute . Organizarea intreţinerii şi reparării utilajelor la un nivel superior contribuie, de asemenea, in mod direct la reducerea costurilor de produc-
ţie, prin realizarea acestor activităţi la un nivel redus de cheltuieli . 18
EXAMEN ATESTAT
Organizarea executării lucrărilor de intreţinere şi reparaţii la nivelul unei unităţi industriale trebuie să permită realizarea următoarelor sarcini de bază : a) asigurarea menţinerii utilajului în perfectă stare de funcţionare ; b) evitarea uzurii excesive a utilajului şi a scoaterii înainte de termen sau accidental a acestuia din funcţiune ; c) creştere timpului de funcţionare a utilajului, atât prin mărirea timpului de funcţionare între două reparaţii, cât şi prin reducerea timpilor necesari executării reparaţiilor , d) ridicarea productivităţii muncii muncitorilor care execută reparaţii, asigurarea executării reparaţiilor cu cheltuieli minime şi de o calitate ridicaridicată ; e) modernizarea maşinilor şi utilajelor învechite utilajelor învechite .
8.2.ORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCA Locul de muncă al strungarului este format din suprafaţa ocupată de strung cu un mic spaţiu în jurul lui necesar strungarului pentru deservirea strungului, cum şi din suprafeţele ocupate de diferite amenajări pentru păstrarea sculelor, dispozitivelor, a materialului de prelucrat, a pieselor prelucrate etc. Dimensiunile locului de muncă al strungarului se determină în fun c-
ţie de mărimea strungului, de dimensiunile şi felul pieselor de prelucrat, cum şi de metoda de prelucrare (cu bucata, în serie sau în masă). Suprafaţa locului de muncă trebuie să fie suficient de mare, pentru ca strungarul să poată circula în jurul strungului. Organizarea locului de muncă este una din cele mai importante condiţii pentru obţinerea unei productivităţi înalte. Sculele si instrumentele de măsurat vor fi aşezate în dreapta strungarului. Nu este permisă aşezarea sculelor pe ghidajul patului.
După folosire, sculele trebuie aşezate la locurile lor iniţiale pentru a nu se pierde t imp imp cu căutarea lor. In dulapul de scule să fie întotdeauna ordine şi curăţenie perfectă . Dulapul de scule este împărţit în două părţi eg ale printr-un perete despărţitor vertical. In despărţitura de sus se ţin obiec tele uşoare, documentele, desenele. Lîngă acestea se pot aşeza aparatele de măsurat. Sub ele se aranjează cuţitele de strung, grupate după mărime şi scopul lor de utilizare. Intr-o cutie separată, pe rafturi, se ţin burghiele, adîncitoarele. tarozii, alezoarele, portcuţitele. Cheile, mandrinele şi alte sc ule şi dispozitive mai grele se ţin în rafturile de jos. 19
EXAMEN ATESTAT
Strungarul trebuie să se îngrijească ca, înainte de a începe lucrul, locul de muncă să fie asigurat cu material sau semifabricate de prelucrat pînă la primirea altor piese sau a altei comenzi. Dacă se întîmplă eventuale d efecte (avarii) , t rebuie rebuie să se respecte cu , stricteţe, prescripţiile din planurile de operaţii. La executarea pieselor noi, înainte de a începe operaţia respectivă să se studieze cu atenţie desenul, să se pregătească cuţitele, sculele, instrumentele şi aparatele de măsurat şi dispozitivele care vor fi eventual necesare.
La terminarea schimbului se curăţă maşina, se strîng aşchiile de pe locul de muncă, se şterge maşina de emulsia de răcire şi se ung uşor cu ulei suprafeţele de alunecare. Sculele, instrumentele de măsurat se şterg cu,atenţie şi se aşază la locurile lor, în dulap.
