SEMANTICA. I. SINONIME NEOLOGICE. II. OMONIME. III. PARONIME. IV. UNITĂŢI FRAZEOLOGICE. V. PLEONASME I.
Sinonime neologice
a (se) căi – a regreta a (se) îndobitoci - a (se) dezumaniza, a (se) abrutiza a (se) lămuri – a (se) clarifica, a (se) elucida, a (se) edifica a amâna – a tergiversa, a temporiza a aprecia - a estima, a evalua a asupri – a exploata, a abuza, a oprima a aşeza – a amplasa a aţâţa – a incita, a provoca a bârfi - a denigra, a calomnia, a discredita a batjocori - a ridiculiza, a profana, a compromite a biciui – a flagela a cere - a revendica, a solicita a certa - a admonesta a conlocui - a coabita a consfinţi - a consacra a coti – a vira a cuceri – a asedia, a invada a dărâma – a demola a depăşi – a devansa, a surmonta a desfiinţa – a aboli, a suprima, a anula a despărţi – a diviza, a delimita, a separa, a segrega a dezgropa – a deshuma a dezvălui - a demasca, a divulga a dezvinovăţi – a disculpa a drege – a repara, a rectifica, a retuşa a gândi– a medita, a reflecta, a cugeta a goli – a evacua a izvorî - a emana, a emite, a degaja a îmbunătăţi – a ameliora a înainta – a avansa, a evolua a înapoia –a restitui a încolţi – a germina a înfăptui – a realiza, a efectua, a executa a îngădui – a permite a îngropa – a înhuma a întări – a consolida, a accentua a întovărăşi - a acompania a înţepeni –a anchiloza a jefui – a spolia a lămuri - a clarifica, a elucida, a edifica a mări – a amplifica, a augmenta, a majora, a potenţa a mărturisi – a confirma, a declara, a relata, a (se) confesa a micşora – a atenua, a diminua, a estompa a muri – a deceda, a sucomba
2 a neglija - a ignora, a omite a observa - a sesiza a ocoli - a evita (intenţionat), a ignora (în mod voit), a eluda a opri – a sista a părăsi – a abandona a plăti – a achita a ponegri – a defăima, a denigra a saluta, a aproba prin strigăte de bucurie – a aclama, a ovaţiona a scrânti – a luxa a seca – a asana a stârpi – a extirpa, a masacra, a eradica, a extermina a strica – a defecta, a altera, a deteriora a surghiuni – a exila, a proscrie, a exclude, a persecute, a ostraciza a şovăi - a ezita, a oscila a tăgădui – a contesta, a nega, a retracta a zâmbi – a surâde adânc - abisal, profund adevărat – autentic, viabil, veridic agitat – efervescent, agasat alegere – opţiune, selecţie amăgitor, înşelător – specios, aparent amănunt – detaliu, nuanţă amănunţit - detaliat amestec - aliaj, imixtiune amestec ilegal, nejustificat (în treburile altei persoane, altei ţări etc.) – ingerinţă, imixtiune asemănător – similar, congruent, analog, corespondent aspru - auster, drastic, sever batrâneţe – senectute băştinaş – indigen, aborigen, autohton belşug - abundenţă beţie – ebrietate binevoitor – afabil, afectuos, amabil, cordial burlac – celibatar caraghios - grotesc, ridicol, burlesc călărie – echitaţie, hipism ceartă – altercaţie, dispută ceresc – celest cerinţă – exigenţă, imperativ chemare – apel, convocare, invitaţie, provocare, citare, vocaţie chezaş – garant, cauţiune chin – supliciu, tortură, calvar cină – dineu cinste – onestitate, incoruptibilitate, integritate, lealitate, onorabilitate cinstit - franc, onest, integru, loial ciudat - excentric, extravagant, bizar complicat – alambicat, subtil, rafinat compromis – concesie comun – prozaic, banal, vulgar, tern, plat constrângător – coercitiv convingător - elocvent, edificator, persuasiv
3 convingere - certitudine, concepţie, persuasiune copilăros – naiv, pueril, infantil coroiat – acvilin crăpătură – fisură, breşă credincios – fidel, ataşat cugetare, dicton - maximă, aforism, sentinţă, adagiu, parimie culme - apogeu, zenit cumplit - atroce curaj - cutezanţă, bravură, cutezanţă, temeritate cutremur – seism cuviincios – decent, manierat, reverenţios de comun acord, reciproc – mutual deştept - abil, ingenios deznodământ – epilog dispreţ – oprobriu, desconsiderare, defăimare distins - elevat, solemn, academic distracţie – divertisment dovadă - argument, indiciu, probă dragoste – afecţiune, erotism, filantropie după experienţă / bazat pe experienţă – a posteriori duşmănos – ostil efect - consecinţă, repercusiune familial – casnic, conjugal, domestic fascinant – hipnotic făţarnic - duplicitar, ipocrit, perfid feciorelnic – virginal, ingenuu, inocent felurit – variat, neomogen fildeş – ivoriu folosinţă – utilizare folositor-util frică – anxietate, angoasă gaură - cavitate, orificiu gazdă – amfitrion gălăgie – tapaj, logoree geamie – moschee geantă – servietă graniţă – frontieră gras – obez, supraponderal greşeală - culpă, eroare greutate – pondere, dificultate, obstacol, impediment gust - preferinţă hotărât - ferm, categoric, cert iad – infern izvor – sursă, origine înălţime – altitudine încăpăţânare – obstinaţie, tenacitate încordare – tensiune, dramatism, febrilitate încurcat – inextricabil încurcătură – dilemă, contradicţie îndemânare – abilitate, dexteritate
