Relieful Glaciar in Romania

UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI FACULTATEA DE GEOGRAFIE DEPARTAMENTUL DE GEOGRAFIE REGIONALĂ ŞI MEDIU

GEOGRAFIA FIZICĂ A ROMÂNIEI (Curs nr. 9)

Lect.dr. VIJULIE IULIANA

RELIEFUL GLACIAR DIN ROMÂNIA Răcirea generală a climei în Cuaternar a permis acumularea unor cantităţi de zăpadă şi gheaţă în Carpaţi la altitudini mai mari de 1700-1800 m;  Altitudinile de 1700-1800 m → corespund pragurilor glaciare care închid circurile glaciare (Posea et al., 1974); în timpul fazelor de răcire a climatului constituiau zona de acumulare a gheţarilor;  Masele de gheaţă acumulate aici foloseau văile preexistente, pe care coborau sub forma limbilor glaciare până la altitudini de 1100-1150 m;  Între 1100 - 1800 m → se dezvolta o vegetaţie de tundră;  Sub 1100 ... 400-500 m în Carpaţi exista un etaj al jnepenilor sub care se dezvolta etajul pinetelor (Posea et al., 1974);



Sub raport climatic, limita inferioară a zăpezilor permenante (limita de formare şi acumulare a gheţii) corespundea izotermei de 0°C a lunii celei mai calde din an;

Extensiunea şi numărul fazelor glaciare: Majoritatea autorilor admit existenţa a două faze glaciare: Riss şi Würm;  a existat o primă fază glaciară (Riss) care implica un volum mare de gheaţă → impus de precipitaţii solide abundente, în care limita zăpezilor veşnice se afla la circa: 1600 m în N Carpaţilor Orientali şi 1800-1850 m în Carpaţii Meridionali (Ielenicz şi Oprea, 2011);  Faza se reconstituie prin: - circuri glaciare foarte mari şi văi glaciare largi; - şei de transfluenţă şi morene frontale cu poziţie joasă (13001620 m în M. Retezat; 1000-1350 m în M. Rodnei; 1350-1450 m în M. Godeanu); - posibila existenţă a unor gheţari de platou, iar în masivele unde condiţiile erau mai puţin favorabile dezvoltării firnului, doar formarea unor gheţari de circ (Ielenicz şi Oprea, 2011);



Cea de-a doua fază glaciară (Würm ) s-a caracterizat printr( un climat rece, cu precipitaţii solide reduse cantitativ, un volum mai mic de gheaţă şi o limită mai ridicată a zăpezilor veşnice (1800 m în N şi 2000 m în S).



Faza se reconstituie prin: - dezvoltarea circurilor suspendate; - crearea unui al doilea jgheab glaciar îmbucat în cel format în faza anterioară; - mai multe nivele de morene frontale (1650-1800 m în M. Rodnei; 1700-1900 m în M. Godeanu; 1600-2000 m în M. Retezat; în M. Parâng şi M. Godeanu au fost identificate şi morene la 1850 m, 1920 m, 2000 m, ce-ar releva momentele principale ale retragerii ultimei glaciaţiuni).

Vârsta fazelor glaciare Prima este corelată cu glaciaţiunea Riss: Argumente: - un volum important de gheață, rezultat al unor precipitaţii bogate, situaţie specifică Riss-ului; - poziţia limitei zăpezilor permanente la altitudini coborâte, care, astfel, permitea existenţa deasupra ei a crestelor carpatice 

(Ielenicz şi Oprea, 2011).

A doua fază glaciară este legată de Würm: Argumente: - un climat rece cu zăpezi mai puţine; - gheţari de circ şi ghețari alpini cu limbi glaciare scurte ce s-au retras treptat lăsând morene stadiale (Ielenicz şi Oprea, 2011); 



Alţi geografi plasează întreaga modelare glaciară în Würm, cu diferenţieri în stadialele acestuia (Ielenicz şi Oprea, 2011).



Localizarea glaciaţiunii în România – s-a păstrat în majoritatea masivelor ce depăşesc 2000 m;

Carpaţii Orientali M. Rodnei: - peste 30 de circuri (între 1500 şi 2000 m altitudine), din care 10 au văi glaciare (ajung până la aproape 1000 m); concentrarea formelor glaciare pe versanţii N şi NE; pe versantul S sunt mici (se îmbină cu circurile glacio-nivale). circuri glaciare: Buhăescu, Repedea; 

M. Maramureş: - urmele unor gheţari de circ, la 1500-1700 m, în jurul vârfurilor principale; - se adaugă câteva circuri glacio-nivale. 