8.3.REVIZUIREA ŞI REGLAR EA STRUNGULUI. Pentru funcţionarea corectă a strungului, adică pentru obţinerea dimensiunilor exacte ale piesel or care se prelucrează, cum şi pentru obţinerea unei calităţi bune a suprafeţelor pieselor, este necesar ca fiecare dintre mecanismele strungului să fie în perfectă stare. Strungarul are datoria de a întreţine maşina şi de a o regla. Axul pricipal al strungului trebuie să se rotească uşor în lagăre, fără să aibă joc axial. Pentru controlarea strîngerii corecte a lagărelor, se contr olează dacă strungul n-are vibraţii la mersul în gol. O altă metodă pentru controlul lagărelor constă în introducerea, in extremitatea axului principal (la ngă universul sau platou), a unei grinzi de lemn lungă de 750—1000 mm, care manevrată ca o pîrghie, dă posibilitatea p osibilitatea constat ării ării stringerii slabe a lagăre lor. Jocul axului principal în sens axial se de termină cu aceeaşi pîrghie, acţionînd însă în acest caz asupra feţei frontale a axului principal. Strîngerea prea tare a lagărelor este tot atît de dăunătoare dăunătoare ca şi strîngerea lor insuficien tă. Strîngerea prea puternică se constată rotind cu mîna axul principal. Lagărele strinse prea tare se încălzesc repede şi duc la uzarea lor prematură. Cutia de viteze a strungului şi cutia de avansuri trebuie să funcţioneze fără zgomot, puţind fi decuplate cu uşurinţă. Cu ocazia revizuirii cutiilor de viteze, trebuie să se verifice dacă acestea se cuplează corect în timpul lucrului şi, invers, dacă nu se produce cuplarea lor nedorită. Cu ocazia revizuirii căruciorului trebuie să se verifice dacă acesta se deplasează uşor şi lin pe ghidaje, dacă nu are jocuri prea mari, care să pr ovoace vibraţii. Dacă jocurile sînt prea mari se vor regla (strînge) penele respective. 20
EXAMEN ATESTAT
O dată cu revizuirea căruciorului se verifică dacă cuplarea şi decuplarea manetelor avansului longitudinal şi transversal se face uşor.
8.4.UNGEREA ŞI CURĂŢ IREA IREA STRUNGULUI. De ungerea la timp a organelor în mişcare ale strungului depi nde precizia funcţionării sale.Dacă piesele mobile ale strungului nu sînt unse ele se uzează repede şi strungul îşi pierde precizia. In afară de aceasta, in cazul unei ungeri defectuoase, lagărele se pot gripa, ceea ce are ,ca rezultat distrugerea inevitabilă a pieselor strungului. Trebuie să se dea o atenţie deosebită ungerii lagărelor păpuşii fixe, care funcţionează in condiţii grele. Ungerea acestor lagăre trebuie făcută cu regularitate, în fiecare zi sau chiar de cîteva ori pe zi, în cazul cînd strungul prelucrează piese grele, sau piese uşoare, cu viteze mari de prelucrare. Ungerea ghidajelor patului se face cu ulei turnat dintr-o cană de ungere, după care se plimbă căruciorul manual de cîteva ori în lungul lor. In mod analog se ung şi ghidajele săniilor transversale şi portcuţit. Pentru protejarea ghidajelor de aşchii şi praf, cum şi a şurubului căruciorului transversal sînt prevăzute apărători de tablă fixate cu şuruburi. Dacă aceste apărători împiedică ungerea, se demontează şi imediat după terminarea ungerii se fixează la locul lor. Pentru ungerea tuturor pieselor strungului se foloseşte uleiul prevăzut în cartea maşinii. Unele axe, cum şi roţile dinţate ale cutiei de viteze şi de avansuri se ung cu unsoare consistentă. în cutiile de viteze şi de ava nsuri, unsoarea consistentă se introduce direct prin nişte orificii mari, am enajate în acest scop, iar ungerea axelor şi a unor bucşe se face cu ajutorul ungătoarelor. Tot atîta importanţă prezintă şi curăţirea strungului de aşchii şi praf. Curăţirea strungului se