4 îndoielnic – dubios, dubitativ, susceptibil, incert îndrăzneală – aplomb înfiorător – abominabil, josnic, infect, odios înflorire – inflorescenţă îngâmfat – grandoman, infatuat, megaloman, orgolios, vanitos însemnătate – importanţă, prioritate însingurare - izolare, claustrare, recluziune, solitudine însufleţit – animat înştiinţare – aviz, comunicare, indicaţie, instrucţiune, prescripţie, recomandare întâmplare – eveniment, hazard întâmplător – accidental, fortuit, arbitrar, incidental, aleatoriu întăritor – fortifiant, tonic întindere – expansiune întunecat – obscur, crepuscular înţelegere – consens, acord, comprehensiune, cogniţie învăţat - erudit, elevat înverşunat – acerb învinuire – acuzare, incriminare, inculpare jertfă – sacrificiu judecata - discernământ, raţiune, reflecţie justificare – alibi, pretext lacom – avid, cupid, gurmand, insaţiabil, vorace laudă (exagerată) – apologie, elogiu leac – medicament, remediu leat – contingent legătură - conexiune leneş –indolent, apatic leş – cadavru limbut – locvace, logoreic lipsă – absenţă, carenţă, defect, deficit, insuficienţă, lacună loc comun – truism, banalitate, platitudine mănăstire catolică – abaţie mănos – fertil mărinimie – generozitate, altruism, nobleţe mlădios – flexibil, graţios, delicat moarte – deces molipsitor – contagios nădejde – optimism, aspiraţie, ideal neaşteptat – brusc, inopinat neatârnare – independenţă, suveranitate nebun - alienat, dement, iraţional nebunie – insanitate neclar – echivoc, ambiguu necuviinţă – indecenţă, ireverenţă neînţelegere - animozitate nenorocire – catastrofă, calamitate neobişnuit – insolit nepărtinitor – imparţial, obiectiv neschimbător – imuabil, peren nesigur – incert
5 nesigur (cu autenticitate îndoielnică ) – apocrif, neautentic nordic – septentrional, boreal nutreţ – furaj obosit – surmenat, fatigabil, epuizat obraznic – arogant, impertinent, insolent opus – contradictoriu, antitetic, antinomic ospăţ (cu caracter intim, prietenesc) – agapă pauză - discontinuitate, hiat pământesc – terestru părere – opinie, perspectivă pedeapsă – sancţiune, punuţie persoană care este sau vrea să pară foarte ocupată, copleşită de treburi – aferat peruzea – turcoază peşteră – grotă pizmă – invidie, gelozie plată obligatorie către stat – impozit, acciză plicticos – fastidios, anost plictiseală – spleen, dezgust poruncă – consemn, imperativ potrivit - adecvat prăpastie – abis premergător – predecesor, antecesor presupunere – supoziţie, ipoteză prielnic – fast, favorabil, propice productiv - eficace, operativ, eficient prostie – obtuzitate, opacitate răutăcios – caustic, maliţios, sarcastic răzbunător - vindicativ salvator – salutar schimbare - reîncarnare, avatar, metamorfoză siguranţă – certitudine singurătate – solitudine, sihăstrie situaţie - circumstanţă, conjunctură slăbiciune – defect, viciu, obsesie, deficienţă, imperfecţiune, insuficienţă, smalţ – email stare de calm momentan – acalmie stăruitor – perseverent, intransigent, consecvent stingător – extinctor sudic – meridional, austral taină – mister, magie tavan – plafon tăcut – ursuz, introvertit tărie - forţă, presiune, somitate teoretic – speculativ, abstract teoria existenţei - ontologie ticăloşie – ignominie, josnicie, infamie timpuriu – precoce, prematur tineresc - juvenil trist – deprimat, dezolat, melancolic, decepţionat ucigaş – asasin
6 uimit – stupefiat, perplex urât - monstruos, odios, respingător, abominabil, sinistru, infect, oribil, abject, josnic ură - antipatie, aversiune, repulsie, ostilitate, mizantropie urmare – consecinţă, repercusiune urmaş – succesor, descendent uşor – facil, moderat, accesibil, elementar, superficial, frivol vârstă – etate veşnic – permanent, perpetuu, peren, sempitern, etern vremelnic – temporar, tern, efemer zadarnic – ineficace, ineficient, inutil, steril zeificare - apoteoză zgârcit – avar, harpagon, meschin, parcimonios II.