M. Călimani: - două circuri glaciare şi câteva circuri glacio-nivale la 1800-1900 m. 

Carpaţii Meridionali  -

M. Bucegi: forme complexe - circuri (la peste 1800 m); văi glaciare (până la 1400 m); morene - pe 8 văi desfăşurate radial din nodul orografic Vf. Omul - Vf. Obârşia; urme de circuri glacio-nivale; se presupune că a existat şi un gheţar de platou (1900-2000 m); 3 complexe glaciare: Mălăeşti, Ţigăneşti, Ialomiţa.

M. Leaota: - un circ glaciar (Mitarca) şi unul glacio-nival. 

 -

M. Făgăraş: peste 175 circuri glaciare (la 1800-2100 m), grupate în complexe la obârşia celor mai importante văi: Capra, Buda, Topolog; peste 50 circuri sunt continuate de văi (până la 1400 m), pe unele păstrându-se praguri glaciare, striuri, roci mutonate, morene glaciare; numeroase circuri glacio-nivale.

Circul glaciar Mitarca. Localizare şi elemente morfologice. A – podul circului; B – peretele circului. Sursa: G. Murătoreanu, 2008.

M. Iezer: - circuri suspendate pe creasta Iezer-Păpuşa (la peste 1650 m); - circuri glacio-nivale.





M. Şureanu şi Cândrel: circuri glaciare (mai ales pe versanţii N, NE) cu praguri şi unele morene (la 1700-1900 m).



M. Parâng: mai multe complexe glaciare cu circuri suspendate şi văi glaciare (6-7 km lungime) , concentrate pe creasta principală (în N şi NE). Obârşia Jieţului, Lotrului, Latoriţei.

 -

M. Retezat: circuri complexe din care limbile gheţarilor reunite au creat văi (coborau până la 1300-1400 m); circuri, praguri, custuri, morene, roci mutonate, şei de transfluenţă. Forme glaciare întâlnim în bazinele văilor: Lăpuşnic, Râul Bărbat; Circuri glaciare: Bucura, Peleaga etc.

M. Godeanu: - mai multe circuri la 1800-2000 m (mai ales în N), unele continuate de văi (până la 1500-1600 m) cu morene.  M. Ţarcu: - circuri suspendate în jurul vârfurilor principale. 

Valea Lăpuşnicului Mare - Retezat

http://lh5.ggpht.com/_NgyB4DtQyww/Sl8w7xlS9TI/AAAAAAAABYI/M530MgP128k/DSCN821

Culmea Râiosu (Mușeteica) - 2395 m (stânga văii Capra)- M. Făgăraş cele mai reprezentative circuri glaciare – rămân suspendate la obârşia torenţilor

Lacul Capra

http://alpinet.org/foto/2011/09/10/N2M2NTY3NTFkODgwNGViMGYyYTM3YTk5M2EyMjFkNWf

Circurile suspendate – aparţin de obicei ultimei faze glaciare (Würm)

http://3.bp.blogspot.com/_Q_a1v0mJNHc/TETQtzslHHI/AAAAAAAAFxM/pnd3jlBCHvo/s1600/Lacul

http://alpinet.org/foto/2010/09/21/YmUxOGIyZThmZjJiYWYxMWU5OTc1ZDk0MDAyN2ZjMzfo

Lacul Capra şi Vf. Paltinu Mare, Făgăraş

http://alpinet.org/foto/2009/09/29/ODI0ZDg1YmNhNDk4MmE4MWY2MTRlMzkxNjU0NTFkY2

Lacul Capra este situat sub Şaua Caprei (22

Şaua Caprei

Lacul Bâlea este situat la o altutudine 2034 m

Custura – creasta zimţată a Făgăraşului

În lungul văilor glaciare întâlnim praguri glaciare - Cascada Bâle este dezvoltată pe un prag glac

http://www.blackhelmets.ro/wp-content/uploads/2010/08/IMG

Cascada Bâlea ‘’Urlătoarea Bâlei’’ are o cădere de cca. 60 m şi este situată între Vf. Moldoveanu şi Negoiu, pe cursul pârului Bâlea.

Cascada Capra (Cascada Iezerului, alt. 1690 m), are o cădere de 35 m

http://locuri-unice.ro/wp-content/uploads/2010/10/cascada_cap

Bucegi – relief de eroziune (exaraţie) glaciară. Vale glaciară în formă de U – traversată în pleistocen de o

Făgăraş - Valea glaciară Bâlea în formă de U (Transfăgărăşanul) Văile glaciare – în profil longitudinal se prezintă ca trepte separate între ele În lungul văilor glaciare din Carpaţi întâlnim 2-3 praguri glaciare. Prag glaciar

http://povesteindoi.files.wordpress.com/2009/12/resize-of-1

Circ glaciar

Circ glaciar

Vf. Moldoveanu Circ glaciar

http://rares19.files.wordpress.com/2011/07/14-magnificent-panorama-of-the-western-parts-of

Relieful glaciar din M. Retezat Versantul sudic al Retezatului gazduieşte 3 mari complexe glaciare:  Judele;  Râul Bărbat;  Lapuşnicul Mare. 