face numai atunci cînd el nu funcţionează. Murdăria şi unsoarea uscată se spală de pe strung cu o cîrpă sau cu deşeuri de bu mbac muiate în petrol, apoi se şterge tot cu deşeuri de bumbac uscate. Ghidajele patului şi alte părţi descoperite ale strungului trebuie să fie min uţios curăţite de praf şi numai după aceea unse. Prezenţa uleiului pe aceste organe nu scuteşte pe strungar de a le curăţi şi de a le unge din nou. Praful şi aşchiile mărunte, amestecate cu ulei, uzează foarte repede ghidajele patului şi ale căruciorului. Din această cauză, cel puţin o dată pe zi. ghidajele patului trebuie să fie curăţite cu multă atenţie de uleiul vechi şi unse un se cu ulei proaspăt. Se recomandă ca strungarii să ţină seamă de următoarele recomandări: 1. Să-şi însuşească şi să respecte instrucţiunile privind deservirea şi îngrij irea strungului şi a sculelor. 21
EXAMEN ATESTAT
2. La fiecare început de schimb să ungă cu grijă organele în mişcare ale strungului. Uzura rapidă a strungului este o consecinţă a ungerii neîngrijite a maşinii. 3. înainte de a porni strungul să verifice dacă manetele se află în poziţiile iniţiale de cuplare. Poziţiile greşite ale manetelor pot duce la avarii grave ale maşinii. 4. Să ferească ghidajele patului de aşchii şi pilituri. Dacă aşchiile şi piliturile ajung între suprafeţele de alunecare, alun ecare, acestea cauzează uzura prematură a maşinii şi, în consecinţă, reduc precizia maşinii, deci precizia pieselor pr elucrate.
5. Părţile nefolosite ale ghidajelor patului trebuie acoperite cu apărătoare apăr ătoare de scîndură , pe care se aşază sculele şi instrumentele de măsurat. 6. După terminarea schimbului de lucru să curăţe maşina şi s-o predea curată schimbului următor. 7. Partea conică a axului principal şi partea conică a pinolei în care se intr oduc vîrfurile trebuie bine curăţate, deoarece, în caz contrar, vîrfurile, bu rghiele şi mandrinele nu se pot fixa corect şi, în consecinţă, fie că piesele se rebutează, fie că se produc accidente grave.
9.NORME DE SECURITATEA MUNCII LA INI NTRETINEREA SI REPARAREA STRUNGURILOR REVOLVER 9.1.DESERVIREA MASINILOR-UNELTE lucrului,lucratorul va controla starea masinii, Art. 9. - Inainte de inceperea lucrului,lucratorul a dispozitivelor de comanda (pornire-oprire si schimbarea sensului miscarii), existenta si starea dispozitivelor de protectie si a gratarelor din lemn. Art. 10. - Lucratorul care deseveste o masina-unealta actionata electric va verifica zilnic:
a) integritatea sistemului de inchidere a carcaselor de protectie (usi, capace etc); b) starea de contact intre bornele de legare la pamant si conductorul de protectie ;
22
EXAMEN ATESTAT
c) modul de dispunere a cablurilor flexibile ce alimenteaza partile mobile, cu caracter temporar, precum si integritatea invelisurilor exterioare ; d) continuitatea legaturii la centuraa de impamantare. Art. 11. - Se interzice lucratorilor care deservesc masinile-unelte sa execute reparatii la masini sau instalatii electrice. Art. 12. - In mod obligatoriu , masina-unealta , agregatul, linia automata vor fi oprite si scula indepartata din piesa in urmatoarele cazuri :
a) la fixarea sau scoaterea piesei de prelucrat din dispozitivele de prindere atunci cand masina nu este dotata cu un dispozitiv special care permite executarea acestor operatii in timpul functionarii masinii : b) la masurarea manuala a pieselor ce se prelucreaza ; c) la schimbarea sculelor si a dispozitivelor; d) la oprirea motorului transmisiei comune in cazul cand masina este actionata de la aceasta transmisie. Art. 13. - In mod obligatoriu, se vor deconecta motoarele electrice de antrenare ale masinii-unealta, agregatului, liniei automate in urmatoarele cazuri:
a) la parasirea locului de munca sau zonei de polideservire, chiar si pentru un timp scurt ; b) la orice intrerupere a curentului electric ; c) la curatirea si ungerea masinii si la indepartarea aschiilor ; d) la constatarea oricaror defectiunii in functionare. Art. 14. - In cazul cand in timpul functionarii se produc vibratii, masina se va opri imediat si se va proceda la constatarea si inlaturarea cauzelor. In situatia in care acestea sunt determinate de cauze tehnice, se va anunta conducatorul procesului de munca. Art. 15. - Dupa terminarea lucrului sau la predarea schimbului, lucratorul este obligat sa curete si sa unga masina, sa lase ordine la locul de munca si sa comunice schimbului urmator , toate defectiunile care au avut loc in
23
EXAMEN ATESTAT
timpul lucrului, pentru a nu expune la accidente lucratorul care preia masina. Art. 16. - Inlaturarea aschiilor si pulberilor de pe masinile-unelte se va face cu ajutorul maturilor, periilor speciale sau carligelor. Se interzice inlaturarea aschiilor cu mana. Se interzice suflarea aschiilor sau pulberilor cu jet de aer ; aceasta operatie este permisa numai cu justificari tehnologice sau constructive si cu folosirea aerului comprimat de maxim 2 atm. Art. 17. - Evacuarea deseurilor de la masini se va face ori de cate ori prezenta acestora este stanjenitoare pentru desfasurarea procesului de productie sau pentru siguranta operatorului si cel putin o data pe pe schimb. Art. 18. - Piesele prelucrate, materialele , deseurile se vor aseza in locuri stabilite si nu vor impiedica miscarile lucratorilor, functionarea masinii si circulatia pe caile de acces. Piesele prelucrate, materialele si deseurile cu dimensiuni mai mici se vor depozita in containere. Art. 19. - (1) Gratarele din lemn de la masini vor fi mentinute curate si in buna stare, evitandu-se petele de ulei.
(2) Petele de ulei de pe gratare sau paviment se inlatura prin acoperire cu rumegus. Art. 20. - Se interzice spalarea mainilor cu emulsii sau uleiuri de racire , produse inflamabile ( benzina, tetraclorura de carbon, silicat de sodiu etc.) precum si stergerea lor cu bumbac utilizat la curatare masinii.
9.2. NORME DE TEHNICA A SECURITATII MUNCII LA INTRETINERE SI REPARARE In atelierele de reparare a utilajelor se desfasoara o activitate complexa datorita carui fapt si normele de tehnica a securitatii munci sunt diverse in functie de locurile de munca . Se vor respecta normele de tehnica a securitatii muncii si normele de prevenire si stingere a incendiilor specifice lucrarilor de: lacatuserie, prelucrare a metalelor la rece cu ajutorul masinilor-unelte, sudare si taiere cu gaze si arc electric precum si urmatoarele norme specifice reparatiilor: la demontarea, repararea si montarea utilajelor, echipa va lucra sub conducerea unui maistru sau sef de echipa;
24
EXAMEN ATESTAT
uneltele si dispozitivele de ridicat (vinciuri, macarale, poduri rulante etc.)utilizate de echipa de reparatii trebuie sa fie in buna stare; inainte de inceperea lucrarilor de intretinere sau reparatii la un utilaj, maistrul sau seful de echipa se va asigura ca masina respectiva sa nu poata fi pusa accidental inmiscare, iar pentru orice eventualitate pe intrerupatorul electric principal se va pune o tabla indicatoare cu
inscriptia: ”NU CUPLATI SE LUCREAZA”