Omonimele – v. xeroxurile de la Biblioteca română etaj I, corp B
Omonimele sunt cuvinte care au formă (semnificant) identic şi înţeles (semnificat) diferit. III.
Paronimele şi atracţia paronimică – v. şi xeroxurile
Paronimele sunt cuvinte care au formă (semnificant) parţial echivalentă (diferă una sau maxim trei litere) şi înţeles (semnificat) diferit. Atracţia paronimică sau confuzia paronimică este fenomenul lingvistic care constă în faptul că un paronim care este mai frecvent în limbă şi, prin urmare, familiar vorbitorilor îl atrage pe cel care este mai puţin cunoscut, substituindu-se acestuia din urmă. zăcământ petrolier/petrolifer tribunal arbitrar/arbitral idee originală/originară critic literar/literal locuinţă temporală/temporară conduită familială/familiară păcat originar/original virtuos/virtuoz al pianului pericol iminent/eminent a-şi apropia/apropria bunurile altuia industrie carbonieră/carboniferă plăteşte în numerar/numeral a gera/gira averea unei persoane a investi/a învesti pe cineva în funcţie transcriere literară/literală a răspuns orar/oral medicul proscrie/ prescrie reţeta maistrul/maestrul era violonist celebru articolul a fost inserat/înserat în ziar utilaj miner/minier bazin carbonifer/ carbonier calotă glaciară/glacială greutăţi famiare/familiale notaţie literală/literară livret/libret de economii primire glacială/glaciară industrie minieră/mineră a călători pe speţele/spezele(cheltuiala) statului a rămâne pe geantă/jantă a refuza/ a recuza un martor bazin carbonier/carbonifer descriere literală/literară recensământ anual/anuar boală familială/familiară angajat temporal/temporar persoană inervată/enervată bani investiţi/învestiţi dependenţa/dependinţa de un drog divinitate invocată/evocată coroborarea/colaborarea datelor motiv florar/floral medic oculist/ocultist conductă petrolieră/petroliferă aluzii/iluzii pierdute masele/mesele de oameni coţi/coturi de stofă pact tripartit/tripartid meditaţie trancendentală/trancedentală apariţie inopinată/inopinantă companie petrolieră/petroliferă companie/campanie electorală a adaptat/a adoptat un copil
7 PARONIME a insera a însera aliniat alineat anual anuar atlas atlaz calitate caritate campanie
Semnificaţia paronimelor a include a se face seară aşezat în linie dreaptă paragraf dintr-un text care are loc o dată pe an publicatie ce apare intr-un an colecţie de hărţi, volum ţesătură asemănătoare cu satinul însuşire generozitate, altruism operaţiuni militare
companie cazual
a însoţi pe cineva întâmplător, referitor la caz
cauzal complement compliment confuzie contuzie emigra imigra migra eminent iminent eroare oroare evalua evolua familial familiar fisă fişă jantă geantă numeral numerar omis emis original originar prenume pronume prepoziţie propoziţie solidar solitar special specios transparent transperant
privitor la cauză parte de propoziţie laudă, salutare încurcătură, eroare lovitură a se stabili în alta ţară a veni dintr-o altă ţară a se deplasa dintr-o ţară in alta excepţional, strălucit inevitabil greşeală groază, grozăvie a calcula, a testa a se dezvolta legat de familie cunoscut, prietenesc monedă foaie de hârtie cu însemnări parte a unei roţi poseta parte de vorbire suma de bani uitat produs autentic, de calitate care este de loc din numele de botez parte de vorbire parte de vorbire comunicare cu un singur predicat legat, unit, înfrăţit singuratic deosebit, anumit amăgitor, înşelător clar, străveziu, subţire, diafan stor, jaluzea
IV. Unităţi frazeologice
Exemple Am mai inserat un tabel în text. Afară s-a înserat. La sport ne aliniăm repede. Trebuie să scriem cu alineat. Petrecerea are loc anual. În anuar se descrie toată activitatea firmei. Ne trebuie un atlas la geografie. Mi-am făcut un costum din atlaz. Cea mai bună calitate a lui este sinceritatea. A dat dovadă de caritate când l-a ajutat. Fratele ei a participat la o campanie militară. I-am ţinut companie până a venit el. Acesta este regimul cazual al al prepoziţiilor. Daca aş interpreta cauzal evenimenele, aş spune că … Azi am învăţat complementul. Mi-a făcut multe complimente. Am făcut o confuzie la examen. Copilul are o contuzie la cap. Mulţi români au emigrat în Italia. O familie americană a imigrat la noi în ţară. Păsările au migrat aici. El este un copil eminent. Un cutremur este iminent. Am făcut o eroare mare. La noi în sat s-a petrecut o oroare. Am evaluat toate pagubele. Noi am evoluat de anul trecut. Acestea sunt probleme familiale. Această lecţie îmi este familiară Îmi trebuie o fisă pentru telefon. Am primit o fişă de exerciţii. Maşina mea e pe jantă. Are o geantă frumoasă. Trei este un numeral. La magazin se plăteşte numerar. Am omis să scriu ceva important. S-a emis un nou produs de curăţat. Acest tablou este original, nu copie. Noi suntem originari din Cluj. Prenumele lui este Ion. Azi învăţăm pronumele personal. Prepoziţia la cere cazul acuzativ. Noi facem o propoziţie simplă. Colegii au fost solidari cu mine. Colegul meu este cam solitar. Acesta e un eveniment special. Avea un zâmbet specios. Ea poartă o rochie transparentă. Am cumpărat transperante noi.