Complexul glaciar Lapuşnicul Mare cuprinde mai multe circuri şi văi glaciare, cele mai importante fiind Slăveiul, Peleaga şi complexul glaciar Bucura.



Gheţarul din valea Bucurei şi cel din valea Pelegii se uneau şi coborau pe valea Lapuşnicului până la 1400 m altitudine.



Văile glaciare din Retezat se numără printre cele mai tipice şi mai lungi văi întâlnite în Carpaţii Româneşti.



După P. Urdea (1993, 2000), în perioada de maximă extensiune, gheţarul Lapuşnicu Mare cobora până la 1100 m altitudine, totalizând o lungime de 18,1 km şi o suprafaţă de 40,1 km 2, fiind cel mai mare de acest gen din Carpaţii Româneşti.

Valea Bucurei – M. Retezat

http://opengis.unibuc.ro/image/stories2010/Petcu_florin_2_2.jpg

Lacurile glaciare (tăurile) din Căldarea Bucurei. Tăul Porţii este cel mai înalt lac glaciar din Carpați, situat la altitudinea de 2260 m.

http://www.google.ro/imgres?imgurl=https://lh5.googleuse

Căldarea Bucurei

http://3.bp.blogspot.com/-B2smPYZFstw/TnOMwfL8NxI/AAAAAAAABNY/W85leo6Y530/s1600/

http://2.bp.blogspot.com/-e_U9bbOl_us/TlUPNgcMGEI/AAAAAAAAAi0/Zx7r7zdaWlk/s80

Custuri (carlinguri)

Dezvoltarea circurilor a redus spaţiul dintre ele la nişte creste uneori foarte ascuţite, subţiri, zimţate

http://mybiosis.info/db/images_blogs/beni/schita_gentiana_pe

(prin eroziune glaciară şi procese periglaciare). Prezintă părţi mai joase (şei

Coltii Pelegii şi Vf. Peleaga (2509 m)

http://bogdanbalaban.ro/spaw2/uploads/images/Retezat-Retezat-Peleaga/IM

Custură – Creasta Ferăstrăul

Vf. Custura Bucurei

Lacul Bucura

http://alpinet.org/foto/2011/09/27/ZTM3OTU4YzRjYjEyZjZmNmU3YmYxZWJkMTQ2MDY4MWfo

Vf. Custura Bucurei Şaua Bucurei

Lacul Bucura – cel mai mare lac glaciar (8,9 ha)

Custura Bucurei Şa de transfluenţă glaciară (Colţi Pelegii)


Lacul Zănoaga (cel mai adânc lac glaciar - 29m)

Tăul Judele

Căldarea Judele: Tăul Judele și Lacul Zănoaga


Lacul Zănoaga

Şaua Retezatului (curmătura) Şeile de transfluenţă – locul pe unde gheaţa acumulată în două circuri glaci de ape şi trecea dintr-un bazin în altul (prin procese de eroziune); şeile alte

https://lh3.googleusercontent.com/-EqN3npTatTY/Tl6dLCDkVUI/AAAAAAAANnA/XGa7i82KQwU/s640/D

Şaua Retezat

Curmătura Bâlei – cea mai tipic de transfluenţă dintre circurile Şi Bâlea.

http://povesteindoi.files.wordpress.com/2011/07/p114023

http://povesteindoi.files.wordpress.com/2010/09/resize-of-p



Şaua Bâlei/Bâlii

http://povesteindoi.files.wordpress.com/2010/09/resize-of-p1

Custura Făgăraşului


Foto: T. Brustur, 20

Şaua Caprei - Făg

http://amfostacolo.ro/FOTO/GENUINE/1790/287_7181

Creasta Făgăraşului

Vf. Bucura 2431 m

Prag glaciar

Pragurile glaciare – rocile mutonate (berbeci glaciari) Roci mutonate

Prag glaciar (impus de structură

Roci mutonate (spinări de berbeci)

Roci mutonate şi striuri (elemente de morfologie glaciară, cu aspect de mi sculptate de gheţar cu ajutorul materialelor morenaice, relativ fine).