la masinile prevazute cu anumite ansambluri care pot aluneca pe ghidaje verticale trebuie luate masuri de sprijinire a acestora; dupa terminarea reparatiilor, masina nu va fi pusa in stare de functiune inainte de montarea tuturor dispozitivelor de protectie; inainte de punerea in functiune se va controla daca sculele folosite la reparatie au fost inlaturate de pe masina; darea masinii in functiune nu se va face decat dupa executarea receptiei; in incaperile in care se spala si degreseaza piesele cu lichide inflamabile este interzis fumatul sau accesul cu foc deschis; la degresarea pieselor cu solventi organici, care sunt toxici t oxici si inflamabili, se vor folosi bai cu capace de inchidere si se vor lua masuri de prevenire si stingere a incendiilor; soda caustica se va introduce in baile de degresare cu cosuri de sita; piesele se vor introduce si scoate in baile de degresare electronica numai dupa intreruperea curentului electric care alimenteaza baia; la acoperiri galvanice muncitorii isi vor unge mainile si narile cu o alifie protectoare pentru a prevenii actiunea vatamatoare a vaporilor diferitilor compusi chimici si vor purta tot echipamentul prevazut de normele de protectia muncii; nu este permis lucrul in pozitie aplecata deasupra baii; cand nu se lucreaza , baile vor fi acoperite cu un capac , pentru a impiedica evaporarea electrolitului; in incinta atelierelor de galvanizare se interzice introdurea si cunsumarea alimentelor precum si fumatului;
25
EXAMEN ATESTAT
10.BIBLIOGRAFIE 1.Norme de protectia muncii
(NSSM 1) http://www.iprotectiamuncii.ro/
2.Intretinerea tehnica a utilajelor http://www.scribd.com 3.Masini-unelte si prelucrari prin aschiere http://www.regielive.ro 4.Imagini http://www.google.com
26
EXAMEN ATESTAT
11.ANEXE 11.1.PROCES TEHNOLOGIC DE STRUNJIRE PE STRUNGUL STRUNGUL REVOLVER REVOLVER În figura 10.1. se prezintă succesiunea fazelor de prelucrare a unei piese având forma din figura h, pe un strung cu disc revolver automat, de fabricaţie românească, tip DRT 32/40. Succesiunea fazelor este următoarea: a – avansul barei (alimentarea cu semifabricat); b – strunjire longitudinală la cota
24 şi prelucrarea suprafeţei frontale de
capăt; c – strunjire longitudinală cota 20, teşire capăt şi profilare; d – strunjire cota 30 şi prelucrare canal 186; e – strunjire cota 26; f – filetare M24 (cu dispozitivul de filetat); g – retezare piesă.
Fig.11.1. 27
EXAMEN ATESTAT
11.2.STRUCTURA STRUNGULUI REVOLVER
Fig.11.2.Strungul revolver 1. Batiu. 2. Tabloul electric. 3. Cutia de avansuri si filete. 4. Sania longitudinala. 5. Arbore principal. 6. Sania radiala. 7. Capul revolver orizontal. 8. Tambur cu came. 9. Surub 10.Cama 10.Cama 11.Panou 11.Panou 12.Roata 12.Roata de manevra 13.Motor 13.Motor electric
28
EXAMEN ATESTAT
11.3.STRUNGUL REVOLVER.SCHEMA CINEMATICA
Fig.11.3.1.Schema Fig.11.3.1.Schema cinematica Schema cinematică a strungurilor revolver este alcătuită din lanţul ci-
nematic al mişcării principale, lanţul cinematic al acţionării căruciorului căruciorului intermediar şi lanţul cinematic c inematic al acţionării căruciorului capului revolver. Arborele principal (fig. 11.3.1.) este acţionat de motorul electric M prin M prin lanţul cinematic 1-2-3-CV-4, schimbarea turaţiei realizîndu -se cu cutia de viteze CV.
Lanţul cinematic al acţionării căruciorului intermediar are ca eleme nte finale arborele principal şi mecanismul roată dinţată-cremalieră Z 1—Cr 1. Mişcarea de la arborele principal se transmite la cărucior prin lanţul cinematic 4-CV-5-6-7-S-CA-9-10- cutia C'-ll- mecanismul roată dinţată cremalierăZ1 —Cr1.Căruciorul capului revolver este acţionat de arborele 4-CV-5-6-7-S-CA-12-13-14,cutia cutia C-15, roata principal prin lanţul cinematic 4-CV-5-6-7-S-CA-12-13-14, dinţată Z2 şi cremaliera Cr 2.
29