8
a avea de gând – a intenţiona a avea loc – a se petrece, a se desfăşura a băga de seamă – a observa a da cu bâta-n baltă – a greşi a da de ştire – a înştiinţa, a anunţa a da foc – a aprinde a da în seamă – a încredinţa a da ordin – a porunci a da sfaturi – a sfătui a da voie – a permite, a tolera, a învoi a face din ţânţar armăsar – a exagera, a născoci a face rost - a procura a fi pestriţ (sau tărcat, rău, câine) la maţe – a fi cu maţe pestriţe, cu maţele tărcate (sau bălţate) – a avea maţe pestriţe (sau negre) - a fi rău la suflet, a fi zgârcit a forţa mâna cuiva – a obliga a i se îneca corăbiile – a se întrista a învăţa minte – a lecui, a apostrofa a lua foc – a se aprinde a lua la rost – a certa, a se enerva, a lua parte – a participa, a asista a o lua la sănătoasa – a-şi lua picioarele la spinare – a o lua la goană – a-i sfârâi tălpile – a fugi a pescui în apă tulbure – a profita de o situaţie confuză pentru a o transforma într-una favorabilă sieşi a prinde de veste – a afla, a şti a pune beţe-n roate – a impiedica a pune în pericol – a periclita, a primejdui a pune în vedere – a atrage atenţia – a atenţiona a pune la cale – a plănui, a planifica a sări în ochi – a ieşi în evidenţă – a scoate le lumină - a frapa, a şoca, a reliefa a se bate cu pumnii în piept – a se lăuda a se da cu capul de toţi pereţii – a regreta, a-i părea rău a se face de râs – a se compromite a se lăsa păgubit – a renunţa a se uita(la cineva) ca la soare – a îndrăgi a sta la taclale – a sta la taifas – a spune verzi şi uscate – a vorbi mult şi inutil a tăia frunze la câini – a freca menta – a arde gazul de pomană – a lenevi a trage chiulul – a absenta a trage pe sfoară – a înşela a trage ponoasele – a suferi a trage un perdaf – a lua la refec – a lua la trei parale - a lua la trei păzeşte - certa rău pe cineva a ţine isonul – a ţine hangul – a da apă la moară – a cânta în strună – a acompania, a seconda a ţine piept – a înfrunta, a se opune a veni pe lume – a vedea lumina zilei – a face ochi – a se naşte a-şi arunca ochii – a privi, a se uita a-şi atinge scopul – a reuşi, a finaliza un proiect a-şi bate joc – a batjocori, a umili a-şi da seama – a realiza, a înţelege
9 a-şi da viaţa – a-şi da sufletul – a-si da duhul – a da ortul popii – a da colţul – a trece în nefiinţă – a se face oale şi ulcele – a înceta din viaţă – a muri a-şi ieşi din fire – a se enerva, a se înfuria a-şi lua inima dinţi – a îndrăzni, a se încumeta a-şi pune capăt zilelor – a-şi face seama – a-şi curma viaţa – ase sinucide a-şi pune cenuşă în cap – a se pocăi, a-şi recunoaşte vina/greşeala a-şi pune pofta în cui – a se abţine bătător la ochi – strident ca la mama acasă – foarte bun(ă) cu cap – atent, inteligent cu capul pe umeri –realist cu capu-n nori –aiurit cu nasul pe sus –îngâmfat, cu stare –bogat, înstărit cusut cu aţă albă – fals, evident dat dracului – afurisit, ticălos de căpetenie - important de nimic - nemernic fără rost –inutil iute (sau strâmt) la maţe - „arţăgos la o aruncătură de băţ – aproape lovitură de colţ – corner luat de suflet – înfiat, adoptat lung la maţe - „lacom, fără saţ”, maţe-acre - om rău, maţe-pestriţe maţe-fripte - om sărac, care n-are nici ce mânca, om rău, afurisit, abraş, om zgârcit, maţe-goale / maţ-gol - om calic maţe-pestriţe (sau albastre) - om foarte zgârcit, om rău, primejdios, nesincer maţe-sparte (sau rupte) / maţ-gros (sau spart, de cal) – om care mănâncă prea mult, mâncăcios maţ-uscat - om foarte sărac, (om ce are) rânza fierbinte – iute, care se înfurie uşor plin de sine – infatuat, orgolios a şaptea artă – cinematografia aduceri-aminte – amintiri apa morţilor – fata morgana - apariţie înşelătoare, iluzie trecătoare astrul nopţii – luna aurul negru – petrolul aurul verde – pădurea băgare de seamă – atenţie, observare bătaie de cap – efort cetate de scaun – reşedinţă dare de seamă – raport facere de bine –ajutor ferestrele sufletului – ochii încurcătură de maţe – ocluzie intestinală lacrimi de crocodil – lacrimi false porumbelul păcii – porumbelul cu ramură de măslin, simbol al păcii punct de vedere –opinie