Văile glaciare au adesea în lungul lor praguri glaciare (transversale) pe care s când roca este dură), scrijelituri, denumite striuri glaciare şi roci mutonate. C forme se păstrează pe pragul ce desparte circul de vale.

http://farm4.static.flickr.com/3427/3806954793_3f47065398_o.jpg

Lacul Bâlea văzut din şaua Caprei. În dreapta imaginii – berbecii glaciar

http://1.bp.blogspot.com/_Q_a1v0mJNHc/TSd5_b6YzoI/AAAAAAAAGzA/6y61m9l26Ws/s1600/1+

Circul glaciar

Prag glaciar impus de structu

Vale glaciară


Retezat

Creasta Slăveiul

Căldarea Berbecilor roci mutonate

Panorama de pe Peleaga (2509 m)

Căldarea Berbecilor este situată sub vf. Pe Prezenţa turbăriilor

Microdepresiunile turboase – excavaţii de circ sau de vale situate în spatele acumulat aluviuni (turbă); pot fi desfiinţate de către eroziunea regresivă;

Relieful glaciar de acumulare  Morene: frontale, laterale, de fund;  Morenele laterale se gasesc suspendate pe versanţi; – ex. barajul de la Gura Apei – valea Lăpuşnicului;

Barajul Gura Apelor – valea Lăpuşnicului – morene laterale suspendate pe

Gheţarii de platou – Turnul Paltinul (2401 m), M. Făgăraş ... aici există un mic platou, sector din Pediplena carpatică, pe care s-au instalat în Pleistocen gheţarii de platou.

Turnu Paltinul (Degetul Dracului) – nunatak (formă de relief pozitivă, cara de gheaţă, desemnând un vârf stâncos, ascuţit, care se ridică deasupra ma înconjurătoare.)

Platoul din sectorul Dara – Picuiata (2439 m), Făgăraş

Gheţari de platou – valea Izvorul Dorului, M. Bucegi

Noţiuni:  Circ glaciar – excavaţie cu aspect semicircular, înadrat de versanţi abrupţi, cu aspect de pereţi, în interiorul căruia se află cantonat gheţarul (căldare, zănoagă). Retragerea pereţilor circului se face prin gelivaţie, iar modelarea fundului cuvetei glaciare prin presiunea gheţii şi a eroziunii, cu ajutorul materialelor morenaice.  Căldarea glaciară (mai multe circuri unite) - rezultă datorită intersectării crestelor care depăşeau iniţial circurile vecine.  Gheţar de circ – gheaţa este prezentă doar în circul glaciar (acesta nu depăşea pragul glaciar); gheţarul de circ nu prezintă limbă glaciară;  Gheţar de vale – se formează în circurile glaciare, iar surplusul de gheaţă se scurge gravitaţional în lungul văilor galciare; ex. limba gheţarului pe V. Lăpuşnicului Mare – Retezat atingea o lungime de 16-18 km;  Gheţar de platou – în Carpaţi se presupune că au existat pe vechile suprafeţe de nivelare carpatice (Pediplena carpatică); - ex. Făgăraş - sectorul Dara – Picuiata, Vf. Paltinu, Capra .. aici există un mic platou unde se află şi turnul Paltinului sau Degetul Dracului – un nunatak; - ex. Retezat: Culmea Drăgşanu; ex. Bucegi: pe actuala vale superioară a Izvorului Dorului; Văile glaciare – forme de eroziune rezultate în urma procesului de curgere a limbilor glaciare din interiorul circurilor; jgheaburi uriaşe, formă de U; Trogh-uri – văi glaciare cu profil transversal mult lărgit şi adâncit; nu trebuie să se înţeleagă, în mod deosebit, numai acele văi glaciare suspendate cu funcţiunea de afluenţi ai văii glaciare principale; Văi glaciare îmbucate – alcătuite dintr-un uluc deosebit de larg, reprezentând valea iniţială, în interiorul căreia a fost sculptată ulterior, o vale mai recentă şi mai strâmtă. Văile glaciare secundare sunt suspendate deasupra celor principale.

Bibliografie:         

Ielenicz M, Oprea R (2011), România. Carpaţii. Caracteristici generale, Editura Universitară, Bucureşti. Ielenicz Mihai, Pătru Ileana, 2005, Geografia fizică a României, Editura Universitară, Bucureşti, ISBN 973-7787-47-1. Mutihac V. (1990), Structura geologică a teritoriului României, Edit. Tehnică, Bucureşti. Nicolae Popescu, 2001, Geografia fizică a României, note de curs. Pop Gr. (2000), Carpaţii şi Subcarpaţii României, Edit. Presa Universitară Clujană, Cluj-Napoca. Posea Grigore, Popescu Nicolae, Ielenicz Mihai, 1974, Relieful României, Editura Ştiinţifică, Bucureşti. Posea Grigore, 2002, Geomorfologia României. Relief – tipuri, geneză, evoluţie, regionare, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti. *** (1983), Geografia României, vol. I, Geografia fizică, Edit. Academiei, Bucureşti. *** (1987), Geografia României, vol. III, Carpaţii şi Depresiunea Transilvaniei, Edit. Academiei, Bucureşti.

Relieful Glaciar in Romania

Recommend Documents