10 purtare de grijă – îngrijire războiul rece – confruntare deschisă, nonmilitară după Al Doilea Război Mondial regele animalelor – leul tragere de inimă – plăcere trecere în revistă – enumerare ţinere de minte –memorie ucigă-l toaca – dracul vocabular fundamental – lexic esenţial Expresii latine celebre Alma Mater – mamă hrănitoare; epitet prin care romanii îşi desemnau, de obicei, patria; ulterior a început să fie denumită astfel universitatea; Alter ego – Alt eu; Ars poetica – Arta poeziei; Aut Caesar, aut nihil – Sau Cezar, sau nimic (totul sau nimic); Carpe diem ! – Bucură-te de ziua de azi! îndemn de a trăi intens clipa prezentă, singura certă; Curriculum vitae – Durata, curgerea vieţii, biografie; De mortuis nil nisi bene – Despre morţi, nimic,decât bine; Deux ex machina – In traducere liberă înseamnă “un zeu aflat intr-o maşinărie”. Expresia datează de pe vremea vechilor greci şi se referea la o apariţie misterioasă sau întorsătură fericită de lucruri care putea rezolva o situaţie dificilă. Astfel, grecii soluţionau momentele de conflict din piesele de teatru prin apariţia, din cer, într-o maşinărie, a unei zeităţi (Hera, Atena, Afrodita) care schimba imediat lucrurile în sensul dorit; Divide et impera! – Dezbină şi stăpâneşte! - principiu de guvernare enunţat de Machiavelli, utilizat deseori pentru a defini politica Imperiului habsburgic; Dubito, ergo cogito; cogito, ergo sum – Mă îndoiesc, deci cuget; cuget, deci exist; Ecce homo! – Iată omul!; exclamaţia lui Pilat din Pont, când l-a arătat mulţimii pe Iisus; cuvintele acestea şi legenda pe care o implică au inspirat numeroase picturi celebre; Errare humanum est, perseverare diabolicum –A greşi este omenesc, a persevera este diabolic; Est modus in rebus – Este o măsură în lucruri; Et in Arcadia ego – şi eu am fost in Arcadia; epigraful unui tablou celebru al pictorului Nicolas Poussin; Arcadia legendară fiind ţinutul vietii idilice, patriarhale, expresia mărturiseste nostalgia după o fericire pierdută; Ex cathedra – De la catedră; Excelsior! –Mai sus! Festina lente! – Grăbeşte-te încet! Fiat lux! – Să se facă lumină! Gaudeamus igitur – Să ne bucurăm deci; Habemus papam! – Avem papă! Hic et nunc – Aici şi acum; Hodie mihi, eras tibi – Azi mie, mâine ţie ; Homo homini lupus – Omul este un lup pentru om ; Homo sapiens – Omul raţional; Honores mutant mores – Onorurile schimbă moravurile; In extremis –În ultimele momente, când nu se mai poate altfel; In pectore –În suflet ; In vino veritas – In vin este adevărul; In vitro – În ( sticlă) laborator, în eprubetă;
11 In vivo – Pe viu (pe organismul viu); Intelligenti pauca – Celui inteligent îi ajung puţine cuvinte ; Licenţia poetica – Libertate poetică, licenţă poetică; Loco citato – În locul citat anterior; Magister ludi –Învăţătorul şcolii; Magna cum laude – Cu mare laudă; Mea culpa – Din vina mea; Memento mori! – Aminteşte-ţi că vei muri! Memento! – Ţine minte! Modus operandi –Mod de a acţiona; Modus vivendi – Mod de a trăi; Mortua est! – A murit! Motu proprio – Din proprie iniţiativă Mutatis mutandis – Schimbând ce este de schimbat; Nemo propheta in patria sua – Nimeni nu- i profet, în ţara sa; Nervus rerum gerendarum – (Nervul lucrurilor ce sunt de făcut) Motorul oricărei acţiuni; banii; Nihil sine Deo! – Nimic fără Dumnezeu! Nolens volens – Vrând, nevrând; Noli me tangere! – Nu mă atinge! Non scholae, sed vitae discimus – Nu pentru şcoală, ci pentru viaţă învăţăm; Nosce te ipsum – Cunoaşte-te pe tine însuţi; Nota bene – Notează bine; O tempora! O moris! – Ce vremuri! Ce moravuri! Omnia tempus habent – Toate la timpul lor ; Ora pro nobis!– Roagă-te pentru noi! Per pedes ( apostolorum) – Cu picioarele (apostolilor); pe jos, cum mergeau apostolii; Perpetuum mobile – În mişcare perpetuă; Persona non grata – Persoană neagreată; Quod erat demonstrandum ( q, e. d.) – Ceea ce era de demonstrat; Rara avis ( in terris) – Pasăre rară ( pe pământ); Repetitio est mater studiorum – Repetarea este mama studiilor; Res, non verba! – Fapte , nu vorbe! Restitutio in integrum – Restabilire în întregime; Sancta sanctorum – Cel mai sfânt dintre lucrurile sfinte; Semper idem – Mereu acelaşi; Si vis pacem, para bellum – Dacă vrei pace, pregăteşte războiul ; Sic volo – Aşa vreau; Sine qua non – Fără de care nu se poate ; Statu quo… - ( În starea în care…) Fără nici o schimbare între timp; Stricto sensu – În sens strict; Sui generis – În felul său; Tabula rasa – ( Tablă ştearsă); A şterge cu buretele tot; Te Deum laudamus – Pe Tine, Dumnezeul nostru, Te lăudăm; Terra incognito – Pământ necunoscut; Timeo Danaos et dona ferentes – Mă tem de greci chiar când aduc daruri; Ubi bene ibi patria – Unde-i bine, acolo este patria; Urbi et orbi - "Oraşului şi lumii" - Această formulă pontificală însoţeşte rugăciunea Papei în zilele când acesta binecuvântează pe credincioşii din Oraşul Sfânt (Roma) şi de pe
12 mapamond. Astăzi, sensul iniţial este aproape ignorat, înţelegându-se, mai degrabă, ideea de mesaj general, destinat să ajungă peste tot, cum este cazul informaţiilor difuzate de presă; Veni, vidi, vici – Am ajuns, am văzut, am învins; Verba volant scripta manent – Cuvintele zboară, scrisul rămâne; Veto! – Mă opun! Via sacra – Calea sfântă; Vis maior – Forţă majoră; Viva vox – Viu grai; Vivat, crescat, floreat! – Trăiască, crească şi înflorească! Vox populi, vox Dei – Vocea poporului, vocea lui Dumnezeu; V. Pleonasmul “Pleonasmul este o eroare de exprimare, o eroare stilistică, avându-şi originea într-o eroare de logică. El constă în a spune fără să vrei, din ignoranţă sau neatenţie, de două ori acelaşi lucru, aceeaşi idee, cu cuvinte diferite, dar care au acelaşi înţeles”. (George PRUTEANU) Pleonasmul este o greşeală de exprimare care se produce nu numai la alăturarea unui cuvânt sau a mai multor cuvinte cu o sferă semantică similară sau identică (sfera semantică a determinantului este inclusă în sfera termenului determinat, termenii sunt înrudiţi, iar unul îl include pe celălalt ca origine şi ca sens, informaţia exprimată de un termen este reluată prin prefixe, sufixe, prefixoide sau sufixoide), ci şi la îmbinarea unor elemente gramaticale cu rol identic (alăturarea unor mărci care transmit aceeaşi informaţie gramaticală, a unor instrumente gramaticale –de ex. conjuncţiile, prepoziţiile, adverbele de întărire sau restrictive - care au acelaşi sens). A adăuga aditivi (aditiv = substanţă care adăugată unor produse le ameliorează unele proprietăţi) A aduce la acelaşi numitor comun (comun = acelaşi, care nu se deosebeşte prin nimic; lipsit de originalitate; obişnuit; ordinar; banal; trivial) A aniversa un număr de ani ( a aniversa = a sărbători împlinirea unui număr de ani de la data la care s-a petrecut un eveniment) A anticipa dinainte (a anticipa = a şti, a gândi dinainte, a efectua sau a spune un lucru înainte de timp; a ghici dinainte, a prevedea; a devansa) A asigura securitatea (în loc de a garanta securitatea; rădăcina lui asigura şi a lui securitatea este, în ultimă analiză, aceeaşi: lat.securus “sigur”) A avea o vocaţie deosebită (vocaţie = înclinaţie deosebită spre ceva) A coguverna împreună (prefixul co- este cel de “asociere”) A colabora împreună (sensul de bază al prefixului co- este cel de “asociere”, aşa că adverbul împreună este aici de prisos) A continua/urma mai departe (a continua = a urma, a nu înceta; a merge înainte, a (se) prelungi, duce mai departe un lucru început) A convieţui laolaltă/împreună (prefixul con- are aceeaşi valoare şi origine ca şi co-, iar laolaltă este un sinonim al lui împreună, la fel de inutil ca acesta) A debuta iniţial (debuta = a începe o carieră, o profesie; iniţial = care constituie primul element; aflat la început; începător; primordial; primar) A decapita capete (a decapita = ucide sau a executa pe cineva prin tăierea capului; a tăia capul cuiva) A declanşa începerea (a declanşa începerea = (despre acţiuni, stări, fenomene ale naturii) a începe brusc şi cu violenţă; a se stârni; a se dezlănţui; a se declara; a irupe; a izbucni; (despre mecanisme sau dispozitive) a începe să funcţioneze brusc, înlăturând o piedică)
13 A eradica din rădăcini (a eradica = a smulge din rădăcini, a dezrădăcina; a stârpi, a desfiinţa, a extirpa. (< lat., it. eradicare, fr. éradiquer)) A extermina în masă (a extermina = a face să piară în întregime, a distruge complet, a nimici; a ucide, a masacra, a stârpi în masă) A găsi soluţiile rezolvării (soluţie = rezolvare) A inunda cu apă (a inunda = a acoperi cu apă, a îneca terenuri prin revărsare, în urma căderilor abundente de ploi) A menţine în continuare (a menţine = a dăinui, a dura, a dăinui, a se păstra, a se perpetua, a persista, a stărui; a continua să existe sub acelaşi aspect, a rămâne neschimbat) A mulţumi cu gratitudine (sensul lui gratitudine, care înseamnă “recunoştinţă” este inclus în conţinutul semantic al verbului mulţumi) A opune un veto (în loc de a-şi exercita dreptul de veto sau a uza de dreptul de veto, întrucât veto = drept excepţional pe care îl are cineva - recunoscut prin lege sau prin convenţii - de a se opune adoptării unei propuneri sau unei hotărâri; formulă prin care se exercită acest drept) A orna cu podoabe (a orna = a împodobi, a înfrumuseţa, a decora) A resimţi puternic (după fr. ressentir fortement, considerat pleonasm, întrucât prefixul re- are aici valoare intensivă, nu repetitivă) A reveni din nou/iarăşi (a reveni = a veni din nou, a se întoarce; apărea iar; a se manifesta din nou; prefix iterativ re- are semnificaţia din nou) A rezuma pe scurt (a rezuma = a reda pe scurt esenţialul unei lucrări, al unei expuneri) A se agrava şi mai rău (a se agrava = a (se) înrăi, a (se) înrăutăţi, (livr.) a (se) acutiza, a (se) deteriora) A se ameliora în bine (a ameliora = a deveni mai bun sau a reveni la calitatea de mai înainte; a se îmbunătăţi; a se îndrepta) A se interconecta între ele/a se intercondiţiona reciproc (prefixul inter- = pref. „între”, „reciproc” din lat. inter) A se întoarce înapoi (a se întoarce = a veni înapoi, a se înapoia, a veni din nou; a reveni) A se sinucide singur (a se sinucide = a-şi lua singur viaţa, a se omorî; a-şi face seama – sine + ucide - după fr. suicider) A urca în sus/a coborî jos (a urca = a (se) deplasa dintr-un loc situat mai jos către unul situat mai sus; a coborî = a (se) deplasa în jos, pe o pantă, pe un loc înclinat) Abundenţă mare (abundenţă = cantitate mare, belşug) Acurateţe deosebită (acurateţe = grijă deosebită) adevăruri veritabile (veritabil = conform cu adevărul; adevărat, real, autentic) Afluenţă mare (afluenţă = grup mare de persoane care se îndreaptă spre acelaşi loc) Alcoolemie în sânge (alcoolemie = procentul de alcool în sânge) Alegeri electorale (electoral = privitor la alegeri, în vederea alegerilor) Altercaţie verbală (altercaţie = conflict verbal, schimb violent de cuvinte) Aluzie pe ocolite (aluzie = cuvânt, expresie sau frază prin care se face indirect, discret referire la cineva sau ceva) Aperitiv înainte de masă (aperitiv = gustare luată înainte de masă) Aromă frumos mirositoare (aromă = miros plăcut, puternic) A-şi aduce aportul (aport = contribuţie adusă de cineva la realizarea unei acţiuni commune; contribuţie materială, intelectuală, morală etc. adusă de cineva într-o acţiune comună. – din fr. apport (< apporter, a aduce) ) A-şi face siesta de după-masă (siestă = somnul şi odihna de după prânz) Averse de ploaie (averse = ploaie scurtă, torenţială) Briza uşoară a mării (briză = vânt uşor care suflă la ţărmul mării) Cadenţă ritmică (cadenţă = mişcare ritmică şi uniformă) Calomnie neadevarată (calomnie = afirmaţie mincinoasă, tendenţioasă)
14 Citate reproduse (citat = fragment reprodus dintr-o lucrare scrisă) Comemorare în memoria (comemorare = ceremonie solemnă în memoria unei persoane sau a unui eveniment) Concluzie finală (concluzie = parte finală a unei opere sau a unei expuneri, care cuprinde ideile esenţiale) Conjunctură de moment (conjunctură =concurs de împrejurări care influenţează un fenomen la un moment dat) Diurna pe zi (diúrnă = suma de bani, plătită cuiva de către întreprinderea sau instituţia unde lucrează, pentru acoperirea cheltuielilor zilnice) Escaladare treptată (escaladáre = căţărare, urcuş pe un zid înalt, pe un obstacol, pe un munte, acţiunea de a lua cu asalt; (fig.) a înteţi, a creşte, a intensifica, a extinde treptat o acţiune) Evoluţie ascendentă (evoluţie = devenire, dezvoltare, modificare, prefacere, schimbare, transformare, progres, curs, desfăşurare ascendentă a evenimentelor) Exemple puilduitoare (exemplu = ceea ce serveşte drept model, ceea ce serveşte pentru a ilustra ceva; persoană/lucru/eveniment care, prin calităţile sale, poate servi drept model; pildă) Fani fanatici (primul nu este decât o trunchiere a celui de-al doilea, aşa că nu pot fi asociate) Fizionomia/mimica feţei (fizionomíe = totalitatea trăsăturilor feţei cuiva care determină expresia ei particulară) Florilegiu antologic (florilegiu = culegere antologică de fragmente literare; crestomaţie; antologie, colecţie, culegere) Fonduri băneşti (fonduri = totalitatea mijloacelor materiale şi băneşti de care dispune o întreprindere, o instituţie) Greutate ponderală (rădăcina cuvântului este lat. pondus, -eris, care înseamnă greutate; ponderal = referitor la greutate, din punctul de vedere al greutăţii) Hemoragie de sânge (hemoragie = scurgere abundentă de sânge, internă sau externă, în urma ruperii sau tăierii peretelui unui vas sangvin) Identic la fel / exact la fel (identic = la fel, exact) În fruntea topului (top = vârf, parte superioară; ceea ce se situează în partea superioară) Întrecere emulativă (întrecere şi emulaţie sunt sinonime; întrecere = concurs, competiţie, emulaţie) Iz neplăcut (iz = miros neplăcut) Lipom de grăsime (lipom = tumoare benignă de ţesut adipos, punct de grăsime) Mijloace mass-media (lat. media este pluralul lui medium-mijloc; mass-media = totalitatea mijloacelor tehnice de comunicare în masă a informaţiilor (radio, televiziune, cinematograf, publicaţii, disc, magnetofon etc.)) Mireasmă plăcută (mireasmă = miros plăcut, puternic) Mujdei de usturoi (mujdei = usturoi pisat cu apă, puţin oţet (sau moare), sare (uneori şi untdelemn), folosit drept condiment la unele mâncăruri; must + de + înv. ai must de ai) Muncă laborioasă (lat. labor,-oris înseamnă muncă) Muşchi file (muşchi = carne din regiunea şirei spinării; file = carne de calitate din lungul coloanei vertebrale) Notorietate publică (notorietate = însuşirea de a fi notoriu, faptul de a fi cunoscut de multă lume, de a fi public, celebritate, reputaţie, faimă) Ospiciu de nebuni (ospiciu = sanatoriu de nebuni) Panaceu universal (panaceu = remediu universal, soluţie salvatoare în orice situaţie) Păreri unanim acceptate de toţi (unanim = acceptat, împărtăşit de toţi, care exprimă un acord total; care cuprinde pe toţi sau aparţine tuturor; fără excepţie, general) Pedeapsă penală (rădăcina adjectivului este lat. poena care înseamnă “pedeapsă, sancţiune”; penal = care are un caracter represiv, care se ocupă de infracţiuni şi prevede pedepsele care trebuie aplicate )
15 Perspective viitoare (perspectivă = ceea ce se întrevede ca posibil, realizabil în viitor; posibilitate de dezvoltare, de realizare în viitor a ceva sau a cuiva) Prima prioritate (prioritate = însuşirea de a fi primul în timp; dreptul de a ocupa primul loc ca importanţă, ca valoare, ca demnitate; precădere, primordialitate, întâietate) Promoţia de absolvenţi (promoţie = serie de absolvenţi) Protagoniştii principali (protagonist = actor care interpretează rolul principal într-un spectacol, într-un film etc.; erou, personaj principal; figură proeminentă, reprezentant de frunte al unei mişcări, al unei teorii etc.; promotor) Regretul părerilor de rău (regret = părere de rău) Rest rămas (rest = ceea ce rămâne dintr-un tot, dintr-un ansamblu din care cea mai mare parte a fost consumată, îndepărtată, luată, scoasă; rămăşiţă) Ruj de buze (ruj = balsam de buze) Santinelă de pază (santinelă = soldat înarmat care stă de pază) Sărbătorire festivă (sărbatorire = festivitate) Scurtă alocuţiune (alocuţiune = cuvântare scurtă, ocazională) Tentative de incercare (rădăcina primului substantiv este lat. tentare, care înseamnă “a încerca”; tentativă = acţiune întreprinsă în scopul de a realiza ceva, fără siguranţa izbânzii; încercare (neizbutită)) Virilitate bărbătească (cf. fr. virilité; lat. virilitas,-atis derivate de la virilis, iar aceasta de la vir, viri, care înseamnă bărbat; virilitate = caracter viril; bărbăţie; masculinitatea, potenţă) Copilul ăla micul Dar însă Decât numai Deci prin urmare Din cauză pentru că Drept pentru care Mai superior Mai şi Ouălele//Ouălelor Şi-a dobândit vitalitatea sa
